TULB PSIHICE IN INFECTII= psihoze infectioase

-in perioada de stare apar tulburari de constiinta

-in convalescenta lipsesc tulburarile de constiinta in schimb apar sdr psihotice
depresive,psihotice,paranoide, nevrotiforme.
-aspectul tulb psih. depinde de- agentul infectios, constitutia bolnavului , starea psih. si
biologica in momentul invaziei
Etiopatogenie sunt numerosi germeni ce pot determina tulb.psih. bact., virusuri, ricketsii,
protozoare etc.
-mecanism de act: a) agentul patogen ramane la poarta de intrare si actioneaza -direct
prin interm toxinelor care blocheaza enzimele oxidative si duc la hipoxie
-sau det tulb metab generale cu rasunet
cerebral sec ( hipoxie, tulb hemodin, dezech hidroelect, tulb enzim)
b)ag pat se fixeaza dir pe SNC- intracelular :virusi nootropi au o afinitate pt
anumite str cerebrale de exemplu
c) mec alergic: in -encefalomielitele parainfectioase din febre eruptive
( rujeola, varicela), sau neeruptive
-encefalite postvaccin
-parazitoze
d) reumatism cerebr, coree- mec necunoscute
Patogenia: efectul germenului se imbina cu reactia de aparare a org ducand la modif izolate
sau generale
Anatomo-pat: -in encefalite, meningite, tromboze septice cerebr- lez localizate in:- sist
activator ascendent duc la tulb. ale constiintei ; ;ez.se mai pot localiza si in tr cerebral, sist
limbic, lez difuze in creier cu ating zonelor activatoare
In psihozele infect propriu -zise( instab simpt, rev simpt) apar modif nespecifice, saracenoxele ating doar fct nu si str substr material
-hipoxia det necroze importante in subst cenusie si edem in subst alba
-cel nerv sunt rezist la majoritatea toxinelor care pot act doar indirect: bloc enz din ciclul
oxidativ ducand la aparitia hipoxiei cel histotoxice
-febra det modif moleculare cu modif fct principalelor enz cerebr,
-mec de prod a tulb de const: -lez primitive cerebr si/sau
-afectarea metabolismului cerebr
-factori favorizanti
- agresiuni ant: TCC, traume obstetricale
- ereditate incarcata
-la copil- reactivitatea este in fct de- partic psih infantil: tulb de perceptie frecv( dat preponder
st viz, imag bogata)
In functiie de varsta: <3 ani: convulsii ; >3 ani: reactii psihotice
Clasificare:
Simptomatologic-exista tulburari psihice comune majoritatii infectiilor. Psihozele sunt
functionale , reversibile, substratul este nedeterminat. Delir- febril ; infectios ;acut
Alte tb psih (asem primelor) apar pe fond inflamator organic cerebral + semne neuro sau
meningeale: encefalite, meningite, trombofebl cerebr, supuratii cereb
Simptomatologie
Prodromal: slabiciune emotional hiperestezica:- cefalee, astenie, tend la inactivitate,
dificultati de conc a atentiei, slabirea memoriei, cresterea a excitabilitatii SNC cu
1

hiperestezie senz, irasc, labil afect, frica, tulb de somn cu vise nelinistite ; -disforii tip
hipomaniacal, sau st depresive de intensitate prepsihotica ;- reactii isteriforme
La copii manif mai zgomotoase-sugar: refuza alim, plange fara motiv, tulb de somn, insomn,
agit, somnolenta diurna -copil mare: oboseala, scad interesului pt activitati scolare, cefalee,
ameteli, inapet, tulb de somn, irasc crescuta, treceri bruste de la agres violenta la nev de
tandrete
-uneori tulb psih se agraveaza si capata alura psihotica, tb find dominata de tulb de
constiinta( sdr fundamental)
DELIRUL FEBRIL
-ap in per febrila , se caract printr-o tulb de const de tip delirant sau delirant-oneiroid
-ev e de scurta durata, paralel cu a febrei, aspect asemanator cu majoritatea hipertermiilor
Clinic:-tulb de constiinta constant
-iluzii, hal terifiante, intens cresc dupa-amiaza si seara
-somn nelinistit, cu cosmaruri
-st de agit psiho-motorie anxioasa alternand cu perioade de liniste aparenta in care
traiesc scene halucinatorii, se poate ajunge pana la stupor confuzional cu mutism si akinezie
La copil pe primul plan tulb de gandire, incoerenta, incalceala, vorbe fara sens
-rar stari de depersonalizare somatopsihica cand simte ca i se modif trupul,
membrele
Pac pastreaza const propriei pers si fragmentar amintirea episodului.
Evolutie-delirul dispare cu scaderea febrei, are tendinta de repetare in conditii asemanatoare;
daca evolueaza spre coma inseamna ca exista un proces encefalitic subiacent
DELIRUL INFECTIOS
Stare confuziva care poate sa apara in timpul bolii, nefiind in raport cu febra
Tablou clinic variabil :
- frecv tb de constiinta tip delirant, oneiroid, bogate in haluc, si stari de agit psihomot
dispoz variabila in fct de cont haluc : anxietate, care poate alterna cu euforia care se poate
asoc cu agit psihomot si logoree( aspect maniacal)
-uneori agit are aspect stereotip cu ecolalie, ecomimie, ecopraxie
-sau mutism, akinezie, fen de inh catatonica cu elem cataleptice, flexibilitate ceroasa
-treptat sdr catatonic se sterge, si reapare sdr delirant- confuzional
-frecv st de agitatie confuz trec in st de stupor
Evolutie st catatonice confuziv delirant-oneroide din bolile inf remit in urma terapiei bolii
somatice
-in formele hipoxice sau la pac cu lez cerebrale preexistente, tulb de constinta tip delirant
poate evolua catre starea ametiva
-dispare constinta propriei persoane
-pe prim plan e incoerenta in gandire
-vorbire devine un amestec ininteligibil de sb si cuv
-productiv psihotica devine secundare
-agitatia motrie e redusa
-tb cl e mai grav
Evolutie
-variabila: scurta sau lunga pana la cateva sapt
-clarificarea constiintei se realizeaza lent cu agravari sau recaderi sau brusc in criza
-uneori dupa remiterea tulb de constiinta raman o serie de idei delirante fragmentate insotite
sau nu de haluc, persista cateva zile dupa remiterea confuziei = delir rezidual
2

