Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
REDACTARE
FINALA
URBANPROIECT -
BUCURESTI
str. Nicolae Filipescu 53-55, 020961 Bucuresti 2, ROMANIA tel. 021.211 78 42, 021.211 78 43, fax 021.211 49 06, E-mail: office@incdurban.ro
SECTIA
PROIECT
FAZA
COD
PROGRAM
CONTRACT
DENUMIREA
TEMEI
URBANISM
REDACTAREA FINALA
245 / 2002
REGLEMENTARE
Continutul cadru al studiilor istorice de fundamentare a
documentatiilor de urbanism
DIRECTOR
EF SECIE
URBANISM
SEF
PROIECT
1
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
CUPRINS
PREAMBUL
CAP. 1
CAP. 2 .
OBIECTIVELE
STUDIILOR
ISTORICE
CARE
FUNDAMENTEAZA DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI
MODUL DE UTILIZARE A ACESTOR STUDII.
2.1. obiectivele studiilor istorice.
2.2. modul de utilizare a studiilor istorice
2.3. categorii de studii istorice
2.4. documentatii de urbanism care trebuie sa
aiba la baza studii istorice si obiective specifice
CAP. 3
CAP. 4
A N E X E.
PREAMBUL.
2
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
CAP. 1
1.1.oportunitatea reglementarii
art.1. Fundamentarea documentatiilor de urbanism prin studii istorice a fost unul dintre
cele mai marcante elemente determinante care au avut loc in urbanismul european al
ultimelor decenii. Acesta este rezultatul reconsiderarii a orasului traditional, a valorii
sale culturale, identitare si patrimoniale, dupa aproape un secol de negare a acestora.
Legislatia romaneasca promovata inca in anul 1990 ca parte a efortului de
reformare a modului de a concepe dezvoltarea urbana si de armonizare cu practicile
europene, prevedea elaborarea de studii istorice la elaborarea documentatiilor de
3
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
urbanism. Evolutiile din perioada care a urmat insa nu a consemnat un progres din
punctul de vedere al utilizarii studiilor istorice ca instumente urbanistice. Pe de o parte
s-a putut constata faptul ca cei ce elaboreaza documentatii de urbanism si cei ce le
inainteaza spre avizare si aprobare nu considera elaborarea studiilor istorice ca fiind
obligatorie. Si trebuie sa remarcam faptul ca si atitudinea forurilor de avizare este
destul de complezenta inca fata de documentatiile de urbanism care nu au studii
istorice de fundamentare.
De altfel, chiar atunci cind aceste studii exista in cadrul documentatilor
respective, se constata ca de cele mai multe ori ele au un rol de acompaniament,
uneori un rol de informare generala, in orice caz au de prea putine ori un adevarat rol
de instrument de lucru. Pe de alta parte, se poate constata si faptul ca studiile istorice,
atunci cind exista, sint elaborate de cele mai multe ori cu putina rigoare in urmarirea
elementelor precise, concrete, care pot oferi un sprijin real in lectura zonei analizate si
in identificarea principalelor directii de dezvoltare a acestuia si, pe aceasta baza, in
formularea propunerilor de dezvoltare ulterioara.
In acest context, tinind cont si de o mai buna cunoastere a practicii europene si
a legislatiei europene care are legatura cu domeniul nostru, a aparut necesitatea
elaborarii unei reglementari care sa expliciteze necesitatea elaborarii studiilor istorice
de fundamentare a documentatiilor de urbanism, caracterul acestora si sa ofere un
continut cadru care poate face din ele un instrument esential pentru cei ce elaboreaza
documentatiile.
REDACTARE
FINALA
momentul in care vechile centre urbane, de origine medievala, au aparut ca fiind total
inadecvate marii schimbari prin care trecea socitatea: locuintele erau mici, inghesuite
(orasul era determinat de zidurile de fortificare), insalubre, iar strazile nu pareau sa se
poata adapta cerintelor noului mijloac de transport automobilul. In acest context cei
ce reflecta la viitorul orasului intorc spatele orasului traditional ignorindul, ignorindu-i
problemele dar si potentialul.
In aceasta situatie, propunerile care au inceput sa fie formulate ca raspuns al
crizei urbane care a insotit revolutia industriala au intors spatele orasului traditional,
oferind propuneri care nu numai ca s-au departat tot mai hotarit de modelul urban
istoric dar s-au si localizat inafara orasului. Trebuie de altfel sa observam ca toate
acele propuneri se preocupau prea putin de o localizare reala, intr-un context real, al
acelor propuneri. Mai toate porneau de la celula de locuit si renunta programatic la
forma urbana, care este un element definitoriu al orasului traditional european.
Aceasta ruptura programatica cu traditia se inscrie total in miscarea de idei a epocii, in
ruptura cu traditia proclamata de avangarzile artistice.
In primele decenii care au urmat celui de al doilea razboi mondial, marea
explozie urbana care i-a urmat, a fost un pretext pentru a prelua in mod simplificat pina
la deformare propunerile care aveau un caracter inca teoretic in perioada antebelica.
