Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2012-2013
CUPRINS
CAP. 1 TEMA DE PROIECTARE
CAP. 2 MEMORIU TEHNIC
CAP. 3 ASPECTE PRIVIND CARACTERISTICILE APELOR UZATE MUNICIPALE
3.1. Poluanii caracteristici
3.2. Condiii de calitate pentru factorul de mediu apa. Normative
3.3. Caracteristicile apelor uzate municipale
CAP. 4 TEHNOLOGIA ADOPTAT PENTRU EPURAREA APELOR UZATE
MUNICIPALE
4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
4.2. Factorii care influenteaz selecia operaiilor proceselor unitare
4.3. Determinarea gradului de epurare necesar
4.4. Calculul concentraiilor intermediare
4.5. Alegerea variantelor tehnologice optime i descrierea detaliat a procesului
tehnologic adoptat
4.6. Schema bloc a procesului de epurare mecano- chimico-biologic
4.7. Materii prime, auxiliare i utiliti
4.8. Subproduse materiale i energetice, deeuri
CAP. 5 PROIECTAREA TEHNOLOGIC A UTILAJELOR
5.1. Debite de calcul i de verificare utilizate n staiile de epurare municipale
5.2. Dimensionare utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare
5.2.1. Dimensionarea gratarelor
5.2.2. Dimensionarea deznisipatoarelor
5.2.3. Dimensionarea bazinului de egalizare
5.2.4. Dimensionarea decantoarelor primare
5.3. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare
5.3.1. Dimensionarea bazinului cu nmol activ
5.3.2. Dimensionarea decantorului secundar
5.4. Tratarea nmolurilor (aspecte generale privind colectarea i tratarea nmolurilor)
5.5. Fie tehnice ale utilajelor dimensionale
CAP. 6 CONSTRUCII I INSTALAII PREVZUTE N CADRUL STAIEI DE EPURARE
MUNICIPALE
6.1. Contrucii i instalaii legate direct de procesul tehnologic al staiilor de epurare
municipale
6.2. Construcii i instalaii anexe ale staiilor de epurare municipale
CAP. 7 PLANA CU SCHEMA TEHNOLOGIC
BIBLIOGRAFIE
2
acestor procese, mai ales prin prisma epurarii unor cantitati mari de ape uzate, avand in vedere si
aspectele economice ale fiecarui proces.
In urma analizarii avantajelor si dezavantajelor a fiecarei variante tehnologice de epurare,
din punct de vedere ecologic si economic, se va alege varianta optima si apoi se va face
descrierea detaliata a tehnologiei adoptate pentru proiectarea statiei de epurare mecano-chimicobiologica.
In capitolul cinci, se prezinta posibilitatile de integrare a epurarii avansate in procesul
tehnologic de epurare a apelor uzate municipale, pentru a realiza gradul de epurare dorit si
dimensionarea utilajelor din cadrul statiei de epurare a apelor uzate urbane.
In capitolul sase se prezinta constructiile si instalatiile direct legate de procesul
tehnologic de epurare a apelor uzate si constructiile si instalatiile anexe statiei.
negative asupra mediului nconjurator, dar compuii reductori, prin consumarea oxigenului
dizolvat micoreaz capacitatea de autoepurare a emisarului.
6.Apa cald -produs de multe industrii care utilizeaz apa ca agent de racire.
Deversarea ca atare a apei calde n emisar perturb desfurarea proceselor biologice de
autoepurare.
7.Contaminarea bacteriologic - poate fi produs de industriile alimentare, cresctoriile
de animale sau canalizarea apelor menajere ( Macoveanu si altii.,1997).
Indicatorul de calitate
U.M.
ale localitilor
NTPA-002
Metoda
analiz
de
Temperatura
35
40
pH
Uniti pH
6.5-8.5
6.5-8.5
SR ISO 1052397
Materii n suspensie
Consum
biochimic
mg/dm3
de mgO2/dm3
35.0
350
STAS 6953-81
25.0
300
STAS 6560-82
SR
ISO
5815/98
5
125.0
500
metoda cu dicromat de
SR
ISO
6060/96
potasiu (CCOCr)
6
mg/dm3
2.0 (3.0)
30
STAS 8683-70
mg/dm3
1.0 (2.0)
5.0
STAS
10064-
75
8
mg/dm3
0.1
1.0
SR ISO 6703/198
Sulfuri
hidrogen mg/dm3
0.5
1.0
sulfurat (S2-)
SR ISO 1053097
10
Sulfii (SO32-)
mg/dm3
1.0
STAS 7661-89
11
Sulfai (SO42-)
mg/dm3
600.0
600
STAS 8601-70
12
Fenoli
0.3
30
20.0
30
0.2
0.5
antrenabili
cu mg/dm3
vapori de ap (C6H5OH)
13
14
Plumb (Pb2+)
mg/dm3
STAS 7167-92
SR 7587-96
STAS 8637-79
15
Cadmiu (Cd2+)
mg/dm3
0.2
0.3
SR
ISO
5961/93
16
mg/dm3
1.0
1.5
STAS 7884-91
SR ISO 917498
17
mg/dm3
0.1
0.2
STAS 7884-91
SR ISO 1108398
18
Cupru (Cu2+)
mg/dm3
0.1
0.2
STAS 7795-80
19
Nichel (Ni2+)
mg/dm3
0.5
1.0
STAS 7987-67
20
Zinc (Zn2)
mg/dm3
0.5
1.0
STAS 8314-87
21
mg/dm3
1.0
2.0
SR
8662/1-96
SR ISO 633396
22
mg/dm3
0.2
0.5
STAS 6364-78
Cunoaterea naturii apelor uzate este absolut necesar pentru proiectarea i operarea
sistemelor de colectare i epurare. Compoziia apelor de suprafa i a apelor uzate se determin
prin analize de laborator: gravimetrice, volumetrice sau fizico-chimice, conform standardelor n
vigoare pentru fiecare ar. Caracteristicile fizice, chimice i bacteriologice reflect compoziia i
respectiv, gradul de poluare al apei uzate.
Compoziia apelor uzate este variabil n timp i spaiu. O prob de ap prelevat din
acelai punct, la un moment dat poate prezenta caracteristici variabile datorit multitudinii de
factori care influeneaz aceste caracteristici.