-alteori raman tulb de dispozitie: euforie cu excitatie verbala sau stare de inactivitate,
perseverari
La copil tulburarile asemanatoare cu ale adultilor dar mai frecvente, se considera ca reactiile
delirante apar la > 3 ani, dearece copilul tb sa fie destul de matur, capabil de o interpretare
corecta a mediului .
DELIRUL ACUT
-sdr de confuzie mentala grava, maligna
-reprez o forma de manif a encefalitei psihotice azotemice(dat factorilor inf, toxici, traum)
-st de confuzie mentala profunda cu hal, agitatie psihomot intensa si dezordonata
-mimica exprima anxietate
-st de epuizare dat agitatiei , refuz alimentar si lichidian ce duce la deshidratare
-hipertermie, oligurie, hiperazotemie ( uree> 1g la mie), moarte in 5-10 zile
-etiol: -necunoscuta
-psihoze,
-stari inf: paralizia generala progres, gripa, septicemie , puerperalitate;
-dupa interv chirurgicale
-trat: hidrat si alim parenterala, neuroleptice, antibiotice, corticoterapie
-frecv la femei si tineri
-se considera ca -ar fi o intoleranta individuala fata de anumite noxe toxico-infectioase
-ar exista o exciatb crescuta a reg talamo-hipotalamice prin infectii, agresiuni
toxice, traume diverse
O forma particulara a manif psihice in bolile infectioase : halucinoza infectioasa care este o
tulb mai putin marcata a constientei cu
-pastrarea criticii fata de manifestarile morbide
-haluc audit, apare in per de convalescenta
- fara stari de excitatie-agitatie psihomot
TULB PSIHICE IN MENINGITE
Meningita- inflamatia invelisurilor cerebrale, indeosebi a leptomeningelui, produsa de agenti
infect-frec apare si inflamatia tesutului nervos subiacent: meningoencef
Agenti infect: bacterii : menigococ, pneumococ, b. proteus, bacil tuberc, b Eberth
virusuri: coriomeningita limfocitara, poliomelitei, coxsackie
leptospiroze
Propagarea infectiei pe cale hematogena sau limfatica de la focar septic invec
2 forme anatamice : - meningite seroase in care procesul inflamator e caract prin hipertermie
activa, vasodil generalizata, extravazare lichidiana in spatiul subarahnoidian
-meningite purulente: -exudat inflam format din leucocite PMN
-se form dep purulente pe supraf convexitatii cerebrale

(meningococ,pnc), la baza creierului, in cisternele chiasmatice si bazale, sau in ventriculii

