Procedura penala

duminic, 22 noiembrie 2015

09:52

Principiul legalitatii in activitatea legislativa presupune ca legiuitorul sa

prevada regulile procedurale si ca redactarea textului legal in care sunt
prevazute infractiunile sa fie clara, precisa si previzibila
Reprezinta o garantie a asigurarii efectivitatii principiului legalitatii, aplicarea
sanctiunii amenzii judiciare.
Incalcarea prezumtiei de nevinovatie poate conduce la angajarea raspunderii
delictuale a autoritatii sau a persoanei vinovate.
In procesul penal asiguratorul este chemat in calitate de parte responsabila
civilmente (nu de garant) si raspunde civil, in mod direct, pentru prejudiciul
cauzat prin savarsirea infractiunii.
Sarcina probei in procesul penal incumba si persoanei vatamate in anumite
cazuri.
Audierea inculpatului dupa PMAP este obligatorie cu exceptiile anume
prevazute de lege (art. 309 alin. 5 "OUP poate continua urmarirea si fara a-l
audia pe inculpat atunci cand acesta lipseste nejustificat, se sustrage sau este
disparut.").
PMAP poate fi dispusa chiar si atunci cand anterior nu a fost dispusa
continuarea UP fata de suspect.
Prezenta martorilor asistenti nu este obligatorie la efectuarea unei cercetari la
fata locului.
La efectuarea unei constatari nu este obligatorie citarea partilor ori a
subiectilor procesuali principali.
Principiul libertatii in administrarea probelor presupune ca faptele sau
imprejurarile ce formeaza obiectul probatiunii sa poata fi dovedite prin orice
mijloc de proba ce nu este interzis de lege.
Pentru dovedirea unei chestiuni prealabile sau preliminare, sarcina probei
revine partii care a invocat chestiunea.
In materie penala, autoritatea de lucru judecat presupune identitate de
persoane si identitate de obiect (nu ca in procesul civil, unde autoritatea de
lucru judecat presupune tripla identitate de parti, obiect si cauza).
Calitatea de expert nu e incompatibila cu cea de interpret.
Procurorul nu este incompatibil sa PMAP, daca in calitate de organ de cercetare
al politiei judiciare, a dispus IUP.
Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine organelor judiciare, in
cazul AP.

Convorbirile si comunicarile persoanei vatamate pot fi interceptate, la cererea

motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura
infractiunii.
Nu pot fi martori asistenti minorii sub 14 ani, persoanele interesate in cauza si
cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul
procedural.
Cand cel condamnat se gaseste in imposibilitate de a achita integral amenda
in termenul prevazut de lege, se poate dispune esalonarea platii amenzii, pe
cel mult 2 ani, de catre judecatorul delegat cu executarea.
Spre deosebire de procedura civila, unde actul este considerat ca facut in
termen daca e depus inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare
recomandata la oficiul postal, sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la
un serviciu specializat de comunicare precum si in cazul in care actul este
depus in termen la unitatea militara sau la administratia locului de detinere
(art. 318 NCPC), in cadrul procedurii penale, actul este considerat ca facut in
termen daca este depus inauntrul termenului prevazut de lege la administratia
locului de detinere ori la unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare
recomandata (art. 270 NCPP).
Spre deosebide de procedura civila, unde judecatorii sau partile pot pune
intrebari celorlalti participanti la proces numai prin mijlocirea presedintelui,
care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct (art. 216 alin. 5
NCPC), in procesul penal, in cadrul audierii inculpatului, persoanei vatamate,
partii civile, partii responsabile civilmente, a martorului si a expertului, se pot
pune intrebari in mod nemijlocit (art. 378-381 NCPP).
In procedura civila, constatarea infractiunilor de audienta se realizeaza de
catre presedintele completului printr-un proces-verbal, pe care il trimite
procurorului competent (art. 218 NCPC). In procedura penala, constatarea
infractiunilor de audienta se realizeaza de catre presedintele completului
printr-o incheiere de sedinta, pe care o trimite procurorului competent (art.
360 NCPP).
In procesul civil este prevazut faptul ca, la cerere, partile, pe cheltuiala
acestora, pot obtine o copie electronica a inregistrarii sedintei de judecata in
ceea ce priveste cauza lor (art. 231 alin. 5 NCPC). In cadrul procesului penal,
art. 369 nu prevede aceasta posibilitate pentru participanti.
In cadrul procesului civil, incheierea de sedinta se intocmeste de grefier in cel
mult 3 zile de la data sedintei de judecata si se semneaza de membrii
completului de judecata si de grefier (art. 232, 233 NCPC). In cadrul procesului
penal, incheierea de sedinta se intocmeste de grefier in termen de cel mult 72
de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului
de judecata si de grefier (art. 370 alin. 5 NCPP).
Spre deosebire de procedura civila, unde martorul va raspunde mai intai la
intrebarile puse de presedinte, iar apoi si la intrebarile puse, cu incuviintarea
acestuia, de catre partea care l-a propus, precum si de catre partea adversa
(art. 321 alin. 3 NCPC), in procedura penala, daca martorul este propus de
catre procuror, acestuia I se pot pune in mod nemijlocit intrebari de catre
procuror, inculpat, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila

civilmente. Daca martorul a fost propus de catre una dintre parti, i se pot pune
intrebari de catre acesta, de catre procuror, persoana vatamata si de catre
celelalte parti. Presedintele si ceilalti membrii ai completului pot adresa
intrebari martorului ori de cate ori considera necesar, pentru justa solutionare
a cauzei (art. 381 alin. 2 si 3 NCPP).
In procedura civila, deliberarea are loc imediat dupa inchiderea dezbaterilor,
iar, in cazuri justificate, daca instanta nu ia hotararea de indata, pronuntarea
acesteia poate fi amanata pentru un termen care nu poate depasi 15 zile (art.
395-395 NCPC); in procedura penala, deliberarea si pronuntarea hotararii se
fac in ziua in care au avut loc dezbaterile sau la o data ulterioara, dar nu mai
mult de 15 zile de la inchiderea dezbaterilor. Amanarea pronuntarii se poate
face in situatii exceptionale, cand, raportat la complexitatea cauzei,
deliberarea si pronuntarea nu pot avea loc la termenul anterior prevazut. In
aceasta situatie, instanta poate amana pronuntarea o singura data pentru cel
mult 15 zile, caz in care presedintele completului urmeaza a efectua
demersuri in vederea informarii partilor prezente la inchiderea dezbaterilor
asupra datei la care se va pronunta hotararea. Prin urmare, durata totala de la
inchiderea dezbaterilor si pana la pronuntare poate fi de maxim 30 de zile (art.
391 NCPP).
Art. 503-508 NCPC vs art. 426-432 NCPP
Art. 509-511 NCPC vs art. 452-464
In procesul civil, daca partile nu sunt prezente, instanta va proceda la
suspendarea judecatii. Cu toate acestea, cauza se va judeca daca reclamantul
sau paratul au cerut in scris, judecarea in lipsa (art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC). In
procesul penal, pe tot parcursul judecatii, persoana vatamata, partea civila si
persoana vatamata pot cere, in scris sau oral, ca judecata sa se desfasoare in
lipsa. Inculpatul trebuie sa ceara in scris ca judecata sa se desfaoare in lipsa sa
(art. 351 alin. 6 si art. 364 alin. 4 NCPP).

Competenta
o

Dobandirea calitatii de europarlamentar (sau orice alta functie care

atrage competenta personala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie) in cursul
judecarii apelului nu determina schimbarea competentei de solutionare a
caii de atac, intrucat competenta dupa calitatea persoanei a Inaltei Curti
de Casatie si Justitie este stabilita numai pentru judecata in prima
instanta. Art. 48 alin. 2 se aplica numai in cazul judecatii in prima instanta
sau in caz de desfintare cu trimitere spre rejudecare la instanta
competenta sa judece in prima instanta potrivit calitatii persoanei, nefiind
incidente in cazul judecarii in caile de atac.

Incalcare dispozitiilor care reglementeaza competenta materiala si

personala a instantelor nu atrage sanctiunea nulitatii absolute in toate
cazurile, ci doar in cazul in care judecarea cauzei s-a facut de o instanta
inferioara in grad instantei legal competente din punct de vedere material
sau personal. Daca judecata cauzei s-a realizat de o instanta superioara in
grad celei competente din punct de vedere material sau personal,
sanctiunea incidenta este cea a nulitatii relative, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute de art. 282 alin. 1 NCPP.

Tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni

sunt de competenta instantei care judeca infractiunea la care acestea se
refera.

De regula judecatorul de camera preliminara se pronunta in cauzele

de competenta sa in camera de consiliu. Insa contestatia impotriva
modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii luate de catre
judecatorul de camera preliminara se solutioneaza in sedinta publica.

Prorogarea de competenta
o

Hotararile definitive ale altor instante decat cele penale asupra unei
chestiuni prealabile, in procesul penal, au autoritate de lucru judecat in
fata instantei penale, cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta
infractiunii.

Daca schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua intervine in

cursul UP, iar noua calificare juridica atrage competenta materiala a altui
parchet, procurorul va dispune declinarea competentei in favoarea
acestuia, iar daca schimbarea calificarii faptei intervine in cursul judecatii,
nu atrage schimbarea de competenta a instantei sesizate cu judecarea
faptei, afara de situatia in care prin legea prin care a fost schimbata
calificarea s-ar dispune altfel.

Necompetenta
o

Incheierea prin care instanta respinge exceptia de necompetenta

poate fi atacata numai odata cu fondul, iar sentinta prin care instanta
admite exceptia de necompetenta este definitiva.

Judecatorul de drepturi si libertati si cel de camera preliminara se

pronunta asupra exceptiei de necompetenta prin incheiere care nu este
supusa vreunei cai de atac, indiferent de solutia dispusa.

Conflictul de competenta
o

Conflictul de competenta se solutioneaza de urgenta, in sedinta

publica, cu citarea partilor prin incheiere definitiva, spre deosebire de
procedura civila, unde conflictul de competenta se solutioneaza in
camera de consiliu, fara citarea partilor, prin hotarare definitiva.

