Sunteți pe pagina 1din 4

Prof. drd.

Didin Florentina Gabriela


Referat
Influena negativ a anturajului i respectful de sine
Influenta sau presiunea anturajului inseamna "impingerea" copilului sa faca ceva ce in
mod normal nu ar face. Presiunea anturajului nu inseamna o simpla invitatie la "rele" din partea
unui copil cu varsta apropiata de cea a copilului "ispitit"; acest tip de presiune nu incepe odata cu
adolescenta; majoritatea situatiilor cu care se confrunta copiii nu implica consumul de droguri si
alcool; iar "batausii" nu sunt principalul grup de care copilul trebuie sa se fereasca. Presiunea
anturajului poate fi pozitiva - incurajarea unui hobby, sau negativa si este prezenta in viata
copilului inca de la varsta de 2 ani - "daca nu te joci cu mine, atunci pleaca", intensificandu-se
intr-adevar la varsta scolara si in adolescenta.
Presiunea nu vine doar din partea anturajului - presiunea sociala poate lua mai multe
forme si, fie ca este vorba de criticile si provocarile adultilor, presiunea fizica a fratilor sau
colegilor batausi, asteptarile profesorilor si parintilor, stereotipurile impuse de cei din jur, sau
chiar standardele autoimpuse, presiunea pentru a face anumite alegeri este prezenta in viata
copilului ori de cate ori acesta este inconjurat de semeni.
Scolarul si adolescentul se afla intr-o perioada de dezvoltare in care unul dintre
principalele obiective este gasirea identitatii, iar solutia gasita de catre copil pentru aceasta
problema este identificarea cu un grup de prieteni - anturajul. La aceasta varsta, pentru copil
prietenii sunt deseori mai presus decat familia si, cu toate acestea, rolul parintilor este esential in
dezvoltare - acestia trebuie sa asigure sprijinul neconditionat tanarului, printr-o comunicare
deschisa si sincera cu acesta. Astfel parintii pot evita ca scolarul sa apeleze la ajutorul
prietenilor atunci cand are o problema.
Influenta negativa a anturajului reprezinta un pericol real in educatia si disciplinarea
copilului la varsta pubertatii si a adolescentei, fie ca este vorba de droguri, sex, alcool, tutun, sau
a chiuli de la ore. Copilul este mai vulnerabil la presiunile din partea anturajului in cazul in care
nu este sigur pe sine si se teme sa nu fie respins de catre prieteni, isi doreste sa obtina un
statut in cadrul anturajului si sa fie aprobat de acesta, simte nevoia sa iasa in evidenta si sa
primeasca atentie, isi doreste sa fie independent, se afla in cautarea identitatii si vrea sa aiba
succes cu orice pret.
Mentineti relatiile deschise si sincere cu copilul. Cu cat relatia dintre parinte si copil
este mai stransa, cu atat este mai putin probabil ca tanarul sa urmeze exemplul negativ al
anturajului. Legatura dintre parinte si copil trebuie sa aiba la baza afectiunea neconditionata,
indiferent de comportament. Doar asa copilul va reusi sa capete incredere in fortele proprii si sa
devina un tanar hotarat. Stima de sine scazuta este principala cauza pentru care copilul cedeaza
presiunii anturajului.
Abordati problema in mod deschis. Spuneti-le copiilor din timp despre pericolele
presiunii anturajului; eventual cititi-le sau povestiti-le intamplari reale legate de acest subiect.
Invatati-i sa se gandeasca bine inainte de a accepta o propunere din partea prietenilor.

