Stabilitatea Pantelor Si Lucrari de Sprijinire

STABILITATEA PANTELOR
SI LUCRARI DE SPRIJINIRE
Lucrari de stabilizare
a versantilor instabili
2
Conf. Dr. ing. Loretta Batali
STRUCTURI DE SPRIJIN DIN PAMANT ARMAT

Principiul pmntului armat
Pentru eforturile de ntindere pe care pmntul nu le poate prelua se pot introduce armturi n teren.
Pamantul nu poate prelua eforturi de intindere
Principiul pmntului armat
Modul de interactiune a armaturilor

cu pamantul
Tipuri de structuri din pmnt armat
A. Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat
- ele pot fi n situaia de a prelua sau nu ncrcri exterioare
- principalul criteriu de dimensionare este stabilitatea sub greutate proprie i, eventual, sub posibilele
ncrcri exterioare.
Zid de sprijin din pamant armat
Culee din pamant armat

A. Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat

A.
Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat
A.1. Structuri de sprijin i pante abrupte (peste 70fa de orizontal)

A.
Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta nearmat
A.2. Ramblee fundate pe terenuri moi, armate la baza

B. Structuri din pmnt stabile sub propria lor greutate chiar i n varianta nearmat
- principalul criteriu de dimensionare este preluarea ncrcrilor exterioare, n condiii de
limitare a deformaiilor
- drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice,
- mbrcmini bituminoase armate cu materiale geosintetice,
- lucrri aferente cilor ferate,
- platforme armate cu materiale geosintetice .
Tipuri de armaturi
- geotextile,
- geogrile,
- geocompozite de armare.
- benzi sau grile metalice,

- benzi, folii sau grile din materiale polimerice
- ancore de diverse tipuri.
- armturi relativ inextensibile - deformaiile la rupere sunt mai mici

dect deformaiile maxime ce pot apare n terenul nearmat.
n aceast categorie intr armturile metalice.
- armturi relativ extensibile - deformaii la rupere mai mari dect
deformaiile maxime ce pot apare n pmntul nearmat.
n aceast categorie intr aproape toate tipurile de armturi geosintetice.
Tipuri de armaturi
- benzi
Tipuri de armaturi
- grile
Tipuri de armaturi
- folii
Tipuri de armaturi
- ancore
Elemente de fatada
panouri prefabricate din beton cu nlime mai mic dect nlimea structurii, mbinate ntre ele prin
diferite sisteme,
panouri prefabricate din beton cu nlime egal cu nlimea structurii,
blocuri modulare prefabricate din beton,
elemente metalice,
gabioane,
materiale geosintetice ntoarse la faa zidului,
elemente montate dup construcie n cazul geosinteticelor ntoarse la faa structurii, realizate din beton
torcretat, beton, panouri prefabricate din beton, lemn sau alte materiale.
Elemente de fatada
Panouri pe toata inaltimea structurii
Elemente de fatada
Blocuri modulare prefabricate
Elemente de fatada
Geotextile intoarse
la fata masivului
Elemente de fatada
Geotextile intoarse la
fata masivului si
protectie de lemn
Elemente de fatada
Gabioane din geogrile
Elemente de fatada
Protectie din plasa de

sarma
10
Elemente de fatada
Elemente de fatada
11
Elemente de fatada
Umplutura armata
1.
Umpluturi din pmnt necoeziv < 15% particule fine. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de structuri.
2.
Umpluturi din pmnt slab coeziv >15% particule fine, IP 6%. Pot fi utilizate pentru toate tipurile de
structuri.
3.
Umpluturi din pmnt coeziv nu pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter permanent. Utilizarea
umpluturilor coezive implic utilizarea unei cantiti mari de armtur, cu o adeziune bun i cu proprieti
drenante. n general este recomandat evitarea acestor materiale.
4.
Cenui de termocentral
5.
Steril de min materialul va fi evaluat dac este utilizabil pentru structuri de pmnt armat.
6.
Materiale friabile pmnturile friabile, cum sunt cele susceptibile de degradri datorit apei nu pot fi
utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice.
12
Armaturi geosintetice - caracterizare

Caracteristic
Rezistena la ntindere
Elongaia la ncrcare
maxim
Rezistena la ntindere a
mbinrilor
Rezistena la perforare
static (CBR)
Rezistena la perforare
dinamic
Caracteristicile de
frecare
Fluaj din ntindere
Deteriorare la punere n
oper
Deschiderea
caracteristic a porilor
Permeabilitate normal
pe plan
Durabilitate
Rezisten la degradare
datorit agenilor
climatici
Rezisten la
mbtrnire chimic
Rezistena la degradare
biologic
Standard aplicabil
SR EN ISO 10319:1999
SR EN ISO 10319:1999
Filtrare
N
R
Funcii
Separare
N
R
Armare
N
N
SR EN ISO 10321:1999
SR EN ISO 12236:2000
SR EN 918:2000
prEN ISO 12957-1:1997

prEN ISO 12957-2:1997
EN ISO 13431
EN 10722-1
R
R
EN ISO 12956
EN ISO 11058
anexa B a SR EN 13251
EN 12224
N
R
N
R
N
R
ENV ISO 12960 sau

13438
ENV 12447
SR EN 12225:2000
Principii de proiectare la stari limita

Categorii geotehnice
Categoria geotehnica 1:
structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate folosind experiena acumulat i date i
analize calitative. n aceast categorie intr structurile de sprijin i pantele cu nlime mai mic de
1.5 m, la care cedarea ar duce la distrugeri minime i la blocarea accesului.
13

structuri convenionale fr riscuri deosebite, nici condiii de ncrcare sau de teren speciale, care
pot fi proiectate utiliznd date i analize cantitative obinuite. n aceast categorie intr rambleele i
structurile a cror cedare poate provoca pagube moderate.

14

structuri care implic riscuri deosebite sau dificulti de teren i/sau ncrcare, care trebuie
proiectate utiliznd metode speciale. n aceast categorie intr pilele de pod, structuri care suport
n mod direct autostrzi sau alte drumuri naionale sau principale, baraje, ziduri de cheu, ramblee de
cale ferat .

15

- verificarea aparitiei starilor limita in teren si in structura
Stri limit ultime considerate n EUROCODE 7:
pierderea echilibrului structurii sau terenului, n care rezistena materialelor
structurale si a terenului este nesemnificativ n asigurarea rezistenei (EQU);
- cedare intern sau deformaii excesive ale structurii sau elementelor structurale, n
care rezistena materialelor structurale este semnificativ n asigurarea rezistenei (STR);
cedarea sau deformaii excesive ale terenului, n care rezistena terenului este
semnificativ n asigurarea rezistenei (GEO);
- pierderea echilibrului structurii sau terenului datorit ridicrii de ctre presiunile
interstiiale (UPL);
antrenare hidrodinamic, eroziune intern a terenului datorat gradienilor
hidraulici (HYD).

- determinarea valorilor de proiectare ale actiunilor
Fd = F Frep,
F este factorul parial aplicat aciunilor,

Frep este valoarea reprezentativ a aciunii
Frep = Fk,
este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale

aciunilor n valori reprezentative i poate fi egal cu 1.0 sau
subunitar (notat 0, 1 sau 2)
Fk valoarea caracteristic a aciunilor
- determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici

Xd = Xk/M,
Xk este valoarea caracteristic a proprietii geotehnice,

M este factorul parial de material aplicat caracteristicilor
geotehnice.
Factorii pariali pot fi aplicai aciunilor nsele (Frep multiplicare cu F)

sau efectelor lor (E multiplicare cu E),
proprietilor geotehnice (X divizare la M) sau rezistenelor (R divizare la R).
16

Pentru verificarea la SLU de tip EQU :
Edst,d Estb,d,
Edst,d este valoarea de proiectare a efectului aciunilor

destabilizatoare,
Estb,d este valoarea de proiectare a efectului aciunilor stabilizatoare.
Pentru verificarea la SLU de tip STR i GEO :

Ed Rd,
Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor aciunilor,
Rd este valoarea de proiectare a rezistenei corespunztoare
entru strile limit STR i GEO: 3 abordri ale proiectrii la SLU
Combinaia 1: A1 + M1 + R1
Combinaia 2: A2 + M2 + R1
I.
Combinaia: A1 + M1 + R2
II.
Combinaia: (A1 sau A2) + M2 + R3
A1 pentru aciunile structurale,
A2 pentru aciunile geotehnice

Factori pariali ai aciunilor pentru verificarea tip EQU
Aciune
Permanent, defavorabil
Permanent, favorabil
Variabil, defavorabil
Variabil favorabil
Simbol
G;dst
G;stb
Q;dst
Q;stb
Valoare
1.10
0.90
1.50
0
Factori pariali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU

Parametru geotehnic
Rezistena la forfecare
(aplicat tan)
Coeziunea efectiv
Rezistena la forfecare
nedrenat
Rezistena la compresiune
monoaxial
Greutate volumic
Simbol
Valoare
1.25
c
cu
1.25
1.40
qu
1.40
1.00
17

Factori pariali ai aciunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR i GEO
Aciune
Defavorabil
Favorabil
Defavorabil
Favorabil
Permanent
Variabil
Set
Simbol
A1
1.35
1.0
1.5
0
G
Q
A2
1.0
1.0
1.3
0
Factori pariali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificrile de tip STR i GEO
Parametru geotehnic
Rezistena la
forfecare (aplicat
tan)
Coeziunea efectiv
Rezistena la
forfecare nedrenat
Rezistena la
compresiune
monoaxial
Greutate volumic
Set
Simbol
M1
1.0
M2
1.25
c
cu
1.0
1.0
1.25
1.4
qu
1.0
1.4
1.0
1.0

Factori pariali pentru lucrri de sprijin pentru verificrile de tip STR i GEO
Rezisten
Simbol
R1
1.0
1.0
1.0
R;v
R;h
R;e
Capacitatea portant
Alunecare pe talp
Rezistena terenului
Set
R2
1.4
1.1
1.4
R3
1.0
1.0
1.0
Factori pariali pentru pante i stabilitatea general pentru verificrile de tip STR i GEO
Rezisten
Rezistena terenului
Simbol
R;e
R1
1.0
Set
R2
1.1
R3
1.0
Pentru verificarea la SLEN n teren sau n seciunile structurale:

Ed Cd,
Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor aciunilor,
18

Factor partial pt. materialele geosintetice, fm
Factor parial
fm1
Component
fm11
fm12
fm2
fm21
fm22
f m1 = f m11 f m12
Semnificaie
Fabricaie acoper posibilele reduceri ale capacitii
materialelor n comparaie cu valorile caracteristicile
determinate n cadrul procedurilor de control i posibilele
erori de determinare
Extrapolarea datelor din ncercri ia n considerare
capacitatea pe termen lung a materialelor. Poate varia n
funcie de durata de via a structurii
Posibilitatea de deteriorare ia n considerare
deteriorarea din timpul execuiei
Influena mediului ia n considerare degradarea datorat
condiiilor de mediu
f m = f m1 f m 2
f m 2 = f m 21 f m 22

n cazul materialelor geosintetice, fm va fi aplicat minimului dintre rezistena la rupere
prin fluaj din traciune, Tft i rezistena medie la ntindere lund n considerare deformaia
de fluaj, Tmed f, obinnd astfel rezistena de calcul:
T T
Tc = min ft , medf
fm fm
Factori pariali pentru interactiunea pamant/armatura

Exist dou mecanisme posibile de interaciune ntre pmnt i armtur:
suprafaa posibil de cedare intersecteaz un strat de armtur; n acest caz
mecanismul de interaciune este unul de rezisten la smulgere; factorul parial de
siguran corespunztor este fsm.
suprafaa potenial de cedare coincide cu un strat de armtur; n acest caz
mecanismul de interaciune este unul de rezisten la alunecare; factorul parial de
siguran este fal.
pentru SLU: fsm = 1.3, fal = 1.3
pentru SLEN: fsm = 1.0, fal = 1.0.
19
PROIECTAREA STRUCTURILOR DE SPRIJIN ARMATE CU

MATERIALE GEOSINTETICE
Tipuri de structuri
Tipuri de structuri
20
n proiectarea structurilor din pmnt armat se consider c s-a atins o stare limit
atunci cnd:
a.
b.
c.
se produce cedarea sau exist degradri majore;

exist deformaii mai mari dect limitele acceptabile;
se produc alte tipuri de degradri minore care determin scurtarea duratei de
viat a structurii sau la operaii de ntreinere neprevzute.
Condiiile definite la punctul a) reprezint o stare limit ultim, n timp ce punctele b) i

c) reprezint stri limit ale exploatrii normale.
n practic se va dimensiona structura la starea limit ultim i se va verifica la starea
limita a exploatrii normale.
n cazul aplicrii principiilor EUROCODE, cazurile relevante pentru SLU
sunt STR i GEO.
Procedura de proiectare
Practica curent de proiectare const n determinarea geometriei i a armrii din condiii de
mpiedicare a cedrii interne i externe, utiliznd metode de echilibru limit.
Stabilitatea extern se refer la stabilitatea masei de pmnt armat privit ca un ntreg care poate
ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin, n timp ce stabilitatea intern se
ocup de mecanismele interne de cedare i duce la stabilirea necesarului de armtur.
Etapele proiectrii:
analiza eforturilor - alegerea unei distribuii a armturilor i verificarea eforturilor din

masivul armat, care trebuie s fie compatibile cu proprietile pmntului i ale armturilor;
trebuie evaluat stabilitatea local la nivelul fiecrei armturi;
analiza stabilitii structurii stabilitate extern i intern;
analiza deformaiilor, pentru a obine o evaluare a comportrii structurii la deformaii

orizontale i verticale.
Verificarea stabilitatii externe
Ca i n cazul structurilor de sprijin tradiionale, mecanismele poteniale de cedare sunt:

alunecare pe talp,
rsturnare (limitarea excentricitii),
depirea presiunilor pe teren,
pierderea global a stabilitii.
SLU
Verificarea stabilitatii externe
Predimensionarea structurii
Predimensionarea structurii
Evaluarea impingerii pamantului
k a = tan 2 45
2
cos cos 2 cos 2
k a = cos
cos + cos 2 cos 2
cos I cos 2 I cos 2
k a = cos I
cos I + cos 2 I cos 2
ka =
sin 2 ( + )
sin ( + )sin ( )
sin 2 sin ( )1 +
sin ( )sin ( + )
Evaluarea impingerii pamantului conditii seismice
Fi = 0.5 1 H 2 k h
Pas = 0.375k h H 2
Evaluarea impingerii pamantului conditii seismice
Pas = H 22 k as
cos 2 ( 90 + )
1
2
cos cos 2 (90 ) cos( + 90 + )
sin ( + )sin ( )
1 +
cos
90
cos
90
(
)
(
)
kh
= arctg
1 k v
k as =
kv = 0
Verificarea stabilitatii la alunecare pe talpa
fsR h R v
tan
c
+
L
f ms
f ms
Verificarea stabilitatii la rasturnare

Datorit flexibilitii structurilor de pmnt armat, rsturnarea nu reprezint un mecanism critic de cedare.
n practica curent de proiectare se calculeaz excentricitatea rezultantei forelor verticale, care trebuie s fie
mai mic dect L/6 pentru pmnturi sau L/4 pentru roci, n caz contrar fiind necesar o lungime mai mare de
armtur; in conditii seismice e < L/3.
Pentru structurile ce pot fi considerate rigide, verificarea stabilitii la rsturnare presupune compararea
momentului forelor destabilizatoare (forele i parametrii geotehnici fiind afectai de factorii pariali
corespunztori) cu momentul forelor rezistente fa de punctul de la baza faadei.
Verificarea presiunilor pe teren
v =
Rv
L 2e
p cr
+ f Dm
f ms
p cr = c f N c +
1
f LN
2
Verificarea stabilitatii globale
Verificarea stabilitatii interne

Cedarea intern a structurii de sprijin din pmnt armat poate avea loc n dou moduri:
eforturile de ntindere din armturi devin prea mari, astfel nct acestea sufer deformaii
prea importante sau cedeaz, ceea ce poate provoca deplasri importante sau chiar colapsul
structurii;
eforturile de ntindere din armturi devin mai mari dect rezistena la smulgere a acestora.
Smulgerea armturilor determin creterea eforturilor tangeniale din pmnt, mrirea
deplasrilor i posibila cedare a structurii.
Pentru verificarea stabilitii interne a structurii trebuie parcurse urmtoarele etape:

1.
alegerea tipului de armtur
2. alegerea distanei pe vertical ntre armturi , functie de elementele de faad alese

3. calculul forei maxime de ntindere pentru fiecare nivel de armtur, n condiii statice
i dinamice
4. calculul forei maxime de ntindere la nivelul conexiunilor cu faada
5. calculul rezistenei la smulgere la fiecare nivel de armtur

Alegerea distantei dintre armaturi
Utilizarea unei seciuni constante de armtur i a unei aceleiai distane pe vertical ntre rndurile de
armtur pe toat nlimea structurii duce de obicei la o supra-armare la partea superioar fa de necesar.
Se recomand varierea distanei pe vertical ntre armturi, respectnd o distan maxim de 800 mm.
Pentru armturile discontinui, de tipul benzilor, distana pe vertical poate fi meninut constant, iar
densitatea de armare este sporit pe adncime prin mrirea numrului i dimensiunilor armturii.
Pentru armturile continue se obinuiete modificarea distanei dintre armturi. Limitele acceptabile pentru
distana dintre armturi sunt legate de tehnologia de execuie instalare i compactare (de exemplu, distana
dintre armturi se ia egal cu 1, 2 sau 3 ori grosimea unui strat elementar de compactare). Se poate, de
asemenea, modifica rezistena la traciune, T a armturilor.
Structurile de nlime mic (< 5 m) sunt de obicei realizate cu armturi avnd aceeai rezisten. Pentru
nlimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistene diferite.
Pentru structurile cu faade modulare, a cror conexiune cu masivul armat se face prin frecare, distana
maxim dintre armturi este limitat la de 2 ori grosimea blocului de faad pentru a asigura stabilitatea
acestuia. Rndul de sus de armtur trebuie s fie la jumtate din distana dintre celelalte rnduri de armtur.

Calculul fortei de tractiune in armatura
Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3
a) Din greutatea proprie a umpluturii armate i suprasarcinii ce acioneaz la suprafaa terenului
Ti1 = k a vi s vi
vi =
R vi
L i 2e i

Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3
b) Din sarcini concentrate verticale (fundaii de lime b)
Ti 2 = k a S vi
ff V
Di
Di = h i + b, daca h i 2d b
h +b
Di = i
+ d, daca h i > 2d b
2
10

Ti = Ti1 + Ti 2 + Ti3
c) Din sarcini concentrate orizontale (fundaii de lime b)
Ti 3 = 2s vi f f H Q(1 h i Q )
tg 45
2
Q=
b
d+
2

Verificarea la rupere a armaturilor
TD
Ti
fn
Verificarea la armaturilor la smulgere

Pi
Ti
L pi (f fs 1 h i + f f q )
fpfn
bc cL pi
f ms f p f n
Pi perimetrul armturii i
- coeficientul de frecare ntre armtur i
pmnt
bccoeficientul de adeziune armtur/teren,
11

Verificarea stabilitatii pe plane inclinate de cedare

Verificarea stabilitatii pe plane inclinate de cedare
n
Tdi
f
i =1
Pi L pi
c
f fs h i + f f q + bc T
f ms
i =1
pfn
n
12

Verificarea stabilitatii pe plane
inclinate de cedare

in conditii seismice
Tseism = Fi
L pi
n
L
i =1
pi
Ttotal = Tmax + Tseism

Pentru verificarea armturilor la smulgere
coeficientul de frecare trebuie diminuat cu 20%.
13
Aspecte constructive proiectarea sistemului de drenaj
PROIECTAREA PANTELOR ARMATE CU MATERIALE

GEOSINTETICE
n funcie de nclinarea pantei, importana relativ a stabilitii externe i interne se modific
14
Stari limita ultime

1. Cedare externa
Stari limita ultime

2. Cedare interna
3. Cedare mixta
15
Stari limita ale exploatarii normale
Stabilitatea externa
pante abrupte - ca pentru structurile de sprijin din pmnt armat
- stabilitatea la alunecare pe baz - metoda clasic a penei.

