Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Xenopol, AD-Principiile Fundamentale Ale - Istoriei PDF

    Încărcat de

    ionut dabica
    176 vizualizări439 pagini

    Titlu original

    Xenopol,AD-Principiile fundamentale ale- istoriei.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    176 vizualizări439 pagini

    Xenopol, AD-Principiile Fundamentale Ale - Istoriei PDF

    Încărcat de

    ionut dabica

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 439
    Principiile Fundamentale alo Istoriei Inainte cuvintare Scriind aceast’ carte, nu am avut in cuget aal- cAtui o filosofie a istoriet, nici nu am c&utat a tal- cui trecutul dintr-un punt de vedere oare-care. Lu- crarea noastr&é urmareste ou totulo alta fint& de- cit acea de a dao explicare imprejurarilor prin care s-a strecurat neamul omenesc. Vroim numai s& cercetim gi ef intemeiem principiile pe care se razimai cunostinfa trecutulul, s4 dovedim caracte- rul cu desdvirsire gtiintific al acestel cunostinti si s& apirim istoria in protiva invinuirilor ce i se a- duc din toate p&rfile ; fntr-un cuvint, yroim s& con- stituim gtiinfa istorie’. Intr’adevir, in expunerea trecutulul omenese, tre- buie deosebit practica de teorie, deosebire care se face gi in sfera artelor, spre pild& pentra arhitec- tura gi muzic’, jar in acea a chestiunilor econo- g Principiile fandamentale ale istorie! mice, pentru agriculturi, Aceste ramurl ale activi- tatei omenesti infifosazi o parte practic’, prin care ele dat naslere productclor lor si vu parte teoretic’ care cuprinde principiile ce le slujesc de temelic. Tot aga e si in istorie. Practica ‘aceste} discipline consti in expunerea trecatulit, aga cum cl reie- sii din faptele constatate ; teoria va cerceta fanda- mentele acestel cunostinti, [storicit care ati expus trecutul. popoarelor, ail ficut istoric in chip practic, aplicind tn mod uccongtivt principiile pe care se raizkmati ecrectirile lov. Mt at facut ca gi agrical- torli care ai cultivat pimintul, timp de veacuri in- trevi, luindu-si indreptare de la experien}a, fara a-gi da sama despre adevarurile stiintifice pe care se intemeiaz& indeletnicirea lor. Ki nu se deosebese de arhitectl care gi ef au ridicat vremuri indelungate eladiri, pe deplin in concordanfa cu lege cumpeni- rei, fara ca aceste legisa le fi {ost cunoscute tn chip teoretic, nici de muzicanti care aplicara regulele ar- moniel,cu mult fnainte ca principiile acesteia s& fi fost stabilite. Ca timpul faelia ytiintei veni sa fumineze proce- ileurile practice, tot aga se petrecurd lucrarile gi cu istoria. De abia in zilele noastre a itneeput si se cerceteze, intr'un chip mal serioz, principiile pe care se razimi cunostinga trecutulul gi sd se in- temeieze o teorie a istoriel. Si cu toate acestea, — lucru ce se va piirea poate straniu la intaia privire — nu istoricii duserd grija principiilor disciplinet lor; cael precum ie aminte Gervinus: ,istoriculut if place tot atit de putin a 2 Principiile fundamentale ale istoriei 3 cugela asupra chipalai sati de procedare, ca si ar- tistului ; si totusi prea firese lucru este de a-si da sama de tinta urmarita, si.nu s-ar putea sta o clip& Ja in- doiala pentru a recanoaste, ch nu se poate ajunge la ceva temeinic im arta nici in stiinté, fara a ca_ uta lamurirt asupra chipului lor de a Inera*,t Accast& neing rei istorief, Cei mat mart istorict practic! una-si dati jjire este foarte diundtoare propisi- sua de (inta pe care o urmarese In studiile lor. Nu yroim si aducem alt cxemplu decit pe acel al vestitulut Leopold Ranke care, tn. cele 50 de volu- muri de istoric pragmatic’ ce aii esit din rodnica lui pani, a fost adus mai adese-ori a caracteriza in- deletnicirea cireia el se devotase. Nu este totugi eu putinta de aflat cu limpezime ce conceptie igi facea el despre istorie, scupul ce ea l-ar urmiri si ce ar tinde si stabileasct, dup&cum o recunoaste unul din invataceli sii eet mat credinciosi, D. Otto- kar Lorenz. D-saspane: ,Se poate admite cu sigu- ranta c& Ranke cAduta, in dosul fenomenelor viefet istorice, ceva care aducea cu conceptiile filosofice asupra ei. Acel ce stribate adese ort din scrierile si mat in tot-deauna prin acelcasi cuvinite: di- rectie generalizdtoare, inlantuire a totulay, continut spiritual al fenomenelor istorice, desvoltare obstcased objectiva, lucrare a ideilor, deosebire intre stiinta istoricl universale gi acea a perioadelor speciale. Cine nu-si aduce aminte a fi intilnit de mir de ort atari rostiri sati asemenele lor, in scricrile lui Ranke? Dar ce vra si spuna prin ele, iati o in- lar 1, Grundviss der 4 4 Principiile fundamentale ale istoriey trebare de cercetat, cAci nu este de loe usor de a patrunde adevarata sa gindire “.? Tot aga state lucrurile cu toft ceilalti istorici: lipsa de principit care si indrepteze cerectarile face cel mai mare ravi stiinter. Tartmurile pe care ea ar trebui si le cul- tive sunt adese ori neingrijite ; o multime de intre- bari care ar putea s& fie lisate lao parte, sunt stu- diate cu mare cheltuiali de munc& ce ar putea aduce mai multe roade, dac& ar fi intrebuinfata a- iurea. Mai multe glasurf cumpenitoare s-ati ridicat apre a deplinge aceasti stare de anarhie, in care se ga- seste istoria. Droysen, dup& ce recunoaste ,c4d nu s-ar putea tagidui partea pe care studiile istorice aii Juat-o in migearea intelectualA a vremuriler in: care triim, adauge oA daci se cerceteazd titlurile lor stiingifice, raporturile lor cu celelalte sfere ale cunostintclor omenesti, daci, ele sunt intrebate asu- pra fundamentelor procedeurilor lor, asupra fnche- girei impreuaa a mijloacelor lor, asupra tintel pe care o urméarese, ele nu suntin stare si deie asupra acestor punte, un raspuns ceplin si mulfimitor. Ca toat& seriozitatea si adincimea pe care unif din con- fratii nogtri le ati pus in studiile lor, stiinta noas- tri. nu gi-a stabilit incd teoria gi sistemul el, gi pen- tru moment atita numar se proclamd, c& ea nu este numat o stiinti ci inca gi o arta, si poate chiar — cel putin daca judee’m dup& p&rerea obsteasca — Principiile fundamentale ale istoriet 5 mai curind o arti de cit o stiinja*.? D. Oséohkar Lorenz miarturiseste de asemenea cA ,nu posedim astizi nici principii fundamentale, nici indreptare recunoscuta in istorie“ 4, gi D. Bernheim care, in lu- crarea D-sale, se indeletniceste tn deosebi cu me- toada istorici, este silit si convini ca ,de si niet © alta stiinfi nu se bucura de favoarea de care se ‘bucur& istoria, nu este — lucru straniu in vremile noastre — nici o alt& stiinjé in care. parerile asu- pra nuiezului si a tintelor aale si fie aga de deose- bite caintr-a noastri“,> Tot aga sustine si maestrul filolog Herrmann Paul, c& ,pand acuma metoadcle intrebuintate de catra cercetarile istorice ail fost a- late mai mult prin instinct, decit prin cugetare asu~ pra firct intime a fenomenelor“.