cerebrali.
-se pot costitui arahnoidite ce obstrueaza caile de scurgere a LCR sau creaza aderente pe
supraf cortexului cerebrebral.
Clinic :
- sdr infectios general+ semne de iritatie meningeana ( redoarea cefei, Kerning,
Brudzinschi)
-semne psihice: iritab, sdr. confuzional, depresie, anxietate, delir-halucinati, somnolenta
semn al corticitei difuze
in forme usoare: hiperestezia senzitiva, fotofobie, cefaleea, tulb vasomot
In meningitele virale semnele psihice sunt rare ( somn, obnub) sau lipsesc dar in sunt mai
grave in meningitele menigococica, pneumoc, tuberc
Simptomel sunt varabile de la o zi la alta
-semne neuro generale sau de focar: convulsii, hemiplegii, paralizii de n. cranieni
- modif LCR
-meningita tuberculoasa evolueaza gradat debutand cu semne psihice insidioase iar dupa o
sapt ap semnele specifice, locale de meningita
-importanta meningitei : risc de afectare definitiva a creierului si a meningelui sechele
neuro-psihice grave.
TULB PSIHICE IN ENCEFALITE
Encefalitele b inflamatorii ale creierului determinate de agenti inf si de toxinele lor
Clasificare in raport cu tipul de agent patogen si cu mec patologic incriminat :
-E.primitive:-in viroze neuropate ,cu virus rabic;encefalite sezoniere, encefalite cu virus
neident ca encef epidemica letargica, encefalita mialgica benigna, encefalitele sporadice ale
copilariei, encefalita sclerozanta subacuta, polioencef subac si cr, leucoencef demielinizante
subac si cr
-E.survenite secundar in cursul virozelor generale : poliomielita, coriomeningita limfocitara
benigna, viroze coxakie si echo, herpes simplex si zoster, mononucl inf
-E. postvacc( vaccin antirubeolic, antirabic,atipertussis), postrujeolic , postvariceloasa,
postrubeolica
-E. in cursul b microbiene: fb tifoida bruceloza, tbc, dizenteria, tusea conv
-E. in spirochetoze, leptospiroze, meningoencef sifilitica, paralizia gen progresiva
-E. prin protozoare: malaria, toxoplasmoza
-E. prin metazoare: forma larvata a teniei, cisticercus cellulosae
Morfopat:
-faza acuta: hipertermie activa generalizata, edem cerebral
-daca agresiunea persista: infiltrate inflamatorii perivasc, lez degenerative pana la
necroza celulelor nervoase
-poliencef cu afectare electiva a subst cenusii: encef epidemica, rabica, poliomielitica
-leucoencef cu lez predominante ale subst albe, degen mielitica: encef din fb eruptive,
leucoencef sclerozanta Van Bogaert)
-panencefalita cu ating subst albe+subst cenusie
Clinic : tulb psih+ simpt neuro si de focar cu sau fara semne infectioase
-semnele infectioase lipsesc in leucoencef subacuta
-semnele meningeene lipsesc in unele encef virale
-cand atingerea creierului e selectiva reactia meningeana e minima
Tulb psihice constitue sdr encefalitic

simpt polimorfe: tulb de somn-veghe, stare de agitatie, confuzie, impulsiuni motorii, tulb
vegetative
-aparitia in circumstante sugestive pentru etiologia infectioasa
-precedate de febra ridicata in encef bact/ febra moderate sau subfebr in encef virale;
-apoi apar semne psihice de intens variabila: obnubilare, stupor, coma, elemente confuzive tip
productiv ( delir, stari onirice, stari amentive)
-uneori semne psihice atipice usoare: tulb de atentie, de somn, cefalee, discrete tulb inst
- ex psihoze de trunchi cerebral- psihoza cu obnubilare, stare de excitatie psihomotorie,
tulb de afectivitate, haluc, care se mentin sapt inainte de a aparea semne neuro trebuie facut
dg.dif cu tulb. paranoid, catatonic, stuporos endogene(Dd- paraclinic)
-tulb de constiinta se agraveaza f repede trecand spre coma
-apar convulsii , afazie, semne de focar: monoplegii, mioclonii, miscari coreoatetozice,
paralizii de n. cranieni
-in cazuri grave: tulb de deglutitie, fonatie, respiartorii , tulb vegetative, vasomotorii, tendinta
la colaps( ating centrii bulb)
-lez spinale: parapareza, paralizii de n. spinali
Encefalitele primitive
Frecventa scazuta, forme atipice , fruste
Forme clinice:
- oculo-letargica: tulb de somn: hipersomnie-durata zile/sapt, inversarea ritmului nictemeral.
- algo-mioclonica: dureri muscelare violente in ceafa si brate insotite de secuse caract
-in ambele forme pot apare tulb de somn veghe tip insomnie si agitatie nocturna cu
somnolenta diurna
Tulb psihice:
-forma psihotica cu aspecte cataonicet, delirante, oneiroide, haluc,
hipomaniacale
-excitatie de tip maniacal stereotipa, automata,saraca
-la tineri ap frecv hal vizuale zoopsice: bolnavii vad si simt insecte,
animale(sobolani) care alearga pe corpul lor, ii musca ca in delirium tremens
-in stare de agitatie: hiperkinezii, tremuraturi, misc coreiforme
Tulb neuro: paralizi, pareza convergentei oculare, ptoza palpebrala, strabism, nistagmus,
midriaza, dim/abolirea r. oculomotor
Evolutie
-in cateva sapt fenomenele acute remit lasand o stare de astenie cu somnolenta sau insomnii
rebele
-in unele forme apar puseuri repetate in mai multi ani, fiecare cu o forma mai atenuata
-dupa cativa ani se contureaza sechele grave legate de lez degenerative din subst cenusie, nc
subcorticali, locus niger: crize oculogire, palilalia, sdr parkinsonian( facies fijat, rigid,
imobil, tremor, bradikinezie, lipsa misc de balansare a mainilor la mers); se pot asocia
descarcari paroxistice de aspect isteriform, bradipsihia.
-modif de personalite: st psihopatoide( impuls, iritab), la tineri excitatie erotica,
exhibitionism, alte perversiuni sexuale
-la copii: pubertate precoce, tulb de comporamentt: toxicomanie, vagabondaj, mitomanie ,
prostitutie, labil emotionala tip isteric
Panencefalita subacuta sclerozanta:
-initial modif de comportament , apatie, scad interesului scolar, rar bufeuri psihotice, convulsii

