Sunteți pe pagina 1din 105

STABILITATEA PANTELOR

SI LUCRARI DE SPRIJINIRE
Lucrari de stabilizare
a versantilor instabili
2
Conf. Dr. ing. Loretta Batali

STRUCTURI DE SPRIJIN DIN PAMANT ARMAT


Principiul pmntului armat
Pentru eforturile de ntindere pe care pmntul nu le poate prelua se pot introduce armturi n teren.

Pamantul nu poate prelua eforturi de intindere

Principiul pmntului armat

Modul de interactiune a armaturilor


cu pamantul

Tipuri de structuri din pmnt armat

A. Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat
- ele pot fi n situaia de a prelua sau nu ncrcri exterioare
- principalul criteriu de dimensionare este stabilitatea sub greutate proprie i, eventual, sub posibilele
ncrcri exterioare.

Zid de sprijin din pamant armat

Culee din pamant armat

Tipuri de structuri din pmnt armat


A. Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat

Tipuri de structuri din pmnt armat


A.

Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat
A.1. Structuri de sprijin i pante abrupte (peste 70fa de orizontal)

Tipuri de structuri din pmnt armat


A.

Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat
A.2. Ramblee fundate pe terenuri moi, armate la baza

Tipuri de structuri din pmnt armat


B. Structuri din pmnt stabile sub propria lor greutate chiar i n varianta nearmat
- principalul criteriu de dimensionare este preluarea ncrcrilor exterioare, n condiii de
limitare a deformaiilor
- drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice,
- mbrcmini bituminoase armate cu materiale geosintetice,
- lucrri aferente cilor ferate,
- platforme armate cu materiale geosintetice .

Tipuri de armaturi

- geotextile,
- geogrile,
- geocompozite de armare.

- benzi sau grile metalice,


- benzi, folii sau grile din materiale polimerice
- ancore de diverse tipuri.

- armturi relativ inextensibile - deformaiile la rupere sunt mai mici


dect deformaiile maxime ce pot apare n terenul nearmat.
n aceast categorie intr armturile metalice.
- armturi relativ extensibile - deformaii la rupere mai mari dect
deformaiile maxime ce pot apare n pmntul nearmat.
n aceast categorie intr aproape toate tipurile de armturi geosintetice.

Tipuri de armaturi
- benzi

Tipuri de armaturi
- grile

Tipuri de armaturi
- folii

Tipuri de armaturi
- ancore

Elemente de fatada

panouri prefabricate din beton cu nlime mai mic dect nlimea structurii, mbinate ntre ele prin

diferite sisteme,

panouri prefabricate din beton cu nlime egal cu nlimea structurii,

blocuri modulare prefabricate din beton,

elemente metalice,

gabioane,

materiale geosintetice ntoarse la faa zidului,

elemente montate dup construcie n cazul geosinteticelor ntoarse la faa structurii, realizate din beton

torcretat, beton, panouri prefabricate din beton, lemn sau alte materiale.

Elemente de fatada

Panouri pe toata inaltimea structurii

Elemente de fatada

Blocuri modulare prefabricate

Elemente de fatada

Geotextile intoarse
la fata masivului

Elemente de fatada

Geotextile intoarse la
fata masivului si
protectie de lemn

Elemente de fatada

Gabioane din geogrile

Elemente de fatada

Protectie din plasa de


sarma

10

Elemente de fatada

Elemente de fatada

11

Elemente de fatada

Umplutura armata
1.

Umpluturi din pmnt necoeziv < 15% particule fine. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.

2.

Umpluturi din pmnt slab coeziv >15% particule fine, IP 6%. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de

structuri.
3.

Umpluturi din pmnt coeziv nu pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter permanent. Utilizarea

umpluturilor coezive implic utilizarea unei cantiti mari de armtur, cu o adeziune bun i cu proprieti
drenante. n general este recomandat evitarea acestor materiale.
4.

Cenui de termocentral

5.

Steril de min materialul va fi evaluat dac este utilizabil pentru structuri de pmnt armat.

6.

Materiale friabile pmnturile friabile, cum sunt cele susceptibile de degradri datorit apei nu pot fi

utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice.

12

Armaturi geosintetice - caracterizare


Caracteristic
Rezistena la ntindere
Elongaia la ncrcare
maxim
Rezistena la ntindere a
mbinrilor
Rezistena la perforare
static (CBR)
Rezistena la perforare
dinamic
Caracteristicile de
frecare
Fluaj din ntindere
Deteriorare la punere n
oper
Deschiderea
caracteristic a porilor
Permeabilitate normal
pe plan
Durabilitate
Rezisten la degradare
datorit agenilor
climatici
Rezisten la
mbtrnire chimic
Rezistena la degradare
biologic

Standard aplicabil
SR EN ISO 10319:1999
SR EN ISO 10319:1999

Filtrare
N
R

Funcii
Separare
N
R

Armare
N
N

SR EN ISO 10321:1999

SR EN ISO 12236:2000

SR EN 918:2000

prEN ISO 12957-1:1997


prEN ISO 12957-2:1997
EN ISO 13431
EN 10722-1

R
R

EN ISO 12956

EN ISO 11058

anexa B a SR EN 13251
EN 12224

N
R

N
R

N
R

ENV ISO 12960 sau


13438
ENV 12447
SR EN 12225:2000

Principii de proiectare la stari limita


Categorii geotehnice
Categoria geotehnica 1:
structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate folosind experiena acumulat i date i
analize calitative. n aceast categorie intr structurile de sprijin i pantele cu nlime mai mic de
1.5 m, la care cedarea ar duce la distrugeri minime i la blocarea accesului.

13

Principii de proiectare la stari limita


Categorii geotehnice
Categoria geotehnica 2:
structuri convenionale fr riscuri deosebite, nici condiii de ncrcare sau de teren speciale, care
pot fi proiectate utiliznd date i analize cantitative obinuite. n aceast categorie intr rambleele i
structurile a cror cedare poate provoca pagube moderate.

Principii de proiectare la stari limita


Categorii geotehnice
Categoria geotehnica 2:

14

Principii de proiectare la stari limita


Categorii geotehnice
Categoria geotehnica 3:
structuri care implic riscuri deosebite sau dificulti de teren i/sau ncrcare, care trebuie
proiectate utiliznd metode speciale. n aceast categorie intr pilele de pod, structuri care suport
n mod direct autostrzi sau alte drumuri naionale sau principale, baraje, ziduri de cheu, ramblee de
cale ferat .

Principii de proiectare la stari limita


Categorii geotehnice
Categoria geotehnica 3:

15

Principii de proiectare la stari limita


- verificarea aparitiei starilor limita in teren si in structura
Stri limit ultime considerate n EUROCODE 7:
pierderea echilibrului structurii sau terenului, n care rezistena materialelor
structurale si a terenului este nesemnificativ n asigurarea rezistenei (EQU);
- cedare intern sau deformaii excesive ale structurii sau elementelor structurale, n
care rezistena materialelor structurale este semnificativ n asigurarea rezistenei (STR);
cedarea sau deformaii excesive ale terenului, n care rezistena terenului este
semnificativ n asigurarea rezistenei (GEO);
- pierderea echilibrului structurii sau terenului datorit ridicrii de ctre presiunile
interstiiale (UPL);
antrenare hidrodinamic, eroziune intern a terenului datorat gradienilor
hidraulici (HYD).

Principii de proiectare la stari limita


- determinarea valorilor de proiectare ale actiunilor
Fd = F Frep,

F este factorul parial aplicat aciunilor,


Frep este valoarea reprezentativ a aciunii

Frep = Fk,

este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale


aciunilor n valori reprezentative i poate fi egal cu 1.0 sau
subunitar (notat 0, 1 sau 2)
Fk valoarea caracteristic a aciunilor

- determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici


Xd = Xk/M,

Xk este valoarea caracteristic a proprietii geotehnice,


M este factorul parial de material aplicat caracteristicilor
geotehnice.

Factorii pariali pot fi aplicai aciunilor nsele (Frep multiplicare cu F)


sau efectelor lor (E multiplicare cu E),
proprietilor geotehnice (X divizare la M) sau rezistenelor (R divizare la R).

16

Principii de proiectare la stari limita


Pentru verificarea la SLU de tip EQU :
Edst,d Estb,d,

Edst,d este valoarea de proiectare a efectului aciunilor


destabilizatoare,
Estb,d este valoarea de proiectare a efectului aciunilor stabilizatoare.

Pentru verificarea la SLU de tip STR i GEO :


Ed Rd,
Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor aciunilor,
Rd este valoarea de proiectare a rezistenei corespunztoare
entru strile limit STR i GEO: 3 abordri ale proiectrii la SLU
Combinaia 1: A1 + M1 + R1
Combinaia 2: A2 + M2 + R1
I.
Combinaia: A1 + M1 + R2
II.
Combinaia: (A1 sau A2) + M2 + R3
A1 pentru aciunile structurale,
A2 pentru aciunile geotehnice

Principii de proiectare la stari limita


Factori pariali ai aciunilor pentru verificarea tip EQU
Aciune
Permanent, defavorabil
Permanent, favorabil
Variabil, defavorabil
Variabil favorabil

Simbol
G;dst
G;stb
Q;dst
Q;stb

Valoare
1.10
0.90
1.50
0

Factori pariali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU


Parametru geotehnic
Rezistena la forfecare
(aplicat tan)
Coeziunea efectiv
Rezistena la forfecare
nedrenat
Rezistena la compresiune
monoaxial
Greutate volumic

Simbol

Valoare
1.25

c
cu

1.25
1.40

qu

1.40

1.00

17

Principii de proiectare la stari limita


Factori pariali ai aciunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR i GEO
Aciune
Defavorabil
Favorabil
Defavorabil
Favorabil

Permanent
Variabil

Set

Simbol

A1
1.35
1.0
1.5
0

G
Q

A2
1.0
1.0
1.3
0

Factori pariali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificrile de tip STR i GEO
Parametru geotehnic
Rezistena la
forfecare (aplicat
tan)
Coeziunea efectiv
Rezistena la
forfecare nedrenat
Rezistena la
compresiune
monoaxial
Greutate volumic

