Sunteți pe pagina 1din 66

" -4

In

Sfanta LituTghie trupuL de vine Limbaj. Trupul ascultd

n

"Cuvantul in de sff4'.urarea

[p

imnograficd $i Ii rdspunde prin

Sa

intreaga Lui capac itate de a

m>

se exprima prin gesturi.

Ji

rds-

punde,

ciind prosternandu-se,

incovoiat cujruntea

Lipitd de

pdmiint,

trup de smerenie fdcti:f.

tariinQ.,

devenind pdmiintul

eel bun in care

t::

rode$te

samanta

dupd

o suta,

parabola

Semanatorului,

cand in picioare,

in Libertateafi.ului adoptiv,

if.l"

mijlocitor chemat sa d esaviir$easca

Ii

sintezeLe hristo[ogice

>-1

l •.

>-I

- a

pdmiintuLui

Raiul, a Lumii

cu

LwniLe ingere$ti, a vizibiLuLui

cu

cu inviZibilul a creafiei cu CreatoruL.

'

l\s

Olivier Clement

'

*

1 10

Autor a

carti

numeroase

de

teologie

prin

raspunde

care

framantaril or contemporane,

reputat teolog

9i istoric

francez ,

1; ;

'"

profesor de Teologie

Morala la Institutul

Teologic Ortodox

S]aritul

Serghie

din Paris,

domnul Olivier

Clement este o voce ortodoxa

R

'

foarte

apreciata 9i as cultata

;jl':

ill

Occident pentru finetea 9i pros-

!f·it

petimea teologiei

I

sale ca 9i pentru

it:, _'

caracterul ei ecumenic . Printre

cartile

sale

amintim:

Dialogues avec le Patriarche

Athenagoras,

Questions sur l'homme,

L'Autre Soleil (

o autobiografie spirituala).

Le Visage interieur,

Sources,

les mysti.q_ues chretiens des origines,

ij<\

'-1

I

fl',

Le

Chant des larmes,

essai sur le repentir,

Deux temoins: Vladimir

,i

Lossky et Paul Evdokimov,

L'Eglise orthodoxe

etc.

it'l

' ·l

·"I,

,

l

"'·\

r\"l ,

'

i c=

·!

; s''.'

\

'c.,)

f_

(

1

;

-

· :i

,i U · ;

,

\

."" >

Asociaµa Filantropica

Medicala

10

1@T

CHRISTIANA

&.,

ISBN 973-97364-0-8

l)/

\

- CHRISTtANA -

,

(

Filantropica Medicala 10 1@T CHRISTIANA &., ISBN 973-97364-0-8 l)/ \ - CHRISTtANA - , ( ·-·g:

}

Coper ta : Necredin t a. lui Toma Mozaic, Sfanta Manastire HOSJOS LUCAS, Grecia

\

Tehnoredactarea

viziunea grafica : Iulian Mirea

Culegere computertzata : Sora Eugenia Vlad

Redactor : Gabriela Moldoveanu

I

l

1

Toate dreptmile asupra editiei de fata apartin

Asociatiei Filantropice Medicale

ISBN 973-97364-0-8

CHRISTIANA

'

5c-1A

;

Sf Al S1

'

.

\/W

VEf

A5DCfATfA Ff LANTRDPf CA HEDf CAlA CRESTtNA

'

,<!Hl(JS1tlfNA

1116

I

-

.

I

l.i

"'

J.

.

·

.:.,:

,.

l

.Adormir ea

Maici.i Domnu!ui - ic oana,

s e colu l XV

Galexiile

T retialcov,

Moscova

TRUP

INSUFLE'flT,

SUFLET VIU

Astazi, omul

ci.vilizatiei

.sirnta

parnan tul

sub

occidentale

se

picioare.

sii-$i

sa

redobandeasca

elai--iul regasindu-$i propriul

trup in toata densa lui reaU -

tate.

Este tot

ce-i

ceptii

$i

dupa

ce

mai ramane

dupa at.a.tea deziluzii

L-a

su r ghiunit in

cer pe

Cel

numit

de-

de

I

{

!

