SFIDATORUL

(Lo
Sfidante )
Pentru mai multe documentare traduse,
vizitati blogul

IESIREA DIN MATRIX

www.fymaaa.blogspot.com.

Tatlui meu, care din Infinit a conspirat s m aduc

pe Pmnt.
Lui John Michael Abelar,care de pe Pmnt a
conspirat s m aduc iarsi ctre Infinit.

SFIDTORUL
Ti-ai vzut vreodat Adversarul?
Vesminte negre si din ceat care se
tem de lumin. Phobos l nsoteste;
ceata este peste puterea ta, Deimos
este sgeata sa, scntei n noaptea
Sufletului. Adversarul are fata
acoperit. A ta. Vesminte negre si din
ceat care se tem de lumin.

Anticii credeau c a fost o vreme n care omul era o

fiint complet, cu o minunat viziune interioar
si o Constiint care azi ne par doar legende.
Apoi, toate acestea s-au sfrsit iar azi omul este
o creatur slbit.
Carlos Castaneda
Unele corpuri de suferint sunt neplcute dar
inofensive,de exemplu, ca un copil care nu se
opreste din plns. Altele sunt monstri ri si
distructivi, adevrati demoni.Cnd credeti c
cunoasteti o persoan si brusc v gsiti pentru
prima oar n fata acestei creaturi strine si
ruvoitoare, veti suferi un soc.
Eckhart Tolle

Iluminarea este
sfrsitul suferintei
Buddha
Ar putea fi nevoie de ani ca s te conving s te
transformi si apoi ar putea fi nevoie de ani
pentru a actiona n consecint.Sper doar s-ti
rmn timp suficient.
John Michael Abelar
Ti-ai vzut vreodat

Adversarul?

Vesminte negre si din ceat care se tem de lumin.

Phobos l nsoteste; ceata este peste puterea ta;
Deimos este sgeata sa, scntei n noaptea
Sufletului
Adversarul are fata acoperit. A ta.
Ti-ai vzut vreodat Adversarul?
Miliarde de fiinte umane triesc astzi pe uimitorul
nostru Pmnt. Infinitul a oferit fiecruia dintre
noi un instrument foarte puternic. Un instrument
subevaluat aproape ntotdeauna sau, n cel mai
ru caz, neluat deloc n seam.
Un instrument care a permis si permite fiintelor
umane s creeze mai mult sau mai putin
constienti, orice lucru pe care l doresc.

MINTEA
Un instrument foarte puternic, asa de puternic nct
necesit atentie si constientizare pentru folosire.
Pentru c asa cum poate fi folosit pentru a crea
capodopere de frumusete si armonie , el poate fi
folosit si pentru a crea monstri de dizarmonie si
suferint.
Mintea fiintelor umane, mintea noastr e un
instrument extraordinar de puternic desi foarte
simplu ca functionare de baz.
ns, enorma sa putere, mpreun cu simplitatea cu
care poate fi gestionat si cu o anumit
inconstient a potentialittilor sale, poate s dea
form si s alimenteze chiar si ce nu intr n
planurile noastre.

Ceva ce, n loc s ne sustin, ne suge de

energie;Ceva ce n acest moment stpneste
asupra majorittii oamenilor de pe aceast
planet. Situatia aparent normal a mintii la
majoritatea fiintelor umane n ceea ce priveste
procesul educativ realizat de proprii nostri
predecesori nteles ca un instantaneu al
activittii sale ntr-un anumit moment, este
aceasta
Practic, noi toti, indiferent de tar, sex, vrst ,
cultur manifestm aceste caracteristici. Cu totii.
Intensitatea sa poate varia n functie de anumiti
factori culturali precum educatia primit sau
valorile morale ale societtii n care ne-am
nscut. n fapt, exist culturi si societti care nu
dezvolt automat aceste caracteristici. Mai mult,
ea poate fi mai mult sau mai putin accentuata n
functie de caracteristicile personale. ns, dup
un anumit moment, de obicei dup prima
copilrie, activitatea mentala considerat
normala a unei fiinte umane devine asa ceva...
Aceasta este starea considerata normal a mintii
unei fiinte umane,pentru c este trit de
miliarde de alte fiinte de pe Terra si din acest
motiv este considerat normal. Este posibil s
gndim cu luciditate n mijlocul acestui marasm?
Este posibil s reusim s vedem lucrurile cu atentie
si claritate dac interior rmnem n aceast
stare mental?

Am reusi s ascultm cu atentie ceva sau pe cineva

dac n realitatea exterioar v-ati gsi ntr-un loc
n care ar fi constant un astfel de zgomot de
fond?
Nu e ciudat c aceast confuzie apare n mintea
oricrei fiinte umane de pe acest Pmnt?
lat prima urm lsat pe malurile Constiintei de
ceva amgitor si evaziv care actioneaz asupra
oricrei fiinte umane n acelasi mod.
Confuzie. Incapacitate de concentrare. Inconstant.
Nu mai bine astepti? Trebuie s-o fac? Du-te acolo,
e cel mai bine! Sau e mai bine acolo? S m duc
sau nu? O, Doamne, chiar si de aici...

A nu fi capabil s opreti fluxul

gndurilor este o suferin teribil,
ns nu ne dm seama de asta
pentru c aproape toi o avem.
i de aceea o considerm normal.
Eckhart Tolle

Normalitate? Sigur c exist si o alt fatet a

medaliei Exist fiinte pe acest Pmnt minunat a
cror minte are ca stare natural asa ceva:

Un imens spatiu n care ei percep si

srbtoresc n pace si bucurie orice
lucru care exist care le permite s
gndeasc lucid, s vad cu claritate s
asculte cu atentie si, astfel, s realizeze
lucruri minunate de o vibrant
frumusete si armonie.
Aceasta se petrece pentru c au nvins ceva
nluntrul lor care nu le permitea s fie ceea ce
sunt cu adevrat.
Vechii samani o numeau

Linistea Interioar
pentru c e o stare n care perceptia nu mai depinde
de simturi ci de o alt facultate a fiintei umane,
care l transform ntr-o creatur magic care a
fost purificat, nu de fiinta uman n sine ci de
orice influente strine.
Carlos Castaneda
Cum au ajuns aceste fiinte la acest rezultat? De ce
si-au dorit s ajung? Ce le mpiedica s ajung?
Dac vreti s realizati

Trezirea

trebuie s o practicati nentrziat

Aici

si

Acum.
Dogen Zenji

A doua urm ce lunec pe malurile Constiintei este

simpla constatare.
Sunteti capabili s v ntrerupeti la voint aceast
activitate mentala inutil si nencetat care v
ocup constant ntreaga minte?
Nu sunteti capabili s v ntrerupeti acest inutil
mcinat al mintii dect pentru 2 sau 3 secunde si
cu ceva efort.
Sigur, ati putea gndi c este un lucru normal si
lucrul amuzant este c "gnditi" asta cu
adevrat.
Mintea care articuleaz gnduri, prin intermediul
unui gnd: "gndeste" c nu poate fi ntrerupt
din mcinatul ei, si cum ar putea fi altcumva ?

Poate mintea s
gndeasc c
poate s nu
gndeasc?
Totusi, acest argument simplu v pune n fata unei
serii de

fapte incontestabile.

1. Mintea voastr nu se afl sub controlul vostru,

deoarece daca ar putea sa-si ntrerup
activitatea mental inutil la voint pentru ct
timp ar vrea, nu doar pentru 2, 3 secunde.
2. Ati ncercat s v ntrerupeti activitatea mental,
dar nu ati reusit. Rezult de aici c "ceva" din voi
a ncercat s ntrerup activitatea voastr
mental,constant, reusind pentru cteva clipe.

Asadar, acest "

ceva" a fost capabil s observe

si s controleze un fenomen dincolo de mintea

care gndeste. Dac lucrurile stau astfel,acest

ceva" din voi nu e mintea voastr, cea care

gndete. Sau, mai bine zis, acest "ceva" din
"

voi nu este mintea care articuleaz nencetat

gnduri confuze, inutile.
Dar dac n voi exist ceva ce nu este mintea care
gndeste gnduri de acest fel, atunci

cine sunteti voi?

Si de ce mintea voastr cea care gndeste se afl
dincolo de controlul vostru? Dac mintea voastr
care gndeste este dincolo de controlul vostru iar
voi nu sunteti aceasta minte,

care este
sursa
actiunilor

voastre?

Ti-ai vzut vreodat Adversarul?

Vesminte negre si din ceat care se
tem de lumin. Phobos l nsoteste;
ceata este peste puterea ta, Deimos
este sgeata sa, scntei n noaptea
Sufletului. Adversarul are fata
acoperit. A ta. Vesminte negre si din
ceat care se tem de lumin.
n interiorul fiintelor umane actioneaz 2 tipuri de
minte. n realitate, "mintea" este un cuvnt care
nu se potriveste perfect cu definitia
mecanismelor umane care actioneaz n noi
pentru a ne permite evaluarea si interpretarea
realittii. Totusi, n acest context, l vom folosi
din comoditate. n termeni de profunzime, primul
dintre acestea e cea care se ntlneste imediat,
mai evident si care utilizeaz dialogul interior ca
element de autoafirmare si autoperpetuare.Vom
numi acest tip de minte,

Mintea superficial.
Caracteristicile sale sunt simple:

Mintea superficial dialogheaz

constant cu ea nssi, e complet
focalizat pe trecut sau viitor,
analizeaz totul n termeni de profit si
pierdere pentru cel care reuseste s
interpreteze realitatea si ia decizii doar
pe baza experientelor trecute. si
schimb ideile si directia la cteva
minute odat. Proiecteaz tot ceea ce e
de proiectat, si calculeaz tot ceea ce e
de calculat. Este incapabil de
concentrare
si starea sa natural este aceasta:

Dialog interior necontenit.

Atentie constant pe trecut si viitor.
Ct pot s cstig? Dar dac pierd?
Mereu a fost asa, asadar mereu va fi
asa!
Calea mea este aceasta! Chiar aceasta!
Voi merge acolo, voi face asta, voi
spune aia.
Incapacitate de atentie total pe Aici si
Acum.

Ne vorbim nencetat de lumea noastr, si tocmai

prin acest dialog interior noi o pstrm, o

rennoim, si i asigurm viata si energia. n
timp ce ne vorbim, nou nsine, ne alegem cile
si astfel ne repetm alegerile si cile pn n
ziua mortii pentru c pn n acea zi vom
repeta aceleasi lucruri.
John Michael Abelar
Sub Mintea de Suprafat exist o minte mult mai
tcut, care percepe realitatea fr interpretarea
gndirii, stie care este calea cea mai bun pentru
noi si ne-o comunic prin senzatii si sentimente.
Functionarea sa nefiind bazat pe gndire si

evaluarea
energetica a momentului prezent, ea
dialogul interior, ci pe

ne indic o cale fr a calcula procentul de cstig

sau pierdere si nu se asteapt la un anume
rezultat. Aceast minte nu are deloc nevoie s
fac planuri sau proiecte cu termen de finalizare
prestabilit deoarece nu foloseste viitorul ca pe o
modalitate de evadare si nu ia decizii bazndu-se
exclusive pe baza de date creat de
evenimentele trecute, deoarece nu foloseste
trecutul ca model imuabil pentru prezent. O vom
numi de acum ncolo

Mintea Profund.

Interactiunea cu Realitatea prin

Senzatii.
Actiune dincolo de asteptrile
rationale.
Trecutul si Viitorul se topesc n
Prezent.
A fost ntr-un fel dar Acum poate fi
altfel.

Atentie total pe Aici si Acum.

Deocamdat este suficient s-ti repet ceea ce ti-am
spus referitor la cele dou tipuri de minte.
Una este mintea noastr adevrat,
produsul experientelor noastre de viat, cea care
ne vorbeste rar pentru c a fost nvins si
aruncat n ntuneric.Cealalt, cea pe care o
folosim n fiecare zi pentru activittile noastre
cotidiene este o manifestare strin.
John Michael Abelar
Cele dou modalitti prin care interactionm cu
existenta si interpretm realitatea sunt, asadar,

dialogul interior legat de Mintea

senzatiile,
legate de Mintea Profund.
superficiala

si

ns, atentie! Ceea ce noi numim senzatie nu se

refer la emotii, deoarece cele dou aspecte sunt
foarte diferite ntre ele.

Emotia

este n mod obisnuit o reactie a corpului la

o anumit experient, imagine, sau chiar la un

dialog interior pe care Mintea superficial

l asociaz cu conditiile care l-au provocat.
Aceast asociere sfrseste rapid prin a declansa
n mod mecanic aceeasi reactie a corpului, adic
aceeasi emotie ori de cte ori se manifest
aceleasi conditii exterioare. Chiar dac aceste
conditii nu ar necesita vreo nevoie emotional.
Un exemplu imaginar:
Cineva se poart urt cu dv. Si unul din lucrurile
care v socheaz la acea persoan este plria
de pe cap.
Din acel moment,

n mod inconstient

Mintea superficial asociaz un aspect ce

tine de proasta educatie cu o anumit plrie.
Astfel, ori de cte ori veti ntlni o persoan cu o
plrie similar veti percepe interior un
disconfort, o emotie neplcut care v va face s
v retrageti sau s fiti chiar nepoliticos fr
motiv, chiar dac persoana avnd plria
respectiva e cea mai educat pe care ati ntlnito vreodat.

Aceast reactie este o emotie: corpul a declansat o

emotie automat, mecanic, asociativ, n ultim
instant, complet ireal.

emotie =lat. EMOTIONEM de la EMOTUS p. p de la

EMOVERE= a duce afar, a muta, a scoate si de la:
care adaug fort actiunii exprimate de cuvntul
cu care e unit,si
MOVERE= a agita, a misca. Preluat din dictionarul
etimologic on line www. etimo. it
Mintea superficial si emotiile cltoresc strns
legate. Vom vedea mai trziu n detaliu ce
nseamn aceasta deoarece mecanismul dialog
interior-emotie este un element fundamental
care trebuie nteles ct mai bine posibil.
n schimb, o senzatie este ceva indefinibil ca un
fundal interior tandru si delicat care ne comunic
instantaneu informatii despre cum s
interactionm mai bine cu energia, si, prin
urmare, cu realitatea care ne nconjoar. Acest
fundal indefinibil este aproape ntotdeauna
sufocat de ctre Mintea superficial ns, n timp,
poate deveni puternic si clar dac i se permite sa
actioneze fr oprelisti; si dac se recunoaste n
el adevrata noastr voce interioar care stie ce
e mai bine pentru noi si stie cum s ne transmit
asta.

Fiecruia dintre noi i s-a petrecut s se simt cumva

mprtit ntre un impuls interior hrnit de o
senzatie sau un sentiment si directionat ctre o
experient si o serie de gnduri rationale care
tind s ne descurajeze si inoculeaz n noi acele
dubii care ne taie orice entuziasm. n aproape
toate cazurile,practic ntotdeauna, dac e vorba
despre fiinte nefamiliarizate cu expansiunea
Constiintei, gndul rational are ntietate,iar
senzatia sau sentimentul sunt respinse pn ce
dispar cu totul.
Percepem un impuls interior fat de o nou
experient?
lat cum se naste un dialog interior alctuit din
ndoieli, frmntri si temeri. lat cum se nasc
sentimentele de fric si confuzie, cauzate
asociativ de acelasi dialog interior.
lat cum experienta cea nou este amnat sau
respins dincolo de posibilitatea ei de
manifestare deoarece nimnui nu-i place s
descopere emotii neplcute iar frica, frmntrile
pot fi foarte neplcute dac noi devenim aceste
emotii. De aceea, n general, ne retragem pentru
a le face s dispar. Aceasta se petrece deoarece
Mintea superficial tinde mereu s tin sub
tcere sau s contracareze Mintea Profund si,
de obicei, reuseste pentru c noi i dm acceptul
ca si Cmp al Constiintei si pentru c nu stim c e
posibil s observm emotiile fr s ne
identificm cu ele.

Focalizati-v atentia pe emotiile din voi. Acceptati-le

existenta.Nu le gnditi, nu lsati ca emotia s
devin gnd.Nu judecati sau analizati; observati
doar.
Deveniti constienti de senzatiile legate de emotii
dar si de cel care observ,

Observatorul Tcut.
Eckhart Tolle

Acesta este motivul pentru care Mintea superficial

ne tine cmpul interior n confuzie n mod
constant. Pentru a ne mpiedica s ascultm
susurul blnd al Mintii Profunde. O ascultare
care ar putea s duc la sfrsitul dominatiei sale
asupra noastr. Si acesta este motivul pentru
care comportamentul Mintii superficiale e o
alt urm fugitiva pe malurile Constiintei. Un
comportament care n realitate este una dintre
armele cele mai puternice ale arsenalului care ne
tine n sah ca fiinte umane. Un ceva care ne tine
nchisi ntr-o cusc care nu are gratii materiale ,
cu lanturi care nu se vd. Un ceva care pare
normal doar pentru c miliarde de indivizi sunt
sub controlul su. Un ceva care actioneaz din
umbr, deoarece Lumina Constiintei l-ar scoate la
iveal si ar deveni, astfel, ineficient. Este lumea
care ti-a fost tras peste ochi ca s te orbeasc si
s nu vezi adevrul. Care adevr? C esti un
sclav, Neo. Ca si toti ceilalti, te-ai nscut n
lanturi. Te-ai nscut ntr-o nchisoare pe care nu o
poti vedea, gusta sau atinge. O nchisoare pentru
mintea ta.
Fragment din filmul
Matrix

Un ceva pe care de acum ncolo l vom numi

SFIDTORUL.

SFIDTORUL
Constiintei noastre.
Potrivit toltecilor, mintea oamenilor este invadat
de ceva care o controleaz si care, deci,
controleaz visul lor personal.
Libertatea pe care o caut toltecii este aceea de a
se ntoarce pentru a folosi mintea si trupul n
acord cu ceea ce sunt cu adevrat, s-si triasc
viata mai degrab dect s fac ceea ce acest
ceva ne impune pentru scopurile sale personale.
Don Miguel Ruiz
Ce ntelegem, deci, prin cuvntul

SFIDTORUL?
Ce reprezint SFIDTORUL n existenta
noastr, n viata noastr de zi cu zi?
Cuvntul SFIDTOR indic un complex de forte
care actioneaz n cmpul constiintei umane cu
scopul de a o slbi si de a o mentine ntr-o stare
inconstient si identificat cu constructii mentale
ireale.
Acest complex de forte actioneaz n noi ca un
element conservator ca o fort opus si contrar
impulsului nostrum ctre evolutia si expansiunea
Constiintei.