Set

Simbol

M1
1.0

M2
1.25

c
cu

1.0
1.0

1.25
1.4

qu

1.0

1.4

1.0

1.0

Principii de proiectare la stari limita


Factori pariali pentru lucrri de sprijin pentru verificrile de tip STR i GEO
Rezisten

Simbol

R1
1.0
1.0
1.0

R;v
R;h
R;e

Capacitatea portant
Alunecare pe talp
Rezistena terenului

Set
R2
1.4
1.1
1.4

R3
1.0
1.0
1.0

Factori pariali pentru pante i stabilitatea general pentru verificrile de tip STR i GEO

Rezisten
Rezistena terenului

Simbol
R;e

R1
1.0

Set
R2
1.1

R3
1.0

Pentru verificarea la SLEN n teren sau n seciunile structurale:


Ed Cd,
Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor aciunilor,

18

Principii de proiectare la stari limita


Factor partial pt. materialele geosintetice, fm
Factor parial
fm1

Component
fm11

fm12
fm2

fm21
fm22

f m1 = f m11 f m12

Semnificaie
Fabricaie acoper posibilele reduceri ale capacitii
materialelor n comparaie cu valorile caracteristicile
determinate n cadrul procedurilor de control i posibilele
erori de determinare
Extrapolarea datelor din ncercri ia n considerare
capacitatea pe termen lung a materialelor. Poate varia n
funcie de durata de via a structurii
Posibilitatea de deteriorare ia n considerare
deteriorarea din timpul execuiei
Influena mediului ia n considerare degradarea datorat
condiiilor de mediu

f m = f m1 f m 2

f m 2 = f m 21 f m 22

Principii de proiectare la stari limita


n cazul materialelor geosintetice, fm va fi aplicat minimului dintre rezistena la rupere
prin fluaj din traciune, Tft i rezistena medie la ntindere lund n considerare deformaia
de fluaj, Tmed f, obinnd astfel rezistena de calcul:

T T
Tc = min ft , medf
fm fm

Factori pariali pentru interactiunea pamant/armatura


Exist dou mecanisme posibile de interaciune ntre pmnt i armtur:
suprafaa posibil de cedare intersecteaz un strat de armtur; n acest caz
mecanismul de interaciune este unul de rezisten la smulgere; factorul parial de
siguran corespunztor este fsm.
suprafaa potenial de cedare coincide cu un strat de armtur; n acest caz
mecanismul de interaciune este unul de rezisten la alunecare; factorul parial de
siguran este fal.
pentru SLU: fsm = 1.3, fal = 1.3
pentru SLEN: fsm = 1.0, fal = 1.0.

19

PROIECTAREA STRUCTURILOR DE SPRIJIN ARMATE CU


MATERIALE GEOSINTETICE
Tipuri de structuri

Tipuri de structuri

20

n proiectarea structurilor din pmnt armat se consider c s-a atins o stare limit
atunci cnd:
a.
b.
c.

se produce cedarea sau exist degradri majore;


exist deformaii mai mari dect limitele acceptabile;
se produc alte tipuri de degradri minore care determin scurtarea duratei de
viat a structurii sau la operaii de ntreinere neprevzute.

Condiiile definite la punctul a) reprezint o stare limit ultim, n timp ce punctele b) i


c) reprezint stri limit ale exploatrii normale.
n practic se va dimensiona structura la starea limit ultim i se va verifica la starea
limita a exploatrii normale.
n cazul aplicrii principiilor EUROCODE, cazurile relevante pentru SLU
sunt STR i GEO.

Procedura de proiectare
Practica curent de proiectare const n determinarea geometriei i a armrii din condiii de
mpiedicare a cedrii interne i externe, utiliznd metode de echilibru limit.
Stabilitatea extern se refer la stabilitatea masei de pmnt armat privit ca un ntreg care poate
ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin, n timp ce stabilitatea intern se
ocup de mecanismele interne de cedare i duce la stabilirea necesarului de armtur.
Etapele proiectrii:

analiza eforturilor - alegerea unei distribuii a armturilor i verificarea eforturilor din


masivul armat, care trebuie s fie compatibile cu proprietile pmntului i ale armturilor;
trebuie evaluat stabilitatea local la nivelul fiecrei armturi;

analiza stabilitii structurii stabilitate extern i intern;

analiza deformaiilor, pentru a obine o evaluare a comportrii structurii la deformaii


orizontale i verticale.

Verificarea stabilitatii externe

Ca i n cazul structurilor de sprijin tradiionale, mecanismele poteniale de cedare sunt:


alunecare pe talp,
rsturnare (limitarea excentricitii),
depirea presiunilor pe teren,
pierderea global a stabilitii.

SLU

Verificarea stabilitatii externe

Predimensionarea structurii

Predimensionarea structurii

Evaluarea impingerii pamantului

k a = tan 2 45
2

Evaluarea impingerii pamantului

cos cos 2 cos 2

k a = cos
cos + cos 2 cos 2

Evaluarea impingerii pamantului

cos I cos 2 I cos 2

k a = cos I
cos I + cos 2 I cos 2

Evaluarea impingerii pamantului

ka =

sin 2 ( + )

sin ( + )sin ( )
sin 2 sin ( )1 +

sin ( )sin ( + )

Evaluarea impingerii pamantului conditii seismice

Fi = 0.5 1 H 2 k h
Pas = 0.375k h H 2

Evaluarea impingerii pamantului conditii seismice

Pas = H 22 k as

cos 2 ( 90 + )
1

2
cos cos 2 (90 ) cos( + 90 + )

sin ( + )sin ( )
1 +

cos
90
cos
90
(
)
(
)

kh

= arctg

1 k v
k as =

kv = 0

Verificarea stabilitatii la alunecare pe talpa

fsR h R v

tan
c
+
L
f ms
f ms

Verificarea stabilitatii la rasturnare


Datorit flexibilitii structurilor de pmnt armat, rsturnarea nu reprezint un mecanism critic de cedare.
n practica curent de proiectare se calculeaz excentricitatea rezultantei forelor verticale, care trebuie s fie
mai mic dect L/6 pentru pmnturi sau L/4 pentru roci, n caz contrar fiind necesar o lungime mai mare de
armtur; in conditii seismice e < L/3.
Pentru structurile ce pot fi considerate rigide, verificarea stabilitii la rsturnare presupune compararea
momentului forelor destabilizatoare (forele i parametrii geotehnici fiind afectai de factorii pariali
corespunztori) cu momentul forelor rezistente fa de punctul de la baza faadei.

Verificarea presiunilor pe teren

v =

Rv
L 2e

p cr
+ f Dm
f ms

p cr = c f N c +

1
f LN
2

Verificarea stabilitatii globale

Verificarea stabilitatii interne


Cedarea intern a structurii de sprijin din pmnt armat poate avea loc n dou moduri:

eforturile de ntindere din armturi devin prea mari, astfel nct acestea sufer deformaii
prea importante sau cedeaz, ceea ce poate provoca deplasri importante sau chiar colapsul
structurii;

eforturile de ntindere din armturi devin mai mari dect rezistena la smulgere a acestora.
Smulgerea armturilor determin creterea eforturilor tangeniale din pmnt, mrirea
deplasrilor i posibila cedare a structurii.

Verificarea stabilitatii interne

Pentru verificarea stabilitii interne a structurii trebuie parcurse urmtoarele etape:


1.

alegerea tipului de armtur

2. alegerea distanei pe vertical ntre armturi , functie de elementele de faad alese


3. calculul forei maxime de ntindere pentru fiecare nivel de armtur, n condiii statice
i dinamice
4. calculul forei maxime de ntindere la nivelul conexiunilor cu faada
5. calculul rezistenei la smulgere la fiecare nivel de armtur

Verificarea stabilitatii interne


Alegerea distantei dintre armaturi
Utilizarea unei seciuni constante de armtur i a unei aceleiai distane pe vertical ntre rndurile de
armtur pe toat nlimea structurii duce de obicei la o supra-armare la partea superioar fa de necesar.
Se recomand varierea distanei pe vertical ntre armturi, respectnd o distan maxim de 800 mm.
Pentru armturile discontinui, de tipul benzilor, distana pe vertical poate fi meninut constant, iar
densitatea de armare este sporit pe adncime prin mrirea numrului i dimensiunilor armturii.
Pentru armturile continue se obinuiete modificarea distanei dintre armturi. Limitele acceptabile pentru
distana dintre armturi sunt legate de tehnologia de execuie instalare i compactare (de exemplu, distana
dintre armturi se ia egal cu 1, 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Se poate, de
asemenea, modifica rezistena la traciune, T a armturilor.
Structurile de nlime mic (< 5 m) sunt de obicei realizate cu armturi avnd aceeai rezisten. Pentru
nlimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistene diferite.
Pentru structurile cu faade modulare, a cror conexiune cu masivul armat se face prin frecare, distana
maxim dintre armturi este limitat la de 2 ori grosimea blocului de faad pentru a asigura stabilitatea
acestuia. Rndul de sus de armtur trebuie s fie la jumtate din distana dintre celelalte rnduri de armtur.

Verificarea stabilitatii interne


Calculul fortei de tractiune in armatura

Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3

a) Din greutatea proprie a umpluturii armate i suprasarcinii ce acioneaz la suprafaa terenului

Ti1 = k a vi s vi
vi =

R vi
L i 2e i

Verificarea stabilitatii interne


Calculul fortei de tractiune in armatura

Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3

b) Din sarcini concentrate verticale (fundaii de lime b)

Ti 2 = k a S vi

ff V
Di

Di = h i + b, daca h i 2d b
h +b
Di = i
+ d, daca h i > 2d b
2

10

Verificarea stabilitatii interne


Calculul fortei de tractiune in armatura

Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3

c) Din sarcini concentrate orizontale (fundaii de lime b)

Ti 3 = 2s vi f f H Q(1 h i Q )

tg 45
2
Q=
b
d+
2

Verificarea stabilitatii interne


Verificarea la rupere a armaturilor

TD
Ti
fn

Verificarea la armaturilor la smulgere


Pi

Ti
L pi (f fs 1 h i + f f q )
fpfn

bc cL pi
f ms f p f n

Pi perimetrul armturii i
- coeficientul de frecare ntre armtur i
pmnt
bccoeficientul de adeziune armtur/teren,

11

Verificarea stabilitatii interne


Verificarea stabilitatii pe plane inclinate de cedare

Verificarea stabilitatii interne


Verificarea stabilitatii pe plane inclinate de cedare
n

Tdi

f
i =1

Pi L pi
c
f fs h i + f f q + bc T
f ms
i =1
pfn
n

12

Verificarea stabilitatii interne


Verificarea stabilitatii pe plane
inclinate de cedare

Verificarea stabilitatii interne


Verificarea stabilitatii interne
in conditii seismice

Tseism = Fi

L pi
n

L
i =1

pi

Ttotal = Tmax + Tseism


Pentru verificarea armturilor la smulgere
coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.