-ulterior aspecte dementiale + tb de epilepsie: crize motorii akinetice, petit mal sau crize
grand-mal
-in st II deterior mentala se acc, apar misc tipice tip mioclonic, repetitive, de dif ampl:
caderea cap, tresariri ale corpului, si memb, tend de derobare in mers
-semne neuro: sdr piram asoc cu contr extrapir, trem fine, continue in mb sup
-st III regres psihica, pierderea vorbirii, intelegerii, st vegetativ cu tetraplegie spastica, rigid
decerebr, cecitate; dispar crizele mioclonice
-evolutie: luni/ani- posibila stab in st demential mediu la copil > 13-14 ani
-dg- aspect EEG specif: varfuri lente de mare amplit in salve sincr pe fond de disritmie lenta
generalizata
- disociatie albuminoserica in lcr, proteinorahie pana la 1g la mie,
-etiol: un virus lent, posibil v rujeolic, sau v inrudit
Encefalitele secundare
Encefalita postvaccinala
-dupa vacc antivariolica, rar dupa v. antirabica si antipertussis
-apare la 9-13 zile de la data vacc brusc: semne infectioase grave: hiperpirexie, cefalee,
varsaturi
-semne meningiene din prima zi
-tulb psihice: somnolenta, confuzie; la copii agitatie sau torpoare
-semne neuro grave: convulsii, paralizi, semne extrapiramidale
-LCR: pleiocitoza cu cresterea limfocitelor; glicorahie crescuta
-sechele: hemipareza , miscari coreiforme, oligofrenie( la 17% din cazuri)
-in convalescenta: depresie, hipocondr, fen astenice
Encefalita rujeolica
= febra eruptiva cu cele mai frecvente complicatii neurologice ( 2-12% ),
-apare intre 4-7 ani
-encefita apare la 3-7 zile de la eruptie: cu cefalee, apatie, alterarea constiintei, somnolenta,
delir, febra ridicata, pareze oculare, hemiplegii, afazie
-1:2 cazuri semne meningiene
-LCR modif: limfocitoza moderata pana la 150elem/ mm3
-sechele imp: modificari de personalitate, intarziere mintala, demente, ticuri, iritabilitate
emotionala , surditate, pareze, ataxie
Encefalita variceloasa
-apare pana la 4 ani
-debut la 2-8 zile de la inceputul infectiei
-apatie, torpoare, stare confuziva, febra, semne neuro asemanatoare rujeolei
-nu lasa sechele psihice
Encefalita rubeolica
-apare rar
-cefalee, varsaturi , dific de vorbire, confuzie asociata cu redoarea cefei si semne neuro
generale, convulsii, semne de focar
-sechele neuro si psihice
-infectia e mai grava cand apare intrauterin l2-l3 sapt det embriopatia rubeolica care duce la
oligofrenie, malformatii oculare si cardiace
TULB PSIHICE IN CADRUL SUPURATIILOR CEREBRALE
Tromboflebite cerebrale

-determinari septice secundare unor procese infectioase generale sau de vecinatate

-sdr infectios grav cu frisoane, oscilatii termice, semne de localizare SNC variata in raport
cu teritoriul vascular compromis , semne psihice de dezorientare T-S, sdr. confuzional pana
la coma
-dg: encefalita + antecedente sugestive/ semne locale de staza circulatori variabile in functie
de teritoriul trombozat
Abcesul cerebral
-apare in conditii asemanatoare tronboflebitei cerebrale
-in timpul unei infectii in regiunea fatei/gat sau a unei stari infectioase generale apar semne de
supuratie grava, febra mare, frisoane, pierdere in greutate
-ulterior apar semne de HIC : cefalee, varsaturi fara greata, bradicardie, modif de constiinta
( apatie, indif, somnolenta, torpoare pana la coma)
-semne de focalizare neuro: pareze, convulsii, hemianopsii
-rar dupa un episod febril initial insotit de delir infectios, pacientul nediagnosticat din cauza
lipsei semnelor de focar supravietuieste dar ramane cu semne de encefalopatie
TULB PSIHICE IN BOLILE INFECTIOASE GENERALE
Scarlatina
-la debut apare delir febril
-in perioada de eruptie=exantem -apare delir oniric
-in convalescenta - apar deliruri reziduale
-pot aparea meningite, poliradiculonevrite, encefalite cu grave complicatii neuro
Tusea convulsiva
-hipoxia datorata chintelor de tuse provoaca lipotimii, crize convulsive generalizate, stare
de rigiditate de tip extrapiramidal datorate unui proces de encefaloza avand ca substrat
tulb vasculare ( hemoragii punctiforme, staza, tromboze)
- pot lasa sechele: tulb fine de motricitate, atentie, labilitate afectiva accentuata
-encefalita pertussis este o manifestare rara , grava manifestata prin: stare de somnolenta,
convulsii, coma cu sechele grave psihice si neuro- se intalneste la sugar
Mononucleoza infectioasa:
-se complica rar cu encefalita, dupa regresia anginei si a tumefierii ggl
-tulb de constiinta delirant onirice se pot asocia cu semne de focar
-dg paraclinic : reactia Paul-Bunnel
Meningoencef urliana: sdr meningean
Pneumonii pneumococica si virala
-stari confuzive de intensitate slaba mai ales in perioada febrila
-rar la copii: manifestari convulsive, semne neuro de focar, hemiplegii
-complicatii cerebrale foarte rare
Gripa
-determina frecvant tulb psihice mai ales la copii si batrani:
- la copil mic si sugar: sdr neurotoxic manifestat prin encefalita hemoragica: cu cefalee,
insomnie, convulsii,semne de iritatie meningiana, semne de focar: hemiplegii, afazii,
mioclonii, nistagmus
- la batrani: forme ataxo-adinamice cu prostratie, stupoare, tulb confuzive delirant-oneiroide
-frecvent tulb neuroasteniforme si depresive in perioada de convalescenta
-gripa agraveaza bolile psihice si favorizeaza recaderile
Hepatita epidemica
-tulb psih izolate / sdr encefalitice , radiculonevritice
7