Stramutarea
o

Este inadmisibila stramutarea unei cauze aflate pe rolul unui

complet al ICCJ, Sectia penala, ori pe rolul completului de 5 judecatori din
cadrul instantei supreme sau pe rolul curtii militare de apel.

Cererea de stramutare se depune la instanta de la care se solicita

stramutarea (nu la cea competenta sa o solutioneze) si trebuie sa
cuprinda indicarea temeiului de stramutare, precum si motivarea in fapt si
in drept, spre deosebire de procedura civila, unde cererea de stramutare
se depune la instanta competenta sa o solutioneze, care va instiinta de
indata instanta de la care s-a cerut stramutarea.

Introducerea cererii de stramutare nu suspenda judecarea cauzei;

deopotriva completul caruia i-a fost repartizata aleatoriu solutionarea
cererii nu poate dispune suspendarea judecarii cauzei a carei stramutare
se cere, spre deosebire de procedura civila unde, la solicitarea celui
interesat, completul de judecata poate dispune, daca este cazul,
suspendarea procesului, cu darea unei cautiuni in cuantum de 1000 lei.

Solutionarea cererii de stramutare se face in sedinta publica, cu

participarea procurorului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii
cererii, neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica solutionarea
cererii, spre deosebire de procedura civila unde, cererea de stramutare se
solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor.

ICCJ sau curtea de apel se pronunta asupra cererii de stramutare

prin sentinta motivata (iar nu prin incheiere) care nu este supusa nici unei
cai de atac, spre deosebire de procedura civila, unde, instanta se
pronunta prin hotarare care nu se motiveaza si este definitiva.

Participantii in procesul penal

Abtinerea si recuzarea
o

Cererea de recuzare a procurorului se formuleaza sub sanctiunea

inadmisibilitatii, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se
constata de catre procurorul, judecatorul sau de completul in fata caruia
s-a formulat cererea de recuzare.

Instanta se pronunta asupra abtinerii sau recuzarii printr-o incheiere

motivata. Incheierea prin care se solutioneaza abtinerea sau recuzarea,
indiferent de solutia dispusa, nu poate este supusa nici unei cai de atac,
spre deosebire de procedura civila, unde incheierea de respingere a
cererii de recuzare poate fi atacata impreuna cu hotararea prin care s-a
solutionat cauza, iar daca hotararea este definitiva, incheierea poate fi
atacata cu recurs la instanta ierarhic superioara in termen de 5 zile de la
comunicarea (deoarece se da fara citarea partilor) acestei hotarari.

Sub sanctiunea indmisibilitatii declaratia de abtinere sau cererea de

recuzare a procurorului trebuie adresata procurorului ierarhic superior.

Cererea de abtinere sau de recuzare a expertului, in faza de UP se

solutioneaza de procuror prin ordonanta definitiva in cel mult 48 de ore,
iar in faza de judecata, completul de judecata solutioneaza cererea de
abtinere sau de recuzare a expertului in cel mult 24 de ore prin incheiere
definitiva.

Dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala poate fi

restrictionat daca prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei
desfasurari a urmaririi penale. Dupa inceperea urmaririi penale si
continuarea urmaririi penale fata de suspect, pana la punerea in miscare
a actiunii penale, noul Cod de procedura penala nu prevede un termen
pana la care se poate restrictiona accesul la dosarul de urmarire penala.

Dar dupa punerea in miscare a actiunii penale, noul Cod de procedura

penala prevede un termen de cel mult 10 zile in care se poate restrictiona
accesul la dosarul de urmarire penala.

Probele
o

Persoana vatamata poate fi audiata in procesul penal doar in cazul

in care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, daca nu doreste sa
participe in procesul penal si organul judiciar apreciaza necesara audierea
sa.

Dispozitiile procesual penale nu prevad ca audierea in calitate de

martor a minorului in procesul penal are loc doar in sedinta nepublica. De
altfel, audierea martorilor - majori sau minori - se realizeaza in sedinta de
judecata - publica sau nepublica.

Sanctiunea neaducerii la cunostinta a dreptului la tacere o

reprezinta excluderea mijlocului de proba nelegal sau neloial administrat.

Nu sunt analizate ca inscrisuri ci ca mijloace materiale de proba,

inscrisurile care poarta o urma a infractiunii sau care sunt produsul ori
obiectul material al infractiunii.

Ascultarea
o

Numai declaratiile judiciare, nu si cele extrajudiciare constituie

mijloace de proba in procesul penal.

Cu ocazia ascultarii, suspectul, inculpatul, partea civila, partea

responsabila civilmente si persoana vatamata nu depun juramant.

NCPP nu mai prevede regula ca in cursul urmaririi penale ascultarea

suspectului sau inculpatului sa se realizeze separat de ceilalti suspecti sau
inculpati, lasand la latitudinea organului de urmarire penala alegerea celei
mai adecvate strategii de audiere; in cursul judecatii, audierea fiecarui
dintre inculpati se realizeaza in prezenta celorlalti inculpati, iar cand
interesul o impune, instanta poate dispune audierea vreunuia dintre
inculpati fara ca ceilalti sa fie de fata, declaratiile luate separat sunt citite
in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa audierea lor.

In cursul UP, cand suspectul sau inculpatul este un minor cu varsta

sub 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de
urmarire penala citeaza parintii acestuia ori, dupa caz, pe tutore curator
sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla temporar
minorul, precum si directia generala de asistenta sociala si protectie a
copilului din localitatea unde se desfasoara audierea; cand minorul are
peste 16 ani, citarea la ascultarea acestuia a parintilor, tutorelui, etc., se
dispune numai daca organul de urmarire penala considera necesar; in
faza de judecata, citarea acestor persoane este obligatorie, indiferent de
varsta minorului. Neprezentarea persoanelor legal citate la ascultarea sau
confruntarea minorului nu impiedica efectuarea acestor acte.

Nu sunt obligate sa dea declaratii in calitate de martor:

Persoanele obligate sa pastreze secretul profesional, de stat,

de serviciu daca nu exista incuviintarea persoanei fata de care exista
obligatia pastrarii secretului;
Sotul, ascendentii, descendentii in linie directa precum si fratii
si surorile;
Fostul sot.

Sotul, fostul sot, ascendentii si descendentii in linie directa, precum

si fratii si surorile unui suspect sau inculpat sunt scutiti de obligatia de a
depune marturie si impotriva celorlalti suspecti sau inculpati, in cazul in
care declaratia lor nu poate fi limitata doar la acestia din urma.

Martorii minori in invarsta de pana la 14 ani, sunt audiati numai in

prezenta unui parinte, a tutorelui sau a a persoanei ori reprezentantului
institutiei caruia ii este incredintat minorul spre crestere si educare; daca
aceste persoane nu se prezinta, sau au calitatea de suspect sau inculpat,
persoana vatamata, parte civila sau parte responsabila civilmente, ori
exista suspiciunea ca pot influenta declaratia martorului, audierea
acestuia are loc in prezenta reprezentantului autoritatii tutelare sau a unei
rude cu capacitate deplina de exercitiu. La audiere poate participa si un
psiholog.

Martorul se bucura de dreptul de a pastra tacerea si de a nu

contribui la propria incriminare, in masura in care prin propria declaratie
s-ar autoincrimina.

Declaratia martorului este divizibila dar nu este si retractabila,

retragerea marturiei putand atrage raspunderea penala pentru
infractiunea de marturie mincinoasa.

Perchezitia
o

Pentru efectuarea perchezitiilor corporale sau a vehiculului nu este

necesara emiterea prealabila a unei ordonante sau a unui mandat de
perchezitie. In cazul infractiunilor flagrante perchezitia corporala sau a
vehiculului poate fi inceputa si inainte de inceperea urmaririi penale.

Avocatul suspectului sau inculpatului nu are dreptul sa asiste la

efectuarea perchezitiei corporale sau a vehiculului in cazul infractiunilor
flagrante.

Nu se poate dispune perchezitia domiciliara sau informatica inainte

de inceperea urmaririi penale.

Instanta de judecata poate efectua personal perchezitia domiciliara

numai cu ocazia efectuarii unei cercetari la fata locului.

Spre deosebire de perchezitia domiciliara care in faza de judecata

poate fi dispusa de instanta, din oficiu sau la cererea procurorului,
perchezitia informatica, in faza de judecata poate fi dispusa de instanta,
din oficiu, la cererea procurorului, a partilor sau a persoanei vatamate.

Tehnici speciale de cercetare si supraveghere

In mod exceptional, procurorul poate solicita judecatorului de

drepturi si libertati, la cererea motivata a persoanei vatamate, autorizarea
interceptarii si inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor efectuate de
acesta prin telefon sau orice mijloc electronic de supraveghere, indiferent
de gravitatea sau natura infractiunii ce formeaza obiectul cercetarii.

Judecata cererii de incuviintare a mandatului de supraveghere

tehnica (dispus anticipat de catre procuror, pentru caz de urgenta) are loc
in camera de consiliu, fara citarea partilor. Trebuie mentionat ca prezenta
procurorului este obligatorie doar cand se solicita emiterea mandatului de
supraveghere tehnica, nu si in cazul cererii de confirmare a autorizarii
dispuse de procuror. Rezulta faptul ca procurorul nu participa la judecarea
cererii de confirmare a autorizarii masurii supravegherii tehnice.

Procurorul nu poate dispune autorizarea, in caz de urgenta, a

tehnicii speciale de supraveghere, daca, anterior, masura fusese dispusa
si prelungita de judecator cu privire la aceeasi persoana si la aceeasi
fapta pana la limita de 6 luni/120 de zile.

Partile, subiectii procesuali principali sau orice alte persoane pot

efectua inregistrari ale convorbirilor purtate de acestea cu tertii, fara
autorizarea din partea procurorului sau a judecatorului de drepturi si
libertati, indiferent de natura si gravitatea infractiunii sau de existenta
sau inexistenta procesului penal; de asemenea pot fi folosite in PP, chiar
daca au fost efectuate fara autorizatie: inregistrarile in mediul ambiental
efectuate de parti sau de orice alte persoane cu privire la propriile
comunicari, sau inregistrarile de imagini efectuate de parti sau alte
persoane, precum si orice alte inregistrari daca nu sunt interzise de lege.