O prob de ap necesit analize fizice, chimice i bacteriologice, dupa cum sunt
clasificai i factorii care influeneaz calitatea apelor uzate.
A.Caracteristicile fizice ale apelor uzate municipale
1.Temperatura apelor uzate influeneaz majoritatea reaciilor fizice i biochimice, care
au loc n procesul de epurare. Determinarea temperaturii se efectueaz numai la locul de
recoltare, prin introducerea termometrului n apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dup
10 minute de la introducerea termometrului fr al scoate din ap, n paralel determinndu-se
temperatura aerului.
2.Turbiditatea apelor uzate este dat de particulele foarte fine aflate n suspensie, care nu
sedimenteaz n timp. Analizele de laborator se exprim n grade de turbiditate. Un grad de
turbiditate corespunde unui mg SiO2/dm3 de ap.
3.Culoare apelor uzate menajere este gri deschis, iar culoarea gri nchis indic nceputul
procesului de fermentare a materiilor organice existente n aceste ape. Pentru apele uzate care
prezint alte nuane de culori, rezult c amestecul cu ape uzate industriale este dominat de cele
industriale.
4.Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil; intrarea n
fermentaie a materiilor organice este indicat de mirosuri de hidrogen sulfurat, de putregai sau de
alte mirosuri produse de descompunere. Apele uzate oreneti pot avea mirosuri diferite
imprimate de natura i proveniena apelor uzate industriale.
5.Materiile solide totale care se gsesc n apa uzat pot fi n stare de suspensie i materii
solide dizolvate. Materiile solide n suspensie, la rndul lor, pot fi separabile prin decantare i
materii coloidale. Prin termenul general de solide se definesc materiile care rmn ca reziduu
dup evaporarea apei la 103-105C i au n componen att materii solide nefiltrabile prin filtre
de 1,2m (solide n suspensie) ct i materii solide filtrabile (coloizi i compui dizolvai).
6.Conductivitatea aduce informaii asupra cantitii de sruri dizolvate.
10
modifiicrii tensiunii superficiale pot favoriza aciunea nociva a unor toxice, usurnd absorbia
acestora.
9.Nitriii i nitraii sunt coninui n apa uzat proaspat n concentraii mai reduse.
Concentraii mai mari nregistreaz staiile de epurare.
11
n general, apele uzate menajere proaspete au un coninut ridicat de azot organic i sczut de
amoniac liber.
7.Stabilitatea si stabilitatea relativa a apelor menajere constituie o determinare
caracteristic a acestor ape lipsite, parial sau total de oxigen. Substanele organice din apele
uzate cu coninut foarte sczut de oxigen sufer o descompunere anaeroba emannd un miros
dezagreabil; se poate spune c apa este putrescibil. Inversul putrescibilitii l reprezint
stabilitatea apelor uzate. Stabilitatea relativ este definit de raportul, n procente, dintre
cantitatea de oxigen existente n ap i cererea de oxigen pentru a satisface faza primar de
consum a oxigenului (M. Dima, 1998).
c)Caracteristici bacteriologice i biologice
Apele uzate n compoziia carora se afl materia organice, sunt populate i cu specii de
organisme care valorific resursele de hran respective i care, n decursul dezvoltrii lor, s-au
adaptat unor condiii unilaterale de mediu. Aceste organisme constituie indicatorul biologic ce
caracterizeaz pozitiv gradul de ncrcare a apei cu substane organice sau gradul su de
saprobitate. Organismele respective sunt formate din bacterii, protozoare, alge etc.
Analiznd apele uzate dup toate aceste caracteristici se poate evalua gradul de toxicitate
a lor, gradul de epurare necesar i aciunea pe care o exercit, prin compoziia lor, apele uzate
asupra receptorilor naturali.
Apele uzate conin i substane poluante care pot fi recuperate i revalorificate, precum i
substane care pot ngreuna sau mpiedica procesul de epurare, de aceea este necesar o analiz
atent i precis a caracteristicilor apelor uzate .
Analiza biologic un poate furniza valori cantitative asupra proceselor de poluare i nici
un poate indica natura poluantului. n aceast situaie, metodele de analiz fizico chimic a
apelor uzate se completeaz reciproc cu metodele de analiz biologic. (Dima M.,1998)
13
Reinerea substanelor poluante sau a celor care pot fi valorificate ulterior, avnd ca efect
final, obinerea apei epurate ce poate fi reintrodus n circuitul natural;
14
Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode ce se bazeaz prin metode fizice ,
chimice i biologice .
Clasificarea metodelor de epurare :
1. Dup tipul procesului :
epurare mecanic
epurare chimic
epurare biologica
epurare primar
epurare secundar
n cadrul epurrii primare (mecanic) sunt folosite operaii fizice pentru eliminarea
substanelor poluate sedimentabile din apele uzate, folosind n acest scop, construcii i instalaii
a caror alctuire difer dup mrimea suspensiilor reinute. Astfel pentru reinerea corpurilor i
suspensiilor mari se folosesc grtare i site; n unele situaii de scheme de epurare, aceast
operaie se numete epurare preliminar.
Pentru separarea, prin flotare sau gravitaional, a grsimilor si emulsiilor care plutesc n
masa apei uzate, se folosesc separatoare de grasimi, iar sedimentarea sau decantarea materiilor
solide, n suspensie separabile prin decantare, are loc n deznisipatoare, decantoare, fose septic
etc.
Operaia de reinere din apele uzate a compuilor i a impuritilor de dimensiuni mari, se
numete degrosierea apelor i se refer la procesele fizice care au loc n grtare, deznisipatoare i
separatoare de grsimi. Acest procedeu de epurare este folosit frecvent n epurarea apelor uzate
menajere, constituind o etap intermediar de realizare total a epurrii apelor, n deosebi pentru
localitile n care staia de epurare se construiete simultan cu canalizarea localitii. n cazul n
cnd n canalizarea oreneasc sunt deversate mari cantiti de ape uzate industrial, pentru a
proteja desfaurarea normal a proceselor de epurare n treapta mecanic se prevede o epurare
preeliminar alctuit din bazine de egalizare a debitelor i de uniformizare a concentraiilor sau
din bazine de neutralizare a apelor puternic acide sau alkaline ( Dima, 1998 )
15
17
18
Factorii cei mai importani care intervin n evaluarea i selecia operaiilor i proceselor unitare
sunt prezentate n tabelul urmator (Macoveanu M., i alii., 1997 ) .