13

Aspecte constructive proiectarea sistemului de drenaj

PROIECTAREA PANTELOR ARMATE CU MATERIALE


GEOSINTETICE
n funcie de nclinarea pantei, importana relativ a stabilitii externe i interne se modific

14

Stari limita ultime


1. Cedare externa

Stari limita ultime


2. Cedare interna

3. Cedare mixta

15

Stari limita ale exploatarii normale

Stabilitatea externa

pante abrupte - ca pentru structurile de sprijin din pmnt armat

- stabilitatea la alunecare pe baz - metoda clasic a penei.


- stabilitatea globala - suprafee de cedare circulare sau de tip pan, ce se extind
att n spatele, ct i sub structur.
- analiza stabilitii pentru suprafee de cedare de adncime nu asigur i evaluarea
capacitii portante a terenului. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta n
eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare
lateral.
pante line (<45) metode clasice de analiza a stabilitatii pantelor

Masuri constructive

micorarea unghiului pantei;


creterea limii zonei armate;
utilizarea unei umpluturi de calitate superioar;
mbuntirea terenului de fundare prin mijloace convenionale;
excavarea i nlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare;
realizarea unei berme la piciorul pantei;
etapizarea execuiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare;
armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice;
drenarea terenului de fundare.

16

Stabilitatea interna
Metoda penei duble

R h = 0.5f fs kH 2

- forta destabilizatoare

ffs este factorul parial aplicat greutii volumice a


pmntului,
k este raportul dintre efortul vertical i cel orizontal,
este greutatea volumic a pmntului,
H este nlimea pantei.

Stabilitatea interna

S vi

Metoda penei duble

Ti
k (f fs h i + f q q )

-distanta pe verticala intre armaturi


- trebuie sa fie multiplu de grosimea unui strat elementar de
compactare (150 300 mm), max. 1 m

Ti este ncrcarea maxim de traciune pe metru liniar, la nivelul i,


ffs este factorul parial aplicat greutii volumice a pmntului,
hi este nlimea pantei deasupra nivelului i,
fq este factorul parial aplicat ncrcrilor externe,
q este suprasarcina permanent i temporar.

Pentru a preveni atingerea strii limit ultime de smulgere a armturilor, lungimea de ancorare
a acestora n zona rezistent, Lpi trebuie s ndeplineasc urmtoarea condiie:

L pi

f p f n Ti

tan bc c
2 (h i + q )
+

f ms
f ms

Lpi lungimea minim n zona rezistent, la nivelul i,


fp factorul parial pentru smulgerea armturilor,
fn factorul parial economic,
fms factorul parial aplicat parametrilor rezistenei la forfecare,
q suprasarcina datorat doar ncrcrilor permanente,
coeficientul de interaciune prin frecare armtur/teren,
unghiul de frecare intern al umpluturii armate,
bc coeficientul de adeziune armtur/teren,
c coeziunea umpluturii armate.

17

Stabilitatea interna
-Dispunerea armaturilor

- straturi intermediare de armatura pt. a mentine Sv < 600 mm si pentru imbunatatirea


stabilitatii fatadei si a calitatii compactarii

Stabilitatea interna

Metoda fasiilor pt. suprafata circulara

- pt. pante cu geometrie variabila si teren stratificat

M rasturnare M rezistent

Mrsturnare este dat de forele destabilizatoare (greutate plus suprasarcin),


Mrezistent este dat de rezistena la forfecare a pmntului, MRP
i de rezistena armturilor, MRA.

18

Stabilitatea interna

Metoda fasiilor pt. suprafata circulara

M rasturnare = (f fs G j + f q b j q j )sin j R
n

j=1

c
tan
b j + (f fs G j + f q b j q j b j u j )

sec j R
f
f ms
= ms
tan

j=1
tan j
1 +
f
ms

M RP

M RA = Ti Yi
i =1

ffs este factorul parial aplicat greutii volumice a pmntului,


fq- este factorul parial aplicat ncrcrilor externe,
qj este suprasarcina ce acioneaz pe fia j,
c este coeziunea umpluturii armate,
uj este presiunea apei din pori ce acioneaz la baza fiei j,
este unghiul de frecare intern al umpluturii armate,
fms este factorul parial aplicat parametrilor rezistenei la forfecare,
este un factor de corecie, egal cu 1.25 pentru starea limit ultim i
cu 1.0 pentru starea limita a exploatrii normale.

Aspecte constructive proiectarea sistemului de drenaj

19

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT


A. Structuri de sprijin cu fatade prefabricate
1.
2.
3.

Pregatirea stratului suport defrisare, indepartarea diverselor obiecte, eventual


imbunatatirea terenului
Strat de beton de egalizare (sau din pietris)
Inaltarea primului rand de panouri de fatada

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT


A. Structuri de sprijin cu fatade prefabricate
1.
2.
3.

Pregatirea stratului suport defrisare, indepartarea diverselor obiecte, eventual


imbunatatirea terenului
Strat de beton de egalizare (sau din pietris)
Inaltarea primului rand de panouri de fatada

20

STABILITATEA PANTELOR
SI LUCRARI DE SPRIJINIRE
Lucrari de stabilizare
a versantilor instabili
Prof. Dr. ing. Loretta Batali

LUCRARI DE SUSTINERE SI
CONSOLIDARE CU ELEMENTE FISATE
1. Barete

-elemente de beton armat realizate prin excavarea unei gropi inguste cu sectiune
cvasirectangulara, in care se monteaza armatura si se toarna betonul
- pentru suprafete de alunecare aflate la adancimi de 4 10 m
- fundarea baretelor se face in pamanturi de consistenta ridicata, la cca 5 7 m sub planul
de alunecare
- dispuse pe 1 rand sau pe 2 randuri

Solutia 1 - barete pe 1 rand cu capitel, izolate

Solutia 2 - barete pe 1 rand cu capitel, cu


elemente intermediare de legatura (bolti, grinzi)

Solutia 3 - barete pe 1 rand grupate intr-un


modul prin solidarizarea lor cu o grinda de
continuizare

Solutia 4 - barete pe 2 randuri, grupate intr-un


modul prin solidarizarea lor intr-un cadru spatial

Domeniul orientativ de utilizare a consolidarilor cu barete


Solutia Adancimea Caracteristicile Distanta Impinegerea Elemente de
planului de
terenului
dintre pamantului
legatura
alunecare
barete
1
45m
strat plastic
6m
100 kPa
fara
vartos sau tare
care aluneca
pe o suprafata
de separare
intre doua
straturi
2
4-5m
idem +
79m
100 kPa
fisii
necesitatea
prefabricate,
sustinerii
bolti
piciorului
rambleului
3
46m
3.3 m
100 150
grinda de
strat plastic
kPa
continuizare
consistent ce
aluneca sau se 2.3 m
4
>6m
> 150 kPa
radier
deformeaza
lent

Perete din barete eliptice

2. Coloane

-elemente de beton armat realizate prin forare tubata


- diametru 0.88 2 m
- pentru suprafete de alunecare aflate la adancimi de 4 10 m
- fundarea se face in pamanturi de consistenta ridicata, la cca 7 9 m sub planul de
alunecare
- pot fi realizate in terenuri cu litologie variata, inclusiv in terenuri cu infiltratii si cu
intercalatii moi
- adancimi mai mari decat baretele
-Posibilitatea incastrarii in terenuri stancoase sau semi-stancoase alterate
- dispuse pe 1 rand sau pe 2 randuri

Solutia 1 coloane pe 1 rand, solidarizate


printr-o grinda de continuizare
Solutia 2 coloane pe 1 rand, joantive,
solidarizate cu grinda de continuizare
Solutia 3 coloane pe 2 randuri, dispuse
intr-un ranfort ce formeaza un cadru plan

Solutia 4 coloane pe 2 randuri, dispuse


intr-un ranfort ce formeaza un cadru spatial

Solutia 5 coloane joantive ce formeaza un


perete ce descarca prin coloane de ancoraj,
mai adanci, dispuse in spatele lor

Domeniul orientativ de utilizare a consolidarilor cu coloane


Solutia Adancimea Caracteristicile Distanta Impinegerea Elemente
planului de
terenului
dintre pamantului de legatura
alunecare
coloane
1
45m
strat plastic
3-4m
100 kPa
vartos sau tare
care aluneca
grinda de
pe o suprafata
continuizare
de separare
intre doua
straturi
2
4-5m
100 150
Straturi de la
joantive
kPa
suparafata,
plastic
3
>5m
6 8 m 100 150
fisii
consistente, ce
kPa
prefabricate
aluneca sau se 9 12
4
>5m
150 200
fasii
deformeaza
m
kPa
prefabricate
lent
sau bolti
5
>5m
joantive
200
radier

Pereti din piloti

Moduri de dispunere a elementelor fisate la lucrarile de consolidare

pe 1 rand

dispunere in cadru plan

dispunere in cadru spatial

Determinarea latimii de calcul, bc


- pt. elementele fisate dispuse pe 1 rand:

b c = d + 1, pt. d 0.8 m
b c = 1.5d + 0.5, in celelalte cazuri

d diametrul sau latura perpendiculara pe


planul de actiune a incarcarii transversale
a distanta interax

a d + 1, pt.coloane cu d 0.8 m
a d + 2.5 m, pt. barete

- pt. elementele fisate dispuse pe mai multe randuri:


= 1 pt 1 rand
= 0.6 pt. 2 randuri
= 0.5 pt. 3 randuri
= 0.45 pt. mai mult de 3 randuri
L lumina
hp ad. de fundare
hp max = 6 m pt. d = 1 m
h p max = 18 m pt. d = 5 m

b c = (d + 1)K
K =+

1 L

0.6 h p

Alte cazuri: h = 3(d+1)

Determinarea rigiditatii elementelor fisate

h = h
=5

kb c
EbI

- fisa redusa, h fisa (adancimea efectiva de introducere in pamant)


- caracteristica de interactiune element fisat - teren

k coeficientul de proportionalitate Winkler


bc latimea de calcul
Eb modulul de elasticitate al betonului
I momentul de inertie al sectiunii transversale a elementului

h 2.5
h > 2.5

- element rigid, se calculeaza ca fundatii incastrate


- element flexibil

Determinarea coeficientului de pat, kh

kh = k z

k coef. de proportionalitate [kN/m3]


z adancimea

Coeficientul de proportionalitate k se determina pt. straturile de pamant aflate pana la o adancime lk

l k = 3.5d1 + 1.5

Determinarea coeficientului de pat, kh

k l (2l l ) + k II (l k l I )3
k ech = I I k I
l 2k

k l [l + 2(l II + l III )]
k ech = I I I
+
l 2k
k IIl II (l II + 2l III ) + k IIIl 2III
l 2k

ELEMENTE FISATE RIGIDE


- sub actiunea fortei orizontale H, elementul de fundare se roteste ca un disc rigid, cu unghiul , in
jurul unei axe situate la adancimea z0
- deplasarea orizontala, y la adancimea z:

y = (z 0 z )tg

- presiunea orizontala, z pe suprafata laterala:

z = k h y = (z 0 z )tg
z

kh

kh,z si kh,l sunt coeficientii de pat la adancimile z si l

a
max = k v max = k v tg
2
kv coef. de pat al terenului supus unei presiuni verticale la
adancimea l
a latura elementului paralela cu H
max tasarea la marginea elementului

10

X = H z b cdz = H

b c k h ,l

tg z(z 0 z )dz = 0
0

M = H l1 + z b c zdz Wt max = H l1 +
0

b c k h ,l
l

l
a
tg z 2 (z 0 z )dz Wt k v tg = 0
2
0

b cl 2 (3l + 4l1 ) + 6aWt


z0 =
2b cl(2l + 3l1 )
tg =

12 H(2l + 3l1 )

k h ,l b cl3 + 18aWt

Wt modulul de rezistenta al talpii

k h ,l

6H
z(z 0 z )
Sl
3aH
max =
S
z =

S=

kv

b cl3 + 18aWt
2(2l + 3l1 )

- Luarea in considerare a fortei axiale N

max =
min

N 3aH

A S

N = N 0 + G Pl
N0 incarcarea axiala pe capul elementului
G greutatea proprie a elementului
Pl forta de frecare pe suprafata laterala

Pl = mU f i li
- Momentul incovoietor intr-o sectiune aflata la adancimea x, sub actiunea unei forte H aplicata la o
inaltime l1 deasupra nivelului terenului:

M x = H(l1 + x ) z b c (x z )dz
0

b x2

M x = H l1 + x 1 c (2z 0 x )
2Sl

11

z p adm
Calcul la SLCP:

z m1 m 2

4
(1ztg1 + 0.3c1 )
cos 1

- pt. terenul din jurul elementului

-pentru z = l/3 si z = l
- m1 coef. al conditiilor de lucru, egal cu 1, cu exceptia fundatiilor constructiilor cu impingeri,
cand este egal cu 0.7
- m2 coef. al conditiilor de lucru care tine seama de cota parte a incarcarilor permanente din
incarcarile totale
- 1, c1, 1 parametrii pamantului din jurul elementului

m2 =

Mp + Mt
nM p + M t

med p v
max 1.4p v

Mp momentul la baza elementului din incarcarile permanente de calcul


Mt momentul la baza elementului din incarcarile temporare de calcul
n coeficient egal cu 2.5, cu exceptia constructiilor din clasele I si II, pt. care se
adopta n = 4

- pt. terenul de la baza elementului

Calculul adancimii de incastrare a baretelor in terenul stabil

b + b 2 + 4ac
2
1.66nH
b=
p adm
h=

c=

2.5nHh1
p adm

n coeficienti de conlucrare bareta teren


h1 adancimea baretei in zona instabila

12

ELEMENTE FISATE FLEXIBILE


Calculul adancimii de incastrare in terenul stabil
- partea superioara a diagramei presiunilor este o parabola, iar partea inferioara a acesteia un triunghi
- ecuatia de momente:

2
1
2
H(h1 + z 0 ) = z 0 ps b c (z 0 z1 ) + (h z 0 )pi b c (h z 0 )
3
2
3
ps presiunea maxima in zona superioara
pi presiunea maxima in zona inferioara
Presiunea maxima este egala cu presiunea admisibila

Calculul adancimii de incastrare in terenul stabil


- partea superioara a diagramei presiunilor este un triunghi dreptunghic, iar partea inferioara a acesteia un
triunghi isoscel
Nivelul planului de alunecare

M0
0

0 p01

T0
'0

z
p

z0
0

l0
l02/2
D0

l02
C0

p02

l02/2
C0
z

13

p 01 = p 01pasiv p01activ = 0.8D1 Htg 2 45 + + 2c tg 45 +


2
2

0.8D1 Htg 2 45 2c tg 45 = 0.8D1 Hk p + 2c k p 0.8D1 Hk a 2c k a


2
2

unde: D1 distana dintre piloi


- greutatea volumic a pmntului de sub planul de alunecare
H adncimea planului de alunecare
, c parametrii rezistenei la forfecare pentru pmntul de sub planul de alunecare

l
l
p 02 = 0.8D1 H + l0 02 k p + 2c k p 0.8D1 H + l0 02 k a 2c k 0
2
2

X = 0
MD = 0

l02 =

p 01 (l0 l02 ) p 02l02

T0 = 0
2
2
p 01 (l0 l02 ) 4l0 l02
l

M 0 T0 l0 02 = 0

2
2
6

2p 01l02 8T0l0 12M 0


p 01l0 2T0

l01 = z 0 =

12M 0 + 6T0l0 p 01l02


p 01l0 2T0

2
p301l04 6p 01
T0l30 + 12p 01T02l02 24T0l0 p 01M 0 + 2T02 24M 0 3M 0 p 01 + T02 = 0

l0

14

Calculul distantei optime intre piloti Ito - Matsui

- metoda pornete de la examinarea modului n care se poate manifesta efectul de bolt n


pmnt, ntre piloii de stabilizare aezai ntr-un singur rnd.
- determinarea forei reactive R maxime pe unul din piloii aflai n alunecare atunci cnd
pmntul dintre piloi ajunge n stare plastic, avnd tendina s se deplaseze ( trefileze ) printre
acetia.
- pentru a analiza fora lateral ce acioneaz asupra piloilor se folosete teoria deformaiilor
plastice.

Calculul distantei optime intre piloti Ito - Matsui

ELEVATIE

SECTIUNE LONGITUDINALA

LIMITA TERENULUI NATURAL


D1=D

D2

X
H
DIRECTIA DEFORMAT

D1=D

PLAN DE CEDARE

D2

PILOTI
PILOTI

15

Calculul distantei optime intre piloti Ito - Matsui

PILOT

C
A

D2

E
D1=D

DIRECTIA DEFORMATEI

E
C

d
PILOT

D B

a.
Tendina de deformare a terenului este nsoit de formarea a dou suprafee de alunecare AEB i AEB, n care
liniile EB i EB fac un unghi { / 4 + / 2 } cu axa X.
b.
Pmntul ajunge n starea limit de cedare plastic numai n cuprinsul zonei AEBAEB din jurul piloilor. n rest,
stratul de pmnt este considerat un solid plastic cu un unghi de frecare intern i o coeziune c.
c.
Asupra planului AA acioneaz mpingerea activ n direcia orizontal.
d. Stratul de pmnt din cuprinsul zonei de alunecare se afl ntr-o stare plan de deformaii pe direcia adncimii.
e.
Starea de eforturi din cuprinsul zonei AEBAEB nu este influenat de forele de frecare ce apar pe suprafeele AEB
i AEB ale cror valori se neglijeaz.
f.
Piloii sunt considerai rigizi.

Calculul distantei optime intre piloti Ito - Matsui


Fora lateral care acioneaz pe unitatea de grosime a unui pilot, pe direcia X se obine prin diferena ntre
presiunile ce acioneaz pe planul BB i AA

D
p = p B B D 2 ( z )x = 0 = cD 1 1
D2
A

Z D1
e D 2
D 1
+
N D2

e 2 N tan 1 c D 1 2 D 2 N
A

D1 distana ntre centrele piloilor


D2 distana ntre suprafeele exterioare ale piloilor
- unghiul pe care l face suprafaa BB cu orizontala = ( / 4 + / 2 )

16

Calculul distantei optime intre piloti Ito - Matsui

p, F

p=f(D1)

F=ED1

D
1 optim

D1

E impingerea de calcul
Pentru distanta obtinuta se recalculeaza fortele laterale pe piloti

Calculul distantei optime intre piloti D. Beer - Carpentier


Metoda ITO & MATSUI consider c eforturile ce acioneaz pe planele de cedare sunt eforturi
principale, n timp ce metoda D. BEER & R. CARPENTIER ia n considerare eforturile oarecare ce
acioneaz pe aceste plane.
Conform acestei metode, pmntul este considerat n starea limit de echilibru.
Fora total lateral care actioneaz pe unitatea de grosime a unui pilot pe direcia X are urmtoarea expresie:

z sin
D
p = k 1 +
N D1 1
N
2
D2

F1 ( )

1 + sin

2
D1 D 2
+ D2
N

D1 D2
F1 ( )
D2

D F1 ( )
1

D2

D2 + c cot D1
N

sin

N e
1 +
2

D1 D2
F2 ( )
D2

17

Calculul eforturilor si deformatiilor - Winkler

M0
H

y=

M 2
H3
A y + 0 By
EpIp
E pIp

M
H2
A + 0 B
E pIp
E pIp

M = HA m + M 0 Bm
D

T = HA t +

M0
Bt

p = kzy
=5

EpIp
kb c

Scheme de calcul

18

IMPINGEREA TERENURILOR ALUNECATOARE


ASUPRA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
Se va analiza in doua cazuri:
1. deplasarea unui masiv de teren pe o suprafata de alunecare (cazul cel mai frecvent)
2. deplasarea unui masiv de teren printr-o curgere lenta de panta, care nu a ajuns la
stadiul formarii unei suprafete de alunecare

Cazul 1.

