Sunteți pe pagina 1din 29

Colectivul de redacie:

Redactor ef: Prof. Anca Buzil


Tehnoredactor: Ed. Maria Popa
Redactori: Dir. Doina Langa
Instit. Iulia Micu
Colaboratori, n ordine alfabetic:
Ed. Tatiana Bdil
Asist. Ana Fulea
Ed. Georgiana Giupana
Ed. Florena Munteanu
Ed. Claudia Oan
Prof. Luminia Pscria
Instit. Teodora Simtion
Instit. Bianca andru
Ed. Doina tefan

Adresa redaciei:
Grdinia nr. 15 Sibiu
Strada Gladiolelor nr. 13 A
Tel./Fax: 0269/231.627
ISSN 2247 2800
ISSS L = 2247 - 2800

Rspunderea pentru coninutul articolelor revine n


exclusivitate autorilor.

Orice critici, sugestii sau propuneri de colaborare le


ateptm cu interes la sediul grdiniei, pe site-ul grdiniei
http://gradinita15sibiu.gradinite.edu.ro/ sau la adresa de
email gradinita_15sibiu@yahoo.com

CUPRINS

La nceput de drum editorial.......................................................................p. 4


Concursul Asta-i grdinia mea! .................................................................p. 5
Din activitatea noastr .................................................................................p. 6
S ne cunoatem ara......................................................................................p. 7
Pagini pentru prini: Joac-te cu copilul tu .............................................p. 10
10 metode surprinztoare de a crete un copil fericit.....................................p. 11
Pietonii i circulaia: Prini i copii.............................................................p. 12
Importana metodelor interactive de grup realizate la precolari .................p. 13
Minte sntoas n corp sntos alimentaia copilului precolar ..............p. 15
Igiena de baz la copii ..................................................................................p. 16
Pagina anotimpului: Povestire Primvara ..................................................p. 17
Poezii de primvar ......................................................................................p. 18
Pagina isteilor ..............................................................................................p. 19
Ce e alb? Daca nu-i aa... Alfabetul numelor ................................................p. 20
Alfabetul n versuri........................................................................................p. 21
Divertisment .................................................................................................p. 22
Pagina curioilor ...........................................................................................p. 23
Lecia de german ........................................................................................p. 24
Lecia de englez .........................................................................................p. 25
Ce pot face dou mini dibace .....................................................................p. 26
Pagina de colorat: Primvara ....................................................................p. 27
Eveniment ....................................................................................................p. 28
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 3

La nceput de drum
- editorial E primvar! Cu toii ne simim mai veseli, mai vioi, mai plini de via. Cu
toii simim ritmul intens cu care natura o ia de la capt, pentru a cta oar, cldind,
nverzind, renscnd. i fiind parte integrant a ei, o lum i noi de la capt, cu mic,
cu mare, cu optimism i sperana n suflet. Acestea sunt sentimentele care ne
caracterizeaz i pe noi acum cei care am considerat oportun editarea i lansarea
revistei grdiniei noastre, Grdinia Nr. 15 Sibiu. Suntem optimiti c e un pas
nainte, c venim n ntmpinarea nevoii de a crea legturi ct mai strnse ntre
grdini i familie, de a mprti din activitatea noastr de zi cu zi prinilor i
colegilor cu sperana c aceast colaborare va sluji scopului nostru comun educarea
tinerei generaii.
Ne adresm n principal copiilor precolari, fie direct, fie prin intermediul
prinilor, dorind ca lecturarea revistei s reprezinte n acelai timp o modalitate de
mbogire a cunotinelor dar mai ales o modalitate de relaionare, de petrecere a
timpului ntr-un mod benefic i constructiv n familie.
Am ncercat s implicm de la bun nceput precolarii
n activitatea noastr de elaborare a revistei, de la ei
venind i titlul pe care l-am adoptat pentru aceasta n
urma concursului desfurat pe aceast tem.
Ctigtorul premiului nti i numele care a fost ales
pentru revista grdiniei este SUPERGRDINIA
aa c tot ce ne mai rmne este s i urm via lung, apariii ct mai multe i
cititori ct mai mulumii.
Suntem deschii oricrui gen de colaborare benefic precolarilor, vrem s oferim
prinilor oportunitatea de a ne mprti din experiena lor, din problemele lor,
pentru care s ncercm s gsim soluii mpreun. De aceea materialele
dumneavoastr, propunerile sau sugestiile sunt bine-venite si le ateptm fie la sediul
grdiniei, fie pe adresa de email gradinita_15sibiu@yahoo.com.
S fie ntr-un ceas bun!
Redactor ef, profesor Anca Buzil
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 4

Concursul Asta-i grdinia mea


Concursul Asta-i grdinia mea a avut ca scop implicarea activ a copiilor n
elaborarea unei sigle a grdiniei i n gsirea unui nume pentru revista online a
grdiniei. A fost o experien inedit, att pentru copii ct i pentru noi. Am suferit
alturi de ei cnd am mprit premiile i am vzut ca o bomboan, premiul de
consolare, nu recompenseaz efortul depus de ei, c s-au implicat foarte tare i au
dat ce e mai bun pentru a ctiga i c e destul de greu s neleag faptul c nu toat
lumea ia premiul cel mare, c nu toat lumea poate ctiga. Dar le-a plcut, ne-a plcut
si nou s i vedem ct de inventivi sunt, aa c promitem s mai organizm i alte
concursuri, cu alte ocazii. Avem plcerea de a v prezenta cteva desene si poze de la
concurs, cu meniunea ca desenul care a obinut cele mai multe aprecieri este cel de
pe coperta revistei.

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 5

Din activitatea noastr


Prof. Anca Buzil
In cadrul acestei rubrici vom ncerca de-a lungul timpului s v prezentm
activiti pe care le desfurm cu copiii, activiti de zi cu zi sau activiti extracurriculare deosebite, de la diferite grupe.
Ca sa fim n ton cu debutul revistei grdiniei noastre, am ales pentru acest
numr o activitate desfurat n aer
liber cu precolarii din grupele mari, A i
B. Am fost sa vedem ghiocei! O doamn
cu suflet mare, pasionat de natur, de
flori, a avut amabilitatea s ofere copiilor
ansa de a-i vizita grdina replic
foarte reuit a unei poienie din
mijlocul unei pduri, pentru a observa
aceasta floare ginga, pentru a o atinge.
Rezultatul:
nite
copii
ncntai,
impresionai,
mulumii,
care cu
siguran vor aprecia i respecta mai
mult natura i ce are ea de oferit.
Ce nceput mai bun a fi putut alege pentru o prim rubric despre
activitatea noastr? Dect aceti ghiocei, simbol al renaterii, dect aceti
copii firavi la nceput de drum, aplecndu-se curioi asupra gingaei flori, privind
cu admiraie si uimire miracolul naturii, sub generoasa ndrumare a
reprezentantei unei generaii de la care
am avea multe de nvat. Am plantat
ghioceii
druii
de
Doamna
Ghioceilor n stratul din faa grdiniei,
mpreun cu copiii, convins c am
reuit mult mai mult dect un omagiu
adus naturii: interesul i uimirea din
ochii copiilor m-au fcut s neleg c am
plantat i n sufletul lor smna
cunoaterii. Cu siguran e un teren
fertil i depinde numai de noi, profesori
sau prini, s-l irigam i s-l hrnim
cum se cuvine. Poate pentru mult lume
pare un lucru nensemnat. Dar acetia sunt paii mici pe care i nvm pe copii
s i fac, unul cte unul, descoperind cte puin din lumea care ne nconjoar.
Fii alturi de noi, de ei! S i sprijinim mpreun pe aceti copii minunai
de-a lungul acestui drum anevoios al descoperirii, al cunoaterii!