® © asa stare de lucrurl a avut de urmare ca is- toria si-a véizut metoada gi principiile formulate de alff eugetatori de eit de istorict insusi, si anume de naturalisti side filosofi, Astfelii lu& nastere ideea cea cu desavirgire ritaciti, de a aplica istoriel prin- cipiile de cercetare intrebuintute in gtiintele naturale ; si s'ait aflat istoricl carc, faré 8& patrunda lucrurile cu deamiruntul, s-att grabit a irabritiga astfeliti de videri, Aga vazura lumina nigte teorit istorice care, din fericire, sunt cu desavirsire neaplicabile, eact ele ar putea fi puse in practici, ar duce la r& nimicire stiinta trecutului, Die Evhebung der Geschichte mm Range einer Wissenschaft in al stu Grundvits der Historih, Leiprig. 1875. p. 44. 4 Die Geschicktswisenschaft in thren Hauplishtungen und Aufgaben, Bet~ Jn, 1886. p. 5, 5. Geschicitsauffassung und Geschichtsphilosophie, Gitlingen, 1880, p. t- 6. rincipien dex Sprachseschtchte, Malle, 1980, p 6 6 Principiile fundamentale ale istoriet Tati starca cea tristi in care se afla, in vremile noas- tre stiinta teoretic’ a istoriei. Lste neaparat de a relua aceastii problema, de a o studia in ea insist, fara a fi abatut din cale, nici de principiile filosofice, nici mai ales de izbinzile stiintilor naturale care se ered singure in stare de a oglindi adevirul. De si ne deosebim, in fond, in ceea ce privegte concep- fia gtiinfei trecutului, de mai toti acel ce s-ail inde- letnicit cu ea mat inainte, parerile lor ati fost pre- tutindent luate in bagare de sama, fie pentru a le respinge, fie pentru a le imbritiga, acolo ando ele na aii pairut a fi atins adevaral. In vremile noastre nu se mai poate cugeta fntr'un chip singuratic. Munca stiintifie’ aluat un caracter colectiv ; deseo- perirea adevirulul nu mai este pastrati numar pen- tru eite-va naturt privilegiate; ca este productul silintel numerogilor invitati care, eu totit impreund si ajutindu-se unit pe altit, contribuie ao face sa stralucease’ inaintea ochilor omenirei. Stiintas-a de- mocratizat, pentru a zice ast-feliti, ca gi toate ccle- lalte forme ale vietel. In timpul nostru nu se mai pot scoate adevarurt numai din singura sa minte sia se mai intemeia numai pe propriile sale cer- cetirl. Trebuie numai de cit cuncscut ceea ce ait cuge- tat, coca ce ati descoperit ceilalti cercetatori, in fie care din ramurile cunostintelor omenesti, Dar ingramadirea Jucrarilor in fie care cimp de studit lace foarte prea gi aproape cu neputinta o eunos- tinfa deplina a tot ce s'a scris asupra unei materil. Cu toate silintele date, se poate tot-deauna intimpla ea o gindire, secormonita de un autor, si rdmind ne- cunoscuté. Si totusi aceasti gindire ar fi putut a- runca o lumina foarte vie asupra obiectulul pe ca- re-l risfringe. Cercetdtorul zilelor noastre va fi tot deauna pus intre Charybda gi Seylla. El va sta in cump4na sati de a raminea necomplect gide a nu ajunge cu deplinitate tinta ce si-o propune — des- coperirea adeviruluy —- sait de a se pribugi sub povoara prea grea a cunostintelor adunate de tim- puri. In aceasta’. primejdie se poate gasi chiar si a- cela ce a intreprins a trata o materie ce nu este dectt la inceputurile ei; cAct gi in acest caz cim- pul rascolit de gindirea omeneased este aya de intins ! CAPUL I Fenomencle coexistente si fenomencle succesive Raportul fenomenelor catra apatiu gi timp.—Spa- tiul si timpul sunt cele dou& mari forme in care vin sé se ageze toate faptele universului; forme reale gi existente, percepute si abstrase din realitate de catra mintea noastré, si nu numat niste categorii a priori ale cugetului nostru, cum Je da Kant. Rati- unea noastri nu este de eit rasfringerea ratiunei u- niversale a lucrurilor, Spatiul se intinde in afari. de nol si timpul curge neatimat de nor. Fara aceasta conceptie fundamentala, istoria nu ar fi de cit o u- riasi fantasmagorie. Faptele pe care perceptia le aduce la a noastré cunostinta sunt, potrivit cu aceste dou’ mari forme, care invalesc universul, si ele de doua soiurt: fap- tele coexistente care cuprind pozitiant in. spatiit. gi tupte succesive care se desvolta in timp. Nu trelrue s& credem ci aceste doud soiurt de fapte atirna fic-care numai de modul siii de per- cepere, si ci el nu sti fn nici o le@iturA cu ccla- lalt. Faptele coexistente nu apartin numai spatiului, nici cele succesive numaf timpulut. Relatia acestor douad clase de fapte, cu formele in care ele se arata, este mai complicata. 10 Fenomenele coexistente si fenomenele succesive Mai intayY nici un fapt al universului nu poate fi perceput prin una singura din aceste forme gi ab- solut firi nici o legAturé cu cealalta, Fenomenele de spatit. an nevoie de un oare-care timp spre ase produce si acele de timp aii gi ele trebuinta de spa- fii spre a se putea desfasura, c&cl precum zice Schopenhauer: ,cu tot fluxul vecinic al timpului, sub- xtanfa adeci materia este permanenta, gi cu toata infapenirea nemigcati a spatiuini, stirile materici se schimbi“.+ Faptele, percepute ca existind alaturea unele de al- tele, constitue faptele coexistente. Privite in desfagu- rarea lor in decursul timpului, ele constitue faptele succesive: Lin fapt nu poate fi coexistent saii suc- cesiv de cit in raport ca un altul, Coexistenta si succesiunea sunt relajiuni stabilite intro fapte, prin mijlocirea marilor forme ale spatinlui si timpului. Pentru scurtare, vom ingamna prin fapte coexistenie, acele ce se ati& in relatii de coexistenta gi prin fapte succesive, acele ce se atl in relatii de succesiune. Raportal de coexistent poate fi ugor perceput, cind e vorba de fenomene materiale, cdci materia cere numai decil ideia spatiului si nu poate fi gin- dita fariea. Dar se poate oare vorbi de fapte coe- xistente, cind e vorba de fenomene curat intelec- taale? Bain ie cu acest prilej aminte, ci .spiritul, de si nu poate da nastere unor propositiunt de con- tiguitate, posed’ facultati care i sunt inherente. Noi sustinem cA in spirit coexista simf{imintele, vointele, gindirea si privim aceste facultati, nu ca despartite prin loc, ciea unite in a lor manifestare’.? Fap- tele coexistente intelectuale cuprind, pentru a zice ast-felia, spatit ideale in mintea nvastra. Dar pen- iru istoric, chestiunea taptelor coexistente intelectu- 1. Quadruple principe de la ratson suffisante, traduction Cantacuadne, Pax ris, 1884, p. 42. 