COMERTUL ELECTRONIC

INTERNETUL este inainte de toate perceput ca o unealta stategica. Serverele

comerciale dau o imagine moderna intreprinderii, comportandu-se ca niste vitrine
internationale ale activitatii lor. Toate sectoarele economiei isi au locul lor pe
Internet. First Virtual, industria divertismentului, a calatoriilor, sau chiar casele de
discuri se aventureaza deja pe retele. Aceasta prezenta este momentan aproape
exclusiv americana, dar cativa pioneri europeni se intereseaza de aceste noi piete. Pe
Internet, intreprinderile mici si mijlocii se lupta de la egal la egal cu marile grupuri
industriale.
Astazi, exista o tendinta de regrupare a acestor vitrine pe cateva situri
federale, adevarate centre comerciale virtuale. Cateva pot fi catalogate drept vitrine
regionale. Situl Cybermont Electronic Commerce regrupeaza astfel industriasi si
mici intreprinzatori din zona statului Vermont; se pot comanda on-line branza sau
tricouri, se pot face rezervari pentru camere de hotel, se pot consulta ofertele
agentiilor imobiliare si gasi informatii despre activitatile turistice. Rolul siturilor
regionale in Franta este inca modest. Desigur, Web-ul de la Sophia-Antipolis si acela
al tehnopolului de la Metz, prezinta activitatile si cataloagele diverselor
intreprinderi, dar asta nu inseamna propriu-zis comert electronic.
La aceste adrese regionale se adauga situri federative transnationale, un fel de pagini
galbene internationale al caror rol consta in federalizarea unei oferte suficient de
variante pentru a atrage consumatorul. Aici furnizorul se plateste pentru a va indexa.
Serverul Catalogului Mart propune mai mult de 10.000 cataloage de intreprinderi
diferite, clasificate dupa mai mult de 800 de subiecte: pentru a le primi prin posta
electronica este suficient sa completam un chestionar, tot electronic. Alte doua situri,
Open Market si CommerceNet sunt consortii pilot al caror obiectiv este acela de a
promova comertul electronic, participand la elaborarea standardelor viitorului.
Adevarata vanzare on-line se practica in electronic malls, galerii de vanzari care
grupeaza in jurul lor tot felul de magazine virtuale. Fiecare Home Page are un aspect
diferit si reflecta compania pe care o reprezinta. La fel ca The Branch Mall sau
Einet, aceste centre comerciale on-line combina marketingul direct (oferte
promotionale, accesibile numai prin retea) cu cumpararea directa prin intermediul
interfetelor mai mult sau mai putin sofisticate. Plata se face dand numarul, de
preferinta criptat al cartii de credit, direct prin Internet sau, traditional, prin telefon.
Un centru comercial on-line precum Internet Mall are astazi mai mult de 1.500 de
cyberboutique-uri, cu cele mai variate activitati, care merg de la florarii, la librarii,

trecand pe la bacanii, asigurari, pana la agentiile de calatorii. Rentabilitatea sitului

este teoretic asigurata de vanzarea de spatiu publicitar pe server. Un alt sit important
este Internet Shopping Network, o emanatie a canalului american de vanzare Home
Shopping Network care, iata un atu, beneficiaza de o mare acoperire mediatica peste
Atlantic.
Astazi clientul este inca o pasare rara, pe care trebuie sa mergi sa o cauti departe.
Prezenta unei intreprinderi pe Web este un lucru, faptul de a vrea sa o faci cunoscuta
este altul. Este o intreaga macanica de marketing pe care trebuie sa o punem pe
roate: crearea unei dinamici a legaturilor, indexarea in siturile cele mai populare, dar
si federalizarea, gasirea de noi forme de cooperare comerciala. O solutie originala
este aceea a serverului de informatie The Electronic Newsstand, suficient de
frecventat pentru a putea incerca vanzarea de legaturi hipertext atat publicatiilor pe
care
le
contine
cat
si
celor
care
dau
anunturi.
Aceste situri au in general acces multisectorial, dar au oarhitectura care permite
identificarea partenerilor utili. Alegerea formulei centrului comercial on-line permite
printre altele structurarea operatiilor de tranzactii (de exemplu apelurile la centrele
de
carduri
bancare)
pentru
un
cost
cat
mai
scazut.
Comanda produselor se face, in general completand un formular unde introducem
numarul de carte de credit. Sunt propuse de asemenea si alte solutii, ca posibilitatea
de a telefona sau de a trimite informatii delicate in schimbul unei parole de aderent
care permite efectuarea cumparaturilor on-line in deplina siguranta.
Din miile de cereri pe care le poate inregistra un sit de vocatie comerciala, numaram
inca putine tranzactii. Unul din obstacolele comertului on-line ramane cel al
sigurantei. Trebuie invinse reticentele potentialilor cumparatori, astfel incat sa se
ajunga la tranzactii spontane sigure. Pentru moment, inca suntem in stadiul de
experimentare. Comunicarea si vanzarea pe retele cer un access si concepte de
marketing diferite de cele traditional utilizate de catre intreprinderi, straine unei
culturi specifice cum este cea a utilizatorilor Internet. Intreprinderea care vrea sa se
faca simtita pe Internet dispune deja de unelte care ii permit sa-si defineasca piata de
desfacere: baze de date de marketing precum acelea ale sitului Internet Marketing
Ressouces, Mailing-list specializat, asociatii si organizatii de dezvoltare a comertului
electronic, precum Ellectronic Commerce Association, din Canada, in care poate, cu
aceasta ocazie, sa-si semnaleze prezenta. Initiativa franceza R.I.C.E., de exemplu,
este un club de afaceri international al carui scop este sa dezvolte noile oportunitati
intre
intreprinderile
frantuzesti
si
cele
straine.

Viitorul comertului on-line este deci deschis, si dezvoltarea noilor programe care sa
amelioreze ergonomia serviciilor va juca un rol important. Limbaje de pregramare
precum HotJava al lui Netscape Communications, sau VRML, pus la punct de
Silicon Graphics, permit navigarea in medii tridimensionale. Imaginatia nu va mai fi
limitata de catre tehnica si intreprinderile vor porni toate de la acelsi nivel pentru a
raspunde la scenariile posibilelor consumuri in universurile comerciale virtuale care
raman de inventat.