Prof. drd. Didin Florentina Gabriela


Referat
Impartasiti copilului filosofia dumneavoastra de viata si fiti un bun exemplu. Se stie deja
ca cei mici au tendinta de a copia exemplul parintilor, asa ca daca va doriti un copil hotarat, care
sa nu fie influentabil, atunci trebuie sa fiti un exemplu pentru ceea ce pledati.
Exista o modalitate porin care ii puteti invata pe copii sa isi exprime punctul de vedere dezbaterile in familie. Acestea pot include subiecte variate - regulile casei, conflictul cu fratele
sau sora, legalizarea drogurilor, etc, insa trebuie sa aiba reguli clare: fiecare are dreptul sa fie
ascultat; nu sunt permise jignirile; daca ai o opinie diferita, o exprimi in mod respectuos;
vorbesti cu calm; fiecare isi asteapta randul. Indiferent de subiectul ales, parintii trebuie sa-i
incurajeze pe copiii sa-si spuna punctul de vedere.
Invatati copilul sa spuna "Nu". Daca observati un comportament ce sugereaza lipsa puterii de
a fi hotarat in fata prietenilor, atunci este timpul sa aveti o mica discutie cu copilul
dumneavoastra, in care sa ii aratati cum sa spuna "Nu": in primul rand trebuie sa se uite in ochii
respectivului prieten, apoi sa aiba un ton ferm si hotarat, dar calm al vocii; sa nege clar si sa
ofere si un motiv, sau o activitate alternativa la cea refuzata: "Nu vreau sa fac asta, dar hai mai
bine sa facem altceva", "Nu am sa fac asta pentru ca nu am chef", "Nu obisnuiesc sa fac asa
ceva", etc. Limbajul corpului este foarte important: pentru a exprima o atitudine hotarata,
copilul trebuie sa tina capul drept, umerii putin spre spate si sa nu ezite.
Nu tolerati scuzele. Daca sunteti siguri ca tanarul stie deja cum sa faca fata situatiilor riscante
in cadrul grupului de prieteni, insa continua sa faca lucruri despre care stie ca sunt gresite,
reiterati regulile stabilite, precum si necesitatea ca scolarul sa aiba o atitudine ferma in fata
prietenilor.
Respectul de sine-sistemul imunitar al contiinei
Turbulenele vremurilor noastre necesit un sine puternic, avnd un sim clar al identitii, al
competenei i valorii. Destrmarea consensului cultural, absena modelelor de valoare, puinele
lucruri din viaa public susceptibile de a inspira devotament, rapiditatea aiuritoare a
schimbrilor, devenit o caracteristic a vieii noastre, sunt tot attea motive pentru care astzi a
devenit primejdios s nu tim cine suntem sau s nu avem ncredere n noi nine.Stabilitatea pe
care n-o putem gsi n lumea din jur trebuie s-o crem n interiorul fiecrei persoane. S infruni
viaa cu un respect de sine sczut reprezint un dezavantaj serios. Aceste consideraii fac parte
din nsi motivaia acestei lucrri.
Trebuie, deci , s rspundem la patru ntrebri:
1)
2)
3)
4)

Ce este respectul de sine?


De ce este important respectul de sine?
Ce putem face pentru a ne spori nivelul respectului de sine?
Ce rol joac ceilali n influenarea respectului de sine?

Prof. drd. Didin Florentina Gabriela


Referat
Respectul de sine se modeleaz att prin factori interni ct i prin factori externi. Vom
numi
factori interni acei factori care se afl n interiorul individului sau sunt generai de
acesta- idei, credine, practici, comportamente. Factorii externi sunt factorii de mediu: mesaje
transmise verbal sau nonverbal, experiene evocate de prini, profesori sau alte persoane
relevante, diferite organizaii i cultura. Respectul de sine trebuie analizat att dinspre interior,
ct i dinspre exterior, pentru a rspunde la ntrebarea: Care este contribuia individului la
propriul respect de sine i care este contribuia celorlali?
Vom nelege prin respectul de sine, asemeni lui Nathaniel Branden, mai mult dect
simul nnscut al propriei valori, care se presupune c este dreptul nostru prin natere- acea
scnteie pe care psihoterapeuii i dasclii caut s-l aprind n cei care lucreaz. Acea scnteie
nu-i dect anticamera respectului de sine.
Respectul de sine , deplin contientizat, este starea n care noi suntem adaptai vieii i
cerinelor ei. Mai precis, respectul de sine este:
1. ncrederea n capacitatea noastr de a gndi, de a face fa provocrilor fundamentale ale
vieii;
2. ncrederea ndreptul nostru de a avea succes i de a fi fericii, sentimentul c meritm, c
suntem
demni, c suntem ndreptii s ne afirmm nevoile i dorinele, s ne ndeplinim valorile i s
ne bucurm de rezultatele eforturilor noastre. Respectul de sine nu este un dar pe care noi nu
trebuie s-l pretindem. Dimpotriv, dobndirea n timp a respectului de sine reprezint o reuit.