2, Logique, traduction Compayré, I. p. 189. ecesive 11: ale se pune alt-felii. Vom vedea mat la vale ca istoria nu se indeletniceste de cit cu faptele sociale, adeca cn acele fapte care sunt comune la un grup mai mare sau mai mic. de oament.’ Faptcle inte- lectuale de acest felitt sunt coexistente chiar in afard, pentru cd ele euprind in acelas timp mal multi orieri deosebiti, Asa sunt: limbile, religtile, sistemele tilosofice, scoalele artistice gi literare, Vor fi deci pri- vite, ca fapte coexistente, toate acele fapte materiale sau intelectuule care se vor intinde pe un spatiu oare eare. Dar in ce legatura se aflé faptele coexistente cu timpul? Constatam mal intat, cA fie-care fapt coc- xistent are nevoie de oare-care timp pentru a fi perceput, din pricin&aci mintea noastra nu poate percepe si mai ales rosti notiunele decit una dupd alta. Dar aici nu poate fi vorba de accasta relati- une subiectiva. Trebue stabilit in ce relatiune se afla timpul, intr'un chip objective, cu faptele coexis- tente, adeca in ce in{iles intervenirea timpului este ea trebuitoare pentru a facc cu putintd coexistenta ? Sunt fapte care nu ait de loc nevoie de timp pentru a exista, nici ca fapte individuale nici ca fapte sociale. Ast-felm sunt relatiile intre linit si numere,* raporturile intre notiunt, legile logice st psicologice, Steinthal ie cu cuvint aminte, in ce pri- veste pe aceste din urma, cA ,libertatea si propa- sirca lipsese in psicologie; de aceia gsi timpul nu joaea nicf un rol in conceptia psicologici*, gi D. 3. Ase vedea mal jos capul IM, Matertalel istortel, § Hajte istorice. I © lugrare ca a noastrd care expune un sistem de gindirl, se va tntimplz a- dese ort ci ne vom intemeia pe nofiunt,a cirora Ingeles ne va fi stabilit de- elt mat thrzii. 4 Dapa Schopenhauer, Ze atfonde comme Volontd et Réprésentation, tra- duction Cantecuzéne, Bucarest, 1888. I. p. 86, numerile ar sieriva din ideea timpnlut. Nofcredem cu Langs, Die Grundlegung der mathematischen Pyyeho Jogée, Duisburg, 1835. p. 35. c& numerile deriv4 din spatia, ca in deobste toate raporturile matemalice. Laggrond, L'nxivers, la force ef la vie, Paris. 1884, p15, zice de asemene ct ,odati cu spatinl vin si se impund adeva- rurile numerior si ale geometriel.”” 14 Fenomencle coexistente gi fenomencle suecesivo Numai acele o fac care s& modificd in curgerea vre- mei. Adevirurile matematice, legile logicei satt ale psicologict, invartirea si revolutiunea pamintului, legile chimice, fizice gi biclogice réamin vecinic ace- least, Nu poate fi propasire de cit in cunostinta, nu in vsenta lor, le att fost, sunt si vor ii totdeauna aceleagi: cle existati cind spiritul omenese nu Je des- coperise inca, gi ar exista chiar daca acest spivil s-ar stinge in) cursul veacurilor. Aceasté clasa de tapte coexistente nu poate da nastere la succesiunt obi- ective. Ele pot provoca, in spiritul ce le percepe, o -guccesiune subiectiva, o propasire ina lor cunogtinga. Existé o ixtorie a logicei, a matematicilor, a fizicel, -a chumieé, a astronomiel : cunostintele privitoare Ja a- ceste deosebite clase de fenomene aii propiisi eursul timpului; dar tenomencle insigi au ramas neschimbete. Dar acest univers care repeti necontenit uccleast procedari, este supus Juerdrei wansformitoare a timpulut si ist sclimwba formele fari jncetare. A’ eeste schimbari inccpute la obarsia luerurilor, adec fn infinit, nu pot fi stabilite de cit intr’un chip potetic pentru geneza Jumilor, Pentru a gsi istoria trebuie a se cobori pe pamint, unde ca incepe ase a- rata intr’un chip vizut, si Ja neamul omenesc, unde ea se desfagura in toaté a ef maretic. Pamintul poseda istoria sa, cAci si cls-a transfor- mat cu incetul pind si ajungd la forma lui de as- tazi. Timpul a determinat aceasta transformare si actiunea fortelor transformitoare a fost pusi tn lu- crare in curgerea lui. A trebuit s& treac’ milioane de ani, pentru ca radiarea pimintului aprins edtra spatiurile ceregti, sa aducdi a lui solidificare. Aceasta nicire sa indeplinit pe un spatiu, deci ca un fapt coexistent cu altele; dar accst fapt s'a schimbat ne- contenit sub lucrarea timpulul. Pentru ca paminty] sa ajunga la forma ce o are astdzi, a trebuit ca timpul si intervina, Modificdrile incereate de coaja Fenomenele coexistente gi fenomenele succesive 15 pamintuluy ati avut nevoie de timp pentru a se putea indeplini, iar spatiul n-a oferit de cit putinta desvoltarel, intocmai precum in translatia pamintn- Jui in jurul sourelui, spatiul este agentul de capi- tenie a fenomenului, pe cind timpul nu da acestui din urma de cit putinta de a se manifesta. ‘Coe- xistenta poate deci si deie nastere succesiunet, cind este supusd lucrdret continue a une putert trans for- matoare, in decursul timpului. Actiunca intrerupta, dar repetata, a aceleiasi :puteri de caracter coexistent, poate jarési da nastere suc- coxiuner, cind ca se intrupeazt intr’un rezultat stator- nic. epetitia in cursul timpulut nu produce de cit fapte coexistente, cind ea se pierde fara nicl o urmaé @ jucrérei sale, cind ea nu se fntrupeaz’ in nief un rezultat, Kxemplu: invirtirea pamintului in jurul osiel sale saii revclu{iunea lat in prejurul soarelut, urcatal si coboritul necontenit al fluxului si retluxu- Jat, schimbarile atmosterice. Dar indat&é ce repctitia se intrupeazi intr’un rezultat, indati ce di nastere unei formatiuni, aceasta ie caracterul une serii suc- cesive, ca una ce este rezultatul urmclor lasate de faptele coexistente repetate in timp. Straturile care compun aceasta formatiune vor sam&na cu atit mat mult unele cu altele, cu cit formatiunea va apar- tinea materiel ; ele se vor deosebi tot mai mult, cu cit formatiunea se va apropia de domeniul spiritu- luj, trecind intai prin materia insuflefita, apoi prin clementul neconstiutuluY intelectual. In formatiunele datorite vietei constiute, caracterul