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 6

S ne cunoatem ara!
Prof. Anca Buzil

Am ales pentru primul numr al revistei noastre, nu ntmpltor, primul ora al rii
capitala Romniei, Bucuretiul.
Bucureti este capitala Romniei din 1859 i n acelai timp cel mai mare ora, centru
industrial i comercial al rii. Populaia de aproximativ 2 milioane de locuitori, l face s fie al
aselea ora ca populaie din Uniunea European. ntre cele dou rzboaie mondiale, arhitectura
elegant i elita bucuretean i-au adus porecla Micul Paris.

Obiective turistice de interes general:


Ateneul Romn edificiu simbol al culturii naionale, nfiinat n 1865,
sediul Filarmonicii George Enescu - aici au evoluat unii dintre cei mai
de seam dirijori i soliti ai secolului XX. S-a cldit cu banii dintr-o
subscripie public, n urma organizrii unei loterii naionale (500.000 de
bilete n valoare de un leu), apelul adresat cetenilor de naturalistul
Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societii Ateneul Roman,
sunnd ca o chemare popular, printr-un slogan de-a dreptul comic si banal: "Dai un leu pentru
Ateneu!".
Opera o construcie relativ nou, 1953, cu o capacitate de 2200 locuri,
gzduiete la ultimul etaj Muzeul Operei n care sunt expuse documente,
fotografii, costume ilustrnd dezvoltarea acestui gen artistic n Romania. n
faa cldirii se afl statuia marelui muzician George Enescu, o sculptur n
bronz de Ion Jalea.
Parcul Cimigiu - pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru
Ipsilanti se gsea o mare balt. Numele actual l-a cptat de la mai
marele peste cimele (cimigiu) care i avea casa n apropiere. Grdina
impresioneaz prin aranjamentele florale, colecia deosebit de material
dendrologic, aici gsindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotii.
Cimigiul nu este niciodat pustiu, vara fiind cutat pentru rcoare,
vegetaie i lacul sau nesat cu brci care iarna devine un patinoar natural.

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 7

Cercul Militar Naional - cldirea Cercului Militar Naional (instituie


central, profesionist de cultur, de interes naional, cu profil culturaleducativ, artistic, recreativ-distractiv, precum i de imagine, reprezentare
i protocol a Armatei) a fost construit n anul 1912, fiind tributar
stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gzduit de-a
lungul timpului baluri, reuniuni i, n zilele noastre, expoziii de pictur,
sculptur, lansri de carte etc.
Casa de Economii i Consemnaiuni - pe locul n care se afl azi CEC-ul
se gsea Biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolat. Dezvoltarea
rapid a CEC-ului a fcut ca vechiul sediu s devin nencptor; astfel sa demolat si pe acelai loc s-a nceput construcia actualului sediu, dup
planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Construcia a fost terminat
n anul 1900 i de atunci CEC-ul a funcionat n aceast cldire fr a se
face alte modificri notabile.
Biserica Stavropoleos - biseric mica i foarte frumoas, a fost construit
de un clugr grec pripit pe meleagurile noastre, pe nume Ioanichie. Este
un lca cu cele mai reprezentative i excelente influene ale artei
brncoveneti trzii. Coloanele de piatr, piedestalele, capitelurile, pridvorul
cu balustrada ncnt ochiul prin meteugul sculpturilor cu motive vegetale
sau animale. Ascuns printre cldiri mai nalte, biserica Stavropoleos se afla
n spatele fostului Palat al Potelor (actualul Muzeu Naional de Istorie).
Hanul Manuc - de departe una dintre cele mai faimoase construcii de
acest gen din Valahia, nu numai datori dimensiunilor sale impuntoare,
ci i prin figura ctitorului su, legendarul "Manuc Bey". Fiecare
schimbare de epoca a atras dup sine, n mod firesc, o nou vestimentaie
i noi obiceiuri culinare. Dar n ntreaga sa istorie, de dou sute de ani,
indiferent ce denumire a purtat, Hanul lui Manuc a rmas nemicat, la
doi pai de "kilometrul zero" al Bucuretilor, pe locul n care l-a construit legendarul sau ctitor, ca
un simbol al faptului c ne aflm cu adevrat la Porile Orientului.
Curtea Veche - astzi un complex de ruine de fortificaii, ncperi i
fundaii medievale aflate ntre Calea Victoriei i strada Halelor i
bulevardul I.C. Brtianu este probabil unul din cele mai importante i mai
vechi monumente din Bucureti. Vizitarea Curii-Vechi redevine treptat o
cltorie fascinant n trecutul ntortocheat i ascuns al Bucuretiului.
Catedrala Patriarhal - construirea bisericii Patriarhiei o ncepe
voievodul Constantin erban Basarab n anul 1656, dar va fi terminat
mult mai trziu de un urma al su, Radu Leon, abia n 1668 i poart
hramul "Sf. mprai Constantin i Elena". Mitropolia fiind o copie mai
mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arge, are o not de
simplitate, robustee i echilibru. Bunul cel mai de pre al Mitropoliei este
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 8

racla de argint a Sf. Dimitrie Basarabov n care odihnesc moatele acestuia, sfnt mult iubit de
oameni care n semn de cinstire l-au ales protectorul oraului.
Palatul Parlamentului (Casa Poporului) - ridicat pe o colin
artificial, Casa Poporului are o nlime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are
o not dominant, impuntoare, iar cu suprafaa sa de 330.000 de metri
ptrai, devine a doua cldire din lume dup Pentagon. Aici a dorit
Ceauescu s fie reedina preediniei, a comitetului central al partidului
comunist i al unor ministere. n form de piramid fr vrf, palatul
cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumrate sli imense, iar cea mai mare se numete Sala
Unirii, cu o nlime de 16 m si o suprafa de 2200 metrii ptrai, aici aflndu-se cel mai mare
candelabru din cldire, cu o greutate de trei tone i 7000 de becuri.
Arcul de Triumf - a fost nlat n anul 1922 din lemn i stuc, n cinstea
proclamrii Unirii, dup izbnda armatelor romane n primul rzboi
mondial, arc ce va fi nlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre
Antonescu, intre anii 1935-1936. Faada sudic este frumos mpodobit
cu dou medalioane n bronz, ce nfieaz chipurile regelui Ferdinand i
al reginei Maria.
Muzeul Satului - ia fiin n primvara anului 1963, creaie colectiv a
Scolii Sociologice Romane, nfiinat si condu de profesorul Dimitrie
Gusti. De-a lungul anilor, suprafaa muzeului a crescut de la 5 ha pn la
circa 15 ha, iar numrul de construcii amplasate depete cifra de 300;
din acestea peste 4 ha sunt dotate cu tot necesarul unei gospodrii
rneti (ateliere, construcii anexe, biserici, etc).
Sursa: miculparis.ro

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 9

Copii fericiti, parinti fericiti!