Actiunea contrar a SFIDTORULUI este

directionat, s ne mpiedice s-i constientizm
existent si, astfel, s o transcendem si s o
transformm ntr-o fort aliat nou.
Recunoasterea n profunzime a actiunii

SFIDTORULUI

n viata noastr, demascarea

actiunii sale si transcenderea sa este o sarcin
care poate prea dificil dur, generatoare de
ndoieli si suferinte care, n ultim instant, este
ncercarea sa de a rmne n viat.
Este o sarcin care poate prea dureroas pentru c
noi toti pornim din acelasi punct: noi credem c
suntem el. Totusi, recunoasterea si scoaterea la
lumin a propriului SFIDTOR este una
dintre sarcinile cele mai importante pe care
este chemat s o ndeplineasc o fiint uman

SFIDTORUL este Pzitorul

Pragului, ceata de strbtut pentru a intra pe
deoarece

pmnturile nesfrsite care ne apartin de drept

ca fiinte umane magice ntr-un univers minunat.
Unul din principalele scopuri ale SFIDTORULUI
asa cum ne indic si numele su, este acela de a
ne sfida: a ne pune la ncercare capacittile,
vointa de a urma calea ctre expansiunea
Constiintei, n mod neabtut.

Ne sfideaz, cu scopul de a pune la ncercare si,

apoi, de a face liber intentia noastr de a psi
ctre acele realizri maiestuoase care stau n
puterea noastr si care sunt specifice nou, ca
fiinte umane magice si minunate.
Atunci cnd vocile din tine ti vorbesc despre sfrsit
atunci cnd mintea ti spune c ai pierdut, atunci
cnd crezi c este imposibil, si totusi continui. Te
ridici n propria spad si mai faci un pas.

Acolo unde se termin

Omul, acolo ncepe
Dumnezeu.
Acest concept al unei forte opuse care

provoac impulsul nostru ctre

constiint dac nu chiar la limita credibilului,
si totusi, acest concept este bine argumentat,
descris si studiat n amnunt n foarte multe
traditii spirituale de pe acest pmnt.
De exemplu, ntr-una din crtile sacre ale traditiei
esoteric ebraice, Tora, si n nvtturile ntelepte
cuprinse n Cabala , exist descrieri complexe ale
scopului si a armelor aflate la dispozitia unei

entitti energetice a crui nume a devenit

sinonim cu fortele rului n biserica catolic:

Satana.

Satana, a crei semnificatie nu este alta dect

Adversarul, este acea entitate energetica
care, n calitatea sa de adversar ne mpiedic s
ajungem la Lumin. Scopul su principal,
potrivit traditiei ebraice, este acela de a crea
forta opus celei care ne trage ctre lumin, cu
scopul de a permite eliberarea fortei schimbrii,
deoarece fr o opozitie n-ar mai exista
tensiunea care s ne directioneze ctre
Constiint si ctre cutarea luminii.
Acest concept ar merita o mai mare aprofundare,
care, nu reprezint scopul prezentului
documentar. Ceea ce este important de subliniat
aici

este rolul

pe

Vrjmasul prin
ebraic, Satana, l
Constiintei. Vrjmasul:

care

excelent din traditia

joac n expansiunea
O entitate energetica care urmreste prin orice
mijloace s ne mpiedice n directionarea noastr
ctre lumina constiintei. Dup cum bine se stie,

Satana este cunoscut si ca Diavolul. ns

putini stiu c termenul diavol deriv din
latinescul Dibolus si din termenul din greaca
veche

Diabolos, adic

"Cel care separ".

Ce separ?

Ceea ce nu are nici un sens s fie

separat.
Ceea ce este stpnit doar dac este
separat.

Divide et Impera
Strategie avnd ca scop obtinerea unei pozitii
privilegiate diviznd si fragmentnd forta de
opozitie n asa fel nct aceasta s nu se poat
uni contra unui obiectiv comun. Totusi, traditiile
cutrii interioare din toat lumea par s
recunoasc n SFIDTOR alte scopuri, mai
concrete, dincolo de cel mai mult abstract despre
care am vorbit.
Una dintre responsabilittile noastre, ca fiinte
umane este de a cuprinde si de a realiza cu ochii
si cu Constiinta noastr ct din aceasta este real
si ct o alegorie cu o semnificatie mult mai vast.
Dar e bine de stiut n ce fel nvtceii pe calea
Constiintei apartinnd de diferite traditii au fost
pusi n gard de prima confruntare adevrat pe
care trebuie s o aib: cea cu proiectia iluzorie a
lor. Cea cu

SFIDTORUL.

Don Miguel Ruiz e un saman din traditia toltec

din America Central. Nscut si crescut ntr-o
familie mexican de vindectori, mama,
currandera si bunicul, nagual... poart mai
departe si rspndeste n lume cunoasterea
ezoteric toltec a strmosilor si.
Don Miguel indic

SFIDTORUL

cu numele de

Parazitul.
lat cum, prin cuvintele sale, ne descrie formatia si
scopul su n Cmpul Constiintei umane.
n minte crem

Judectorul, o parte din

judec continuu tot ceea ce

facem si nu facem, toate emotiile pe
care le trim sau nu.
noi care

n mod normal Judectorul ne gseste vinovati si

noi ne gndim c trebuie s fim pedepsiti: partea
din minte care primeste judecata si simte nevoia
de pedeaps este

Victima.

Victima este acea parte din noi care spune:

"Vai de mine, nu sunt destul de bun, de puternic, de
inteligent. Ce m fac? Cum pot mcar s
experimentez?"

Judectorul si Victima si duc existenta pe

sistemul nostru de credinte, adica pe ceea ce
credem si ce nu credem, un sistem care s-a
insinuat n mintea noastr din copilrie, cnd
credem tot ceea ce ne spuneau adultii.

JudectorVictim- Sistem de Credinte cu numele

de Parazitul.

Toltecii numesc acest mecanism

Mintea uman este bolnav din cauza unui parazit

care i fur energia vital si bucuria. Parazitul
se transmite ca un virus de la bunic la fii si apoi
la noi, care o transmitem copiilor nostri si hrana
lui const din emotiile negative care provin din
fric.

Parazitul este o creatur alctuit din energie

emotional si este vorba despre o fiinta vie.
Supravietuieste cu emotiile negative si se
hrneste cu suferint.
Don Miguel Ruiz din crtile "Cele patru legminte" si
"Stpnirea iubirii" editate de "Edizioni il Punto
d'Incontro".

Parazitul:
O entitate energetica care trieste si se
alimenteaz pe cheltuiala alteia fr s dea
nimic n schimb.

Carlos Castaneda este un antropolog care a

aprofundat o alt linie toltec a cunoasterii
esoterice: cea a lui Don Juan Matus. Don Juan
Matus a fost samanul-ghid, adic nagualul, al
unei linii toltece similare cu cea a lui Don Miguel
Ruiz, avnd probabil aceeasi surs dar diferit de
aceasta prin multe elemente cum ar fi, de
exemplu, accentul pus pe calea lupttorului ca
modalitate de realizare personal.
Carlos Castaneda a transcris si a publicat, n crtile
sale nvtturile primate de la Don Juan; si n
ceea ce priveste existenta sa el a decis s
transcrie nc ceva care l priveste mult mai
ndeaproape pe

SFIDTOR.

lat mai exact ce, ntr-o sintez a cuvintelor

sale.Samanii din vechiul Mexic au descoperit ceva
transcendental.
Au descoperit c avem un tovars care rmne cu
noi toat viata. Un prdtor care iese din
adncurile cosmosului si care pune stpnire pe
viata noastr iar noi suntem prizonierii lui. Dac
protestm, ne sufoca protestele. Dac
intentionm s actionm independent nu ne
permite.

Prdtorul

are avantaj asupra noastr pentru c

noi suntem hrana lui, sursa lui de existent.

Prdtorul

este cel care a infiltrat n noi

sistemele de credinte, conceptul de bine si de
ru, obiceiurile sociale. El este cel ce ne-a definit
sperantele si asteptrile, att visurile de succes
ct si parametrii falimentului. El ne-a dat
aviditatea, dorinta fr limit si lasitatea. Ne-a
fcut s fim fixisti, focalizati pe ego si nclinati
spre autocomplacere. Folosindu-se de egoismul
nostru, unicul aspect constient care ne-a mai
rmas , prdtorul creaz flcri de constiint pe
care trece apoi s le consume fr scrupule.
Prdtorul ne creaz probleme inutile pentru a forta
aparitia acestor flcri si astfel el supravietuieste
continund s sa hrneasc din energia vie a
pseudo-preocuprilor noastre.
Vechii samani vedeau

prdtorul.

l numeau Volador, cel ce zboar deoarece se

misc n salturi prin aer. Nu este un spectacol
frumos.
Este o umbr neagr de o obscuritate impenetrabil
care salt prin aer si apoi coboar pe pmnt.
Carlos Castaneda
"Latura activ a Infinittii".

Volador: O entitate energetica care trieste si se

hrneste pe socoteala alteia fr a da nimic n
schimb.

Eckhart Tolle este un om contemporan cu noi nscut

si crescut n Europa, care a trecut printr-o
experient de trezire neasteptat si total. De
fapt, ntr-o clip, el a fcut acea manevr care
pentru multi dintre noi necesit ani de practic si
disciplin nainte de a putea fi nfruntat: s-a
dezidentificat complet de proiectia iluzorie a
realittii create de Mintea sa superficial si a atins
starea de Constiint pur care este expresia a
ceea ce este el cu adevrat.
Acest proces, care ar putea fi numit o Iluminare
dar care nu poate fi descris n cuvinte, i-a permis,
printre altele, s reobserve existenta fr
numeroasele si inutilele filtre mentale plasate n
fiint de ctre Mintea superficial.
n aceast stare de observare, el a vzut ceva foarte
interesant, ceva ce are mult de a face cu

SFIDTORUL

ceva ce vom prezenta cu

propriile lui cuvinte.

Durerea acumulat n corpul vostru este un

cmp de energie negativa care v ocup
trupul si mintea.
Dac o considerati o entitate invizibil de-sinestttoare v apropiati mult de adevr.
Este vorba despre

emotional.

corpul de suferint

Fiti n gard pentru a descoperi eventualele semne

de nefericire din voi, sub orice form: poate fi
corpul de suferint care se trezeste. Poate lua
forma unei iritri, nerbdri, melancolii, dorinte
de a jigni, mnii, furii, depresii, necesitti de a
avea o dram n raporturile personale etc.
Corpul de suferint vrea s supravietuiasc ca si
orice alt entitate existenta si poate supravietui
doar dac v face s v identificati inconstient cu
el. Atunci poate pune stpnire pe voi, poate
deveni voi, si poate tri prin voi. Trebuie s se
hrneasc prin voi. Si o va face cu orice
experient care intr n rezonant cu tipul su
specific de energie, cu orice lucru care poate da
nastere la o suferint, mnie, capacitate
distructiv, ur, tristete, drama emotional,
violent, chiar boal.
Durerea se poate hrni doar cu durere, si odat ce

corpul de suferint

a pus stpnire pe voi,

aveti nevoie de alt durere si deveniti victime
sau persecutori.
Supravietuirea sa depinde de identificarea voastr
inconstient cu el, precum si de frica voastr
inconstient de a nfrunta frica ce trieste n voi.
Eckhart Tolle
"Puterea prezentului"

Corpul de suferint:

o entitate energetica
care trieste si se hrneste pe socoteala alteia
fr s dea nimic n schimb.
Relum spunnd c traditiile cutrii interioare din
toat lumea din care am prezentat un mic dar
semnificativ esantion par s indice existenta

SFIDTORULUI.
n interiorul cmpului uman de constiint poate
aprea, exista, creste si actiona o entitate
energetica ce ne priveaz de energie si care,
deci, ne mentine ntr-o stare de inconstient.
Scopul su este acela de a continua s se
hrneasc cu un anumit tip din energia noastr
si, n acelasi timp, s ne mpiedice s ne
expansionm Constiinta pentru a nu putea s-i
constientizm existenta.
Evident, a deveni constienti de existenta si actiunea
acestei entitti energetice este primul si cel mai
important pas , apoi, va deveni o consecint
natural, ncetarea imediat de a crea hrnire si
sustinere pentru ea. Ne mai hrnind-o, ea va
deveni din ce n ce mai slab pn cnd va fi
complet reabsorbit si transformat de
Constiinta noastr.

Stpnirea propriei minti rebele,

capricioase, vagabonde este Calea ctre
Fericire.

nteleptul si observ continuu

propriile gnduri, care sunt mrunte,
nseltoare si instabile.

Aceasta este Calea ctre Fericire.

Dhammapada
Atunci cnd se petrece aceast transformare, fiinta
uman nceteaz s-i permit vocii din capul su,
care tot dialogheaz cu ea nssi despre tot felul
de prostii iluzorii s fie stpna existentei sale,
deoarece ntelege c acea voce nu este ceea ce
este el n realitate.
Cnd are loc aceast transformare, fiinta uman
nceteaz s asculte o minte care i pune piedici
si o limiteaz si o nlntuie n orice mod, n loc s
o sustin si s o ncurajeze, deoarece fiinta
nelege c acea minte nu este cine este ea n
realitate. Atunci cnd se petrece aceast
transformare, fiinta uman devine liber.

Parazit, Volador, Corpul de

suferint sau Vrjmas , nu este ceea ce este

C se numeate

ea n realitate deoarece nu este de mare folos s

stim aceasta la un nivel intelectual. Ceea ce este
cu adevrat folositor este s ntelegem si s
vedem cum actioneaz, ce arme foloseste, care
sunt efectele actiunii sale n viata noastr.

S ntelegem c noi suntem, dup toate

probabilittile, przi energetice inconstiente. Si,
mai ales, s ntelegem c noi, ca fiinte cu
constiint, suntem fiinte magice si puternice care
au toate instrumentele la dispozitie pentru a-l
demasca si a-l transforma n aliatul nostru.
Ne ia din fericirea noastr. Ne ia din bunstarea
noastr. Ne ia din pacea noastr. Toate strile
fiintei care ne sunt mai apropiate ca aerul pe
care l respirm si care ne sunt cu totul
accesibile.
De aceea , SFIDTORUL trebuie s fie nfruntat
si transcens. Nu pentru ceea ce este, ci pentru
faptul c ne limiteaz existenta.
Aceasta este unica si adevrata provocare pe care
trebuie s o nfruntm n viat nainte de a intra
si a tri n lumea real si de a fi ceea ce suntem
cu adevrat.
Totusi, SFIDTORUL se va folosi de orice arm
pentru a ne mpiedica, pentru c aceasta e n
firea sa si pentru c Infinitul asa a vrut s fie. De
aceea, este nevoie de constiint, claritate si o
hotrre de nezdruncinat pentru a nfrunta
aceast provocare.

De aceea, n toate traditiile spirituale de pe Pmnt

cei care accept aceast provocare sunt

Rzboinici. Putem s ne rzvrtim si s

spunem NU! Declarnd rzboi Parazitului, un
numiti

rzboi de independent, un rzboi pentru dreptul

de a ne folosi mintea si creierul.
De aceea, n toate traditiile samanice americane,
adeptii se numesc rzboinici. Sunt n rzboi
mpotriva Parazitului cuibrit n mintea lor.
Aceasta nseamn cu adevrat s fii un

Rzboinic. Rzboinicul este cel care lupt

mpotriva invaziei Parazitului.
Putem nvinge sau pierde, dar nu am cedat fr
lupt.
Don Miguel Ruiz
Ti-ai vzut vreodat Adversarul? Vesminte negre si
din ceat care se tem de lumin. Phobos l
nsoteste, ceata este peste puterea ta, Deimos
este sgeata sa, scntei n noaptea Sufletului .
Adversarul are fata acoperit. A ta. Phobos l
nsoteste, ceata este peste puterea ta.
S ntelegem cine sau ce este SFIDTORUL este
o realizare care ne va trezi constiinta ntr-o zi.
Acum, s ne concentrm pe consecintele actiunilor
sale deoarece aceste consecinte sunt urma cea
mai vizibil a actiunii sale n lume. Amprent care
nu se poate sterge. Efectele actiunilor sale care
tulbur.

n ce mod se manifest n viata noastr actiunea

SFIDTORULUI?
Dialogul interior continuu, confuz fcut de o
multime de voci, muzici, orientat n general ctre
gnduri negative, distructive, frmntri si
preocupri, n cea mai mare parte ireale. Obicei
de a judeca si de a calcula orice lucru revolta fat
de orice lucru si mai ales fat de noi nsine.
Judecata este de obicei una de inadaptare,
culpabilitate, condamnare, dispret.
Fuga de intensitatea si disciplina constient
ndreptat ctre actiuni constructive, cu o
proiectie constant ctre un viitor incert, de
obicei, mine sau luni a ceva ce am putea sau ar
trebui s facem acum. O fug care s nu ne
tulbure comodittile.
Tendinta unei derive inertial fat de obiceiuri care n
majoritatea cazurilor sunt construite ca o
perpetuare sau fug de conditii generatoare de
suferinta si, n consecint, un atasament
emotional fat de ele.

Autosabotarea oricrei inspiratii care ne druie

bucurie si entuziasm cu tot felul de ndoieli si frici
ireale, generate de dialogul interior si deci de
Mintea superficial, care ne fac mai degrab s
gndim dect s actionm pn cnd, n cele din
urm, amvorbit asa demult cu noi nsine nct
orice inspiratie s-a pierdut. Fuga de
responsabilitatea personal si total a propriei
existente prin transferul su sistematic n
exteriorul nostru, avnd drept rezultat gnduri
de culpabilitate.
E vina lui. E vina cestei situatii. E vina acestei
structuri.
Marea majoritatea oamenilor din societatea
modern de model occidental, care, n fapt, s-a
propagate pe tot pmntul, vede n semenii si
toate aceste caracteristici. Nu doar o parte, ci
toate. Normal, care este rezultatul combinat,
efectul tuturor acestor caracteristici? Unul
singur: FRICA. Trim ntr-o stare de fric
continu, autoindus si ireal. Frica de a pierde
lucruri ireale si inexistente. Aprobarea.
Reputatia. Premiul pentru presupusele noastre
merite si indulgent pentru lipsurile noastre.
Siguranta. Aceasta este urma cel mai incredibil
de evident si totodat, de ascuns, a actiunii

SFIDTORULUI.