Mandatul de cercetare prin retinerea, predarea sau perchezitionarea

trimiterilor postale poate fi emis pentru orice tip de infractiune dar in
relatia client-avocat nu poate fi emis decat pentru infractiuni de un nivel
mai ridicat (cele de la art.139 alin.2 NCPP).

Procedura de informare in cazul retinerii, trimiterii sau

perchezitionarii trimiterilor postele este asemanatoare cu cea din cazul
masurii supravegherii tehnice, respectiv, in termen de cel mult 10 zile,
procurorul il informeaza pe fiecare subiect al mandatului despre masura
ce a fost luata impotriva sa. Similar, dupa momentul informarii, persoana
informata are dreptul sa ia cunostinta de continutul masurii si actele ce au
fost indeplinite impotriva sa. Spre deoasebire de masura supravegherii
tehnice, in cazul retinerii, predarii sau perchezitionarii trimiterilor postale
nu exista un termen de 20 de zile in care subiectul mandatului poate
formula cerere de a lua cunostinta de activitatiile desfasurate impotriva
sa. In lipsa unui asemenea termen, credem ca subiectul masurii poate
formula cererea in tot cursul urmaririi penale, din momentul in care a fost
informat de catre procuror despre masura luata pana la terminarea
urmaririi penale.

Folosirea colaboratorilor se poate dispune daca folosirea

investigatorilor sub acoperire nu este suficienta pentru obtinerea datelor
si informatiilor ori nu este posibila; rezulta faptul ca pot fi autorizati intr-o
cauza colaboratori in vederea conlucrarii cu investigatorii sub acoperire,

insa, nu este exclusa folosirea numai a colaboratorilor, in ipoteza in care

nu este posibila autorizarea unui investigator sub acoperire.
o

Nu este posibil ca investigatorul sub acoperire sa efectueze alte

activitati decat cele autorizate de procuror, nici chiar in cazuri urgente;
daca se constata necesitatea efectuarii altor activitati pentru buna
desfasurare a anchetei, procurorul poate dispune, prin ordonanta
motivata, autorizarea desfasurarii acestora, extinzand astfel sfera
activitatilor autorizate.

Prin participarea autorizata se intelege:

-comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei
infractiuni de coruptie (ex: flagrant la luare de mita);
-efectuarea de tranzactii, operatiuni sau orice alte intelegeri
privitoare la un bun, o persoana despre care se banuieste ca este
disparuta, ca este victima traficului de persoane sau a unei rapiri (ex:
flagrant la trafic de persoane);
-efectuarea unei operatiuni privind droguri (ex:flagrant la
trafic de droguri);
-prestarea unui serviciu (ex: schimb de monede sau
bancnote).

Diferenta dintre procedeul probatoriu al participarii autorizate la

anumite activitati si folosirea investigatorilor sub acoperire si a
colaboratorilor, cu privire la infractiunile pentru care pot fi dispuse, consta
in aceea ca participarea autorizata nu poate fi dispusa pentru:
infractiunile contra securitatii nationale prevazute in NCP si in legi
speciale, infractiuni asimilate actelor de terorism si finantarea
terorismului, falsificare de instrumente de plata electronica, infractiuni
comise prin sisteme informatice sau prin mijloace de comunicare
electronice.

Furnizorii de retele publice de comunicatii .. au obligatia ca, la

solicitarea OUP, a instantelor, si a organelor de stat cu atributii in
domeniul securitatii nationale sa transmita acestora, in cel mult 48 de ore
de la data solicitarii, datele retinute. In cazul in care nu este posibila
transmiterea informatiilor in 48 de ore de la primirea solicitarii, furnizorii
sunt obligati sa anunte solicitantul cu privire la motivul intarzierii si, in
orice caz, sa transmita informatiile in cel mult 5 zile de la data solicitarii
initiale.

Constatarea si expertiza
o

Efectuarea unei constatari se poate dispune numai in cursul

urmaririi penale, prin ordonanta, de catre organul de urmarire penala, din
oficiu sau la cererea uneia dintre parti sau subiect procesual principal;
instanta de judecata nu poate dispune efectuarea unei constatari si nici
completarea sau refacerea acesteia, ci numai efectuarea unei expertize.
Expertiza este obligatorie:
a) expertiza medico-legala psihiatrica: -in cazul uciderii sau vatamarii
copilului nou-nascut ori a fatului de
catre mama;

-pentru stabilirea
discernamantului minorului cu varsta cuprinsa
intre 14-16 ani;
-cand OUP sau instanta
are indoieli asupra starii psihice a
suspectului sau
inculpatului raportat la momentul savarsirii
infractiunii ce face
obiectul acuzatiei penale.
b) expertiza medico-legala pentru a se stabili: -boala grava de care
sufera inculpatul in vederea
suspendarii UP
sau a judecatii;
-daca cel
condamnat sufera de o boala grava care face
imposibila
executarea pedepsei.
c) efectuarea unei expertize atunci cand partile sau subiectii
procesuali contesta concluziile raportului de constatare
o

Numirea expertului parte trebuie realizata inainte de chemarea

partilor si a expertului desemnat de organul judiciar pentru lamuriri.

Masurile preventive
o

Masurile preventive se pot dispune prin ordonanta sau incheiere

motivata. Masurile preventive nu pot fi dispuse prin sentinta instantei de
fond. Instanta se poate pronunta prin sentinta doar asupra mentinerii,
revocarii, inlocuirii ori incetarii de drept a masurii preventive dispuse pe
parcursul procesului penal cu privire la inculpat.

Daca instanta de apel dispune o masura preventiva, incheierea nu

se ataca cu contestatie, intrucat se ataca cu contestatie doar incheierile
prin care instanta dispune, in prima instanta, asupra masurilor preventive
(art. 206 alin. 1 NCPP), din interpretarea per a contrario a acestor
dispozitii rezultand ca incheierile prin care instanta dispune in apel asupra
masurilor preventive sunt definitive.

In vederea solutionarii contestatiei impotriva incheierilor prin care sa dispus asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale, in
procedura camerei preliminare sau in cursul judecatii, daca sunt intrunite
conditiile prevazute de lege, se poate dispune luarea uneia dintre
masurile preventive prevazute la art. 202 alin. 4 lit. b)-d) (controlul
judiciar/pe cautiune, arestul la domiciliu) sau majorarea cuantumului
cautiunii.

In vederea verificarii masurilor preventive in procedura de camera

preliminara sau in cursul judecatii, judecatorul (de camera preliminara
sau instanta de judecata) procedeaza la citarea inculpatului, lipsa
acestuia (inculpatul se afla internat in spital si din cauza sanatatii nu
poate fi adus in fata judecatorului de camera preliminara sau cand, din

cauza de forta majora ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este

posibila) nu impiedica desfasurarea procedurii, daca este asigurata
prezenta avocatului acestuia pentru a pune concluzii.
o

Spre deosebire de procedura de solutionare a contestatiei impotriva

incheierii prin care se dispune asupra masurii preventide a judecatorului
de drepturi si libertati sau de camera preliminara, in cazul in care cauza
se afla in curs de judecata nu se poate proceda la solutionarea
contestatiei in lipsa inculpatului, nici macar in cazurile de exceptie, cand
acesta din cauza starii de sanatate, din cauza de forta majora sau stare
de necesitate nu poate fi adus in fata instantei care solutioneaza
contestatia.

Solutionarea cererii de revocare sau inlocuire a masuri preventive cu

o alta masura preventiva se face numai dupa ascultarea inculpatului
asupra tuturor motivelor pe care se intemeiaza cererea, in prezenta unui
avocat ales sau numit din oficiu. Cererea se solutioneaza si in lipsa
inculpatului, atunci cand acesta nu se prezinta, desi a fost legal citat sau
cand, din cauza starii de sanatate, din cauza de forta majora sau stare de
necesitate, nu poate fi adus, dar numai in prezenta avocatului ales sau
desemnat din oficiu, caruia I se da cuvantul pentru a pune concluzii.

Spre deosebire de regulile prevazute de NCPP pentru solutionarea

contestatiei in cursul Up sau in camera preliminara, art. 206 NCPP nu
prevede ca in toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice
pentru inculpat de catre un avocat, ales sau numit din oficiu; prin urmare
asistenta juridica va fi obligatorie doar in cazul in care inculpatul este
arestat ori in alte cazuri prevazute de art. 90 NCPP.

In ipoteza in care sunt declarate in aceeasi cauza cai de atac de catre procuror
si de catre inculpat (cu privire la prelungirea masurii preventive in cursul UP,
dispunerii/mentinerii masurii preventive in cursul CP/judecatii), contestatiile se
vor solutiona impreuna, iar termenul de solutionare va fi - dintre cele eventual
stabilite diferit pentru procuror si inculpat - cel mai scurt dintre acestea.
In caz de admitere a contestatiei declarate de procuror, JDL/JCP/instanta poate
dispune - din oficiu - luarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art.
202 alin.4 lit b-d NCPP, daca considera intrunite conditiile legale pentru
aceasta, chiar daca nu fusese investit direct cu o astfel de solicitare si chiar
fara a o fi pus in discutia contradictorie a partilor, dar cu respectarea
principiului non reformatio in peius.
In caz de admitere a contestatiei inculpatului, JDL/JCP.instanta poate dispune,
din oficiu si fara discutarea in prealabil in contradictoriu a acestei chestiuni,
luarea unei masuri preventive mai usoare.
Lipseste din reglementarea art. 207 NCPP (verificarea masurilor preventive in
CP) si a art. 208 (verificarea masurilor preventive in cursul judecatii)
reglementarea expresa a posibilitatii JCP/judecatorului de scaun, constatand ca
nu se mai impune mentinerea masurii preventive, sa dispuna inlocuirea
acesteia cu alta dintre prevazute de art. 202 alin. 4 lit. b-d NCPP sau majorarea
cuantumului cautiunii, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege.
Apreciem ca solutia mentionata poate fi dispusa de JCP/ judecatorul de scaun
chiar in absenta unei prevederi exprese, posibilitate ce rezulta din

interpretarea dispozitiilor cuprinse in art. 205 alin. 10 raportat la art. 242 alin.
2 NCPP: cata vreme, in solutionarea unei contestatii indreptate inclusiv
impotriva unei incheieri de mentinere sau revocare a masurii preventive,
judecatorul de la instanta de control judiciar are aceasta posibilitate (admitand
contestatia), implicit si JCP/judecatorul de scaun de la instanta de fond o poate
dispune.
Daca luarea masurii preventive cu neasigurarea asistentei juridice se
sanctioneaza cu nulitatea absoluta, eventuala luare a masurii preventive fara
audierea prealabila a suspectului sau inculpatului atrage o nulitate relativa, ce
impune intre altele, dovedirea existentei unei vatamari ce nu poate fi
inlaturata in alt mod decat prin anularea actului.