Tabelul nr. 2 : Factorii ce intervin n evaluarea operaiilor i proceselor unitare
Nr.crt.
1.
Observaii
Factori
epurare propus.
experienei anterioare i a
literature
pentru
datelor din
instalaiile
pilot
sau
4.
apelor uzate .
uniformizrii.
5.
toxici ).
schema
de
epurare
Condiiile climatic.
7.
reactor.
8.
Performanele realizate.
9.
19
Factorii de mediu.
12.
Necesarul de utiliti .
13.
Necesarul de personal.
14.
exploatare ).
15.
Costuri cu investiii.
16.
Complexitatea procesului.
pregtire al personalului.
17.
18.
Compatibilitatea cu instalaiile
existente .
ansamblul sau.
20
(1)
(2) n care :
= 13.88
ntr-o seciune intermediar de la gura de vrsare pn la seciunea de amestecare
(3) n care :
21
a=
n care :
a coeficient de amestec ;
coeficient exprimat prin relaia lui V.A.Frolov;
=
coeficient ce ine cont de locul i tipul evacurii apei uzate n emisar;
Se adopt
m2/s n care :
= 0.0135 m2/s
= 1.5*1.2*
a=
= 0.602
= 0.999
L
)
+ = 4047.8 m
22
Lam = *
+ = 314.37 m
Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de epurare necesar pentru
poluanii importani considerai n tema de proiectare , aa nct , dup epurare i amestecare cu
apele emisarului s se ncadreze n condiiile de calitate , categoria a doua de ape de suprafa .
1.Determinarea GE pentru materii n suspensii.
Se va aplica formula general de derminare a GE perticularizat pentru materii n
suspensii:
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%]
CiSS valoarea final a concentraiei materiei solide n suspensie , conform NTPA 001/2005
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 = (355 35 )/355*100 = 89.55 [%]
2. Determinarea GE pentru CCOCr
CiSS = 325
CfSS = 125
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%] = (325 - 125)/325*100 = 61.53 [%]
3.DeterminareaGE pentru substane organice (CBO5)
Acest calcul se definete n urmtoarele situaii :
a. Cnd n afar de diluii i amestecare intervine i procesul natural de autoepurare a
apei prin oxigenare la suprafa.
b. Cnd n ecuaia de bilan calculele se bazeaz numai pe diluie i amestecare i nu iau
n considerare procesul de autoepurare .
c. Funcie de condiiile impuse prin NTPA 001/2005 .
a. Se ia n considerare diluia , amestecarea i procesul de autoepurare prin
oxigenarea apei.
= 0.108 s
*(6.4-2*10-0.1*0.108) +
diferenele ntre concentraia oxigenului dizolvat la saturaie (COsat20 = 9.2 mg/l) i concentraia
oxigenului dizolvat ce trebuie s existe n orice moment n apa receptorului (COr) .
Dmax = COsat20 - COr
Dmax = 9.2 6 = 3.2 mg/l
CBO5a.m. = F * Dmax = 2*3.2 = 6.4 mg/l
Concentraia CBO5 ntr-o ap uzat, se determin folosind urmtoarea relaie de calcul
care ia n consideraie bilanul n ceea ce privete CBO5 .
(
CBO5a.u =
CBO5a.u =
)
)
mg/l
= 76.44 mg/l
mg/l
) (
= 11.8937 mg/l
Se determin timpul critic la care se realizeaz deficitul maxim de oxigen ( dup gura de
vrsare ) din apa rului :
(
tcr =
= 1.656 s
Dcr =
Dcr =
Dcr = 5.07 mg/l
*100 %
*100 = 20 %
26
Procese/
operaii Procese/
operaii
unitare
combinaii
ale
CBO5
CCOCr
MTS
Ntotal
Mic
Mic
Mic
Mic
30 40
30 40
50 65
20 40
uzat 80 85
80 85
80 90
60 85
60-80%
60-85%
60-80%
acestora
1
Preepurarea
epurarea
( Reinerea
pe
grtare i site
preeeliminar)
2
Sedimentare
Separare pe grtare
primar
deznisipare,
sedimentarea
particolelor
suspensie
3
care
microorganismele
din
apa
consum
substane
organice i o parte
din compuii cu
azot - fosfor
4
poluantilor
din
Coagularea
si Coagularea
sedimentarea(dupa pericinetica-
27
60-80%
preepurare)
floculare40-70%
40-70%
50-80%
50-90%
pe 50-85%
50-85%
50-85%
30-50%
separarea
flocoanelor
prin
sedimentare
6
Adsorbtie
pe Adsorbtia
carbune activ
compusilor
organici
carbune activ
Gratare
DZ
DP
BNA
DS
a.e.
Varianta II
a.u .
Gratare
DZ
DZ
DZ
CF
CF
DP
DP
DD
DP
BNA
DS
a.e.
Varianta III
a.u .
a.e.
Gratare
DZ
FL
DP
A
CF
28
BNA
DS
Varianta IV
a.u .
a.e.
Gratare
DZ
CF
DP
BNA
DP
FB
DS
Varianta V
a.u .
a.e.
Gratare
DZ
FL
Varianta I
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1 %
(
Ci
Ci =
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
= 315.06 mg/l
DP; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 157.53mg/l
BNA + DS ; GE = 80 %
Ci =
Ci =
= 31.50 mg/l
Ci =
= 290 mg/l
DZ; GE = 5%
29
Ci =
Ci =
= 275.5 mg/l
DP; GE = 40 %
Ci =
Ci =
=165.3 mg/l
BNA + DS; GE = 85 %
Ci =
Ci =
= 24.795mg/l
=24.795 mg/l
Ci =
= 325 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci ==
= 308.75 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
Ci =
= 200.68 mg/l
BNA + DS ; GE = 83 %
Ci =
Ci =
= 34.11 mg/l
= 34.11 mg/l
Ci =
= 12,5 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
Ci =
= 12.125 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
Ci =
=9.7 mg/l
BNA + DS ; GE = 61%
Ci =
Ci =
= 3.78 mg/l
30
3.78 mg/l
Varianta II.