-sdr depresive unele cu evolutie prelungita

-aspecte schizofreniforme
Stari confuzionale in formele grave
- intens variabila, progresiva, ajung uneori la coma
- evolutie stadiala: in prima faza euforie, uneori depresie asoc cu
bradipsihie, dezorientare T-S, somnolenta diurna sau insomnie nocturna, in faza II de
precoma: bradipsihie si dezorientarea T-S se accentueaza, euforia persista, apare flapping
=tremor specific
Bruceloza
- evol indelungata in puseuri febrile, cu perioade de remisiune ; se transmite prin ingestia de
carne infestata- apar hepatomegalia,osteomielita endocardita,meningoencefalita.
-simptomatologia psihica este polimorfa: sdr neurasteniforme, stari confuzive delirantonirice cu agitatie sau apatie ; in forme grave: delir acut ;
-in forma acuta se descriu aspecte de encefalita mezenchimatoasa cu perivascularita
-leziuni cerebrale necrotice din forme cu evolutie indelungata explica saracia psihica si
deficitele de memorie
-se descrie posibilitatea aparitie: sdr obsesional, stari schizofreniforme, sau delir cronic
sistematizat pe fond infectios
Tularemie:
stare febrila cu fenomene polinevritice, fenomene psihotice de aspect schizoid
Febra tifoida si colibaciloza = encefalite toxice
- delir febril sau infectios
-uneori tablou confuziv delirant oneiroid se instaleaza tardiv, in perioada de convalescenta
-doze forte de cloramfenicol la inceputul tratamentului ar provoca o liza microbiana masiva
cu eliberarea unei cantiati mari de toxine care ar accentua tulb psihice ( toxinele eberthiene act
selectiv asupra diencefalului)
-admistrare prudenta de antibiotice asociate cu neuroleptice ( clorpromazina) ar permite
evitarea accidentele psihotice
-starile confuzive din febra tifoida si paratifoida sunt calme, cu apatie, stupoare; pot apare
fenomene tip isteric
-in conval: sdr neuroastenice cu note anxioase, depresive, obsesive, hipocondriace-rar sdr
paranoide cu idei delirante de persecutie, de marire, hipocondriace, foarte rar sdr Korsakov
Encefalopatia colibacilara: toxinele colibacililor au actiune neurotropa
Clinic-confuzii delirant-oneiroide, sdr catatonice, tulb mixte oneiroid-catatonice
-dezinterii amoebiene si bacilare pot provoca stari depresive, astenice prelungite, accese
confuzive rezultatul excesului de amoniac.
TUBERCULOZA
Tulburarile se datoreaza :- procesului infectios: meningoencefalita tuberculoasa
-terapiei cu tuberculostatice
-reactiei particulare a bolnavului fata de boala
Meningoencefalita TBC:
-debut -la copil: - modificari psihice nespecifice: indispozitie, tristete, dezinteres, atasament
exagerat fata de mama, scadere intelect, dureri abdominale
-la adult: apatie , iritabilitate, pe fond de afectare org importanta
-apoi apar : cefalee, anxietate, stari de confuzie cu iluzii si halucinatii; uneori tablou
asemanator schizofreniei
-semne de iritatie meningiana, tulb de vorbire pana la afazie, tulb neuro
-tb schimbator, tend la retrocedare
-meningita
TBC
sub
tratament
poate
evolua
psihotic
cu
forme
-torpide,delirante,pseudodementiale,euforice
8