Retinerea
o

Retinerea poate fi dispusa exclusiv in faza de urmarire penala, fie

fata de suspect fie fata de inculpat, iar competenta de a dispune apartine
atat procurorului cat si organelor de cercetare penala. In ceea ce priveste
OCP, acesta poate dispune retinearea numai in masura in care legea ii
recunoaste competenta proprie de efectuare a UP in cauza (sub
supravegherea procurorului) nu insa si in cazurile in care procurorul
efectueaza personal UP masura retinerii poate fi dispusa atat de OCP
generale, cat si de OCP speciale, legea nefacand nicio distinctie in acest
sens.
Cand s-a dispus retinerea/arestarea preventiva a unui minor, este
necesar sa fie incunostintat reprezentantul legal al acestuia sau, dupa
caz, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul.
Retinerea poate fi inlocuita doar cu masura controlului judiciar sau a
controlului judiciar pe cautiune; retinerea nu poate fi inlocuita cu masura
arestarii preventive/la domiciliu (procurorul va formula propunere de luare
a masurii arestarii preventive/la domiciliu, iar nu de inlocuire a retinerii cu
arestul preventiv/la domiciliu), cu internarea medicala nevoluntara sau cu
internarea medicala provizorie.

Spre deosebire de masura arestului preventiv, retinerea nu poate fi dispusa in

lipsa inculpatului (sau a suspectului).

Arestul preventiv
o

Contestatia impotriva incheierii prin care s-a dispus inlocuirea unei

masuri preventive este suspensiva de executare. Astfel, mandatul de
arestare preventiva se emite la data ramanerii definitive a incheierii,
respectiv la expirarea termenului pentru declararea contestatiei, daca nu
s-a formulat contestatie.

Nerespectarea dispozitiilor privitoare la solutionarea in camera de

consiliu a propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive este
sanctionata cu nulitatea relativa, iar nu cu nulitatea absoluta, deoarece
art. 281 alin. 1 lit. c) sanctioneaza cu nulitatea absoluta numai
nerespectarea dispozitiilor referitoare la publicitatea sedintei de judecata.

In ipoteza in care inculpatul arestat preventiv in lipsa este gasit

dupa emiterea rechizitoriului in cauza, procedura remediu se va desfasura
in fata judecatorului de camera preliminara, respectiv a instantei de
judecata care va proceda la ascultarea acestuia.

In urma respingerii propunerii procurorului de luare a masurii

arestului preventiv a inculpatului, daca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege, judecatorul de drepturi si libertati poate dispune, prin
aceeasi incheiere, luarea masurii arestului la domiciliu, a controlului
judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune.

In urma respingerii propunerii de prelungire a arestarii preventive,

daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, judecatorul de drepturi
si libertati poate dispune inlocuirea arestarii preventive cu arestul la
domiciliu, controlul judiciar sau controlul judiciar pe cautiune.

Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata nu pot

dispune consecutiv respingerii propunerii de arestare preventiva si luarea
masurii arestului la domiciliu, controlului judiciar sau al controlului judiciar
pe cautiune. Atunci cand doreste luarea unei alte masuri in urma
respingerii propunerii de arestare preventiva, judecatorul de camera
preliminara sau instanta de judecata trebuie sa puna in dezbaterea
partilor in mod autonom aceasta, fie din oficiu, fie in urma unei noi
solicitari a procurorului.

Incheierile prin care instanta de apel dispune asupra masurii

arestarii preventive sunt definitive, indiferent de solutia adoptata.

Arestarea preventiva nu poate fi inlocuita cu masura retinerii,

internarii nevoluntare in vederea efectuarii expertizei medico-legale
psihiatrice sau a internarii medicale provizorii.

Potrivit art. 238 alin. 1 NCPP, spre deosebire de procedura de solutionare a

propunerii de arestare preventiva in cursul UP, in faza de CP sau de judecata
nu sunt aplicabile prevederile art. 227 NCPP ce ar permite JCP sau instantei de
judecata, ca in caz de respingere a propunerii de luare a masurii arestarii
preventive, sa poata dispune, din oficiu, luarea unei alte masuri - o masura
preventiva mai usoara dintre cele prevazute de art. 202 alin. 4 lit. b-d NCPP. In
aceste conditii, daca respinge propunerea de arestare preventiva, dar
apreciaza ca finnd necesara luarea unei masuri preventive mai usoare, JCP sau
instanta trebuie sa puna in discutia contradictorie a partilor, din oficiu, luarea
masurii preventive, astfel incat sa poata dispune in aceasta privinta.

Arestul la domiciliu
o

In urma respingerii propunerii procurorului de luare a masurii

arestului la domiciliu a inculpatului, daca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege, judecatorul de drepturi si libertati poate dispune, prin
aceeasi incheiere, luarea masurii controlului judiciar sau a controlului
judiciar pe cautiune.

Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, in

situatia in care respinge propunerea de arestare la domiciliu a inculpatului

poate dispune, prin aceeasi incheiere, luarea masurii controlului judiciar

sau a controlului judiciar pe cautiune.
Judecatorul de drepturi si libertati nu pot dispune consecutiv respingerii
propunerii de arestare la domiciliu si luarea masurii arestarii preventive,
controlului judiciar sau al controlului judiciar pe cautiune. Luarea unei alte
masuri (arestarea preventiva, controlul judiciar sau controlul judiciar pe
cautiune) poate fi dispusa doar daca a fost pusa in discutie, la cererea
procurorului.
o

Masura arestului la domiciliu nu poate fi dispusa intr-o cauza penala

care nu are ca obiect o infractiune contra unui membru de familie, daca
exista inregistrata pe rolul organelor judiciare o cauza penala cu privire la
aceeasi persoana in care acuzatia penala vizeaza o astfel de infractiune.

In privinta arestului la domiciliu, NCPP nu prevede ca in cazul

competentei teritoriale la masura arestarii preventive si competenta
teritoriala a judecatorului de drepturi si libertati de la instanta
corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de detinere.

Indeplinirea obligatiilor impuse de judecatorul de drepturi si libertati,

judecatorul de camera preliminara si de instanta de judecata, impuse in
sarcina inculpatului fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu,
este supravegheata de organul de politie (organ de supraveghere) in a
carei circumscriptie se afla imobilul in care locuieste inculpatul, stabilit
prin incheiere.

Dupa consultarea inculpatului, organul de supraveghere intocmeste

un program care cuprinde modul de executare a arestului la domiciliu,
obligatia de informare in situatia parasirii locuintei in cazuri de urgenta,
precum si, dupa caz, conditiile de parasire, deplasare si revenire la
locuinta, care i se comunica, de indata, sub semnatura.

OUP, judecatorul de drepturi si libertati/de camera preliminara sau

instanta de judecata incunostinteaza organul de supraveghere ori de cate
ori il cheama pe inculpat, aratand data, ora si locul chemarii. Organul de
supraveghere stabileste itinerariul si conditiile de deplasare si sunt aduse
la cunostinta inculpatului pe baza de semnatura. Daca nu se prezinta,
organul judiciar incunostinteaza de indata organul de supraveghere.

Dosarul cauzei se restituie OUP, in termen de 24 de ore de la

expirarea termenului de formulare a contestatiei impotriva dispunerii sau
prelungirii arestului la domiciliu de catre judecatorul de drepturi si
libertati, iar daca aceasta a fost facuta, in termen de 48 de ore de la
solutionarea ei.

Daca organul de supraveghere constata incalcarea cu rea-credinta a

masurii si a obligatiilor impuse inculpatului, intocmeste o sesizare
motivata pe care o inainteaza, de indata, procurorului (in cursul UP),
judecatorului de camera preliminara (in procedura de camera preliminara)
sau instantei de judecata (in cursul judecatii), in vederea inlocuirii masurii
arestului la domiciliu cu arestul preventiv.

Arestul la domiciliu nu poate fi inlocuit cu masura retinerii, internarii

nevoluntare in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice sa a
internarii medicale provizorii.

Controlul judicaiar/pe cautiune

o

Competenta de a dispune aceste masuri in faze de UP a JDL este

una subsiadiara. El poate dispune una din aceste doua masuri fie in
ipoteza respingerii (principale) de luare a masurii arestarii preventive sau
la domiciliu ori de prelungire a arestarii preventive, propuneri formulate
de procuror, fie in masura in care este investit cu solutionarea unei cereri
de inlocuire a unei masuri preventive anterior luate (arestarea
preventiva/la domiciliu) cu o masura mai usoar - controlul judiciar/pe
cautiune.

In cursul urmaririi penale, competenta de a dispune impunerea unor

noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea sau incetarea celor dispuse
initial revine procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea
penala.

