Sunteți pe pagina 1din 16

anul vi, nr. 1.225, 16 pagini.

Mari, 27 septembrie 2016, pre: 1 leu

Senatul a
eliminat unele
incompatibiliti
ale aleilor locali

ACTUALITATE pag. 3

iOan Gyuri
paSCu: Mi-am
trit viaa frumos, cnd vrea
Dumnezeu m
duc, toi suntem
la mna Lui

importul
de huil,
posibil
soluie
la CeH

Nu a dat declaraii

ACTUALITATE pag. 5

poliistul la care
se afl dosarul
primarului din
petroani este n
concediu

ACTUALITATE pag. 8

Demersuri pentru meninerea


unei echipe de salvatori
profesioniti la Staia Central
de Salvare Minier

ACTUALITATE pag. 12

Dup 20 de ani...

Fostul primar al
comunei Bnia
s-a ntors n
subteran

ACTUALITATE pag. 5

Operativitate.
Haralambie vochioiu a
cerut racordarea la
sistemul centralizat de
nclzire
ACTUALITATE pag. 9

ACTUALITATE pag. 3

Diverse

mari, 27 septembrie 2016

gazeta de diminea

Condimente anticancerigene

ofran. Carotenoidul dicarboxilic numit


crocetin este elementul anticancer primar
din ofran. Acesta inhib progresia bolii, dar
de asemenea, scade mrimea tumorii la

jumtate. Dei este cel mai scump condiment din lume, cteva fire de ofran vin
ncrcate cu beneficii si nu vei regreta.

tratamenteanticancer.wordpess.com

Reeta zilei: Cheesecake cu mure

ingrediente:

n 440 g biscuii;
n 500 g brnz
proaspt de
vaci 20% grsime;

n 550 g mure;
n 200 ml fric lichid;
n 90 g de unt;
n 2 lingurie de esen de vanilie;
n un plicule de zahr vanilat;
n 1 linguri de gelatin (i 5
lingurie de ap rece).

Preparare:

Biscuiii se bag n robot pn se


mrunesc foarte bine (dac nu facem
acest lucru blatul nu va avea
consisten i se va sfrma).
Se topete untul la bain-marie sau
n cuptorul cu microunde cteva
secunde (15-20 secunde).
Se toarn untul peste biscuii i se
amestec pn cnd untul este incorporat. n funcie de biscuiii folosii
poate s fie nevoie sa adugm o
mic cantitate de unt ns nu trebuie
s exagerm cu acesta. Cu ajutorul
unei linguri, n castronul n care am
amestecat biscuiii putem testa

consistena amestecului.
Pregtim o farfurie ntins i cu ajutorul unei forme de tort cu perei
detaabili-diametrul de 26 cm (se
poate folosi i o tav dar este mai greu
de tiat i manevrat cnd este gata)
adugm biscuiii cu unt. Cu ajutorul
unui pahar sau a unei linguri mai mari
se preseaz foarte bine biscuiii, pn
ce se formeaz un blat uniform, apoi i
dm la rece pn ne ocupm de
crem.
ntr-un castron punem gelatina cu 5
lingurie de ap rece i o lsm 10
minute. Amestecm brnza cu zahrul
vanilat i esena de
vanilie, pn devine
cremoas. ntr-un castron punem frica i o
mixm pn se
ntrete uor nu
este nevoie s fie foarte tare. Topim gelatina
la cuptorul cu microunde aproximativ 10
secunde pn se dizolva complet (nu trebuie
sa ating punctul de
fierbere). Adugm
gelatina topit peste
crema de brnz i

omogenizm.
Adugm frica peste crema de
brnz i le amestecm foarte cu ajutorul mixerului (la o treapt de vitez
mic).
Turnm jumtate din crem n tav
peste biscuii i nivelm cu o spatul.
Punem jumtate din cantitatea de
mure peste crem. Aezm restul de
crem peste stratul de mure. Decorm
cu murele rmase. Dm la rece cel
puin 3 ore. Dup ce am scos-o de la
frigider, scoatem forma uor i putem
tia prjitura dup preferin.

sursa: evelinasfood.com

Colectivul Seciei
de Cardiologie al
Spitalului
Petroani
transmite
sincere
condoleane
domnului
manager Alin
Vasilescu i-i
este alturi n
aceste momente
grele pricinuite
de trecerea la
cele venice a
tatlui su,
VASILESCU ION
Dumnezeu s-l
primeasc n
mpria sa!

PRogRamul tV de astzi
mari, 27 septembrie 2016

06:00 Observator
08:00 'Neatza cu
Rzvan i Dani
10:55 Teleshopping
11:15 Mireas
pentru fiul meu
13:00 Observator
14:00 Mireas
pentru fiul meu
16:00 Observator
17:00 Acces direct
19:00 Observator
20:00 Observator
special

20:30 Chefi la cuite


23:30 Un show pctos
01:00 Chefi la cuite
03:15 Acces direct.

06:00 tirile Pro TV


10:30 Vorbete lumea
13:00 tirile Pro TV
14:00 Lecii de via (s)
15:00 La Mru
17:00 tirile Pro TV
18:00 Ce spun romnii
19:00 tirile Pro TV
Cu Andreea Esca
*Sport *Vremea
20:30 Supravieuitorul
(Sezonul 1, ep. 6)
21:45 Fotbal UCL:
Borussia Dortmund Real Madrid

23:45 tirile Pro TV


00:15 Doi brbai i
jumtate (s)
01:15 Prison Break (s).

09:00 Lumea i noi


10:00 Gri de poveste
11:00 Detectiv fr
voie
12:00 Teleshopping
12:30 Tribuna partidelor parlamentare
13:00 EURO polis
14:00 Telejurnal
15:00 Teleshopping
15:30 Maghiara de pe
unu
16:55 Vorbete corect!
17:00 Discover
Romnia
17:10 Aa-i Romnul!
17:25 Tenis de mas
feminin: Romnia Grecia
19:35 Vorbete corect!
19:45 Sport
20:00 Telejurnal
21:00 Ardeleni la
Auschwitz
Generaia fr bunici.

07:45 Focus 18
09:30 Teleshopping
10:00 Mondenii
11:00 Teleshopping
11:30 Cireaa de pe
tort
12:10 Focus Magazin
13:30 Teleshopping
14:00 Focus 14
14:30 Teleshopping
15:00 Cireaa de pe
tort
16:00 Mondenii
16:30 Focus
17:00 Trsniii
18:00 Focus
19:30 Mama mea
gtete mai bine
20:30 Bal cu scandal
(SUA-Germania, 2002,
comedie)
22:30 Trsniii
23:15 Focus din inima
Romniei
23:45 Focus Magazin.

Director:
Ramona ROULESCU 0722.165.209
Redacia:
MihaelaMIHAI
Carmen COSMAN-PREDA
Bianca HOLOBU

Departament producie:
Denisa BRGU

Editorialiti:
Nicu TAC, Ionu DRGOTESC

Administraie & Marketing:


Cristina BARON
Colaboratori speciali:
Amarildo SZEKELY, Genu TUTU

Cotidian regional tiprit la tipografia ProdCom tg. Jiu

Actualitate
Gazeta de Diminea

Mari, 27 septembrie 2016

Demersuri pentru meninerea unei echipe de


salvatori profesioniti la Staia Central de
Salvare Minier
Fostul director al Complexului
Energetic Hunedoara, Constantin
Jujan, vrea s menin tradiia salvrii miniere transformnd Staia
Central de Salvare Minier ntruna de intervenie n mineritul din
Romnia.
Fac nite aciuni ca Staia
Central de Salvare Minier s
devin cu adevrat o staie central de intervenie n mineritul din
Romnia pentru c nu vor mai
exista salvatori care pot s intervin oriunde cu excepia unui grup
restrns care mai activeaz la
INSEMEX, susine Constantin
Jujan.
Potrivit sursei citate, proiectul
presupune meninerea unei echipe
de salvatori profesioniti care s
poat interveni, la nevoie, n subteranele din toa ara.
Pentru ca Staia Central de
Salvare Minier s funcioneze n
continuare este nevoie i de o
hotrre de Guvern, dar i de alte
acte.
Restrngerea activitii miniere
din Valea Jiului conduce i la
dispariia salvatorilor minieri
profesioniti, la Staia Central de
Salvare Minier din cadrul Prest
Serv mai activnd n vara acestui
an doar 12 salvatori.
Dezinteresul statului vizavi de

Complexul Energetic Hunedoara


este evident. Minerii se
mpuineaz pe capete, minele se
nchid la bucat, i alturi de acestea dispar i salvatorii minieri. Cei
nvai, antrenai i formai s-i
rite viaa pentru a intra n adncuri i a salva persoane. Nu numai
n Valea Jiului ci n subteranele din
ntreaga ar.
Problema este la nivel
naional. Cei care lucreaz la
suprafa nu au aparate i nu au
abliliti s lucreze cu aparate cu
circuit nchis. Toat ara e plin de
exploatri miniere de minereu, de
crbune, de sare, exploatri nchise, abandonate, n conservare cu
posibilitate de acces n interior,
unde intr persoane s caute fier
vechi i e greu de controlat. Nu
este nimeni abilitat n afara salvatorilor minieri s intre. ISU sunt
calificai s intervin la suprafa,
nu au abilitate s intre n subteran, declara, n urm cu cteva
luni, pentru Gazeta de Diminea,
Gheorghe Mununar, eful salvatorilor minieri de la Staia Central
de Salvare Minier.
Potrivit sursei citate, dispariia
salvatorilor minieri va reprezenta o
problem pe viitor, ntruct pe
msur ce activitatea minier din
Valea Jiului se va restrnge i sal-

vatorii minieri vor disprea iar la


nivel naional nu este alt staie de
salvare minier cu experiena i
performanele celor din Valea
Jiului.
Pe 15 februarie anul trecut s-au
mplinit 15 ani de la nfiinarea
Staiei Centrale de Salvare
Minier.
SALVAMIN a fost nfiinat prin
Hotrrea de Guvern nr. 170 din
15 februarie 1990 ca parte a
Combinatului Minier Valea Jiului.
n anul 2014, conducerea
Complexului Energetic Hunedoara,
succesorul Combinatului Minier,
decide s restructureze SALVAMIN
care rmne doar un Sector de
Salvare Minier Inertizare. Legal
i real, desfiinarea in facto a SALVAMIN nu putea fi realizat dect
printr-o alt hotrre de Guvern.
Salvatorii minieri profesioniti
sunt prezeni mai ales n aciunile
speciale din minerit, n cele de salvare de viei omeneti, dar i de

salvare a locurilor de munc.