-din analiza stabilitatii pantei rezulta impingerea la fiecare limita de fasie


-daca exista un obiectiv care trebuie protejat, lucrarea de consolidare va fi amplasata in
vecinatatea acestuia
- daca nu exista un obiectiv, lucrarea de consolidare se amplaseaza in dreptul impingerii
maxime

Analiza consecintelor amplasarii unei lucrari de consolidare

1.
2.
3.
4.

Se asigura stabilitatea terenului in aval de lucrare?


Impingerea pe lucrare nu depaseste rezistenta pasiva a terenului din avalul lucrarii?
Este posibila refularea terenului alunecator peste lucrare?
Care este limita in sectiune transversala a masivului de teren care aluneca, dincolo de
care este necesara o alta lucrare de consolidare in amonte?

19

1. Asigurarea stabilitatii terenului alunecator in aval de lucrarea de consolidare

-se folosesc datele din analiza de stabilitate generala


- se stabileste factorul de siguranta necesar, cu care se afecteaza fortele active ale fiecarei fasii
- se insumeaza fortele active pe fiecare fasie, incepand din aval, de la ultima fasie, spre amonte si se
construieste curba corespunzatoare a impingerilor
-se insumeaza fortele rezistente din calculul initial de stabilitate incepand din aval spre amonte sise
construieste curba lor de variatie
-la intersectia celor doua curbe se determina lungimea masivului de pamant din aval de lucrare a
carui stabilitate are factorul de stabilitate ales.

1. Asigurarea stabilitatii terenului alunecator in aval de lucrarea de consolidare

20

3. Verificarea posibilitatii de refulare a terenului alunecator peste lucrare

-suprafata de refulare: AB1


- impingerea unui strat alunecator cu adancimea z in dreptul planului vertical BB1 actioneaza asupra
prismului ABB1

3. Verificarea posibilitatii de refulare a terenului alunecator peste lucrare

AB1 =

B1C
z cos
=

sin 45 sin 45
2
2

z 2 cos

cos 45

2

2 sin 45
2

N = G cos 45
2

T = G cos 45 + + = G sin 45
2
2

G=

zh
=
2

E lim =

T + Ntg
Pp

cos 45
2

21

4. Stabilirea distantei maxim in profil transversal intre lucrari de sustinere


amplasate etajat

z cos
=
z cos 2
1
cos
z sin
=
= z sin cos
1
cos

Deficitul de rezistenta:

= z sin cos z cos 2 tg c


E
Ls = , E = min E p , E lim

4. Stabilirea distantei maxim in profil transversal intre lucrari de sustinere


amplasate etajat
- in spatele lucrarii de consolidare se formeaza fie un masiv in stare de rezistenta pasiva cu lungimea Lp,
fie un prism de refulare cu lungimea Lr

-daca L > Lc, are loc ruperea versantului in amonte de lucrarea de consolidare
Lc = Lp + L sau Lc = Lr + L

22

ANALIZA STABILITATII PANTELOR IN PREZENTA


LUCRARILOR DE CONSOLIDARE

-masele amonte si aval pot avea factori diferiti de stabilitate


- fortele de interactiune dintre piloti si masele de pamant sunt estimate prin stabilirea unor
valori tinta pentru factorii de stabilitate

ANALIZA STABILITATII PANTELOR IN PREZENTA


LUCRARILOR DE CONSOLIDARE

Fu =

c' l cos + (W ul cos )tg'

lu
cos (1 + tgtg' / Fu )
u
W sin Pu
r
u
u
1

r
1 c' l cos + (W ul cos )tg'
Pu = u W sin

lu u
Fu u cos (1 + tgtg' / Fu )
c' l cos + (W ul cos )tg'
1
Fd =

ld
cos (1 + tgtg' / Fd )
W sin Pd d
rd
d

r
1 c' l cos + (W ul cos )tg'
Pd = d W sin
W sin
ld d
Fd d cos (1 + tgtg' / Fd ) d

23

ANALIZA STABILITATII PANTELOR IN PREZENTA


LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
Gasirea suprafetelor critice de cedare

a)

b)

Abordarea Pmax: suprafetele critice de cedare sunt definite ca o pereche de suprafete de


alunecare care duc la o valoare maxima a diferentei, Pmax, dintre Pu si Pd (pilotii nu trebuie
amplasati a.i. Pd<0)
Abordarea Mmax: suprafetele critice de cedare sunt definite ca o pereche de suprafete de
alunecare care duc la o valoare maxima a diferentei de momente, Mmax = Puhu - Pdhd

ANALIZA STABILITATII PANTELOR IN PREZENTA


LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
Gasirea suprafetelor critice de cedare

24

STABILITATEA PANTELOR
SI LUCRARI DE SPRIJINIRE
Lucrari de stabilizare
a versantilor instabili
Prof. Dr. ing. Loretta Batali

LUCRARI DE SUSTINERE SI
CONSOLIDARE CE FOLOSESC ANCORAJE
Ancorele sunt elemente constructive care, introduse intr-un masiv de roca, au rolul
de a prelua fortele ce se pot dezvolta in teren pe directia lor sau perpendicular pe
aceasta (ancore pasive) sau de a transmite eforturi de compresiune in teren (ancore
pretensionate, active).

Alcatuirea unei ancore


capul ancorei: terminatia exterioara care se foloseste pentru fixarea pe suprafata
rocii prin intermediul unei placi
corpul ancorei (tendonul): partea de mijloc, care uneste corpul cu radacina
radacina ancorei: capatul interior al ancorei, ce foloseste la fixarea ei in masivul
de roca.

Fixarea se realizeaza prin:


desfacerea mecanica a unui dispozitiv de otel amplasat la capatul tendonului
cimentarea sectiunii de fixare a ancorei in roca
realizarea unui bulb de beton sau introducerea unei placi metalice in gaura de
ancoraj largita in zona de fixare
Efectul ancorajului creste prin pretensionarea lui in sectiunea libera dintre capatul fixat in
roca (radacina) si capatul fixat in constructie.

Tipuri de ancore:
tip bara: din bare de otel netede sau profilate (tirant)
tip toron: din sarme impletite (SBP)
tip cablu: fascicul de sarme drepte, toroane (TBP) sau bare

Alegerea tipului de ancoraj


Criterii:
capacitatea portanta solicitata
lungimea necesara
numarul necesar de ancore
posibilitatile de amplasare
posibilitatile de fixare si tensionare
Ancorele din bare scurte (tiranti) pt. forte de tensiune reduse, pana la 100 kN, pe
tronsoane scurte, cu numar mare de ancore
Ex. consolidarea suprafetelor masivelor de roca
Ancorele din bare lungi (pana la 15 m) pt. forte de tensiune de pana la 400 kN, cand
posibilitatea de forare si spatiul de manipulare sunt asigurate
Ex. in gropile de fundare
Cabluri de ancoraj cand din constructie trebuie sa se transfere eforturi mari la adancimi
mari in masivul de roca
Ex. consolidarea suprafetelor masivelor de roca
Functional, pentru fixarea constructiilor in masivele de roca, ancorele cele mai indicate
sunt cele pretensionate.

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

-pt. executia taluzurilor in roci stancoase,


fisurate si alterate, prin sustinerea lor cu
placi de beton armat ancorate
- poate fi o combinatie de ancore lungi,
pretensionate si ancore scurte, pasive, ce
sustin o plasa metalica acoperita cu beton
torcretat

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

- consolidarea taluzurilor existente instabile, prin fixarea masei


superficiale cu tiranti ce au radacini fixate in roca de baza

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

Zid de sprijin din


beton ancorat la
partea superioara

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

Stalpi din beton


prefabricat ancorati la
partea superioara, care
sustin dulapi
prefabricati

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

Grinzi ranfort verticale din


beton monolit, ancorate la
capete

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

Zid de sprijin din beton monolit.


Taluz stabilizat prin placi
circulare din b.a. ancorate

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

Placi prefabricate ancorate

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

Longrine prefabricate din b.a.


ancorate

SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR

Placi circulare ancorate cu ancore


radiale pentru stabilizarea taluzurilor in
roci alterate

PRINCIPIUL DE ACTIUNE
-prin actiunea ancorajelor pretensionate, in masivul de roca se introduce un efort de
compresiune, aprox. perpendicular pe suprafetele de forfecare
- aceste eforturi maresc frecarea in zona de forfecare anticipata
- in eventualitatea in care se dezvolta noi suprafete de forfecare, acestea pot aparea numai
la adancimi mai mari, care depasesc adancimea de incastrare a ancorelor
-adancimea ancorajelor trebuie sa fie suficient de mare pentru a se impiedica smulgerea
ancorelor din terenul de fundare
- suprafetele de forfecare au adesea o forma cilindrica

Taluze de pamant

Ni componenta normala a greutatii fasiei i


Ti componenta tangentiala a greutatii fasiei i
r raza suprafetei de alunecare

M stab M rast

Ni tgi r + ci li r T i r
N i tgi + ci li
Fs =
Ti

Fs =

( Ni + Pn )tg + cli
Ti

F Ti ci li
Pn = s
Ni
tg

Taluze de pamant
- daca ancorele pretensionate sunt inclinate cu un unghi in directia opusa fortelor de
forfecare, atunci stabilitatea este mentinuta de componenta Pt = Psin

Fs =

( Ni + Pn )tg + cli
Ti Pt

F Ti tg N i cli
P= s
Fs sin + tg cos
- unghiul optim de inclinare a fortelor de ancoraj fata de normala la suprafata de alunecare:

tg = ctg

Taluze de pamant
In calcule, fortele de pretensionare a ancorelor sunt inlocuite cu o singura forta orizontala.

