1.

Notiunea, obiectul si sarcinile dr, penal ca

stiinta. Dr. penal ca ramura de drept reprezinta o
totalitate de norme juridice legiferate de putearea
legislative care stabilesc ce fapte constituie
infractiuni condiitiile raspunderii penale pedepsele si
alte masuri ce urmeaza a fi aplicate sau luate de catre
instantele judecatoresti in cazul persoanelor care au
savirsit infractiuni in scopul pararii celor mai
importante valori sociale. Obiectul dr. penal il
constituie relatiile sociale numite relatii juridice
penale, adica relatiile de aparare sociala. Sarcina dr.
penal este de cercetare, studiere si analiza a
infractiunilor, preintimpinarea lor si apararea
valorilor sociale.
2. Caracterele dr. penal si importanta lor
1-este o ramura de drept distincta, care face parte din
sistemul de drept alaturi de alte ramuri
2-este autonom in raport cu celelalte ramuri de drept
intrucit reglementeza anumite relati sociale
3-are o structura unitara deoarece este alcatuit din
partea generala sic ea speciala care se completeaza in
mod reciproc
4-este format dintr-o totalitate de norme juridice
5-normele dr, penal stabilesc fapte considerate
invfractiuni, conditiile de tragere la raspundere si
pedepsele care trbui de aplicat.
6-normele de dr, penal se aplica in scopul ocrotirii
satului si a ordinii de drept. Importantaaceste
trasaturi atribuie dr. penal un rol aparte in centextul
celorlalte ramuri de drept.
4.Notiune structura importanta legii penale legea
penala este actul legislative adoptat de Parlamentul
RM care cuprinde normele de drept penal ce
stabilesc principiile si dispozitiile generale si speciale
ale dreptului penal, determina faptele ce constituie
infractiuni so prevede pedepsele ce se aplica
infractorilor si conditiile liberarii de raspunderea si
pedeapsa penala.Unica lege penala in RM este Codul
Penal.Importanta principalul mijloc in lupta contra
criminalitatii, apararea juridico-penala a valorilor
general-umane, precum si prevenirea acestora sub
imperiul fricii de pedeapsa penala.
12. Efectul retroactive al legii penale Este regula
de drept conform creia legea penal se aplic i
faptelor svrite anterior intrrii sale n
vigoare).Cazurile n care legea penal retroactiveaz
:- legea penal n coninutul creia se prevede expres
c urmeaz s se aplice i unor fapte svrite
anterior intrrii ei n vigoare;
- legea dezincriminatoare care scoate din sfera
ilicitului penal anumite fapte;legea penal mai
favorabil n cazul cind de la svrirea infraciunii
i pn la judecarea definitiv a cauzei au intervenit
una sau mai multe legi penale,se aplic legea mai
favorabil.Se nelege dac legea nou este mai
favorabil,ea va retroactiva n mod obligatoriu.

3.Evolutia dr. penal

Epoca prestatal (antichitatea) : Relaiile de
aprare social au aprut i s-au dezvoltat odat cu
statul. Astfel : prima form de realizare a justiiei a
mbrcat forma rzbunrii, care putea fi individual
sau colectiv ;a doua form o reprezint principiul
talionului, conform cruia riposta trebuie s fie
proporional cu agresivitatea : ochi pentru ochi,
dinte pentru dinte ;a treia form o constituie regula
compoziiunii, adic o nelegere ce intervenea ntre
agresor i victim .
Noiunea de vinovie nu era cunoscut i nu
existau, de asemenea, nici reguli scrise.
Evul mediu :apare pentru prima dat noiunea de
pedeaps; apar codurile scrise, iar pedepsele era
crude, grele i intimidante ;Montesquieu i Cesare
Beccaria au avut n aceast perioad un rol deosebit
n formarea gndirii juridico-penale, ncercnd
printre altele s nlture aplicarea pedepsei cu
moartea.
Perioada modern :n istoria dreptului penal romn
prima lege cu dispoziii penale a fost Legea
rii,care a nlturat practica talionului. Aceasta a
inut mult vreme locul Constituiei, Codului civil
i Codului penal. De asemenea ea marcheaz
modernizarea gndirii juridice penale n perioada
feudalismului dezvoltat. Primul cod penal romanesc
a fost Codul penal de la 1865 (Codul Cuza) :infraciunile erau clasificate n trei : crime, delicte
i contravenii ;
Perioada contemporana din cauza istoriei foarte
zbuciumate, in perioada moderna au fost in vigoare
diferite coduri penale-sovietice, romanesti,
ucraniene. Prezentul Cod penal a intrat in vigoare la
12 iunie 2003.
5.Structura normelor penale. n doctrin exist
opinii diferite cu privire la structura normei penale,
astfel :unii autori susin c aceasta ar avea o
structur trihotomic format din ipotez, dispoziie
i sanciune ; ali autori susin c aceasta ar avea o
structur dihotomic format numai din dispoziie
i sanciune. Aceast opinie ni se pare corect,
ntruct n foarte puine cazuri norma penal are o
ipotez. Sunt 4 tipuri de dispozitii :1 simple(doar
numeste fapta infractionala),2- descriptive-descrie
semnele generale ale infr. 3-blancheta- face
trimitere la alte legi, 4-trimitere face trimitere la
alte dispozitii. Sunt 4 tipuri de sanctiuni: 1-absolut
determinate-stabileste concret marimea si categoria
pedepsei.2-relativ determinate stabileste categoria
si limitele pedepsei(Ex.3-6ani) 3-alternativastabileste mai multe categoorii de pedeapsa, 4absolute nedeterminata- nu stabileste categoria
pedepsei si nici limitele ai. In RM nus.