- stabilitatea globala - suprafee de cedare circulare sau de tip pan, ce se extind
att n spatele, ct i sub structur.
- analiza stabilitii pentru suprafee de cedare de adncime nu asigur i evaluarea
capacitii portante a terenului. Eforturile laterale mari ce se pot dezvolta n
eventualele straturi slabe din terenul de fundare pot duce la o cedare prin refulare
lateral.
pante line (<45) metode clasice de analiza a stabilitatii pantelor
Masuri constructive
micorarea unghiului pantei;

creterea limii zonei armate;
utilizarea unei umpluturi de calitate superioar;
mbuntirea terenului de fundare prin mijloace convenionale;
excavarea i nlocuirea eventualului strat slab din terenul de fundare;
realizarea unei berme la piciorul pantei;
etapizarea execuiei pentru a permite consolidarea terenului de fundare;
armarea terenului de fundare cu materiale geosintetice;
drenarea terenului de fundare.
16
Stabilitatea interna
Metoda penei duble
R h = 0.5f fs kH 2
- forta destabilizatoare
ffs este factorul parial aplicat greutii volumice a

pmntului,
k este raportul dintre efortul vertical i cel orizontal,
este greutatea volumic a pmntului,
H este nlimea pantei.
S vi
Metoda penei duble
Ti
k (f fs h i + f q q )
-distanta pe verticala intre armaturi

- trebuie sa fie multiplu de grosimea unui strat elementar de
compactare (150 300 mm), max. 1 m
Ti este ncrcarea maxim de traciune pe metru liniar, la nivelul i,

ffs este factorul parial aplicat greutii volumice a pmntului,
hi este nlimea pantei deasupra nivelului i,
fq este factorul parial aplicat ncrcrilor externe,
q este suprasarcina permanent i temporar.
Pentru a preveni atingerea strii limit ultime de smulgere a armturilor, lungimea de ancorare
a acestora n zona rezistent, Lpi trebuie s ndeplineasc urmtoarea condiie:
L pi
f p f n Ti
tan bc c
2 (h i + q )
+
f ms
f ms
Lpi lungimea minim n zona rezistent, la nivelul i,

fp factorul parial pentru smulgerea armturilor,
fn factorul parial economic,
fms factorul parial aplicat parametrilor rezistenei la forfecare,
q suprasarcina datorat doar ncrcrilor permanente,
coeficientul de interaciune prin frecare armtur/teren,
unghiul de frecare intern al umpluturii armate,
bc coeficientul de adeziune armtur/teren,
c coeziunea umpluturii armate.
17
-Dispunerea armaturilor
- straturi intermediare de armatura pt. a mentine Sv < 600 mm si pentru imbunatatirea

stabilitatii fatadei si a calitatii compactarii
Metoda fasiilor pt. suprafata circulara
- pt. pante cu geometrie variabila si teren stratificat
M rasturnare M rezistent
Mrsturnare este dat de forele destabilizatoare (greutate plus suprasarcin),

Mrezistent este dat de rezistena la forfecare a pmntului, MRP
i de rezistena armturilor, MRA.
18
Metoda fasiilor pt. suprafata circulara
M rasturnare = (f fs G j + f q b j q j )sin j R
n
j=1
c
tan
b j + (f fs G j + f q b j q j b j u j )
sec j R
f
f ms
= ms
tan
j=1
tan j
1 +
f
ms
M RP
M RA = Ti Yi
i =1
ffs este factorul parial aplicat greutii volumice a pmntului,

fq- este factorul parial aplicat ncrcrilor externe,
qj este suprasarcina ce acioneaz pe fia j,
c este coeziunea umpluturii armate,
uj este presiunea apei din pori ce acioneaz la baza fiei j,
este unghiul de frecare intern al umpluturii armate,
fms este factorul parial aplicat parametrilor rezistenei la forfecare,
este un factor de corecie, egal cu 1.25 pentru starea limit ultim i
cu 1.0 pentru starea limita a exploatrii normale.
Aspecte constructive proiectarea sistemului de drenaj
19
EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

A. Structuri de sprijin cu fatade prefabricate
1.
2.
3.
Pregatirea stratului suport defrisare, indepartarea diverselor obiecte, eventual

imbunatatirea terenului
Strat de beton de egalizare (sau din pietris)
Inaltarea primului rand de panouri de fatada
EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

A. Structuri de sprijin cu fatade prefabricate
1.
2.
3.
Pregatirea stratului suport defrisare, indepartarea diverselor obiecte, eventual

imbunatatirea terenului
Strat de beton de egalizare (sau din pietris)
Inaltarea primului rand de panouri de fatada
20
Prof. Dr. ing. Loretta Batali
LUCRARI DE SUSTINERE SI
CONSOLIDARE CU ELEMENTE FISATE
1. Barete
-elemente de beton armat realizate prin excavarea unei gropi inguste cu sectiune
cvasirectangulara, in care se monteaza armatura si se toarna betonul
- pentru suprafete de alunecare aflate la adancimi de 4 10 m
- fundarea baretelor se face in pamanturi de consistenta ridicata, la cca 5 7 m sub planul
de alunecare
- dispuse pe 1 rand sau pe 2 randuri
Solutia 1 - barete pe 1 rand cu capitel, izolate
Solutia 2 - barete pe 1 rand cu capitel, cu

elemente intermediare de legatura (bolti, grinzi)
Solutia 3 - barete pe 1 rand grupate intr-un

modul prin solidarizarea lor cu o grinda de
continuizare
Solutia 4 - barete pe 2 randuri, grupate intr-un

modul prin solidarizarea lor intr-un cadru spatial
Domeniul orientativ de utilizare a consolidarilor cu barete

Solutia Adancimea Caracteristicile Distanta Impinegerea Elemente de
planului de
terenului
dintre pamantului
legatura
alunecare
barete
1
45m
strat plastic
6m
100 kPa
fara
vartos sau tare
care aluneca
pe o suprafata
de separare
intre doua
straturi
2
4-5m
idem +
79m
100 kPa
fisii
necesitatea
prefabricate,
sustinerii
bolti
piciorului
rambleului
3
46m
3.3 m
100 150
grinda de
strat plastic
kPa
continuizare
consistent ce
aluneca sau se 2.3 m
4
>6m
> 150 kPa
radier
deformeaza
lent
Perete din barete eliptice
2. Coloane
-elemente de beton armat realizate prin forare tubata

- diametru 0.88 2 m
- pentru suprafete de alunecare aflate la adancimi de 4 10 m
- fundarea se face in pamanturi de consistenta ridicata, la cca 7 9 m sub planul de
alunecare
- pot fi realizate in terenuri cu litologie variata, inclusiv in terenuri cu infiltratii si cu
intercalatii moi
- adancimi mai mari decat baretele
-Posibilitatea incastrarii in terenuri stancoase sau semi-stancoase alterate
- dispuse pe 1 rand sau pe 2 randuri
Solutia 1 coloane pe 1 rand, solidarizate

printr-o grinda de continuizare
Solutia 2 coloane pe 1 rand, joantive,
solidarizate cu grinda de continuizare
Solutia 3 coloane pe 2 randuri, dispuse
intr-un ranfort ce formeaza un cadru plan
Solutia 4 coloane pe 2 randuri, dispuse

intr-un ranfort ce formeaza un cadru spatial
Solutia 5 coloane joantive ce formeaza un

perete ce descarca prin coloane de ancoraj,
mai adanci, dispuse in spatele lor
Domeniul orientativ de utilizare a consolidarilor cu coloane

Solutia Adancimea Caracteristicile Distanta Impinegerea Elemente
planului de
terenului
dintre pamantului de legatura
alunecare
coloane
1
45m
strat plastic
3-4m
100 kPa
vartos sau tare
care aluneca
grinda de
pe o suprafata
continuizare
de separare
intre doua
straturi
2
4-5m
100 150
Straturi de la
joantive
kPa
suparafata,
plastic
3
>5m
6 8 m 100 150
fisii
consistente, ce
kPa
prefabricate
aluneca sau se 9 12
4
>5m
150 200
fasii
deformeaza
m
kPa
prefabricate
lent
sau bolti
5
>5m
joantive
200
radier
Pereti din piloti
Moduri de dispunere a elementelor fisate la lucrarile de consolidare
pe 1 rand
dispunere in cadru plan
dispunere in cadru spatial
Determinarea latimii de calcul, bc

- pt. elementele fisate dispuse pe 1 rand:
b c = d + 1, pt. d 0.8 m
b c = 1.5d + 0.5, in celelalte cazuri
d diametrul sau latura perpendiculara pe

planul de actiune a incarcarii transversale
a distanta interax
a d + 1, pt.coloane cu d 0.8 m
a d + 2.5 m, pt. barete
- pt. elementele fisate dispuse pe mai multe randuri:

= 1 pt 1 rand
= 0.6 pt. 2 randuri
= 0.5 pt. 3 randuri
= 0.45 pt. mai mult de 3 randuri
L lumina
hp ad. de fundare
hp max = 6 m pt. d = 1 m
h p max = 18 m pt. d = 5 m
b c = (d + 1)K
K =+
1 L
0.6 h p
Alte cazuri: h = 3(d+1)
Determinarea rigiditatii elementelor fisate
h = h
=5
kb c
EbI
- fisa redusa, h fisa (adancimea efectiva de introducere in pamant)

- caracteristica de interactiune element fisat - teren
k coeficientul de proportionalitate Winkler

bc latimea de calcul
Eb modulul de elasticitate al betonului
I momentul de inertie al sectiunii transversale a elementului
h 2.5
h > 2.5
- element rigid, se calculeaza ca fundatii incastrate

- element flexibil
Determinarea coeficientului de pat, kh
kh = k z
k coef. de proportionalitate [kN/m3]

z adancimea
Coeficientul de proportionalitate k se determina pt. straturile de pamant aflate pana la o adancime lk
l k = 3.5d1 + 1.5
Determinarea coeficientului de pat, kh
k l (2l l ) + k II (l k l I )3
k ech = I I k I
l 2k
k l [l + 2(l II + l III )]
k ech = I I I
+
l 2k
k IIl II (l II + 2l III ) + k IIIl 2III
l 2k
ELEMENTE FISATE RIGIDE