Fortele de ancoraj actioneaza pe o anumita fasie a suprafetei de alunecare, care depinde in


primul rand de adancimea de fixare a ancorelor.
Fortele trebuie impartite in elemente P care sa actioneze in interiorul fasiilor analizate,
deasupra suprafetei de alunecare si care sa fie evaluate separat pt. fiecare fasie.

Taluze de pamant
- presupunand o suprafata cilindrica, componentele tangentiale ale fortelor de ancoraj de
anuleaza una pe alta
a)
b)
c)

in vecinatatea supr. de alunecare de


langa piciorul taluzului
la nivelul inferior al supr. de
alunecare
in apropiere de partea superioara a
supr. de alunecare

- punctul in care rezultanta acestor forte intersecteaza suprafata de alunecare nu are o


importanta deosebita, in afara de cazul in care valoarea coef. de frecare se schimba de-a
lungul suprafetei de alunecare. In acest caz, fortele de ancoraj trebuie amplasate in zona cu
coef. de frecare maxim.

Taluze de pamant
- ancorele se amplaseaza spre baza taluzului

- la excavatii ancorele se amplaseaza la partea superioara

Taluze stancoase
- stabilitatea taluzelor stancoase este afectata de o reducere a rezistentei rocii datorita
forfecarii sau tensiunii de-a lungul planelor naturale de discontinuitate
-pt. calculul fortelor de ancoraj necesare se determina mai intai volumul de roca de deasupra
celei mai coborate suprafete posibile de alunecare
- se stabileste gradul de asigurare impotriva ruperii prin forfecare generate de greutatea
proprie, G, ca in cazul stabilitatii unui corp pe un plan inclinat

K1, K2 ancore de consolidare


principale
K ancore de consolidare locala
P1, P2 forte de ancorare la
echilibru limita
Pm1, Pm2 fortele de ancorare
pentru un coef. de siguranta m al
taluzului egal cu 1.5
l lungimea zonei instabile a
taluzului
G greutatea zonei instabile a
taluzului

taluz instabil

taluz la ech. limita

10

Taluze stancoase
- cand zona respectiva din masivul stancos este libera sau stabilitatea sa se poate reduce
datorita efectului unor forte exterioare, cum ar fi incarcarea exterioara a taluzului (Q),
presiunea apei subterane sau agentii atmosferici, valoarea necesara a fortei de ancorare este:

F T lc
Pn = s
N

Taluze stancoase
-fortele normale ce actioneaza asupra suprafetei de alunecare cresc cel mai mult atunci cand
ancorele sunt perpendiculare pe aceasta
-constructiile pot fi insa asigurate mai bine impotriva ruperii prin forfecare atunci cand
inclinarea fortelor de ancoraj fata de suprafata de alunecare este mai mica de 90.
- cel mai mare efect al fortelor de ancoraj se realizeaza atunci cand ele sunt inclinate fata de
normala la suprafata de alunecare cu = 90-.
Valoarea fortei de ancoraj inclinata cu unghiul fata de normala la suprafata de alunecare:

P=

T lc
sin +

f
N
m

f
cos
m

m = Fs
f=tg, frecarea de-a lungul suprafetei de alunecare

11

Taluze stancoase
Stabilizarea cu ancore nepretensionate
-este de asteptat ca, inainte de intrarea in actiune a ancorajului, sa se produca o deplasare
partiala a taluzului de-a lungul suprafetei de alunecare
- se reduce rezistenta la forfecare a rocii, deoarece dispare influenta coeziunii, iar frecarea
este caracterizata prin unghiul de frecare rezidual
Forta de tensiune necesara, perpendiculara pe planul de alunecare este:

Pnr =

m T
N
fr

Forta de tensiune necesara, inclinata pe planul de alunecare este:

Pr =

m T f r N
m sin + f r cos

Taluze stancoase
Asigurarea stabilitatii blocurilor de roci
-blocuri separate de roca care pot aluneca pe suprafete de discontinuitate sau se pot
prabusi
- fixarea lor de roca tare prin intermediul ancorajelor
- se poate asocia cu injectarea fisurilor de separatie
- pt. blocuri de dimensiuni mici ancore scurte nepretensionate, solidarizate prin
injectare cu mortar pe intreaga lungime
- pt. blocuri mari cabluri pretensionate

12

Ancorarea zidurilor de sprijin


-fortele de ancoraj pot fi verticale, inclinate sau orizontale si pot trece prin centrul de
greutate al sectiunii transversale sau prin extremitatile sale
Ancorajul poate conduce la cresterea impingerii pamantului?
Doar daca momentele sau fortele de de forfecare generate de ancoraj ar fi mai mari
decat suma fortelor impingerii pamantului si a greutatii proprii a zidului proiectare
neeconomica a pretensionarii ancorelor
-deoarece incarcarea zidurilor de sprijin este practic constanta, centrul fortelor de ancoraj
trebuie amplasat cat mai departe posibil de centrul de greutate al nivelului de fundare, in
directie opusa fata de sarcinile de incarcare
- se recomanda ziduri cu contraforti, cu consola sau cu amplasarea fortei orizontale din
ancoraj aproape de coronament
- ancorajul trebuie pretensionat

PROIECTAREA TIRANTILOR
Stari limita
SLEN:
9 starea limita de deplasare a elementului ancorat datorita alungirii tirantului
9 starea limita de deplasare (sageata) elementului intre punctele de fixare a tirantilor
9 starea limita de fisurare, in special in cazul in care elementul ancorat este precomprimat

SLU:
9 starea limita ultima de deplasare a elementului ancorat datorita alungirii tirantului
peste valoarea admisa
9 starea limita ultima determinata de depasirea capacitatii portante a unuia din
reazemele care asigura echilibrul elementului ancorat
9 starea limita de capacitate portanta a terenului de sub talpa elementului ancorat
9 starea limita de deformatie a terenului de sub talpa elementului ancorat
9 starea limita de pierdere a stabilitatii de ansamblu (element tirant teren)
9 starea limita de pierdere a capacitatii portante in sectiunile elementului ancorat

13

Etapele proiectarii
1.

identificarea ancorajelor ca o optiune fezabila

2.

efectuarea de studii de arhiva si de teren

3.

evaluarea fezabilitatii utilizarii ancorajelor

4.

definirea criteriilor de stabilitate generala si interactiune pe care sistemul de ancoraje


trebuie sa le indeplineasca

5.

evaluarea diverselor optiuni privind capacitatea portanta, numarul, lungimea zonei libere
si inclinarea ancorajelor si alegerea variantei optime pentru situatia data

6.

selectarea tipului de bulb in functiile de conditiile de teren

7.

stabilirea nivelului de protectie anticoroziva pe baza duratei de viata estimate si a


agresivitatii mediului

8.

proiectarea bulbului

9.

verificarea fezabilitatii solutie dpdv al distantei intre oricare doua ancoraje adiacente

10. precizarea incercarilor ce urmeaza a fi realizate


11. stabilirea echipamentului de tensionare
12. realizarea ancorajelor de proba

Predimensionarea ancorajelor
Predimensionarea si stabilirea distributiei initiale a ancorajelor se face tinand cont de:

valoarea globala a solicitarii din incarcarile de exploatare


constrangerile privind pozitiile si traseele obligate ale ancorajelor
valorile orientative ale solicitarilor de exploatare care pot fi preluate in mod curent de
ancoraje:
- 300 kN pamanturi coezive
- 400 kN nisipuri fine
- 800 kN - pietrisuri
solutiile adoptate la lucrari similare
sisteme de ancorare folosite curent in tara

14

Conditia generala de verificare la SLEN:


- solicitarea pe directia ancorajului Sn < efortul de pretensionare din faza finala
Verificarea sectiunii de armatura:

Sn < A p pk

Natura ncrcrilor ce produc solicitri n


ancoraj
mpingerea pmntului
Alte ncrcri

Ap aria sectiunii de armatura pretensionata


pk efortul unitar de blocare
suma pierderilor de tensiune
- coeficient al pierderii de tensiune

Valoarea coeficientului pentru ancoraje de


clasa
A
B
C
1.1
1
0.8
1.2
1.1
1

Rezerva necesara pentru controlul ancorajelor la tensionare


pentru SBP si TBP:

n
pk < adm
pk = 0.70R p - ancoraje de clasa A
n
pk < adm
pk = 0.73R p - ancoraje de clasa B
n
pk < adm
pk = 0.76R p - ancoraje de clasa C

pentru bare:

n
pk < adm
pk = 0.85R p - ancoraje de clasa A, B
n
pk < adm
pk = 0.90R p - ancoraje de clasa C

Asigurarea protectiei anticorozive, dupa consumarea pierderilor de tensiune


pentru SBP si TBP:

pk 0.50R np ancoraje de clasa A


pk 0.55R np ancoraje de clasa B
pk 0.60R np ancoraje de clasa C

pentru bare:

pk 0.70R np ancoraje de clasa A, B


pk 0.75R np ancoraje de clasa C

Rpn rezistenta normata a armaturii pretensionate

15

Conditia de verificare la SLU de deplasare a elementului ancorat


(datorita alungirii ancorajului):
Alungirea armaturii alungirea longitudinala a ancorajului,
tinand seama de deplasarea admisibila a elementului ancorat

Sc A pp ( )
Sc solicitarea din ancoraj sub efectul incarcarilor limita
Ap aria sectiunii de armatura pretensionata
p () rezistenta de calcul din armatura pretensionata corespunzatoare unei deformatii specifice,

pk
Ep

adm
Lmlc

adm deplasarea limita admisa in dreptul ancorajului


Ep modulul de elasticitate al armaturii pretensionate
Llcm lungimea libera echivalenta (pe care se simte efectul alungirii)
Llcm = Ll (lungimea libera a armaturii) pt. ancoraje injectate cu materiale permanent plastice
= 3.0 m pt. ancoraje in roci injectate cu suspensie pe baza de ciment
= 0.5Ll (min. 4m si max. 7m) pt. ancoraje amplasate in pamanturi, injectate cu suspensie
pe baza de ciment