succesiv se va rosti din ce in ce mai mult, adecd faptele care compun scria vor fi tot mai deosebite uncle de altele. Astfeliti revarsarile Nilulut, fapte coexistente repe- tate in timp, dati nastere, prin depunerile pe care le last la gura Haviului, la formatinunea succesiva a Deltei sale. Deosebirile care se rostese tot ma tare prin repetirea lor intre indivizii vii, conduc la for- 16 Fenomenele coexistente gi fenomencle succesive matiunea nouelor specii. Aceleagi tnriurirt, repetate ca oare care variafiunt, contribue a forma caracte- rul popoarelor, a modifica formele limbet. Repetirea bataliilor in cursul unui rasboiii, eu toate ca deose- bite intre ele, conduc la unul gi acelagi rezultat, iz- binda sati infringerea. Cu toate cd, mai ales in formatiuncle maj primi- trve, deosebirea faptelor coexistente repetate ar pu- tea fi lasaté lao parte, atita de mi¢& este ea adese ort, nu este tot astfelia cu urmele pe care aceastd repe- tire le intipareste in formatiunele in care ele se in~ trupeazit si care suprapunindu-se i hultuindu-se una pe alta, fae si reiast aceastié deosebire necontenit ingrimadita. Actiunea untforma si asdmiAnitoare a faptelor coexistente are de rezultat de a intipari urme deosebite gi neasimatosre in formatiunele succesive la care di nagtere a lor repetire. Astfeliti formatiu- nea speciilor animale este datorita repetirey acelo- rast fenomene, cdrora sunt expuse fiintele vil. A- ceste fenomene, de si identice sai foarte putin deo- sebite, lasi intipariri statornice in organismal aces- tor fiint, intipariri care cu timpuil le prefac in or- ganisme cu totul deoscbite. Pentru ca aceasta trans- formatiune s& se poatd face, este de nevoie ca deo- sebirea sii se rosteascd la fie ce pas, de gi adese orl intr-un chip nesimtit. Adunarea acestor transforma- fiunt succesive produce ca resultat prefacerea spe- ciel, Dar aceast&é prefacere este datarit’ actiunel a- proape uniforme a repefirei acelorasi fenomene. Videm deet cum repetirea acelorast fapte coexistente poate da nastere la nisie formatiunt succesive. Sa aflé insé un mare numér de fapte coexistente eave se schimb& cu timpul, nu prin inriurirea re- petaté a accleiagi actianl, ci prin acea a altor fapte cu care vin in atingere. Aici succesiunea sc desface ined gi mai mult de coexistent; ea ie un mers propriit, predomnitor asupra faptelor care o com- pun, Fie care din aceste fapte va putea fi studiat Fenomenele eoexistente si fenomenele guccesive 17 in relatiile Iwi de coexistentt; dar dac&’ c pus in legiitura cu faptele care vin sfi-l modilice, si daca modificarea lui si rezultatul la care ea ajunge al- cituesc obiectul cercetirilor, cl va dobindi carae terul unut fapt succesiv, de oare ce contribue a da nagtere une’ scrit succosive. Astfcliii sistemul in- vajiturilor unci tart va infatisa minfer noastre, dac& il considerim cum este la un moment dat, un numir de fapte coexistente : dar sistemul a devenit ceea ce este, in urnia unel dlesvoltiri mai sult sail mai putin lungi, si aceastit desvoltare care s'a pre- langit pind in momentul cind ea devine obiectul studiului nostru, isi tine cursul si dup aceea: ba il urmeazii chiar sub ovhit nogtrisi pe cind il studiem, cacti fie care clip’ a duratel miodificé a lui consti- C tutiune. Legile care ovirmuese pe un popor, pri- “O vite intr’un moment oare care, aleAtuese obiectul u- “nei cunostintt de caracter couxistent; dar aceste opvlegi sunt produetul une: lang voltari anterioare ey re care cle oO urmarese yim. itt zit. Budgetul u- aA nui stat va constital un fapt coexistent, starea ve- NXg Mturilor st a cheltuelilor intr-an moment dat, Dar (laca se xtudiaza desvoltarca averet publice pentru un imp oare care, badgetul fie carat an va constitui un fapt succesiv. Tot aga va fi cu ort ce alt element al vietei unui popor. Toate constitucin ele insust fapte cocxistente ; dar indati ce sunt con- siderate din puntul de vedere al desvoltirei, cle de- vin tapte succesive. Se intimpla une ori c& desvoltarca se slcieste si pare @ se opri pentru cit va timp: apoi deadata se vad institu{iunile iarasi topindu-se 1 reineepind a eurge de a lunvul tumpuluy. Ast(cliit fu ocirmuirea absoluta a Frantici, in rostirea ef desivirsiti: sub Ludovie al XIV-lea gi Ludovic al NV-lea, ocirmuire ce pirea o forma in care socictatea frances’ se impie- trise pentru totdeauma, si vara cu toate aceste fu ripita deodaté de puternicul curent al revolutiei 2 18 Fenomencle cocxistente gt fenomenele succesive franceze. Catolicizmal care pares menit a domni asupra spiritclor la nesfirsite, reineepao nou’ des- fagurare istoricé, zguduit prin lovitara pe care i-o didu Reforma, gi asa mat departs. Coexistenfa poate dev¥ si se sehimbe in fle ee moment fn suecesiune: dar ca poxte fi restabilit& din now. oprind suecesiunea, cel putin in mintea nloastra, gi cercetind coexistenta pe care ca xe des- fasuri. S-ar putea rosti acest adevar si prin axiom urmatoare, formulata de D. Osvald Orth, cA ,istoria este statistiea in miscarc, pe cind statistica este isto- ria care se oprestes,* numat cit si sc intdleagiv sub terminul de statisticA, descrierea deplina a stirel mnel socielaqy, Relatiunea continua a acestor dowd forme ale exis- tenter produce tntretesarca nedescurcatd a faptelor victel ‘sociale : aceasta se imbogiiteste necontenit cu curente noue care devin din ce ince ma grett de urmévit. Dar dacit faptele coexistentei si neele ale succesiuner sunt strinse unal citraaltul, pentru aal- Atul {esktura vietei sociale, nu este maY putin ade- frat ci fic care tir tsi pastreaz’ existenta deosebita si c& cl poate fi deslipit de celelalte cu care se a- tinge si studiat deoscbit, in toat& iutinderea sa, in lune sai in curmezig. Mo adevarat ca, daca se scoatc numai urzala lesiturei, chiparile desemuului vor pierde din @ lor vioiciune ; iar dacii sh ica numait ba- titura, ele vor deveni cu totul confuse. Pentru ca i in toata a luy putere, se vere ca desemnul sA apa urzal& si Iatatura nu alcatuiascé de cit un sin- sur tot. Nu este mat putin adevarat e& spre a in- tal eum acest desemn a putut fi compus, prin in- crucisarea firclor, este de trebuinta de a desparti ur- yala de Ditatura si de a studia firele neatioat u- nele de altele. Vie carc grupa de fire, mai mult sat mai putin intinst, ne va da explicavea unei parti 6. Versuch etnor Thoorte des histertsch-n k. 