['

I

l

j

I

l

I

Nietzsche

"Dumnezeul

moral".

Nenurnarate tehnici,

ade-

sea venite

din

01ientul Indepartat.

ar

vTea

sa ne

ajute

sa

redeveni.rn constienti de trupul nostru

ill

armonie cu

riL11u-

rtle cosmice :

De$i.

In

fond,

$i cu aceste tehruci problema-

tica ramane aceea$i.

rnulµ

le

considera remedii irnpotriva

tehnicilor ratiunii instrumentale

care ignora dimensiunea

I

trupeasca a omului, pentru care trupul nu-i decat o absen-

µi

sau, medical vorbind, un ansamblu

din ce

in

ce mai bine

explorat

de

aparatura.

Spre stupefactia Bisericilor, erosul

se

"liberalizeaza". uneori iesindu-si

'

-

din minti. alteori

:

In fata

insa.

)

cautandu-$i cu onestitate propriul adevar.

acestor

cautiiri.

cre$tinii,

cand nu le resping cu

o stangace dema-

a

fi

"stralu-

gogie , le denunta . pe buna dreptate

. Iiscurile:

citor"

in

trup poate

fi

un narcisism care sa te fac a

sa tr eci

pe

langa celalalt $i

$i a$ teptarile .

pe

langa

tin e.

Dar trebuie

s a cantarim

7

I

I

\

\

OUV1ER CLEMENT

TRU PUL

MORTII

:;>I

AL

SLAVE!

--

Cre9tinismu l este cu

relie:ia int.rup arii

inVi- fac

opµunile

 

"Cred

.) intr-UnulDomn,

Iisus Hristos , (

)

9i

a

fnviat

din morti

).

A9tept inVierea mortilor",

mar-

 

CrezuJ

niceo-constantinopolitan,

sau

"invierea

trupului"

cum prefera eel numit

"al

Apostolilor."

La

omul cazut,

trupul,

d eodata imparatesc

l?i

muritor,

exprima 9i totodata mascheaza pe;rsoana.

tre trupul san

In felul acesta,

fe r en ta echivoca pana la tragic,

Trupul ell

a cestei

bajul unei

-prima

= Qea4"n1p11l'

peasca pentru

este.om1d-l-lnt:I=@g-da-r.-t+ebuie '

ca

sunt o

fiinpi

Prin a ceasta,

neaparat

sa

Sunt o fiinµi

pentru

ca

chiar

tru-

nu

marginita.

trupul

este

su.nt Dumnezeu.

ornul in

fragila sa libertate. Astfel, totul se petrece

in

cu Dumnezeu care

"a suflat in fata lui

viu"

legatura direc-

(omului)

suflare

in- t.a

deJ.dentitate_9Ldi=-- de viata i;.i s-a facut omul suflet

(Fae. 2. 7). Insufleµt de

acest '"jet de dumnezeire", cum spunea Sfantul Grigorie de

Nazianz 1 ,_Qmul este chemat sa se deschida lui Dumnezeu in mod liber :;>i con$tient.
Nazianz
1 ,_Qmul este chemat sa se deschida
lui Dumnezeu
in mod liber :;>i con$tient.
"duhul"
omului nu este
r.ceva" , o nu
9hu ce ptesa dintr-unjoc de constructii
·
pen-
tiu
"ezoteri9tf', ci acea "inima"
adanca fn care persoana
19i
aduna i;.i deschide trupul creat.(al
sau,
in
continuitate cu
al
lumil)
ca sa fie insufletit de Duhul Sfant, Suflarea dum-
nezeiasca.
Iata de
ce
poate
trupul,
cum
spunea
Sfantul
Pavel,
sa deVina ''duhovnicesc".
Dar daca,
dimpo-

triva,

omul se leapada, se refuza, i9i cauta identitatea

in si-

persoana. El nu este doar un obiect a1

identitatea in si- persoana. El nu este doar un obiect a1 rnanifestarea. lim-- poarta gandirea, e

rnanifestarea.

lim--

poarta gandirea,

e

ci,-filfiaa1nenfaCCineva.

fna:lntarea 9i popasul

Est e

eel prin

care

care structureaza tirnpul 9i spaµul.