- sub actiunea fortei orizontale H, elementul de fundare se roteste ca un disc rigid, cu unghiul , in
jurul unei axe situate la adancimea z0
- deplasarea orizontala, y la adancimea z:
y = (z 0 z )tg
- presiunea orizontala, z pe suprafata laterala:
z = k h y = (z 0 z )tg
z
kh
kh,z si kh,l sunt coeficientii de pat la adancimile z si l
a
max = k v max = k v tg
2
kv coef. de pat al terenului supus unei presiuni verticale la
adancimea l
a latura elementului paralela cu H
max tasarea la marginea elementului
10
X = H z b cdz = H
b c k h ,l
tg z(z 0 z )dz = 0
0
M = H l1 + z b c zdz Wt max = H l1 +
0
b c k h ,l
l
l
a
tg z 2 (z 0 z )dz Wt k v tg = 0
2
0
b cl 2 (3l + 4l1 ) + 6aWt

z0 =
2b cl(2l + 3l1 )
tg =
12 H(2l + 3l1 )
k h ,l b cl3 + 18aWt
Wt modulul de rezistenta al talpii
k h ,l
6H
z(z 0 z )
Sl
3aH
max =
S
z =
S=
kv
b cl3 + 18aWt
2(2l + 3l1 )
- Luarea in considerare a fortei axiale N
max =
min
N 3aH
A S
N = N 0 + G Pl
N0 incarcarea axiala pe capul elementului
G greutatea proprie a elementului
Pl forta de frecare pe suprafata laterala
Pl = mU f i li
- Momentul incovoietor intr-o sectiune aflata la adancimea x, sub actiunea unei forte H aplicata la o
inaltime l1 deasupra nivelului terenului:
M x = H(l1 + x ) z b c (x z )dz
0
b x2

M x = H l1 + x 1 c (2z 0 x )
2Sl
11
z p adm
Calcul la SLCP:
z m1 m 2
4
(1ztg1 + 0.3c1 )
cos 1
- pt. terenul din jurul elementului
-pentru z = l/3 si z = l
- m1 coef. al conditiilor de lucru, egal cu 1, cu exceptia fundatiilor constructiilor cu impingeri,
cand este egal cu 0.7
- m2 coef. al conditiilor de lucru care tine seama de cota parte a incarcarilor permanente din
incarcarile totale
- 1, c1, 1 parametrii pamantului din jurul elementului
m2 =
Mp + Mt
nM p + M t
med p v
max 1.4p v
Mp momentul la baza elementului din incarcarile permanente de calcul

Mt momentul la baza elementului din incarcarile temporare de calcul
n coeficient egal cu 2.5, cu exceptia constructiilor din clasele I si II, pt. care se
adopta n = 4
- pt. terenul de la baza elementului
Calculul adancimii de incastrare a baretelor in terenul stabil
b + b 2 + 4ac
2
1.66nH
b=
p adm
h=
c=
2.5nHh1
p adm
n coeficienti de conlucrare bareta teren

h1 adancimea baretei in zona instabila
12
ELEMENTE FISATE FLEXIBILE

Calculul adancimii de incastrare in terenul stabil
- partea superioara a diagramei presiunilor este o parabola, iar partea inferioara a acesteia un triunghi
- ecuatia de momente:
2
1
2
H(h1 + z 0 ) = z 0 ps b c (z 0 z1 ) + (h z 0 )pi b c (h z 0 )
3
2
3
ps presiunea maxima in zona superioara
pi presiunea maxima in zona inferioara
Presiunea maxima este egala cu presiunea admisibila
Calculul adancimii de incastrare in terenul stabil

- partea superioara a diagramei presiunilor este un triunghi dreptunghic, iar partea inferioara a acesteia un
triunghi isoscel
Nivelul planului de alunecare
M0
0
0 p01
T0
'0
z
p
z0
0
l0
l02/2
D0
l02
C0
p02
l02/2
C0
z
13
p 01 = p 01pasiv p01activ = 0.8D1 Htg 2 45 + + 2c tg 45 +

2
2
0.8D1 Htg 2 45 2c tg 45 = 0.8D1 Hk p + 2c k p 0.8D1 Hk a 2c k a

2
2
unde: D1 distana dintre piloi

- greutatea volumic a pmntului de sub planul de alunecare
H adncimea planului de alunecare
, c parametrii rezistenei la forfecare pentru pmntul de sub planul de alunecare
l
l
p 02 = 0.8D1 H + l0 02 k p + 2c k p 0.8D1 H + l0 02 k a 2c k 0
2
2

X = 0
MD = 0
l02 =
p 01 (l0 l02 ) p 02l02
T0 = 0
2
2
p 01 (l0 l02 ) 4l0 l02
l
M 0 T0 l0 02 = 0
2
2
6
2p 01l02 8T0l0 12M 0

p 01l0 2T0
l01 = z 0 =
12M 0 + 6T0l0 p 01l02

p 01l0 2T0
2
p301l04 6p 01
T0l30 + 12p 01T02l02 24T0l0 p 01M 0 + 2T02 24M 0 3M 0 p 01 + T02 = 0
l0
14
Calculul distantei optime intre piloti Ito - Matsui
- metoda pornete de la examinarea modului n care se poate manifesta efectul de bolt n

pmnt, ntre piloii de stabilizare aezai ntr-un singur rnd.
- determinarea forei reactive R maxime pe unul din piloii aflai n alunecare atunci cnd
pmntul dintre piloi ajunge n stare plastic, avnd tendina s se deplaseze ( trefileze ) printre
acetia.
- pentru a analiza fora lateral ce acioneaz asupra piloilor se folosete teoria deformaiilor
plastice.
ELEVATIE
SECTIUNE LONGITUDINALA
LIMITA TERENULUI NATURAL

D1=D
D2
X
H
DIRECTIA DEFORMAT
D1=D
PLAN DE CEDARE
D2
PILOTI
PILOTI
15
PILOT
C
A
D2
E
D1=D
DIRECTIA DEFORMATEI
E
C
d
PILOT
D B
a.
Tendina de deformare a terenului este nsoit de formarea a dou suprafee de alunecare AEB i AEB, n care
liniile EB i EB fac un unghi { / 4 + / 2 } cu axa X.
b.
Pmntul ajunge n starea limit de cedare plastic numai n cuprinsul zonei AEBAEB din jurul piloilor. n rest,
stratul de pmnt este considerat un solid plastic cu un unghi de frecare intern i o coeziune c.
c.
Asupra planului AA acioneaz mpingerea activ n direcia orizontal.
d. Stratul de pmnt din cuprinsul zonei de alunecare se afl ntr-o stare plan de deformaii pe direcia adncimii.
e.
Starea de eforturi din cuprinsul zonei AEBAEB nu este influenat de forele de frecare ce apar pe suprafeele AEB
i AEB ale cror valori se neglijeaz.
f.
Piloii sunt considerai rigizi.

Fora lateral care acioneaz pe unitatea de grosime a unui pilot, pe direcia X se obine prin diferena ntre
presiunile ce acioneaz pe planul BB i AA
D
p = p B B D 2 ( z )x = 0 = cD 1 1
D2
A
Z D1
e D 2
D 1
+
N D2
e 2 N tan 1 c D 1 2 D 2 N
A
D1 distana ntre centrele piloilor

D2 distana ntre suprafeele exterioare ale piloilor
- unghiul pe care l face suprafaa BB cu orizontala = ( / 4 + / 2 )
16
p, F
p=f(D1)
F=ED1
D
1 optim
D1
E impingerea de calcul
Pentru distanta obtinuta se recalculeaza fortele laterale pe piloti
Calculul distantei optime intre piloti D. Beer - Carpentier

Metoda ITO & MATSUI consider c eforturile ce acioneaz pe planele de cedare sunt eforturi
principale, n timp ce metoda D. BEER & R. CARPENTIER ia n considerare eforturile oarecare ce
acioneaz pe aceste plane.
Conform acestei metode, pmntul este considerat n starea limit de echilibru.
Fora total lateral care actioneaz pe unitatea de grosime a unui pilot pe direcia X are urmtoarea expresie:
z sin
D
p = k 1 +
N D1 1
N
2
D2
F1 ( )
1 + sin
2
D1 D 2
+ D2
N
D1 D2
F1 ( )
D2
D F1 ( )
1
D2
D2 + c cot D1
N
sin
N e
1 +
2
D1 D2
F2 ( )
D2
17
Calculul eforturilor si deformatiilor - Winkler
M0
H
y=
M 2
H3
A y + 0 By
EpIp
E pIp
M
H2
A + 0 B
E pIp
E pIp
M = HA m + M 0 Bm
D
T = HA t +
M0
Bt
p = kzy
=5
EpIp
kb c
Scheme de calcul
18
IMPINGEREA TERENURILOR ALUNECATOARE

ASUPRA LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
Se va analiza in doua cazuri:
1. deplasarea unui masiv de teren pe o suprafata de alunecare (cazul cel mai frecvent)
2. deplasarea unui masiv de teren printr-o curgere lenta de panta, care nu a ajuns la
stadiul formarii unei suprafete de alunecare
Cazul 1.
-din analiza stabilitatii pantei rezulta impingerea la fiecare limita de fasie

-daca exista un obiectiv care trebuie protejat, lucrarea de consolidare va fi amplasata in
vecinatatea acestuia
- daca nu exista un obiectiv, lucrarea de consolidare se amplaseaza in dreptul impingerii
maxime
Analiza consecintelor amplasarii unei lucrari de consolidare
1.
2.
3.
4.
Se asigura stabilitatea terenului in aval de lucrare?