Pagini pentru prini
Joac-te cu copilul tu!
Cnd a fost ultima oar cnd v-ai jucat cu copilul dumneavoastr? tiai
c jocul poate crea un cadru spontan de neegalat n procesul de nvare? Dac
nu exist alte presiuni sau lucruri care s l limiteze sau s l inhibe, cel mic, prin
joc, va prinde foarte repede toate noiunile cu care intr n contact. De cele mai
multe ori, copiii sar peste anumite etape ale gndirii, deoarece prin joc nva s
fac foarte rapid conexiunile logice nva mai repede dect ne-am atepta!
Jucai-v de fiecare dat cnd vrei s ii transmitei copilului o nou informaie!
Folosii muzica pentru a umple cadrul n care i desfoar activitatea zilnic,
rupei monotonia trezitului cu un dans haios, facei rime pline de umor pentru al determina s rein mai uor unele cuvinte, creai povesti cu morala cnd vrei
s corectai un comportament nedorit i folosii macaroane ca s l nvai s
socoteasc. Nu e greu, e la ndemana oricui i e placut s ne rentoarcem la
copilrie. tim c timpul este cel mai mare duman sau aa ne place s ne
scuzm. Dar 5 minute de joc merit orice copil i orice printe!
Este pagina n care vei primi o idee de joc. V propunem s v reamintii
jocurile de altdat. Unul dintre aceste jocuri este: Dali-bii-bufta-rafta. n
insiruirea magic de cuvinte fermecate se ascunde un joc distractiv de relaxare i
dezvoltare a vorbirii. Iat ct de simplu se desfoar! Copilul st cu capul n
poala celui care supune formula magic. n acest timp, deasupra spatelui
copilului se rostete repetat iniruirea de cuvinte dali-bii-bufta-rafta-dali-biibufta-etc. i se executa cu minile urmtoarele micri: palmele ntinse cu
lateralul spre spatele copiului (pentru formula dali), degetele arttoare ntinse
spre spatele copilului (pentru formula bii), pumnii stransi (pentru formula
bufta) i minile pregtite pentru frmntarea aluatului (pentru formula
rafta). Se rostete formula i se execut micrile deasupra spatelui copilului.
Cnd formula se oprete, copilul trebuie s ghiceasc n ce poziie au rmas
minile. Dac spune: dali i palmele partenerului de joaca sunt n poziia ntins
cu lateralul spre spatele copiului, se scap de pedeapsa. Dac nu, spatele
copilului devine locul de pedeapsa n funcie de poziia n care au rmas minile.
Astfel va fi tocat din poziia dali, punctat din poziia bii i frmntat din
poziile bufta i rafta.
Este doar o idee, putei inventa orice cuvinte magice i orice micri pentru
a face jocul cat mai distactiv sau mai provocator pentru pronunarea cuvintelor.
Spor la joac!
Ed. Maria Popa

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 10

10 metode surprinzatoare de a creste un copil fericit!


EDUCATOARE: OANA CLAUDIA
Expertii sustin ca exista caracteristici sigure prin care se remarca un copil
fericit, cum ar fi increderea de sine, optimismul si simtul controlului. Acestea par
mai simplu de dezvoltat la cei mici decat ati crede.
Iata, 10 metode de a-ti ajuta copilul sa fie mereu zambitor si fericit.
1.Libertate de a se juca
Copiii de succes sunt deseori copii fericiti. In eforturile dumneavoastra de a va
pregati copilul pentru provocarile vietii, puteti avea tentatia de a-i incarca
programul zilnic cu prea multe activitati. Toti copiii au nevoie de timp de relaxare,
de o pauza de la lectii si de la orele educative, si de a se juca liber ghidati de
imaginatie. Timpul de a prinde fluturi in parc, de face oameni de zapada sau de a
urmari cum un paianjen isi tese panza ii va dezvolta curiozitatea si va descoperi
lumea in ritmul sau propriu.
2.Cat mai multa miscare!
Dati-va cu el cu sania, jucati fotbal sau sotronul. Mergeti pe bicicleta impreuna.
Nu numai ca ii veti intari sanatatea dar il veti face sa si zambeasca! Copiii activi
scapa intr-un mod sanatos de stres sau suparare. Iar daca il incurajati intr-o
activitate care il atrage, il veti face si mai bucuros.
3.Rasul este sanatos!
Spuneti glume, cantece haioase, prostiti-va. Rasul este foarte bun pentru copii dar si pentru parinti. Unul dintre motive este pur fiziologic: cand radeti, eliminati
tensiunea si trageti mult mai mult aer in piept, care relaxeaza astfel mintea.
4.Laudati-l creativ!
Nu spuneti doar "Foarte bine" de fiecare data cand copilul face un progres sau
dobandeste o aptitudine. Fiti specifici, scoateti in evidenta detaliile care v-au
impresionat: "Imi place cum ai desenat copacii si culoara cerului" in loc de
"Frumos desen". Totusi nu exagerati cu lauda. Lasati-l doar sa cunoasca
satisfactia lucrului bine facut.
5.Gasiti artistul din el!
Probabil ati auzit teoria cum ca muzica clasica mareste capacitatea creierului
copilului. Muzica, dansul, desenul sau orice alta forma de arta dezvolta in copii
sentimete si stari emotionale. Sentimetul de implinire nascut din exprimarea
laturii sale artistice, chiar daca este vorba doar de colorat, cantat la pian si jucat
intr-o piesa de teatru, il va face pe copil deosebit de vesel.
6.Zambiti, va rugam!
Un zambet instantaneu il va face pe copil fericit cum nimic altceva nu poate. Este
mai usor decat a spune "Te iubesc". Si daca tot zambiti, imbratisati-l sau
mangaiati-l. Si tineti minte, zambetele si imbratisarile sunt la fel de bune si
pentru dumneavoastra cum sunt pentru cei mici.
7.Cel mai devotat ascultator!
Nimic nu-l face pe copilul dumneavoastra sa se simta mai important decat atunci
cand are parte de toata atentia dumneavoastra. El va sti astfel cat mult va pasa
de el. Vreti sa deveniti un ascultator mai bun? Nu-l ascultati doar cu o ureche.
Daca vrea sa va zica ceva atunci cand aveti treaba, faceti o pauza si ascultati-l
pana termina. Orice ati face, nu-l intrerupeti, nu-i terminati propozitia sau nu-i
grabiti vorbele - chiar stiti deja ce va va spune. Momente
8.Prea multa perfectiune strica!
Toti vrem copii cat mai buni. Dar de fiecare data cand reparam sau strangem
dupa ce a asezat piesele de lego sau v-a ajutat la stersul prafului, inevitabil le
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 11

micsoram increderea. Copilul, astfel, ajunge sa creada ca nu a fost destul de bun.