Avem cu totii aceleasi caracteristici, efectul lor este

ntotdeauna nefericirea, frica si o slbiciune fr
nume si asta nu ne face deloc bnuitori.
Perfectiunea unui astfel de scenario a unei
asemenea strategii, const tocmai din faptul c
nu bnuim c mprtsim cu totii aceleasi
caracteristici pn cnd nu ntlnim pe cineva
care nu le are; si n ultimii 1500 ani sau chiar
3000 ani tocmai aceasta s-a petrecut.
Fiinte care se elibereaz au existat si vor exista
ntotdeauna. Multe dintre ele au urmrit s
mprtseasc altor fiinte umane ceea ce au
descoperit; totusi, foarte adesea, mesajul a
suferit o filtrare care l-a alterat asa de mult sau
chiar l-a pervertit. Si cine a fost autorul?
Dac efectele actiunii SFIDTORULUI n viata
noastr sunt frica, nefericirea si suferinta, practic
toti, constient sau nu, vom fi de accord c aceste
efecte nu sunt pozitive pentru noi si ar trebui
modificate.

ns, atunci de ce fiintele umane le accept oricum

n ciuda faptului c ele le poart ctre nefericire
si suferint? De ce mesajul transmis n toate
epocile nu a fost ascultat niciodat de cei multi,
ci din contra, a fost mereu combtut si denigrat?
Pentru c, de obicei, nu-si amintesc c modelele
de nefericire si suferint care perpetueaz n
viata lorau fost trite chiar de ei printr-o
conditionare care ncepe chia rde cnd s-au
nscut, mai mult, nu au auzitde modele diferite
sau, dac le ntlnesc, nu le cred. ns motivul cel
mai important pentru care persistm n
nefericire, capodopera actiunii

SFIDTORULUI, const n modul n care noi,

fiintele umane interactionm cu Realitatea.
Fiintele umane filtreaz toat realitatea prin
cmpul lor mental si emotional, iar acest filtru le
creaz o imagine interioar a realittii la care
apoi se conformeaz, pentru a le confirma
perceptiile.

Ce a fcut, deci, SFIDTORUL? A intervenit

pentru a manipula n avantajul su acea parte a
mintii pe care am pus-o s controleze acea
activitate. SFIDTORUL si-a asumat controlul
Mintii superficiale. Nu este posibil s schimbi
pn unde Mintea superficiala ne guverneaz
viata, deoarece aceasta nu este expresia a ceea
ce suntem de fapt ci "portavocea"

SFIDTORULUI.
De aceea, dialogul interior este obsesiv orientat
ctre "castrarea" noastr n loc s fie ctre
mplinirea noastr. De aceea, orice ajunge n
cmpul nostru de constiint este filtrat
inconstient de Mintea superficiala, este eliminat
sau nehrnit pn la completa sa disparitie dac
are o ct de mic legturcu o

Trezire interioar.

De aceea, toate documentele, asemenea acestuia de

fat crtile despre cutarea interioar, ntlnirea
cu o fiint constient, vor fi tinute ntotdeauna
ct mai la distanta cu dubii, critici si indiferent
din partea celor care nu sunt pregtiti. Mintea
superficial va filtra realitatea lor printr-un
dialog interior conditionat iar oamenii vor dialoga
cu ei nsisi spunnd c sunt toate prostii, fapte
inexistente, fr nici un fundament
stiintific,zvonuri ridicole etc, pn ce-ti vor da
dreptate n dialogul lor interior. Voladore sunt
eficienti si organizati. Pentru a ne mentine
supusi, slabi si docili, s-au implicat ntr-o
operatiune uimitoare. Ne-au dat mintea lor. Vezi,
mintea unui Volador nu are rivali. Cnd si
propune ceva, nu poate dects fie n acord cu ea
nssi si s cread c a fcut ceva merituos.
Mintea unui Volador ti va spune c tot ce ti
spun eu nu sunt dect prostii si, de aceea, ea va
coincide cu afirmatia sa, "sigur c sunt prostii".
n felul acesta ne nvinge .
Carlos Castaneda
Astfel,

realitatea nu va face altceva

dect s se conformeze
credintei lor,

pentru c aceasta este una dintre legile uimitorului

nostru univers.
Pe cnd intra lisus n Capernau s-a apropiat de el un
sutas care-L ruga si-I zicea "Doamne, robul meu
zace n cas slbnog si se chinuie cumplit". lisus
i-a spus: "Am s vin si s-l tmduiesc".
"Doamne", a rspuns sutasul "nu sunt vrednic s
intri sub acoperemntul meu; ci zi numai un
cuvnt si robul meu va fi tmduit. Cci si eu
sunt om supt stpnire; am supt mine ostasi, si
zic unuia" Du-te!" si se duce; altuia: "Vino!" si
vine; si robului meu: "F cutare lucru!" si-l face.
Cnd a auzit lisus aceste vorbe
S-a mirat, si a zis celor ce veneau dup El: "Adevrat
v spun c nici n Israel n-am gsit o credint asa
de mare. Apoi a zis sutasului: "Du-te si fac-ti-se
dup credinta ta". Si robul lui s-a tmduit chiar
n ceasul acela. Matei 8, 5-13
Dar atunci, cum e posibil s te transformi? Cine nu
nceteaz sau nu a ncetat s alimenteze si doar
una dintre caracteristicile acestea si este mai
mult sau mai putin constient, se elibereaz deja
din nclestarea SFIDTORULUI.
Dar nainte de a continua, este momentul s
demascm una dintre armele cele mai puternice
de care dispune pentru a nementine sub
controlul su. Este momentul s demascm
modul de filtrare a realittii de care se foloseste
pentru a rmne la comand.

Ti-ai vzut vreodat Adversarul?

Vesminte negre si din ceat care se
tem de lumin. Phobos l nsoteste;
ceata este peste puterea ta, Deimos
este sgeata sa,
scntei n noaptea Sufletului.
Adversarul are fata acoperit. A ta.
Vesminte negre si din ceat care se
tem de lumin.

Ce este Realitatea?

Multi dintre noi, practic aproape toti, am rspunde

c realitatea este ceea ce putem vedea si atinge,
experimenta, ntr-o manier independent de
fiinta uman care interactioneaz cu ea. Un
scaun este un scaun pentru toti si el exist
independent de cine l observ. Acesta este
modul n care fiinta uman concepe realitatea:
unic, stabil, mprtsit de toti n acelasi fel,
extern ei, independent de evalurile sale, ne
influentabil dect printr-o actiune care implic o
modificare concret, deci, perceptibil, a ordinii
sau a organizrii elementelor din care este
constituit. Ceea ce poate fi experimenta tn
orice moment de oricine n acelasi fel, prin
intermediul celor 5 simturi este Realitatea. Tot
restul nu exist. Acesta este exact modul n care
nchisoarea iluzorie a fiintelor umane este
construit si sustinut pn cnd devine o
carcer aparent de nescpat. Nu intrm n detalii
vizavi de aceast afirmatie, pentru c ar trece
dincolo de limitele prezentului documentar. Vom
vorbi, n schimb, de mecanismele de creare a
modelului de realitat mprtsit de majoritatea
dintre noi. Si cum SFIDTORUL, printr-o
capodoper de strategie se foloseste de el n
avantajul su. Creierul nostru, dar,n general, tot
corpul este lovit constant de un flux de informatii
venind din exterior indiferent ce nseamn acest
"exterior". Potrivit modelului nostru obisnuit de

percepere a Realittii model nvtat si

practicatde multi ani cu atta insistenta nct lam transformat ntr-un proces automat, aceast
perceptie este filtrata si elaborata n timp real de
cele 5 simturi, intr-o magnifica si armonioasa
simfonie, iar rezultatul este recompus n creierul
nostru si interpretat de Mintea superficiala astfel
nct s construiasc imaginea Realittii pe
care noi o folosim pentru a interactiona cu ea.
Inconvenientul este faptul c nu Mintea superficial
ar trebui s fac aceast interpretare, ci Mintea
Profund avnd-o pe cea superficiala ca ajutor.
Deoarece unul din scopurile mintii profunde este
chiar acesta:

interpretarea Realittii printr-un punct de vedere

fluid si armonios cu energia care a lovit cmpul
nostru de Constiint. Mintea superficial este un
dar minunat: are scopul de a ajuta si de a sustine
Mintea Profund, fcndu-i, de exemplu,
accesibile informatii legate de experientele
trecute cu scopul de a ne proteja sau traducnd
intuitii si gnduri provenite din planurile
superioare ale constiintei n constructii verbale n
planuri si proiecte precise, chiar si prin scris,
calcule si analize matematice, care sunt
instrumentele adecvate aflate la dispozitia sa.
Concepte pe care le gsim exprimate de exemplu
si n nvtturile din Cabala ebraic. Ce se
petrece n schimb? Mintea superficial se
interpune si ndeplineste o sarcin care nu-i
apartine si pe care nici nu o poate ndeplini:

Realittii.
Asadar, cum este asamblat Realitatea?
interpretarea perceptiei asupra

Prin Mintea superficial, sigur, dar mai ales prin

instrumentar folosit n mod obisnuit de Mintea
superficiala atunci cnd nu se afl la comand:
dialogul interior conditionat. ndat ce dialogul
interior conditionat cu o vitez impresionant,
interpreteaz Realitatea, o transform dup o
schem foarte simpl. Dac ceea ce asambleaz
este o repetitie a unei experiente trecute, caut
o experient similar n baza sa de date, si cnd
o gseste, i ataseaz eticheta corespunztoare.
Un scaun. Ah, da, un scaun ca alte milioane de
scune pe care le-am mai vzut. Un brbat cu
plrie? Ah, da, un brbat ru si grosolan. Dac
ceea ce asambleaz nu este o repetitie a unei
experiente trecute, cile posibile sunt dou: dac
este interpretat ca o amenintare puternic la
stabilitatea structurilor interioare de interpretare
si construire a ceea ce este cunoscut sau dac
iese din limitele a ceea ce este considerat posibil,
este ndeprtat, suspendat sau anulat. Dac nu
este interpretat ca oamenintare sau ca ceva
imposibil, este modificat pentru a se potrivi cu un
model similar din trecut. Partea cea mai dificil

Rzboinic este s
nteleag c Lumea este o senzatie.
pe calea strbtut de un

John Michael Abelar

V pricepeti la culori?! Priviti atunci figura
urmtoare
Culorile din ptratele "A"si "B" sunt identice?

Nuu?!?! Priviti din nou mai bine...

Un scaun nu e doar un scaun. Orice scaun e un
miracol, un dans molecular de lumin, ns
Mintea superficial nu va putea niciodat s vad
aceasta, pentru c, pur si simplu, nu e fcut
pentru asta.Un scaun devine doar un scaun
atunci cnd Mintea superficiala l-a interpretat si
l-a catalogat drept "scaun" obiect cunoscut si
neameninttor cel putin pn cnd cineva nu se
hotrste s-i dea cu el n cap.Dar cine a pus
Mintea superficiala ntr-un rol care nu-i
apartinea? Noi, binenteles, deoarece
ntotdeauna noi suntem cei care decidem. Doar
c am decis ntr-o manier fortat si fr o
evaluare just si constient. Am luat aceast
decizie prin presiunea la care suntem supusi nc
de la nastere.Astfel este fcut interpretarea

Realittii

de ctre Mintea superficiala prin

intermediul dialogului interior si aici intr n
actiune

SFIDTORUL.

n general, dialogul interior este nencetat activ si

focalizat pe prostiile associative care l mentin n
functiune, ca pe un radio: trebuie s-mi gsesc
mtusa din Nebraska; ah, muntii din
Nebraska;frumoas mai e zpada; oricum, ar
trebui s organizez urmtoarea sptmn alba
deoarece e timpul; trebuie s cumpr schiuri noi;
ah, da, magazinul acela din centru...si tot asa,
din prostie n prostie, toat existenta noastr.
Acest flux neinteligibil, fcut din multe voci care
vorbesc una cu alta si chiar se ceart este chiar
unul dintre instrumentele principale de control al
constiintei noastre folosit de ctre

SFIDTOR.

Acest flux neinteligibil de cuvinte interioare

reprezint vocea SFIDTORULUI. Toat
mintea noastr e o ceat pe care toltecii o
numesc

Mitote. Mintea este un vis n care

mii de oameni vorbesc n acelasi timp si

niciunul nu ntelege ceea ce spun ceilalti.
Aceasta este conditia mintii umane: un mare
mitote, n care e imposibil s vezi cine suntem cu
adevrat. In India, mitote se numeste Maya,
care nseamn iluzie.Este vorba de faptul c

personalitatea are constiinta propriei sale

existente. Tot ceea ce credeti desprevoi nsiv si
despre Lume, toate conceptele si programele pe
care le aveti n minte alctuiesc Mitote. Nu
putem s vedem ceea ce suntem cu adevrat. Nu
reusim s vedem c nu suntem liberi.
Don Miguel Ruiz
Cu alte cuvinte, aceste multe voci care par s aib o
viat proprie si care alterneaz pe trmul
interpretrii noastre asupra Realittii acest
conglomerat de stimuli, voci, pulsiuni, preferinte,
aversiuni reprezint
su cel mai evident.

SFIDTORULn aspectul

Un moment, si o voce ne impinge ntr-o anumit

directie. Dup 5 secunde trecem la alt idee.
Dup 10 secunde vedem un prieten si suntem
fericiti. Dup 15 secunde abia asteptm s ne
desprtim. Interpretarea fr motiv a Realittii
tcute doar pentru a urma capriciile unui vrtej
de voci din cap n loc s ne centrm din ce n ce
mai mult n nucleul interior care ne apartine cu
adevrat ngrijindu-l si fcndu-l s creasc din
ce n ce n putere si autoritate, continum s
rtcim de la o interpretare la alta, creznd c
suntem fericiti sau tristi sau liberi, doar pentru
c o voce din capul nostru spune cnd fericire,
cnd tristete, cnd libertate si noi o credem, ca
niste ppusi trase de fire invizibile.

Divide et

Impera -Strategie avnd ca scop obtinerea unei

pozitii privilegiate diviznd si fragmentnd forta
de opozitie n asa fel nct aceasta s nu se poat
uni contra unui obiectiv comun. lat de ce putem
spunec SFIDTORUL a luat controlul asupra
Mintii Superficiale si o foloseste n propriul su
avantaj. O suprasolicit si o mpiedics se
linisteasc, astfel nct s-si asigure controlul
asupra fiintei umane inconstiente care este
victima sa datorit miilor de voci din care e
alctuit Mintea superficial nu este mai
puternic dect Mintea Profund; e ca si cum ai
spune c mna dreapt e mai puternic dect
stnga. Pur si simplu, noi folosim

MinteaSuperficial ntr-un mod neadecvat iar

Mintea Profund este, astfel, sufocat de
mecanismele zgomotoase si necontrolate ale unei
Minti Superficiale suprafolosit. Totusi, este bine
s clarificm un lucru.

SFIDTORUL nu poate face nimic

n fata Constiintei.
El reuseste n intentia sa de a pune stpnire pe
Mintea Superficial a unei fiinte umane deoarece
aceasta nu stie ce se petrece si, deci, nu-l poate
mpiedica.
In practic, SFIDTORUL ia controlul asupra
Mintii Superficiale de obicei n primii ani ai
existentei sale si cu timpul fiinta uman
respectiv ajunge rapid s cread c ea este ceea
ce MinteaSuperficial i spune s fie adic, ea
crede c este SFIDTORUL. Cum este posibil,
asadar, s te eliberezi de ceva ce nu stii c ai?
Cum e posibil s te eliberezi de ceva ce crezi c
esti? Multi oameni sunt astfel prizonierii propriei
lor minti nct frumusetea Naturii chiar nu exist
pentru ei.

Ar putea spune: "Ce floare frumoas!", dar este

vorba doar de o etichet mental automat.
Pentru c nu sunt linistiti, nu sunt prezenti, nu
vd cu adevrat floarea, nu i percep esenta,
sacralitatea, tot asa cum nu se cunosc pe ei
nsisi, nu-si percep propria esent, propria
sacralitate.
Eckhart Tolle

Un scenariu care poate fi teribil de nseltor, acela

de a fi crezut ani de zile c suntem ce nu suntem,
de fapt; aceast constientizare coincide adesea
cu intrarea n cea ce multi cercettori numesc

Noaptea Sufletului. Fulgere de groaz ne

zguduie cmpul interior, atunci cnd structurile
pecare am ridicat realitatea, si pe care le
credeam asa de stabile, intangibile si
nemuritoare se cutremur ameninttor sub
rafalele Adevrului. Totusi , nu e nimic de care
chiar s ne temem. Constientizarea faptului c
instrumentul cu care interpretm n general
realitatea , adic Mintea Superficial , nu
actioneaz sub controlul nostrum constient este
folositoare , fr ndoial, ns mai este si un
altul. Exist un alt instrument, corelat cu acest

Realitatea pe care l
foloseste SFIDTORUL pentru a-si perpetua
mod de a interpreta

prezenta n noi; un instrument care este esential

s fie cunoscut deoarece este si instrumentul
care, dezactivat , declanseaz si accelereaz
scderea influentei SFIDTORULUI ca fort
de contrapunere si transformarea lui ntr-o fort
aliat nou. Multe traditii spirituale ne arat c
acesta este instrumentul principal cu ajutorul

Sfidtorul se hrneste cu energia

noastr, ca un Parazit. Si dac aceasta este
cruia

modul principal prin care se hrneste ce se va

petrece dac l dezactivm? Vorbim despre un

automatism foarte simplu creat de corp in uniune
cu mintea care l conduce, cercul vicios si
autohrnitor care se declanseaz ntre dialogul
interior si emotii. Cnd mintea se opune Vietii, se
ivesc gndurile. Cnd ceva ncepe s fie n
conflict cu o prere a ego-ului, se declanseaz
tumultul emotiilor.
Dan Millman

Ti-ai vzut vreodat Adversarul?

Vesminte negre si din ceat care se
tem de lumin. Phobos l nsoteste;
ceata este peste puterea ta, Deimos
este sgeata sa, scntei n noaptea
Sufletului. Adversarul are fata
acoperit. A ta. Vesminte negre si din
ceat care se tem de lumin.