Impingerea pe lucrare nu depaseste rezistenta pasiva a terenului din avalul lucrarii?
Este posibila refularea terenului alunecator peste lucrare?
Care este limita in sectiune transversala a masivului de teren care aluneca, dincolo de
care este necesara o alta lucrare de consolidare in amonte?
19
1. Asigurarea stabilitatii terenului alunecator in aval de lucrarea de consolidare
-se folosesc datele din analiza de stabilitate generala

- se stabileste factorul de siguranta necesar, cu care se afecteaza fortele active ale fiecarei fasii
- se insumeaza fortele active pe fiecare fasie, incepand din aval, de la ultima fasie, spre amonte si se
construieste curba corespunzatoare a impingerilor
-se insumeaza fortele rezistente din calculul initial de stabilitate incepand din aval spre amonte sise
construieste curba lor de variatie
-la intersectia celor doua curbe se determina lungimea masivului de pamant din aval de lucrare a
carui stabilitate are factorul de stabilitate ales.
1. Asigurarea stabilitatii terenului alunecator in aval de lucrarea de consolidare
20
3. Verificarea posibilitatii de refulare a terenului alunecator peste lucrare
-suprafata de refulare: AB1

- impingerea unui strat alunecator cu adancimea z in dreptul planului vertical BB1 actioneaza asupra
prismului ABB1
3. Verificarea posibilitatii de refulare a terenului alunecator peste lucrare
AB1 =
B1C
z cos
=
sin 45 sin 45
2
2
z 2 cos
cos 45

2
2 sin 45
2
N = G cos 45
2
T = G cos 45 + + = G sin 45
2
2
G=
zh
=
2
E lim =
T + Ntg
Pp
cos 45
2
21
4. Stabilirea distantei maxim in profil transversal intre lucrari de sustinere

amplasate etajat
z cos
=
z cos 2
1
cos
z sin
=
= z sin cos
1
cos
Deficitul de rezistenta:
= z sin cos z cos 2 tg c

E
Ls = , E = min E p , E lim
4. Stabilirea distantei maxim in profil transversal intre lucrari de sustinere

amplasate etajat
- in spatele lucrarii de consolidare se formeaza fie un masiv in stare de rezistenta pasiva cu lungimea Lp,
fie un prism de refulare cu lungimea Lr
-daca L > Lc, are loc ruperea versantului in amonte de lucrarea de consolidare
Lc = Lp + L sau Lc = Lr + L
22
ANALIZA STABILITATII PANTELOR IN PREZENTA

LUCRARILOR DE CONSOLIDARE
-masele amonte si aval pot avea factori diferiti de stabilitate

- fortele de interactiune dintre piloti si masele de pamant sunt estimate prin stabilirea unor
valori tinta pentru factorii de stabilitate

Fu =
c' l cos + (W ul cos )tg'
lu
cos (1 + tgtg' / Fu )
u
W sin Pu
r
u
u
1
r
1 c' l cos + (W ul cos )tg'
Pu = u W sin
lu u
Fu u cos (1 + tgtg' / Fu )
c' l cos + (W ul cos )tg'
1
Fd =
ld
cos (1 + tgtg' / Fd )
W sin Pd d
rd
d
r
1 c' l cos + (W ul cos )tg'
Pd = d W sin
W sin
ld d
Fd d cos (1 + tgtg' / Fd ) d
23

Gasirea suprafetelor critice de cedare
a)
b)
Abordarea Pmax: suprafetele critice de cedare sunt definite ca o pereche de suprafete de

alunecare care duc la o valoare maxima a diferentei, Pmax, dintre Pu si Pd (pilotii nu trebuie
amplasati a.i. Pd<0)
Abordarea Mmax: suprafetele critice de cedare sunt definite ca o pereche de suprafete de
alunecare care duc la o valoare maxima a diferentei de momente, Mmax = Puhu - Pdhd

Gasirea suprafetelor critice de cedare
24
LUCRARI DE SUSTINERE SI
CONSOLIDARE CE FOLOSESC ANCORAJE
Ancorele sunt elemente constructive care, introduse intr-un masiv de roca, au rolul
de a prelua fortele ce se pot dezvolta in teren pe directia lor sau perpendicular pe
aceasta (ancore pasive) sau de a transmite eforturi de compresiune in teren (ancore
pretensionate, active).
Alcatuirea unei ancore

capul ancorei: terminatia exterioara care se foloseste pentru fixarea pe suprafata
rocii prin intermediul unei placi
corpul ancorei (tendonul): partea de mijloc, care uneste corpul cu radacina
radacina ancorei: capatul interior al ancorei, ce foloseste la fixarea ei in masivul
de roca.
Fixarea se realizeaza prin:

desfacerea mecanica a unui dispozitiv de otel amplasat la capatul tendonului
cimentarea sectiunii de fixare a ancorei in roca
realizarea unui bulb de beton sau introducerea unei placi metalice in gaura de
ancoraj largita in zona de fixare
Efectul ancorajului creste prin pretensionarea lui in sectiunea libera dintre capatul fixat in
roca (radacina) si capatul fixat in constructie.
Tipuri de ancore:
tip bara: din bare de otel netede sau profilate (tirant)
tip toron: din sarme impletite (SBP)
tip cablu: fascicul de sarme drepte, toroane (TBP) sau bare
Alegerea tipului de ancoraj

Criterii:
capacitatea portanta solicitata
lungimea necesara
numarul necesar de ancore
posibilitatile de amplasare
posibilitatile de fixare si tensionare
Ancorele din bare scurte (tiranti) pt. forte de tensiune reduse, pana la 100 kN, pe
tronsoane scurte, cu numar mare de ancore
Ex. consolidarea suprafetelor masivelor de roca
Ancorele din bare lungi (pana la 15 m) pt. forte de tensiune de pana la 400 kN, cand
posibilitatea de forare si spatiul de manipulare sunt asigurate
Ex. in gropile de fundare
Cabluri de ancoraj cand din constructie trebuie sa se transfere eforturi mari la adancimi
mari in masivul de roca
Ex. consolidarea suprafetelor masivelor de roca
Functional, pentru fixarea constructiilor in masivele de roca, ancorele cele mai indicate
sunt cele pretensionate.
SOLUTII CONSTRUCTIVE PENTRU STABILIZAREA TALUZURILOR
-pt. executia taluzurilor in roci stancoase,

fisurate si alterate, prin sustinerea lor cu
placi de beton armat ancorate
- poate fi o combinatie de ancore lungi,
pretensionate si ancore scurte, pasive, ce
sustin o plasa metalica acoperita cu beton
torcretat
- consolidarea taluzurilor existente instabile, prin fixarea masei

superficiale cu tiranti ce au radacini fixate in roca de baza
Zid de sprijin din

beton ancorat la
partea superioara
Stalpi din beton

prefabricat ancorati la
partea superioara, care
sustin dulapi
prefabricati
Grinzi ranfort verticale din

beton monolit, ancorate la
capete
Zid de sprijin din beton monolit.

Taluz stabilizat prin placi
circulare din b.a. ancorate
Placi prefabricate ancorate
Longrine prefabricate din b.a.

ancorate
Placi circulare ancorate cu ancore

radiale pentru stabilizarea taluzurilor in
roci alterate
PRINCIPIUL DE ACTIUNE
-prin actiunea ancorajelor pretensionate, in masivul de roca se introduce un efort de
compresiune, aprox. perpendicular pe suprafetele de forfecare
- aceste eforturi maresc frecarea in zona de forfecare anticipata
- in eventualitatea in care se dezvolta noi suprafete de forfecare, acestea pot aparea numai
la adancimi mai mari, care depasesc adancimea de incastrare a ancorelor
-adancimea ancorajelor trebuie sa fie suficient de mare pentru a se impiedica smulgerea
ancorelor din terenul de fundare
- suprafetele de forfecare au adesea o forma cilindrica
Taluze de pamant
Ni componenta normala a greutatii fasiei i

Ti componenta tangentiala a greutatii fasiei i
r raza suprafetei de alunecare
M stab M rast
Ni tgi r + ci li r T i r
N i tgi + ci li
Fs =
Ti
Fs =
( Ni + Pn )tg + cli
Ti
F Ti ci li
Pn = s
Ni
tg
Taluze de pamant
- daca ancorele pretensionate sunt inclinate cu un unghi in directia opusa fortelor de
forfecare, atunci stabilitatea este mentinuta de componenta Pt = Psin
Fs =
( Ni + Pn )tg + cli
Ti Pt
F Ti tg N i cli
P= s
Fs sin + tg cos
- unghiul optim de inclinare a fortelor de ancoraj fata de normala la suprafata de alunecare:
tg = ctg
Taluze de pamant
In calcule, fortele de pretensionare a ancorelor sunt inlocuite cu o singura forta orizontala.
Fortele de ancoraj actioneaza pe o anumita fasie a suprafetei de alunecare, care depinde in

primul rand de adancimea de fixare a ancorelor.
Fortele trebuie impartite in elemente P care sa actioneze in interiorul fasiilor analizate,
deasupra suprafetei de alunecare si care sa fie evaluate separat pt. fiecare fasie.
Taluze de pamant
- presupunand o suprafata cilindrica, componentele tangentiale ale fortelor de ancoraj de
anuleaza una pe alta
a)
b)
c)
in vecinatatea supr. de alunecare de

langa piciorul taluzului
la nivelul inferior al supr. de
alunecare
in apropiere de partea superioara a
supr. de alunecare
- punctul in care rezultanta acestor forte intersecteaza suprafata de alunecare nu are o

importanta deosebita, in afara de cazul in care valoarea coef. de frecare se schimba de-a
lungul suprafetei de alunecare. In acest caz, fortele de ancoraj trebuie amplasate in zona cu
coef. de frecare maxim.
Taluze de pamant
- ancorele se amplaseaza spre baza taluzului
- la excavatii ancorele se amplaseaza la partea superioara
Taluze stancoase
- stabilitatea taluzelor stancoase este afectata de o reducere a rezistentei rocii datorita
forfecarii sau tensiunii de-a lungul planelor naturale de discontinuitate
-pt. calculul fortelor de ancoraj necesare se determina mai intai volumul de roca de deasupra
celei mai coborate suprafete posibile de alunecare
- se stabileste gradul de asigurare impotriva ruperii prin forfecare generate de greutatea
proprie, G, ca in cazul stabilitatii unui corp pe un plan inclinat
K1, K2 ancore de consolidare