Inainte de a dispune luarea masurii, procurorul are obligatia de a-l cita pe

inculpatul aflat in stare de libertate ori de a dispune aducerea inculpatului aflat
in stare de retinere. Audierea inculpatului anterior luarii masurii este
obligatorie (doar daca masura este dispusa de catre procuror), prezenta
inculpatului aflat in libertate in fata procurorului ar putea fi asigurata si prin
aducerea cu mandat emis in conditiile art. 265 NCPP, de catre procuror sau,
dupa caz, de catre JDL.
Prelungirea masurii controlului judiciar/pe cautiune se dispune de catre
procuror, fara participarea inculpatului. Ordonanta procurorului prin care s-a
dispus prelungirea masurii controlului judiciar/pe cautiune se comunica in
aceeasi zi inculpatului.
Impotriva masurii controlului judiciar/pe cautiune dispuse sau prelungite de
catre procuror se poate face plangere la JDL. In procedura plangerii nu se
prevad un termen in care procurorul trebuie sa inainteze dosarul cauzei catre
JDL, si nici vreun termen procedural in interiorul caruia sa fie solutionata
plangerea. Pentru solutionarea plangerii se impune ca inculpatul sa fie legal
citat, fie ca este prezent, fie ca lipseste nejustificat sau justificat. In ipoteza in
care este prezent, JDL trebuie sa il asculte pe acesta. "Ascultarea" este doar o
conditie de procedibilitate, iar "audierea" reprezinta procedeul probatoriu prin
care se obtine declaratia ca mijloc de proba. In concret, audierea presupune si
acordarea cuvantului asupra situatiei de fapt, pe cand ascultarea presupune
numai acordarea cuvantului asupra motivelor care fundamenteaza cererea
formulata, fara a se face declaratii asupra situatiei de fapt.
Incalcarea conditiilor controlului judiciar/pe cautiune, nu conduce automat la
inlocuirea acestuia cu o masura preventiva privativa de libertate, judecatorul
ori instanta avand posibilitatea de a dispune mentinerea masurii (eventual
adaugarea de noi obligatii ori majorarea cuantumului cautiunii).
o

Chiar daca asitarea juridica a inculpatului in cursul UP, al CP sau al J,

la luarea masurii controlului judiciar/pe cautiune este obligatorie

ascultarea inculpatului in prezenta aparatorului ales sau desemnat din

oficiu (sub conditia nulitatii absolute a actului de procedura).
o

Dupa primirea actului prin care s-a dispus controlul judiciar, organul
de politie din raza careia domiciliaza sau locuieste inculpatul, procedeaza
de indata la stabilirea programului de supraveghere si cheama persoana
aflata sub control judiciar, pentru a-i aduce la cunostinta acest program.

In cursul urmaririi penale, masura controlului judiciar/pe cautiune

dispusa de catre procuror poate fi luata numai dupa audierea
inculpatului, in prezenta avocatului ales sau desemnat din oficiu (conditie
esentiala); refuzul inculpatului de a da declaratii nu afecteaza legalitatea
dispunerii masurii preventive. NCPP nu prevede posibilitatea luarii masurii
controlului judiciar/pe cautiune de catre procuror in lipsa inculpatului.

In vederea luarii masurii controlului judiciar/pe cautiune de catre

judecatorul de drepturi si libertati (atunci cand respinge o alta masura
preventiva si dispune luarea masurii controlului judiciar/pe cautiune),
judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata,
acesta procedeaza la citarea inculpatului. Art. 214 alin. 2 teza a II-a din
NCPP (Ascultarea inculpatului este obligatorie daca acesta se prezinta) ne
permite sa tragem concluzia ca masura controlului judiciar/pe cautiune,
dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de
camera preliminara sau de catre instanta de judecat, este legala si in
masura in care inculpatul nu se prezinta dupa citare, fiind obligatorie
numai prezenta avocatului ales sau desemnat din oficiu si a procurorului.
In situatia in care inculpatul se prezinta la termenul stabilit in citatie, in
fata judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului de camera
preliminara sau a instantei de judecata, masura controlului judiciar/pe
cautiune poate fi dispusa numai dupa ascultarea prealabila a acestuia.

Modificarea obligatiilor impuse initial (in cadrul masurii controlului

judiciar/pe cautiune) se dispunde catre procuror, prin ordonanta motivata
(indiferent daca el este cel care a dispus masura sau judecatorul de
drepturi si libertati), de judecatorul de camera preliminara prin incheiere
motivata (in procedura CP) sau de catre instanta prin incheiere motivata
(in etapa J).

Procurorul, judecatorul de camera preliminara si instanta de

judecata trebuie sa procedeze la audierea inculpatului inainte de a decide
cu privire la modificarea obligatiilor.

Impotriva ordonantei procurorului de modificare a obligatiilor

impuse, inculpatul poate sa formuleze plangere la procurorul superior.

Ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului trebuie sa

prevada in mod explicit toate obligatiile (atat pe cele vechi obligatorii, cat
si pe cele nou introduse) pe care inculpatul trebuie sa le respecte, precum
si avertismentul ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a
obligatiilor care-i revin, se poate lua fata de acesta masura arestului
preventiv.

Incuviintarea depasirii temporare a limitei teritoriale fixate de

organul judiciar poate fi dispusa, in conditii strict determinate, de catre

organul judiciar care a dispus masura. Astfel, in cursul UP incuviintarea

poate fi dispusa de catre procuror, prin ordonanta sau de catre
judecatorul de drepturi si libertati, prin incheiere (in cazul in care acesta a
dispus masura preventiva), in cursul procedurii de CP de catre judecatorul
de camera preliminara, prin incheiere, iar in cursul judecatii de catre
instanta de judecata, prin incheiere. Ordonanta procurorului se ataca la
procurorul superior.
o

In cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul

incalca cu rea-credinta, obligatiile care-i revin sau exista suspiciunea
rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a
dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de
drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de
judecata, la cererea procurorului sau din oficiu, poate dispune inlocuirea
acestei masuri cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive;
inlocuirea masurii nu este obligatorie, in aceasta ipoteza,
judecatorul/instanta urmand a aprecia in concreto, daca o masura
privativa de libertate neste necesara si proportionala cu scopul bunei
desfasurari a procesului penal.
Este posibila inlocuirea controlului judiciar cu masura retineii.

In cazul in care inculpatul refuza sa dezvaluie organului judiciar

situatia sa patrimoniala, cuantumul cautiunii poate fi stabilit avandu-se in
vedere orice alte mijloace de proba prin care i se poate determina averea
sau prin raportare la patrimoniul ipotetic.

Daca procurorul dispune clasarea sau renuntarea la urmarirea

penala, cautiunea se restituie si in masura in care in cursul UP judecatorul
de drepturi si libertati a dispus inlocuirea controlului judiciar pe cautiune
cu masura arestarii preventive sau a arestului la domiciliu pentru motivul
nerespectarii cu rea-credinta a obligatiilor impuse, dispozitiile art. 217
alin. 5 NCPP fiind aplicabile numai pentru faza de judecata, cand instanta
dispune confiscarea cautiunii.

Tot spre deosebire de faza de judecata, NCPP nu prevede

posibilitatea ca in ipoteza dispunerii unei solutii de clasare, plata
cheltuielilor judiciare sa se faca prioritar din cautiune.

Termenul fixat pentru depunerea cautiunii curge de la data

ramanerii definitive a hotararii de admitere in principiu; apoi, daca se
depune cautiunea in termenul fixat, judecatorul de drepturi si libertati/de
camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere data in
camera de consiliu, admite cererea de inlocuire a masurii preventive cu
masura controlului judiciar pe cautiune, stabileste obligatiile ce vor reveni
inculpatului pe durata masurii; daca nu se depune cautiunea in termenul
fixat, judecatorul de drepturi si libertati/de camera preliminara sau
instanta de judecata, prin incheiere data in camera de consiliu, in lipsa
inculpatului si a procurorului, respinge ca neintemeiata cererea formulata
de inculpat.

Masurile asiguratoarii

Masurile asiguratorii constau in indisponibilizarea pe parcursul

procesului penal a unor bunuri mobile sau imobile ale suspectului,
inculpatului (si in unele cazuri ale partii responsabile civilmente sau ale
altor persoane), prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Cand bunurile suspectului/inculpatului depasesc in valoare

cuantumul probabil al pagubei produse prin infractiune, se poate impune
masura asiguratorie numai pe aceste bunuri, nefiind necesara si
indisponibilizarea bunurilor persoanei responsabile civilmente.

Pot fi indisponibilizate sumele de bani depuse cu titlu de cautiune in

ipoteza in care judecatorul sau instanta dispune restituirea cautiunii.

Bunurile declarate prin conventia partilor inalienabile nu sunt si

insesizabile, deci pot face obiectul unei masuri asiguratorii.

In cursul executarii silite se va tine seama de existenta unor alti

creditori privilegiati, in persoana celor care aveau o ipoteca cu rang
superior, anterior sechestrului penal instituit in vederea repararii pagubei,
si care vor fi despagubiti mai intai.

Reprezentarea
o

Substitutul procesual este persoana care, in temeiul unei

imputerniciri conferite de lege poate sa exercite in nume propriu un drept
al unei parti sau al unui subiect principal principal sau sa efectueze in
numele sau un act procesual, in ambele cazuri actionand in interesul unei
parti sau al unui subiect procesual principal.

Substitutul principal se deosebeste de reprezentant (care actioneaza

in numele si in interesul reprezentatului), pe de o parte, prin faptul ca are
facultatea, iar nu obligatia de a actiona, iar pe de alta parte, prin aceea ca
actioneaza in nume propriu, insa pentru valorificarea unui interes al partii
sau subiectului procesual principal.

Citarea
o

Organul judiciar poate comunica si oral persoanei prezente termenul

urmator, aducandu-i la cunostinata consecintele neprezentarii. In cursul
UP, aducerea la cunostinta a termenlui se mentioneaza intr-un procesverbal, care se semneaza de catre persoana astfel citata.

Citarea, atat in procesul penal cat si in procesul civil are caracter

personal, imperativ si se realizeaza din oficiu.

Citarea se realizeaza prin agentii procedurali organelor judiciare sau

prin orice alt salariat al acestora, prin intermediul politiei locale ori prin
serviciul postal sau curierat. In procesul civil, citarea nu se poate realiza
prin intermediul politiei locale iar daca partile solicita sa fie citate prin
executor judecatoresc sau curier, acest lucru se va face pe cheltuiala lor.