Ca in final sa-si piarda respectul si incredeara de sine si sa nu se simta destul de
bun pentru parintii lui. Data viitoare cand veti incerca sa-i corectati greseala sau
munca, intrebati-va:
Este vorba de o problema de siguranta sau sanatate?
Va conta peste 10 ani?
Daca raspunsurile sunt "NU" atunci renuntati. Desigur, a fi parinte inseamna sati inveti copilul cat mai multe lucruri, dar nu inseamna doar asta. Legatura
emotionala dintre voi este mult mai importanta decat faptul ca nu a facut ordine
la jucarii in fiecare zi.
9.Probleme invatate sa fie rezolvate!
De la legatul siretului pana la a traversa strada corect, fiecare aptitudine
dobadita de copil reprezinta inca un pas spre independenta. Atunci cand el stie
ca orice problema poate avea solutie, se va simti mai increzator si sigur de sine.
Cand se loveste de un obstacol - fie o vorba urata de la un prieten sau un puzzle
pe care nu-l poate rezolva - puteti sa-l ajutati urmand acesti pasi:
1. identificati problema
2. puneti-l sa va descrie rezultatul dorit
3. incercati sa gasiti cum se poate ajunge la acel rezultat
4. decideti daca poate obtine rezultatul singur sau are nevoie de ajutor
5. daca are nevoie de ajutor, aveti grija sa-l primeasca!
10.Sansa de a straluci!
Fiecare copil este inzestrat cu un talent sau o aptitudine. De ce sa nu-l lasati sa
si le arate? Ii plac cartile? Rugati-l sa va citesca in timp ce gatiti. Este bun la
socotit? Lasati-l sa afle pretul cel mai bun cand mergeti la cumparaturi. Pentru
ca atunci cand impartiti entuziasmul copilulul dumneavostra si ii aratati ca va
impresioneaza talentul sau aptitudinea lui, ii mariti increrea de sine.

PETON CRCULAA - PRN COP


Prof. Luminia Pscria
Ai grij cum traversezi strada! Cam la att se rezum educaia noastr, a
prinilor, pe care o facem copiilor atunci cnd i pregtim s devin pietoni. Ce
pericole i pndesc pe strad, cum trebuie s se comporte, ce msuri de prevedere
trebuie s le stea mereu n fa, rareori afl copiii de la prini. Ba, dimpotriv, de
multe ori ntlnim cazuri la antipod. Tatl grbit traverseaz strada, trnd dup
el copilul, care n-are mai mult de cinci-ase ani. Cnd i se atrage atenia c
svrete o greeal, se simte profund jignit i rspunde cu vorbe pe care hrtia
nu le suport. Din aceast situaie penibil, ce nva copilul? C poate s treac
strada pe unde vrea i dac cineva i atrage atenia, s repete ca un papagal
cteva din expresiile suburbane, pe care le-a auzit din gura printelui su. Este,
mare poate prea mare, procentul de copii care nerespectnd legile strzii, cad
victime, uneori pltind cu viaa, alteori rmnnd cu infirmiti pe via.
Aadar, prini, pregtii-i de mici pe copiii votri s devin pietoni
disciplinai. n acest fel, i pregtii pentru via, i narmai cu acea prevedere
att de necesar nou, tuturor, n acest veac al AUTOMOBILULUI .
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 12

IMPORTANA METODELOR INTERACTIVE DE GRUP REALIZATE LA


PRECOLARI
EDUCATOARE: BDIL TATIANA

Prezentate ca nite jocuri de nvare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele


interactive, nva copiii s rezolve probleme cu care se confrunt n grup i s aplaneze conflictele.
Acestea acioneaz asupra modului de gndire i de manifestare a copiilor. Situaiile de nvare
rezolvate prin metode interactive dezvolt copiilor gndirea democratic deoarece ei exerseaz
gndirea critic i neleg c atunci cnd analizeaz comportamentul unui copil, o fapt, o idee, un
eveniment, un personaj, ei critic comportamentul, ideea, fapta, nu critic personajul din poveste
sau copilul. Metodele nva copiii, c un comportament ntalnit n viaa de zi cu zi poate fi criticat
pentru a nva cum s-l evitm. Ei aduc argumente, dau sfaturi, gsesc solutii din care cu toi
nva. n cadrul fiecrei metode copiii primesc sarcini de nvare. Acestea sunt diferite de la o
metod/tehnic la alta nct exploreaz o mare varietate de capaciti.
Unele dintre metodele interactive aplicate n activiile cu copiii, benefice n formarea
deprinderii acestora de a gsi singuri informaii, de a lucra n echip, de a aplica cunotintele n
diferite situaii de via , de a contientiza stilurile de nvare pe care le prefer sunt: explozia
stelar, metoda piramidei , plriuele gnditoare, posterul, metoda cubului, brainstormingul, turul
galeriei, ciorchinele, diagrama Venn etc. n rndurile urmtoare voi oferi un exemplu de metod
interactiv care prezint interes din partea copiilor n timpul activitilor n momentul aplicrii ei.

Explozia stelar este o metod de stimulare a creativitii, o modalitate de relaxare a copiilor


i se bazeaz pe formularea de ntrebri pentru rezolvarea de probleme i noi descoperiri.
Obiective - formularea de ntrebri i realizarea de conexiuni ntre ideile descoperite de copii n
grup prin interaciune i individual pentru rezolvarea unei probleme.
Material: o stea mare, cinci stele mici de culoare galben, cinci sgei roii, jetoane.

Beneficiile metodei:
- se utilizeaz n activiti precum: lecturi dupa imagini, povestiri, convorbiri, jocuri
didactice , poezii, activiti matematice, n ativiti de evaluare;
- stimuleaz creativitatea n grup i individual;
- dezvolt i exerseaz gndirea divergent, deductiv, limbajul, atenia distributiv.

Descrierea metodei:
1.Copiii sunt aezai n semicerc, propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau
se deseneaz ideea central;
2. Pe cinci stelue se scrie cte o ntrebare de tipul: Ce? Cine? Unde? De ce? Cnd? iar
cinci copii din grup extrag cte o ntrebare;
3. Grupurile coopereaz n realizarea ntrebrilor;
4. La expirarea timpului , copiii revin n semicerc n jurul steluei mari i comunic
ntrebrile elaborate, fie de un reprezentatnt al grupei, fie individual. Copiii celorlate grupuri
rspund la ntrebri.
5. Se apreciaz ntrebrile copiilor, efortul acestora de a elabora ntrebri corecte precum i
modul de cooperare i interaciune.

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 13

Exemplu de activitate: Lectur dup imagine:


Obiectivul: exersarea capacitii de a alctui propoziii interogative pe baza coninutului unei
imagini.