1879. p. 17 Fenomsenele eocxistente gi fenomenele sucee: 19 din desemnul ce cuprinde jntreaga fasatura: stu- diul hitaturer este accl al stirilor coexistente : acel al ursiler este obicctul istoriey. Reault& din analiza ficuta de nol pina aici, incd un altadevar foarte insamuat, anume ci nu se poate atribui cooxistenta in spatiu numat fenomenclor ma- teriei, pe cind schim)arile care intervin in timp nar apartinca deceit fenumenelor spiritului Acest pre- tins contrast este o eroare destul de rAspindita, im- partisitii de un numir indestul de mare de serii- tert eminenti, Vom raporta formulele unora din ci: Lazarus gi Steinthal sustin ci .ceea ce deoscheste na- tara de spirit, exte eA cea dintai traieste in curen- tal strict mecanic gi in cercal organic al uttor mis- cari iudreptate de fegi, Aceste curente sc repetit ne- contenit si nimic nou nu se produce, Spiritol din contra triieste intr’o succesiune continua de plas- muir, din eure una se raziudt pe ecalalta, dar asa- manati cu ca, infatosazi’i ceva noti, arala o pro- pasire*.” Carrau zice deasemenca ci ,.toath seria fe- nomenclor psihologice sa desfasura in durata*.” Dupa acesti autoré nu s-ar afla fenomene psihologiee coe- xistente. D. Oo Lenne am Rion sustine de alta parte ci batura consti numat in lucruri corporale, pe cind istoria cste opera spiritului® * Nu ar exista deci, dapi D-sa, o desvoltare, o istorie lato sensu a mate- viel. Droysen iocepe prin cnvintele unuatoare stu- dul sai asupra natureé islorie stiatura $i istoria sunt conceptiunele cele mai tytinse in care spiritul if inkig luinca fenomenclor si elle desparteste ast-fclit’ conform cu ideile de spatiu si de timp. ?" Printre autorif franceji, vom aduce pe unul din cei mai nol, D. Gustuve Belot care impariaseste aceleasi 1. Finteiten 8. Landes © Qe Cultus Brine Gedanken (weet mal sns nota Sh p15 la thdarie de Cevutation, Paris, 879. ws AT. felte im Licker des Bertschrdties, p03 ss doy [ithe th, po 2 Psd 20 Fenomencle coexistente si fenomenele suecesive vider? gregite. El zice: ycit timp nof privim natura exterioara, ea ne pare natura facuté, {ixii si supusi unor legi permanente si nestramutate. Cind privim lucrurile omenesti, avem intiparirea e& aceasté nous natura este intr’o vecinic’ prelacere; nof a vedem va o maturd ce se face, cu neputinta de cuprins st de sleit in formuic nemigcate*.1! Natura facutd a D-lut Gustave Belot a devenit astfelii, in urma unei serii de transformaiunt. Cit despre natura omeneasca, nici ea nu este f in curgere new ontenita ; si ea prezinta 0 parte facula, si neschimbata. D. Georges Win- ter sprijina acciasi parere, anume cA ,stiintele natu- rei ait de obiect de a ne face sa intalegem Inmea fireasea, prin cunogstinfa legilor e1; menirea istorict este de a ne face sit pricepem, prin weneza ci, lu- mea spiritual si morala*;!2 ca si cind stiintcle na- turale nu s-ar indeletnici si cu geneza naturci ma- teriale, iar accle ale spirituluy nu ar da nastere de cit istoriei, si nu si unor stiintt de legt ale fenome- nelor. D. Llerrmann Paul eritied cu multa dreptate toate aceste idef. El zice c& wacegt! autorl easesc ca deosebire intre natura si spirit, c& cea dintaY s'’ar migea vecinic in cercul legilor sale, fie care din miscarile ei pastrindu-si caracterul siti particular si neticind de cit a reproduce csea ce a foxt in totdeauna, pe cind spiritul ar trai inte’un sir de plizmuiri fulin- tuite unele de altele siar aratuo propasire. Aceasta deosebire, urmeazi inainte D. Paul, in forma vali. ce-I este data, ¢ fara indoialé. nepotrivita. tura, cel putin acca de caracter organic, se mise’ intr'un sir de plazmuiri inlantuite unele de altele ; gi ca infatosaza o propigsire. Do alta parte, spiritul se mised si el in orbite trase de legi, reprodacind fara incctare aceleasi procedari fandamentale. Sze a- 11. Stuart Mill, fe doi, tion uouvelle par Gustave de nnd Ld, 18E9, p. 174 ue des sebnces arovales | lot, Paris, 1897. p tn VéertsUjahssscindy owisne, ch. VI) ‘Trade found Fenomenele coexistente si fenomenele snccesive 21. mestecd dont antiteze deosebite care trebue si fie dospirtite cu ingrijire; de o parte acca care exista intre natura si spirit; de alta acea care se afl in- ire domnia legilor gi desvoltarea istorica®. Intr'adevar, nu este grei de observat, ci spiritul ca si materia infitisazit fenomene cocxistente gi cd materia, la rindul es, a infitixat schimbari in timp, chiar daca aceste schimbiuy sunt de abia vintite In vremile woastre. Studiul nalurci materiale nu este de- yin, dac& nu csie fieut si din punetal de videre al desvoltaret sale, precum in geologic, in paleonto- Jogie. in succesitmea fiintelor pe suprafata globului. Po de alti parte, precum am insimnaf-o mai sus, studiul spirituluy infiitisaza de ascimenca un mare nu- mar de fapte coex : in psihologie, logiei, ma- tematici, drept, econonue politica, ete. D, Hinneberq olwerva deci cu temeiu, ca .s'a obicinult a se pastra terminul de istoric pentru omenirea sivgura: dar a- ceasté restringere dateazi din timpul cind se credea ea trebue si se adimité.o prapastie adine’ intre om sl rimasita naturei*.'* Insi, tocmaf aceast’ prapas- tie a fost umpluta prin stadiul istoric al naturel, si D. fod! are mare dreptate cind zige, cA ,pulinta de aplicat conceptiile moderne ale naturef la istorie, se razima mai ales peimprejurarea ci cea dintii a de venit si ea o teorie a desvoltarei, si c& aceasta no- fiune care alt& dati alcdtuia puntu!l de despartire a acestor doua domenii, le leag& astizi cao punte” *°, Fenomenele naturel materiale ca si acele ale spiri- tulur infatigazi intre ele doua icluri de relatiuni: acele de cocxistenta, real&é in spatiu sai idealA in iaecle care ocirmuiesc prefiicertle [or in timp. igdduit, sc @asese autory ipten dev Spracheshichle, ps 11, notw i n Grundlagen des Geschi ci 63, 1889, bg, tive tewvissensebaft in Histo- rische Zejtset 15. Die & Unile. 