Citarea se poate realiza si prin intermediul postei electronice sau

prin orice alt sistem de mesagerie electronica, insa numai daca persoana

citata si-a dat in prealabil acordul cu privire la aceasta modalitate de

citare.
o

Minorii cu varsta mai mica de 16 ani vor fi citati prin intermediul

parintilor sau al tutorelui, cu exceptia cazului in care acest lucru nu este
posibil, iar, in procesul civil, incapabilii sau cei cu capacitate de exercitiu
restransa vor fi citati prin reprezentantii sau ocrotitorii lor legali, la
domiciliu sau sediul acestora; in caz de numire a unui curator special,
citarea se va face prin acest curator, la sediul acestuia.

Militarii se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul

acesteia, iar, in procesul civil, numai militarii incazarmati sunt citati la
unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia. Rezulta faptul
ca, in procesul civil, militarii neincazarmati sunt citati conform procedurii
comune.

O alta diferenta dintre cele 2 proceduri vizeaza citarea persoanelor

care alcatuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale. Astfel,
procedura penala prevede ca, pentru persoanele care alcatuiesc echipajul
unei nave maritime sau fluviale, aflate in cursa (conditie esentiala),
citarea se face la capeteneia portului unde este inregistrata nava.
Procedura civila prevede ca, cei care fac parte din echipajul unei nave
maritime sau fluviale, alta decat militara, daca nu au domiciliul cunoscut
(rezulta faptul ca, daca au domiciliul cunoscut, vor fi citati la acest
domiciliu, indiferent ca se afla in cursa sau nu), la capetenia portului unde
este inregistrata nava.

Personalul misiunilor diplomarice al oficiilor consulare si cetatenii

romani trimisi sa lucreze in cadrul personalului organizatiilor
internationale , membrii de familie care locuiesc cu ei, cat timp se afla in
strainatate, in procesul penal se citeaza prin intermediul unitatiilor care iau trimis in strainatate, iar, in procesul civil aceste persoane sunt citate
prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Atat in procesul penal cat si in procesul civil, citarea altor cetateni

romani, aflati in strainatate in interes de serviciu, inclusiv membrii de
familie care ii insotesc, se realizeaza prin intermediul unitatiilor care i-au
trimis in strainatate.

In PP, daca persoana citata refuza sa primeasca citatia, persoana

insarcinata sa comunice citatia, va afisa pe usa destinatarului o
instiintare, incheind un proces-verbal cu privire la imprejurarile
constatate. In PC, daca persoana citata refuza sa primeasca citatia,
persoana insarcinata cu comunicarea citatiei, va depune citatia in cutia
postala (daca exista), sau va afisa pe usa destinatarului o instiintare,
incheind un proces-verbal cu privire la imprejurarile constatate.

In PP, daca persoana citata nu este gasita acasa, citatia nu poate fi

inmanata unui minor sub 14 ani sau unei persoane fara discernamant; in
PC, daca persoana citata nu este gasita acasa, citatia nu poate fi
inmanata unui minor.

In privinta inmanarii citatiei altor persoane (sot, ruda, orice persoana

care locuieste cu ea sau care in mod obisnuit primeste corespondenta,

sau daca locuieste intr-o cladire cu mai multe apartamente sau intr-un
hotel, administratorului, portarului sau celui care in mod normal il
inlocuieste), daca aceste persoane refuza sau nu poate semna dovada de
primire, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei, incheind proces-verbal,
iar daca nu gaseste nici una dintre aceste persoane, atunci, agentul
afiseaza o instiintare pe usa locuintei si va incheia proces-verbal; In PC, in
privinta inmanarii citatiei altor persoane (idem.), daca aceste persoane
refuza sau nu pot sa semna dovada de primire, agentul va intocmi un
proces-verbal in care va arata aceste imprejurari, iar daca aceste
persoane lipsesc sau refuza sa primeasca actul, agentul va depune citatia
in cutia postala, iar daca aceasta lipseste, va afisa pe usa o instiintare si
va incheia proces-verbal despre acestea.
o

Ipoteza prevazuta de art. 259 alin. 4 NCPP (suspectul sau inculpatul

poate fi citat la sediul avocatului ales, daca nu s-a prezentat dupa prima
citare legal indeplinita) vizeaza situatia in care inculpatul si-a desemnat
un avocat ales, insa nu se prezinta in fata instantei in urma primei citari
legal comunicate, nefiind reprezentat nici de avocatul sau ales. In cazul in
care acesta din urma se prezinta in fata instantei, inculpatul se considera
ca are termenul in cunostinta, conform art. 353 alin. 2 NCPP si nu va mai
fi citat, nici la dresa unde locuieste (sau la adresa locului de munca sau alt
loc indicat), nici la adresa avocatului ales. De asemenea, inculpatul poate
indica, printr-o declaratie data in cursul procesului penal, un alt loc pentru
a fi citat, acest loc putand fi inclusiv sediul avocatului ales.

Citarea suspectului sau a inculpatului care locuieste in strainatate se

face 1) potrivit normelor de drept international penal aplicabil in relatia cu
statul solicitat, 2) in conditiile legii, 3) in absenta unei asemenea norme
sau in cazul in care instrumentul juridic international o permite, prin
scrisoare recomandata, insa doar pentru primul termen de judecata.
Suspectul sau inculpatul va fi instiintat prin citatie ca are obligatia de a
indica o adresa pe teritoriul Romaniei, o adresa de posta electronica sau
de mesagerie electronica, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul. In cazul in care suspectul sau inculpatul nu se
consemneaza acestei obligatii, citatiile ulterioare vor fi realizate tot prin
scrisoare recomandata, insa procedura de citare va fi considerata legal
indeplinita daca la dosarul cauzei exista recipisa de predare la posta
romana, nefiind necesara primirea confirmarii de primire a scrisorii
recomandate din strainatate.

Spre deosebire de situatiile in care se face citarea bolnavilor,

persoanelor private de libertate, militarilor si persoanelor care alcatuiesc
echipajul unei nave maritime sau fluviale, aflate in cursa, ipoteze in care
administratia spitalului, administratia locului de detinere, comandantul
unitatii militare, respectiv capetenia portului sunt obligate sa inmaneze
de indata citatia persoanei citate sub luare de dovada, certificandu-i
semnatura sau indicand motivul pentru care nu s-a putut obtine
semnatura acesteia, dovada fiind predata agentului procedural care o
inainteaza organului judiciar care a emis citatia (art. 260 alin. 5 NCPP), in
situatia in care o persoana este citata la locul de munca, citatia va fi
predata oficiului de personal al unitatii la care lucreaza. In aceasta ultima
ipoteza, dovada de primire sau procesul-verbal de predare a citatiei
urmeaza a fi semnat de catre o persoana din cadrul serviciului de
personal, si nu de persoana citata.

Mandatul de aducere
o

Judecatorul de drepturi si libertati sau judecatorul de camera

preliminara ar pudea emite mandat de aducere in ipoteza in care, cu
ocazia solutionarii unei cereri sau propuneri referitoare la masurile
preventive apreciaza ca este necesara prezenta inculpatului; deopotriva
judecatorul de drepturi si libertati poate emite mandat de aducere la
cererea procurorului in cazul in care pentru executarea mandatului de
aducere este necesara patrunderea fara consimtant intr-un domiciliu sau
sediu.

Procedura de obtinere a mandatului de aducere de la judecatorul de

drepturi si libertati este asemenatoare cu cea prevazuta pentru emiterea
mandatului de perchezitie domiciliara, diferenta constand in aceea ca,
participarea procurorului nu este obligatorie.

Mandatul de aducere emis de instanta de judecata confera dreptul

organelor de executare sa patrunda in spatiile private.

Termenele
o

NCPP nu prevede institutia suspendarii sau intreruperii termenelor

procedurale, spre deosebire de NCPC, care prevede cazuri de intrerupere
a termenelor procedurale.

De la regula conform careia, actul efectuat de procuror este

considerat ca facut in termen, daca data la care a fost trecut in registrul
de iesiri al parchetului este inauntrul termenului cerut de lege pentru
efectuarea actului, exceptia o constituie caile de atac in privinta carora
declaratia de apel a procurorului trebuie sa fie inregistrata in termenul
legal la registratura instantei, fiind lipsita de relevanta data la care
declaratia de apel a fost trecuta in registrele interne ale parchetului.

Cand judecata se amana, martorii, expertii si interpretii prezenti in

instanta iau in cunostinta noul termen, nemaifiind necesara citarea lor.

Probe ilegale sau neloiale

o

Sunt excluse automat (independent de orice vatamare) probele

obtinute prin tortura sau derivate din acestea (tratamente inumane sau
degradante, etc.).

Excluderea probelor neloial sau nelegal administrate nu este o

sanctiune procesuala autonoma, ci subsumata sanctiunii nulitatii,
intervenind numai in masura in care se constata nulitatea (absoluta sau
relativa) a actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei
probe ori prin care aceasta a fost administrata.