11. Actiunea legii penale in timp Legea penal se

aplic infraciunilor svrite n timpul ct ea se afl
n vigoare. Momentul intrrii n vigoare l poate
reprezenta: momentul publicrii legii n M. Of.; o alt
dat ulterioar menionat n textul legii. Momentul
ieirii din vigoare poate fi marcat prin:- intrarea n
vigoare a unei legi penale noi care reglementeaz
acelai relaii sociale ;- abrogarea expres sau tacit
(poate fi total sau parial) ;- ajungerea la termen a
legii penale temporare ;- ncetarea condiiilor care au
determinat adoptarea legii excepionale ;autoabrogarea aceasta este ntlnit n cazul legilor
temporare sau excepionale, realizndu-se n mod
automat prin simpla ajungere la termen a legilor mai
sus menionate.
7.interpretarea legii penale Interpretare legii penale
este o operatiune logico-rationala de lamurire a unei
legi penale.In urma interpretarii nu se formeaza noi
norme de drept,dar se elucdeaza sensul real al normei
.Formele interpretarii- oficiala(cind este efectuata de
catre organe sau subiecti oficiali) si neoficiala (cind
este efectuata de catre oameni de stiinta, profesiri sau
cetateni de rind). Cea oficiala se imparte in legala
(este efectuata de catre legiuitor) si cauzala (facuta de
organul judiar in raport cu circumstantele fiecarui caz
aparte, In RM Curtea Suprema de Justitie).
Interpretarea neoficiala se imparte in: stiintifica
(facute de cercetatorii stiintifici), profesionala
(efectuata de catre juristi) si obisnuita (efectuata de
catre cetatenii de rind, neprofesionisti).Metodele de
interpretare : Literara(analiza textului), Logica
(nalaliza sensului normei), istorico-juridiaca (istoricul
legii si conditii in care sa adoptat legea), sistematica
(studierea in corelatie cu alte norme asemanatoare),
analogie (explicarea unei normei cu ajutorul altor
norme asemanatoare), declarative (textul nu cuprin
nici mai mult nimi mai putin decit ceea ce trebu),
Restrictiva (atribuie un sens mai restrins decit reiese
din lege), extensive (atribui un sens mai larg decit in
textul legii).
8. Principiul teritorialitati aplicarii legii penale in
spatiu. Locul savirsirii faptei potrivit acestui
principiu legea penala se aplica in exclusivitat tuturor
infractiunilor comise pe teritoriul tarii. Aadar,
teritoriul are urmtoarele componente: suprafaa
terestr cuprins ntre graniele rii;apele interioare ;
marea teritorial avnd limea de 12 mile marine n
larg de la liniile de baz ;subsolul ;spaiul aerian pn
la limita spaiului cosmic;navele i aeronavele tarii
insulele artificiale din zona economic exclusiv a
tarii date. Excepii de la principiul teritorialitii
imunitatea de jurisdicie de care beneficiaz numai
membrii corpului diplomatic ;infraciuni svrite de
personalul armatelor strine ;infraciuni svrite la
bordul navelor sau aeronavelor strine aflate pe
teritoriul nostru.

