Vorbim de prea mult timp despre unirea celor doua state romnesti, dar mai mult n p

oezii si cntece. Sau cu nostalgia podurilor de flori de la nceputul anilor 90. Am ntl
nit un om care spune ca a sosit timpul pragmatismului. Astfel ca a facut primele
estimari despre ct va costa, din punct de vedere economic, unirea Republicii Mol
dova cu Romnia.
Este ct se poate de clar ca Romnia e cea care trebuie sa gndeasca un plan legat de
reunificarea celor doua state romnesti, spune profesorul Petrisor Peiu, fost cons
ilier pentru doi fosti prim-ministri de la Bucuresti ?i subsecretar de stat pent
ru probleme economice ntre 2002 si 2003, ca sa amintim doar cteva exemple din ampl
a sa biografie profesionala. Am vrut sa discut cu acest om despre problema uniri
i Republicii Moldova cu Romnia, pentru ca el pune cu totul altfel problema proiec
tului. Dincolo de poezii si poduri de flori, profesorul Peiu are o viziune cu mu
lt mai practica. El a vorbit pna acum, n diverse reuniuni, despre costurile unirii
. Sau altfel spus, ct va costa bugetul Romniei amplul proiect al unirii.
Sa nu ne speriem de cifre
Din capul locului, interlocutorul meu declara clar, costurile nu sunt att de mari
pe ct ne-am astepta. Modelul creionat deja de acest specialist arata ca, n 20 de
ani, Romnia ar trebui sa investeasca 180 de miliarde de euro n infrastructura Basa
rabiei, pentru a o aduce la nivelul economic al ?arii-mama. Aceasta suma reprezi
nta Produsul Intern Brut al Romniei pe un an, daca ne raportam la situatia actual
a. Sigur, acest calcul e un punct de plecare, Petrisor Peiu vorbind despre neces
itatea de a privi n mod pragmatic ideea unirii. El se refera la mediul academic,
dar si la politicieni, la toti cei care ar trebui sa se aseze la masa si sa puna
la punct un plan concret pentru reunificare, un model economic demn de a fi apo
i pus n practica. Din pacate, constata cu amaraciune specialistul, pna acum n Romnia
nu a existat nici un plan n detaliu elaborat n acest sens. Asa cum nu a existat n
icio structura guvernamentala care sa pregateasca reunificarea celor doua state
romnesti. Mi se da ca exemplu ceea ce se ntmpla n Coreea de Sud, unde exista un mini
ster al Reunificarii, cu planuri detaliate, pe diverse segmente, infrastructura,
probleme economice, sociale, nvatamnt, sanatate, cultura, tot ceea ce nseamna unir
ea celor doua Corei.
Avem nevoie si de bani europeni
Tocmai pentru ca a fost consilier n doua guverne, pe vremea lui Radu Vasile si n ti
mpul lui Adrian Nastase, am vrut sa stiu de la Petrisor Peiu daca undeva, foarte
sus, n cine stie ce laboratoare ale puterii, s-au facut pna acum planuri, calcule
, asupra reunificarii celor doua state romnesti. Mi-a spus clar ca nu. Dar daca a
utoritatile nu fac calculele, iata ca cel cu care stau azi de vorba a vrut sa st
ie, ct mai precis posibil, ce nseamna unirea, sub aspect economic. Hai sa vedem cu
m arata calculale asupra bugetului Romniei, cu tot cu Basarabia sau mai precis ac
tualul teritoriu al Republicii Moldova. Ei bine, n cazul acesta bugetul de cheltu
ieli al Romniei pe un an ar trebui sa creasca cu cel mult 11 miliarde de euro, ca
sa acoperim si necesitatile Basarabiei. Dar sa nu uitam ca si aceasta regiune a
re un aport anual de 1,5 miliarde de euro. Deci efortul facut de Bucuresti ar fi
n jur de noua miliarde de euro. An de an, cte noua miliarde de euro, n urmatorii 2
0 de ani, conform teoriei profesorului Peiu. Bani necesari pentru modernizarea i
nfrastructurii, ramasa foarte mult n urma, de la sosele si cai ferate, pna la scol
i si spitale. Sa nu uitam nsa si un alt aspect important. Putem beneficia de fina
ntari ale Uniunii Europene si pentru noul teritoriul al Romniei. Asta, daca sunte
m destepti si atragem, n fiecare an, suficiente fonduri pentru infrastructura, ce
ea ce ar ridica o buna parte din povara de pe bugetul national. Practic, daca ne
facem temele cum trebuie, jumatate din sumele necesare pentru dezvoltarea Basar
abiei ar veni de la Bruxelles, arata specialistul. Repet nsa, numai daca vom fi d
estepti sa atragem acele fonduri.
Beneficiile unirii