Potrivit principiului "fructele pomului otravit", probele derivate se

exclud daca au fost obtinute in mod direct din probe obtinute in mod
nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod; Pornind de la acest principiu,
doctrina a aratat ca probele administrate ulterior nu se exclud daca:

Legatura dintre proba ilegala si probele administrate ulterior

legal este marginala, adica legatura de cauzalitate a devenit asa de
atenuata incat a disparut nelegalitatea;

Proba ulterioara putea fi obtinuta prin alte mijloace legale,

diferite de proba initial administrata ilegal (dintr-o sursa
independenta);

Proba ulterior administrata, chiar daca este legata de proba

initial administrata in mod nelegal, ar fi fost in mod inevitabil
descoperita ulterior prin mijloace legale.
Doctrina "efectului la distanta" (excluderea probei derivate) isi gaseste
aplicabilitate numai in cazul in care intre proba administrata ilegal si
proba ulterior administrata (secundara sau derivata) exista o legatura de
cauzalitate necesara iar OUP au folosit in mod principal si direct datele si
informatiile obtinute din proba ilegala, fara vreo alta sursa alternativa si
fara a exista posibilitatea certa ca acestea sa fie descoperite in viitor,
pentru a administra in mod legal mijlocul de proba derivat.
o

In cursul UP, excluderea probelor nelegal sau neloial administrate

poate fi ceruta de procuror, parti sau subiecte procesuale. In faza CP,
procurorul si inculpatul pot solicita ecluderea probelor nelegal si neloial
administrate; daca judecatorul de camera preliminara dispune inceperea
judecatii, instanta de judecata nu mai poate pune din nou in discutie
aplicarea sanctiunii excluderii probelor administrate in cursul UP, cauza
fiind considerata "purgata" de toate nelegalitatile ca efect al trecerii prin
CP. In faza de J, sanctiunea excluderii poate viza doar probele
administrate in aceasta etapa procesuala.

Urmarirea penala
o

Actele prin care se strang probele cu privire la existenta

infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii
penale sau civile a acestora sunt acte de cercetare penala (de ex:
procedeele probatorii); sunt numai acte de procedura, nu si acte
procesuale.

Actele prin care, dupa evaluarea probelor stranse, se dispune

continuarea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale,
trimiterea sau netrimiterea in judecata ori cele prin care OUP dispun
potrivit competentei lor, cu privire la luarea, revocarea, inlocuirea sau
incetarea de drept a masurilor preventive, sunt acte de urmarire penala;
sunt numai acte procesuale, nu si acte procedurale.

Ordonanta trebuie sa fie motivata intotdeauna in fapt si in drept.

Nerespectarea dispozitiilor legale referitor la cuprinsul ordonantei

poate atrage sanctiunea nulitatii relative in conditiile art. 282 NCPP.

Exceptia de la regula potrivit careia, "in vederea solutionarii

propunerilor ori cererilor formultate in cursul UP, procurorul va inainta
copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe actele dosarului
orin numai de pe cele care au legatura cu cererea sau propunerea
formulata" si ca, "in cazul in care judecatorul de drepturi si libertati sau
judecatorul de camera preliminara apreciaza ca este necesara inaintarea
originalului dosarului de UP sau a intregului dosar de UP, procurorul
trebuie sa se conformeze judecatorului" o reprezinta procedura

desfasurata in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile

preventive privative sau restrictive de drepturi, cand art. 94 alin. 7 NCPP
stipuleaza obligatia inaintarii intregului dosar de UP.
o

Dispozitii procurorului ierarhic superior, date in scris si in

conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

Procurorul ierarhic superior poate infirma motivat, prin ordonanta,

din oficiu sau in temeiul sesizarii pe calea plangerii formulate in temeiul
art. 336 NCPP actele si masurile procesuale nelegale sau netemeinice
emise/dispuse de procurorul aflat in subordinea sa.

din

Dosarele de UP repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror

dispozitia conducatorului unitatii de parchet in urmatoarele situatii:
Suspendarea sau incetare calitatii de procuror, potrivit legii;
In absenta sa, daca exista cauze obiective care justifica
urgenta si care impiedica rechemarea sa;
Lasarea cauzei in nelucru, in mod nejustificat mai mult de 30
de zile.

Organele de cercetare penala ale politiei judiciare sunt lucratori

specializati din Ministerul Administratiei si Internelor anume desemnati in
conditiile legii speciale, care au primit avizul conform al procurorului
general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori
avizul procurorului desemnat in acest sens. Organele de cercetare
speciale sunt ofiteri anume desemnati in conditiile legii, care au primit
avizul conform al procurorului genaral al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie.

Organele de cercetare speciale efectueaza acte de UP:

In cazul infractiunilor savarsite de catre militari;
In cazul savarsirii infractiunilor de coruptie si serviciu
prevazute de NCP savarsite de catre personalul navigat al marinei
civile, daca fapta a pus sau a putut pune in pericol siguranta
navigatiei ori a personalului.

Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau sectiilor militare

ale parchetelor efectueaza UP potrivit competentei parchetului din care
fac parte, fata de toti participantii la savarsirea infractiunilor comise de
militari, urmand a fi sesizata instanta civila competenta material sau
personal; vizeaza numai ipotezele in care autorul este militar, iar
participantii sunt civili, indiferent daca este vorba de o participatie proprie
sau improprie.

Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua in

vederea efectuarii UP cauze care sunt date de lege in competenta
materiala a parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia conducatorului
parchetului ierarhic superior.

Daca dupa restituire, actul de sesizare este depus cu aceleasi

omisiuni sau contine alte carente care conduc la retinerea caracterului
sau neinteligibil, OCP pot propune procurorului dispunerea solutiei de
clasare; tot astfel, OCP vor propune procurorului solutia de clasare (cu
exceptia situatiilor in care se procedeaza la sesizarea din oficiu) si in

ipoteza in care plangerea sau denuntul transmis prin serviciile postale nu

cuprinde CNP-ul si domiciliul petentului/denuntatorului si nu sunt
identificate alte date din care sa rezulte acestea pentru a se dispune
retituirea pe cale administrativa, sau in cazul in care actul de sesizare
este trimis prin posta electronica fara a fi certificat prin semnatura
electronica si nu este posibila identificarea petentului sau denuntatorului
din datele contului de email.
o

OUP se pot sesiza din oficiu in toate cazurile in care denuntul este
inform.

In cazul in care plangerea prealabila nu indeplineste conditiile de

forma prevazute de lege, OUP poate dispune restituirea acesteia pe cale
administrativa cu indicarea elementelor care lipsesc; in situatia in care
completarea elementelor lipsa are loc dupa expirarea termenului de 3
luni, nu se va considera plangerea prealabila ca tardiv formulata, avanduse in vedere data depunerii plangerii prealabile informe.

In cazul infractiunilor flagrante, faptuitorul este condus la sediul

OCP; daca sunt indeplinite conditiile prev de art. 305 NCPP, OCP dispune
inceperea UP in rem si instiinteaza de indata, telefonic sau prin orice alt
mijloc, unitatea de parchet care-i supravegheaza activitatea cu privire la
infractiunea de care a luat cunostinta in vederea atribuirii numarului unic.

Daca OCP constata comiterea unei infractiuni flagrante care poate fi

urmarita numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, procesulverbal de sesizare din oficiu se inregistreaza in registrele privind sesizarile
cu caracter penal indiferent daca persoana vatamata a facut sau nu
plangere; dupa constatarea infractiunii flagrante, OCP cheama persoana
vatamata si, daca aceasta declara ca face plangere prealabila, si sunt
indeplinite celelalte conditii prevazute de lege, incepe UP in rem. In caz
contrar, OCP inainteaza procurorului actele incheiate si propunerea de
clasare.

Potrivit NCPP IUP dispusa de OCP nu trebuie confirmata de procuror;

OCP are obligatia de a incunostinta de indata pe procuror despre masura
dispusa.

Motivarea in fapt si in drept de catre procuror a ordonantei prin care

se dispune clasarea este facultativa sau poate cuprinde numai argumente
suplimentare in situatia in care procurorul isi insuseste argumente
cuprinse in referatul OCP.

In ipoteza in care se formuleaza plangere, in conditiile art. 339

NCPP, impotriva ordonantei de clasare, procurorul ierarhic superior este
intotdeauna obligat sa motiveze solutia dispusa chiar daca procurorul
care a apreciat ca nu se impune IUP si-a insusit motivele OCP.

Procurorul poate dispune prin rechizitoriu, pe langa solutiile de

trimitere sau netrimite in judecata, si clasarea (ca solutie de neurmarire
penala).

Partile sau subiectii procesuali principali pot formula cereri de

administrare a unor probe cu privire la care OUP (OCP+procuror) trebuie
sa se pronunte prin ordonanta.

Declaratia de martor data de o persoana care, in aceeasi cauza,

ulterior a dobandit calitatea de suspect sau inculpat nu poate fi folosita
impotriva sa, fiind respectat astfel privilegiul impotriva autoincriminarii,
dar poate fi folosita impotriva altor suspecti sau inculpati.

In cazurile in care UP se efectueaza in mod obligatoriu de catre

procuror, intreaga cercetare penala trebuie efectuata de catre acesta; ca
exceptie, in caz de urgenta, OCP poate efectua acte care nu sufera
amanare; procurorul poate delega efectuarea unor acte de cercetare
penala procurorului ierarhic inferior sau OCP.

Verificarile prealabile sunt efectuate dupa IUP in rem si inainte de

dispunerea continuarii efectuarii UP fata de suspect; in acest context de
interpretare, verificarile prealabile se plaseaza in cadrul actelor pe care
organele judiciare le efectueaza in cursul UP.

Preluarea efectuarii UP se dispune prin ordonanta motivata de

conducatorul parchetului ierarhic superior din oficiu, la propunerea
parchetului pe rolul caruia se afla dosarul sau la cererea partilor sau a
subiectilor procesuali principali.

In situatia in care se procedeaza la preluarea simultana a mai multor

cauze, este obligatorie emiterea a cate unei ordonante pentru fiecare
cauza in parte, un exemplar ar ordonantei fiind atasata la dosar.

Pentru a se putea apela la proceduara audierii anticipate trebuie

indeplinite urmatoarele conditii:

Sa existe un suspect sau inculpat in cauza (nu este necesar sa

se fi dispus PMAP)

Sa existe pericolul ca martorul sa nu mai poata fi audiat in

cursul judecatii (nu poate fi utilizata procedura audierii anticipate
pentru ascultarea unei parti sau a unui subiect procesual principal.

In situatia in care procurorul ierarhic superior respinge plangerea

formulata impotriva unui act sau unei masuri de UP care nu contine o
solutie de neurmarire sau netrimitere in judecata, ordonanta acestuia nu
mai poate fi atacata pe cale ierarhica, nefiind posibila formularea
plangerilor in cascada pana la nivelul procurorului general al Parchetului
de pe langa ICCJ; daca este totusi formulata o plangere si impotriva
solutiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior, aceasta va
fi respinsa ca inadmisibila.