Emotiile sunt o componenta foarte important a

mecanismului de rspuns al cmpului energetic
uman la stimulii si la perceptiile pe care le
primeste din mediul nconjurtor. O emotie, dup
cum putem mrturisi si testa fiecare din noi,
produce efecte imediate n corpul nostru fizic si
ea este capabil s modifice aproape instantaneu
rspunsul nostru comportamental care se
adapteaz rapid ctre directia cea mai cunoscut
si experimentat capabil s ne readuc n
echilibru ntregul nostru sistem energetic. Dar
cum se naste o emotie?

emotie

este n esent o
modificare a echilibrului corporal
care se produce prin crearea si
eliberarea de hormoni si
neurotransmittori n diferitele
sisteme de legtur ale corpului
nostru.

Aceast modificare, aceast stimulare, este imediat

depistat de mecanismele noastre de perceptive
si este apoi interpretat ca un rspuns la o
situatie extern specific care a provocat n noi o
astfel de reactie.

emotie

= lat. EMOTIONEM de la EMOTUS p. p de la

EMOVERE a duce afar, a muta, a scoate si de la:
care adaug fort actiunii exprimate de cuvntul
cu care e unit, si MOVERE a agita, a misca
De exemplu, perceptia unui tigru ..!!!!!!! n
unui tigru la ctiva metri de noi va provoca n noi
eliberarea unui hormon binecunoscut de toti:
adrenalina; aceast eliberare va determina
urmtoarea interpretare din partea
mecanismului nostru de perceptie care va asocia
senzatia respectiva cu o schem foarte precis
care se numeste

Frica

Fric.

este un mare vrtej. Face ca frigul s fie mai

frig, ntunericul mai ntuneric. ns las-o s se
ridice si va disprea.
Obi-Wan Kenobi
O emotie nu este, deci, altceva dect o senzatie n
corp pe care noi o percepem ca rspuns la un
eveniment care a lovit Cmpul Constiintei
noastre.

Modificarea echilibrului chimic din corpul nostru

produce instantaneu o senzatie pe care noi o
numim emotie. Agitatie. Ce intervine pentru a
da o semnificatie, pentru a interpreta emotia pe
care o simtim? Evident, modelele care au fost
inserate n mintea creia i-am dat sarcina de a
interpreta Realitatea adic, n marea
majoritate a cazurilor, Mintea superficial. Dac
noi nu am da un nume la ceea ce simtim

emotia ar rmne doar o senzatie perceput n

corp care ar aprea, ar avea un vrf si apoi s-ar
diminua pn la completa disparitie. S fie frica
cea care v mpiedic s faceti o actiune? In
aceast situatie trebuie s recunoasteti frica, s
o observati, s-i acordati atentie, s fiti cu totul
prezenti n fata ei. Fcnd astfel, veti rupe
legtura dintre fric si gndul vostru. Nu lsati
ca frica s tsneasc din mintea voastr.
Eckhart Tolle
Elementul-cheie, simplu dar, n acelasi timp, extrem
de important al acestui mecanism const n
faptul c mecanismul de creare a emotiilor este
bidirectional.

Emotiile pot fi create si n absenta unui stimul

extern real folosindu-ne de capacitatea noastr
imaginativa si atentia asupra a ceva ce are rol de
catalizator. Dac activm o imagine interioar cu
rol de catalizator si o mentinem suficient de mult,
corpul fizic va fi cuprins de emotia asociat cu ea
ca si cum chiar s-ar petrece ceea ce este n
aceast imagine. Dac ascultm muzic relaxant
si ne imaginm c suntem ntinsi relaxati pe o
pajiste, corpul va ncepe s produc hormoni si
neurotransmittori care sunt reactie la acest
scenariu chiar dac stm pe un scaun incomod,
ntr-un subsol. Oricine ntelege si stie cu
certitudine c acest mecanism functioneaz,
deoarece sigur l-a practicat nu o dat n viat n
cele mai diferite situatii. In acest comportament
uman normal, automat, simplu se afl una dintre
capodoperele tactice ale SFIDTORULUI prin
care el se perpetueaz pe el si controlul lui
asupra noastr. ntr-un mod pe care, poate, deja
ncepeti s-l intuiti. Asa cum am vzut, cea mai
mare parte a oamenilor foloseste Mintea
Superficial ca element de interpretare a
perceptiilor sale ntr-o manier nnscut,
automat si inconstient. Mecanismul de control
al generrii si controlului emotiilor este, deci,
administrat de Mintea Superficial deoarece ea a
fost pus n mod inconstient la crma
interpretrii perceptiilor. Mintea Superficial se

afl n general sub controlul SFIDTORULUI.

Adic e focalizat pe scheme de gndire foarte
precise, asa cum am vzut deja. Aceste scheme
de gndire produc n mod invariabil

Emotii

emotii.

care satureaz Pmntul si locuitorii si

de mii de ani;

emotii

care au ca singur scop:

SFIDTORULUI n
interiorul cmpului Constiintei noastre; emotii
perpetuarea prezentei

care se bazeaz pe presupuneri ireale care nu au

nici o legtur cu bunstarea noastr si cu ceea

emotii care sunt toate

correlate cu o singur emotie fundamental:
Frica. Nelinistea ta nu e altceva dect nelinistea
Voladorului mereu temtor c stratagema sa
ce suntem cu adevrat;

va fi descoperit si i va fi refuzat hrnirea. Prin

mintea care, de fapt, e a lor, Voladores se
strecoar n viata oamenilor dup cum le convine,
garantndu-si un anumit nivel de sigurant care
le va domoli frica.
Carlos Castaneda

n ce mod produce Mintea Superficial aceste

emotii care sunt combustibil pentru

SFIDTOR? Genernd prin dialogul interior
conditionat scheme de gndire care se ncarc
progresiv cu emotii prin acest continuu dialog
interior. Aceasta este arma principala de control
si de atac a SFIDTORULUI pentru Cmpul
uman al Constiintei.
Este poate singura saposibilitate de a ne amgi s
crem ceva avantajos exclusiv pentru el :ne
adoarme prin supraalimentare si folosirea
conditionat a Mintii Superficiale pentru a accede
la Cmpul Constiintei noastre, a-l manipula n
interesul su, fcndu-ne s credem c noi
suntem el. Prins inconstienta n tot acest
mecanism, o fiint uman nu face altceva dect
s perpetueze scheme de comportament
dobndite care nu au nicio legtur cu ceea ce
este ea cu adevrat. Hrnind scheme de gndire
ireale si fr nicio legtur cu adevrata sa
esent, ea d nastere la emotii care, n loc s o
sustin si s o fac fericit, l hrnesc si l sustin
exclusiv pe SFIDTOR si o sug de energie si
fort vital, constructiv si pozitiv.

Urmrind Mintea Superficial, alctuit din mii de

voci care nu sunt ale sale, actioneaz n lume
trind oviat care nu este a sa, comportndu-se
asa cum nu este n realitate, fiind la cheremul

SFIDTORULUI, fr s aib nici cea mai

mic bnuial. De exemplu, atunci cnd aveti o
stare proast si ncepeti s v identificati cu o
schem mental negative si s v gnditi la ct
de groaznic e viata voastr, gndul vostru s-a
aliniat la Corpul de Suferint iar voi ati
devenit inconstienti si vulnerabili la atacul lui.
Inconstienti, adic identificati cu o schem
mental sau emotional, cu o total absent a

Observatorului Tcut.
Eckhart Tolle
Declansarea si autontrirea inconstient a cercului
vicios, dialog interior-emotie este, prin urmare,
arma principala la dispozitia SFIDTORULUI
n actiunea sa de slbire a Cmpului nostru de
Constiint. S vedem mai n detaliu acest proces,
pentru a putea deveni din ce n ce mai constienti
de ct de abil suntem manipulati. Un proces pe
care l vom numi

Spirala de Slbire a Puterii.

Un Rzboinic are controlul. Nu asupra altor
oameni, ci asupra propriilor sale emotii. El nu le
reprim, ci le exprim, fr fric, ns doar la
momentul potrivit.

Don Miguel Ruiz

Totul ncepe de la un gnd care apare n

Cmpul

Constiintei noastre. La nceput, acest gnd

este n esent o imagine, o lumin vie, care nu e
nsotit de nici un cuvnt deoarece se naste
acolo unde cuvintele nu au nici o important.
Este un gnd/imagine avnd o putere enorm
deoarece este declansatorul unei creatii, un gnd
care denot o realitate posibil pe care am putea
alege s o manifestm sau nu dac am sti c e
posibil.
Ceea ce facem, n schimb, fructul unei cunoasteri
superficiale sau inexistente a fenomenului este
s aderm instantaneu ca niste automate
conditionate. Pn cnd nu intervenim s facem
lumin cu Constiinta noastr generarea acestor
foarte puternice gnduri/imagine este
involuntar, inconstient si focalizat pe
repetitia si nrdcinarea experientelor fat de
care se genereaz sau s-a activat dj un
puternic atasament emotional.

Aceste experiente vor deveni

obiceiuri,

obiceiurile vor deveni apoi toxicodependente

emotionale,adic suportul primar al

SFIDTORULUI si unul din elementele

esentiale responsabile de slbirea noastr
energetic si vital. Asadar, pn cnd nu
intervenim s facem lumin cu constiinta
noastr, aproape tot ceea ce numim actiuni si
creatii libere se afl sub controlul

SFIDTORULUI.

Un pas obisnuit si dorinta

poate fi real. nc un pas neglijent si realul
poate deveni

obicei. nc un pas din inertie si

obiceiul poate fi fluviul de noroi. Vrful

piciorului fr memorie si fluviul cade n Abis.
Descoperirea unei toxicodependente emotionale
avnd rdcinile ntr-un obicei este simpl:
dac se observ c opune rezistent la
satisfacerea sa sau la aparitia posibilittii de a nu
fisatisfcut de o alt persoan, reactia este
ntotdeauna aceeasi: tensiune, nervozitate,
nentelegere necontrolat, ajungnd pn la
iesiri pline de furie. Aceasta arat c exist un
puternic atasament emoional legat de
satisfacerea unui obicei si, deci, c
respectiv seafl sub controlul

SFIDTORULUI.

obiceiul

n realitate, aproape toate

obiceiurile noastre genereaz atasamente

emotionale corelate cu satisfacerea lor; putem

obiceiurilor
noastre se afl sub controlul SFIDTORULUI.
spune, deci, c majoritatea

Multi oameni se folosesc de alcool, droguri, sex,

mncare, munc, TV, si chiar fac tot felul de
achizitii pe post de anestezice ntr-o tentativ
inconstient de a-si elimina nemultumirile de
fond. Cnd se petrece asta, o activitate care ar
putea fi foarte plcut dac este realizat cu
moderatie face s treac o situatie obsesiv sau
de dependent si ceea ce rezult de aici este o
usurare de foarte scurt durat a simptomelor.
Eckhart Tolle

ntreruperea obiceiurilor este un mod

de a nvta noi modalitti de a
percepe lumea si ofer un indiciu
continnd incredibile posibilitti de
actiune.
John Michael Abelar

Dup ce SFIDTORUL a generat n noi un

gnd/imagine care s creeze o realitate
favorabil lui, se declanseaz Spirala de slbire a
puterii. Mintea superficiala intercepteaz acest
gnd si actioneaz pentru a-l manifesta prin
intermediul dialogului interior conditionat care l
va justifica, l vancuraja, l va sustine, va pune n
el ntreaga sa fort de focalizare; adic, se va
fixa pe acest gnd, un comportament foarte
simplu de descoperit n noi nsine dar si la altii
care, asa cum spunem de obicei "au o fixatie pe
ceva". Focalizarea Mintii superficiale, asa cum am
vzut, poate produce un fenomen de o foarte
mare importanta: generarea de emotii
corespondente acestei focalizri. Astfel, o
focalizare continua a Mintii Superficiale pe un
gnd/imagine declansatoare, va determina, mai
devreme saumai trziu, generarea de
care, la rndul lor,

emotii,

vor alimenta din nou ,cu o nou ncrctur

energetic, focalizareaMintii Superficiale peacest
gnd/imagine, ca si cum aceste emotii ar fi
confirmarea si combustibilul ulterior al acestei
focalizri. In acest fel, Spirala de slbire a puterii
va ncrca gndul/imagine cu atta energie
emotional nct va impune efectiv tuturor
oamenilor care o experimenteaz actiunea sau
actiunile care duc la manifestarea sa. Cercul se
nchide. Gndul/imagine este manifestat. Acesta
este modul simplu, linear, prin care

SFIDTORUL ne manipuleaz ca pe niste

ppusi. Acesta este modul prin care ne
distrugem, mai mult sau mai putin constient,
existenta. ns, atentie! Acestaeste si modul
simplu, linear, prin care putem construi o viat
minunat.
Unica diferent const n alegerea
gndurilor/imagini declansatoare. Ori le alegem
noi, ori le inoculeaz SFIDTORUL. Procesul
care trebuie urmat este acelasi: totusi, n cazul n
care gndurile/imagine declansatoare sunt

Spirala
slbirii puterii devine Spirala Puterii.
viziunile noastre libere si constiente,

Este nevoie de curaj, de mult curaj, pentru a ncepe

n mod deliberat eliminarea credintelor care ne
fac s suferim. Poate nu credeti ca aveti puterea
s v creati propria realitate, ns, dac acceptati
idea, puteti cu adevratcrea o realitate diferit
de cea care v face s suferiti.
Don Miguel Ruiz
Pentru a face si mai clar acest proces, iat un
exemplu de cum functioneaz el ntr-o situatie de
viat concret prin care, din pcate, multi dintre
noi trecem zilnic. Este o situatie exemplificativ,
ca attea altele pe care le-am putea gsi n viata
noastr omeneasc. O situatie care ne arat,
uneori cu brutalitate, un principiu abstract care
prinde viat:
--Orice activitate uman ncrcat cu energie
emotional de atasament fat de realizarea ei
este ghidat de

SFIDTOR
strict pentru avantajul su.
Situatia de viat pe care o vom examina se refer la
consumul excesiv de buturi alcoolice. lat-ne
prinsi de activittile noastre zilnice, relativ
linistiti, fr alte preocupri.
Pe neasteptate, fr nici o atentionare sau motiv, un
gnd/imagine apare n Cmpul Constiintei
noastre.

Un gnd/imagine corelat cu consumul unei buturi

alcoolice. Mintea Superficial se declanseaz si
prinde acest gnd.
Dialogul nostru interior conditionat, lipsit de
control, cruia i acordm toata ncrederea ca si
cum noi am fi acele voci, ncepe s repete fraze
precum:

"Parc-as bea un phrel"

"Da, chiar merit un phrel",
"Chiar am nevoie de un phrel",

consimtind mpreun cu ea c ntr-adevr asa este

cum tot repet ea. Acest dialog interior
conditionat genereaz rapid o emotie, un fel de
anticipare a butului unui phrel si cum ne vom
simti bine nd l vom bea dar si dup aceea.
Strict d. p.d. v. al perceptiei, aceast emotie
nu este altceva dect o senzatie difuzat n
corpul nostru, ca o mncrime, un current, dar
cnd Mintea Superficial o intercepteaz, o
transform pentru folosul si consumul

SFIDTORULUI in energie emotional, adic

ntr-o senzatie creia i-a fost atribuit o etichet
care nu face altceva dect s alimenteze ulterior
dialogul nostru interior referitor la "presupusa"
noastr necesitate de a bea ceva. La un anumit
punct, aceasta va fi ncrctura emotional care
se va agta de gndul/imagine de a bea alcool c
nu ne vom putea abtine s turnm si s bem un
phrel, linistind acest curent emotional si
simtindu-ne la nceput mai bine, aparent mai
linistiti. ns nu va trece mult timp, si de obicei
va trece putin nainte ca aceast stare de liniste
s fie din nou alterat de o necesitate emotional
generate de un gnd/imagine inconstient de
acelasi tip si asa mai departe, pentru zile, luni,
ani de disipare energetic n van.

Atunci facem eforturi s obtinem bunuri, bani,

succes, putere, recunoastere sau o relatie
afectiv special. n special pentru a ne simti mai
bine cu noi nsine, a ne simti mai mpliniti. Si
descoperim c golul este tot acolo si c e fr
fund. Atunci chiar c avem probleme, deoarece
nu ne mai putem iluziona. Bine, se poate totusi
asta, dar totul devine mai dificil...
Eckhart Tolle

Toxicodependentele emotionale ca aceasta, si sunt

multe la numr si nu e nevoie s le prezentm
aici, pot deveni mult mai greu de depsit,
deoarece cantitatea emotional implicat n ele
ncetoseaz profund constiinta celui care este
victima, mai ales n momentele n care sunt
declansate. Mai mult, satisfacerea repetat n
timp a acestor toxicodependente emotionale va
altera n mod inevitabil si echilibrul corpului fizic,
care va dezvolta din ce n ce mai multi receptori
ai substantelor pe care le primeste n circuitul
su n detrimentul altora, pe care le primeste mai
putin sau deloc, si pe care ar trebui s le
primeasc aproape zilnic pentru vitalitatea si
bunstarea sa. Astfel, toxicodependenta
emotional devine si fizic. Si n acel punct fiind,
chiar ne-ar fi greu s ne eliberm. n momentele
de liniste, va prea c putem s-i facem fat fr
probleme, va prea o fantasm iluzorie si
evanescent. Cnd se declanseaz, devine un
demon, care ne solicit ntreaga atentie si
energie. Apoi ne las epuizati, goliti, doar pentru
a se ntoarce dup un timp pentru a ne cere din
nou tributul de energie. Un demon. n serviciul

SFIDTORULUI. Nici eu, nici tu nu putem face

nimic, dac nu ne exercitm autodisciplina pn
cnd nu devenim de neatins.
John Michael Abelar

Ar trebui atunci s ne lipsim de tot pentru a nu

cdea n capcana SFIDTORULUI? Nimic mai
prostesc. Lumea este minunat, si plin de
experiente care merit trite. Ceea ce ar trebui
s facem este s ncetm s mai crem
atasament emotional fat de realizarea actiunilor
noastre, indiferent care ar fi acestea. Lipsite de
atasament emoional la realizarea lor actiunile
nu mai genereaz dependente iar

SFIDTORUL si va vedea tiat principala,

dac nu unica surs de sustinere energetica pe
care o foloseste pentru a se perpetua pe sine
nsusi n defavoarea noastr, ca un parazit.

actiune este lipsit de

atasament emotional la
realizarea ei, experienta
este transcens.