Vizibiliatea lor este accentuat mai
ales cnd au loc accidente miniere
cu victime, fiindc atunci atenia
din exterior este una aparte.
Salvatorii profesioniti de la
Petroani acioneaz i dincolo de
graniele Vii Jiului. n decembrie
2011, de exemplu, ei au fost cei
care au scos cinci persoane decedate din adncurile galeriei miniere
Borza din Baia Mare. Echipa de
la Petroani, singura de profil la
nivel naional, este cea care a
reprezentat Romnia i n concursurile internaionale. n anul 2014
s-au ntors din Polonia cu locul
ase, din 22 echipe din toat
lumea. Primele cinci locuri au fost
ocupate de echipele rii gazd.
Anul acesta, eful salvatorilor
minieri a scos din Salina Turda trupul unui tnr ce s-a aruncat pe
puul de aerisire al unei vechi
exploatri de sare.

Plenul Senatului a adoptat, luni,


un proiect de lege semnat de mai
muli parlamentari, n mare parte
de la PNL, care prevede eliminarea incompatibilitii funciei de primar, viceprimar, preedinte i vicepreedinte de CJ, cu cea de reprezentant n adunrile generale ale
societilor comerciale de interes
local sau de reprezentant al statului n adunarea general a unor
societi.
Propunerea legislativ pentru
modificarea Legii nr.161 din 2003
privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea
demnitilor publice, a funciilor
publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei

este semnat de parlamentari de


la PNL, ALDE, UDMR, independeni i a fost votat de plen cu 98
de voturi favorabile.

Potrivit proiectului, funcia de


primar i viceprimar, i vicepreedinte al consiliului judeean este
incompatibil cu funcia de pree-

dinte, vicepreedinte, director


general, manager, administrator,
membru al Consiliului de administraie sau cenzor, sau orice funcie
de conducere, ori de execuie la
societile comerciale, cu excepia
reprezentanilor n adunarea general a acionarilor, inclusiv bncile
sau instituiile de credit, societile
de asigurare sau financiare, la
regiile autonome de inters naional,
la companiile i societile naionale, precum i la instituii publice.
Primarii urmeaz s dein
aceste funcii, dar fr a fi renumerai, potrivit proiectului.
Forul decizional n cazul acestui proiect este Camera
Deputailor.

Senatul a eliminat unele incompatibiliti ale


aleilor locali

Mihaela MIHAI

mari, 27 septembrie 2016

Actualitate
Gazeta de diminea

angajai la primrie, dar muncitori peste


hotare
Posturi ntregi din administraiile
locale sunt blocate dup ce titularii
de drept i-au suspendat contractele de munc, majoritatea dintre
acetia plecnd la munc n strintate.
Nu mai puin de 12 angajai ai
Primriei Petroani au contractele
de munc suspendate,
reprezentanii municipalitii
susinnd c li se aprob cererile
de suspendare pentru a le da posibilitatea s ctige nite bani n
plus.
n total, cu cei de la Asisten
Social i Direcia de Administrare
a Domeniului Public i Privat sunt
12 angajai care au contractele de
munc suspendate. Aici intr i
cteva mmici, a declarat, luni,
pentru Gazeta de Diminea,
Adrian Negoe, secretarul Primriei
municipiului Petroani.
Potrivit sursei citate, angajaii
pot recurge la suspendarea con-

tractului de munc pentru o perioad de trei ani.


Contractele pot fi suspendate
cu acordul conductorului
instituiei. Nu la nesfrit, la un
moment dat trebuie s se ntoarc
la serviciu. Pe Codul Muncii
perioada de suspendare e de 3
ani. Nu cred c a ajuns cineva la
trei ani, a mai spus Negoe.
Hide original message
Secretarul Primriei Petroani
afirm c lipsa celor care au contractele suspendate se resimte,
ntruct atribuiile acestora trebuie
ndeplinite de angajaii rmai.
n general conducerea a fost
nelegtoare, n sensul s-i lase
s mai ctige un ban, pentru c
aici salariile sunt mici i toi au
rate, mai spun reprezentanii
Primriei Petroani.
Salariile mici din administraia
local au determinat angajaii s-i
suspende temporar contractele de

Important firm de transporturi frigorifice


internaionale, cu sediul n Cluj,
recruteaz oferi profesioniti cu sau fr
experien, pentru a lucra pe Comunitate.
Se ofer printre cele mai avantajoase condiii de pe
piaa transporturilor.
IntervIurI n tg. JIu, lunI 26 SeptembrIe 2016.
Informaii suplimentare i nscrieri pentru interviu la
0740295418 sau soferitir@trota.ro.

munc pentru a pleca la munc


peste hotare ntruct n multe
cazuri veniturile ajung la cteva
sute de lei lunar.
n aceste condiii au rmas posturi oarecum blocate. Asta pentru
c, dei se plng c n anumite
compartimente nu sunt oameni
suficieni, unii dintre ei sunt
angajai, dar muncesc n alte pri,

legea permindu-le s i suspende contractul de munc.


Iar primriile nu sunt singurele
locuri unde raporturile de serviciu
sunt suspendate. i la CEH sunt
angajai care muncesc peste hotare. Acelai lucru se ntmpl i n
unitile medicale i totul cu acceptul directorilor.

Banii de la nchideri
intr vineri pe cardurile
disponibilizailor

mihaela mIHaI

Spre sfritul acestei sptmni vor intra banii pe cardurile disponibilizailor de la Societatea Naional de nchideri Mine Valea Jiului. Peste
31.000 de lei va primi fiecare persoan care prsete sistemul.
Este vorba despre cele 155 de persoane cuprinse n prima etap a
programului de disponibiluzare de la SNIMVJ, pentru ca n etapa a doua
s fie cuprinse nc 95 de persoane care vor prsi sistemul ncepnd
cu data de 1 decembrie. Fiecare dintre cei disponibiluzai vor primi
31.248 de lei net, reprezentnd salarii compensatorii, la care se va
aduga ajutorul de omaj i venitul n completare, pltite lunar dup disponibilizare. nc suntem n faza de preluare formal a deconturilor, trebuue s intre banii n Trezorerie. Cel mai sigur joi sau vineri vor intra
banii pe cardurile oamenilor.
Suma este la toat lumeala fel, fiind cuprins n Bugetil de Venituri i
Cheltuieli al socetii i n notificarea cu decizia Uniunii Europene, respectiv 31.248 de lei net, a declarat directorul SNIMVJ; Aurel Anghel.
La finalul programului de concedieri colective pentru acest an, la
SNIMVJ vor mai lucra 880 de persoane. Vom avea producie i anul viitor cu Uricaniul i Paroeniul, pn la 31 decembrie 2017, iar 2018 va fi
total doar pe nchidere, a mai spus Anghel.
Anul viitor, conform notificrii UE, este prevzut ca alte 387 de persoane s plece din sistem prin programul de disponibilizri.
Societatea Naional de nchideri de Mine Valea Jiului SA s-a nfiinat
n data de 26 noiembrie 2012 ca persoana juridic romn cu capital
integral de stat, acionar unic statul romn prin Ministerul Economiei.
SNIMVJ a inclus minele declarate neviabile, respectiv Petrila, Paroeni
i Uricani, care au intrat pe program de nchidere. La Petrila activitatea a
devenit deja istorie, aici mai desfurndu-se, teoretic, doar lucrrile de
nchidere la suprafa.

Carmen Cosamn-Preda

Actualitate

Mari, 27 septembrie 2016

Gazeta de Diminea

Importul de huil, posibil soluie la CEH

Complexul Energetic
Hunedoara nu are la acest
moment stocul necesar de crbune pentru a trece iarna, conducerea societii afirmnd c eventualitatea unui import de huil va fi
luat n discuie n urma analizelor.
Nici n acest an CEH nu dispune de necesarul de huil pentru a
trece perioada de iarn, lipsa
investiiilor n minerit conducnd
minele din Valea Jiului la o
producie minim, undeva la 3000
de tone zilnic.
n perioada urmtoare analizm problematica stocurilor de
crbune pentru trecerea vrfului de
iarn. Dac ajungem la concluzia
aceasta (c nu ajunge huila-n.r.),
va trebui s accesm un import de
crbune, dar nc nu avem calculele definitivate, a declarat, luni,
pentru Gazeta de Diminea,
Cosmin Chiuzan, directorul
Complexului Energetic Hunedoara.
Potrivit sursei citate, la acest
moment, stocul de huil de la cele
dou termocentrale depesc 45
mii tone, ns cantitatea nu este
suficient pentru perioada de
iarn, n condiiile n care CEH
produce energie dar i agent termic.
Cele patru mine din cadrul CEH
au ajuns, din cauza lipsei
investiiilor n subteran care au
condus inclusiv la nchiderea unor
abataje, s dea undeva la 3000 de
tone de crbune zilnic la care se
adaug circa 1000 de tone de la
societatea de nchideri. n aceste

Dup 20 de ani...