1878. p helung und the Poublem, 22 Fenomenele coexistente si fenomenele sucCesive care recunose existenfa a dowa soiuri de stiinti isto- rie: sttintele istorice ale naturel si aeele ale civili- zatiel, adecd ale mintei Trebue observat cu toate aceste cd pentru feno- menele care s& schimba in timp, & este cu atila may inceat& cu cit fenomenele at un caracter mat material si cd ea devine cu atita mat repede, cucit aceste din urm& se apropie de minte. Astfelia. fenomencle astronomice sunt foarte putin expuse la schimbari in cursul vremilor. Ele se repeti totdeauna in acclas! chip, din timpurf maf ve Tile cit ardtarea omului pe panvint, si nu s-ar putea zi daci omenirea, cit timp va exista, vin puter observa o schimbare in constitutiunea, si starea Jumulor. Jat& pentru ce istoria ancestor fencuienc na exista mai de loc. Fenomenele geologice aleatuesc un lung yir de transtormatiuni ce se indeplinesc insi cu o foar te mare incetineala.’* Tot aga e si cu cvolutiunea fer- melor animala care a ajuns cu omul Ia apogeul ei, dar eare in timpurile geologice a intatisat an gir de schini~ bary de mare insamnatate, De indata ce treeem de In fenomenele suceesive ale materiei la acele ale spirituluf, fheultatea de trans- formatiuse sporegte. Formele datorite vietet necon- xtiute ale spirituluy care ating mai de apronpe mate- ria, se transforma mai ines asant acele ale lim- hei, ale starci economice si ale institufiunilor care crese pe acest tarim. Cu atit mat rapede se modi- fiva formele victct Cony ute, accle care sunt datorite pirituluy propriu. zis. scasta, schimbare 46. Herrmann Poul, bes js 7 17. Dupi Bichot, Gosnesaphie démentaive. p. 135. in t2,000 de ant steaua polard ta va qual fi rea carulaf mic, ci Wega saw «¢ a Lire -- Oraper- Histoire di Pévsteppement intelivetae’ de F Puvvpe, Paris, 2887. 1. p. 66 sDepuis Vépoque tertiaire, es dens tiers de TEurope se sont redress¢s ait dessus des mera: jes cdles de Ja Norvige se sont eshaussces de 200 nidtres 5 Jes Alpes de 30a ; les Appenins de goo mitres. —- Em, Vanchez fa Terie, Paris, 1893, f. p. 32:0 .Si quelques points ja Terre uous sembilen c'est que notre vie trop courte, ne nous doune pas le temps de les voir se modifier.” ables: Fenomenele coexistente gi fenomenele succesive 23 Coexistenta si succesiune — Fenomcnele con- siderate ca cvexistente in spatia real sai ideal, sunt cu total altele, cind le privim din puntul de vedere al transformatiunelor pe care timpul le face sa in- cerce—din punctul de vedere al succesiunel—si este de mare nevoie, pentru lamurita intailegere a tot ce are si urmeze, de a stabili cel putin puntele funda- mentale cc curacterizaz’ aceasta deosebire. Luerul este cu atit mai de treluinta, cn eft vom avea pri- lejul de a ne convinge, ca ceed ce a impedecat pind acuma pe toi cugetdtorit, de a-st da o sama lamurita despre natura sitinfex istorice, esta numat amestecul ce s-a facut intotdeauna intre faptele coexistente si fap- tele succesive, Aceste doud feliuri cu totul deosebite de a privi fenomencle, n-ati tost nici odaté despir- fite cu preciziune, de unde at izvorit incercart dea aplica stiintelor istorice, principiile care domnese in acele alc coexistenter. Atare incercivt trebuian sd ri mina absolut nevoditoare, fiind dati disparitatea to- tala a celor doui conceptiuny, asdmaluite fara nici un temeitt. Deosebirea odata bine stabilita, va arunca o tunina cu totul no na asupra domeniulut gtiinter intregi si va hotari si stiintclor istorice locul pe care trebuie si-l ocupe in ierarhia, cunostintelor omenesti-. Faptele cocxistente, adic faptele intru cit sunt con- siderate ca intinzindu-se in sinul spatiului, sunttot- deauna aceleast pentru fie-care felitt deosebit de fe- nomene ; cle se asaminil in ort ce caz mult maf mult de cit se dcoscbesc, si aceasta, fara a lua in privire dac& timpul este saii nu neaparat spre a se putea ele manifesta. Aceste faptc se repet’ necontenit, re- petiree putindu-se face intr-un chip simultanei, fara ca timpul s& joace un rol apreciabil in a lor pro- ductiune, sai in cursul timpului, prin migcari tot- deauna identice. Noi privim toate aceste fapte drept coewistente, chiar in cazul cind repetirea nu se face intr-un chip simultancii, pe mai multe punte ale spa- finlui si fara nici o legatur’ cu timpul, adeci atunci cind ea s& indeplineste prin fapte care se urmeaza in cursul timpulut. O bucat&é de lemn va pluti pe ap la Paris, la Constantinopole, la Pekin, la anti- pode; ea a plutit in acelas! chip pe timpul Roma- nilor, a Grecilor, a Egiptenilor si va pluti de sigur tot aga si in viitor, O piatra cade cu o repejune initiala cunoseuta in secunda intay, si repejunea ci- dereY ef sporegte fn raport cu patratul secundelor percurse; o alta piatra va cidea in acelasi chip pe toatéi suprafata pimintului, cu o micd deosebire cd» tra poll, din pricina turtireY planeteY noastre cAtri imbele ef capete. Ka a cazut yi va cddea in acelagt feliti in toate epocele. 'l'ot asa se va intimpla eu toate fenomencle naturci fizice. Si fapte care apartin inteligenjei vor fi supuse aceleiast regularita{i. Pre- tutindene sporirca ofertei va micgura pretal marfu- rilor, iar acca a cererei il va urca; pretutindenea im- parfirea muncey va avea de efcct a produce mai bine si mai iute: pretutindenea siin toate timpurile desvoltiret omenesti regulcle silogismului sait legile psihologiel vor avea acecasi yaloare. Toate aceste fapte cocxistente pe un spatia real, saii imbinate in mintea noastra, vor ti percepute de ea, neatirnate de timpul, fn care cu toate aceste este nevoita si le eu- prinda. Dar chiar pentru repetirile fenomenelor coe- xistente care se produce unul dupa altul, elementul timpului, de gi neaparat pentru a Jor manifestare, nu este tot astfeliti pentru a lor productiune ; cdci ce insdmnatate se poate oare da timpulul, in invir- tirea pamintului in jurul osiei sale, sai in revoluti- unea sa in jurul soarelui? Repetirea continua’ a a- celuiag fenomen, cu toate ci aceasti repetire se pe- trece in timp, rapeste acestui din urma ori ce fnriu- rire asupra productiunel fenomenulwy, fn toemal ca si in cazgul platirei unci despicdturi de lemn sati in acel al cfidereY unei pietre. Nu este alta deosebire intre repetirea simultanea si repetirea in cursul tim- pului (ne oprim cu Cleadingul de a intrebuinta termi- Fenomenele coe nul de repefire suecesiva), de cit imprejurarea ci in cazul d-intar repetirea se face intr’un chip paralel iar in al doilea dupa olalta. Si luam un alt exem- plu in lumea inteligentey: Chinejit sunt un popor stationar care totusi traiegte si al cdruia viata se scurge in timp. Cu toate aceste, toate faptele intelectuale ale acestui popor sunt fapte coexistente, fiind ci de mai multe veacari ele sunt tot acelcagi si se repeti aproape fara schimbare. Intr-adevar, cum o zice prea bine Steinthal: ,o viath oare care poate fi spirituala pentru ci consta intr-o migscare de elewente spiri- tuale; dar aceasté viati nu va infatisa nimic isto- ric, dacd aceasta migcare nu aratd, ca si existenta naturei, de cit un cere inchis, 0 vectnie’ reintoar- cere a acelorasi fenomene, si nu valoarea necontenit inaltaté a activitatet intelectuale“.!