Mijloace de nvmnt: stelue; tablou cu nceput de primvar, simboluri de primvar:


ghiocei, rndunele , fluturi, flori, crengue nmugurite , CD.
Joc exerciiu Simbolul primverii pentru constituirea celor cinci grupuri. Copiii extrag
dintr-un coule cte un simbol al primverii apoi se grupeaz n cinci grupuri. Pentru constituirea
grupelor prefereniale se schimb ntre ei simbolurile. Copiii primesc stelue cu cele cinci tipuri de
ntrebri. Contempl tabloul i formuleaz n grup ct mai multe ntrebri timp de cinci minute. La
un semnal se revine n semicerc i fiecare grup comunic rezultatele-ntrebrile elaborate
mpreun. Pentru a obine ct mai multe conexiuni ntre ideile descoperite se stabilete ordinea
adresrii ntrebrilor ( Ce, Cine, Unde, Cnd, De ce? ) .
Pe rnd, fiecare grup adreseaz ntrebrile celorlalte grupuri, acetia rspund stimulndu-se
astfel activitatea grupurilor.
Se apreciaz activitatea grupurilor, se evideniaz ntrebrile elaborate, iar cele mai
ineresante sunt nregistrate ( nscrise i afiate n clas sau chiar la panoul dialog cu prinii)

Tabloul exploziei stelare


1. Ce vedei n acest tablou ?

CINE?

2 .Ce elemente sunt specifice primverii ?


3. Ce se ntmpl cu zpada la nceputul
primverii?

1. Cine vestete nceputul primverii?


2. Cine transform natura?
3. Cine ateapt primvara?

UNDE?

CE?

Lectura dup
imaginea
nceput de
primvar

1.De ce se topete zpada ?


2.De ce spunem c a venit
primvara ?

1. Unde au rsrit ghioceii ?


2. Unde se duc psrile cltoare ?

CND?
DE CE?

1. Cnd apar primii ghiocei?


2. Cnd se ntorc psrile cltoare ?
3. Cnd ncepe zpada s se
topeasc?

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 14

Minte sntoas n corp sntos


ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR
Alimentatia prescolarului este in general foarte asemanatoare cu cea a adultului, doar
ca trebuie sa fie preparata mai dietetic, fara exces de sare si sa contina toate elementele nutritive
necesare unui copil plin de energie, aflat in plina dezvoltare.
Alimentatia este foarte importanta pentru sanatatea prescolarului - o alimentatie
adecvata previne problemele de sanatate cum ar fi obezitatea, diabetul si decalcifierile. Cantitatea
de alimente consumata zilnic trebuie sa fie in functie de varsta, pentru ca ea este deseori
supraestimata din cauza obiceiurilor alimentare nesanatoase ale adultilor. O cerinta ar fi ca
prescolarul sa consume alimente sanatoase - carne slaba, fructe de mare, oua, legume, cereale
integrale, produse lactate zilnic si fructe proaspete, alimentele trebuie sa fie cat mai variate sis a
asigure necesarul zilnic de calorii. Cele mai importante sunt legumele si fructele, cat mai colorate,
deoarece inmagazineaza cele mai multe elemente nutritive necesare prescolarului. Desertul nu este
interzis, insa nu trebuie sa fie format din dulciuri si produse de patiserie; este indicat sa nu tinem in
casa produse de acest gen. Sa nu exageram insa - alimentele interzise devin extrem de atragatoare
pentru un copil.
Alimentele unui copil prescolar trebuie sa fie repartizate pe un numar de 5 mese pe zi - 3 mese
principale si 2 gustari. Cea mai importanta este masa de pranz - 35 - 40% din necesarul zilnic urmata de mesele de dimineata si seara - 15 - 20%. Copiii au tendinta de a se alimenta mai bine
daca servesc masa impreuna cu familia sau cu alti copii. Masa in familie este foarte importanta,
deoarece duce la formarea unor obiceiuri sanatoase - bune maniere, dezvoltarea aptitudinilor de
conversatie, spalatul pe maini inaintea si dupa masa, igiena orala. In timpul meselor este interzisa
vizionarea emisiunilor TV. Trebuiev sa evitam alimentele cu care copilul s-ar putea ineca - morcovi
cruzi, alune, boabe de struguri, carne tare, popcorn, guma de mestecat sau bomboane dure. Este
bine sa ne controlam greutatea corporala in mod regulat.
In functie de varsta, necesarul caloric zilnic al unui prescolar este foarte apropiat de cel
al unui adult sedentar - un copil de 3 ani are nevoie de 1. 300 de calorii, sau 90 de calorii / 1 kg
din masa corporala. Pana la 6 - 7 ani, necesarul caloric al prescolarului este de 1. 800 sau 80 de
calorii / 1 kg din masa corporala. Alimentatia zilnica a prescolarului trebuie sa includa: 400 - 500
ml lapte, 20g branza de vaci, 60 - 70g carne, 1 ou la 2 - 3 zile, paine intermediara, grasimi.
Necesarul nutritiv zilnic pentru prescolari 4 - 6 ani (cu aproximatie) :
Baieti - 1. 715 calorii
proteine - 19, 7 g
calciu - 450 mg
fier - 6, 1 mg
grasimi - 66, 7 g
grasimi saturate - 21, 0 g
sare - 3, 0 g
Fete - 1. 545 calorii
proteine - 14, 7 g
calciu - 450 mg
fier - 6, 1 mg
grasimi - 60, 1 g
grasimi saturate - 18, 9 g
sare - 3, 0 g
Director Doina Langa
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 15