condiii nu este asigurat necesarul


pentru iarn, iar pentru suplimentarea produciei se va lucra i smbta.
De la mijlocul acestei luni
lucrm cu zona minier i smbetele i ncercm s cretem un pic
producia ca s asigurm stocurile
pe perioada de iarn, a mai spus
directorul CEH.
Complexul Energetic
Hunedoara e departe de a avea
asigurat stocul minim de crbune
necesar pentru perioada de iarn,
dei ministrul Energiei, Victor
Grigorescu, susinea c nu exist
probleme din acest punct de vedere.
La mijlocul acestei luni, stocul
de huil existent miercuri la
Termocentrala Mintia era de
24.000 de tone, alte 19 mii de tone
fiind stocate la Termocentrala
Paroeni. Adic, n total cele dou
uniti productoare de energie
termic i electric aveau 43 de
mii de tone, n condiiile n care
stocul minim ar trebui s fie de
70.000 de tone de huil.
Realitatea din Hunedoara bate
cifrele vehiculate la Bucureti de
oficialii din minister, ale cror
declaraii nu au dect rolul de a
menine linitea social.
Iarna trecut, dup ce a luat n
discuie un import de huil ns
procedura a fost anulat- tot din
cauza lipsei de huil, fosta conducere a CEH a decis, n anumite
perioade, ca la Termocentrala
Paroeni s funcioneze doar

cazanul de ap fierbinte, asta pentru a asigura doar energia termic


necesar Vii Jiului. Funcionarea
doar cu CAF-ul a condus consumul de huil de la Paroeni, de la
circa 2200 de tone zilnic la doar
300-400 tone/zi. ns
Termocentrala de la Paroeni este
construit s funcioneze pe cogenerare, adic s produc i energie electric i energie termic,
ceea ce nseamn automat pierderi n cazul n care produce doar
energie termic. Pierderi ce s-ar
aduga pierderilor existente deja
Complexul Energetic Hunedoara.
Ba mai mult, pe parcursul sezonului rece, Termocentrala Paroeni
a fost oprit de mai multe ori, invocndu-se avarii pe magistral, ns
n spatele acestor decizii a stat
strict lipsa huilei.
Din cauza lipsei investiiilor n
minerit, cele ase mine care
funcioneaz la acest moment n
Valea Jiului viabile i neviabiledau undeva la 4000 de tone de
huil zilnic. Cantitate insuficient
pentru asigurarea combustibilului
necesar n sezonul rece dac CEH
nu recurge la artificii: oprete gru-

purile energetice i funcioneaz


cu CAF-urile sau folosete gaz mai
mult. n ambele ecuaii ns societatea este prejudiciat pentru c n
primul nu vinde energie produsul
aductor de venituri la CEH- iar n
al doilea consum gaz mai mult
dect ar fi necesar, ceea ce constituie o cheltuial n plus. Nimeni nu
este ns ngrijorat c n aceast
iarn Valea Jiului i Deva ar putea
nghea la propriu dei e aezat
pe un munte de huil.
De menionat, c importurile de
huil realizate de Complexul
Energetic Hunedoara reprezint
material de analiz pentru procurorii anticorupie, dup ce inclusiv
ANAF a constatat c la Mintia a
ajuns huil din import mai scump
dect cea din Valea Jiului i nu la
calitatea specificat n contracte.
Intermediarii huilei din import au
fost chiar societi al cror profil de
activitate era consilierea pentru
sexologi.
Pn la acest moment, procurorii anticorupie nu au indicat ns
niciun vinovat la Complexul
Energetic Hunedoara.

Mihaela MIHAI

Fostul primar al comunei Bnia s-a ntors n subteran


Complexul Energetic Hunedoara
are, de cteva luni, un angajat
care nu a mai trecut pe la min
de 20 de ani, ntruct a condus
Primria Bnia.

Odat cu accederea n Consiliul Judeean


Hunedoara, fostul primar al comunei Bnia,
Ionel Burlec, a fost nevoit s revin la angajatorul la care i suspendase contractul n urm cu
20 de ani, actulul Complex Energetic
Hunedoara.
Aa se face c din iulie, Ionel Burlec este
lctu la mina Livezeni, iar, potrivit oficialilor
societii hunedorene, fostul primar se i prezint la ut.
Fostul primar este ncadrat ca i lctu la
mina Livezeni. Dup ce a fost ales consilier
judeean i-a ncetat suspendarea contractului
de munc, spun sursele GDD.

Fostul primar al comunei Bnia, este angajat al Complexului Energetic Hunedoara, n


sectorul de minerit, acesta plecnd n
administraia local de la mina Livezeni, dup
ce a fost miner i la mina Dlja.
Burlec a confirmat, n iulie, pentru Gazeta
de Diminea, c n perioada n care a condus
Primria Bnia, a avut contractul de munc
suspendat.
Am lucrat la EM Livezeni, la mina Dlja i
am terminat Institutul (Universitatea Petroanin.r.). Am contractul de munc suspendat, spunea Ionel Burlec. Ionel Burlec a avut contractul
de munc suspendat de la Regia Autonom a
Crbunelui/ Compania Naional a Huilei/
Societatea Naional a Huilei/ Complexul
Energetic Hunedoara n ultimii 20 de ani,
perioad n care a fost nti viceprimar i mai
apoi primar al Comunei Bnia.

Mihaela MIHAI

Mari, 27 septembrie 2016

AnunuriUtile

Telefoane utile

Gazeta de Diminea

OPC Hunedoara - 0254.214.971


Spitalul de Urgen Petroani - 0254.544.321
Spitalul de Boli Cronice Petrila 0254.550.350 /
0254.550.722
Poliia Petroani - 0254.541.930
Poliia Petrila 0254.550.309
Agenia de Protecia Mediului Hunedoara 0254.215.445
Numr Unic de Urgen 112
Consiliul Judeean Hunedoara 0254.211.350
Prefectura Hunedoara 0254.211.850/ 0254.211.851 /
0254.211.439
ISU Hunedoara 0254.214.220/0254.214.221
Inspectoratul colar Judeean
0254.213.315/0254.215.755
Primria Petrila 0254.550.760/0254.550.977
Primria Petroani 0254.541.220
Primria Aninoasa 0254.512.108
Primria Vulcan 0254.570.340/0254.570.011
Primria Lupeni 0254.560.725
Primria Uricani 0254/511.121/0254.511.101
Societatea Complexul Energetic Hunedoara - 0254.544.312
/0254.506.205
Societatea Naional de nchideri Mine Valea Jiului
0374.172.600.

ntreruperi utiliti: 27 septembrie 2016

ENERGIE ELECTRIC

ORTIE, str. Octavian


Goga, Nicolae Blcescu,
Stadionului: 8:30 - 16:30
bNIA (ctun
Cprreti); PRIHODITE; FEDERI; CHITID; TRSA; RU
ALb; RU MIC: 9:00 - 16:00
PETROANI, str. Slatruc: 9:00 - 16:00
URICANI, str. Al. Brazilor, bl. D5 (sc. 1): 9:00 - 16:00
LUPENI, str. Stadionului: 9:00 - 16:00
PETRILA, str. Dobreti: 9:00 - 16:00
VULCAN, str. Vlcelelor, Cabanei, Valea Ungurului (zona
mnstirii), zona Pasul Vulcan: 9:00 - 16:00
CERTEJU DE SUS: 9:00 - 17:00
LUNCA CERNII DE SUS; GURA bORDULUI: 10:00 - 17:00

NOU N PETROANI

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GT, URECHI l Consultaii ORL


l Audiometrie tonal & vocal l Protezri auditive

Dr. PREDA MIHAI

CAbINET ORL: Petroani, Strada Aviatorilor 19E.


Programri consultaii: 0723-814806; 0254-540574.

Angajm bON CU ExPERIEN.


Relaii la telefon: 0767.678.166.

Eveniment
Gazeta de Diminea

Mari, 27 septembrie 2016

Soul fostei adjuncte a DIICOT, reinut de DNA


Soul fostului procuror ef interimar al DIICOT, Giorgiana Hosu, a
fost reinut luni de procurorii DNA
alturi de Angela Toncescu, fost
preedinte al Consiliului de
Administraie al S.C Carpatica Asig
Sibiu, este
Dan Hosu, administrator al unei
firme, este acuzat de trafic de
influen, instigare la acces ilegal
la un sistem informatic, instigare la
folosirea de informaii ce nu sunt
destinate publicitii i dare de

mit, au stabilit procurorii DNA.


Angela Toncescu, fost preedinte al Consiliului de Administraie
al S.C Carpatica Asig S.A. Sibiu i
fost preedinte al Comisiei de
Supraveghere a Asigurrilor, a fost
reinut pentru cumprare de
influen iar Ion - Sorin Tatu,
administrator al unei firme, pentru
trafic de influen.
Cei trei vor fi prezentai mari
instanei supreme cu propunerea
de arestare preventiv.

n acest dosar este cercetat


sub control judiciar i Marian
Ctlin Cataram, eful Serviciului
de combatere a traficului cu
migrani din cadrul Poliiei
Romne, acuzat de acces ilegal la
un sistem informatic, fals
informatic, folosirea de informaii
ce nu sunt destinate publicitii ori
permiterea accesului unor
persoane neautorizate la aceste
informaii i luare de mit.

Violatorul din Petroani, trimis dup gratii


pentru 30 de zile
Mihaela MIHAI

Dup ce magistraii din


Petroani au dispus c poate fi
cercetat doar sub control judiciar,

Tribunalul Hunedoara a desfiinat


sentina i a dispus trimietrea dup
gratii a brbatului care a violat

recent o minor din Petroani.