Modelul de baz
A avea ncredere n propria-i minte i a ti c merii s fii fericit reprezint esena
respectului de sine. Puterea acestei convingeri const n faptul c ea este mult mai mult dect un
raionament sau un sentiment; este un factor motivaional care influeneaz comportamentul. La
rndul su, el este direct influenat de felul n care acionm. Raportul de cauzalitatate este
reciproc; exist o bucl de reacie ntre aciunile noastre n lume i respectul de sine. Nivelul
respectului de sine influeneaz modul n care acionm, iar modul n care acionm influeneaz
nivelul respectului de sine.
A spune c respectul de sine este o nevoie nsemn totodat c el:

aduce o contribuie esenial la procesul vieii;


este indispensabil pentru o dezvoltare normal sntoas;
are importan pentru supravieuire.
Cnd respectul de sine este sczut, rezistena noastr n faa adversitilor vieii este
diminuat. Ne

Prof. drd. Didin Florentina Gabriela


Referat
nruim n faa vicisitudinilor pe care un sim mai robust al sinelui le-ar putea birui. Ne plecm n
faa sentimentului tragic al existenei i n faa celor de neputin. Tindem s ne lsm prad mai
degrab dorinei de a evita durerea dect celei de a resimi bucuria. Elementele negative ale vieii
exercit o mare putere asupra noastr dect cele pozitive. Dac nu credem n noi nine-nici n
eficiena i nici n valoarea noastr-universul devine un loc nspimnttor.

Cum arat respectul de sine?


Exist cteva modaliti simple i directe prin care respectul de sine se manifest la noi
nine i la ceilali.Nici una dintre aceste manifestri, luat separat, nu este o garanie, dar cnd
sunt toate prezente respectul de sine se manifest cu certitudine.

Respectul de sine se exprim prin felul n care vorbete i se mic o persoan, reflectnd
bucuria de a tri.
Se exprim prin uurina de a vorbi despre realizri sau lipsuri cu simplitate i onestitate,
ntruct persoana respectiv se afl ntr-o relaie cordial cu faptele.
Se exprim prin plcerea pe care o triete cineva atunci cnd face sau primete
complimente, expresii ale afeciunii i aprecierii.
Se exprim printr-o deschidere fa de critic i prin uurina de a-i recunoate greelile,
ntruct respectul de sine al unei persoane nu ine de imaginea perfeciunii.
Se exprim prin aceea c vorbele i micrile tind s capete uurin i spontaneitate,
reflectnd faptul c persoana nu se afl n rzboi cu sine.
Se exprim prin armonia ntre vorbe i fapte pe de o parte i modul cum ari, vorbeti i te
miti pe de alt parte.
Se exprim printr-o atitudine de deschidere i curiozitate fa de idei noi, experiene noi,
posibiliti noi oferite de via.
Se exprim prin faptul c sentimentele de anxietate, nesiguran, dac apar, vor intimida sau
coplei probabil mai puin persoana respectiv, deoarece acceptarea, modul de a le face fa
i depirea unor asemenea sentimente nu par imposibil de realizat.
Se exprim prin capacitatea de a te bucura de aspectele comice ale vieii, de sine i de ceilali
Se exprim prin flexibilitatea persoanei respective n a rspunde situaiilor i provocrilor
vieii, ntruct aceasta are ncredere n mintea sa i nu vede viaa ca pe o sentin sau ca pe o
nfrngere.
Se exprim prin uurina n abordarea unui comportament sigur de sine.
Se exprim prin capacitatea de a-i pstra o anumit armonie i demnitate n condiii de stres.