Conditia de verificare la SL de depasire a capacitatii portante a unuia din


reazemele care asigura stabilitatea elementului ancorat
Solicitarea sub efectul incarcarilor limita capacitatea portanta a reazemului
(de ex. a ancorajului)

Sc = mR p A p
Sc solicitarea din tirant sub efectul incarcarilor limita
Rp rezistenta de calcul a armaturii pretensionate
m coeficient al conditiilor de lucru
Tiranti de clasa
SBP i TBP
Bare PC

A, B
0.85
0.95

C
0.90
1.00

16

Conditia de verificare la SL de stabilitate a ansamblului (element ancorat


masiv de teren angajat)
Sub efectul incarcarilor limita ansamblul sa nu isi modifice sensibil pozitia sau forma,
considerand ca nu are loc cedarea ancorajului prin ruperea armaturii sau prin smulgerea zonei
de ancorare

Sc k1m1N1s
k1 coeficient de siguranta, egal cu 0.8
m1 coeficient de siguranta, egal cu 0.7 pentru clasele A si B si 0.8 pentru clasa C
N1s forta de smulgere la ancorajele de proba

Sc k 2 m 2 N s2
k1 coeficient de siguranta, egal cu 0.7
m1 coeficient de siguranta, egal cu 0.7 pentru clasele A si B si 0.8 pentru clasa C
N2s forta de smulgere determinata prin calcul

Calculul fortei de smulgere


- roci tari:

Ns2

= D

Zia

fin

fin rezistenta normata pe suprafata laterala a zonei injectate


D diametrul forajului
Zai lungimea zonei de ancorare in stra. i

)
(

- pam. cu k<10-1 cm/s: Ns = D Zi f n


2
ef
a
i

Def diametrul efectiv al bulbului


C cant. totala de ciment introdusa in bulb

- pietrisuri:

Ns2 = Def Zia fin

Def = 1.8

0.7C
Zia

- pam. coezive cu supralargiri in zona de ancorare:

Ns2 = Def Zia f in + R n As

coef. care depinde de modul de realizare a supralargirilor


As aria suprafetei supralargirilor
Rn rezistenta normata pe suprafata supralargirilor

17

Verificarea sigurantei in exploatare a ancorajelor

FS =

Rd
N pk

Rd rezistenta de calcul a ancorajului


Npk Forta de intindere de blocare
Grad de risc
Ancoraje a cror descrcare
are consecine neimportante
Ancoraje a cror descrcare
are consecine grave dar nu
pericliteaz securitatea
publica
Ancoraje a cror descrcare
are consecine grave i poate
periclita securitatea publica

Ancoraje temporare
1.3

Ancoraje permanente
1.6

1.5

1.8

1.8

2.0

EXECUTIE
Forare
- terenuri cu apa, necoezive sau cu intercalatii coezive:
foraj rotativ cu coloana de tuburi, cu circulatie de apa sau noroi
foraj prin vibroinfigerea coloanei de tuburi

- terenuri fara apa, necoezive sau cu intercalatii coezive:


foraj rotativ cu coloana de tuburi, cu circulatie de apa sau noroi
foraj prin vibroinfigerea coloanei de tuburi
foraj rotativ cu coloana de prajini, cu circulatie de noroi

- terenuri coezive:
foraj in uscat, cu snec
foraj prin vibroinfigerea coloanei de tuburi
foraj rotativ cu coloana de prajini
foraj rotativ cu coloana de tuburi

- roci:

foraj rotativ cu circulatie de apa in roci cu perm. mica-mare si cu circulatie de


suspensie stabilizata de ciment sau ciment argila in celelalte cazuri
foraj rotopercutant cu aer

18

Punerea in opera a armaturilor


Injectarea suspensiei
Functii:
formarea zonei de ancorare a ancorajului
protectie impotriva coroziunii
imbunatatirea terenului din imediata vecinatate a zonei de ancorare
impermeabilizarea terenului din imediata vecinatate a zonei de ancorare
Tipuri:
o pe baza de ciment si aditivi
o pe baza de rasini sintetice
Tensionarea armaturilor
- la minim 7 zile dupa injectare pt. suspensii pe baza de ciment
- la minim 10 zile in celelalte cazuri

19

STABILITATEA PANTELOR
SI LUCRARI DE SPRIJINIRE
Lucrari de stabilizare
a versantilor instabili
Prof. Dr. ing. Loretta Batali

BULONAREA (TINTUIREA) MASIVELOR


Soil nailing, clouage

A realiza o lucrare de bulonare inseamna a ranforsa un debleu, pe masura excavarii


sale, prin montarea de ancore pasive, slab inclinate fata de orizontala, care lucreaza in
general la tractiune.
Fata de un masiv din pamant armat: - se armeaza terenul existent
- debleu

Faze de executie
1.
2.
3.

terasamente max 1 2 m inaltime pentru un tronson


instalarea barelor
realizarea paramentului (beton torcretat sau plase, elemente prefabricate)

Instalarea barelor
injectare in foraj de suspensie de ciment sau mortar
batere sau vibrare
mixte
Avantaje:
nu necesita mult material utilaj terasier, echipament de forare si centrala de injectie
sau instalatie pt. introducerea prin batere a barelor
executie rapida constructia se face concomitent cu terasamentele
se adapteaza bine la amplasamente diverse
adaptata la terenuri neomogene deoarece nu necesita excavari prealabile, iar
utilajele sunt usoare; cu conditia ca densitatea barelor sa fie adaptata diferitelor naturi
ale terenului
cost competitiv
Limitari:
deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite)
doar deasupra NH sau cu lucrari de epuismente
utilizare dificila la pamanturi total necoezive, nisipuri curgatoare sau cu lentile de apa,
PUCM, pam. gelive

Deplasari laterale si verticale ale zidului

0 deplasarea orizontala la suprafata, in spatele zidului


h deplasarea orizontala a fetei zidului
v deplasarea verticala a partii superioare

Deplasari laterale si verticale ale zidului


0 = 4H/10000 5H/10000
h v = H/1000 4H/1000
Deplasarea fatadei depinde de:
viteza de executie
inaltimea fazelor de excavatie
distributia barelor
caracteristicile barelor
nivelul general de siguranta al lucrarii
raportul L/H
inclinarea barelor si rigiditatea la incovoiere
capacitatea portanta a terenului de fundare

Deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite)

- deplasarea partii superioare: (0.001 0.004)H


- verificarea structurilor existente in vecinatate daca pot suporta fara consecinte grave o deformatie
orizontala, h si o tasarea diferentiata, v pe o distanta fata de excavatie.
- daca structura vecina nu poate prelua aceste deformatii se pot utiliza tiranti pretensionati sau o
sprijinire in zona superioara

EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

-faze de excavare de 1 m
- nisip de Fontainebleau
- factor de siguranta mic fata de ruperea barelor (1.1)
- mod de rupere: prin saturarea progresiva a masivului incepand de sus, pt. diminuarea coeziunii
aparente si marirea greutatii totale
- cedarea completa a fost impiedicata prin incastrarea elementelor de fatada in teren

EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

- mod de rupere: prin marirea excavatiei de la piciorul zidului de la 1 la 3 m


- dupa 2 m de excavatie s-a produs o cedare locala, dar zidul in ansamblu a rezistat
- dupa a treia faza de excavatie, efectul de bolta aparut anterior a disparut si s-a produs ruperea globala,
interna a zidului

EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA

- mod de rupere: lungime insuficienta a armaturii diminuarea lungimii barelor telescopice


- initial lungime uniforma a barelor
- final: bare foarte scurte la baza

DIFERENTE FATA DE PAMANTUL ARMAT


In timpul excavatiilor succesive, pamantul din masivul tintuit se decomprima lateral,
tasandu-se in acelasi timp
La sfarsitul executiei rezulta o deplasare a partii superioare
9 In cazul pamantului armat, in timpul fazelor succesive de executie deplasarile laterale la
partea inferioara cresc datorita comprimarii stratelor inferioare.
9 Rezulta, la sfarsitul executiei, o deformatie a fatadei la partea inferioara, unde deplasarile
orizontale sunt maxime

Punerea in tractiune a barelor


- la masivele tintuite: decomprimarea orizontala a masivului in timpul fazelor de excavare
duce la solicitarea preferentiala a barelor suborizontale.
Punerea in tractiune a unui strat de bare nu se face decat sub efectul excavatiilor de sub acesta
- la masivele din pam. armat: armaturile de jos sunt primele si cele mai solicitate
- repartitia finala a eforturilor de tractiune este similara, cu un maxim in interiorul masivului,
care separa masivul in doua zone:
zona activa in vecinatatea paramentului, in care eforturile de frecare laterala
exercitate de teren asupra barelor sunt dirijate spre exterior
zona rezistenta eforturile de frecare laterala sunt dirijate spre interior,
opunandu-se deplasarii laterale a zonei active
-in cazul masivelor de pamant armat, armaturile flexibile nu preiau nici forte taietoare, nici
momente incovoietoare
- in cazul masivelor tintuite, barele poseda o rigiditate suficienta pentru a lucra si
incovoietoare. Acest mod de lucru nu apare in exploatare normala, ci in preajma ruperii.

Interactiunea pamant/bara
1.
2.