Cnd o

Nu mai este important cnd, cum si de ce se face.

Pot trece ani nainte de a o experimenta din nou
sau doar minute. Nu se mai simte nici o lips,
nicio nevoie de a reveni la ea. Dac exist
posibilitatea, ea este experimentat.

Dac nu exist posibilitatea, pur si

simplu nu exist posibilitatea.

Nu mai exist dorinta de a o realiza; nu mai exist

nici obsesia si nici suferinta n cazul lipsei ei.
Totusi, exact n acest punct avem parte de cea
mai mare bucurie a experientei n sine. Doar n
acest punct am putea stabili cu luciditate dac
experienta chiar ne foloseste sau nu. Lipsiti de
"echipamentul" emotional care avea drept singur
scop s-l hrneasc pe SFIDATOR si s ne
slbeasc pe noi, vom gusta din plin experienta
ori de cte ori vom trece prin ea tocmai pentru c
vom aprecia impermanenta sa , calitatea sa,
adevratul su aport energetic cu ochi senini si
lucizi.

Starea interioar ce si are sursa n

transcenderea unei experiente este unul dintre
pilonii integrittii noastre ; multe traditii
spirituale numesc aceast stare

Detasare.

Detasarea este echilibrul

subtil si constient ntre
a nu nega nimic si a nu
abandona nimic.
Modalittile cu care SFIDTORUL intervine n
cmpul constiintei umane sunt:

atasamentul si
ocultarea.
Atasamentul este faza activ a
SFIDTORULUI

, este momentul n care

intervine, dnd nastere demonilor nostri interiori
care ne tin nlntuiti. Aceasta este etapa pe care
o utilizeaz pentru a avea sustinerea initial si
pentru a se alimenta, dup cum spune traditia
toltec. Modul cel mai eficient si probabil
singurul disponibil, dar care i confer o eficient
foarte mare, este utilizarea

Spiralei de Diminuare a Fortei

Interioare.

Realizat pn n punctul n care se poate genera o

cantitate foarte mare de energie emotional de
atasament fat de imaginea/gnd nscut.
Energia emotional manifestat ca o necesitate
aproape incontrolabil de ceva, adic,

dependenta toxic, O emotie reprezint

de obicei o schem de gndire amplificat si
ncrcat cu energie. Doriti s aveti un
supercontrol asupra voastr, iar de obicei
aceasta v reuseste transformndu-v n relee
pentru o emotie prin identificarea cu aceasta
datorit lipsei de cunoastere a adevratei esente
divine.
Eckhart Tolle
Ajunge s aruncati o simpl privire n jurul vostru
pentru a deveni constienti c fiecare fiint uman
de lng voi este manipulat de una sau mai
multe dependente toxice emotionale
de care nu poate sau nu reuseste s se detaseze.
O manipulare care de la origine s-a dezvoltat
mereu prin intermediul aceleiasi strategii, prin

Spirala de Scdere a Fortei

Vitale.

Mai nti priviti n voi nsiv. Probabil c aceast

prim privire va fi mai putin grbit dect cea pe
care o aruncati pentru a vedea paiul din ochiul
celuilalt. Dar poate gsiti ceva care s semene
foarte mult cu acesta, brna din ochiul vostru,

dependenta toxic emotional.

Nu judeca pentru a nu fi judecati;
deoarece cu judecata cu care
judecati veti fi judecati iar cu
msura cu care msurati, veti fi
msurati.
De ce s vezi doar paiul din ochiul fratelui tu,
atta timp ct tu nu esti constient c ai o brn
n ochiul tu?

Scoate nti brna din ochiul tu si

apoi vei vedea mai bine si vei putea
extrage mai usor paiul din ochiul
fratelui tu.
lisus

Ocultarea

este faza pasiv a

SFIDTORULUI

prin care se retrage

momentan pentru a folosi avantajul dobndit n
mod inconstient asupra noastr, ntr-o stare
energetic joas sau dezechilibrat, de a nu
putea nfrunta cu energie si constient un atac
continuu.
Cum reuseste toate acestea?
Prin intermediul alimentrii cu energie a mintii
superficiale plin de gnduri inutile si fr un
consens real care produc emotii si stri
sufletesti ncrcate cu energie joas, ca de
exemplu: furia, gelozia, invidia, ranchiuna,
ngrijorarea si alte gnduri similare. Acestea sunt
manifestri gradate ale aceleiasi

emotii.

FRICA
Frica reprezint de fapt, frica SFIDTORULUI
de a fi descoperit. Gnduri care se manifest n
mod automat, constant, contradictoriu, care ne
nlntuie ntr-un mod foarte simplu.

Toate sunt gndite cu pronumele EU n

fat.
EU gndesc...
EU simt...
Pentru MINE ceea ce mi-a fcut este ru.
Ai vzut ce MI-a fcut etc. etc.

Dar cine este acest EU? Cti de EU aveti n capul

vostru?
Este posibil ca acest EU s doreasc un lucru, iar
dup cinci minute altul. Cteodat chiar contrar
primului. Nu este posibil s dm un rspuns la
aceste ntrebri fr a fi constienti. Dar odat ce
avem rspunsul la aceste ntrebri putem
observa baletul mintii superficiale, care pare a fi
incontrolabil. Aceasta nseamn a tia din
energia furnizat SFIDTORULUI.
Mintea superficial este alimentat de brfe, de
discutii inutile, muzic si mult zgomot pentru a
ne mpiedica s fim constienti si rationali.
Ce se petrece la sfrsitul vietii noastre? I lsm pe

SFIDTOR s si continue opera sa de sugestie

si control asupra cmpului constiintei umane?
Nu ne urmm inspiratiile cele care ne fac s simtim
adevrata fericire a vietii. Inspiratiile planurilor
superioare de constiint produc emotii positive
adic energii nalte care sunt total indigeste

SFIDTORULUI.

Orice lucru la care poti

visa, ncepe-I. Curajul
aduce cu sine geniu,
magie si fort.

ncepe imediat.
Johann Wolfang Goethe
Cnd nu ne urmm inspiratiile, opunem rezistent
transformrilor. Pentru c orice transformare
reprezint pentru
descoperit.

SFIDTOR riscul de a fi

SFIDTORUL va crea noi gnduri de rezistent

care vor genera emotii de rezistent, astfel

SFIDTORUL va face tot posibilul s

mpiedice acceptarea senin a transformrii, iar
n acest mod I sustinem pe SFIDTOR cu
energie joas creat de energia inutil de a
opune rezistent n fata inevitabilului.

Este necesar s acceptati

mereu momentul
prezent.
Ce poate fi inutil, cel mai inutil, dect a opune
rezistent interioar n fata a ceva ce exista.
Eckhart
Tolle

De obicei ne luptm cu ceva ce este n afara noastr

combtndu-I ca pe ceva care pare a fi cauza
nefericirii noastre pentru c atribuim
responsabilitatea emotiilor negative din fiinta
noastr evenimentelor exterioare sau altor
persoane.
Ajunge o simpl privire constient pentru a deveni

tot ceea ce exist n viata

noastr a fost generat si mentinut n
noi de noi nsine ,
iar pentru aceasta singurii responsabili
suntem noi.
A-i
acuza pe altii de propria nefericire
este semnul unei nevoi de educatie.
A ne acuza pe noi nsine arat c am
nceput propria educatie.
A nu ne acuza nici pe noi nsine nici pe
altii arat c ne-am desvrsit
educatia.
constienti c

Epictet
Fiind ngrijorati s nu pierdem ceea ce avem
ncepem s ne aprm n loc s ne detasm. Dar
cui apartine aceast team de a nu pierde ceva?
Clar.

SFIDTORULUI.

Suntem minunati asa cum suntem de fapt.

Doar noi. Nu putem pierde nimic, nu
depindem de nimic deoarece noi suntem
totul. Dar este necesar s fim constienti
pentru a descoperi aceasta.
O constiint creia SFIDTORUL nu poate s-i
permit s se expansioneze din diferite motive
proprii lui sau superioare. O constiint pe care

SFIDTORUL stie foarte bine c nu o poate

nfrunta pentru c nu se simte n stare, deoarece

procesul de expansiune a constiintei

este de neoprit si fr sfrsit.

Tu poti pierde orice n

afar de EU SUNT.
Nu avem echilibrul necesar pentru a ne trata pe noi
nsine. Rmnem atasati atitudinilor, emotiilor si
situatiilor care ne blocheaz n loc s ne
eliberm.

Orice si apartine lui nsusi poate identifica cu

usurint aceste atasamente fat de
persoane, locuri, lucruri, perioade temporale
si evenimente.

Oricare dintre atasamentele anterioare creeaz

obisnuinte.

Obisnuintele

sunt actiuni care controleaz

o fiint uman n loc s realizeze contrariul.
Faceti prea mult sex, mncati prea mult, fumati prea
mult, beti prea mult alcool, jucati prea multe
jocuri absurd pentru a putea avea linistea
necesar de a medita si a contempla.Pentru a
medita si a crea.
Ramtha
Trim n mintea noastr, printre creatiile sale
iluzorii n loc de a tri n realitate si n prezent.
Unde se afl esenta fiintei noastre n acest
moment? n majoritatea cazurilor, n conjuncturile
si presupunerile mintii superficiale, de aceea nu
mai putem judeca. Adic, ne confruntm cu un
aspect al supraalimentrii mintii superficiale
acordnd favoruri

SFIDTORULUI.

Nu v ncredeti n mintea voastr.

Nu credeti n toate minciunile pe care vi le
povestiti.
Nu credeti n ceea ce v spuneti atunci cnd
afirmati c nu sunteti perfecti.
Nu credeti n limitrile voastre.
Nu credeti n toate acestea pentru c nu sunt
adevrate.
Don Miguel Ruiz

Proiectm n exterior situatiile noastre de viat,

conjuncturile exterioare; dar n realitate toate
acestea nu sunt dect proiectii externe ale

SFIDTORULUI iar n actiuni ne conformm

acestora ca si cum acestea ar fi fost adevrate.
Probabil nu aceasta este viata noastr. Nu e
adevrat c n loc s cerem plini de umilint si
ascultare, n loc s ascultm n liniste, constient
si acceptare punem ntrebri si dm rspunsuri
iar apoi credem c aceste rspunsuri sunt reale.
Cte lucruri am distrus n viata noastr n acest mod
tinnd cont c toate acestea se gseau doar n
mintea noastr superficial?
Cte lucruri am distrus n viata noastr creznd ntro minte manipulata de

SFIDTOR?

Toat tristetea si toate

dramele vietii voastre se
bazeaz pe presupuneri
si pe obisnuinta de a lua
n mod personal
lucrurile.
Don Miguel Ruiz

Ne separm foarte mult de celelalte fiinte umane si

de viat n totalitatea sa din frica de a nu suferi
si a pierde ceea ce avem, de a nu ne putea apra.
Astfel crem, ne regsim si credem c facem
parte din grupuri constituite de noi mpotriva
celorlalti, construite pentru a apra ceva ireal ,
de altceva la fel de ireal. Ceva la fel ca moartea
care este ca o ceat care acoper copacii toamna.

Nu exist NOI mpotriva

celorlalti.
Ei nu sunt fiinte umane care s triasc n aceeasi
iluzie. Ei se manifest sub o alt form. Si chiar
dac ar fi asa, ce diferent este ntre noi si
ceilalti?
Cele mai obisnuite identificri ale egoului sunt cele
ce privesc bunurile, activitatea prestat, conditia
social, cunoasterea si educatia,aspectul fizic,
abilittile speciale, raporturile afective, povestile
personale si familiale, sistemele de credinte,
identificrile politice, nationaliste, rasiale,
religioase si colective de orice alt gen. Voi nu
sunteti nimic din toate acestea.
Eckhart Tolle

Aceasta este ceea ce SFIDTORUL creeaz n viata

noastr dac i se permite. Problemele familiale,
ct suntem de implicati n ele? Ct sunt de
implicate n aceste lucruri persoanele din jurul
nostru? La final, ceea ce SFIDTORUL creeaz n
viata noastr dac i permitem, poate fi rezumat
ntr-un singur cuvnt:
PARTEA II

SUFERINTA

RECUCERIREA
n momentul n care ai devenit constient c esti n
nchisoare, atunci si doar atunci, ca fiint uman,
ti poti proiecta evadarea.
Dan Millman
Modul de a opera al SFIDTORULUI n existenta
noastr este acum clar precum dar la fel de clare
sunt scopurile care se prefigureaz.

ntr-adevr, acesta este primul pas, un pas

important, foarte important, deoarece la nceput
trebuie s ne recucerim spatiile noastre
interioare dar e un pas condus nc de intellect,
adic, este un pas care nu este nsotit de o
ntelegere profund care s conduc la totalitate.
n starea actual putem fi sau nu putem fi n
acord interior intellectual cu ceea ce am vzut si
am simtit pn aici. Sau putem exista ntr-un
current emotional care ne poate scoate si care ne
poate face s vibrm armonios la unison cu acest
mesaj. Dar att ntr-un caz ct si n cellalt, nc
nu exist nici o diferent si poate de aceea i-am
dat numele de SFIDTORUL deoarece el
continu n mod inexorabil s opereze pn cnd
noi nu intrm cu adevrat n actiune. Deoarece
unica diferent este conferit de actiune.

Un ntelept trieste actionnd, nu

gndind s actioneze, nici
gndind la ceea ce va gndi cnd
va ncheia s actioneze.
John Michael Abelar
Ce nseamn s ncepi s actionezi?
nseamn s credem profund n noi, n necesitatea
si dorinta de a ne elibera de lumea mental si
temporal create de provocatoarea lume de
consum.

nseamn a fi saturati de a ne mai produce suferint

nou nsine si n consecint lumii nconjurtoare.
nseamn s recunoastem c suntem nvluiti de
curente emotionale diferite si de gnduri
necontrolate care ne mping de colo-colo ca pe
niste ppusi mecanice.
Fr toate aceste premise nu vom ncepe s
actionm si dac nu intrm n actiune, vom
rmne n minile SFIDTORULUI.
Nu este abatere de la aceast regul. Tot ceea ce
este necesar este o alegere, o decizie simpl:

tot ceea ce se va petrece

nu va mai crea n mine
nici o durere.
Chiar dac este o decizie foarte simpl, este una
foarte radical. Nu faceti aceast alegere dac
nu sunteti cu adevrat stui de suferint, dac
nu ati suferit destul.
Eckhart Tolle

n momentele n care ne decidem s actionm, este

bine s stim modul n care trebuie s actionm
pentru a ne recuceri pe noi nsine. Este chiar aici
locul n care, concentrndu-ne atentia,
descoperim c toate traditiile spirituale se
concentreaz asupra modului de a gsi Adevrul.
Toate, fr nici o exceptie, ofer indicatii ce
difer ca form dar identice ca esent, pentru a
ajuta o fiint uman s se recucereasc pe sine
nssi. Aceasta este una dintre cele mai mari
minuni ale universului nostru. Modalitti
multiple, infinite, ndreptate spre o singur
directie.
Noi avem dreptul de a allege nu de a selecta moduri
infinite.

O singur directie.
Adevrata provocare pentru o
fiint uman ncepe doar n
momentul n care Zburtorul i
prseste mintea. Restul este
doar pregtire.
Carlos Castaneda

ncercnd s descoperim matricea abstract a

modului de creare a unei actiuni ntr-o fiint
uman, starea sufleteasc n care s poat
actiona pentru aceast recucerire, putem izola o
zon a parcursului acestui drum care s conduc
la ntelegere, apoi la constient, apoi la
eliberare. Un parcurs care necesita suficient
energie personal pentru a redeveni noi nsine,
adic, s parcurgem acest drum nvtnd. Un
parcurs care ne nvat s vedem si s actionm
pentru noi nsine urmnd comuniunea noastr cu
curentii infinitului, care nu poate fi niciodat
pierdut ci doar confundat. Nu este vorba
despre un parcurs alctuit din etape successive
care conduc ntr-un loc anume. Putem spune c
este vorba despre un drum parallel n care
fiecare element este urmat si alimentat de ctre
celelalte. Scopul este cel de a aduna si de a
elibera o cantitate de energie din care s se
nasc starea de constient. Aceasta nseamn s
reducem la minim pierderile produsede

SFIDTOR.

Starea de Constient
nseamn Atentie.

Atentia nseamn
energie.
Acest drum, acest itinerariu, aceast cale se
bazeaz n mod evident pe observarea modului
de actiune a SFIDTORULUI n viata
cotidian si pe modalitatea optim de a actiona
care s limiteze la minim, pn la ntrerupere
pierderea energetic corespunztoare. De
asemenea, este bine s fim de la nceput foarte
clari. n afara unor cazuri exceptionale foarte
rare, drumul care conduce la eliberare nu este
deloc usor. Eliberarea nu este imediat. Acest
drum nu este scurt. Nu este simplu. Scurte
intervale de conexiune cu lumile spirituale
superioare nu sunt indicatori ai unei transformri
radicale, ci doar a unei ocultri a

SFIDTORULUI ntr-un moment n care

energia noastr se eleveaz printr-o oarecare
modalitate.

Adevrata transformare
nseamn a ajunge s vezi
adevrata Realitate.

Si, odat ce ai vzut, poti s te decizi dac vrei s te

transformi sau nu. Totul devine inutil dac pur si
simplu nu actionm n mod corespunztor. Asta e
tot. ntelepciunea nu este un cadou, ea trebuie s
fie persecutat, neacceptat si cucerit.
n fiecare caz, scopul nostru, al fiecrei fiinte
umane este s trim cea mai bun viat pe care
o poate tri, de senintate si pace, de energie si
fort, de ntelegere si integritate si de
compasiune.Poate nu e chiar asta ceea ce fiecare
dintre noi doreste n cele din urm.
Eliberarea poate fi chiar si un cuvnt lipsit de
sens dar a tri o viata plin, intens, puternic si
fericit este dreptul fiecrei fiinte umane si
aceasta fr nici o ndoial, chiar dac

SFIDTORUL se opune. Deci, chiar si pentru a

atinge o stare de fort interioar este necesar s
actionm si s trim actionnd n mod constient
si s nu acceptm sabotajele SFIDTORULUI
fat de esenta fiintei noastre.
S vedem acum ce arme, care sunt de fapt stri
sufletesti, senzatii interioare avem la dispozitie
pentru a opune rezistent si a contracara modul
n care opereaz
noastr.