principale
K ancore de consolidare locala
P1, P2 forte de ancorare la
echilibru limita
Pm1, Pm2 fortele de ancorare
pentru un coef. de siguranta m al
taluzului egal cu 1.5
l lungimea zonei instabile a
taluzului
G greutatea zonei instabile a
taluzului
taluz instabil
taluz la ech. limita
10
Taluze stancoase
- cand zona respectiva din masivul stancos este libera sau stabilitatea sa se poate reduce
datorita efectului unor forte exterioare, cum ar fi incarcarea exterioara a taluzului (Q),
presiunea apei subterane sau agentii atmosferici, valoarea necesara a fortei de ancorare este:
F T lc
Pn = s
N
Taluze stancoase
-fortele normale ce actioneaza asupra suprafetei de alunecare cresc cel mai mult atunci cand
ancorele sunt perpendiculare pe aceasta
-constructiile pot fi insa asigurate mai bine impotriva ruperii prin forfecare atunci cand
inclinarea fortelor de ancoraj fata de suprafata de alunecare este mai mica de 90.
- cel mai mare efect al fortelor de ancoraj se realizeaza atunci cand ele sunt inclinate fata de
normala la suprafata de alunecare cu = 90-.
Valoarea fortei de ancoraj inclinata cu unghiul fata de normala la suprafata de alunecare:
P=
T lc
sin +
f
N
m
f
cos
m
m = Fs
f=tg, frecarea de-a lungul suprafetei de alunecare
11
Taluze stancoase
Stabilizarea cu ancore nepretensionate
-este de asteptat ca, inainte de intrarea in actiune a ancorajului, sa se produca o deplasare
partiala a taluzului de-a lungul suprafetei de alunecare
- se reduce rezistenta la forfecare a rocii, deoarece dispare influenta coeziunii, iar frecarea
este caracterizata prin unghiul de frecare rezidual
Forta de tensiune necesara, perpendiculara pe planul de alunecare este:
Pnr =
m T
N
fr
Forta de tensiune necesara, inclinata pe planul de alunecare este:
Pr =
m T f r N
m sin + f r cos
Taluze stancoase
Asigurarea stabilitatii blocurilor de roci
-blocuri separate de roca care pot aluneca pe suprafete de discontinuitate sau se pot
prabusi
- fixarea lor de roca tare prin intermediul ancorajelor
- se poate asocia cu injectarea fisurilor de separatie
- pt. blocuri de dimensiuni mici ancore scurte nepretensionate, solidarizate prin
injectare cu mortar pe intreaga lungime
- pt. blocuri mari cabluri pretensionate
12
Ancorarea zidurilor de sprijin

-fortele de ancoraj pot fi verticale, inclinate sau orizontale si pot trece prin centrul de
greutate al sectiunii transversale sau prin extremitatile sale
Ancorajul poate conduce la cresterea impingerii pamantului?
Doar daca momentele sau fortele de de forfecare generate de ancoraj ar fi mai mari
decat suma fortelor impingerii pamantului si a greutatii proprii a zidului proiectare
neeconomica a pretensionarii ancorelor
-deoarece incarcarea zidurilor de sprijin este practic constanta, centrul fortelor de ancoraj
trebuie amplasat cat mai departe posibil de centrul de greutate al nivelului de fundare, in
directie opusa fata de sarcinile de incarcare
- se recomanda ziduri cu contraforti, cu consola sau cu amplasarea fortei orizontale din
ancoraj aproape de coronament
- ancorajul trebuie pretensionat
PROIECTAREA TIRANTILOR
Stari limita
SLEN:
9 starea limita de deplasare a elementului ancorat datorita alungirii tirantului
9 starea limita de deplasare (sageata) elementului intre punctele de fixare a tirantilor
9 starea limita de fisurare, in special in cazul in care elementul ancorat este precomprimat
SLU:
9 starea limita ultima de deplasare a elementului ancorat datorita alungirii tirantului
peste valoarea admisa
9 starea limita ultima determinata de depasirea capacitatii portante a unuia din
reazemele care asigura echilibrul elementului ancorat
9 starea limita de capacitate portanta a terenului de sub talpa elementului ancorat
9 starea limita de deformatie a terenului de sub talpa elementului ancorat
9 starea limita de pierdere a stabilitatii de ansamblu (element tirant teren)
9 starea limita de pierdere a capacitatii portante in sectiunile elementului ancorat
13
Etapele proiectarii
1.
identificarea ancorajelor ca o optiune fezabila
2.
efectuarea de studii de arhiva si de teren
3.
evaluarea fezabilitatii utilizarii ancorajelor
4.
definirea criteriilor de stabilitate generala si interactiune pe care sistemul de ancoraje

trebuie sa le indeplineasca
5.
evaluarea diverselor optiuni privind capacitatea portanta, numarul, lungimea zonei libere
si inclinarea ancorajelor si alegerea variantei optime pentru situatia data
6.
selectarea tipului de bulb in functiile de conditiile de teren
7.
stabilirea nivelului de protectie anticoroziva pe baza duratei de viata estimate si a

agresivitatii mediului
8.
proiectarea bulbului
9.
verificarea fezabilitatii solutie dpdv al distantei intre oricare doua ancoraje adiacente
10. precizarea incercarilor ce urmeaza a fi realizate

11. stabilirea echipamentului de tensionare
12. realizarea ancorajelor de proba
Predimensionarea ancorajelor
Predimensionarea si stabilirea distributiei initiale a ancorajelor se face tinand cont de:
valoarea globala a solicitarii din incarcarile de exploatare

constrangerile privind pozitiile si traseele obligate ale ancorajelor
valorile orientative ale solicitarilor de exploatare care pot fi preluate in mod curent de
ancoraje:
- 300 kN pamanturi coezive
- 400 kN nisipuri fine
- 800 kN - pietrisuri
solutiile adoptate la lucrari similare
sisteme de ancorare folosite curent in tara
14
Conditia generala de verificare la SLEN:

- solicitarea pe directia ancorajului Sn < efortul de pretensionare din faza finala
Verificarea sectiunii de armatura:
Sn < A p pk
Natura ncrcrilor ce produc solicitri n

ancoraj
mpingerea pmntului
Alte ncrcri
Ap aria sectiunii de armatura pretensionata

pk efortul unitar de blocare
suma pierderilor de tensiune
- coeficient al pierderii de tensiune
Valoarea coeficientului pentru ancoraje de

clasa
A
B
C
1.1
1
0.8
1.2
1.1
1
Rezerva necesara pentru controlul ancorajelor la tensionare

pentru SBP si TBP:
n
pk < adm
pk = 0.70R p - ancoraje de clasa A
n
pk < adm
pk = 0.73R p - ancoraje de clasa B
n
pk < adm
pk = 0.76R p - ancoraje de clasa C
pentru bare:
n
pk < adm
pk = 0.85R p - ancoraje de clasa A, B
n
pk < adm
pk = 0.90R p - ancoraje de clasa C
Asigurarea protectiei anticorozive, dupa consumarea pierderilor de tensiune

pentru SBP si TBP:
pk 0.50R np ancoraje de clasa A

pk 0.55R np ancoraje de clasa B
pk 0.60R np ancoraje de clasa C
pentru bare:
pk 0.70R np ancoraje de clasa A, B

pk 0.75R np ancoraje de clasa C
Rpn rezistenta normata a armaturii pretensionate
15
Conditia de verificare la SLU de deplasare a elementului ancorat

(datorita alungirii ancorajului):
Alungirea armaturii alungirea longitudinala a ancorajului,
tinand seama de deplasarea admisibila a elementului ancorat
Sc A pp ( )
Sc solicitarea din ancoraj sub efectul incarcarilor limita
Ap aria sectiunii de armatura pretensionata
p () rezistenta de calcul din armatura pretensionata corespunzatoare unei deformatii specifice,
pk
Ep
adm
Lmlc
adm deplasarea limita admisa in dreptul ancorajului

Ep modulul de elasticitate al armaturii pretensionate
Llcm lungimea libera echivalenta (pe care se simte efectul alungirii)
Llcm = Ll (lungimea libera a armaturii) pt. ancoraje injectate cu materiale permanent plastice
= 3.0 m pt. ancoraje in roci injectate cu suspensie pe baza de ciment
= 0.5Ll (min. 4m si max. 7m) pt. ancoraje amplasate in pamanturi, injectate cu suspensie
pe baza de ciment
Conditia de verificare la SL de depasire a capacitatii portante a unuia din

reazemele care asigura stabilitatea elementului ancorat
Solicitarea sub efectul incarcarilor limita capacitatea portanta a reazemului
(de ex. a ancorajului)
Sc = mR p A p
Sc solicitarea din tirant sub efectul incarcarilor limita
Rp rezistenta de calcul a armaturii pretensionate
m coeficient al conditiilor de lucru
Tiranti de clasa
SBP i TBP
Bare PC
A, B
0.85
0.95
C
0.90
1.00
16
Conditia de verificare la SL de stabilitate a ansamblului (element ancorat

masiv de teren angajat)
Sub efectul incarcarilor limita ansamblul sa nu isi modifice sensibil pozitia sau forma,
considerand ca nu are loc cedarea ancorajului prin ruperea armaturii sau prin smulgerea zonei
de ancorare
Sc k1m1N1s
k1 coeficient de siguranta, egal cu 0.8
m1 coeficient de siguranta, egal cu 0.7 pentru clasele A si B si 0.8 pentru clasa C
N1s forta de smulgere la ancorajele de proba
Sc k 2 m 2 N s2
k1 coeficient de siguranta, egal cu 0.7
m1 coeficient de siguranta, egal cu 0.7 pentru clasele A si B si 0.8 pentru clasa C
N2s forta de smulgere determinata prin calcul
Calculul fortei de smulgere

- roci tari:
Ns2
= D
Zia
fin
fin rezistenta normata pe suprafata laterala a zonei injectate

D diametrul forajului
Zai lungimea zonei de ancorare in stra. i
)
(
- pam. cu k<10-1 cm/s: Ns = D Zi f n

2
ef
a
i
Def diametrul efectiv al bulbului

C cant. totala de ciment introdusa in bulb
- pietrisuri:
Ns2 = Def Zia fin
Def = 1.8
0.7C
Zia
- pam. coezive cu supralargiri in zona de ancorare:
Ns2 = Def Zia f in + R n As
coef. care depinde de modul de realizare a supralargirilor

As aria suprafetei supralargirilor
Rn rezistenta normata pe suprafata supralargirilor
17
Verificarea sigurantei in exploatare a ancorajelor
FS =
Rd
N pk
Rd rezistenta de calcul a ancorajului