1.

frecare laterala de-a lungul barei, ceea ce permite preluarea eforturilor de tractiune
rezistenta pasiva a terenului de-a lungul barei, atunci cand aceasta se deplaseaza lateral;
permite mobilizarea eforturilor de incovoiere; necesita dezvoltarea unei zone de
forfecare in interiorul masivului

* = max
0
coef. de frecare aparent

Interactiunea pamant/bara

Influenta rigiditatii terenului asupra frecarii laterale unitare, qs

q s = * (z ) z

Interactiunea pamant/bara
2.
Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment

daca barele au o oarecare rigiditate, sunt solicitate, in plus fata de tractiune, la incovoiere
si forfecare

Interactiunea pamant/bara
2.
Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment

EI

d4y
dz 4

l0 = 4

+ k s Dy = 0

4EI
ksD

ks modulul de reactiune al terenului


y deplasarea laterala a barei
z abscisa de-a lungul barei
p=ksy presiunea laterala pe bara
D diametrul barei
l0 lungime de transfer

Daca lungimea L a barei de o parte si de alta a zonei de forfecare depaseste 3l0, bara
poate fi considerata infinit lunga si simetrica fata de zona de forfecare, unde momentul este
nul
Calculul elastic trebuie completat cu un calcul de plastifiere a terenului
In pamanturile deformabile, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea
terenului
In pamanturile tari, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea barei

Influenta orientarii barelor asupra mobilizarii eforturilor

directia optima pentru mobilizarea eforturilor in barele flexibile corespunde directiilor de


intindere maxima in pamantul nearmat (aprox. 30 fata de normala la suprafata de
forfecare)

Mobilizarea efortului normal, a fortei taietoare si a momentului incovoietor


-ruperea barei se poate produce fie prin tractiune forfecare la intersectia cu suprafata de rupere, fie prin
plastifierea punctelor de incovoiere maxima, situate in afara zonei de rupere
- legatura teren bara se poate rupe prin:
frecarea laterala unitara poate atinge valoarea limita qs provocand o rupere prin lipsa de
aderenta
presiunea laterala, p exercitata de bara in teren poate atinge valoarea sa limita, pu
provocand decuparea terenului de catre bara
- in cadrul unui calcul elasto-plastic a sistemului teren bara, studiul mobilizarii si a combinarii
diferitelor criterii de rezistenta a barei si a interactiunii teren bara permite definirea regulii
multicriteriale pentru definirea modului de rupere

combinarea curbelor reprezentative a diferitelor criterii pentru bara si interactiunii sale

1. Criteriul de rezistenta al barei:


2

Tn Tc
M
R + R + M 1
n c
0

Tn efortul in lungul barei


Rn rezistenta la tractiune a barei
Tc efortul normal pe bara
Rc rezistenta barei la f. taietoare
M momentul
M0 rezistenta barei la incovoiere

2. Ruperea barei prin tractiune si forfecare pura (M=0) este reprezentata de o elipsa de ecuatie:
2

Tn Tc
R + R = 1
n c

3. Plastifierea barei in punctul de moment maxim (Tc = 0) este reprezentata de parabola de


ecuatie:

Tc0 = a

2
M 0 Tn
1

l0 R n

a = 3.12
Tc0 forta de tractiune corespunzatoare suprafetei de rupere
potentiale

10

4. Plastifierea barei corespunde unei presiuni laterale teren bara a carei valoare maxima pe
suprafata de rupere potentiala este:

p0 =

2Tc0
D cl0

Daca pu p0: Tc1 = p u Dl0 / 2


Daca pu p0: Tc 2 = b

rupere prin plastifierea terenului inaintea armaturii

2
M 0 Tn
1
+ cp u Dl0 rupere prin plastifierea terenului cu
l0 R n
articulatii plastice ale armaturii

b = 1.62, c = 0.24

5. Rupere prin lipsa de aderenta

Tn = q s DLa

Reprezentarea grafica a regulii multicriteriale

11

MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna

Ruperea barelor

- suprafata de rupere care se formeaza in masiv este foarte apropiata de linia de tractiune maxima, care
poate fi deci considerata ca suprafata de rupere potentiala

MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna

Ruperea barelor
-in cazul barelor flexibile ruperea este brutala
- rezistenta la incovoiere a barelor permite deformatii mai mare care pot constitui un semnal de alarma
- se poate produce daca:
sectiunea armaturilor este subdimensionata
exista coroziune a armaturilor metalice
exista o suprasarcina la p. superioara pt.care masivul nu a fost dimensionat
exista o suprasaturare a masivului
a inghetat terenul, constituit din pamanturi gelive

12

MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna

Deficit de adeziune
- mai frecventa
- datorata unei proaste evaluari a frecarii bara/teren sau a unor erori de excutie
- armaturile nu sunt suficient de lungi

MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna

Rupere datorita unei adancimi de excavatie prea mare intr-o faza


- rupere brusca prin instabilitate locala care se propaga pana la partea superioara a masivului
- pamantul se prabuseste in spatele fatadei prin disparitia succesiva a efectelor de bolta
- f. frecventa

Rupere datorita unei pungi de apa


- in momentul excavarii, presiunile interstitiale din punga de apa se adauga fortelor de curgere,
destabilizand local terenul
- rupere rapida si regresiva
- poate apare datorita unui drenaj necorespunzator

13

MODURI DE RUPERE

2. Rupere externa

3. Rupere mixta

PROIECTARE
Geometrie

14

PROIECTARE
Dispunerea armaturilor

NU
Lungimea medie a barelor:
(0.5 0.7)H pentru barele introduse prin batere sau vibrare, cu o densitate de aprox. 1 - 2 bare/mp
(0.8 1.2)H pentru bare introduse in foraje, cu o densitate de aprox. 1 bara/2.5 - 6 mp

PROIECTARE
Dispunerea armaturilor

Lungimea barelor
Numar de bare/mp
Perimetrul barelor
Rezistenta la tractiune a barelor
Densitatea barelor

Densitate mare de bare*


(0.5-0.7)H
12
150 200 mm
120 200 kN
0.4 1.5

Densitate mica de bare**


(0.8 1.2)H
0.15 0.4
200 600 mm
100 600 kN
0.13 0.6

* armaturi introduse prin batere sau vibrare, armaturi de diam. mic cimentate
** armaturi de diam. mare cimentate

15

PROIECTARE
Drenare

PROIECTARE
Densitatea de armare

TR
=
Sh Sv L

TR = min(TG, TL) forta de tractiune de rupere pe capatul barei


TG forta de tractiune maxima mobilizabila din ruperea armaturii
TL forta de tractiune maxima mobilizabila din frecarea teren/bara
Sh distanta pe orizontala intre armaturi
Sv distanta pe verticala intre armaturi
L lungimea barelor

Densitatea de tintuire
t=TL/L efortul de frecare pe metru de bara

TL
t
d=
=
ShSv L Sh Sv

16

PROIECTARE

Abace de predimensionare

Proiectare: ca la pamant armat cu geosintetice

Analiza stabilitatii

1.

Calcul in deformatii dificil, deobicei in MEF

2.
-

Calcul la rupere
studiaza echilibrul unei parti din masiv
se analizeaza stabilitatea externa si interna a masivului
stabilitatea este definita in raport cu suprafata de cedare potentiala critica
nu permite calculul distributiei eforturilor intre diferitele straturi de bare si, deci, nu
permite optimizarea distributiei pentru limitarea deformatiilor

17

Calculul deplasarilor unei bare


- cand se aplica o forta T0 la capatul barei, aceasta se deplaseaza fata de teren pentru a se mobiliza
frecarea laterala, conform legii Frank si Zhao:

- daca bara ar fi infinit rigida, deplasarile celor doua capete ar fi identice


- daca bara ar fi infinit flexibila, deplasarea capatului dinspre masiv (radacina) ar fi nula
Calculul exact al deplasarii barei in functie de eforturile aplicate pe capat se face functie de:
- elasticitatea barei: legea Hooke
- legea de mobilizare a frecarii laterale (x)
- lungimea barei

In cazul general trebuie tinut cont de mobilizarea progresiva a frecarii laterale de-a lungul barei, in
functie de cresterea efortului pe capat.

1.
2.
3.
4.
5.
6.

y0<y1 deplasarile capetelor sunt ambele in prima portiune a curbei


y1<y0<y2, 0<yl<y1 deplasarea capului in a doua portiune, deplasarea radacinii in prima
y0>y2, 0<yl<y1 deplasarea capului pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea
radacinii pe prima portiune
y1<y0<y2, y1<yl<y2 deplasarile ambelor capete sunt in portiunea a doua
y0>y2, y1<yl<y2 deplasarea capului este pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea
radacinii este in portiunea a doua
y0>y2, yl=y2 deplsarea capului este pe palier si deplasarea radacinii ajunge pe palier; se atinge efortul
ultim, bara cedeaza prin lipsa de aderenta

18

Cazul 1. yo<y1 mici deplasari, mici deformatii

dy
dx
(x ) = E(x )
T(x ) = E(x )S
dy T
=
dx SE
(x ) =

d2y

dT 1

dx SE
dx
dT = pdx
= k y
2

d2y
dx 2

p
k y
SE

a=

pk

SE
y = M1ch (ax ) + N1sh (ax )

T = aES(M1sh (ax ) + N1ch (ax ))


x = 0 : T = T0
x = l :T = 0
T ch[a (1 x )]
y= 0
ESa sh (al )
sh[a (1 x )]
T = T0
sh (al )
T0
y0 =
ESa th (al )
T0
yl =
ESa sh (al )

S aria sectiunii barei


p perimetrul barei
Daca se doreste limitarea la faza elastica (0<y0<y1), s-ar obtine o lungime de ancorare limita dincolo de
care bara nu ar mai transmite eforturi la teren.

Cazul 6. faza ultima: yl = y2


- frecarea laterala unitara devine constanta de-a lungul barei, egala cu qs

= qs
T = T0 pq s x
T = pq sl
dy T
=
dx SE
1
x 2
+ y0
y=
T0 x pq s
ES
2
1
l2
yl =
T0 pq s + y 0
ES
2
1 Tl
yl = 0 + y 0
2 ES
1 Tl
y0 = yl 0
2 ES

19

EXECUTIE

1.

Introducerea barelor prin batere


- in terenuri granulare, fara multe blocuri
- adaptata pentru armaturi de lungime mica medie (max 8 m)

2.

Instalarea barelor prin forare


- cimentate
- in aproape toate terenurile
- timp de priza a suspensiei
- bare suborizontale, min 10

3. Punerea in opera a betonului pt. fatada


- beton armat, torcretat

EXECUTIE
- trebuie strict respectate conditiile de executie a terasamentelor (faze, inaltimea unui tronson de
excavatie, lungimea ploturilor etc.)

Solutii pentru ameliorarea


stabilitatii locale
- ploturi de lungime mica, continui sau
alternate
- instalarea barelor inaintea excavatiei
- aplicarea unui strat subtire de beton
torcretat imediat dupa excavare
- respectarea timpilor de pauza intre 2
tronsoane succesive

20

EXECUTIE

EXECUTIE

21

EXECUTIE

EXECUTIE

Barbacane

22