6.Princiipiile fundamentale ale dr.penal

Principriile dr.penal reprezinta orientari de baza
care calauzesc atit elaborarea cit si realizarea
normelor penale. P.egalitatii-in domeniu dr intreaga
activitate penala se desfasoara pe baza legii si in
conformitate cu ea. P.Umanismului-intraga
reglementare juridical are menirea sa apere in mod
prioritar persoana ca valoare suprema a soccietatii,
drepturile si libertatile acestea.P.democratismuluiprin normele de drept se exprima vointa si
consstiinta intragului popor si servesc intereselor
acestuia.P.egalitatii in fata legii- persoanele care au
savirsit infractiuni sunt egale in fata legii si sunt
supuse raspunderii penale fara deosebire de sex,
culoare, rasa, limba, religie. P.vinovatiei- persoana
este supusa pedepsei penale si raspunderii penale
numai pentru fapta savirsita cu vinovatie.
P.caracterului personal al raspunderii- raspunderea
penala o poarta doar persoana care a savirsit
infractiunea in mod personal. P.individualizarii
raspunderii penale-la aplicarea legii penale se tine
cont de caracterul si gradul de prejudiciabil al
infractiunii savirsite, de persoana celui vinovat si de
circumstntele cauzei care atenueaza ori agraveaza
raspunderea penala.Nimeni nu poate fi supus de 2
ori pedepsei penale pentru una si aceeasi fapta.
9.Principiul personalitatii, realitatii,
Principiul personalitii legii penale Legea penal
se aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului
rii dac fptuitorul este cetean romn, sau dac
neavnd nici o cetenie, are domiciliul n ar.
Principiul realitii legii penale Legea penal se
aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului
rii,contra statului moldovenesc sau contra vieii
unui cetean moldovan, ori prin care s-a adus o
vtmare grav integritii corporale sau sntii
unui cetean moldovan, cnd sunt svrite de
ctre un cetean strin sau de o
persoan fr cetenie care nu domiciliaz pe
teritoriul rii. Principiul universalitii legii penale
Legea penal se aplic i altor infraciuni dect
celor prevzute de legea penala a RM, svrite n
afara teritoriului rii de un cetean strin sau de o
persoan fr cetenie care nu domiciliaz pe
teritoriul rii, infractiuni prevazute de trataele
internationale la care RM face parte.
15.Deosebirea infractiunilor de alte incalcari de
lege este necesar sa delimitam infractiunile de
delictele admistrative, civile si disciplinare.
Infractiunile sunt prevazute doar in codul Pelnal. In
cazul infractiunilor sunt aplicate cele mai aspre
masuri de constringere din partea statului si care
doar in cazul infractiunilor duce la antecedente
penale. Delimitarea de alte incalcari de lege se face
in baza graviditatii si volumului urmarilor
prejuciciabile.

10. Extradarea si principiile ei Extrdarea este un

act bilateral ntre dou state n baza cruia un stat pe
al crui teritoriu s-a refugiat un infractor sau un
candamnat l pred la cerere altui stat pentru a fi
judecat ori pus s execute pedeapsa la care fusese
condamnat.Fac exceptii:cetenii modoveni;cei care
au dobndit dreptul de azil n RM ;cei care
beneficiaz de imunitate de jurisdicie n RM. nu se
acord extrdarea pentru infraciuni politice ;pe
considerente de ras, religie, naionalitate ;Condiii
privitoare la pedeaps :se acord n cazul n care
pedeapsa pentru infraciunea respectiv este o privare
de libertate mai mare de 1 an ;nu se acord n cazul n
care urmeaz s se aplice pedeasa capital. statul
poate refuza extrdarea unei persoana care n acelai
timp se afl i sub urmrirea autoritilor judiciare ale
sale.persoana extrdat are dreptul la aprare, precum
i la o corect judecat ;Extradareava fi refuzat cnd
persoana respectiv a fost judecat i achitat pentru
infraciunea pentru care se cere extrdarea ;nu se
acord cnd judectorul a constat vinovia autorului
fr s pronune o sanciune.
16.Notiunea componentei de infractiune, structura
si importanta ei. Se considera componenta a
infractiunii totalitatea semnelor obiective si
subiective, stabilite de legea penala, ce califica o
fapta prejudiciabila drept o infractiune concreta, un
ansamblu de caracteristici a unei anumite
infractiuni.Componentele sun formate din 4
componente : Obiect (relatile sociale la care se
atenteaza), latura obiectiva (totalitatea conditiilor,
modul si mijloacele in care sa savirsit infractiunea),
Subiectul (Persoana care savirseste infractiunea),
Latura subiectiva (atitudinea psihica a pers care
saviseste infractiunea). Imposrtanta: temeiul juridic al
raspunderii penale, baza juridical p-u calificarea infr,
temeiul stabilirii tipului si timpului pedepsei penale,
contribui la respectarea ordinii de drept in stat.
20. Obiectul material al infractiunii reprezint
bunul sau lucrul care are o existen material
mpotriva cruia se ndreapt activitatea
infracional ; nu toate infraciunile au obiect
material. Cele care au se numesc infraciuni de
rezultat (furt, omor), iar cele care nu au se numesc
infraciuni de pericol (calomnie, insult) ; lipsa
obiectului de unde credea fptuitorul c se afl n
momentul svririi faptei conduce la calificarea
faptei ca tentativ improprie. Nu por fi recunoscute
ca obiect material al infraciunii faptele, procesele
deoarece nu au o natura corporala.