Aceste evolutii aveau sa conduca spre o noua criza urbana majora.
Inca in primul deceniu postbelic, atunci cind inca dezvoltarea expansiune era
(impreuna cu orasele noi) singurul model de dezvoltare urbana acceptat, in Italia, tara
cu foarte mare densitate de orase cu o istorie multiseculara, au inceput studiile care au
investigat metodologii de restructurare a centrelor istorice ale oraselor cu scopul de a
le aduce in situatia de a asigura conditii de locuit corespunzatoare si in acelasi timp a
le proteja fata de evolutii care le ameninta. Metodologiile puse la punct de catre
italieni, analizele tipologice si morfologice, sint baza modului de lucru practicat si
astazi, cu mentiunea ca in timp au fost adaptate la toate situatiile urbane.
Un pas urmator s-a inregistrat incepind cu anii 70 cind protectia monumentelor
si a siturilor istorice considerate a avea o valoare istorica si artistica, arhitecturala sau
urbanistica exceptionale, carora li s-a atribuit o valoare de patrimoniu.
In ultimii ani, in Europa, s-a generalizat tot mai mult o acceptiune mai larga
pentru conceptul de patrimoniu. La baza acestei mutatii a stat constientizarea, in mai
mare masura, a faptului ca una dintre cele mai specifice caracteristici ale traditiei
culturale europene este densitatea mare a przentei umane si o extraordinara bogatie a
5
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
evenimentelor care s-au desfasurat practic pe intreg teritoriul ei de-a lungul istoriei,
pentru care stau marturie toate transformarile care au schimbat natura virgina a
teritoriului European ca urmare a actiunii oamenilor care l-au locuit. Ca urmare, se
considera ca intregul teritoriu care poarta amprenta transformarilor pe care le-a indus
viata unei comunitati umane, la nivelul formei sale, a detaliilor ei, este un patrimoniu
cultural al acelei comunitati si nu numai acele elemente carora li se recunosc anumite
calitati exceptionale.
La baza acestei noi atitudini fata de dezvoltarea urbana se afla doua elemente
definitorii : istoria zonei luate in discutie si modul de constituire si evolutia formei sale
fizice, in aspectele ei cele mai concrete, aspecte pentru care perceptia la nivelul
detaliului, scara microurbana, capata o pondere de maxima semnificatie.
Putem deci spune ca acest mod de a percepe teritoriul urban, dar si pe cel
extraurban, se bazeaza pe doua aspecte definitorii: istoria evolutiei structurii studiate,
in contextul istoriei comunitatii umane care o locuieste si modul de constituire al acelei
structuri pina la forma ei actuala.
1.2. situatia actuala in practica romaneasca
art.3. Urbanismul romanesc s-a inscris in miscarea de idei a celui european la mijlocul
secolului al XIX-lea, atunci cind, societatea romaneasca in intregul ei se intoarce catre
Europa pe care si-o ia drept model, model care este foarte prezent in arhitectura si in
evolutia oraselor.
In primele decenii postbelice evolutiile urbane din tara noastra au fost in mare
masura in concordanta cu evolutiile europene: s-au construit mari ansambluri de locuit
in afara oraselor neglijindu-se centrele traditionale, ceea ce a avut ca efect o marcata
decadere a acestora. Acest fenomen a fost foarte intens chiar daca, spre deosebire de
ceea ce s-a intimplat, cu intensitati diferite, in majoritatea oraselor Europei occidentale,
centrele istorice nu au avut de suferit de pe urma speculei funciare.
Anii 70 si 80 au cunoscut o reintorcere a atentiei catre centrele oraseler. Dar
aceasta schimbare era viciata de doua tendinte care au compromis-o: pe de o parte
intentia reala era de a le modifica imaginea in scopuri propagandistice (exemplul
extrem este cel al marelui bulevard bucurestean), pe de alta parte abordarea
problemei centrelor urbane traditionale, chiar si in cazul celor citeva proiecte meritorii
care s-au elaborat in aceasta perioada, era deficitara din punctul de vedere al rigorii
6
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
dintre legi :
REDACTARE
FINALA
8
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
REDACTARE
FINALA
Legii 1/2000)
CAP. 2 .
OBIECTIVELE
STUDIILOR
ISTORICE
CARE
FUNDAMENTEAZA
REDACTARE
FINALA
11
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
analiza a evolutiei in timp a legaturilor pe care teritoriul studiat (atunci cind este
vorba despre PUG) le-a avut cu zonele inconjuratoare, cu poli de interes sau cu
eventuale traiectorii comerciale importante ;
necesare si posibile ;
Monografii generale sau specifice (ale unor locuri, monumente, ale unor
personalitati), pentru teritoriul studiat, pentru unele parti ale sale sau pentru
teritoriul in care se inscrie
Studii istorice generale (istorii ale tarii, istorii ale unor domenii de activitate
comert, agricultura, invatamint, etc.) care au relevanta pentru teritoriul studiat
Planuri originale si alte reprezentari grafice ale teritoriului si ale unor zone ale
orasului respectiv, ori ale unor cladiri din cadrul zonei
REDACTARE
FINALA
2.4.
art. 12. Studiile se vor diferentia atit ca amploare cit si ca structura in functie de
catacteristicile subiectului analizat. Ele vor trebui sa atinga citeva obiective obligatorii
pentru orice documentatie de urbanism, urmind a se diferentia prin amploare si grad
de detaliere atunci cind consistenta evoulutiilor istorice sau valoarea si importanta unei
localitati sau unei zone urbane o cer.