Npk Forta de intindere de blocare
Grad de risc
Ancoraje a cror descrcare
are consecine neimportante
are consecine grave dar nu
pericliteaz securitatea
publica
are consecine grave i poate
periclita securitatea publica
Ancoraje temporare
1.3
Ancoraje permanente
1.6
1.5
1.8
1.8
2.0
EXECUTIE
Forare
- terenuri cu apa, necoezive sau cu intercalatii coezive:
foraj rotativ cu coloana de tuburi, cu circulatie de apa sau noroi
foraj prin vibroinfigerea coloanei de tuburi
- terenuri fara apa, necoezive sau cu intercalatii coezive:

foraj rotativ cu coloana de tuburi, cu circulatie de apa sau noroi
foraj rotativ cu coloana de prajini, cu circulatie de noroi
- terenuri coezive:
foraj in uscat, cu snec
foraj rotativ cu coloana de prajini
foraj rotativ cu coloana de tuburi
- roci:
foraj rotativ cu circulatie de apa in roci cu perm. mica-mare si cu circulatie de

suspensie stabilizata de ciment sau ciment argila in celelalte cazuri
foraj rotopercutant cu aer
18
Punerea in opera a armaturilor

Injectarea suspensiei
Functii:
formarea zonei de ancorare a ancorajului
protectie impotriva coroziunii
imbunatatirea terenului din imediata vecinatate a zonei de ancorare
impermeabilizarea terenului din imediata vecinatate a zonei de ancorare
Tipuri:
o pe baza de ciment si aditivi
o pe baza de rasini sintetice
Tensionarea armaturilor
- la minim 7 zile dupa injectare pt. suspensii pe baza de ciment
- la minim 10 zile in celelalte cazuri
19
BULONAREA (TINTUIREA) MASIVELOR

Soil nailing, clouage
A realiza o lucrare de bulonare inseamna a ranforsa un debleu, pe masura excavarii

sale, prin montarea de ancore pasive, slab inclinate fata de orizontala, care lucreaza in
general la tractiune.
Fata de un masiv din pamant armat: - se armeaza terenul existent
- debleu
Faze de executie
1.
2.
3.
terasamente max 1 2 m inaltime pentru un tronson

instalarea barelor
realizarea paramentului (beton torcretat sau plase, elemente prefabricate)
Instalarea barelor
injectare in foraj de suspensie de ciment sau mortar
batere sau vibrare
mixte
Avantaje:
nu necesita mult material utilaj terasier, echipament de forare si centrala de injectie
sau instalatie pt. introducerea prin batere a barelor
executie rapida constructia se face concomitent cu terasamentele
se adapteaza bine la amplasamente diverse
adaptata la terenuri neomogene deoarece nu necesita excavari prealabile, iar
utilajele sunt usoare; cu conditia ca densitatea barelor sa fie adaptata diferitelor naturi
ale terenului
cost competitiv
Limitari:
deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite)
doar deasupra NH sau cu lucrari de epuismente
utilizare dificila la pamanturi total necoezive, nisipuri curgatoare sau cu lentile de apa,
PUCM, pam. gelive
Deplasari laterale si verticale ale zidului
0 deplasarea orizontala la suprafata, in spatele zidului

h deplasarea orizontala a fetei zidului
v deplasarea verticala a partii superioare
Deplasari laterale si verticale ale zidului

0 = 4H/10000 5H/10000
h v = H/1000 4H/1000
Deplasarea fatadei depinde de:
viteza de executie
inaltimea fazelor de excavatie
distributia barelor
caracteristicile barelor
nivelul general de siguranta al lucrarii
raportul L/H
inclinarea barelor si rigiditatea la incovoiere
capacitatea portanta a terenului de fundare
Deplasari laterale si verticale ale zidului (problematice in special in zone construite)
- deplasarea partii superioare: (0.001 0.004)H

- verificarea structurilor existente in vecinatate daca pot suporta fara consecinte grave o deformatie
orizontala, h si o tasarea diferentiata, v pe o distanta fata de excavatie.
- daca structura vecina nu poate prelua aceste deformatii se pot utiliza tiranti pretensionati sau o
sprijinire in zona superioara
EXPERIMENTE LA SCARA NATURALA
-faze de excavare de 1 m
- nisip de Fontainebleau
- factor de siguranta mic fata de ruperea barelor (1.1)
- mod de rupere: prin saturarea progresiva a masivului incepand de sus, pt. diminuarea coeziunii
aparente si marirea greutatii totale
- cedarea completa a fost impiedicata prin incastrarea elementelor de fatada in teren
- mod de rupere: prin marirea excavatiei de la piciorul zidului de la 1 la 3 m

- dupa 2 m de excavatie s-a produs o cedare locala, dar zidul in ansamblu a rezistat
- dupa a treia faza de excavatie, efectul de bolta aparut anterior a disparut si s-a produs ruperea globala,
interna a zidului
- mod de rupere: lungime insuficienta a armaturii diminuarea lungimii barelor telescopice

- initial lungime uniforma a barelor
- final: bare foarte scurte la baza
DIFERENTE FATA DE PAMANTUL ARMAT

In timpul excavatiilor succesive, pamantul din masivul tintuit se decomprima lateral,
tasandu-se in acelasi timp
La sfarsitul executiei rezulta o deplasare a partii superioare
9 In cazul pamantului armat, in timpul fazelor succesive de executie deplasarile laterale la
partea inferioara cresc datorita comprimarii stratelor inferioare.
9 Rezulta, la sfarsitul executiei, o deformatie a fatadei la partea inferioara, unde deplasarile
orizontale sunt maxime
Punerea in tractiune a barelor

- la masivele tintuite: decomprimarea orizontala a masivului in timpul fazelor de excavare
duce la solicitarea preferentiala a barelor suborizontale.
Punerea in tractiune a unui strat de bare nu se face decat sub efectul excavatiilor de sub acesta
- la masivele din pam. armat: armaturile de jos sunt primele si cele mai solicitate
- repartitia finala a eforturilor de tractiune este similara, cu un maxim in interiorul masivului,
care separa masivul in doua zone:
zona activa in vecinatatea paramentului, in care eforturile de frecare laterala
exercitate de teren asupra barelor sunt dirijate spre exterior
zona rezistenta eforturile de frecare laterala sunt dirijate spre interior,
opunandu-se deplasarii laterale a zonei active
-in cazul masivelor de pamant armat, armaturile flexibile nu preiau nici forte taietoare, nici
momente incovoietoare
- in cazul masivelor tintuite, barele poseda o rigiditate suficienta pentru a lucra si
incovoietoare. Acest mod de lucru nu apare in exploatare normala, ci in preajma ruperii.
Interactiunea pamant/bara
1.
2.
1.
frecare laterala de-a lungul barei, ceea ce permite preluarea eforturilor de tractiune
rezistenta pasiva a terenului de-a lungul barei, atunci cand aceasta se deplaseaza lateral;
permite mobilizarea eforturilor de incovoiere; necesita dezvoltarea unei zone de
forfecare in interiorul masivului
* = max
0
coef. de frecare aparent
Influenta rigiditatii terenului asupra frecarii laterale unitare, qs
q s = * (z ) z
2.
Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment
daca barele au o oarecare rigiditate, sunt solicitate, in plus fata de tractiune, la incovoiere
si forfecare
2.
Analogie cu pilot solicitat la forte orizontale + moment
EI
d4y
dz 4
l0 = 4
+ k s Dy = 0
4EI
ksD
ks modulul de reactiune al terenului

y deplasarea laterala a barei
z abscisa de-a lungul barei
p=ksy presiunea laterala pe bara
D diametrul barei
l0 lungime de transfer
Daca lungimea L a barei de o parte si de alta a zonei de forfecare depaseste 3l0, bara
poate fi considerata infinit lunga si simetrica fata de zona de forfecare, unde momentul este
nul
Calculul elastic trebuie completat cu un calcul de plastifiere a terenului
In pamanturile deformabile, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea
terenului
In pamanturile tari, presiunea limita pe bara este limitata de plastifierea barei
Influenta orientarii barelor asupra mobilizarii eforturilor
directia optima pentru mobilizarea eforturilor in barele flexibile corespunde directiilor de

intindere maxima in pamantul nearmat (aprox. 30 fata de normala la suprafata de
forfecare)
Mobilizarea efortului normal, a fortei taietoare si a momentului incovoietor

-ruperea barei se poate produce fie prin tractiune forfecare la intersectia cu suprafata de rupere, fie prin
plastifierea punctelor de incovoiere maxima, situate in afara zonei de rupere
- legatura teren bara se poate rupe prin:
frecarea laterala unitara poate atinge valoarea limita qs provocand o rupere prin lipsa de
aderenta
presiunea laterala, p exercitata de bara in teren poate atinge valoarea sa limita, pu
provocand decuparea terenului de catre bara
- in cadrul unui calcul elasto-plastic a sistemului teren bara, studiul mobilizarii si a combinarii
diferitelor criterii de rezistenta a barei si a interactiunii teren bara permite definirea regulii
multicriteriale pentru definirea modului de rupere
combinarea curbelor reprezentative a diferitelor criterii pentru bara si interactiunii sale
1. Criteriul de rezistenta al barei:

2
Tn Tc
M
R + R + M 1
n c
0
Tn efortul in lungul barei

Rn rezistenta la tractiune a barei
Tc efortul normal pe bara
Rc rezistenta barei la f. taietoare
M momentul
M0 rezistenta barei la incovoiere
2. Ruperea barei prin tractiune si forfecare pura (M=0) este reprezentata de o elipsa de ecuatie:
2
Tn Tc
R + R = 1
n c
3. Plastifierea barei in punctul de moment maxim (Tc = 0) este reprezentata de parabola de

ecuatie:
Tc0 = a
2
M 0 Tn
1

l0 R n
a = 3.12
Tc0 forta de tractiune corespunzatoare suprafetei de rupere
potentiale
10
4. Plastifierea barei corespunde unei presiuni laterale teren bara a carei valoare maxima pe
suprafata de rupere potentiala este:
p0 =
2Tc0
D cl0
Daca pu p0: Tc1 = p u Dl0 / 2