-o parte din supravietuitori raman cu sechele: pareze, tulb endocrine, epilepsie, tulb de
personalitate de tip antisocial cu impulsivitate, tulburari ale dispozitiei de tip depresiv,
hipomaniacal
Neurastenia bacilara:
- ap in forme latente atipice
-in cazuri mai grave-stari confuzionale cu nuante anxios- depresive
-tb delirante nesistematizate de tip persecutor, mistic, erotoman , de marire
-tb catatonoide, de fuga patologica, acte medico-legale
-evolutia e influentata de chimioterapie; delirul poate persista in ciuda ameliorarii leziunilor
specifice;
Tulb psihice secundare tratamentului cu tuberculostatice:
-streptomicina: -somnolenta sau bradipsihie discreta pasagera
- rar encefalopatii zgomotoase
-izoniazidele: -euforie discreta, sau manie
-crize convulsive, stari confuzionale, schizofreniforme sau depresive- dar
frecventa lor a scazut datorita trat cu vit B6
-etionamida: tulb depresive severe cu risc suicidar sau stari de torpoare, frecventa a scazut
datorita trat cu vit PP in doze mari
-cicloserina: stari confuzionale, depresive, schizofreniforme, tulb de comportament
frecvent crize convulsive
se recomanda prudenta in prescrierea ei la bolnavii cu antecedente psihiatrice
incarcate, si asoc de vit B6, tranchilizante , neuroleptice
Tulb psihice reactive:
- in fct de stadiul bolii
-dupa dg: atit de acceptare, de refuz, negare, cu accese de bravura, excese fizice si sexuale sau
oscilatii intre revolata si culpabilitate, pudoare, disperare
-adaptabilitate diferita la internare , stare de pasivitate totala, sau oscilatii afective extreme si
hiperestezie afectiva
-anxietate in fata mortii precipitata de hemoptizii, interventii chirurgicale, decesul altui
bolnav
-reactii hipocondriace, isterice, psihastenice, paranoiace revendicative
-reintoarcerea la viata normala pune probleme de adaptare:anxietate, rusine, sentimente de
inferioritate
Paludismul:malaria
-tulb psihice apar datorita tulb de irigatie in capilare cerebrale, tulb hepato-renale,
hiperazotemie, anemia acuta, febra ,denutritie
Clinic : - confuzie cu stupoare atat la debut cat si in puseele febrile
-pacient cu afectiuni hepatorenale grave: deliruri acute hipertermice mortale, coma malarica
-agitatie cu agresivitate intensa
-la 2-3 zile apar stari maniacale sau depresive
-sdr halucinator-delirante cronice sau evolueaza catre dementa paludica +/- sdr Korsakov
Sechele : dupa vindecare la 6-12 luni, stare depresiva discreta , tulburari de atentie memorie,
usoara bradipsihie, tulb.neuroasteniforme.
Parazitoze intestinale
-sdr confuzive datorate anemiei si mecanismelor toxice histaminice
-astenie
- la copii crize isterice si crize epileptice
Reumatismul cerebral face parte din grupa encefalitelor alergice
Clinic apar tulb.
9

-in faza subacuta-astenie

-in faza acuta: psihoze tip delirant-onirice cu prodromal anxietate, cefalee, cosmaruri,
hipomanie cu logoree, dispar durerilor articulare paralel cu aparitia simptomelor psihice,
delirul mortii, aspecte confuzionale cu evolutie ac/ subac/ prelungita de la 3-4 luni la un an
-se pot asocia crize convulsive, hemiplegie
-la copii exista forme de trecere catre encefalita coreica cu tremuraturi
- in convalescenta: tablou catatonoid, stari depresive, anxioase, elemente hipocondriace
Tratament - cu salicilati poate determina halucinatii auditive
-coticoterapia poate determina stari de excitatie, tulb psihice delirante
Coreea acuta apare la copii si adolescenti si este de origine reumatismala
Clinic
-miscari involuntare
-tulb psihice preceda aparitia semnelor neuro
-insidios: cefalee, ameteli, dificultati de concentrare , scade randamentul scolar, instabilitate
motorie exagerata,
-apoi apar tulb de dispozitie, irascibilitatea, labil afect, crize de ras, plans, manie nemotivata,
apatie, lipsa de initiativa, anxietate nocturna cu vise urate, fobii, hiperestezie senzoriala
-la pubertate-tulb psihice debuteaza paralel cu hiperkinezia ; tabloul psihotic: dezorientare
T-S, iluzii, hal vizuale terifiante, si cenestopatice, delir de negatie, elemente depresive,delir de
persecutie
-forme stuporoase cu imobil, gesturi stereotipe, dezorientare
-unele psihoze pot dura cateva luni
-in perioada de remisune: instabilitate, hiperkinezii discrete, dispozitie variabila, excitatie
anxioasa sau maniacala, tulb de atentie, memorie, infantilizare caracteriala, reactii isterice,
adesea perioade de apatie si pasivitate; dificultati de adaptare sociala
EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII
Evolutia este variabila in functie de procesul inflamator, varsta, terapie, starea anterioara a
organismului.
Confuzia poate dura zile/sapt, se poate ameliora/ agrava( coma, exitus)
Rar confuzia dureaza luni, ducand la deterioare psihica ireversibila.
De asemenea confuzia poate fi episodica, se repeta la intervale variate, datorita unor boli
somatice intercurente sau unei cauze necunoscute.
In convalescenta : astenie, depresie, buna dispozitie exagerata cu dezinhibare, tulb de somn,
tulb vegetative, inapetenta( se sterg lent)
-in meningite, encefalite, supuratii cerebrale: sechele psih = modif perm
Patologia tulb psi postencef: -deficit
-lez iritative dat cicatricilor
-dezechi fct: alter neuniforma a dif sist cerebr si a mec de regl
-prel reactive leg de constient handic, dif leg de adapt fam si soc
Urmarirea evolutiei: EEG, probe psihologice de atentie, memorie, coordonare, performantase normalizeaza mai tarziu( primele care se normalizeaza: reactia celulara, albuminorahia)
Clinic : faza acuta, 2-3 luni, apoi stabilizarea leziunilor si urmeaza faza sechelara care se
constitue dupa cateva luni pana la 1-2 ani
La copil s-a delimitat un nucleu simptomatic caracteristic: sdr cerebral lezional/ sdr psihopat
axial:
-intarziere in dezvoltarea psihica
-excitabilitate crescuta
10