IGIENA DE BAZA LA COPII


O igiena buna nu presupune doar a pastra copilul prezentabil, ci este o metoda activa de a
preveni contractarea bolilor. Este atat de simplu: un copil curat este un copil sanatos. Igiena corecta
este vitala deoarece majoritatea bolilor sunt contractate in scoala sau gradinita unde se afla
imprastiati virusii. Cand ii invatati de mici, igiena corecta poate duce la un stil de viata curat si
sanatos. Incepeti azi cu strategiile de baza pentru a va ajuta copilul sa fie curat si sanatos.
Manile - Cand vine vorba despre microbi nimic nu ii imprastie mai repede decat mainile noastre.
Evidentiati importanta spalatului pe maini pentru toata familia in special pentru copiii
care considera ca nu e gresit sa stranute in maini si apoi sa ia prajituri din borcan. Mainile ar trebui
spalate: Inainte de fiecare masa sau gustare, inainte si dupa ce preparati mancarea, dupa ce intrati
in casa, dupa ce mergeti la baie ,dupa ce va jucati cu animalul familiei, dupa ce stranutati sau va
suflati nasul ,dupa ce duceti gunoiul.
Igiena este o tehnica - Uitati de dezinfectantele de maini si toate acele sapunuri antibacteriene (nu
vreti sa omorati toti microbii, unii sunt folositori si necesari pentru a pastra un sistem imunitar
sanatos). Un simplu spalat pe maini cu un sapun si apa calda este mai mult decat de ajuns. Mainile
trebuie frecate si clatite bine cel putin 15 secunde, apoi sterse bine cu un prosop curat si uscat.
Prosoapele de hartie sunt cele mai indicate, asa ca plasati chiar astazi o rola in baie. De asemenea,
invatati-va copilul sa nu isi bage mainile in gura sau in nas. Mancatul unghiilor si scobitul in nas nu
sunt doar o priveliste neplacuta, dar sunt si foarte neigienice.
Baia - Baia zilnica este esentiala pentru pastrarea unui corp curat si lispit de microbi. Copiii se vor
bucura mai mult de momentul baii daca acesta este distractive. Cumparati-le sapunuri amuzante
pentru copii si jucarii pentru cada si vorbiti cu ei in timp ce ii spalati. Copiilor le place rutina (chiar
daca protesteaza), astfel ca depinde de dumneavoastra sa stabiliti un orar zilnic de imbaiere.
Optiuni de luat in considerare: Baie sau dus inainte de culcare; Baie sau dus inainte
de scoala; Spalatul fetei si al mainilor inainte de masa
Parul - Din categoria aversiunilor, alaturi de teama fata de apa, exista si aversiunea fata de
pieptanarea parului. Multi copii ajung sa urasca sa li se perieze parul, unii inca de cand sunt
bebelusi. Perierea zilnica elimina parul si celulele moarte, distribuind uleiuri produse de scalp pana
spre varful firului de par. Perierea zilnica previne incurcarea parului, mentinand aspectul ingrijit..
Adevarul despre paduchi - Impotriva credintei populare, paduchii nu apar din cauza igienei
precare. Paduchii sunt raspanditi cand copiii isi imprumuta pieptenii, periile de par sau caciulile.
Cazurile de paduchi apar in general in scoala sau in tabere unde aceste obiecte pot fi imprumutate.
Nu va invatati copiii sa isi imprumute pieptenii, periile de par, beretele, fesurile sau caciulile
prietenilor si spalati-le caciulile preferate oricat de des. Periile de par trebuie de asemenea spalate
regulat in apa calda cu sapun. Incercati sa il controlati preventiv, din cand in cand, pe copil de
paduchi. Acestia se prezinta ca niste lindini albi la baza firului de par. Pot arata precum matreata,
dar nu pot fi eliminati prin periere si pieptanare. Daca suspectati ca micutul are paduchi, verificati
cu pediatrul sau farmacistul local care poate sa recomande tratament fara reteta.
Mirosul - Mirosul corpului copiilor mici nu vine de la ei, ci de la haine. Transpiratia, mizeria,
celulele moarte si mancarea se imprima in haine. Mirosul vine de la bacteriile ce cresc in acestea.
Lenjeria poate fi destul de urat mirositoare in special in timpul verii, astfel incat ar trebui sa va
incurajati micutul sa schimbe lenjeria zilnic. Lenjeria curata poate fi de bun simt pentru
dumneavoastra, dar nu si pentru cel de 5 ani care iubeste chiloteii cu Winnie pe care i-a luat bunica
de ziua sa. Pastrati cateva perechi favorite la indemana pentru a evita conflictele de igiena.
In final ajutati copiii sa fie uscati si curati invatandu-i sa foloseasca pulbere pe baza de
bicarbonat de sodiu. Ii poate proteja impotriva alergiilor si iritatiilor cauzate de umiditatea in exces.
Copiii care nu au ajuns la pubertate nu au nevoie de deodorante sau antiperspirante, dar e bine sa ii
familiarizati cu acestea. Aveti grija cu pudrele, deodorantele sau alte produse de toaleta ce contin
parfum. Acestea ii pot irita pe copiii cu alergii.
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL
FULEA ANA
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 16

Pagina anotimpului

De IULIA MICU
Incet dar sigur , primavara isi face simtita prezenta; o raza jucausa de
soare imi mangaie parul, firul verde crud al ierbii pune stapanire pe pamant,
dand de stire ca intreaga natura s-a trezit la viata, ca in sfarsit dupa atatea ploi, si
ceata a venit PRIMAVARA !
Pasarile calatoare s-au intors, concertul primaverii incepe, trilurile
maiastre ale pasarelelor vor incepe sa se auda tot mai des. Adierea calda a
vantului da tarcoale prin gradini, florile primaverii, narcisele, lalelele, zambilele,
liliacul si lacramioarele, pline de parfum si culoare desavarsesc opera perfecta a
PRIMAVERII !
Pomii uimiti si-au ridicat capul inspre soare, si-au scuturat crengile de
frunze uscate iar mugurii se pregatesc si ei sa intampine primavara cu florile lor
minunate !
Razele soarelui lumineaza pamantul incalzindu-l. Fluturii cu aripioare in
mii de culori zboara spre cerul senin, inveselindu-ne .
Pretutindeni se simte o mireasma pe care numai PRIMAVARA, ne-o
daruieste, ea ceea care e zana fermecata pe care o asteptam cu drag, ea care ne
face mai bucurosi, mai voiosi si mai buni.
Din inimile noaste strigam in cor ,,Bine ai revenit PRIMAVARA!

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 17

Poezii de primvar
PRIMAVARA
De Iulia Micu

A venit primavara,
O ce bucurie!
Azi sunt fericit,
Randunica a revenit.
Floricele voi culege,
Mamei le voi da
Pe chipul ei
Zambetul senin,
Va aparea
Iar primavara
Ne va incanta !

PRIMAVARA

De Doina Stefan
(din volumul Din iubire pentru voi-2004)

Pomii grei de flori curate


Rosii, galbene, albastre
Soarele cu raze dulci
Si copii veseli prin ulci
Pasari, gaze, mamarute
Salta vesele, dragute
S-au trezit la viata
Si-I spun Buna Dimineata!
De lumina mangaiati
Mii de muguri alintati
Sa le-ngrijim cum se cuvine
C-asa este cel mai bine.
Primavara trece-n data
Dupa ce-a fost luminata
De soare, de floare, de caldura,
De muguri, de-ntreaga natura!

Primvara
de Anca Buzil

Florile au invadat
Cu mireasma lor grdina.
Le srut ne-ncetat
Bzind grbit albina.
Soarele timid zmbete
Ascunzndu-se uor
i doar cu un ochi privete
Din spatele unui nor.
Admirndu-l cum apune
Psri multe ciripesc,
ngnnd un vers ce spune:
Primvara, te iubesc!
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 18

Pagina isteilor
Ajut puiul s ajung la mama lui!

Gsete 5 diferene n imaginile de mai jos. Incercuiete-le, apoi coloreaz imaginile! (ichild.co.uk)

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 19

Ce e ALB ?

DACA NU-I ASA .........