Daca pu p0: Tc 2 = b
rupere prin plastifierea terenului inaintea armaturii
2
M 0 Tn
1
+ cp u Dl0 rupere prin plastifierea terenului cu
l0 R n
articulatii plastice ale armaturii
b = 1.62, c = 0.24
5. Rupere prin lipsa de aderenta
Tn = q s DLa
Reprezentarea grafica a regulii multicriteriale
11
MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna
Ruperea barelor
- suprafata de rupere care se formeaza in masiv este foarte apropiata de linia de tractiune maxima, care
poate fi deci considerata ca suprafata de rupere potentiala
MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna
Ruperea barelor
-in cazul barelor flexibile ruperea este brutala
- rezistenta la incovoiere a barelor permite deformatii mai mare care pot constitui un semnal de alarma
- se poate produce daca:
sectiunea armaturilor este subdimensionata
exista coroziune a armaturilor metalice
exista o suprasarcina la p. superioara pt.care masivul nu a fost dimensionat
exista o suprasaturare a masivului
a inghetat terenul, constituit din pamanturi gelive
12
MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna
Deficit de adeziune
- mai frecventa
- datorata unei proaste evaluari a frecarii bara/teren sau a unor erori de excutie
- armaturile nu sunt suficient de lungi
MODURI DE RUPERE
1. Rupere interna
Rupere datorita unei adancimi de excavatie prea mare intr-o faza

- rupere brusca prin instabilitate locala care se propaga pana la partea superioara a masivului
- pamantul se prabuseste in spatele fatadei prin disparitia succesiva a efectelor de bolta
- f. frecventa
Rupere datorita unei pungi de apa

- in momentul excavarii, presiunile interstitiale din punga de apa se adauga fortelor de curgere,
destabilizand local terenul
- rupere rapida si regresiva
- poate apare datorita unui drenaj necorespunzator
13
MODURI DE RUPERE
2. Rupere externa
3. Rupere mixta
PROIECTARE
Geometrie
14
PROIECTARE
Dispunerea armaturilor
NU
Lungimea medie a barelor:
(0.5 0.7)H pentru barele introduse prin batere sau vibrare, cu o densitate de aprox. 1 - 2 bare/mp
(0.8 1.2)H pentru bare introduse in foraje, cu o densitate de aprox. 1 bara/2.5 - 6 mp
PROIECTARE
Dispunerea armaturilor
Lungimea barelor
Numar de bare/mp
Perimetrul barelor
Rezistenta la tractiune a barelor
Densitatea barelor
Densitate mare de bare*

(0.5-0.7)H
12
150 200 mm
120 200 kN
0.4 1.5
Densitate mica de bare**

(0.8 1.2)H
0.15 0.4
200 600 mm
100 600 kN
0.13 0.6
* armaturi introduse prin batere sau vibrare, armaturi de diam. mic cimentate
** armaturi de diam. mare cimentate
15
PROIECTARE
Drenare
PROIECTARE
Densitatea de armare
TR
=
Sh Sv L
TR = min(TG, TL) forta de tractiune de rupere pe capatul barei

TG forta de tractiune maxima mobilizabila din ruperea armaturii
TL forta de tractiune maxima mobilizabila din frecarea teren/bara
Sh distanta pe orizontala intre armaturi
Sv distanta pe verticala intre armaturi
L lungimea barelor
Densitatea de tintuire
t=TL/L efortul de frecare pe metru de bara
TL
t
d=
=
ShSv L Sh Sv
16
PROIECTARE
Abace de predimensionare
Proiectare: ca la pamant armat cu geosintetice
Analiza stabilitatii
1.
Calcul in deformatii dificil, deobicei in MEF
2.
-
Calcul la rupere
studiaza echilibrul unei parti din masiv
se analizeaza stabilitatea externa si interna a masivului
stabilitatea este definita in raport cu suprafata de cedare potentiala critica
nu permite calculul distributiei eforturilor intre diferitele straturi de bare si, deci, nu
permite optimizarea distributiei pentru limitarea deformatiilor
17
Calculul deplasarilor unei bare

- cand se aplica o forta T0 la capatul barei, aceasta se deplaseaza fata de teren pentru a se mobiliza
frecarea laterala, conform legii Frank si Zhao:
- daca bara ar fi infinit rigida, deplasarile celor doua capete ar fi identice

- daca bara ar fi infinit flexibila, deplasarea capatului dinspre masiv (radacina) ar fi nula
Calculul exact al deplasarii barei in functie de eforturile aplicate pe capat se face functie de:
- elasticitatea barei: legea Hooke
- legea de mobilizare a frecarii laterale (x)
- lungimea barei
In cazul general trebuie tinut cont de mobilizarea progresiva a frecarii laterale de-a lungul barei, in
functie de cresterea efortului pe capat.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
y0<y1 deplasarile capetelor sunt ambele in prima portiune a curbei

y1<y0<y2, 0<yl<y1 deplasarea capului in a doua portiune, deplasarea radacinii in prima
y0>y2, 0<yl<y1 deplasarea capului pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea
radacinii pe prima portiune
y1<y0<y2, y1<yl<y2 deplasarile ambelor capete sunt in portiunea a doua
y0>y2, y1<yl<y2 deplasarea capului este pe palier, frecarea laterala pe capat este mobilizata, deplasarea
radacinii este in portiunea a doua
y0>y2, yl=y2 deplsarea capului este pe palier si deplasarea radacinii ajunge pe palier; se atinge efortul
ultim, bara cedeaza prin lipsa de aderenta
18
Cazul 1. yo<y1 mici deplasari, mici deformatii
dy
dx
(x ) = E(x )
T(x ) = E(x )S
dy T
=
dx SE
(x ) =
d2y
dT 1
dx SE
dx
dT = pdx
= k y
2
d2y
dx 2
p
k y
SE
a=
pk
SE
y = M1ch (ax ) + N1sh (ax )
T = aES(M1sh (ax ) + N1ch (ax ))

x = 0 : T = T0
x = l :T = 0
T ch[a (1 x )]
y= 0
ESa sh (al )
sh[a (1 x )]
T = T0
sh (al )
T0
y0 =
ESa th (al )
T0
yl =
ESa sh (al )
S aria sectiunii barei

p perimetrul barei
Daca se doreste limitarea la faza elastica (0<y0<y1), s-ar obtine o lungime de ancorare limita dincolo de
care bara nu ar mai transmite eforturi la teren.
Cazul 6. faza ultima: yl = y2

- frecarea laterala unitara devine constanta de-a lungul barei, egala cu qs
= qs
T = T0 pq s x
T = pq sl
dy T
=
dx SE
1
x 2
+ y0
y=
T0 x pq s
ES
2
1
l2
yl =
T0 pq s + y 0
ES
2
1 Tl
yl = 0 + y 0
2 ES
1 Tl
y0 = yl 0
2 ES
19
EXECUTIE
1.
Introducerea barelor prin batere

- in terenuri granulare, fara multe blocuri
- adaptata pentru armaturi de lungime mica medie (max 8 m)
2.
Instalarea barelor prin forare

- cimentate
- in aproape toate terenurile
- timp de priza a suspensiei
- bare suborizontale, min 10
3. Punerea in opera a betonului pt. fatada

- beton armat, torcretat
EXECUTIE
- trebuie strict respectate conditiile de executie a terasamentelor (faze, inaltimea unui tronson de
excavatie, lungimea ploturilor etc.)
Solutii pentru ameliorarea

stabilitatii locale
- ploturi de lungime mica, continui sau
alternate
- instalarea barelor inaintea excavatiei
- aplicarea unui strat subtire de beton
torcretat imediat dupa excavare
- respectarea timpilor de pauza intre 2
tronsoane succesive
20
EXECUTIE
EXECUTIE
21
EXECUTIE
EXECUTIE
Barbacane
22

Stabilitatea Pantelor Si Lucrari de Sprijinire

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stabilitatea Pantelor Si Lucrari de Sprijinire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STABILITATEA PANTELOR

STRUCTURI DE SPRIJIN DIN PAMANT ARMAT

Pamantul nu poate prelua eforturi de intindere

Principiul pmntului armat

Modul de interactiune a armaturilor

Tipuri de structuri din pmnt armat

Zid de sprijin din pamant armat

Culee din pamant armat

Tipuri de structuri din pmnt armat

Tipuri de structuri din pmnt armat

Tipuri de structuri din pmnt armat

Tipuri de structuri din pmnt armat

- benzi sau grile metalice,

- armturi relativ inextensibile - deformaiile la rupere sunt mai mici

panouri prefabricate din beton cu nlime egal cu nlimea structurii,

blocuri modulare prefabricate din beton,

materiale geosintetice ntoarse la faa zidului,

Panouri pe toata inaltimea structurii

Blocuri modulare prefabricate

Gabioane din geogrile

Protectie din plasa de

utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu geosintetice.

Armaturi geosintetice - caracterizare

prEN ISO 12957-1:1997

ENV ISO 12960 sau

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

F este factorul parial aplicat aciunilor,

este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale

- determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici

Xk este valoarea caracteristic a proprietii geotehnice,

Factorii pariali pot fi aplicai aciunilor nsele (Frep multiplicare cu F)

Principii de proiectare la stari limita

Edst,d este valoarea de proiectare a efectului aciunilor

Pentru verificarea la SLU de tip STR i GEO :

Principii de proiectare la stari limita

Factori pariali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificarea de tip EQU

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

Pentru verificarea la SLEN n teren sau n seciunile structurale:

Principii de proiectare la stari limita

Principii de proiectare la stari limita

Factori pariali pentru interactiunea pamant/armatura

PROIECTAREA STRUCTURILOR DE SPRIJIN ARMATE CU

se produce cedarea sau exist degradri majore;

Condiiile definite la punctul a) reprezint o stare limit ultim, n timp ce punctele b) i

analiza eforturilor - alegerea unei distribuii a armturilor i verificarea eforturilor din

analiza stabilitii structurii stabilitate extern i intern;

analiza deformaiilor, pentru a obine o evaluare a comportrii structurii la deformaii

Verificarea stabilitatii externe

Ca i n cazul structurilor de sprijin tradiionale, mecanismele poteniale de cedare sunt:

Verificarea stabilitatii externe

Evaluarea impingerii pamantului

Evaluarea impingerii pamantului

cos cos 2 cos 2

Evaluarea impingerii pamantului

cos I cos 2 I cos 2

Evaluarea impingerii pamantului

Evaluarea impingerii pamantului conditii seismice