Tribunalul Hunedoara a admis
contestaia formulat de Parchetul
de pe lng Judectoria Petroani
mpotriva ncheierii penale pronunat de judectorul de drepturi i
libertti de la Judectoria
Petroani i a desfiinat integral
ncheierea penal atacat. Ca
atare, a admis propunerea formulat de ctre Parchetul de pe lng
Judectoria Petroani i a dispus
arestarea preventiv a lui tefan
Alexandru pojoni pentru o perioad
de 30 de zile, ncepnd cu data de
26 septembrie 2016 i pn la

Brbatul despre care procurorii


susin c a ucis-o pe femeia descoperit n petera Vacii din Munii
ureanu d din nou ochii cu
magistraii hunedoreni.
n acest dosar magistraii au
dispus audierea mai mult martori
care s fac lumin n acest caz
controversat, cu att mai mult cu
ct Costin Munteanu neag c el
ar fi autorul cumplitei crime comise
n primvara anului trecut.
Cadavrul femeii, n stare avansat de putrefacie, a fost descoperit n data de 14 aprilie 2015, de
un grup de turiti, iar n urma examenului anatomo-patologic s-a
concluzionat c oribila fapt ar fi
fost comis prin luna martie.
Totui, dei femeia dispruse de
circa dou sptmni de acas,
nimeni din familie nu a anunat
lipsa acesteia.

Brbatul, care este pensionar, a


fost considerat nc de la nceput
principalul suspect al oribiei crime,
ns a negat orice implicare, aa
c anchetatorii au trebuit s adune
probe de necontestat pentru punerea lui sub acuzare, fapt care s-a
ntmplat abia anul acesta. De
asemenea, n cauz au fost necesare i teste ADN, pe hainele
acestuia fiind gsite pete de snge
care i aparineau victimei.
Cauza a fost una complex,
probaiunea de asemenea a fost
complex, de aceea a necesitat un
timp mai ndelungat. Procurorul
corobornd toate probele a fost
identificat autorul cruia i-a fost
adus la cunotin nvinuirea,
declara la acel moment Ionela
Draia, purttorul de cuvnt al
Parchetului de pe lng Tribunalul
Hunedoara.

n dosar a fost fcut i un test


poligraf, care ns nu a ieit concludent. Procurorii hunedoreni au
audiat martori i au vizionat imaginile de pe camerele de supraveghere montate pe raza oraului
Petrila, care i-au surprins pe cei
doi plecnd mpreun n ziua n
care a avut loc crima, dar i cum
acesta revine n ora de unul singur.
n data de 28 martie anul trecut, spun anchetatorii, Costin

data de 25 octombrie 2016, pentru


infraciunea de viol.
tefan Alexandru Pojoni este
cercetat penal dup ce acesta a
fost acuzat de o minor c ar fi
violat-o, fapta petrecndu-se n
noaptea de 19 20 septembrie
2016. Brbatul a fost reinut pentru
24 de ore, iar anchetatorii l-au prezenat Judectoriei Petroani, cu
propunere de arestare preventiv.
Magistraii au respins cererea procurorilor, ns n cele din urm brbatul a ajuns tot dup gratii.

Munteanu i-a dus concubina n


Munii ureanu, la Petera Vacii,
unde a ntreinut cu ea raporturi
sexuale i a lovit-o cu putere n
cap, pn cnd femeia a decedat.
Dosarul n care este judecat
Costin Munteanu se afl pe rolul
Tribunalului Hunedoara i are un
nou termen de judecat stabilit
pentru data de 28 septembrie,
cnd vor fi audiai i mai muli martori.

Audieri de martori n dosarul criminalului din


Petera Vacii

Carmen COSMAN-PREDA

Carmen COSMAN-PREDA

Mari, 27 septembrie 2016

Actualitate
Gazeta de Diminea

Poliistul la care se afl dosarul primarului


din Petroani este n concediu
Nu a dat declaraii

Procurorii i poliitii hunedoreni


nu l-au citat nc pe primarul municipiului Petroani, Tiberiu IacobRidzi, pentru a da declaraie n
dosarul n care un fost consilier
local l acuz de deturnare de fonduri i abuz n serviciu.
Dosarul edilului din Petroani
este greu de ptruns nimeni din
Parchet sau IPJ nefiind dispus s
spun mcar dac primarul Tiberiu
Iacob-Ridzi a fost chemat la
declaraii.
Respeonsabilitatea este pasat
dintr-o parte n alta.
Potrivit informaiilor GDD, dosarul n care primarul Tiberiu IacobRidzi este acuzat de abuz n serviciu i deturnare de fonduri se afl
n lucru la IPJ Hunedoara, sub
coordonarea unui procuror din
cadrul Parchetului de pe lng
Tribunalul Hunedoara.
Cei de la IPJ, care au dosarul
n curte, spun c nu pot oferi
informaii ntruct persoana este
detectabil.
Potrivit unor surse ale GDD,
primarul Tiberiu Iacob-Ridzi nu a
fost citat la declaraii, poliistul responsabil de caz fiind n concediu.
Primarul municipiului Petroani,
Tiberiu Iacob-Ridzi, este urmrit
penal pentru abuz n serviciu i
deturnare de fonduri, n urma unor
plngeri adresate Direciei
Naionale Anticorupie de fostul
consilier local, Viorica Macavei,
care a reclamat n special proiectul
domeniului schiabil Parng.
Dosarul de la DNA a fost transmis
ctre Parchetul de pe lng
Tribunalul Hunedoara, procurorii
anticorupie declinndu-i
competena prin ordonana emis
pe 19 august.
Fostul consilier local de la
Petroani, Viorica Macavei, a trimis, nc din iulie anul trecut, mai
multe sesizri la DNA prin care
reclama aciunile desfurate de
primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, acuzndu-l pe acesta de abuz n serviciu, deturnare de fonduri i trafic
de influen.
n sesizarea transmis procurorilor anticorupie, Viorica Macavei,
arta c primarul municipiului
Petroani, Tiberiu Iacob-Ridzi, i
Adrian Grdean au pus bazele
unei nelegeri ilicite n scopul atragerii de fonduri publice pentru

domeniul schiabil din masivul


Parng i folosirea acestora n
scop personal.
Fostul consilier local i susine
afirmaiile i pe comunicatul prin
care DNA fcea referire la alocarea fondurilor ctre staiunile montane din Valea Jiului la momentul
n care a fost pus sub acuzare, n
dosarul Gala Bute, fostul ministru
al Turismului, Elena Udrea, dar i
prin raportul corpului de control al
primului ministru din 2014, prin
care erau indicate anumite nereguli la proiectul turistic din Parng.
ncepnd cu licitaia pentru
studiul de fezabilitate pentru o
sum exagerat de 5,3 milioane
de lei, licitaie cu cntec pentru
care Consiliul Naional pentru
Soluionarea Contestaiilor a cerut
anularea, s-a continuat cu licitaia
de 70 milioane de euro pentru contractul de lucrri la care trei firme
au concurat individual, apoi sub
pretextul unui aviz de mediu s-a
anulat licitaia i a fost reluat cu
cele trei firme asociate pentru a nu
fi nevoite s mai concureze ntre
ele i implicit pentru a nu scdea
preul lucrrilor, astfel observm
foarte clar c lucrurile nu au fost
corecte, arta fostul ales local n
sesizarea ctre DNA.
n acelai document se susine
c lucrrile din teren nu reflect
sumele de bani alocate pn pn
n prezent, singura lucrare mai
vizibil fiind telescaunul cu numrul 3 care de fapt a fost construit
n beneficiul unui constructor care
are un hotel la staia de plecare i
duce ntr-o zon unde este o pensiune a aceluiai constructor. De
precizat c acelai constructor
este i acionarul firmei care a
ntocmit studiul de fezabilitate.
Concluzia este c implementm proiecte pe bani publici pentru

investitori privai, totul cu largul


concurs al reprezentanilor
administraiei locale, i nicidecum
n interesul comunitii. Tot cu ocazia acestui proiect au fost
achiziionate terenuri la preuri
exorbitante fa de preul pieei pe
traseul telegondolei ce nu a mai
fost construit. V rog s verificai
demersul pe care numitul Tiberiu
Florin Iacob-Ridzi l-a fcut prin
consiliul local n vederea atragerii
unor mprumuturi bancare, sume
pe care s le foloseasc pentru
domeniul schiabil Parng, n ciuda
acordului de parteneriat cu SC
Kranz Eurocenter SRL, prin care
aceasta se obliga s continue
lucrrile pe banii proprii. Nu a fost
altceva dect o deturnare de fonduri i folosirea n interes propriu a
unor sume importante, ndatornd
comunitatea local pentru foarte
muli ani, se mai arat n sesizarea transmis Direciei Naionale
Anticorupie.
La mai bine de un an de la
prima reclamaie, perioad n care
la DNA au mai ajuns alte trei sesizri, procurorii anticorupie au
decis s claseze acuzaiile de trafic de influen aduse primarului
Tiberiu Iacob-Ridzi. n ceea ce
privete acuzaiile de abuz n serviciu i detrurnare de fonduri, DNA
a decis, la mijlocul lunii trecute,
formarea unui nou dosar care a
fost trimis pentru efectuarea
urmririi penale Parchetului de pe
lng Tribunalul Hunedoara.
Procuroii hunedoreni trebuie astfel
sp verifice acuzaiile de abuz n
serviciu i deturnare de fonduri.
Primarul municipiului Petroani,
Tiberiu Iacob-Ridzi, declara, luna
trecut, pentru Gazeta de
Diminea, c nu tie c are un
dosar pentru abuz n serviciu i
deturnare de fonduri.