SFIDTORUL n viata

Aceste arme, aceste senzatii sunt exact ceea ce de

obicei nu folosim.De aceea ne sunt att de
indigeste pentru SFIDTOR.El nu este capabil
de a opri efectele pozitive. Efecte care sunt
cumulative dac persistm n practica noastr
spiritual. Efecte care se vor transforma ntr-o
crestere energetica si o stare de constient vie
care ne vor conferi n final forta de a nvinge n
singura si cea mai important confruntare a
noastr, confruntarea pentru propria miestrie si
genialitate, prin care cu totii va trebui s trecem
ntr-o zi. O confruntare pe care o chemm de
acum ncolo

"barca ce ne salveaz din

desert".
A ajunge la esent este ceea eu numesc a merge
prin desert. Cnd mergeti prin desert, v ntlniti
fat n fat cu emotiile voastre. Dar cnd v
ntoarceti de acolo, toti demonii se transform n
ngeri.
Don Miguel Ruiz

Prima arm care se afl la dispozitia noastr, o

frn autentic pentru perpetuarea

SFIDTORULUI n cmpul constiintei noastre,

cea mai accesibil din punct de vedere al
ntelegerii noastre mentale, ce aduce niste
beneficii indiscutabile, a fost aleas de 98%
dintre cei care si doresc o viat mai bun si care
produce o retea benefic. Binenteles, c

SFIDTORUL se opune constiintei noastre

care se amplific n retea, deoarece

SFIDTORUL stie bine c aceasta I va ucide.

Dar, de fapt, ceea ce se petrece este c fiinta
uman evit s foloseasc aceast arm iar n
anumite cazuri sfrseste prin a o ndrepta direct
mpotriva sa. Dar dac fiinta uman nu va sti s
foloseasc aceast arm, nu va avea acces nici la
celelalte, deoarece celelalte arme necesit o
miestrie n stpnirea acestui prim nivel interior
pentru a putea elibera n timp beneficiile lor n
mod exponential. Despre ce vorbim? Despre
starea de spirit interioar, de

DISCIPLINA

DISCIPLIN.

Vorbeste despre disciplin si marea majoritatea a

oamenilor vor fugi, precum hoardele de mongoli
pe cale s coboare din munti. Este comic s vezi
ct de mult va tergiversa egoul pn cnd va
accepta autoritatea ta, ca fiint uman, asupra
lui.
Stuart Wilde

Disciplina

este un cuvnt periculos. Multi

asociaz, de fapt, disciplina cu un regim strict,
obligatoriu, cu o fortare interioar. De fapt,
disciplina nu are nimic de a face cu toate
acestea. Disciplina despre care vorbim aici este
un mod de a fi, un mod de a gndi fundamentat
pe trei elemente de baz.

Decide n mod constient asupra

propriilor actiuni.
Actioneaz fr a avea asteptri.
Primeste cu senintate orice rezultat.
n general, fiintele umane fac exact contrariul.

Decid actiunile lor n functie de ceva.

Actioneaz avnd asteptri de la celelalte

fiinte umane. Si deoarece, rezultatul
actiunilor lor este de obicei foarte diferit
de ceea ce se asteptau ei, adic, o alt
asteptare, nu I primesc niciodat cu
senintate.
Alearg mereu
avnd resentimente dramatice.
Binenteles c fiecare dintre aceste comportamente
se datoreaz unei ereditti ce le-a fost indus de
un domeniu al SFIDTORULUI care se
perpetueaz de mii de ani.

Disciplina nteleas ca uniune a acestor trei

elemente de baz genereaz o und energetica
de emotii pozitive si entuziasm, adic un curent
energetic pozitiv, complet diferit de cel din care

SFIDTORUL se alimenteaz.

De altfel, cele trei elemente sunt prin ele nsele

opuse modalittii generale n care noi ne trim
viata. Si aceasta mpreun cu factorii
determinanti, dac disciplina este mentinut n
timp, conduce la eradicarea unei stri interioare
care I mpiedic pe SFIDTOR s accead la
energia noastr cu usurint. Dar cheia disciplinei
si valoarea sa enorm const n permanenta sa
temporal. Disciplina nu este nimic altceva
dect o iluzie dac nu este mentinut pe ntreaga
perioad temporal a transformrii si a detasrii.

Puterea provine
din Disciplin.
Stuart Wilde

A decide n mod constient asupra propriilor actiuni

nseamn puterea de a evalua corect situatia de
viat n care ne aflm si deciderea asupra
modului optim de a actiona cu un maxim
energetic accesibil nou n acel moment. Adic,
deciderea asupra unei directii care s aib ca tel
ameliorarea conditiilor noastre de viat,
cresterea bunstrii noastre, a vitalittii noastre
care s conduc la o crestere interioar. ntr-o
viat condus n mod haotic de ctre

SFIDTOR

nu avem niciodat timpul s ne

oprim si s reflectm la propria existent. Nu
avem niciodat timpul de a lua decizii constiente
asupra actiunilor noastre care s ne aduc
beneficii si rezultate pozitive. Actionm avnd
credinta c am fcut alegerile responsabile n
mod ponderat n timp ce ne distrugem energia si
viata prin orice tip de atitudini nefaste si
atasamente emotionale negative camuflate de
libertatea cu care ne asumm deciziile. Fumm
80 de tigri pe zi, mncm cu mult mai mult
dect este necesar, bem n mod constant litri de
buturi duntoare, le tratm pe celelalte fiinte
umane ca pe niste obiecte, lucrm ore ntregi
doar pentru dependenta emotional toxic, fr a
ne opri nici mcar un moment pentru a ne ntreba
care este cauza acestei dependente. Si numim
aceste lucruri libertate personal.

Dac astzi ar fi ultima zi

din viata mea, as vrea
s fac
ceea ce fac astzi?
De fiecare dat cnd rspunsul este NU din cauza
zilelor multe care stau la coad, nteleg c ceva
trebuie transformat.
Steve Jobs

A actiona fr asteptri nseamn a-l mpiedica pe

SFIDTOR

sa genereze spirale de scdere a

potentialului energetic, bazate pe judecti
derizorii asupra conditiilor n care se manifest
actiunile noastre. Odat ce ne-am decis s
realizm o actiune este necesar s acionm fr
a lua deloc n consideratie judectile si
presupunerile fcute de mintea superficiala
deoarece aceste judecti si presupuneri nu sunt
ale noastre; sunt generate de SFIDTOR cu
singurul scop de a produce scderea potentialului
energetic si fr a avea un fundament real. De
fapt nu este usor, aceasta pentru c nu suntem
obisnuiti s ne gndim la perfectiunea noastr.
Dac doar pentru o actiune vom reusi s facem o
derogare de la modul nostru obisnuit de a gndi,
fiind dincolo de orice asteptare legat de
pierdere sau cstig, de aprobare sau
condamnare, de aplauze sau fluierturi, putem fi
impresionati de cantitatea mare de lucruri
minunate pe care putem s le crem. Urmreste
doar s obtii si golul va spa n tine lent precum
orele montane ntr-o mbrtisare neagr a
peisajului.
Expansioneaz-te senin si lumina
seva aprinde n tine, strlucind ca steaua Sirius
care se reflect ntr-o manta de perle.

Noduroase si curbate sunt cuvintele ce accept

sceptrul uman, strlucitoare si puternice precum
Mjolnir sunt cuvintele care ofer sceptrul lui
Dumnezeu.
A primi cu senintate orice rezultat, nseamn a tine
cont de un ceva care a existat mereu si va exista.
Rezultatul actiunilor noastre nu poate intra n
domeniul deciziilor fiintelor umane.
Libertatea unei fiinte umane n actiune se manifest
n expresia creative de a reproduce infinitul n ea,
rezultatele depinzndn totdeauna de fortele
superioare. Rezultatele le putem obtine dup
mult timp,rezultatele pot fi complet diferite de
ceea ce ne-am dorit.
Exist mereu
rezultate care sunt efectele actiunilor noastre.
Dar

CE, CND si CT si CUM

este domeniul si decizia
infinitului?
Arjuna a nceput s actioneze si s lupte fr a sti
ceea ce i se va petrece lui si tovarsilor lui, nici
soarta btliei sau viitorul poporului su.

Aceast cunoastere este tema

divinului, a

"cunosctorului
cmpului".
n realitate, fiintei umane i revine doar actiunea
adic trirea n snul Manifestrii Extraordinare
n care se desfsoar viata sa.
Andrea Di Terlizzi
Walter Ferrero
Acceptarea cu senintate a cestui adevr nseamn
trirea n senintate a vietii.

Senintatea

este intolerat de SFIDTOR,

deoarece senintatea este una dintre nzestrrile
naturale ale fiintei umane din care

SFIDTORUL
SFIDTORUL

nu se poate deloc hrni.

va ncerca s tulbure aceast

nzestrare genernd gnduri negative de
condamnare, de lips de acceptare a rezultatului
unei actiuni, dintr-o non conformare a falselor
asteptri. Dar, n pofida faptului c nu sunt
altceva dect gnduri, adic opinii subiective nu
neaprat adevrate, formulate si generate de o
fort opus cmpului nostru de constiint, noi
putem sfrsi prin a le crede iar n acest mod iau
nastere spiralele de scdere a potentialului
energetic care au ca unic scop hrnirea fortelor

SFIDTORULUI

si privarea noastr de acea

energie. Majoritatea oamenilor nu cred c

Senintatea poate constitui o adevrat

disciplin.
Stuart Wilde

Prin intermediul armei disciplinei vor fi puse n

miscare forte care ne vor sustine n demersul
nostru de a reusi s trim viata pe care o dorim si
pe care meritm s o trim iar SFIDTORUL
va ncepe s piard energie pentru c nu va mai
fi el cel care va decide n locul nostru realizarea
unor actiuni frustrante, nu va mai fi el cel care va
judeca si va avea asteptri false, cel care va
primi atentia si ncrederea noastr. Constiinta
noastr de sine nu va mai cere prerea
judectilor sale negative si evalurilor non
obiective pe care va ncerca s le induc n
mintea noastr superficial. Toate acestea vor
elibera ntotdeauna energia pe care

SFIDTORUL a atras-o n cursa sa,

permitndu-ne s ne realizm actiunile cu o
eficient si o rapiditate sporite pentru a avea
viata perfecta pe care meritm s o trim.

Disciplina reduce ntr-un mod incomensurabil

mintea Zburtorului.
John Michael Abelar
Dar care este diferenta dintre o actiune disciplinat
si o obisnuint? Nimic altceva dect starea de
constiint.

O obisnuint este generat de gnduri inconstiente

si n afara oricrui control, iar actiunea
disciplinat este expresia gndurilor constiente.
Dac ambele folosesc aceleasi resurse pe care le
au la dispozitie, energia fiintei umane, o
obisnuint ne face s pierdem energie printr-o
dependent emotional toxic.

O actiune disciplinat
duce la cresterea
energiei.
Dar adevrata diferent este dat de starea de
constiint. Se stie c o actiune devine obisnuint
dac este alimentat de orice alt actiune sau
obisnuint, devenind o surs de putere.De
asemenea, este bine s devenim ct mai repede
constienti de aspecte foarte importante.

Disciplina

este iluzorie si nu va adduce niciunul

dintre fructele sale minunate dac nu este
mentinut n timp. Pentru ce perioad de timp?

Mintea noastr profund stie perfect

rspunsul.
Senzatiile care vor aprea n noi ne vor spune ct
timp este necesar realizarea unei anumite
discipline.

Totul ncepe cu o singur actiune, care

trebuie s fie deliberata , precis si
mentinut n timp.
Repetnd aceast actiune suficient timp, se va
atrage n fiint unul dintre cele mai mari daruri
pe care fiinta uman le poate percepe, unul din
stlpii eredittii finite umane magice, ce se poate
aplica n orice altceva:

intentia inflexibil.
John Michael Abelar
n timp ce disciplina ncepe s se stabilizeze n
interiorul nostru, si n timp ce devenim constienti
de ceea ce a existat dintotdeauna si de faptul c
am fost pcliti de falsele noastre asteptri , ce
deriv din indulgenta noastr , putem interveni
pentru a nchide alte falii energetice deschise n
cmpul nostru de constiint .n realitate, putem
spune c nchiderea acestor falii ne confer o
multumire dar nu nseamn o reasamblare.
Aceast multumire este foarte important pentru
noi deoarece nchiderea progresiv a faliilor
noastre energetic implic ntotdeauna eliberarea
unei energii foarte mari n favoarea cmpului
nostru de constiint.

Urmnd aceast stare de multumire continu, vom

ajunge s avem suficient energie pentru a ataca
n mod frontal aspectele cele mai
importantepentru noi pentru a deveni mai
puternici si pentru a mpiedica pierderea de
energie. Dar nu vom putea niciodat s ajungem
s ne confruntm cu barca desertului fr a fi
nchis n mod progresiv una cte una, toate
disiprile noastre de energie cu ajutorul
disciplinei. Regatul Luptatorului este protejat de
o us. Aceasta este bine ascuns,precum o
mnstire ntre munti.

Multi bat la us dar putini intr.

Dan Millman
Spiralele de scdere a energiei se nasc prin
intermediul unui gnd sau a unei imagini
generate de ctre SFIDTOR n mintea
noastr superficial. nainte de a ajunge la surs,
putem s ne adresm interiorului fiintei noastre
pentru a atenua la un minim posibil pierderile
energetice prin care spiralele de scdere a
potentialului ne transform n victime.
Pentru a contracara acest influx exist dou
discipline foarte puternice :

Ne exprimarea emotiilor
negative. Scufundarea n
mintea profund.

Unul dintre obiectivele principale ale

SFIDTORULUI

este generarea de energie

emotional de tip negativ pentru a paraliza
intentiile noastre bune,transformndu-ne n
victime ale oricrui tip de dependent emotional
toxic, transformndu-ne astfel viata ntr-un
infern alimentat de iluzii. De asemenea, o astfel
de ezitare poate fi evitat dac si numai dac
aceast energie emotional este exprimat ntr-o
actiune care o manifest. Dac n interiorul
fiintei noastre percepem o emotie de furie si
transformm acea emotie luptnd mpotriva a
ceva sau a cuiva, am realizat primul pas ctre
pierderea final a energiei n favoarea

SFIDTORULUI. Deoarece SFIDTORUL

nu este prost, dac putem spune astfel.

Scurtcircuitul emotional este

generat de o actiune care nu se
manifest.
Don Miguel Ruiz m-a nvtat c a nu reactiona este
totul, pentru a nu fi asemenea unei masini
automate care reactioneaz n secunda n care
butonul este apsat.
Gaya Jenkins

A nu exprima emotiile negative nseamn a nu le

transforma n actiuni, nseamn a introduce un
element de detasare ntre perceptia noastr si
actiune. Emotiile negative continu s existe dar
noi nu le exprimm pentru c ele au fost
generate de o fort care nu suntem noi, prin
intermediul echipamentelor care ne-au fost
"furate" fr ca noi s ne dm seama de
aceasta.Dar, atentie! A nu exprima o emotie
negativ nu nseamn a o nega sau a o ascunde
n profunzimea fiintei noastre pentru c aceasta
nseamna introducerea ulterioar a unui element
de suferint n cmpul nostru de constiint. A nu
exprima o emotie negativa nseamn a o accepta
total n interiorul nostru, a o lsa s fie ceea ce
trebuie s fie si s o ardem n focul atentiei
noastre focalizate fr a ne retrage nici un pas si
fr a o transforma n actiune. Aceasta nseamn
s observm ceea ce percepem si s tinem contc
mintea noastr superficial interpreteaz o
continu senzatie neplcut ca o furnictur sau
ca o presiune n anumite puncte ale corpului si
dndu-i acesteia un nume i asociaz anumite
senzatii sau mai bine spus, reactii dureroase pe
care vrea s le mping ctre spate sau n
profunzime. Furia se poate transforma n tristete.
Acesta va fi simptomul curteniei pecare o vom
tri dac ne vom permite, pentru prima dat, s
exprimm o emotie dup ce am reprimat-o mult
timp sub forma unei imagini mentale.

Don Miguel Ruiz

A nu exprima o emotie negative necesit mult

control, mult energie pentru c de obicei ceea
ce facem ca fiinte umane inconstiente este exact
opusul. Pare paradoxal dar fiintele umane,
deobicei, nu manifest emotiile positive dar le
manifest n actiune pe cele negative. Pare
paradoxal dar nu este asa pentru c acesta este
fructul unei tactici precise.Si chiar asa fiind,
emotiile sunt foarte importante. Toate traditiile
spirituale indic modalitti prin a cror cultivare
elaborate acestea se pot manifesta n mod
pozitiv. De exemplu, n limbajul Cabalei emotiile
se numesc msuri deoarece chiar prin
intermediul lor fiintele umane pot fi msurate si
verificate din punctul de vedere al evolutiei
spiritual pe drumul transformrii si cresterii
constiintei. ns, n stare normal, fiintele umane
sfrsesc prin a avea emotii negative prin
intermediul utilizrii improprii a mintii
superficiale, aceasta avnd ca unic beneficiu;
prezenta SFIDTORULUI n interiorul
cmpului lor de constiint. Neexprimarea
emotiilor negative poate conduce si trebuie s
conduc la mici miracole. n interiorul nostru sunt
mari demoni care sunt manipulati de ctre

SFIDTOR si fobii care actioneaz n favoarea

acestuia. Ceva intr pur si simplu n cmpul
constiintei noastre, ne face s ne exprimm

opiniile noastre asupra lumii, genereaz o emotie

negativ: furia, dispretul, depresia.
S nfruntm emotiile care se manifest sau s ne
servim de aceste emotii ca si cum ele ar proveni
dintr-un gnd generat n mod automat de mintea
superficial. Sau s ne servim de natura acestor
emotii, de gustul lor, de senzatiile strict fizice pe
care le produc n corp. Sau s ne servim de ele,
pstrnd natura emotiilor dar nemanifestndu-le.
Nu trebuie s exteriorizm furia sau dispretul pe
care le simtim mpotriva noastr sau a orice
altceva. Nu trebuie s ne manifestm depresia
prin actiuni care s o confirme. Putem s ne
servim de emotii dar nu trebuie s le manifestm
pentru c noi nu suntem nimic din toate acestea.
Dac reusim s rmnem vigilenti si prezenti
observnd tot ceea ce percepem interior fr a fi
surprinsi, vom experimenta cea mai puternic
practic spiritual, si astfel va deveni posibil o
transformare rapid a tuturor durerilor din
trecut.
Eckhart Tolle

O emotie negativ nteleas ca o emotie care disip

energia, care este observat n mod inflexibil
fr a fi combtut, fr a fi negat si fr a fi
exprimat n mod reactiv trece foarte repede, iar
apoi ncepe aproape instantaneu s si diminueze
intensitatea. Ca urmare, cu constiinta curata va fi
necesar s actionm pentru a folosi energia
acelei emotii, stiind astfel c emotia a trecut
definitiv, iar actiunea este curat, creativ si
nonreactiv. Aceast calitate va transforma
actiunea ntr-un mod prin care vom fi sustinuti n
cmpul nostru de constiint cu o nou cantitate
de energie folosit ntr-un mod constient
mpotriva SFIDTORULUI.
Pentru a vindeca un resentiment se procedeaz
lent.Si aceasta pe cine va ajuta?
Tao Te Ching
Imersiunea n mintea profund necesit o disciplin
nalt si o putere enorm pentru ca aceasta va
actiona asupra mintii superficial pe care

SFIDTORUL o cunoaste foarte bine si o

poate folosi pentru propriul avantaj, cu un efort
minim pentru a forma spirala de pierdere
energetic, adic interpretarea mecanic a
perceptiilor.