(nici

un

sunt mereu gata sa actionez

savant nu poate explica de ce,

daca vreau, p ot sa-mi ridic

Este eel pnn ca-

bratuL sa fac un pas inainte sau inapoi) .

re ma ofer priVirii celuiJalt. El trimite la intreaga existent.a

a

omului.

Ex:perienµ

tnlpului .mi

se dezvaluie ca ceva ce

coincide nemijlocit cu prezenta rnea. Trupul meu nu

nici lucru nici.Jnstrumenl c.igi LinJume,

eu

ceilalti.

Deosebirea biblica dintre

trup

t u ra cu dihotornia elenista, dintre

$i

duh

s.tiflet

nu are nici o lega-

corp

in ciudan

e-

numaratelor confuzti istorice care au fa.cut adesea din cres-·

0

tinism 11n-"pfaTorusm-

'11lfana lumii"

- astazi poate am pufoa spune din ··praf

de

ste1e"

$i elemente biochimice -. 9i o prezenta personala care

le

Din ace.st motiv

In

Biblie omul este desemnat fie

ca "trup insufle1Jt", fie ca "suflet Viu".Din ace.st motiv In Biblie omul este desemnat fie este t:r:ip insufleH!:: Omul nu are un

este

t:r:ip insufleH!::

Omul nu

are

un su-

OrganelelTzi0log1ce .simboli-

zeaza i;;ITntrupeaza cumva o dimensiune

sau alta a

5L!:f7e-

tului

i;;ITntrupeaza cumva o dimensiune sau alta a 5L!:f7e- tului "n eaza {psyhe). Astfel, "pantecele", matprecis,

"n eaza

{psyhe).

Astfel,

"pantecele", matprecis, uterul, desem-

din

compasiunea,

mila

pe

care

o ,resimte

mama

adancul trupului pentru pruncul ei, ··rarunchii"

semnifica

ne insu9i 9i numai in sine

("veµ

fi ca Dumnezeu''

pr.omite

i;;arpele simbolic in Rai, Fae.

marginirea inchlsa. pecetlnUa de moarte, a creatnni des- p artite de Creatorul ei. Atunci, ca
marginirea inchlsa.
pecetlnUa
de
moarte,
a creatnni
des-
p artite
de
Creatorul ei.
Atunci,
ca sa reluam vocabularul

paulin, chiar duh4l devine

"trupesc".

3, 5),

"trupul" reprezinta doar

in

perspecti_va, dialectica trupului si duhului

Si

UiCidecum_untologic

in secolul al II-lea,

inca at.at de

,_

ca

rintii apostolici,

de ga

at

ill

mai

om

ridirea

apropiati

biblica. au

limpede ca omul a fast cre-

totalitatea fiiqtei sale dupa chipul lui Dumnezeu sau ,

este

al lui Hristos.

"Ornul intreg iar nu o pa.rte

dupa chipul",

scrie

Sfantul

Irineu

al

din

Lyonului:

"Omul desavar9it este un

ansamblu care formeaza o uni-

t.ate compusa dill

este

sufletul care 'prtme9te

Duhul Tatalui

9i

2 ."

una

cu trupul modelat dupa chipul lui Dumnezeu

partea din

noi

in

care

se

elaboreaza dorinta,

iar<

_r e prez inta

centll,ll celwai im_portant al

--

ornulUim

,

 

1.

Poeme dogmatice,

8 , PG

37,

452.

···-

2.

Contra ereziilor,

V,

6 , 1.

8

9

OLIVIER CLEMENT

TRUPUL MOKfII

AL SLAVE!