Nu mi s-a comunicat c sunt


urmrit penal. Nu am fost chemat
nici la Parchet, nici la DNA, nu am
tiut nici de plngerile fcute, preciza primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.
Potrivit sursei citate, nu exist
nicio problem legat de proiectul
turistic de dezvoltare Domeniului
schiabil Parng, acesta catalognd
acuzaiile ca aberaii.
Domeniul schiabil Parng, estimat la peste 60 de milioane de
euro, a fost, nc de la iniiere,
unul controversat. nceput de mai
bine de cinci ani, proiectul este
realizat n proporie de 20 la sut.
Actualul ministru al Dezvoltrii,
Vasile Dncu, chiar spunea c proiectul din Parng face parte din
cele cu probleme pe care le-a
gsit la minister. n martie anul trecut, Primria Petroani a renunat
la contractul de asociere cu Kranz
Eurocenter, firm care apare n
dosarul Gala Bute n care e judecat fostul ministru al Turismului,
Elena Udrea.
La nceputul anului 2013, dup
un sezon turistic dezastruos,
Primria Petroani a decis o asociere n participaiune cu Kranz
Eurocenter Piteti, motivndu-se
necesitatea punerii n valoare a
ceea ce se poate din amenajarea
domeniului schiabil din Parng.
Potrivit contractului, repartizarea
beneficiului se fcea dup achitarea tuturor cheltuielilor generate de
exploatarea domeniului schiabil,
iar cotele de participare la profit i
pierdere au fost stabilite la 88,
76% Primria Petroani, reprezentnd procentul lucrrilor achitate
ctre Kranz Eurocenter, respectiv
11,24% societatea privat, reprezentnd procentul lucrrilor
neachitate de ctre municipalitate.
Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Parng nu s-a fcut
cu respectarea normelor legale,
situaia juridic a terenurilor nefiind
clarificat la momentul nceperii
investiiei, iar pentru o recepie ce
a avut loc mai trziu dect arat
procesul verbal mai muli angajai
ai Primriei Petroani sunt
suspeci de fals intelectual.
Corpul de control al primului
ministru Victor Ponta a sesizat parchetul pentru cercetarea abaterilor
constatate n Parng.

Mihaela MIHAI

Actualitate
Gazeta de Diminea

Mari, 27 septembrie 2016

Operativitate. Haralambie vochioiu a cerut


racordarea la sistemul centralizat de nclzire
Senatorul de Valea Jiului,
Haralambie Vochioiu, s-a conformat rapid i a solicitat branarea
la conductele SC Termoficare SA.

Iniial, Haralambie Vochioiu a precizat c a


mers pe varianta unei centrale pe gaz pentru
locuina sa din Petroani din cauz c blocul
su nu este racordat la sistemul public de termoficare. Edilii din Petroani l-au contrazis imediat i au artat c, de fapt, conducta trece
chiar prin subsolul imobilului n care acesta
locuiete, chiar dac e drept nimeni de pe
scara unde are apartamentul Vochioiu nu este
racordat. Ei bine, senatorul de Valea Jiului a
decis s devin el primul de pe scara sa care
beneficiaz de acest serviciu, iar luni soia sa a
i depus cererea pentru branarea la sistemul
centralizat de nclzire, cu contorizare individual, achitnd totodat i taxa de 190 de lei
pentru branamentul individual. De precizat c,
pe lng aceast tax, beneficiarul mai trebuie
s i achiziioneze materialele necesare att
cele de pe casa scrii, ct i cele din locuin
n timp ce manopera este gratuit, conform
unei hotrri aprobate de Consiliul Local

Petroani.
Solicitarea familiei Vochioiu a fost nregistrat luni la SC Termoficare SA, iar miercuri se
va face i necesarul de materiale, la faa locului. Imediat dup achiziionarea acestora, branamentul poate fi efectuat fr probleme.
La Petroani, la aceast or , la sistemul
centralizat de termoficare cldur i ap
cald sunt 2400 de abonai, din care 1.754
au branamente individuale, cu contorizare
individual.

Carmen COSMaN-preDa

10

Mari, 27 septembrie 2016

Naional

Gazeta de Diminea

Opri (STS): Mesajele de urgen instantanee primite


n reelele de radio i televiziune reprezint un subiect
de negociere, n Romnia
Mesajele de urgen instantanee primite
ntr-o reea de radiodifuziune sau de televiziune
reprezint o normalitate n rile civilizate, n
timp ce n Romnia nseamn un subiect de
negociere, a declarat, luni, n cadrul conferinei
internaionale 'Noua paradigm a comunicaiilor
radio', Marcel Opri, director Serviciul de
Telecomunicaii Speciale (STS), vorbind pe
tema unor situaii precum cutremurul produs
recent n ar.
"n Romnia exist o lege care se numete
76 din 8 noiembrie 1993, care a ratificat semnarea de ctre Romnia a Constituiei Uniunii
Internaionale a Comunicaiilor. Fr aceast
lege i semnarea acestei convenii nu am fi
vorbit astzi de comunicaii n Romnia.
Articolul 40 din Convenia ITU prevede ca prioritate absolut a tuturor telecomunicaiilor securitatea vieilor omeneti pe uscat, pe mare, n
aer i n spaiul extra-atmosferic. De asemenea, un articol foarte interesant al Conveniei
face referire la mesajele de urgen. Staiile de
radiocomunicaii sunt obligate s accepte cu
prioritate absolut apelurile i mesajele de primejdie, s rspund la aceste mesaje. Reinei
c televiziunea este un serviciu de
radiocomunicaie, n acest moment, dar noi neam ndeprtat foarte mult de la acest concept.
Ceea ce n alte ri reprezint o normalitate ca
un mesaj de urgen s fie instantaneu primit
ntr-o reea de radiodifuziune sau de televiziune, la noi nc este un subiect de negociere", a

spus Opri.
Oficialul STS a precizat, totodat, c orice
cetean poate da n judecat statul ca urmare
a lipsei de comunicare i informare fa de un
eveniment de urgen produs la un moment dat
i care i-ar pune viaa n pericol.
"Orice cetean al Romniei ar putea s dea
n judecat o autoritate a statului care nu pune
n aplicare acest lucru, avnd n vedere c
Romnia este parte a Conveniei. Pretenia
cetenilor Romniei este ca statul, care consum banii lor, s-i ajute, s fie alturi de ei
atunci cnd este nevoie, i n perioade de
pace, i n situaie de criz. Exist standarde
care sunt deja consacrate, exist practici comune, cum se comunic ntre toi. n Romnia,
unele dintre aceste lucruri au fost eludate. Un
serviciu de SMS ntr-o reea de comunicaii
publice de ce nu ar avea prioritate dac este
destinat s salveze o via? Sigur, este dificil
de implementat, dar nu imposibil", a precizat
Marcel Opri.
Smbt, eful demisionar al Corpului de
Control al premierului, Valentin Mircea, a scris,
pe pagina proprie de Facebook, c instituiile
statului au note maxime la simpozioane, dar
cetenii nu trebuie s se bazeze pe ele cnd
va lovi un mare cutremur, menionnd c nici
televiziunile nu au oferit informaii despre seism
menite s liniteasc oamenii.
Ulterior, purttorul de cuvnt al Guvernului,
Liviu Iolu, a declarat pentru AGERPRES c

Anun public
privind depunerea solicitrii
de emitere a acordului de mediu

S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROANI


S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROANI
anun publicul interesat asupra depunerii
solicitrii de emitere a acordului de mediu pentru
proiectul Extindere reea ap potabil strada Jie
zona Molivi, ora Petrila, propus a fi amplasat n
Jie, localitate aparintoare oraului Petrila .
Informaiile privind proiectul pot fi consultate la
sediul A.PM. HUNEDOARA din Deva, str. Aurel
Vlaicu, nr. 25, i n zilele de luni pn vineri ntre
orele 800-1600 i la sediul S.C. APA SERV VALEA
JIULUI S.A. PETROANI, str. Cuza Vod, nr. 23, jud.
Hunedoara, n zilele de luni joi ntre orele 700-1530
i vineri 700-1300.
Observaiile publicului se primesc zilnic la sediul
autoritii competente pentru protecia mediului
Hunedoara.

Valentin Mircea, a vorbit n nume personal


atunci cnd s-a referit la cutremur, punctul de
vedere exprimat de acesta nefiind i poziia
Executivului.
La rndul su, secretarul de stat n
Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat,
a afirmat c ncrederea n instituiile statului trebuie pstrat i c lupta mpotriva consecinelor
dezastrelor este una ce se face n echip.
Un cutremur cu magnitudinea 5,3 grade pe
scara Richter a avut loc smbt diminea, la
ora 02:11, n Romnia, n zona Vrancea, conform Institutului Naional de CercetareDezvoltare pentru Fizica Pmntului.
Magnitudinea anunat iniial a fost de 5,6, preluat i de agenia american United States
Geological Survey (USGS).
Autoritatea Naional pentru Administrare i
Reglementare n Comunicaii a organizat, luni,
o nou ediie a conferinei internaionale intitulat "Noua paradigm a comunicaiilor radio".

AGERPRES

Anun public
privind depunerea solicitrii
de emitere a acordului de mediu

S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROANI


S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. PETROANI
anun publicul interesat asupra depunerii
solicitrii de emitere a acordului de mediu pentru
proiectul CANALIZARE MENAJER N STAIUNE
STRAJA LUPENI, propus a fi amplasat n Staiunea
Straja, aparinnd municipiului Lupeni .
Informaiile privind proiectul pot fi consultate la
sediul A.PM. HUNEDOARA din Deva, str. Aurel
Vlaicu, nr. 25, i n zilele de luni pn vineri ntre
orele 800-1600 i la sediul S.C. APA SERV VALEA
JIULUI S.A. PETROANI, str. Cuza Vod, nr. 23, jud.
Hunedoara, n zilele de luni joi ntre orele 700-1530
i vineri 700-1300.
Observaiile publicului se primesc zilnic la sediul
autoritii competente pentru protecia mediului
Hunedoara.