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1%
(
Ci
Ci =
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
= 315.06 mg/l
CF; GE = 55 %;
Ci =
Ci =
= 141.77 mg/l
DP; GE = 50%
Ci =
Ci =
=70.88 mg/l
BNA + DS; GE = 80 %
Ci =
Ci =
= 14.17 mg/l
= 14.17 mg/l
Ci =
= 290 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
Ci =
= 275.5 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 137.75 mg/l
DP; GE = 40%
Ci =
Ci =
= 82.65 mg/l
Ci =
= 12.39mg/l
= 12.39mg/l
Ci =
Ci =
= 325mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
=308.75 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 154.37 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
Ci =
= 100.34mg/l
BNA + DS; GE = 83 %
Ci =
Ci =
= 17.05 mg/l
= 17.05 mg/l
Ci =
= 12,5 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
Ci =
= 12.12 mg/l
CF; GE = 50%
Ci =
Ci =
= 6.06 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
Ci =
= 4.85 mg/l
BNA + DS ; GE = 61 %
Ci =
Ci =
= 1.89 mg/l
Varianta III
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1%
Ci
Ci =
= 331.65 mg/l
32
= 1.89 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
= 315.06 mg/l
Fl; GE = 15 %
Ci =
Ci =
= 267.80 mg/l
CF; GE = 55 %;
Ci =
Ci =
= 120.51 mg/l
DP; GE = 50%
Ci =
Ci =
= 60.25 mg/l
BNA+DS; GE = 80 %
Ci =
Ci =
= 12.11 mg/l
=12.11 mg/l
Ci =
= 290 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
Ci =
= 275.5 mg/l
Fl; GE = 10 %
Ci =
Ci =
= 247.95 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 123.97 mg/l
DP; GE = 40%
Ci =
Ci =
= 74.38 mg/l
BNA+DS; GE = 85 %
Ci =
Ci =
= 11.15 mg/l
Ci =
= 325 mg/l
33
= 11.15 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
= 308.75 mg/l
Fl; GE = 10 %
Ci =
Ci =
= 277.87 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 138.93 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
Ci =
= 90.3 mg/l
BNA+DS; GE = 83 %
(
Ci =
Ci =
= 15.35 mg/l
= 15.35 mg/l
Ci =
= 12,5 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
Ci =
= 12.12 mg/l
FL; GE = 10%
Ci =
Ci =
= 10.9 mg/l
CF; GE = 50%
Ci =
Ci =
= 5.45 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
Ci =
= 4.36 mg/l
BNA+DS; GE = 61 %
Ci =
Ci =
= 1.7 mg/l
34
= 1.7 mg/l
Varianta IV
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1%
(
Ci
Ci =
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
= 315.06 mg/l
CF; GE = 55 %;
Ci =
Ci =
= 141.77 mg/l
DP; GE = 50%
Ci =
Ci =
= 70.88 mg/l
BNA+DS; GE = 80%
Ci =
Ci =
= 14.17 mg/l
Cactiv; GE = 50%
Ci =
Ci =
= 7.08 mg/l
Ci =
= 290 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
Ci =
= 275.5 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 137.75 mg/l
DP; GE = 40%
Ci =
Ci =
= 82.65 mg/l
BNA+DS; GE = 85 %
Ci =
Ci =
= 12.39 mg/l
35
= 7.08 mg/l
Cactiv; GE = 60 %
Ci =
Ci =
= 4.956 mg/l
= 4.95 mg/l
Ci =
= 325 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
= 308.75 mg/l
CF; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 154.37 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
Ci =
= 100.34 mg/l
BNA+DS; GE = 83 %
Ci =
Ci =
= 17.05 mg/l
Cactiv; GE = 60 %
Ci =
Ci =
= 6.82 mg/l
Ci =
= 12,5 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
Ci =
= 12,12 mg/l
CF; GE = 50%
Ci =
Ci =
= 6.06 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
Ci =
= 4.85 mg/l
BNA+DS; GE = 61 %
36
= 6.82 mg/l
Ci =
Ci =
= 1.89 mg/l
Cactiv; GE = 25 %
Ci =
Ci =
= 1.41 mg/l
= 1.41 mg/l
Varianta V
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1 %
(
Ci
Ci =
= 331.65 mg/l
DZ; GE = 5 %
Ci =
Ci =
= 315.06 mg/l
FL; GE = 15 %
Ci =
Ci =
= 267.80 mg/l
DP; GE = 50 %
Ci =
Ci =
= 133.9 mg/l
FB; GE = 63%
Ci =
Ci =
= 49.54 mg/l
Cactiv; GE = 50%
Ci =
Ci =
= 24.77 mg/l
Ci =
= 290 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
Ci =
= 275.5 mg/l
37
= 24.77 mg/l
FL; GE = 10 %
Ci =
Ci =
= 247.95 mg/l
DP; GE = 40 %
Ci =
Ci =
= 148.77 mg/l
FB; GE = 60%
Ci =
Ci =
= 59.50 mg/l
Cactiv; GE = 60%
Ci =
Ci =
=23.80 mg/l
= 23.80 mg/l
Ci =
= 325 mg/l
DZ; GE = 5%
Ci =
Ci =
= 308.75 mg/l
FL; GE = 10 %
Ci =
Ci =
= 277.87 mg/l
DP; GE = 35 %
Ci =
Ci =
= 180.61 mg/l
FB; GE = 60%
Ci =
Ci =
= 72.25 mg/l
Cactiv; GE = 60%
Ci =
Ci =
=28.9 mg/l
Ci =
= 12.5 mg/l
DZ; GE = 3%
Ci =
Ci =
= 12.12 mg/l
38
= 28.9 mg/l
FL; GE = 10 %
Ci =
Ci =
= 10.91 mg/l
DP; GE = 20 %
Ci =
Ci =
= 8.73 mg/l
FB; GE = 60%
Ci =
Ci =
= 3.49 mg/l
Cactiv; GE = 25%
Ci =
4.5.