* Intrebuinjam deci terminul de coewistent tntr-un intales mai intins de cit acel ce ise da indeobiceit. El se aplica, dup& not, la toate faptele care se repett necontenit férd schimbart de aprefuit, fie ct aceasta vepefire se face in spafiu intr-un chip simultanett, fe ca e@ se petrece in timp, un fapt dupa altel, sat chiar sub imbele forme deodata. Liucral de capitenie este ca faptele s& ramina totdeauna accleas!, ca cle siinu se schimbe in modul lor de productiune sai, mai nimerit, ca variatiunele pe care ele pot sa le infato- seze si nu aib& nicl o insimnatate. Faptele privite ca succesive, din potriva arata pen- tra fie care ordin particular de fenomene, neconte- nite schimbari in cursul timpului. Ele nu se asa- man& nici odata cu deplinatate, si deosebirea ce le desparte va fi totdeauna elementul caracieristic, Daca aceasta deosebire intre faptele care se succeda tn timp, nu ar exista si dacd aceleasi fapte s’ar repro- duce far& incetare, ideca chiar de succesiune ar fi 18. Geschichte und Fiychotogic, Berlin, 1864, p. 32. Steinthal ar fi trebuit si adaugi cuvintulul natura calificativel de coexistentS ; dar am vizut mat sus (nota 7) concepfia sa gresith despre dualismul inte natura si spirit. 26 Fenomenele coexistente si fenomenole succesive inlituratd si nu am avea in locu-i de cit repefirea, deci fapte coexistente. Nofiunea de succesiune, in- tr-un sir oare care de fapte, cerc numat decit o con- tinua deosebire, pugd in lumini tocmai prin tnlan- tuirea care le leag’ tn succesiune, Si luam ca e- xemple, succesiunea bataliilor in decursul unut ras- boili, sati acea a artigtilor unel ycoli, sait insfirgit a- vea # unor descoperirY matematice. In fie-care din aceste seril, faptele care o constitue sunt deosebite. Fie care bitalie va folosi unuia din cei dot lup- tAtori; ea va face ca dugmanul sa inainteze, sat sa deie ind&rapt. Artistif cave aledtuiesc o geoala vor face-o sii propasasca sait si decada, dupa talentul fie- caruia din ei si fnriuririle la care ef vor fi expusgt. Descoperirile stiintifice, pentru a constitai o serie istorici vor trebui numai de cit s& fie deosebite ; altfeliu ele nu ar mai fi descoperiri nouc, ci numai vepetirea unor fapte anterioare. Faptele succesive ale uneia gi aceleiagi seril vor fi deci totdeauna neasit- manatoare ; dar chiar in cazul cind ele infatisazd care care analogie, ca va fi pururea de o ma) mic& insamnatate de cit clementele despartiteara, Totdeauna s’a facut o deosebire intre aceste doud felinri de tenomene; darea a fost marginita dupa noi,laun punt de vedere prea ristrins, si el trebue largit, dac& vroimsa ne dam pe deplin sama de a- cea deosebire, Logicienii opun de obiceii coexistenta eauszalitites, si recunose astfeliti acestef din arma un varacter succesiv, pentru cé cautzalitatea s'ar manifesta lotdeauna in timp. Chestiunea productiunet cauzeiin timp nu este cu toate aceste nesupus’ indoielet. De aceia si videm tocmat pe cugetdtorii care o sustin eu mai multa putore, stliti de a face oare care res- tringery, saii chiar de a se contrazice in aceasta pri- vire, Astfeliti Stuart Midi recunoagte ci ,une orl up efect poate incepe simultaneti cu cauza luis, si Scho- penhauer admite undeva ci ,egalitatea laturilor este Fenomenele coexistente gi fenomenele succesive 27 cauza egalitatel unghiurilor“, fapte care nu se ur- meaz& nici de cit in timp, pe cind aiurea el sus- tine tocmai din protiva, si la intrebarea ce-s{ pune daca cgalitatea unghiurilor este canza aceleia a la- turilor, el rigpunde printr-un aw absolut, fiind ca, zice el, ,mu e vorba aici de nici o schimbare in timp, prin urmare de nici un efcet care ar trebui si aiba& o cauza*,'® Noi credem ca relatiunea de cauza la e- fect nu trebuc numa de cit s& se urmeze in cursul timpulai, si c& cxistt cauze simultanee cu efectele lor. © ast-felitt de relatiane se recunoaste dintr-un elt criterium, anume din a ei nerasturnare. Avem un ra- port de eauz& la elect, neatirnat de intervenirea tim- pului, de cite ori acest raport nu poate fi rastur- nat, aga c& accea ce era canz’ se devind efect si vice- versa. Ca exemplu, si adacem cazul reprodus mai sus al adevarului geometric al egalitate: unghiuri- Jor care corespunde cu acea a laturilor. Nici unul din aceste dowd adevaruri nu este cauza celuilalt, nu din pricina aratata de Schopenhauer, c4 nu ar fi vorba de nici o schimbare in timp, dara din accea c& raportul intre aceste doud adevaruri poate fi pe deplin rasturnat, fie care din ele putind fi privit ca rezulianta celuitalt. Din protiva, gravitatiunea este fara indoiala cauza revolutiunei pamintului sau cel pufin unul din elementele acestei cauze, nu pentru ca ar preceda-oin timp, ceea ce nu este, dara fiind ca relatiunea fntre aceste douaé fenomene nu se poate nici intr-un chip resturna. Cauza nu lucreaz’ deci tot deauna in timp. Dapa cum o defineste Afi: ,ea nu este de cit impreunarea hetarit’ de fenomene care realizindu-se, un alt fe- nomen incepe sati lea nastere numal de cit, Nu ede nicl o sama, daca efectal cade impreund in timp cu 19 Mill, Zogigue, I, p. 186 —Schopenhaner, Quadruple princite de fa rat on suffsante, p. 33 comparat en Le Monde comme volonté et comme repre sentation, Lp. 25: 28) Fen ultima din aceste conditiuni saii o urmeazd indata ; tm ori ce caz el nu-i merge inainte*,?¢ Dar chiar cind s-ar admite c& arlucra cauzalita- tea in timp, este care aceasta um temeiti pentru a considera ca fenomene succesive toate acele care sunt explicate prin cauze neristurnabile sia nu se ad- mite drept coexistente de cit ,,fenomenele sincronice ale legilor numerilor giale celor ale spatiulut, cu alte cuvinte acele de intindere side figura“, cum 0 sus- tine Stuart Mill,+ sai trebue sprijmit cu Bain oi ycoexistenta nu ar fi de cit contiguitatea in spat si inherenta in acelas subiect ?