Multe lucruri albe sunt


Hai sa le luam pe rand :
O strang iarna in gramada
O fac om si de ..........( zapada )
De pe tort usor se misca
Si imi place ca e .........( frisca )
Casa noua. Ce mai dar
Pe pereti avem doar........( var )
Mananca Joiana cat sapte
Si ne da foarte mult.......( lapte )
Pe albastru cer, usor
Trece un firicel de .......( nor )
Este frumoasa si alba
A bunicutului ......( barba )
Lunguiet , curat si nou
Din cuibar am luat un......( ou )
Floare e , nu-i de maces
Alba e si e .......( cires )
Multe-s albe, nu-i asa?
Ia mai spune cateva !

Muntele din zare


de nu-i mic e ...( mare )
Iar zapada dalba
De nu-i neagra-i ....( alba )
Norul ce s-a dus
De nu-i jos e ......( sus )
Ursul greu la pas
de nu-i slab e .......( gras )
Iara nasterea
De nu-i buna-i ....( rea )
Plopul de la gard
De nu-i scund e ....( inalt )
Mierea care curge
Nu-i amara-i .....( dulce )
Gheata ce se trece
De nu-i calda-i .....( rece )
Omul intelept
De nu-i stramb e ....( drept )

ALFABETUL NUMELOR
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L

Ana ac cu ata are


Barbu bate toba tare
Coman cumpara curea
Dinu spune : da , da , da !
Ene vede o pisica
Fane fuge cu Fanica
Gheorghe ghete noi ar vrea
Horia rade : ha , ha , ha !
Ica a gasit inelul
Joana joaca Alunelul
Karla cara kilograme
Laura leaga borcane

M
N
O
P
R
S
S
T
T
U
V
X
Z

Marina mananca mure


Nanu canta in padure
Olga vrea un ou cat casa
Petre prinde peste-n plasa
Radu a dresat un urs
Sica sta pe scara sus
Sandru sforaie in cort
Tudor a mancat un tort
Ticu topaie spre tap
Udrea muta un dulap
Viorel vesel ia cravata
Xenia duce galeata
Zaharia zice GATA !

Ed. Georgiana Giupana


Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 20

ALFABET N VERSURI
Educatoare Florena Munteanu
A-este un ac care cu a
Coase dos i coase fa.
-e lacnd nu tii s-i spui pe nume
i i vine s faci glume.
B-baloanele le-am umflat
i cu ele ne-am jucat.
C-un copil cnt frumos
Un cntec tare duios.
D-dorina mea cea mare
E s vd delfinii-n mare
E-elefantul,c nu-i mic
e-o curiozitate-n circ.
F-st pe-o floare-un flutura
Frumuel, fragil, ginga.
G-pe un fir de garofi
Urc iute-o grgri.
H-e hora noastr veche,
Din strbuni, fr pereche.
I-iarba-i verde iar acas
A trecut iarna geroas.
J-joi e jocul programat
Jucriile le-am luat.
K-la kilogram roii lum
Imediat s le mncm.
L-pe lac lebede gseti
Cu-ncntare le priveti.
M-pe mas mere-a vrea
S le-aduc mama mea.
N-nite nori se cam adun
Cred c vine o furtun.
O-ou roii cnd vopsim
Patile srbtorim.
P-pinea alb pui pe mas
Se bucur toi n cas.
R-raa,racul i brotacul
i duc viaa n tot lacul.
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 21

S-din struguri se stoarce must


Mult mi place s l gust
-arpele se tot trte
i din calea-i se ferete.
T-tata este-un om ce-n grab
Se apuc de-orice treab.
-ururele e de ghea
i are doar scurt via.
U-ursul urc prin pdure
Dup fragi i dup mure.
V-veveria vrea doar nuci
S o vezi abia apuci.
X-Xenia are-un xilofon,
George e la saxofon.
Z-zpada cade tot mai mare
Abia de mai zreti n zare.

DIVERTISMENT

Joc distractiv: DE-A BROSCUA


Jocul acesta se poate juca n doi, trei, pn la ase copii. Locul de plecare
se alege dnd cu zarul, apoi, rnd pe rnd fiecare face attea srituri
nainte, cte puncte a dat cu zarul. Cel care va sri primul n lac, iese
nvingtor. Dar dac zarul i-a ieit cu mai multe puncte de ct ar avea
nevoie ca s ajung exact n lac, juctorul se ntoarce, fcnd attea
srituri napoi, cte puncte i-au ieit mai mult. HA, COP, JUCA-V
<< DE-A BROSCUA >> !

Profesor Luminia Pscria


Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 22

PAGINA CURIOSILOR
tiai c?
INSTITUTOR: andru Bianca
n aceast minunat rubric de curioziti putem descoperi cunotine i fapte care ne
cluzesc n lumea palpitant a tiinei i ne asigur aventura neasemuit a descoperirii.
Nu am ales ntmpltor aceast rubric, ci m-am gndit la curiozitile i ntrebrile pe care
le rostesc adesea cei mici vrnd s afle ct mai multe despre ceea ce se ntmpl n jurul lor i s-i
satisfac setea de cunoatere.
Aceast rubric este o adevrat provocare att pentru cei mici ct i pentru cei mari, pentru
toi cei care vor s cunoasc ct mai multe despre lumea n care trim i demonstreaz c a cuta, a
nva este folositor, dar poate fii i distractiv, izvorul multor bucurii i satisfacii.
Curioziti despre animale:
tiai c girafa este cel mai nalt animal?
Cu gtul ei lung, girafa poate atinge nlimea unei cldiri cu
dou etaje (girafa 5,5 metri nlime).
tiai c struul este cea mai grea pasre din lume?
Struul are 2,5 metri nlime. Nu poate zbura, dar alearg cu o vitez foarte mare.
tiai c cel mai mare animal care a trit vreodat este balena albastr?
Ea este mai mare chiar dect cel mai mare dinozaur. Balenele albastre pot cntri ct
150 de maini. O balen albastr are 30 de metri lungime i 150 de tone. Ea este att
de lung, nct pe spatele ei s-ar putea aeza opt elefani.
tiai c rechinul este cel mai mare pete al lumii?
Rechinul are o lungime de 15 metri i cntrete 40 de tone.
tiai c la fel ca oamenii i caii au dini de lapte?
Mnjii se nasc fr dini i la fel ca noi oamenii, caii au dini de lapte i dini de aduli.
tiai c elefantul are 3,5 metri nlime i cntrete 7 tone?
Maiestuosul elefant african este aproape de trei ori mai nalt dect tine.
Cntrete ct apte maini laolalt.
tiai c unele animale ne asigur hrana, mbrcmintea i alte materiale?
Dac animalele ar disprea am pierde multe lucruri folositoare. Unele
animale ne pot fi folositoare ntr-un mod pe care nu-l cunoatem nc.
De asemenea, animalele sunt o parte a lumii noastre, fcnd-o interesant i frumoas. Dac
le-am pierde ar nsemna c nu ne pas de ele, de lume i de noi nine. Cred c ar trebui s protejm
animalele pentru purul fapt c ele exist.
Animalele au acelai drept de a fi pe Pmnt ca i noi, i ar trebui s le tratm cu acelai
respect pe care dorim s-l avem pentru noi nine.
tiai c
Profesor Luminia Pscria
PLOAIA- precipitaie atmosferic sub form de picturi de ap provenite din condensarea vaporilor
din atmosfer.
Cteva semne care vestesc ploaia: - vrbiuele se scald n praf; albinele zboar grbite la
stup; broatele orcie; rndunelele zboar la nivelul solului; furnicile fac muuroaie mici; fluturii
zboar la ferestre; ginile se adun ntr-un loc mai ridicat;
Ploaia este un bun prieten al plantelor, ea le hrnete i le nvioreaz. Unele plante sunt capabile s
vesteasc apropierea unei ploi, fiind ca nite ,, barometre vegetale.
Apa de ploaie poate fi folosit la splatul prului. Picturile de ploaie czute pe obraz
constituie un masaj binefctor.
De unde vine ploaia? Norii gri i negricioi conin multe picturi de ap, reci i grele. Aerul
din jurul lor este mai cald i mai uor, de aceea picturile ncep s cad spre pmnt. n drumul lor
spre pmnt, ele ntlnesc alte picturi i se unesc ntre ele devenind mai mari.
Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 23