Ci =
=2.61 mg/l
= 2.61 mg/l
Valori / Variante
MTS
CBO5
CCOCr
Ntotal
Varianta I
31,50
24.79
34.11
3.78
Varianta II
14.17
12.39
17.05
1.89
Varianta III
12.11
11.15
15.35
1.70
Varianta IV
7.08
4.95
6.82
1.41
Varianta V
24.77
23.80
28.9
2.61
NTPA 001
35
25
125
10
Analiznd cele cinci variante constatm c toate variantele se ncadreaz din punct de
vedere ecologic, deoarece concentraiile calculate sunt in conformitate cu Legea 188/2002,
NTPA 001/2002.
Din punct de vedere economic, alegem prima variant, deoarece, aceasta are un cost de
ntretinere mai scazut, iar procesele si utilajele nu sunt att de pretenioase. Neavnd procese de
coagulare-floculare nu avem cheltuieli suplimentare pentru reactivii de coagulare floculare.
Apa uzata brut intrata n statia de epurare, trece prin gratare si site, unde are loc retinerea
corpurilor si a suspensiilor de dimensiuni mari. Ulterior, se realizeaza separarea materiilor solide
39
40
Debitele de ap uzat
Determinarea debitelor de ap uzat reprezint o etap fundamental pentru proiectarea
sistemelor de canalizare i a utilajelor din sistemul de epurare.
Cunoscnd tipurile de ape uzate (menajere , industrilale) este necesar s se determine i
s se analizeze debitele respective pentru a obine informaiile necesare pentru proiectare.
Conform datelor statistice aproximativ o treime din apa uzat municipal provine din
utilizrile domestic (din folosinta sanitar , din spitale).
Consumul de ap i debite de ape uzate se pot estima din evidenele inute de regiile
autonome de ap. n aceste evidente sunt informatii referitoare la volumul de ap potabil
produs i trimis n sistemul de distribuire i volumul de ap consumat.
Pentru a estima corect debitele de ape uzate este necesar s se determine prin contorizare
volumele reale consummate de populaie sau industrial.
Factorii principali care influenteaz debitele de ape uzate sunt:
1. Factori specifici comunitii :
Grtare , Site
Qc = 2 * Qor.max
Qv = Qor.min
Deznisipator
Qc = 2 * Qor.max
Qv = Qor.min
Decantor primar
Qc = Qzi.max
Qv =2* Qor.max
Qc = Qzi.max
Qv = Qor.max
Decantor secundar
Qc = Qzi.max
Qv = Qor.max
Unghiul de nclinare : = 75 .
= 1.83;
Viteza n amonte de grtar trebuie sa varieze ntre 0.4 0.6 m/s i n condiii de
precipitaii abundente poate varia ntre 0.4 0.9 m/s . Aceast vitez se poate calcula cu relaia :
va =
m/s
unde ;
Qc = debit de calcul ;
Bc = nlimea grtarului , Bc = 2m;
hmax = nlimae lichidului n amonte de grtar . Aceata variaz ntre 0.25 0.65 m .Vom
adopta hmax = 0.4 m .
b) Se calculeaz suma limilor interspaiilor dintre bare :
unde :
c = laimea pieselor de prindere a barelor grtarului .Se adopt 0.3 m.
d) Se verific viteza apei n amonte de grtar :
unde:
R = raza hidraulic
R=
j = panta grtarului;
j = 0.5 mm;
45
L = lungimea deznisipatorului;
B = limea deznisipatorului;
vs = viteza de sedimentare.
H = nlimea deznisipatorului ;
ncrcarea superficial:
46
= 0.15 m/s.
= 1.4 m.
47
ncrcarea superficial
(m3/m2h)
2.5
2.5
1.4
1.6
1.8
2.25
1.7
1.25
1.4
1.75
unde
= 1.5.
d) Viteza de circulaie a apei prin decantor :
va = 10 mm/s = 0.01m/s
e) Tipmul de staionare n decantor :
ts = 1.5
2.5 h.
Se adopt ts = 2h = 7200s.
f) Se calculeaz volumul spaiului de decantare:
Vs = Qc * ts
[m3]
Vs = 0.32*7200 = 2304 m3
a) Se calculeaz ariile transversale i orizontale:
48
Hu = vs * ts [m]
B=
Dac limea decantorului primar este mai mare dect valorile standardizate (3 5) m se
recurge la compartimentarea bazinelor de sedimentare. Se adopt limea unui compartiment
b1 = 3.5 m i se calculeaz :
n=
e) Se calculeaz volumul total de nmol depus:
unde :
= densitatea nmolului;
= 1100
Se adopt
1200 kg/m3;
= 1150 kg/m3;
49
P = umiditatea mmolului;
P = 95 %.
50
Qc Q zi . m ax 0.360 m 3 / s
3. Eficiena epurrii epurrii biologice:
-global:
GEb
C C
C
CBO5 tb
CBO5
fb
100
CBO5 ib
165,3 24,795
100
165,3
GEb 85%
GEb
n general, bazinele cu nmol activ permit reducerea coninutului de CBO5 la valori mai
mici de 25 mg/L, conform NTPA 001/2005, asigurnd un grad de epurare cuprins ntre 85
95%.
4.ncrcarea organic a bazinului cu nmol activ (IOB)
Reprezint cantitatea de CBO5 din influent care poate fi ndeprtat ntr-un metru cub de
bazin de aerare. Datele din literatur ofer posibilitatea calculrii IOB n trei variante:
a) Funcie de GE, de coninutul de materii n suspensie i de timpul de aerare:
I OB
I OB
CBO5 ib
K 1 GE , kgCBO5 / m 3 zi
V
5 1 0,85
I ON
b)
I ON
Qc CCBO5
V CN
I OB
CN
1,93
I ON 0,75kgCBO5 / kgNamolActiv zi
2,57
I ON K 1 GE
I ON 5 1 0,85 I ON 0,75
53
r = coeficient de recirculare.