Actualitate
Gazeta de Diminea

11

Mari, 27 septembrie 2016

Tribunalul Hunedoara scutete Oficiul pentru


Jocuri de Noroc de plata taxei judiciare
n procesul cu Keops

Oficiul Naional pentru Jocuri


de Noroc nu trebuie s achite
taxa judiciar de timbru n procesul
cu societatea Keops din Petroani.
Magistraii au pus iniial instituia la
plat, dar luni au analizat situaia
i au dispus scutirea acesteia.
Procesul a fost ctigat pe fond
de omul de afaceri Siminel
Iordache,reprezentantul Keops
Serv, dar ONJN a formulat
contestaie, care se judec la
Tribunalul Hunendoara. nainte,
ns, de judecarea procesului, oficialii ONJN au cerut reexaminarea
taxei judiciare de timbru , iar judectorii au constatat c, legal, c
apelanta este scutit de la plata
taxei judiciare de timbru. Ca atare,
procesul poate acum s mearg
mai departe.
Reamintim c magistraii de la
Petroani au dat parial ctig de

cauz omului de afaceri petronean. Au anulat n parte procesului-verbal de constatare a contraveniei, ntocmit n data de 09 03
2016, adic au anulat msura
complementar de confiscare a
sumei de 289 783,84 lei, reprezentnd contravaloarea mijloacelor de
joc cumprate, dar au meninut
msura avretismentului aplicat .
Siminel Iordache a explicat la
vremea respectiv c cei de al
ONJN au decis sancionarea din
cauz c un e-mail nu a fost trimis
n termenul stabilit de prevederile
legale. Am cumprat jocurile de
noroc i trebuia s-i ntiinez
printr-un e-mail. Eu fusesem autorizat la data de 1 decembri i am
trimis i adres ctre ONJN n
ianuarie, dar ei au considerat c
am depit termenul legal de 15
zile, declara reprezentantul Keops

Serv SRL. El spune c, practice


confiscarea a fost una virtual,
pentru c suma de aproape
290.000 de lei reprezenta contravaloarea aparatelor, care fuseser
achiziionate n rate. n Romnia,

Liderul PRM Hunedoara,


Emanoel Andronache, a fost votat
cap de list pentru Camera
Deputailor, din partea PRM n
judeul Hunedoara, n urma unei
edine a Biroului Executiv
Judeean al Partidului Romnia
Mare. Conducerea central nu s-a
opus propunerii, dar a sugerat ca
Andronache s deschid lista
pentru Senat.
Dup ce a fost votat ca s deschid lista pentru Camera
Deputailor, lui Andronache i s-a
propus s candideze pe lista pentru Senat. Indiferent de alegerea
pe care o va face, acesta a declarat pentru GDD c este sigur de o
victorie la alegerile din iarn.
ntrebat despre un proiect clar
pentru judeul Hunedoara,
Emanoel Andronache a vorbit despre meninerea sau chiar creterea
numrului de personal la
Complexul Energetic Hunedoara i
construirea unui aeroport la Deva
care s scoat judeul din izolare.
S-a propus i s-a votat ca eu
s deschid lista pentru Camera
Deputailor din partea PRM n
judeul Hunedoara. Nu se opune
Bucuretiul, conducerea central,

doar c mi-a sugerat c ar fi mai


bine s deschid lista pentru Senat
a PRM pentru Hunedoara, ntruct
este mult mai clar n contiina alegtorului aceast camer- Senatul
, a declarat pentru Gazeta de
Diminea liderul PRM Hunedoara,
Emanoel Andronache.
Andronache, sigur de victorie.
Indiferent c va ncerca s obin
un loc n Senat sau n Camera
Deputailor, Emanoel Andronache
este sigur c i va bate mr la
alegerile din iarn pe candidaii
celorlalte partide.
Indiferent dac voi candida la
Senat sau la Camera Deputailor
unde voi deschide lista, pn
acum, din ce candidai s-au
anunat de la celelalte partide, v
declar, foarte categoric, i voi bate
mr pe toi n aceste alegeri. Nu
au niciun argument dup 20 de ani
n care au condus ara i judeul, i
judeul este ntr-o stare economic
n continu scdere. Nu au niciun
argument s mai obin votul de la
alegtori, a spus Andronache.
Dou puncte ale unui program
concret pentru Hunedoara sunt, n
viziunea lui Emanoel Andronache,
- meninerea sau chiar creterea

structurii personalului la CEH i


construcia unui aeroport n
reedina de jude.
Proiectul nostru pentru
Hunedoara, bineneles, dac vorbim de Valea Jiului, cred c s-a
ajuns, restructurarea de personal
i din punct de vedere al produciei
de crbune, la un nivel la care
poate fi folosit n favoarea
cetenilor, i aici m refer ca
producia CEH-ului n strns conlucrare i pe baz de contracte cu
Termocentrala Paroeni, cu regiunea de termoficare i
Termocentrala Mintia, s poat fi
n asemenea fel dimensionat,
nct actuala structur a personalului s poat fi meninut, ba mai
mult, n urma modernizrii i
ctigrii de clieni pentru termoficare, pentru apa cald menajer,
s poat fi o uoar cretere a
locurilor de munc n acest domeniu. Deci, din punct de vedere
energetic cred c s-a ajuns la un
nivel la care ar fi o prostie s se
mai reduc personal, ba mai mult,
exist premise pentru creterea
numrului de personal, a mai
spus Emanoel Andronache.
Potrivit sursei citate, un aero-

Emanoel Andronache, pe listele PRM


Hunedoara pentru parlamentare

n general procesele de acest gen


au fost ctigate de cei sancionai
pentru netrimiterea n termen a
e-mailului respectiv.

Carmen COsMAN-PREDA

port la Deva ar scoate judeul


Hunedoara din izolare.
Din punct de vedere al dezvoltrii economice a judeului, eu cred
c direciile principale vor trebui
fcute n aa fel nct din punct de
vedere al deschiderii judeului, s
se gndeasc un aeroport n zona
Devei care ar scoate din izolare
judeul nostru, a completat
Andronache.
Liderul PRM Hunedoara a
subliniat c nu se poate gndi, la
momentul actual la o regiune din
Europa cum este cea delimitat de
judeul Hunedoara, care s nu
aib un punct forte cum este un
aeroport pe raza judeului.

Bianca HOLOBU

12

Mari, 27 septembrie 2016

Actualitate
Gazeta de Diminea

Ioan GyUrI PaSCU: Mi-am trit viaa frumos,


cnd vrea Dumnezeu m duc, toi suntem la
mna Lui
Actorul Ioan Gyuri
Pascu, fost membru al
grupului Divertis i
muzician, a murit, luni
dimineaa, n urma unui
infarct, la vrsta de 55
de ani.

n jurul orei 5, am primit apelul


de urgen pentru o persoan
incontient. S-au deplasat echipajele noastre, au gsit un pacient
n stop cardio-respirator, imediat
au fost demarate procedurile de
resuscitare, dar spre ora 6 a fost
constatat decesul, a spus Bogdan
Opria, coordonatorul SMURD
Bucureti, citat de MEDIAFAX.
Artistul se retrsese din viaa
public dup ce n anul 2010 a
suferit un accident vascular. n
2014, la patru ani dup accident,
artistul declara c i-a trit viaa
frumos.
Duc o via normal. Pot
spune c regret cteva lucruri pe
care le-am fcut sau nu le-am
fcut pn acum, ns n general
mi-am trit viaa frumos. Cnd
vrea Dumnezeu, m duc, toi sun-

tem la mna lui. La toi ne sun la


un moment dat ceasul, asta este o
certitudine. Depinde doar cnd se
va ntmpla acest lucru, declara
Ioan Gyuri Pascu, n 2014.
Potrivit partenerilor si de
scen, Ioan Gyuri Pascu se simea
slbit n ultima perioad, dar cu
toate acestea, ar fi urmat s urce
pe scen n spectacolul Tache,
Ianke i Cadr, n regia lui Doru
Ana.
Sunt cutremurat. Noi aveam
spectacol pe 4 octombrie, urma s
mergem cu Tache, Ianke i
Cadr la Iai pe 31 octombrie i
pe 1 noiembrie. E adevrat c el
s-a simit oarecum slbit n ultimul
timp, dar tocmai spunea Hai, c
m pun pe picioare, c ncepem
treaba n toamn!. Doar acum
dou-trei zile vorbisem, a
menionat Doru Ana, pentru
AGERPRES.
Trupul lui Ioan Gyuri Pascu a
fost depus la Institutul Naional de
Medicin Legal Mina Minovici,
dar autopsia se va face mari,
medicul legist considernd c este
vorba despre un caz medico-legal.
Noapte bun, domnule actor!

Karate. Clubul Sportiv Heian Deva, pe


podium la Cupa romniei WUKF
Bianca HoLoBU

Clubul Sportiv Heian Deva


s-a ntors cu mai multe
medalii de aur, argint i
bronz, de la Cupa
Romniei WUKF ce s-a
desfurat la Media, sub
egida Federaiei Romne
de Karate WUKF, n 24-25
septembrie.

Clubul sportiv Heian Deva a


participat la Cupa Romniei WUKF
de la Media, cu un numr de 18
sportivi legitimai reuind s obin
9 medalii de aur, 4 de argint i 3
de bronz, ocupnd astfel, poziia a
cincea n clasamentul general.
Diana Josan, Mdlina David,
Victor Kutaba, Diana Tatotiu, precum i echipele de fete i biei

formate din Denisa Pdurean,


Mdlina David i Diana Tatoiu,
respectiv Victor Kutaba, Krech
Samuel i Cristian Josan, au
obinut aurul la Media, argint au
luat, la probele de kata i kumite,
Denisa Pdurean, Cristina Stanciu
i Carmen Tatoiu. Bronzul a revenit Dianei Ilie, lui Samuel Krech i
Robertei Pasc.
La eveniment au participat
peste 500 de sportivi din 47 de
cluburi.
Aceast competiie este nclzirea efectuat de karatitii deveni
pentru Campionatul European de
Karate WUKF care se va
desfura n perioada 12-19
octombrie, n Italia unde sunt
ateptai s participe aproximativ
2.000 de sportivi.

Bianca HoLoBU

Pamflet

Gazeta de Diminea

13

Mari, 27 septembrie 2016

Varianta modern a Mioriei,


rescris la Costeti de turma politicianist

Serbrile cmpeneti, zilele recoltelor i alte asemenea manifestri ce au ca punct central roadele satului, ofer
prilejul hunedorenilor, n toamna lui 2016, s ia contact, ndeaproape, cu o nou turm de mioare. Una nedefinit ntruct exemplarele dau dovad de o ncruciare de nedescris. Nu mai ti dac-i format din urcane, merinos sau tigaie i asta din cauza traseismului ce surclaseaz transhumana autohton.

