De la Wikipedia, enciclopedia libera

Aceasta diagrama reprezinta o gena, n raport cu strucutra dublu helicala a ADN-ul

ui ?i a unui cromozom. Cromozomul este reprezentat n forma "X" pentru ca se afla n
diviziune.
Intronii sunt regiuni gasite adesea n celulele eucariote care sunt ndeparta?i prin
procesul de matisare (dupa ce ADN-ul este transcris n ARN). Doar exonii codifica
proteinele.
Aceasta diagrama eviden?iaza aproximativ 50 de baze pentru o gena. n realitate, g
enele sunt de sute de ori mai mari.
Gena este o unitate moleculara a eredita?ii n organismele vii. Comunitatea ?tiin?
ifica a denumit astfel por?iunile din ADN sau ARN care codifica un polipeptid sa
u a unui lan? ARN ce are o func?ie anume n cadrul organismului, totu?i nca exista
controverse privitoare la acest ultim aspect.[1] Organismele vii depind de gene
deoarece ele codeaza toate proteinele ?i lan?urile ARN func?ionale. Genele con?i
n informa?ia pentru construirea ?i men?inerea func?iilor celulare unui organism
?i transfera mai departe trasaturile descenden?ilor. Toate organismele poseda ge
ne pentru diferite trasaturi biologice, unele fiind evidente de la nceput, cum ar
fi culoare ochilor, numarul membrelor, ?i altele nefiind evindente imediat, cum
ar fi grupa sanguina, riscul crescut pentru anumite boli sau multitudinea proce
selor biochimice din celule.
Cuvntul "gena", inventat n 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din li
mba greaca, genos, romna: origine, ?i este folosit de mai multe discipline, inclu
siv genetica clasica, genetica moleculara, biologia evolu?ionista ?i genetica po
pula?iilor. Deoarece fiecare disciplina modeleaza biologia vie?ii n mod diferit,
?i modul de utilizare a cuvntului "gena" variaza. Astfel, el se poate referi att l
a partea materiala, ct ?i la cea conceptuala.
Dupa descoperirea ADN-ului ca material genetic, ?i odata cu dezvoltarea biotehno
logiei ?i o data cu proiectul decodarii genomului uman, cuvntului "gena" a nceput
sa se refere mai ales la