-labil afectiva
-fatigabilitate crescuta
-iritabilitate crescuta a sistemului vegetativ
Acest sdr poate fi produs de infectii dar si de alte afectiuni: TCC, intoxicatii, boli vasculare
Simptome
-primare-rezultat al leziunilor cerebrale: instabilitate excesiva, emotivitate exagerata,
distractiblitate, irascibilitate
-secundare-depind de personalitate, de familie, de dificultatile de adaptare :anxietate,
egocentrism, perseverenta exagerata, tendinta catre ordine,
Efectele asupra creierului depind si de varsta:
-pana la 3-4 ani creierul este mai vulnerabil, exista o tendinta catre reactia de aparare
generalizata, alterarea tesutului nervos este difuza, masiva; insa exista o capacitate de
compensare a acestei alterari/
-la adult creste capacitatea de aparare iar leziunile tind sa se localizeze
SECHELE NEUROPSIHICE POSTIINFECTIOASE
-tulburari intelectuale : <3 ani = oligofrenie ; >4-5 ani=regresiuni dementiale si stagnare ; la
adult =demente, sdr.psihoorganic cronic.
- tulburari de comportament- pe fond apatic apar manifestari violente legate de evenimente
minore
-tulburari de personalitate egoisti, limitati la interese concrete
-cerebrastenia postinfectioasa
-encefalopatia postencefalitica
-epilepsia
-sdr neuro de focar ( pareze, hiperkinezii, modif de tonus)
-tulb endocrine- legate de atingenrea hipotalamusului: obezitate, hipo/hipergenitalism:
pubertate precoce si violenta pulsionala
-tulb vegetative: hipersecretia gl sebacee
-tulb somatice: facies encefalitic rigiditate, expresie plangacioasa, hipertricoza faciala
TULB INTELECTUALE
Tulburari intelectuale : <3 ani = oligofrenie ; >4-5 ani=regresiuni dementiale si stagnare ; la
adult =demente, sdr psihoorganic cronic cu slabirea memoriei, scaderea atentiei, alterara
gandirii, judecatii si afectivitatii; sunt caracteristice bradipsihia, tendinta la perseverare
-se adauga semne neuro sechelare si epilepsie, rezultand encefalopatia
postinfectioasa/postencefalitica/postmeningitica
-la copilul mic este afectata sfera cognitiva, predomina simpt defectuale
-la copil mare sau adult: se caracterizeaza prin lezarea mecanismelor superioare de control
ducand la dezinhibitie si eliberarea etajelor subcorticale
-tulb psihice sunt reprezentate de alterarea sferei afective , pulsionale, a trebuintelor cu
pastrarea intacta a intelectului= modificari de tip organic a comportamentului si personalitatii
care apar indiferent de localizarea leziuni
-la batrani: diminuarea afectivitatii si a energiei, indiferenta, nepasare, apatie, inactivitate,
crize de plans, anxietate; uneori neglijarea ingrijiri personale elementare