Aducnd n cmpul atentiei noastre haosul mintii

superficiale aparent incontrolabil, observm
rapid c aproape toate gndurilepe care ne
permitem s le mentinem, sunt foarte focalizate
asupra unei singure polaritti dominante.
Tot ceea ce intr n cmpul nostrum de constiint,
inclusiv noi nsine, este judecat si descompus n
prti separate si apoi gsit vinovatul inocent,
adaptat sau neadaptat, demn sau nedemn,
imposibil sau posibil, bun sau ru, etc. etc.

Acesta este un mecanism pe care acum I cunoastem

foarte bine. Aceast alterare enorm ne
mpiedic s simtim ceea ce este n interiorul
nostrum la o mai vast cuprindere de informatii
ce contine aspectele unificatoare si conective
care sustin orice lucru. Aceste aspecte nu pot fi
realizate de mintea superficiala pentru c ea nu
are aceast functionalitate. Aceste aspecte au o
pertinent exclusiv apartinnd mintii profunde.
A face s functioneze mintea profund nseamn
a face s functioneze n mod substantial starea
de detasare dintre noi si gndurile mintii
superficiale deoarece aceste gnduri au o
important minor si nu reprezint ceea ce
suntem noi. n acest spatiu creat de aceast
detasare, fiind constienti c mintea profund
intervine prin intermediul strilor sale si n loc s
acceptm complet si imediat gndurile de
judecat generate de mintea superficiala fie ele
pozitive sau negative, rmnem tcuti, vigilenti
si constienti de strile emanate n profunzimea
fiintei noastre de mintea profund. n situatiile
de urgent mintea se opreste. Deveniti total
prezenti n ACUM si veti deveni constienti de
ceva infinit mai puternic. Dar pentru aceasta nu
este necesar s escaladati peretele unui munte.
Puteti s intrati n aceast stare chiar ACUM.
Eckhart Tolle

Ocazia de a practica scufundarea n mintea

profund este prezent n toat existenta
noastr. S observm un copac sau o plant sau
un obiect si s I comparm cu o fiint uman. S
ne detasm de mintea superficiala si de
gndurile sale care nu ne apartin. Ce percepem?
Ce stri eman obiectul sau fiinta cu care ne
identificm? Ce percepem cu adevrat nlocul
unde ne aflm?
Este armonie sau simtim
c ceva nu functioneaz?

Scufundarea n mintea profund ne va permite

practic imediats tinem cont c fiecare lucru este
mult, foarte mult, cu mult mai mult dect ceea ce
mintea superficial reuseste s judece iar suma
gndurilor de judecat care ne permite s lsm
s strluceasc lumina din noi nu are nici mcar o
umbr din cea realitate indiscutabil din care
credeam c sunt fcute. Dar elementul cel mai
important din aceast imersiune constient se
produce exact n locul ncare mintea superficiala
produce identificarea cu vechile experiente
asemntoare sau integreaz o actiune pozitiv
n vederea cresterii noastre spiritual dar cu multe
ndoieli si frici, sau provoac o actiune de
dependent emotional toxic, gnduri care le
foloseste pentru a fi nemultumiti sau pentru a-si
atinge scopurile sale, nu sunt de fapt, ceea ce noi
suntem cu adevrat. Acesta este punctul cardinal
pe care trebuie s I realizm. Fulgerul perceptiei
noastre se afl n profunzimea fiintei noastre
ntr-un spatiu n care gndurile nu au devenit
nc cuvinte si pe care nu putem s-I negm
niciodat, spatiul linistit n care se manifest
acesta sau, mai bine zis, SFIDTORUL nu
permite ca aceasta s se produc pentru c
aceasta nseamn s ajungem s vedem, adic,
este transpus n actiune dar nu de senzatiile
provenite de la mintea profund.

n minile fortelor
SFIDTORULUI st
iluzia interioar a
liberttii
personale.

Constiinta
nu

este mintea.

Starea de
constient nu este
mintea.
Atentia nu este
mintea.
Dan Millman
lat, c prin nonexprimarea emotiilor negative ne
adresm functiilor mintii profunde, crend un nou
spatiu interior, un spatiu n care se manifest
ascultarea si observatia. Acest nou spatiu pe
care I vom cuceri prin disciplina noastr este un
spatiu integru care ne apartine n totalitate, n
care SFIDTORUL nu poate s
supravietuiasc dar nici s intervin pentru a-I
utiliza n avantajul su.

Cu ct acest spatiu devine mai mare si mai profund,

cu att mai mult energie putem s recuperm
din cmpul gravitational al SFIDTORULUI iar
existenta noastr se apropie mai mult de
perfectiune si de libertatea ultim. Fiinta uman
este de fapt compendiul puterii sale personale iar
acest compendiu determin modul n care trim
si modul n care murim.
Carlos Castaneda
Spatiul interior, integru si curat pe care I-am cucerit
prin neexprimarea reactiilor negative si
scufundarea n mintea profund care este un
spatiu al observrii pure care functioneaz diferit
de mecanismul mintii superficiale si de aceea
putem fi mai atenti, mai trezi si mai constienti ca
niciodat. Acest spatiu al observrii pure este
terenul fertil n care poate creste si se poate
manifesta facultatea fundamental a fiintei
umane care constituie ereditatea sa si i apartine
prin drept divin de fiint magic. Aceast
facultate a fost ocultat pentru a-si pierde din
potentialul energetic, fiind prada curentilor
emotionali ce au actionat n favoarea

SFIDTORULUI. Aceast facultate a fost

mentionat de toate traditiile spirituale pentru a
o putea repune n stare de functionare prin
intermediul unei infinitti de modalitti diferite
dar care conduc la acelasi rezultat.

Facultatea care readuce aminte fiintei umane ceea

ce este ea cu adevrat.Facultatea tcerii
interioare

TCEREA INTERIOAR
Tcerea interioar este o stare special a
Fiintei n care toate gndurile se opresc si n care
se trieste la un nivel diferit de cel al strii de
constiint obisnuit.

Tcerea interioar nseamn suspendarea

dialogului interior, prin urmare, fiind conditia
esential a pcii desvrsite.
Carlos Castaneda

Tcerea interioar este acea stare a fiintei

umane n care orice tentativ de identificare
interioar creat de SFIDTOR dispare
literalmente, fiind complet reabsorbit de focul
atentiei. Starea de vigilent extrem si de
constient care se naste din absenta gndurilor
articulate sub form de cuvinte sau de imagini
mensecventiale si asociative, este de fapt, o
stare n care mintea superficial este
deconectat de la perceptia existentei propriei
fiinte, ca un cmp de energie constient, adic, o
stare n care mintea superficiala nu mai poate
determina identitatea

EU SUNT a oricrei fiinte umane, deoarece aici

EU SUNT include mintea superficial si nu viceversa. Filosoful Cartesio sustine c a descoperit
adevrul fundamental atunci cnd a fcut
faimoasa sa afirmatie: "Gndesc, deci exist". De
fapt, el a exprimat eroarea fundamental:
identificarea gndului cu constienta si
identificarea acesteia cu gndul.
Eckhart Tolle
n starea de tcere interioar orice tentativ de
implementare a spiralei de descrestere a
energiei de catre SFIDTOR este recunoscut
imediat si lsat s treac. Fiinta uman
recunoaste imediat n ea nssi principiul a ceva
ce nu i apartine sau nu si-I doreste. Aceasta este
ceea ce tcerea interioar poate face pentru
fiinta uman n drumul su de recucerire
interioar, dar aceasta nu e totul. Putem spune
c nu exist limite pentru ceea ce suntem n
stare s realizm, s exprimm si s explorm,
aprofundnd si potentnd tot mai mult aceast
facultate pe care noi am uitat-o. Acolo unde
lumina apusului se uneste cu pmntul care apoi
coboar pn n adncul mrii, de acolo se ridic
Adevratul Oras nconjurat de turnuri si de ziduri
albe solide. Dup acesta sunt de explorat Lumi si
Universuri, si apoi, mai departe, mai exist de
explorat spatii sacre.

Tcerea interioar nu poate fi explicat n

cuvinte.

Este necesar s actionm pentru a o ntelege sub

toate aspectele sale pe toate nivelele fiintei
noastre, realizndu-i extrema sa important n
ntreaga noastr viat. Dar, din fericire, acest
drum a fost parcurs de toate traditiile spiritual
care ne sustin si ne nvat un numr mare de
tehnici de disciplin mentala pentru a ajunge s
ne-o nsusim, iar nou nu ne rmne dect s
experimentm practicile care ni se potrivesc
pentru a ne descoperi unicitatea. De exemplu,
toate disciplinele care s-au unit sub termenul de
meditatie I exprim chiar dac o fac sub forma
unei mari varietti de tehnici, cci ele vizeaz
acelasi obiectiv: a hrni si a stabili n noi
expansiunea unui spatiu perceptibil al tcerii.
Acesta este dezideratul fundamental.Modalitati
infinite indreptate ntr-o singur directie. Aceast
expansiune n noi a tcerii interioare implic
printre nenumrate beneficii, cresterea ntr-un
mod exponential a capacittilor noastre de
perceptie, ca o consecint a expansiunii cmpului
de constiint care sunt legate n mod directde
tcerea interioar. Aceast perceptie amplificat
si aceast constiint expansionat vor fi capabile
s slbeasc modul de operare al fortelor

SFIDTORULUI. ntr-o fiint uman, cu ct

este mai mult energie la dispozitia constiintei,
cu att mai putin energie este la dispozitia
fortelor

SFIDTORULUI.

Nu este nimic mai puternic n aceast reconfigurare

energetic dect

practica tcerii

interioare.
Vechii samani tolteci au descoperit c oboseau prin
tcerea interioar mintea

Zburtorului,

astfel, Zburtorul fuge, demonstrndu-se n

mod absolute originea sa nonuman.
Carlos Castaneda
Dar cum putem face loc tcerii interioare n viata
noastr?

Practica tcerii interioare este o disciplin

care poate potenta mintea si poate fi practicat
n orice conditii existentiale. Cum?
ndreptndu-ne n mod total atentia asupra ceea ce
se petrece n acest moment, reorientnd pe ct
posibil si pe o perioad ct mai lung posibil
atentia pe care o acordm gndurilor mintii
superficiale si ndreptnd-o ctre perceptiile
momentului prezent ale simturilor noastre.
Pentru aceast practic nu este necesar nimic
mai mult dect toat viata noastr. n oricare
moment este necesar s ne amintim s ne
conducem atentia n eternitatea momentului
prezent prin detasarea ei de mintea superficial.

n orice moment i n oriceaciune realizm, s ne

amintimc suntem vii, prezeni, sne amintim de
noi nine,aa precum numea Gurdjiev,
cuttorulspiritual care a trit la
nceputulsecolului trecut, aceast disciplin.
Un brbat I-a ntrebat o dat pe maestrul Ma-tsu:
- Care este adevrul suprem ?
Maestrul rspunse:
- Ti-I voi spune dup ce vei bea toat apa acestui
fluviu.
Brbatul rspunse:
- Am but-o deja.
Atunci maestrul i spuse:
- Atunci deja ai aflat.
Prin focalizarea atentiei asupra actiunii pe care o
realizm n minte vom aduna informatii despre
mediul ambient si despre noi nsine prin
intermediul simturilor noastre.
Care este pozitia noastr?
Cum respirm?
Suntem linistiti sau percepem interior o stare de
discomfort?
Ce ne spune corpul? Si ce ne spune locul n care
suntem?

Disciplinarea mintii profunde are aspecte

similare cu practica tcerii interioare.

De fapt, plecnd de la tcerea interioar,

mintea

profund

decodific prin perceptia realittii

nconjurtoare cmpul nostru de constiint.
Aceast lam de cutit a momentului present
creeaz un dig care este perfect inaccesibil

SFIDTORULUI.
Atta timp ct ne mentinem n aceast stare,

SFIDTORUL nu ne poate atrage de partea

sa. Pentru a ne atrage de partea sa,

SFIDTORUL trebuie s fie crezut de noi,

adic, are nevoie s recdem la nivelul energiei
noastre obisnuite, unde poate avea loc
identificarea automat cu mintea superficiala
avnd drept consecint generarea de energie
emotional. lat unul din motivele pentru care
tcerea interioar este att de important. n
momentul n care suntem scufundati n ea,

SFIDATORUL inceteaza s ne mai controleze

existenta. Astfel, se elibereaz n noi spatii
pentru atingerea acelei surse interioare care
reprezint ceea ce suntem noi cu adevrat, care
sunt expresii ale vietii noastre si a ceea ce noi ne
dorim cu adevrat. n final, se elibereaz n noi
spatiul n care putem deveni ceea ce suntem noi
cu adevrat.

Zazen-ul este
manifestarea Realittii
Ultime.
De aceea, nu va putea fi niciodat prada capcanelor
si a incluziunilor insidioase.
Deschizndu-v inima secret, veti fi precum un
dragon care intr n apele adnci, sau ca un tigru
care intr n pdurea deas a unui munte.
Dogen Zenji
Este necesar o mare cantitate de energie la
nceput pentru a sustine n mod continuu aceast
nou stare a finite, de aceea nu trebuie s ne
pierdem rbdarea dac reusim s facem aceasta
doar pentru cteva secunde, dar noi trebuie s
rezistm. De fapt, de multi ani, de foarte multi
ani suntem obisnuiti s actionm exact invers,
adic, prsind alegerile luminoase si acordnd
toat atentia noastr acelei secvente plin de
gnduri asociative, inutile, glgioase si
nesfrsite cu care ne identificm, care ne mping
dintr-o parte n alta, iar noi reactionm ntr-un
mod pe care nu-I dorim n nici un fel. Doar din
cauza nelinistii si pentru a face fat emotiilor
negative percepute. Samanii tolteci explicau c

tcerea interioar

se acumuleaz.

Este necesar s construim un nucleu de tcere

interioar n profunzimea noastr care va creste
moment dup moment, de fiecare dat cnd este
practicat.
Carlos Castaneda

Pentru a realiza aceast practic putem s ne

decidem s explorm disciplinele spirituale
oferite de toate traditiile spirituale care urmresc
expansionarea tcerii interioare si care ne fac s
vibrm la unison cu ceea ce suntem si cu
preferintele noastre, iar apoi e necesar s le
transformm ntr-o disciplin zilnic. Atingerea
tcerii interioare nu este prerogativa unei
practici anume dar este cu adevrat prerogativa
intentiei inflexibile pentru cine doreste s o
dobndeasc. Din aceast cauz nu exist traditii
spirituale superioare sau inferioare pe aceast
cale. Ceea ce pentru mine poate reprezenta un
mod extraordinar de eficient n explorarea tcerii
interioare, pentru o alt fiint uman poate fi cu
adevrat o modalitate inutil. Aceasta este o
responsabilitate a fiecrei fiinte umane de a
selectiona mijloacele care i sunt cele mai la
ndemn pentru a atinge starea de tcere
interioar. Dar una dintre consecintele minunate
ale practicii noastre spirituale este mentinerea
aceleiasi stri de constiint rezultate n urma
amplificrii tcerii interioare pe care o putem
comunica prin modalitti similare celei pe care o
foloseste SFIDTORUL.
Care este disciplina cea mai potrivit nou?
ntr-o bun zi vom putea lua n considerare

aprofundarea tcerii interioare

prin intermediul meditatiei Zen sau ne vom dori s

gsim n zona n care ne aflm un curs de Yoga
sau vom simti imboldul s practicm Tai Chi
Choan sau s nvtm s cntm ct mai bine la
un instrument muzical. Unde se poate ajunge prin
aceste deschideri interioare? n spatiul pe care Iam deschis prin intermediul tcerii interioare. n
spatiul care prin intermediul tcerii interioare ne
conecteaz la vastitatea infinitului sau la orice
alt lucru din minunatul univers.

Tcerea interioar este poarta ctre

Infinit
Nu exist un instrument mai eficient dect acesta si
este calea care ne conduce ctre viata minunat
pe care dorim s o trim si pe care avem dreptul
s o trim. Mai ales dac unificm inspiratiile
infinite ce comunic ntre ele cu actiunea.

Expansionarea tcerii interioare

nseamn inactivarea progresiv a tuturor

SFIDTORULUI pn
la a-I transforma pe nsusi SFIDTORUL ntrpulsiunilor automate ale

un ansamblu de forte care s actioneze n

directia manifestrii vietii noastre minunate.

Expansionarea tcerii interioare

nseamn a ne tri n mod complet armonios
destinul nostru de fiinte umane magice ce se
manifest ntr-un univers minunat.