Unde e vreo aezare, hop i


turma de politicieni ntr-o continu
transuman de la deal la munte i
de la munte la deal, doar doar or
reui lupii mbrcai n straie de
oaie s pcleasc nc o dat
electoratul cu purtri mieroase i
brbteti strngeri de mn.
Mioria laie, laie buclaie, a fost
n umbr zilele trecute la srbtoarea cresctorilor de ovine organizat la Costeti. Faa oilor inuite-n
arcuri a fost luat de turmele de
partid, platoul de la Costeti devenind, pentru ore bune, islazul de
afirmare a PNL, PSD, ALDE i
PMP, turmele de politicieni ciocnindu-se, ns nu violent, pe trmul
hunedorean.
Ca la trg, fiecare i-a prezentat
oferta, defilnd cu cei mai buni dintre cei mai buni, fiecare coloan
fiind condus de ciobnescul car-

patin ce are-n grij mioarele,


mnndu-le pe drumul cel bun.
Cnd s-au intersectat turmele nu
au ieit scntei, cum s-ar fi ateptat
lumea, ci s-a pus chiar de o
eztoare.
Fostul preedinte al PNL
Hunedoara, Mircea Ioan Moloactualmente preedintele ALDE
Hunedoara- pare c a fost punctul
central al srbtorii de la Costeti.
Fotii si colegi din PNL au venit i
l-au salutat cum se cuvine, n frunte
cu Mircia Muntean- primarul PSRO
al Devei pe care doar pierderea
mandatului l mpiedic s scrie
adeziunea la PNL i cel de la care
Molo a preluat partidul.
M-ai dat afar, dar am revenit
i am luat primria de la
Mrginean, explic Mircia Muntean
fostului su ef, Mircea Molo.
Din turm nu a lipsit nici eful

Fiscului, Lucian Heiu, viitorul


dup cum susin liberalii- preedinte
al PNL Hunedoara.
Carmen Hru (PNL), adus din
PSD n PNL pe mandatul lui Molo,
a fost i ea prezent la Costeti i
nu a ratat ntlnirea cu fostul ef.
Nici poza de pus n almanahul politicii romneti.
efu, am pierdut alegerile,
da'mcar s prima la Senat, i explic Hru lui Molo.
Nu c ai pierdut alegerile, ai
pierdut toat motenirea pe care vam lsat-o i ai nroit judeul, a
rspuns fostul preedinte.
Senatorul PMP Haralambie
Vochioiu i turma acestuia, par a-l
fi convins pe Molo, de importana
unei alimentaii sntoase oferindui un mr. Unul verde, exact simbolul partidului condus de fostul
preedinte Traian Bsescu.
B, Hari, da numa unu?, pare
a zice Mircea Molo, uitndu-se
spre coul cu mere al PMP-itilor.
Unu, domn' preedinte, nu tii

ct i kilogramul?, rspunde
Vochioiu.
Fostul i actualul baci al
judeului Mircea Ioan Molo i
Laureniu Nistor- s-au ciocnit i ei,
inevitabil.
David, copilul tu de suflet, o
spus c-mi d un jude la cheie. Am
spart i drumul de la
Sarmizegetusa i n-am gsit-o.
Mircea, oare nu ti tu unde-o
ascuns-o?, spune sobru Laureniu
Nistor.
Nistore, n-ai cutat unde trebuie. Cheia e la mine i la mine va
rmne. David a avut-o pe aia de
jucrie, doar nu credeai c am lsat
pe mna lui ceva att de important, rspunde Mircea Molo.
La Costeti, de srbtoarea
cresctorilor de ovine s-a umblat cu
cioara vopsit. Att de vopsit c
probabil sracele mioare ateapt
s treac alegerile pentru a se mai
afia n vreun trg.

Acest material este un pamflet


i trebuie tratat ca atare.

14

Mari, 27 septembrie 2016

Actualitate
Gazeta de Diminea

Hunedorenii sufer de obezitate i de diabet

Potrivit datelor statistice existente la nivelul


Direciei de Sntate
Public a judeului
Hunedoara, numrul
hunedorenilor care sufer de obezitate, hipertensiune arterial i al
bolnavilor de diabet
zaharat tip II, este n
cretere fa de ultimii
ani.
Dac n anul 2012, n judeul
Hunedoara sufereau de obezitate
2.683 de persoane, n 2015,
numrul acestora a crescut la
4716. Tot n cretere s-a aflat i
numrul bolnavilor de diabet zaharat tip II, de la 21.779 n 2012, la
26.143 n 2015. Cei mai muli

hunedoreni sufer de HTA (hipertensiune arterial -n.r), iar numrul


lor a crescut, raportat la aceeai
perioad, de la 60.234 la 62.856.
32.849 de hunedoreni sufereau
n 2012 de boli cardio-vasculare,
numrul acestora scznd cu
aproximativ 100 n 2015, iar cazurile de infarct miocardic acut au
sczut uor, de la 182 la 113.
Potrivit DSP Hunedoara, datele
statistice din 2015, privind ponderea populaiei pe grupe de vrst
arat c dintr-un total de 471.613,
303.100 hunedoreni aveau vrste
cuprinse ntre 15-59 ani i 108.804
dintre acetia, peste 60 de ani.
Compartimentul Evaluarea,
Promovarea Sntii i Educaie
pentru Sntate din cadrul
Directiei de Sntate Public a
judeului Hunedoara va desfura
campaniile Ziua Internaional a
Persoanelor Vrstnice i Ziua
Mondial a Inimii, n cadrul crora,

pe 28 septembrie, la orele 10:00,


la C.A.R.P.SPERANTA
Hunedoara i respectiv pe 29 septembrie, orele11:00, la cortul
amplasat pe zona pietonal din

faa Direciei de Sntate Public


Deva, se va msura tensiunea
arterial persoanelor care doresc.

Depuatul de Ilfov, Ninel Peia,


vrea reintroducerea n codul penal
a infraciunii de subminare a economiei naionale, prounnd, ntr-un
proiect de modificare a Codului
Penal depus n urm cu cteva
zile la Parlament, nchisoarea pe
via ca pedeaps pentru cei ce
svresc trdarea de ar.
Am sesizat un lucru ngrijortor. n Noul Cod Penal, s-a eliminat
Art 165 din vechiul cod penal care
prevedea infraciunea de
Subminare a Economiei Naionale.
Un asemenea lucru nu numai c
este strigtor la cer, dar ne d
dovada clar c lobbyul antiromnesc a ajuns att de influent nct
acum poate s-i pun la adpost
criminalii care lupt activ mpotriva
Romniei i a dezvoltrii sale economice. Acest lucru nu poate
rmne aa, nu numai pentru c n
toat lumea o asemenea acuzaie,
odat dovedit, este aspru i imediat pedepsit, ci, mai ales, pentru
c, dup 89, Romnia a fost atacat i subminat economic n
mod concertat i planificat, iar
crima de acest fel aduce prejudicii
att Romniei ca stat independent,

ct i fiecrui romn n parte prin


ndeprtarea acestuia de la nivelul
de trai pentru care trudete zilnic,
spune deputatul Ninel Peia.
Potrivit acestuia, eludarea
Articolului 165 reprezint o infraciune n sine i nu are drept scop
dect ascunderea celor vinovai
de jecmnirea averii naionale, a
distrugerii economiei i a agriculturii la ordinul unor Entiti Asociative
Externe ale cror interese sunt
total potrivnice intereselor noastre,
ca stat i naiune.
i mai ndrznesc s cred c
anumite modificri ale Noului Cod
Penal au fost atent studiate i
atent alese n laboratoare, pentru
ca mai apoi s fie susinute i
implementate prin cozile de topor
deja vndute aflate la Bucureti,
conanionali pri care acioneaz
numai la ndemnul stpnilor lor
din afara granielor, nuliti vestite
n mimauri mizerabile. A terge
Articolul 165 din Noul Cod Penal
este sinonim cu a dezincrimina trdarea de ar, cea mai ignobil
dintre infraciunile posibile. i mai
nseamn ceva: de ce s-ar dezincrimina subminarea economiei

naionale? Pentru c, aceasta fiind


acum la liber, tot mai muli ageni
dumnoi i pot exercita activitatea antiromneasc fr a risca
nimic. Dar, gndii-v ce urmeaz.
Odat la pmnt, praf i pulbere, urmeaz dezmembrarea
Romniei, lucru din ce n ce mai
declarat de diverse fore politice i
economice externe. Decesul economic al Romniei va fi urmat,
imediat, de sfierea trupului naional. Ori, aa ceva nu putem permite, fie i numai n numele milioanelor de romni care au luptat, au
murit pentru unitate i independen, mai susine deputatul.
Potrivit sursei citate, la un
moment dat, subminarea economiei naionale, crim sinonim cu
sabotarea rii, se pedepsea cu
nchisoarea ntre 10 i 20 de ani.
Prin proiectul de lege propus ,
nu fac dect s ndrept de fapt o
nelegiuire i sunt convins c toi
romnii sunt n asentimentul meu
i mi sprijin iniiativa.
Trdarea de ar nu se poate
pedepsi dect cu nchisoarea pe
via, orice pedeaps mai uoar
nu face dect s lase portie aces-

tor criminali de naiuni. Am introdus c aceast crim poate fi fcut i la ndemnul, n favoarea sau
n sprijinul unor organizaii romne,
pentru c, este arhicunoscut, pe
teritoriul Romniei activeaz sute
de organizaii susinute financiar
din exterior i care au o anumit
activitate declarat, n fapt lucrnd
mpotriva intereselor Neamului
Romnesc, ncheie deputatul.
Iniiativa parlamentarului de
Ilfov nu este de bun augur pentru
cei care au condus Complexul
Energetic Hunedoara i cei care
au contribuit pasiv sau activ la
devalizarea societii energetice
hunedorene.
n cei aproape patru ani de
cnd a fost nfiinat, CEH a ajuns
n stare de insolven, cu contracte
analizate de DNA, acesta fiind
condus de directori ce au ncasat
i 25 de mii de lei lunar i de
Consilii de Administraie ale cror
membrii au primit indemnizaii pe
msura salariului directorului general, fr ca vreunul dintre ei s
aib de ndeplinit criterii de
performan.