SDR PSIHOPATOID este forma grava a tulburarilor de comportament si personalitate

11

-instabilitate , neliniste motorie

-la copii mici: miscari ritmice, stereotipii, tend la vagabondaj (intre 4-6 ani); indifirenta
afectiva, izolare, opozitionism, exlozii de furie
-instincte, emotii primitive predomina, nepasatori fata de familie, mincinosi, bulimie, apetenta
pt lucruri necomestibile, polidipsie, nu pastreaza igiena corporala
-tensiunie disforica, variatii ale nev de contact:de la gingasie, aderenta la izbucniri de agresiv
-atenuarea instinctului de conservare
-sexualitate precoce, pervertita: elemente sadice, excitatie sexuala exacerbata, tendinte la
homosexualitate, exhibitionism
-comportament neadecvat asemanator oligofrenilor,
-nivelul intelectual poate fi deficitar: incapacitatea de a-si concentra atentia, memorie de
fixare relativ buna, saracirea evocarii, judecata e elemenentara, superficiala, uneori cu
deficiente tip oligofren dar cu posibilitati de sinteza
-crizele epileptice apar dupa un interv variabil ( ani) datorita fenomenelor de remaniere si
cicatrizarii
SDR CEREBRASTENIC
-fatigabilitate, tulb de atentie, labil emot, cefalee, insomnie, tulb vegetative, instab, irascib,
hipersensib, rar crize isterice
DIAGNOSTIC POZITIV
-tablou clinic psihopatologic+sdr.febril,infectios;semne de iritatie meningiana,eruptii cutanate
-punctia rahidiana:-modif LCR
In raport cu numarul de elemente
-menin purulente: > 500-1000 elem/ mm3
-meningite cu lichid clar < 500 elem/mm3
-meningite virale< 100elem/mm3 pana la 5-6 elem/mm3
Alte dozari : glucoza in LCR creste in m. virale, scade in TBC( aici mai scade si clorul) ;
proteinele cresc
-arahnoiditele postmening cu blocarea tranzitului LCR : creste nivelul albuminelor, cu
raport glob/alb<0,25 ( N=0,2-0,4)
-EEG :
-meningite ac: modif generale, ritmuri alfa, teta, delta difuze, dispar pe masura amelioararii
-m. bacilara- anomalii teta, delta difuze, persistente, paroxisme de vf, unde lente in reg
frontale
-encefalite-trasee dezorg, ritm lent delta polimorf,cu accentuari regionale si salve de unde
delta sinusoidale,pseudoritmice, generalizate; descarcari de varfuri si complexe varf-unda
-panencef sclerozanta subac: anomalii generalizate, progresive, cu caract lent, ritm delta
polimorf, predominant frontal, intretaiat de complexe ample formate din varfuri si unde lente,
regulate,repetitive cu frecv 8-12/ min denumite complexe Radermecker
-abcesul cerebral, traseu necaracteristic, cu modificari generale de tip delta difuz pe langa
care apare un focar de delta polimorfe lente localizate temp daca abcesul are origine otitica;
-in sechelele meningoencefalitelor:- trasee normale daca trat e corect si precoce sau trasee
ritmice, alterarea sau absenta ritmului alfa si un fond crescut de unde teta si delta generalizate;

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
-forma acuta a schizofreniei pubertare- care se poate insoti de tulb vasomotorii, valuri de
roseata, transpiratii, subfebrilitate, congestie faringiana ( se steg rapid), tulb de constiinta
oneroide sau delirante dar lipsesc semne neuro sau EEG si fenomenele somaticese sterg
rapid.
12

-st confuzionale posttraumatice- exista antecedente de TCC

-intoxicatii -cu organofosforice se insoteste de dispnee, cianoza, confuzie, coma, convulsii
-etilice acute
-stari reactive de soc pot sa apara stari subfebrile, modificari vasomotorii, tulburari de somn,
anorexie, stari crepusculare, fuga, stupoare reactiva, anxietate dar se evidentiaza o situatie
psihotraumatizanta la un interval scurt anterior aparitie simptomelor
-psihoza isterica apar tulburari polimorfe cu agitatie, modif de constiinta, crize cu aspect
epileptiform dar EEG normal si lipsa semnelor neuro si somatice infirma dg.Se pune
problema dg.diferential pentru ca exista crize isterice la debutul psihozelor infectioase
-starile confuzionale din tumori, boli degenerative
TRATAMENT este etiologic, patogenic si simptomatic
-etiologic: antibiotice, uneori in encef virale se folosesc AB cu spectru larg (tetracicline inj)
-patogenetic: -corticoterapia:- HHC iv 5-10 mg/kgc la copii; 200-400 mg in perf la adulti
-prednison 20-60 mg/zi
-dexametazona in doze descrande in cure de 20-30 zile reluate
dupa o scurta stimulare a corticosuprarenalei cu ACTH timp de 3-4 zile
-deriv de fenilbutazona (Ketazon) 1-3 tb/zi a 0,25mg in cure de 14-20zile
-corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
-scaderea edemului cerebral prin deshidratere cu -glucoza 33 %, iv
-sulfat de Mg in sol 25 % , inj
-diuretice: furosemid
-vit B,C in doze mari
-simptomatic
-sedarea: tranch, neurolept blande: tioridazina
-neurol majore si antidepr cu prudenta in perioada de stare
-se util: haloper, clordelazin, napoton, diazep, fenobarb, cloralhidrat
-in convalescenta : vit, lecitina, psihotrope de tipul centrofenoxinei( encefabol, meclofenoxat),
ac glutamic
-in perioada sechelara- intotdeauna neurotrofice datorita fondului organic si medicatie
adaptata sdr psihopatologic:
-iritabilitate, tranchilizante minore: meprobamat, diazepam, napoton, hidroxizin
-tulb leg de st psihopatoida: propericiazina( neuleptil), tioridazina(30-120mg/zi),
levomepro( 100-150mg/zi)
-psihoterapie, orientare profesional, readaptare
-antiandrogene: tioridazina, bromuri
-chimioterap in doze mari risca sa creeze un sdr de aplatizare a personalitatii, sa blocheze
dezvoltarea intelectuala
-copii cu sechele pot necesita institutionalizare in functie de gravitatea deficitului

13