13.Notiunea de infractiune. Fapta ce nu prezinta

gradul prejudiciabil al unei infractiuni
Infraciunea este fapt care prezint pericol social,
svrit cu vinovie, i prevzut de legea penal.
Lipsa pericolului social, ca trstur esenial a
infraciuniiduce la nlturarea caracterului
infracional al faptei svrite. Acesta trebuie
stabilit ntotdeauna n concret. Nu constituie
infraciune fapta prevzut de legea penal, dac
prin atingerea minim adus unei dintre valorile
aprate de lege i prin coninutul ei concret fiind
lipsit n mod vdit de importan, nu prezint
gradul de pericol social al unei infraciuni.
Condiii : fapta s fie deci lipsit de importan
;atingerea valorii sociale s fie foarte mic ;fapta s
fie lipsit de semnificaie juridic penal.
14. Clasificarea infractiunilor se intelege
impartirea tuturor infractiunilor in diferite categorii
in functie de caracterul prejudiciabil. n funcie de
caracterul i gradul prejudiciabil. Infraciuni
uoare(Ex.lasarea in primejdie) se consider faptele
pentru care legea penal prevede n calitate de
pedeaps maxim pedeapsa nchisorii pe un termen
de pn la 2 ani inclusiv. Infraciuni mai puin
grave(Ex.determinarea la sineucidere) se consider
faptele pentru care legea penal prevede pedeapsa
maxim cu nchisoare pe un termen de pn la 5 ani
inclusiv. Infraciuni grave (traficul de finite umane)
se consider faptele pentru care legea penal
prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un
termen de pn la 12 ani inclusive. Infraciuni
deosebit de grave se consider infraciunile
svrite cu intenie pentru care legea penal
prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un
termen ce depete 12 ani. Infraciuni excepional
de grave se consider infraciun svrite cu intenie
pentru care legea penal prevede deteniune pe via.
18.Notiunea obiectului infractiunii si importanta
Obiectul infraciunii l reprezint valoare social i
relaiile sociale create n jurul acestei valori, care
sunt periclitate ori vtmate prin fapta
infracional.Importanta: Fara obiect nu poate fi
conceputa infractiunea.Obiectul infractiunii
determina graviditatea pedepsei.Obiectul inf ajuta
la calificarea infractiunii. Este componentul de baza
a infractiunii.

19.Formele obiectului infractiunii sunt asezarea

17. Modalitatile componentei de infractiune la
infractiunilor dupa niste criterii. Astfel avem :
baza clasificarii modalitatilor de infractiune sunt puse obiect juridic general format din totalitatea
urmatoarele criterii:gradul prejudiciabil al faptei,
relaiilor sociale ocrotite prin normele dreptului
modul de desscriere si specificul structurii. Dupa
penal ;obiect juridic generic (de grup) format din
gradul prejudiciabil avem : componete de baza
fascicolul sau mnunchiul de valori sociale de
(minimul de semen obiective si subiective stabilite de aceeai natur ocrotite prin normele penale ; acesta
legea penala pentru stabilirea unei infractiuni),
st la baza sistematizrii infraciunilor din partea
componenta cu circumstante agravante (componenta special a Codului penal pe titluri i capitole
de baza sip les circumsatantele agravante),
( contra statului- contra persoanei) ;
componenta cu circumstante atenuante (componenta
obiectul juridic specific este valoarea social
de baza plus circumstante care micsoreaza
concret creia i se aduce atingere prin infraciune ;
graviditatea). Dupa Modul de descriere avem:
acesta servete la determinarea individualitii unei
Componenta simpla (semnele specifice unei singure
infraciuni din cadrul unui grup ;obiect material
infractiuni, un obiect si un subiect), componenta
reprezint bunul sau lucrul care are o existen
complexa (semnele specifice a mai multor infractiuni, material mpotriva cruia se ndreapt activitatea
mai multe obiecte si subiecti). Dupa specificul
infracional ; nu toate infraciunile au obiect
structurii avem: Componente materiale (Urmarile
material. Cele care au se numesc infraciuni de
prejudiciabile se contin in textul infractiuniirezultat (furt, omor), iar cele care nu au se numesc
omorul,furtul), Componente formale (se descrie
infraciuni de pericol (calomnie, insult) ;obiectul
latura obiectiva limitinduse la un singur semn
complex este specific infraciunilor complexe
principal-hiliganismul), componete fomal reduse (in
(tlhrie) ; acesta este format dintr-un obiect
latura obiectiva se include descrierea faptei si
principal i dintr-unul secundar. Obiect simplu (au
pericolul uramrilor prejudiciabile concrete incalcare ca obiect o singura valoare sociala)
regulilor de folosire a substantelor radioactive).