CR = concentraia nmolului activ recirculat
Se va adopta CR = 10 kg/m3
9.Timpul de aerare:
a) Cnd se consider c recircularea nmolului poate fi neglijat:
ta
V
2667 ,168
ta
t a 2,058 h
Qc
0,360 3600
( relaia Huncker)
LSB = cantitatea de CBO5 pentru apa uzat ce urmeaz a fi prelucrat biologic, exprimat
n kg/zi
54
C os
C SA C B
CO 37,19
K 10 760
, kg / zi
KT
p
1
11,35
760
0,83
CO 66,87kg / zi
0,9 7,4 1,75
783
C OS = 11,35 mg O2/l;
55
CO'
CO
CO'
66,87
CO' 2,78kgO2 / h
24
CO'103
2,78 103
Qaer
Qaer 77,22m 3 / h
COsp H imersie
94
Ap
Qaer
77 ,22
Ap
A p 1,287 m 2
iaer
60
Lungimea bazinului:
(
V
2667 ,168
n
n2
V1
2105 ,53
58
Au = suprafaa util a decantorului radial din care s-a sczut suprafaa de sub jgheabul
apei decantate.
n general, datele din literatur stabilite pentru ncrcarea superficial n decantorul
secundar au o valoare mai mic sau egal cu 1,9 m3/m2h pentru valori ale IVN < 100 ml/g.
n general vsc' 1,2 m3 / m 2 h
3.Se calculeaz ncrcarea superficial a decantorului secundar cu materii solide.
(
D
(m
)
40
D1
D2
Au
(m)
(m)
(m2)
40,1
37,
110
d1
d2
d3
hs
hu
hd
(m
(m
(m
(m
(m
(m
(m
(m
0,4 3,5 -
59
3,9 1
Vu
da
(m3) (mm)
388
2
7001000
dc
dn
(m
(mm
m)
500700
350500
Reinerea= QDSc C SSi C SSf / 1000 0,48 157 ,53 31,5 / 1000
Reinerea=
Procedeul de prelucrare
Conditionare
1. iazuri de namol
2. paturi de deshidratare
3. deshidratare mecanica-statica
4. deshidratare mecanica-dinamica
1. deshidratarea termica
2. imprastierea pe teren sau acoperirea unor
incinte
Namol igienizat
Namol fixat
De regula namolurile proaspete din statiile de epurare urbane sunt prelucrate in prealabil
prin fermentarea anaeroba, dupa care urmeaza procesele de deshidratare naturala sau artificiala si
in final valorificarea lui in agricultura ca ingrasamant organic, daca corespunde din punct de
vedere bacteorologic.
Formarea si caracteristicile namolurilor
Principalele tipuri de namoluri ce se formeaza in procesele de epurare apelor uzate sunt :
Namol amestecat rezultat din amestecul de namol primar cu namol activ in exces ;
Namol de precipitare rezultat din epurarea fizico-chimica a apei uzate prin adaos
de agenti de neutralizare, precipitare si coagulare-floculare ;
Namol sterilizat.
Namolul fermentat poate fi mai usor deshidratat, cu cheltuieli mai mici decat in cazul namolului
brut.
Fermentarea anaeroba a namolului
Prin fermentare anaeroba se intelege procesul de degradare biologica a substantelor
organice din namoluri, prin activitatea unor populatii bacteriene, care in anumite conditii de
mediu (pH, temperatura, etc) descompun materiilor organice din namol prin procese de oxido
reducere biochimica in molecule simple de CH4, CO, CO2 si H2, care formeaza asa numitul gaz
de fermentatie sau biogaz si care are o putere calorica medie de circa 5.000kcal/Nm3.
Cinetica fermentarii anaerobe se desfasoara sub influenta a doua grupe principale de
bacterii care traiesc in simbioza in acelasi mediu fizic si chimic respectiv bacterii anaerobe si
aerobe, care transforma, prin hidroliza, substantele organice complexe (hidratii de carbon,
proteine, grasimi) in substante organice mai simple (acizi organici inferiori, alcooli etc.) cu
ajutorul enzimelor extracelulare. In continuare aceste substante sunt sursa de hrana pentru
moleculele mai simple, care cu ajutorul enzimelor intracelulare sunt transformate in compusi
simpli si inofensivi mediului: metan, dioxid de carbon etc.Rezulta ca fermentarea anaeroba este
un proces complex care se desfasoara in doua faze:
faza de lichefiere;
faza de gazificare.
20-
25%, cantitatea de grasimi a ajuns la maximum 6,5 % (fata de substanta uscata), activitatea
enzimatica este practic nula, iar testul de fermentabilitate este negativ.
Ingrosarea namolului
Aceasta metoda constituie cea mai simpla si larg raspandita metoda de concentrare a
namolului, avand drept rezultat reducerea volumului si ameliorarea rezistentei specifice la
filtrare.
Gradul de ingrosare depinde de mai multe variabile, dintre care mai importante sunt: tipul
de namol (primar, activat, fermentat etc), concentratia initiala a solidelor, temperatura, utilizarea
agentilor chimici, durata de ingrosare etc. Prin ingrosare, volumul namolului, pe seama apei
eliminate, se reduce de circa 20 ori fata de volumul initial, in schimb ingrosarea este eficienta
pana la o concentratie de solide de 8 -10%.
Ingrosarea se poate realiza prin decantoare ingrosatoare gravitationale, flotare sau
centrifugare etc.
Ingrosarea gravitationala se realizeaza in decantoare verticale (pentru statii mici) sau
decantoare radiale. Gradul de ingrosare depinde de durata procesului si de inaltimea coloanei de
apa (adancimea bazinului) din decantor.
Ingrosarea prin flotare se aplica pentru suspensii care au tendinta de flotare si sunt
rezistente la compactare prin actiunea gravitationala. Se aplica procedeul de flotare cu aer
insuflat sub presiune, care prin destindere la presiunea apropiata de cea atmosferica, elimina bule
fine de aer care se ataseaza flocoanele.
Ingrosarea prin centrifugare se recomanda pentru namolul activat in exces, atunci cand
nu se dispune de spatiu pentru executarea de decantoare - ingrosatoare.
65
Elutrierea
Elutrierea namolurilor, impreuna cu conditionarea chimica ocupa un loc important in
cadrul tratarii preliminare a namolurilor.