Sa nu ne gndim nsa numai la costuri, ci si la beneficii. Un prim element, afirma P

etrisor Peiu, este legat de capitalul strain. O tara mare, precum Romnia, cu teri
toriu si dincolo de Prut, e mult mai atractiva pentru firmele straine. Pentru ca
acestea vad aici o piata de desfacere mare, o tara cu o populatie de aproape 25
de milioane de locuitori. Specialistul remarca, pe de alta parte, ce s-a ntmplat
cu Germania, dupa reunificare. Tara a cunoscut un ritm de crestere economica mul
t mai alert, n comparatie cu alte state din vestul Europei. Pna n anul 1990, a exist
at un echilibru ntre patru tari din vestul Europei, Germania, Italia, Franta si M
area Britanie. Dupa reunificare, Germania si-a dublat PIB-ul. Cresterea economic
a a fost mult mai mare, n comparatie cu celelalte tari, nefiind dect n mica masura
zdruncinata chiar si pe timpul crizei economice. Aceste fenomene trebuie puse, n
mod cert, si pe fondul unificarii celor doua state germane , explica profesorul. A
cesta mai arata ca, n situatia economica actuala, fara Basarabia, Romnia are nevoi
e de 15 ani ca sa ajunga din urma tarile dezvoltate ale Uniunii Europene.
Dar daca ar avea ntre granitele sale si Basarabia, Romnia ar putea sa reduca perio
ada anularii acestui decalaj cu patru sau cinci ani.
O tara mare, precum Romnia, cu teritoriu si dincolo de Prut, e mult mai atractiva
pentru firmele straine. Pentru ca ele vad aici o piata de desfacere mare, o tar
a cu o populatie de aproape 25 de milioane de locuitori.
Vointa liber exprimata
Ct priveste acordurile internationale survenite de-a lungul timpului, Petrisor Pe
iu spune ca unirea Basarabiei cu Romnia nu e mpiedicata nici de Tratatul de la Par
is, nici de Acordul de la Helsinki, nici de tratatele NATO si UE. Cu o singura c
onditie, ca oamenii din cele doua state romnesti sa exprime, n mod liber, vointa p
entru unire. Ct priveste situatia din Romnia, cele mai recente sondaje arata ca ap
roximativ 75% din cei chestionati se exprima n favoarea acestui deziderat. Procen
tul e cu mult mai mic n stnga Prutului, cam 30% fiind de acord cu unirea celor dou
a state romnesti. Dar si acolo, trebuie mentionat, se constata o cresterea a unio
nismului, n comparatie cu sondajele din urma cu zece ani, cnd mai putin de 10% din
populatie se arata favorabila acestui proiect national.
Politicienii romni fug, nca, de Basarabia
Ce remarca, cu tristete, Petrisor Peiu, este lipsa de implicare a politicienior
din Romnia n proiectul unirii. Pe culoarele puterii de la Bucuresti se vorbeste nca n
soapta pe acesta tema. Ba mai mult, se ntmpla chiar ca ideea asta sa fie descuraj
ata. Am participat la o serie ntreaga de dezbateri pe tema unirii, n ultimii ani, v
aznd politicieni romni care se fereau de subiectul acesta. Avem nevoie acum de eli
te ale societatii care sa se implice n acest proiect, care sa construiasca un pla
n n detaliu al reunificarii. Avem nevoie de o structura guvernamentala care sa se
ocupe de acest subiect. Nu putem, la infinit, sa vorbim. Mai trebuie sa si face
m ceva concret .
M-am despartit de profesorul Petrisor Peiu cu un mesaj foarte clar de la acest o
m. El este ncrezator ca unirea celor doua state romnesti se va face. Aceasta este,
spune domnia-sa, doar o chestiune de timp.