Lectia de germana
Die Woche
Ein Tag

Eine Woche

Montag

Dienstag

Mittwoch

Donnerstag

Freitag

Samstag

Sonntag

Die Woche hat sieben Tage.


Montag, Dienstag, Mittwoch, Donnerstag, Freitag, Samstag und Sonntag
Was ist heute ?
Heute ist .
Was ist morgen ?
Morgen ist
Was ist bermorgen ?
Ubermorgen ist
heute morgen bermorgen

Wochentage
Am Sonntag regnet es, o weh!
Am Montag aber kommt der Schnee.
Am Dienstag sind die Pltze wei.
Am Mittwoch gehen wir auf das Eis.
Am Donnerstag ist der Himmel blau.
Am Freitag ist das Wetter grau.
Am Samstag ach, wo ist der Schnee?
Am Sonntag regnet es, o weh!

Institutor Simtion Teodora


Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 24

Lectia de engleza
Profesor Anca Buzil
Old Macdonald had a farm, E-I-E-I-O
Old Macdonald had a farm, E-I-E-I-O
And on his farm he had a cow, E-I-E-I-O
With a "moo-moo" here and a "moo-moo" there
Here a "moo" there a "moo"
Everywhere a "moo-moo"
Old Macdonald had a farm, E-I-E-I-O
Old Macdonald had a farm, E-I-E-I-O
And on his farm he had a pig, E-I-E-I-O
With a (snort) here and a (snort) there
Here a (snort) there a (snort)
Everywhere a (snort-snort)
With a "moo-moo" here and a "moo-moo" there
Here a "moo" there a "moo"
Everywhere a "moo-moo"
Old Macdonald had a farm, E-I-E-I-O
Old Macdonald had a farm, E-I-E-I-O
And on his farm he had a horse, E-I-E-I-O
With a "neigh, neigh" here and a "neigh, neigh" there
Here a "neigh" there a "neigh"
Everywhere a "neigh-neigh"
With a (snort) here and a (snort) there
Here a (snort) there a (snort)
Everywhere a (snort-snort)
With a "moo-moo" here and a "moo-moo" there
Here a "moo" there a "moo"
Everywhere a "moo-moo"
Old Macdonald had a farm, E-I-E-I-O
1. Can you remember the order of the animals in the song? Put a number in the box next to the
animals. Put a cross X if the animals are not on the farm.

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 25

Ce pot face doua maini dibace

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 26

Pagina de colorat
Primavara

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 27

Eveniment
In aceast rubric o s ncercm s publicm activiti deosebite
pe care le-am desfurat sau care urmeaz s le desfurm. Pentru
acest numr al revistei am ales dou evenimente cu care ne mndrim
i pe care suntem bucuroi ca le putem organiza. Vi le prezentm i
v invitm s luai parte la ele.
Primul eveniment are loc n perioada 13-14 mai 2011 i se
desfoar n cadrul parteneriatului educaional interjudeean
Tradiii i obiceiuri, parteneriat realizat cu Grdinia Inocena din
Geti. In aceast perioad vom primi vizita colegelor de la aceast
grdini i vom ncerca s le mprtim din obiceiurile si tradiiile
zonei noastre prin activiti desfurate cu copiii din grdini
(dansuri populare, eztoare, cor, ateliere de creaie, alte programe
artistice), precum i prin vizite la principalele obiective turistice din
oraul nostru. Mulumim pe aceast cale tuturor celor care s-au
implicat i ne-au dat o mn de ajutor n organizarea evenimentului.
Cel de-al doilea eveniment pe care vi-l prezentm este
Simpozionul Internaional Cartea instrument de educatie, cultura,
divertisment, Ediia I, Sibiu, 2 iunie 2011, organizat de grdinia noastr n
parteneriat cu Inspectoratul colar al Judeului Sibiu, cu Biblioteca
Judeean Astra, cu Societatea Exposib International Travel, firm a
Camerei de Comer, Industrie si Agricultur i cu Teatrul Naional
Radu Stanca. Beneficiind de colaborarea cu SC Exposib,
organizatorul evenimentului Sibiu Bookfest 2011 Trg de carte
organizat n cadrul Festivalului Internaional de Teatru desfurat la
Sibiu, am profitat de ocazia unic de a reuni sub egida acestei
manifestri cadre didactice interesate de sensibilizarea copiilor n
legtur cu acest obicei att de benefic dar att de neglijat n zilele
noastre lectura. Intr-o societate aflat n continu schimbare, n
care este greu s ii pasul cu noile descoperiri, este important s nu
renunm cu totul la unele obiceiuri menite s ne mbogeasc
experiena, ndeosebi cea sufleteasc, s ne sprijine n dezvoltarea
noastr ca oameni. Scopul simpozionului l reprezint definirea
rolului crii ca instrument indispensabil n proiectarea i
desfurarea demersului didactic i promovarea importanei lecturii
i a rolului pe care aceasta l are n dezvoltarea personalitii
copilului.

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 28

Simpozionul se adreseaz tuturor cadrelor didactice preocupate


de realizarea unui nvmnt de calitate care are la baz stabilirea
unor modaliti de comunicare eficiente, de promovarea lecturii ca
mijloc de dezvoltare personal proprie, de promovarea rolului crii n
dezvoltarea personalitii umane. In egal msur se adreseaz i
prinilor interesai s i sprijine copiii n dezvoltarea lor intelectual
i acesta este motivul pentru care lansm invitaia ctre toi prinii
de a participa n mod direct la lucrrile simpozionului, de a vizita
expoziia de lucrri artistico-plastice si practice realizate de ctre
precolarii grdiniei noastre i ai altor uniti colare realizat n
cadrul Trgului de Carte din Piaa Mic din Sibiu n data de 2 iunie
2011, ora 11.
V ateptm cu drag!

Super

SUPERGRADINITA Anul I, Nr. 1, Mai 2011


r.1

Page 29