Elurtierea namolurilor este un proces fizic de conditionare care asigura scaderea
rezistentei specifice la filtrare prin eliminarea din namolului fermentat sau brut mineral a
coloizilor si aparticulelor fiind dispersate. Pe de alta parte elutrierea reduce si alcalinitatea
namolului, necesara in special, cand se prevede folosirea de ractivi pentru conditionarea
namolului.
Ca agent de elutriere se utilizeaza apa de rau, de retea, din statia de epurare, iar din punct
de vedere tehnologic aceasta operatie se desfasoara in bazin deschis care functioneaza intr-o
treapta, in doua trepte sau in contra curent.
Deshidratarea namolurilor.
In mod obisnuit, namolurile trebuie transportate cu vehicule la locul de valorificare sau
de depozitare finala. Aceasta operatie nu este insa posibila deoarece namolurile fermentate
contin cantitati mari de apa (95-97% umiditate).
Aceasta situatie impune aplicarea unui proces de deshidratare chiar si in statia de epurare;
prin acesta volumul lor se reduce considerabil si devenind transportabile pe uscat.
Deshidratarea se poate realiza prin urmatoarele procedee:
Deshidratarea mecanica
Alegera unuia din procedeele de deshidratare mecanica necesita studii prealabile de
laborator privind filtrabilitatea namolurilor si in final precizarea utilajului optim impus de
specificul namolurilor. Procedeele se bazeaza pe constatarea ca supunand namolul la diferite
actiuni mecanice de compresiune sau de depresiune este indepartata (in mare masura) apa libera
existenta intre particulele solide ; pentru a se reduce in plus apa legata coloidal si capilar trebuie
sa se actioneze asupra schimbarii, asupra structurii namolului, namolul trebuie supus unei tratari
prealabile-coagulare, elutriere etc.
Metodele frecvente aplicate la deshidratarea mecanica a namolurilor sunt :
Filtrele presa
Centrifugarea
Deshidratarea avansata
Deshidratarea avansata a namolurilor, cu reducerea componentei organice se realizeaza
prin procedee termice de prelucrare. In acest mod, in marile statii de epurare unde volumele de
namol sunt importante se asigura conditii de manevrare usoara a namolurilor deshidratare,
dependent de conditiile atmosferice.
Metodele frecvent aplicate la deshidratarea avansata a namolurilor sunt :
Uscarea termica- Reducerea avansata a umiditatii namolului se poate realiza prin
evaporarea fortata a apei, pana la o umiditate de 10-15%, in instalatii speciale si cu aport de
67
energie exterioara. Principalele tipuri de instalatii utilizate pentru uscarea termica a namolului
sunt: uscatoare cu vetre etajate, uscatoare rotative si uscatoare prin atomizare.
Incinerarea-Pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului
brut si evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a
materialului supus incinerarii. In acest scop, pentru incinerarea namolului se utilizeaza cuptoare
rotative cilindrice, cu vetre multiple sau cu pat fluidizat.
68
Analizand valorile substantelor fertilizante din namolul proaspat si cel fermentat, rezulta
ca namolul fermentat contine cu 40-50% mai putine substante fertilizante decat namolul
proaspat. Folosirea namolului in agricultura se face sub forma de namol lichid proaspat, namolul
lichid stabilizat aerob, namol lichid pasteurizat, namol deshidratat, namol compostat, namol
uscat (granule sau pulbere) etc. In toate cazurile fiind obligatorie analiza compozitiei chimice a
namolului, precum si respectarea normelor si restrictiile ecologice recomandate de agentiile de
protectia mediului.
Pentru eliminarea pericolului de infectare a solului, a culturilor, apelor freatice etc, cu
germeni patogeni, oua de paraziti etc, trebuie luate o serie de masuri de diminuare a potentialului
infectios. In acest scop, specialistii considera necesara o tratare suplimentara a namolului (lichid
sau deshidratat) in vederea dezinfectiei lui recomandand pasteurizarea, iradierea, tratare cu
agenti chimici, compostarea etc.
Pasteurizarea consta in incalzirea namolului la 80-900C cateva minute, inainte sau dupa
fermentare, utilizand vapori de apa calda, arzatoare sau instalatii cu microunde. Un alt procedeu
de dezinfectie termica il reprezinta si uscarea namolului. Dezinfectia namolului se poate face
prin iradiere cu Co-60.
Compostarea constituie un procedeu de mineralizare a materiei organice continute in
namol cu ajutorul microorganismelor, realizandu-se in final un material inofensiv, cu volum si
greutate reduse, ce poate fi utilizat fara dificultati, din punct de vedere igienic, ca ingrasamant
agricol. Namolul se preteaza mult mai bine la compostare daca este amestecat cu gunoi menajer.(
Dima M./1998).
69
70
Descriere: Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine din beton armat unde sunt
retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza, independent
unele de altele, cu o viteza constanta. Aceasta viteza, asa cum s-a aratat, depinde de forma,
marimea si greutatea particulei. Este absolut necesara plasarea acestor bazine inaitea
centrifugelor, schimbatoarelor de caldura, a pompelor de presiuni mari.
Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dupa gratare si site si instalatia de flotatie
si inaintea decantoarelor primare. Se recomanda folosirea acestor utilaje atunci cand curba de
sedimentare indica faptul ca intr-un timp scurt, aproximativ 120-180 secunde, se depun 25-30%
din totalul suspensiilor continute in apa.
Functionare: Deznisipatorul are
rolul de retine a suspensiilor granulare care
sedimenteaza. Exploatarea si intretinerea deznisipatorului consta in curatirea bazinului si
evacuarea namolului cu utilaje speciale. Dupa directia de miscare a apei in aceste bazine se
deosebesc deznisipatoare orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare
verticale, unde miscarea apei se face pe verticala. In functie de modul de curatire a depunerilor,
se deosebesc deznisipatoare cu curatire manuala, deznisipatoare cu curatire mecanica si
hidraulica.
Dimensiuni:
- Aria orizontala: A0=
- Aria transversala: Atr =
m2 ;
- Lungimea: L=
;
- Latimea: B=3,8m;
- Inaltimea: H=
;
- Numarul de compartimente: n=3.