*.2? Not nu credem cA trebue restrinsi numai la aceste cazurt nofiu- nea de coexistenta. Imprejurarca c& explicafia unut fenomen se gasegte intr-un alt fenomen prin un ra- port nerasturnabil, nu e indestulitoare, dup’ nol, spre a da nagtere unel succesiuni; mai intal fiind ea, dupa cum alu vazut-o, neriisturnabilitatea nu este numai decit conditionata prin timp, apot fiind ca, chiaratunei eind cauza sc manifcsteazd in timp, ea slujeste la explicarea in timp a@ singurulut fenomen cu care ea este pust in legdturd, fara ca totust sa se stabileasca, prin aceasta, o relatie de succesiune intre fenomenul explicat si alte fenomene. De aceia nu ne putem in- paca cu parerea lui Afill care priveste ca ,0 wni- tormitate do succesiune, legea c& un corp migcat in jurul unui centru de fort deserie arit proportionale ew timpul* 3 Tdeia de uniformitate de succesiune este eu neputinta de conceput, succestunea nefiind nict odata alcatuita din uniformitati, ci tot deauna din deosebirl, Legea citaté de Mill nu constitue de eit vecinica reproducere a aceleiagi migcarl, decio repe- Hre coexistent care st indeplineste in timp. Tot aga ecu uw aplicarea pe care Mill o face eu aceasta lege te 20, Logiyue, trad. Peysse, I, p. 386- at. then. p. 365, sigue. tead, Compaysé, Ly p. 483. 23. see T, p. 363 Fenomenele coexistente gi fenomenele succesive 29 revolufiunea pamintulut in jurul soarelut, eroare pe care am insamnat-o mai sus. Din acejagi pricini nu putem admite calificarea de uniformitati de succe- siune dati de Mill legilor psihologice, prectuim legei agociatiunel ideilor, sati celet a memoriet.** Incuvin- tim din protiva feliul de a videaa D-lur Herrman Paul si allui Steinthal care concep psihologia ca o stiinta de legi, cu total neatirnata de elementul timpulu’, precum am vazut-o in locurile din acesti autor! re- produse mai sus (p. 12). Pentru nol succesiunea nu exista de cit acolo unde fenomenele s& urmiairese in cursul timpulut tntr-un chip neasamandator. Aceastz. deosebire stabilita de not intre faptele coexis- lente care se asamdind impreund gi nu pot cle cit sa se repete, si faptele succesive care, pentru a exista, trebue sa fie neasimandtoare, constitue piatra de unghiit ¢ tu- turor desvolidrilor ce ati st se tntilneascd. mat la vale. Urmarile pe care le vom trage din aceasta deo- sebire vor fi din cele mai insimnate. Nu va fi fard. folios de a le enumera chiar de pe acuma: I, Deosebivea enuntata ne va sluji a stabili ci is- toria nu este o stiinga particular’, ci un mod de con- ceptie a lumei, modal suecesiv, in opozitie cu mo- dul coexistent, Ea va intéiri adevarul ¢4 este absolut neindreptatit de a stabili o deasebire fundamental intre regnul naturef gi acel al spirifulur, fara a lua in acelagl timp in privire o alta tot atit de insiim- nati: acea intre faptele coexistente si faptele suc- cesive ale acestor doud regnuri. IL. Ha ne va cilAuzifn determinarea caracteralul stiintific al istoriei, pentru care nu se pot cere ace- least condifiani ca pentru gtiintcle faptelor ¢oexis- tente, Ill, Ka ne va face si intilegem adevaratul sens ee trebue alipit de notiunea evolutiunci care near 24. Logig: 80 Fenomenele eoexistente si fenomenele succesive oxista, daca faptele nu ar face de cit s& se repete necontenit. TV, Ea va pune fn deplin&’ lumina temeiul pen- tru care faptele istoriei nu pot fisupuse unor lesi a- naloage cu acele care ocirmuese faptele coexistente, si pentru ce ele constitue regularitati de un cu totul alt caracter care sunt tot deauna unice si nici odata universale, ca legile coexistente’. V. Urmarea neaparaté a neputintel de a formula legi generale de producfiune a faptelor suecesive, va {i neputinta, tot atit de absoluta, de a prevedea fap- tele viltoare ele insdsi, si istoria sat’ sociclogia dina- mici va trebui se multumeasca cu intrevederea dircetiunel pe care aceste fapte, necunoseute in ele tn- sdgt, 0 vor ]ua in viitor, VI. In stirsit ea ne va sluji pentru a stabili ade- varata metoada, particulara. satovier, pe care ne vom ineerea s-o determinam. Ni si pare c& numai enunjarea urmarilor care de- curg din deosebirea stabilita intre faptele coexistente si faptele sucecsive pune insimniatatea ei in deplina jumina. Demonstrarea principiilor formulate de no} va aleatui obiectul acestur studiu. Stiintele isterice. — Din ceeacoam cxpus pind aicl urmieazA c&i este cu {otul nepotrivit de a tace din istorie o stiinta particulara, in feliul fizicei, chi- iei, biologie?, sati psihologier, precum o fac toate clasificdrile stiintelor. Astteliti Bentham ** si Ampére?* pun istoria in clasa stiintelor etnologice, impreuna cu arheologia si cu cronologia, din care ei fac o stiinta a parte. Auguste Comte si Herbert Spencer carac- terizaz’ isloria ca o stiinfé asemenea cu fiziclogia. Schopenhauer o agaza pintre gtiintele de motive, pa- ralel cu etica, psihologia, jurispradenta.*? Lazarus gi 25. De dignitule of angmento scientiorum, Wb. MW. cap. 1. 26. Essut sur la phitorophie des seiences, Paris, § az Le Monde come volunté, M, p. 188. Fenomenele coexistente si fenomenele succesive 31 Steinthal imparfesc stiintele naturale in descriptive, precum hotanica, mineralogia, astronomia gi geolo- gia, si in rationale, precum fizica, chimia, fiziclogia, matematicelc(!), Alaturea cu aceste clase ale stiintelor naturale, et pun altele, ale stiinfelor spirituluy. Prin- tre aceste din urmi, istoria ar corespunde, dupa et, stiintetor naturale deseriptive, si pentru a-i asi o stiinga rationalA corespunzAtoare, trebue creata una noua: psihologia popoarclor (Vilkerpsychologie).?? ‘Toate ac ficiri sunt eronate in ceea ce din arm’ nu constitue o stint speciala, coordonata al- tora, ci um mod general de conceptie a fenomene- lor, atit ale naturet elt si ale spiritulay, gi anume a fenomenclor care devin, ginu a fonomenilor care sunt. Stiinta universala se va tmparti deci in douad ra- muri: cea d-intay va cuprinde stiintele fenomenelor asupra carora timpul ua pane in lucrare nici un soit, de inriurire: fenomenrle coexistente; a doua, sti- intele care vor avea de obiect fenomenele supuse in- riurircl transformatoare a timpului: frnomenele suc- cesive. Von. insAmna stiintele de intaia categorie cu terminul de stiingt teoretice sai cu D. Lerrmann Paul: slings de legit, pastrind pentru. categoria a doua numiele de stiinfi istorice.?? Acea: impart re trebue s& fie combinata cu o alta, privitoare la izvorul din care iesi faptele, atit coc tente cit si succesive: materia si spiritul, De si intre materia vie

    S-ar putea să vă placă și