Bianca HOLOBU

Veste rea pentru cei ce au condus CEH-ul. Un deputat


de Ilfov vrea reintroducerea infraciunii de
subminare a economiei naionale. Pedeapsa:
NCHISOARE PE VIA

Mihaela MIHAI

Actualitate
Gazeta de Diminea

15

mari, 27 septembrie 2016

La Lupeni scad, la Petroani cresc datoriile


Datele oficiale ale Ministerului
Finanelor arat c patru primrii
din judeul Hunedoara au restane
mai mari de 90 de zile, acestea
cumulnd n total 3,11 milioane lei.
Restana cea mai mare dintre
primriile din Valea Jiului figureaz potrivit datelor existente la finele lunii august - n dreptul
Primriei municipiului Petroani,
care are datorii totale de 0,52
milioane lei.
Primria Petroani, care la finele lunii iunie avea restane de 0,41
milioane lei, a ajuns ca la finele
lunii iulie s datoreze 0,45 milioane lei, iar la finele lunii august
datoriile au ajuns la 0,52 milioane
de lei.
Primria Lupeni care n ultimele
luni a avut datorii de 0,63 milioane
de lei nregistreaz, la finele lunii
trecute, restane de doar 1,24
milioane de lei.
Celelate dou primrii hunedorene care nregistreaz restane,
potrivit Ministerului Finanelor
Publice, sunt Petrila- 0,05 milioane
lei la fel ca la finele lunii iulie - i
oimu, 2,29 milioane lei, dup ce
la finele lunii iulie avea datorii de
2,22 milioane lei.
Cumulat, cele patru primrii

hunedorene au n total datorii de


3,11 milioane de lei.
Statistica de la Ministerul
Finanelor arat n dreptul
Primriei Petroani restane de
0,41 milioane de lei la finele lunii
iunie fa de 0,92 milioane lei la
finele lunii mai, n timp ce Primria
Lupeni avea restane de 0,63
milioane lei, la fel ca la finele lunii
mai.
De menionat c statul a pompat, n ultimii doi ani, aproape 50
de milioane de lei numai pentru a
ajunge la zero cu managementul
ineficient de la nivelul Primriei
Lupeni, adic pentru a achita datoriile fcute de municipalitatea din
cel mai vestic municipiu al Vii
Jiului sub conducerea lui Cornel
Resmeri.
Primria municipiului Lupeni,
care n vara anului 2013 avea
aproape 50 de milioane de lei
datorie ocupnd primul loc la
nivel naional, a disprut, potrivit
raportrii de la finele lunii decembrie 2015, din topul administraiilor
cu restane. La finele lunii octombrie raportrile de la MFP artau n
dreptul Primriei Lupeni o datorie
de 5,72 milioane de lei. Cu aproape 3 milioane de lei mai puin fa

de raportarea de la finele lunii septembrie cnd municipalitatea din


Lupeni nregistra 8,65 milioane de
lei datorie. Adic n ultimele luni
ale anului 2015, municipalitatea
condus la acea vreme de Cornel
Resmeri, a scpat, cu ajutorul
statului, de datorii de circa 8
milioane de lei.
Dup cum reiese din dosarul
Gala Bute, directorul adjunct al
Finanelor Publice Hunedoara
Vasile Rusan, apropiat de municipalitatea de la Lupeni, este rud
cu unii dintre acionarii de la
Termogaz Company, firm ce a
ctigat contractul de lucrri din

Straja i care avea de recuperat


sume importante de la primria
condus de Cornel Resmeri. O
bun parte constnd n penaliti i
ntrzieri la plat.
Cornel Resmeri, fostul primar
din Lupeni, a fost pus sub acuzare
n dosarul Gala Bute alturi de fostul ministru al Turismului, Elena
Udrea. Acuzaiile aduse lui Cornel
Resmeri, Cristofor Condoiu i
Miron Grdean au fost disjunse
ntr-un alt dosar care a fost trimis
anul acesta n judecat la
Tribunalul Hunedoara.

Edilii din localitile unde mai


exist reele de termoficare sentlnesc mari, la Deva, la sediul
Consiliului Judeean Hunedoara,
pentru a discuta problema energiei
termice. Iarna bate la u i nc
nu se tie dac cele dou termocentrale ce aparin de Complexul
Energetic Hunedoara vor putea
asigura agentul termic sau nu.

La ntlnirea la care este anunat prezena secretarului de stat


Corina Popescu vor participa primarii din Deva, Petroani, Vulcan
i Lupeni. n utlima perioad s-au
fcut numeroase demersuri la
Ministeruil Energiei, dat fiind
situaia n care se gsete
Complexul Energetic Hunedoara i
care st la baza incertitudinii livrrii

agentului termic n sistem centralizat. Compania energetic este n


insolven, producia de huil este
sczut, iar Termocentralele
Paroeni i Mintia nu s-au aliniat
normelor de mediu, motiv pentru
care Garda de Mediu a dispus
nc din vara anului trecut sistarea
activitii n aceste uniti de producere a energieie electrice i ter-

mice. Complexul Energetic


Hunedoara a contestat n instan
procesele verbale ncheiate de
inspectorii de mediu i din acest
motiv cele dou termocentrale pot
funciona n continuare.
n cazul Termocentralei Mintia
Judectoria Deva a pronunat deja
o sentin nefavorabil, meninnd
decizia Grzii de Mediu de sistare
a activitii, procesul tranndu-se
n faza de apel.
n cazul Termocentralei
Paroeni, Judectoria Petroani a
amnat pentru finele lunii septembrie judecarea dosaruluu n care
conducerea CEH contest procesul verbal prin care Garda de
Mediu a dispus sistarea activitii.
Mai exist, ns, i problema
legat de asigurarea huilei necesare producerii energiei termice i
electrice, ntruct producia de crbune nregistrat de minele din
cadrul CEH este n scdere, ceea
ce ar putea s duc la neasigurarea stocurilor necesare.

Soarta termoficrii se dezbate la Deva

mihaela mIHaI

Carmen CoSman-PreDa

16

Publicitate

Mari, 27 septembrie 2016

Gazeta de Diminea

Cere-i potaului s-i fac abonament la


Gazeta de Diminea!
inforMaie n timp real
Hunedoara n rePortaje,
interviuri,
DoCuMentare, Poveti
PolitiC,
aDMinistraie
sPort

Performan n comunicare,
pentru o comunitate
performer!

Preurile abonamentelor sunt urmtoarele:


Gazeta deDiminea, apariie luni-vineri:
1 lun:
3 luni:
6 luni:
12 luni:

22 lei
63 lei
128 lei
254 lei

Preul / lun scade pe msur


ce perioada abonamentului
crete, astfel:
1 lun:
2-3 luni:
4-6 luni:
7-12 luni:

22,00 lei
21,00 lei
21,33 lei
21,17 lei

22 lei/lun

2
luni

21 lei/lun

lun

21 lei/lun

3
luni

S-ar putea să vă placă și

  • 8 Femei
    8 Femei
    Document41 pagini
    8 Femei
    Bianca Holobut
    0% (2)
  • 1 Noiembrie
    1 Noiembrie
    Document16 pagini
    1 Noiembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 31 Octombrie
    31 Octombrie
    Document16 pagini
    31 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 2 Noiembrie
    2 Noiembrie
    Document16 pagini
    2 Noiembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • Editorial
    Editorial
    Document1 pagină
    Editorial
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • OLEANNA
    OLEANNA
    Document34 pagini
    OLEANNA
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 20 Octombrie
    20 Octombrie
    Document16 pagini
    20 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 17 Octombrie
    17 Octombrie
    Document16 pagini
    17 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 18 Octombrie
    18 Octombrie
    Document16 pagini
    18 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 19 Octombrie
    19 Octombrie
    Document16 pagini
    19 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 11 Octombrie
    11 Octombrie
    Document16 pagini
    11 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 12 Octombrie
    12 Octombrie
    Document17 pagini
    12 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 5 Octombrie
    5 Octombrie
    Document16 pagini
    5 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 30 Septembrie
    30 Septembrie
    Document16 pagini
    30 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 7 Octombrie
    7 Octombrie
    Document16 pagini
    7 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 10 Octombrie
    10 Octombrie
    Document16 pagini
    10 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 29 Septembrie
    29 Septembrie
    Document16 pagini
    29 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 13 Octombrie
    13 Octombrie
    Document16 pagini
    13 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 20 Septembrie
    20 Septembrie
    Document16 pagini
    20 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 4 Octombrie
    4 Octombrie
    Document16 pagini
    4 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 3 Octombrie
    3 Octombrie
    Document16 pagini
    3 Octombrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 22 Septembrie
    22 Septembrie
    Document16 pagini
    22 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 28 Septembrie
    28 Septembrie
    Document16 pagini
    28 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 23 Septembrie
    23 Septembrie
    Document16 pagini
    23 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 21 Septembrie
    21 Septembrie
    Document15 pagini
    21 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 26 Septembrie
    26 Septembrie
    Document16 pagini
    26 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 21 Septembrie
    21 Septembrie
    Document16 pagini
    21 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 19 Septembrie
    19 Septembrie
    Document16 pagini
    19 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări
  • 16 Septembrie
    16 Septembrie
    Document16 pagini
    16 Septembrie
    Bianca Holobut
    Încă nu există evaluări