71
Domeniul de utilizare: Sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile mai
mici de 0,2 mm. Care se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substante usoare
care plutesc la suprafata apei.
Descriere: decantorul primar prevede patru compartimente cu dispozitive de separare, un
canal de ocolire, camere de repartitie asezate in fata decantorului, dotate cu stavilare si orificii cu
ajutorul carora se regleaza debitul si nivelurile de apa in fiecare compartiment. In scopul maririi
eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar, in afara de decantorul primar, in afara
de cresterea duratei de decantare se mai folosesc urmatoarele solutii tehnologice:
- adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor, in speta namolul activ din
deantorul secundar, care indeplineste rolul de adjuvant si de biocoagulator;
- aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor, separatorul de
grasimi care functioneaza prin flotare contribuie la preaerarea apelor;
- pentru apele uzate industriale se recomanda tratarea preliminara cu coagulanti chimici care
contribuie la cresterea dimensiunilor aglomerarilor.
Eficienta decantarii primare asupra reducerii materiilor organice exprimata in CBO5, este
de 20-25%.
Functionare: Accesul si evacuarea apei se face cat mai uniform pentru o functionare cat mai
buna a ascetuia. Distributia apei in decantoare trebuie realizata pe toata inaltimea utila, precum si
pe toata latimea ori perimetrul distribuitorului. Dupa directia de deplasare a apei uzate in
decantoare, acestea se impart in doua grupe:
- decantoare orizontale; in decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal;
- decantoare verticale; in decantoarele verticale apa circula de jos in sus.
Dimensiuni:
- Aria orizontala: A0=
- Aria transversala: Atr =
;
- Lungimea: L=72 m;
- Latimea: B=
;
- Inaltimea: H=3,87 m;
-Numarul de compartimente: n=4
72
73
74
75
Conductele si canalele de legatura intre diferite constructii si instalatii din statie reprezinta
un procent important din ansamblul statiei de epurare. Conductele trebuie amplasate asfel incat
canalul de aductiune a apei in statie sa nu fie pus sub presiune.
La canale, colturile intre radieri si pereti vor fi rotunjite, pentru o mai buna antrenare a apei
si se vor evita curbele in loc, iar in plan se recomanda raze de curbura egale cu de 5 ori latimea
canalului. Conductele se executa din fonta, azbociment, otel izolat la interior si exterior, iar
canalele din beton si de cele mai multe ori din elemente din beton armat prefabricate.
Conductele de by-pass pot apare ca necesare in urmatoarele puncte: la intrarea in statie,
dupa gratare, dupa deznisipare, dupa decantoarele primare. In particular, conductele de by-pass
sunt necesare statiilor de epurare care primesc ape uzate din retele de canalizare dimensionate in
sistem unitar, insa pot fi necesare si celor care primesc ape uzate din retele in sistem divizor,
atunci cand cantitati importante de apa subterana sunt colectate in acestea.
Conducte prin care se transporta namolul, executate de obicei din fonta, trebuie sa fie
suficient de mari in diametru deoarece pierderile de sarcina sunt cu 50 100 % mai mari in
comparatie cu cele care transporta ape uzate. Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu
posibilitati de curatire din loc in loc si cu ventuze pentru evacuarea gazului.
Camerele de repartitie au ca scop sa asigure distributia automata si uniforma a unor
cantitati egale de ape uzate si namoluri la constructii sau compartimente similare.
76
Reteaua de canalizare din incinta statiei de epurare are drept scop sa colecteze apele uzate
rezultate de la diferite folosinte si sa le evacueze in canalul de aductiune a apei uzate in statie;
apele meteorice pot fi evacuate si in amonte de treapta de epurare biologica.
Reteaua de alimentare cu energie electrica, cu gaze, cu apa calda, abur, aer comprimat etc.,
sunt folosite atat pentru necesitatile instalatiilor de epurare, cat si pentru exploatarea generala a
statiei.
Echimpamente. Cladirile statiilor de pompare, a generatoarelor de putere etc. Sunt
prevazute cu macarale fixe; pentru celelalte nevoi ale statiei, care apar mai rar in exploatare,
statia trebuie sa fie dotata cu macarale mobile, necesare, de exemplu ridicarii unor stavilare,
vane, gratare etc.
Protectia muncii si tehnica securitatii trebuie sa constituie o preocupare deosebita a
proiectantului, deoarece intr-o statie de epurare sunt multe puncte in care se pot produce
accidente. In acest sens se vor prevedea balustrade la toate bazinele, instalatii de joasa tensiune,
de ventilare, precum si toate celelalte echipamente necesare evitarii oricarui accident.
Amenajarea terenului este una din preocuparile importante ale proiectarii. Drumurile de
acces la diferite constructii si instalatii, precum si la constructiile anexa, vor fi proiectate in
functie de utilaje, materialele etc. care trebuie transportate. Amenajarea de terase generale in
statie se practica numai cand terenul permite constructia acestora. Plantatul florilor in unele
puncte este recomandat. Ingradirea statiei de epurare cu un gard din prefabricate se considera
obligatorie, atat pentru protectia ei, cat si a oamenilor si animalelor care ar patrunde in statie.
Toate constructiile si instalatiile, precum si contructiile anexa, vor fi amplasate si executate
pentru a raspunde, in afara conditiilor tehnologice de epurare, si conditiilor arhitectonice.
77
Bibliografie
Macoveanu M., Teodosiu C., Duca Gh. ,,Epurarea avansata a apelor uzate continand
compusi organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iasi, 1997
Negulescu M. ,,Epurarea apelor uzate orasenesti. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978
Dima M. ,,Proiectarea statiilor de epurare Institutul politehnic Iasi, 1981
Dima M. ,,Epurarea apelor uzate , Volumul II, Ed. Junimea, Iasi, 1998
Tudose R. Z., Stancu A., Vitan F., Horoba D., Petrescu S., Ibanescu I., Popovici L.,
Bacaoanu A., Moise A., Carstea S. ,, Fenomene de transfer si utilaje in industria chimica
, Ed. Rotaprint, Iasi, 1990
Teodosiu C. -suport curs TBE, 2012-2013
www.greenagenda.org
78