De asemenea continutul studiilor istorice va fi diferit in cazul unui PUG (pentru
13
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
2.5.
art.14. Studiile istorice se vor elabora in mod obligatoriu pentru urmatoarele categorii
de documentatii de urbanism, identificate conform Legii Amenajarii Teritoriului si
Urbanismului :
studii istorice generale SIG pentru planuri urbanistice generale PUG, elaborate
pentru localitati urbane si rurale (care conform LATU se refera atit la localitatea
respectiva cit si la teritoriul ei administrativ)
studii istorice zonale SIZ pentru planuri urbanistice zonale PUZ, elaborate pentru
zone din darul unei localitati rurale sau urbane.
Studiile istorice elaborate pentru PUG-uri vor urmari in primul rind identificarea
14
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
CAP. 3
Analizele istorice generale care vor aborda aspecte istorice propriu-zise: o sinteza
15
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
monumente,
situri
protejate si
situri
arheologice;
identificarea
3.2.
art.19. Studiul istoric general SIG, este studiul istoric de fundamentare care se
elaboreaza in cadrul PUG-urilor si se refera la o localitate, urbana sau rurala, inclusiv
teritoriul ei administrativ, sau numai la o localitate urbana. El trebuie sa aiba doua
componente : una care pentru ansamblul teritoriului administrativ respectiv si o alta
pentru localitatea.
In cadrul SIG-ului analizele istorice generale vor trebui sa se refere la toate
punctele evidentiate la art.17. Sinteza studiului istoric general va trebui sa identifice
etapele semnificative din evolutia teritoriului studiat, principalele lor caracteristici,
16
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
urbane
si
morfotipologiile
caracteristice
fiecarei
etape,
evolutia
REDACTARE
3.3.
FINALA
art. 20. Studiul istoric zonal SIZ, se refera la documentatii de urbanism care trateaza o
portiune dintr-o localitate (PUZ, PUD). In cazul SIG-ului, atit analizale istorice generale
cit si cele specifice vor aborda zona studiata cu o focalizare mai marcata asupra
elementelor de scara microurbana.
Trebuie mentionat faptul ca in cadrul acestei metodologii nu ne ocupam de
PUZ-uri care au ca obiect situri si ansambluri protejate.
Si in cadrul SIZ-ului se vor face cele doua categorii de analize istorice.
Analizele istorice generale trebuie sa trateze probleme legate de istoria orasului pentru
a identifica modul in care se inscrie evolutia zonei studiate in istoria generala a
localitatii, evolutia modului de organizare si de reorganizare economica, comunitara si
institutionala cu efecte asupra zonei, evolutiile culturale si prezenta unor personalitati
si institutii marcante.
Sinteza analizelor generale va trebui sa indice etapele de constituire a zonei cu
caracteristicile lor definitorii din punctul de vedere al organizarii comunitare, al locuirii,
al activitatilor economice, al institutiilor. Este esential ca aceasta sinteza sa
mentioneze elementele legate de momentele istorice care provoaca importante
procese de transformare urbana daca este cazul (asa cum s-a intimplat in genral cu
zonele centrale ale oraselor de exemplu).
Analizele specifice se vor concentra asupra modului de constituire a zonei
studiate in relatie cu structura urbana generala; proceselor de transformare urbana
prin care a trecut; aparitia diferitelor tipuri morfotipologice in context istoric specific si
transformarile prin care au trecut; prezenta unor elemente urbane majore si evolutia lor
si a relatiei cu zonele de vecinatate; aparitia si transformarea diferitelor functiuni
urbane si a diferitelor tipuri de habitat si influenta lor asupra structurii urbane.
Sinteza analizelor specifice va trebui sa contina o parte desenata si o parte
scrisa. Partea desenata va prezenta in planuri diferite situatia teritoriului studiat in
epocile identificate ca fiind semnificative pentru evolutia sa, cu evidentierea
transformarilor structurii urbane. Partea desenata va contine de asemenea o analiza a
tipurilor de tesut urban caracteristice pentru fiecare epoca cu evidentierea aspectelor
tipologice, morfologice si de ocupare functionala. Pentru zonele a caror conformare se
18
URBANPROIECT iunie 2002 - MS
REDACTARE
FINALA
CAP. 4
BIBLOGRAFIE..
REDACTARE
FINALA
20
URBANPROIECT iunie 2002 - MS