In materia plangerii la JCP, NCPP nu reglementeaza institutia

repunerii in termenul de formulare a plangerii si prin urmare nu poate fi
aplicata prin analogie si in procedura prevazuta de art. 340 NCPP
(plangerea impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata).

In situatia in care prin acelasi rechizitoriu s-a dispus trimiterea in

judecata a unor inculpati si clasarea sau renuntarea la UP fata de altii sau
fata de acelasi inculpat s-a dispus o solutie de trimitere in judecata pentru

anumite infractiuni si de netrimitere/neurmarire pentru altele,

competenta se va aprecia strict prin raportare la persoana si infractiunea
ce fac obiectul solutiei atacate.
o

In cadrul procedurii potrivit art. 340 (plangerea impotriva solutiilor

de neurmarire sau netrimitere in judecata) nu opereaza prorogarea de
competenta astfel, de exemplu, daca prin rechizitoriul parchetului de pe
langa curtea de apel se dispune trimiterea in judecata a unui judecator cu
grad de judecatorie in fata curtii de apel, pentru savarsirea infractiunii de
vatamare corporala si clasarea fata de fiul minor al acestuia pentru
complicitate la aceasta infractiune, plangerea formulata de persoana
vatamata impotriva solutiei de netrimitere in judecata va fi solutionata de
judecatorul de camera preliminara de la judecatorie, care este instanta
competenta sa judece infractiunea de vatamare corporala, iar nu curtea
de apel care este instanta competenta ratione personae sa judece pe
autorul infractiunii.

In vederea asigurarii celeritatii procedurilor, JCP sesizat cu o

plangere impotriva unei solutii de neurmarire sau netrimitere in judecata,
fara ca petentul sa fi parcurs anterior ''procedura interna", va dispune
trimiterea pe cale administrativa a plangerii in vederea solutionarii de
procurorul ierarhic superior.

In ipoteza in care prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea in judecata a

unor persoane si clasarea/renuntarea la UP fata de alte persoane, iar
judecata cauzei a fost stramutata, admiterea stramutarii nu aduce nici o
atingere lucrarilor procesuale efectuate in cursul fazei de UP, iar efectele
stramutarii nu pot fi extinse si asupra competentei teritoriale a JCP care
solutioneaza plangerea formulata impotriva solutiei de clasare/renuntare
la UP.

In ipoteza in care plangerea formulata conform art. 340 a fost

depusa din eroare la procuror, acesta o va inainta pe cale administrativa
impreuna cu dosarul cauzei instantei competente.

Daca plangerea a fost depusa si repartizata administrativ JCP de la o

instanta necompetenta, acesta va dispune prin incheiere definitiva
declinarea de competenta, cauza fiind trimisa JCP de la instanta
competenta material/teritorial/personal sa solutioneze plangerea; in
ipoteza in care necompetenta instantei este constatata inainte de
repartizarea cauzei JCP de presedintele instantei/sectiei penale, acesta va
dispune trimiterea pe cale administrativa a plangerii instantei
competente.

Nu se poate dispune admiterea plangerii (cf. art. 340) si trimiterea

cauzei in vederea efectuarii de acte premergatoare/verificari prealabile
inceperii UP, ci numai trimiterea in vederea completarii UP.

JCP are boligatia de a motiva in fapt si in drept solutia, indicand,

totodata, in considerentele incheierii faptele si imprejurarile ce urmeaza a
fi constatate, precum si mijloacele de proba ce urmeaza a fi administrate,
procurorul fiind tinut de hotararea judecatorului.

Nu se poate dispune admiterea plangerii (cf. art. 340) si schimbarea

solutiei de clasare cu o solutie de renuntare la UP sau o solutie de
renuntare la UP cu o solutie de clasare.

Renuntarea la UP se poate dispune numai dupa IUP, insa chiar daca

nu exista suspect sau inculpat in cauza, in ipoteza in care fapta descrisa
in actul de sesizare este in mod vadit lipsita de importanta, in raport de
continutul faptei, de modul si mijloacele de comitere, scopul urmarit si
imprejurarile concrete de savarsire, urmarile produse sau care s-ar fi
putut produce prin savarsirea infractiunii.

Plangerea impotriva masurilor si actelor de UP ale OCP se adreseaza

numai procurorului, care este competent sa o solutioneze, chiar daca se
poate depune si la OCP.

In cazul in care inculpatul arestat in alta cauza a formulat plangere

impotriva solutiei de clasare/renuntare la UP dispuse de procuror, nu este
obligatorie asistenta juridica a cestuia in procedura solutionarii a plangerii
de catre JCP deoarece, art. 90 prevede ca asistenta juridica este
obligatorie pentru persoana arestata, daca aceasta are calitatea de
suspect sau inculpat. Or, in cazul plangerii impotriva solutiei de
neurmarire sau netrimitere in judecata, suspectul sau inculpatul nu mai
are o astfel de calitate, deci asistenta nu mai este obligatorie.

Cererea de revizuire indreptata impotriva unei hotarari judecatoresti

definitive pronuntate in temeiul art. 340 (plangerea impotriva solutiilor de
neurmarire sau netrimitere in judecata) este inadmisibila.

Denuntul, la fel ca si plangerea prealabila, nu poate fi facut prin

substituitii procesuali.

Camera preliminara
o

Procedura de camera preliminara are loc doar doar in cauzele in

care instanta este sesizata prin rechizitoriu.

Dupa inregistrarea la instanta a cauzei prin care procurorul a dispus

trimiterea in judecata prin rechizitoriu, JCP stabileste termenul in care
inculpatul, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila
civilmente pot formula cereri sau exceptii.

Judecata in prima instanta

o

In situatia in care instanta este sesizata cu un acord de

recunoastere a invinuirii, judecarea cauzei nu este contradictorie.

Cu privire la judecarea cauzei in lipsa, art. 353 alin. 6 NCPP prevede

ca "pe tot parcursul judecatii, persoana vatamata si partile pot solicita,
oral sau in scris, ca judecata sa se desfasoare in lipsa, in acest caz
nemaifiind citate pentru termenele urmatoare", respectiv art. 364 alin. 4
NCPP "pe tot parcursul judecatii, inculpatul, inclusiv in cazul in care este
privat de libertate, poate cere, in scris, sa fie judecat in lipsa, fiind
reprezentat de avocatul sau ales sau din oficiu". Astfel, in ceea ce priveste

cererea inculpatului de a fi judecat in lipsa, art. 364 alin. 4 prevede ca

aceasta se poate formula doar in scris, in timp ce art. 353 alin. 6 prevede
ca persoana vatamata si partile pot solicita judecarea cauzei in lipsa, atat
oral, cat si in scris. Avand in vedere aceste inconsecvente de
reglementare, apreciem ca inculpatul poate cere judecarea in lipsa doar
in scris, iar persoana vatamata si celelalte parti (cu exceptia inculpatului)
pot cere judecarea cauzei in lipsa atat oral cat si in scris.
o

Judecarea se face de urgenta si cu precadere in cauzele in care

inculpatii sunt arestati preventiv sau la domiciliu in cauza dedusa
judecatii, nu in alta cauza.

Incheierea de sedinta se intocmeste de catre grefier in 72 de ore si

se semneaza doar de catre presedintele completului de judecata si de
catre grefier.

Procedura simplificata de recunoastere a invinuirii nu poate avea loc

in cazul inculpatilor minori, intrucat NCP prevede faptul ca minorului I se
pot aplica numai masuri educative (neprivative/privative de libertate), nu
pedepse; or, efectele recunoasterii invinuirii se refera la reducerea cu 1/3,
respectiv cu 1/4 doar a limitelor de pedeapsa; de asemenea, in cazul
infractiunilor savarsite in timpul minoritatii, cauzele de atenuare si
agravare sunt avute in vedere la alegerea masurii educative si produc
efecte intre limitele prevazute de lege pentru fiecare masura educativa,
nefiind incidenta o reducere sau o majorare a acestor limite.

Spre deosebire de procedura de ascultare a inculpatului, NCPP nu

mai prevede citirea declaratiilor persoanei vatamate, partii civile sau ale
partii responsabile civilmente in cursul UP, in cazul in care exista
contradictii intre declaratiile date in cele doua faze ale procesului penal.

Instanta poate cere doar partilor (inculpatului, partii civile si partii

responsabile civilmente) sa depuna concluzii scrise, nu si persoanei
vatamate si procurorului. Acestia insa, precum si partile pot depune
concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta.

Redeschiderea procesului penal in cazul judecarii in

lipsa
o

Avand in vedere ca dispozitiile legale nu reglementeaza nici o

exceptie de la principiul judecarii in sedinta publica prevazut de art. 352
alin. 1 NCPP, rezulta faptul ca admisibilitatea in principiu a cererii de
redeschidere a procesului penal se judeca in sedinta publica, cu citarea
partilor, a subiectilor procesuali principali interesati si cu participarea
obligatorie a procurorului.

Cu ocazia judecarii admisibilitatii in principiu a cererii de

redeschidere a procesului penal, poate fi administrata numai proba cu
inscrisuri.

Instanta investita cu judecarea cererii de redeschidere a procesului

penal poate suspenda motivat executarea pedepsei inchisorii aplicate in
cauza a carei rejudecare se cere. Suspendarea executarii hotararii poate fi

dispusa de catre instanta pana la momentul pronuntarii asupra admiterii

in principiu a cererii. Dupa admiterea in principiu nu mai este posibila
suspendarea executarii hotararii, intrucat aceasta este desfiintata de
drept.

Acordul de recunoastere a vinovatiei

o

In procedura speciala a acordului de recunoastere a vinovatiei, in

cursul judecatii dispozitiile procesual penale nu mai prevad asistenta
juridica obligatorie a inculpatului, astfel cum prevede art. 480 alin. 2 teza
finala NCPP pentru faza de UP. Astfel, se aplica dispozitiile generale de
asistenta juridica obligatorie prevazute de art. 90 NCPP.