Vietile Marilor Personalitti ne aduc aminte c

putem fi noi nsine sublimi si c, atunci cnd vom
merge, ne vom putea lsa urmele noastre pe
nisipul timpului.
Aceste urme pe care poate un altul, care navigheaz
prin viata sa, un frate pierdut si naufragiat le va
vedea, va putea s le urmeze si se va putea
vindeca.
Deci: curaj si actiune, inima deschis ctre tot;
mereu n cutare, mereu n cltorie, nvtnd s
reziste si s astepte.
Henry Wadsworth
Longfellow
Sau lsm n minile SFIDTORULUI friele
vietii noastre sau actionm pentru a trezi n noi
magia, forta, puterea, constienta care reprezint
mostenirea noastr, dreptul nostru de fiinte
umane fr nici un fel de diferentiere.
Aceast alegere se regseste n orice respiratie a
noastr, orict de mica, n cel mai mic gnd pe
care I alimentm, n cel mai nensemnat cuvnt
pe care I pronuntm, n cea mai mic actiune pe
care o ntreprindem.

Scopul existentei noastre

este a alege n fiecare
moment

care dintre cele dou ci dorim s le parcurgem, o

directie sau cealalt. Aceasta este o alegere pe
care o facem n fiecare moment n orice secund,
n orice circumstant. De la aceasta nu ne putem
sustrage, nu este posibil.
n oceanul vietii, insulele Binecuvntrii sunt
pmntul nsorit si linistit al idealurilor tale care
asteapt sosire ta. Mentineti mna sigur la
timona gndului. n nava sufletului tu exist
dj cpitanul comandant. El doarme, dar
trezeste-I.

Autocontrolul
nseamn fort.
Gndul controlat nseamn
conducere.

Tcerea este
putere. Pronunt n
adncul inimii tale, rmi tcut
si n pace.
James Allen

Disciplina, nonexprimarea emotiilor

negative n mod reactiv, scufundarea
n mintea profund, tcerea
interioar sunt cele patru fatete ale
piramidei recuceririi,
instrumente care actioneaz n paralel sustinnduse si alimentndu-se unul pe altul ctre vrf,
ctre destinatia final.
De aceea oricine ascult cuvintele mele si le pune n
practic, este asemenea unui ntelept care si-a
construit casa pe o stnc. Chiar dac plou,
ploaia se va ndrepta ctre fluviu, chiar dac
sufl vnturile si se abat furtuni asupra acelei
case, ea nu se drm deoarece fundatia ei este
pe piatr.
Oricine ascult cuvintele mele si nu le pune n
practic, este asemenea omului prost care si-a
construit casa pe nisip. Cnd plou, cnd rurile
ies din matca lor, cnd sufl vnturile aceasta se
drm iar pagubele vor fi mari.
Iisus, Matei 7, 24- 27
Cltoria poate s nu fie scurt, s-ar putea s fie
necesari ani pentru a crea o structur solid,
stabil.

n existenta noastr exist o mare cantitate de

structuri gnd, structuri emotionale, ce sunt
construite n fiinta noastr chiar de SFIDTOR
pentru a-si mplini scopurile si unele necesitti.
Iar unele scopuri sunt att de mpmntenite n
noi, att de strns legate de identificrile noastre
nct vor fi necesari ani de munc pentru a fi
dezactivate. Aceste structuri nu sunt altceva
dect credintele noastre, convingerile noastre,
acele domenii pe care noi ne sustinem si ne
desfsurm viata, acele legi mentale mostenite
pe care noi ne structurm modul de a gndi,
acele activitti despre care credem c sunt o
parte inalienabil a fiintei noastre. Toate aceste
lucruri moartea le va distruge ca pe niste frunze
uscate.
n anii nostri de munc este sigur c vom cdea de
mai multe ori n diferitele dependente emotionale
toxice pe care le purtm n noi. Rareori putem
iesi foarte repede si opri mareea emotional.

Uneori sunt necesari ani pentru a deveni constienti

de o dependent emotional toxic de a satisface
o necesitate inexprimabil. Dar piramida noastr
de reconstructie pe care o edificm creste si este
sigur n pofida btliilor noastre pierdute. Dar

continund s practicm, s edificm, s

construim ntr-o zi, pur si simplu, atacul

SFIDTORULUI va fi respins din nastere pn

cnd va disprea. Este necesar s recunoastem
aceasta cu ironie si liniste, structura ireal creia
i-am dat acceptul s existe si pe care am
mentinut-o n noi. Si o lsm s dispar, pur si
simplu, dintr-o dat.

Oamenii nu se obosesc s
nteleag faptul c noi
putem elimina din vietile
noastre orice aspect n
orice moment.
John Michael Abelar
Despre ce vorbim?

Despre

structurile gnd emotionale care n

existenta noastr au generat un atasament

emotional n vederea satisfacerii lor: tigrile,
alcoolul, sexul, mncarea, munca, shoppingul,
chiar si shoppingul. Trebuie s nu ne mai crem
astfel de atasamente nici mcar n somn. Acestea
sunt privatiuni fortate si duntoare care nu au
nici un fel de utilitate. Trebuie s le transcendem,
trebuie s ne desprindem de domeniul

SFIDTORULUI prin intermediul detasrii si

s le ardem n focul constiintei.
Ce ne mai rmne?
Noi nsine. Libertatea si bucuria de a fi, n loc de
sclavia Dependentei, mascat sub forma
liberttii personale. n edificarea vietii care ne
apartine cu adevrat, e bine s apelm la
tezaurul unor sfaturi provenite de la fiinte cu
experient care au ajuns aici naintea noastr,
care au nceput cu multi ani n urm acest proces.
lat cteva dintre aceste sfaturi.

Este foarte important s nu permitem cresterea

furiei prin nonexprimarea reactiv a emotiilor
negative. Furia este o emotie negativ prin
ea nssi, foarte duntoare pentru echilibrul
energetic al cmpului de constiint al fiintei
umane. Si nu are nici un motiv serios s existe.
Ea este doar reactia SFIDTORULUI la lipsa
de identificare sau la rezistenta cmpului de
constiint uman cu spirala de scdere a energiei
produs de ea. S dezvoltm si s alimentm din
ce n ce mai mult posibil n noi nsine perceperea
echilibrului subtil dintre reprimarea si retinerea
ei.

Retinerea nseamn acceptarea emotiei negative

, observarea ei n noi nsine, a ntelege dac
trebuie s fie exprimat sau lsat s treac si
trebuie s fim gata pentru a o exprima eventual
doar cnd este cazul dar niciodata ntr-un mod
violent sau agitat. Reprimarea nseamn
neacceptarea emotiei si abordarea unei atitudini
radioase pn cnd furia se va revrsa n exterior
iar energia ei va ajunge la SFIDTOR. Procesul
nostru de recucerire nseamn a nu exprima
emotii negative prin reprimare sau a lsa ca
reprimarea s genereze n mod gradat furia si
constientizarea faptului c este o emotie inutil
si duntoare. Ceva din voi are o prere despre
altceva. Viata nu se desfsoar n concordant cu
aceast prere.
Reactia inutil fat de acest eveniment se numeste

furie.

Dar dac furia sau emotiile negative din noi nsine

au avut timpul s creasc si s se manifeste fr
ca noi s fi reusit s oprim acest proces cnd

SFIDTORUL ntlneste o spirala de scdere a

energiei n cmpul constiintei umane aflat n
tcere este n stare s I recunoasc imediat si
aceasta conduce la aparitia unui gnd imagine
care nu este fructul intentiei sale constiente.
Deci, o fiint constient poate opri procesul nc
de la nasterea sa pur si simplu refuznd
alimentarea SFIDTORULUI, adic,
nlocuindu-I cu o imagine gnd constient si
legat de experientele pe care fiinta respectiva
doreste s le triasc. Dar dac deja n interiorul
nostru s-a nscut o actiune corelat, nseamn c
spirala de descrestere a potentialului energetic a
nceput s fie alimentat cu energie iar n acel
punct, este foarte dificil s rezisti si poate genera
usor furia, iar efectul ei nu face altceva dect s
o amplifice ulterior n ntreaga fiint. Ce trebuie
s facem atunci?

O practic adecvat este cea de a face s creasc

tcerea interioar si s scufundm n ea
chiar si actiunea provocat de o emotie
negativ toxic, adic, trebuie s devenim
foarte constienti si s observm fr a

judeca cu ntreaga noastr atentie ceea ce

facem, ceea ce suntem pe cale s facem,
adic s vedem actiunea constient, n
totalitatea sa. S observm efectele acesteia
asupra corpului nostru, s urmrim emotiile
noastre, efectul lor asupra mediului nconjurtor.
Astfel vom descoperi multe, chiar foarte multe
lucruri.
De exemplu, vom descoperi c nu reusim s tinem
cont de noi si c nu suntem constienti n
momentul n care realizm o actiune chiar dac
percepem rul pe care I facem. Dac sunteti
gelosi, dac aveti o atitudine defensiv, dac
simtiti impulsul s v certati, dac aveti nevoia
s aveti dreptate sau simtiti o durere emotional
de orice fel, sau orice altceva,

fiti constienti de realitatea acestui moment, si

mentineti-I n constiint.
Eckhart Tolle
Sau pentru anumite gesture mecanice pe care le
realizm n favoarea

SFIDTORULUI,

ajunge o simpl actiune de constiint

amplificat pentru a le demasca si a le
transcende instantaneu si definitiv.
n modul nostru de a observa n tcere
interioar, mintea profund face s se nasc
o stare de constiint plin de blndete si
dulceat care sunt caracteristicile sale
particulare. O ntrebare foarte simpl.
-Dar ce poate s se nasc din profunzimile mintii?
Aceast neasteptat modalitate de ntelegere,
uneori, este suficient pentru a schimba cursul
unei ntregi vieti. Exist o stranie si stimulatoare
fericire n a actiona deplini constienti ca si cum
fiecare lucru pe care I facem ar putea fi ultima
noastr actiune pe pmnt.
John Michael Abelar
Si acum, fiti atenti, decideti-v s acceptati sau nu
provocarea.
Decideti-v dac vreti s triti o existent complet
sau una n care s fiti sclavul SFIDTORULUI
si dependentelor emoionale toxice sau dac
vreti s v triti viata intens, puternic, autentic,
liber, fericiti, ntr-un cmp de constiint si
energie n care s fiti eliberati.
Ultimul meu dar pentru tine este o poveste. Ascult-o
si sesizeaz-i nvtturile. De fiecare dat cnd o
vei auzi, credinta ta se va ntri.

M trezeam la sunetul ceasului si de fiecare

dat cnd el ticia sonor pe cutia albastr.
Aveam sase ani si era ziua mea de nastere. Mi-am
lsat pijamaua s cad pe podea si am aruncat-o
sub pat si apoi am alergat jos pe scri avnd pe
mine doar chilotii marca Lone Ranger.
Era ziua mea de nastere! n cteva ore prietenii
mei vor sosi cu cadouri si va fi un tort, nghetat,
si mult distractie! Dup ce toate decoratiunile
pentru petrecere au fost fcute au plecat cu totii
iar eu m-am jucat cu jucriile mele noi. Eram
plictisit, obosit, si m durea burta. Am nchis
ochii si am adormit. Am vzut cum fiecare zi
trecea ca si cea din urm: scoal timp de o
sptmn, apoi sfrsitul sptmnii, scoal,
sfrsit de sptmn, var, toamn, iarn si
primvar. Au trecut anii si nu dup multi am
devenit unul dintre cei mai buni gimnasti din
Scoala superioar din Los Angeles. n sala de
sport, viata era incitant: n afara acesteia, viata
era o deziluzie general.

ntr-o zi, antrenorul Harold Frey m-a chemat la

Universitatea Berkeley,n California si mi-a oferit
o bursa de studii la acea universitate.Nu mi se
prea c e momentul s m duc pe coast pentru
o viat nou.M- am certat cu prietena mea din
aceast cauz si la sfrsit ne-am desprtit. M- am
simtit ru, dar m-am consolat cu proiectele
universitare. n curnd eram sigur c viata mea
va ncepe cu adevrat. Anii universitari au
zburat, bogati n victorii sportive. M-am cstorit
cu noua mea prieten Susie. Eram att de ocupat
cu antrenamentele, nct nu aveam mult timp si
energie pentru noua mea sotie. n cele din urm
am participat la Olimpiad dar prestatiile mele
sportive nu au fost conform asteptrilor. M-am
ntors acas si am alunecat ntr-un relativ
anonimat. S- a nscut fiica mea si am nceput s
simt responsabilitatea si o presiune crescnd.
Am gsit un serviciu: vnztor de asigurri de
viat, care-mi ocupa majoritatea zilelor si
noptilor. Nu aveam niciodat timp pentru familia
mea. n aproximativ un an Susie si eu eram deja
separati iar la final am obtinut divortul. Din nou
de la capt, am reflectat cu tristete. ntr-o zi, mam privit n oglind si am realizat c trecuser 40
de ani de la Olimpiadele mele. Unde se dusese
viata mea?

Cu ajutorul unui psihiatru, am depsit dependenta

mea de alcool. Aveam multi bani, case si femei.
Dar acum nu mai aveam pe nimeni, eram singur.
Zceam pe pat, era noapte si m-am intrebat unde
era familia mea; trecuser ani de cnd i vzusem
ultima dat. M- am ntrebat ce mai face Susie si
ce mai fac prietenii mei din zilele mele bune.
Acum mi petreceam zilele asezat pe fotoliul meu
preferat cu un pahar de vin n mn, privind la tv
si gndindu-m la vremurile trecute. i observam
pe copii care se jucau n fata casei mele.
Presupuneam c am trit o viat fericit.
Obtinusem tot ceea ce mi dorisem; atunci de ce
nu eram fericit ?. Sedeam singur. Prea c
sttusem singur toat viata mea. Mi-am ndreptat
spatele n fotoliul meu, am respirat iar apoi am
strigat n mintea mea foarte tare:
- Dumnezeule, m-ai blestemat! De ce cstoria mea
s-a stricat? Cum as fi putut face lucrurile altfel?
n ce mod as fi putut s triesc?
Dintr-o dat am simit o fric teribil si
devoratoare, cea mai rea din viata mea de pn
atunci. Era oare posibil s fi pierdut ceva foarte
important, ceva transcendental, ceva care ar fi
fcut ca viata mea s fie diferit?
- Nu, imposibil, mi-am spus eu.
Am enumerat cu voce tare toate succesele mele dar
frica nc persista. M- am ridicat lent, am privit n
jos spre oras din balconul casei mele de pe colin
si m-am minunat:

-Unde trecuse viata mea? Ce sens au avut toate

acestea?
Am nceput s tremur si obrajii mi s-au albit. Apoi
corpul meu a devenit ca de gheat. Am czut pe
spate, capul mi-a czut n fat, inima nu mi mai
btea. Au aprut lumini pe care nu le mai
vzusem pn atunci si sunete pe care nu le mai
auzisem. Viziunile mele fluctuau. n final, toate
viziunile si sunetele s-au transformat ntr-un
punct luminos apoi au disprut. Gsisem pacea
dar o pace pe care nu o mai cunoscusem pn
atunci.
Dan Millman "Calea lupttorului
pasnic"

Exist nenumrate viitoruri posibile.

Accept provocarea, cltorule.
Exclude-I pe SFIDTOR din viata ta.
ti doresc tot binele posibil, cltorule.
Faceti din voi nsiv o lumin.
Bazati-v doar pe voi nsiv si nu
depindeti de nimeni altcineva.
Siddharta Gautama Sakyamuni numit si Buddha cel
Treaz
Aceasta, sau orice faci acum, ar putea fi ultima ta
actiune pe pmnt. Nu exist putere care s ne
poat garanta c vom tri un minut n plus.
John Michael Abelar

Te pregtesti s pleci la un drum lung si nu ai fcut

niciun fel de pregtire.
Siddharta Gautama Sakyamuni numit si Buddha
cel Treaz
Lupttori, ne numim lupttori si luptm pentru
splendida virtute, pentru o viat elevat, pentru
sublima ntelepciune, de aceea ne numim
lupttori.
Aunguttara Nikaya

Noi suntem ceea ce

gndim.
Tot ceea ce noi suntem
este produsul mintii
noastre.
Siddharta Gautama Sakyamuni, numit si Buddha
cel Treaz
Moartea este eterna noastr tovars. Este mereu
n spatele nostru si ne observ. Te-a observat
mereu, si o va face mereu, pn n ziua n care va
bate la usa ta.
John Michael Abelar

Eu sunt Calea, Adevrul si Viata.

lisus,
14-6

Geneza

Pentru c mi-a fost foame, mi-ati dat s

mnnc.
Mi-a fost sete si mi-ati dat s beau.
Eram cltor si m-ati adpostit.
Eram dezbrcat si m-ati mbrcat,
Eram bolnav si m-ati vizitat,
Eram nchis si ati venit s m gsiti.
Iisus

Matei,

25- 35, 36

Pentru a atinge ntelepciunea

fii un
lupttor

este necesar s

nu un copil alintat.
Este necesar s depunem eforturi fr a ne opri,
fr a ne lamenta si fr a da napoi.
John Michael Abelar
Vapoarele sunt sigure n port, dar vapoarele nu au
fost fcute pentru a rmne n port.
John A. Shedd

Fii calm si ntelept.

Eu sunt Dumnezeu
Contele de St. Germain
Practica realizrii este pur prin natura sa, dar
pentru a atinge aceasta este necesar o practic
zilnic.
Dogen Zenji
Cnd considerati un lucru dificil, acela este un
moment de adevrat comuniune.
Yehuda Berg

Nu este adevrat c faci

ceea ce poti mai bine,
nici c faci tot ceea ce poti.
Dac nu faci, este pentru c tu
crezi c mai ai foarte mult timp,
pentru c tu crezi c viata ta va
dura pentru totdeauna.
John Michael Abelar

Am fcut ceva bun pentru comunitatea

uman? Asta nseamn c am avut un
avantaj personal. Aceasta, ti spun, tu
poti mentine mereu prezent n mintea
ta. Nu te dezice niciodat de asta.
Marc Aureliu
mprat roman din sec. al
II.lea D.C.
Mergeti deci si aduceti ctre casa mea oameni.
lat, Eu sunt cu voi n fiecare zi, pn la sfrsitul
tuturor timpurilor.
lisus

Acum du-te si iubeste. Nu mai pierde timpul altfel.

Onoarea si respectul meu profund si totala mea
gratitudine se ndreapt ctre toti Maestrii,
Initiatii si Lupttorii care, n liniste, au mentinut
aprins flacra luminii pe pmntul minunat.
Oricine ati fi voi, si oriunde v aflati voi cei care
sunteti inundati pentru totdeauna de Lumina pe
care ati transmis-o.