Osciland astfel intre "trup"

$i "duh",

baziir$i nephesh.

strecoara a$adar

peasca se

dupa

strtgat

unitate,

trupul meu este

- ca un

$i.

acela$i timp. nu este. intr-adevar,

in

eu

du.pa

adevarata tamaduire -

o opacitate,

o rezistenta,' ris-

atat de frecvent mascheaza

loc sa dezvfiluie persoana

in

{

cul uneiimpotmoliri. E un decalaj

exprimat foarte bine de

Am

primit ceva care mi se impune

de parca ar fi din afara,

!

pudoare. In Rai, ne spune istorisirea

simbolica din Facerea,

o parte din energia cosmica

ce-mi este data, dar care,

putin

"Adam $i femeia lui erau amandoi

goi $i nu se TU$inau"

cite putin, se epuizeaza.

(2,

Am

primit un anumit patrimoniu

25).

Dar cand s-a stins

lumii1a care-i imbraca

($i

genetic, anumite condiµi familiale,

care se

sociale, culturale, o lim- o lege ca sa ma umani-

poate aprtnde

sau intr-o pasi-

ba $i ni$te modalitati de exprimare,

une),

"li

s-au deschis

ochti ia amandoi $i

zez canalizandu-mi, mai mult sau mai puµn.

au cunoscut ca

pornirtle firii.

Sociologia, biologia

$i,.mai

ales, psihanaliza pretind ca ar

avea puterea sa descifreze

toate acestea, ca ar detine cheile

virile celu ilall, -Caci nu

TO$im

pentru ceea ce ne este strain.

acestei taine.

Cheile

meu sau, mai degraba,

ale

Dar mi-e frica sa nu-mi

transpara persoana prin trup. imi

irezistibilei mele alunecari spre neant. Se $tie ca un euro-

este teama

sa nu.ma impotmolesc

in ceea

el

mai

pean crescut de mic

Tafa

Japonia capatK'o

ce

in

are

eXfrem-on-

impersonal,

acel ceva ce

apartL'le inainte

-- - -- ·

de toate jocului

entala datontaaepnnderii unor anumite pozitn ale

speciei. Simt ca privirea

celuilalt, fixata ast.mra meai:Le_gin_

chifor netezi in timpul

vorbirii sa11

Ma$ti

Este

mtamplare:-

dislocant al vie1J.i pur

poseda asemenea chei - $i de multe

nu este p1ivirea aceea datatoare

orgamce.

de incredere i:n

ori o iluzie a celor bogaµ

- ca $i aceea de a vedea

bolile,

in

fara

care a9 putea e

nid

o-prthanire.

mai general spus, in nenorocirile

unur

pnvrrea

noastre, insC:r).ptJa ursitei

stfain care dispretute9_te sau dore9te, sau

uria

cealaffa,

$i

$i

noastre spirituale. Sa lasam chestiunile

de genul acesta in

acesta imi

. seama sectelor $i a a$a-numitJlor

.

"guru". Exista boli profe-

--l'(')·strea aceste CprtVITi

ea

(in

prostituµe,

meserte

de exemplul

sionale (cum e silicoza

minerilor). boli inscrise

in

zestrea ge-

sau acceptarea ei, fie din pofta (mai ales la barbat), fie din

netica, boli ale civilizatiei. Mai

adanc, dimensiunea haotica

dortnta de

a fi

dorit (mai ales la femeie),

duce la o adeva-

a existentei,

despre care $tim foarte

bine ca este

"cazuta",

rata dezbinare ·a

fiinteL

!

Mot.iv pentru

care cei mai multi

I

se poate inscrie

in celulele unui nevinovat: copiii

$i

bolnavi

oameni 1$1

acopera trupul lasand la vedere numai

fat.a

$i

de cancer,

de exemplu.

Evanghelia ne elibereaza

de astfel

i mfonile,

aceste portJuni de frontiera

direct expresive pen-

de himere magice sau culpabilizante.

Cei optsprezece uci$i

'

t tru persoana. Ve$mintele

acopera ceea ce este impersonal

de surparea turnului din Siloam nu erau mai vinovaµ decat

mailifestand

1n acela:?i

l

timp

gustul,

specificul

persoanei,

ceilalti locuitori ai Ierusalimului

(cf. Luca

13,4-5), dar moar-

ce e mai bun dintr-o

cultura,

astfel incat intreaga silueta

tea lor ilustreaza cat de precara este ex:istenta

f

desparµta de

devine

eA.rpresiva,

devine

"fata".

Ve$rnantul,

prin

simbo-

Dumnezeu. Nici orbul din na$tere i;;i nici pi'irintJi

t

lui

nu pa-

lismu1

lui,

participa atat la

"hainele de piele"

i

despre care

catuisera, dar vindecarea

lui arata lucrarea lui Dum!'.lezeu

vorbe$te CarteaFacerii (3,21) cat $i la "haina de lumina"

loan

(cf.

din

9.1-3) .

!

Rai.

Este adevarat ca unele nuditaµ,

la copii $i la adoles

Intre

"eul"

nostru profund,

adancul

i

din

care t3-$nesc

-

centi,T'arnan imbracate in lumina si ca "sfasietura" taruta

fara incetare

stropi

de

lumina,

9i

existenta noastra tru-

i

evreiasca

i

f

10

11

l

de lumina, 9i existenta noastra tru- i evreiasca i f 10 11 l iaTa$i mtr-o m
de lumina, 9i existenta noastra tru- i evreiasca i f 10 11 l iaTa$i mtr-o m
iaTa$i mtr-o m brre adevaratli
iaTa$i
mtr-o m brre adevaratli
erau goi" (3. 7). Ma recunosc 9i, ·in acelasi Hm p nu ma re- cunosc
erau goi"
(3. 7).
Ma
recunosc
9i,
·in acelasi Hm p
nu ma re-
cunosc
in
trupuTmell.
Ma
recunosc, altfel n-a$ ro9i sub pri-

xista

ere ' ' privire 1n "haina de piele" - dup a o interpretare
ere
'
'
privire
1n
"haina de piele" - dup a o interpretare

!

t

OLIVIER CLEMENT

mult

laudata

de Claude Vigee3 lasa uneori

duhovnicesc onginar.

sa

se

vada trupul

Dar la fel de adevarat este $i faptul

hotar,

absent.a de

ca

1nsa$i

fat.a

deveni masca,

sine 1?i de celalalt.

poate

Dera-

dere,

ura uneort.

"Nu ma mai

veche

scrumiera

de

mucuri."

impietre1?te. Sau lipsa oricarei priviri:

l

fara _fNa.

socotiµ.

ma

ca

pe

o

Masca Gorgonei

care

l_p ant U;bUate sclavii

Sclavii nu sunt priviti. ci

, - k '!""era1

doar numaraµ

Sau, ultimul avatar al moderni-

ta p.i noastre, se taie iq bucaµ un trup cumparat

pentru comertul cu organe zeita a

Vie"\ii

sau furat

tranirea

fara leac in

ciuda

atator leacuri

impovareaza

1?i

dupa starea launtrtca, dupa.atitudinea

fat.a de

moarte,

devin prilej

de opacizare sau de -transparenta.

sau despovarare;

daca omul

Ri-

durile ex:prtma sau lngreuiere

nea Sfantul Irineu al Lyonului4,

de Viata

cum spu-

suflarea

acestuia din ur-

cu lutl.ll, ridui,ile sunt crapaturile

ma,

crisalidet.

trupului este dusa la

Dar aceasta posibila "alteritate"*

a

mai ales de durere.

Durerea

este

ceva

strain in mine.

acesta,

Daca nu

este prea intensa pof

trai cu ea, imi

marginita.

cu glas scazut ca sunt o faptura

unii

oameni locuiesc

ca intr-o

In feluJ

chilie monabala in trupul lor suferind.

cuµta,

Daca devine prea as-

intr-o

durerea transforma trupul intr-un vrajmas.

'5bsesie. in aceasta s1tuatie omul se ghe_muie$te

cultare

a

trupului

simte prizonierul lui;

devine altcineva.

intr-o as-

trupul

sau

Durerea extrema face din trup un adeva-

rat mormant.

dupa jocul

de

trupul

=

sema,

mormantul)

cuVinte

al

lui Platon

(soma,

sau,

1?i

mai rau,

o

camera de

tortura.

Cand

ajunge

in

"stadiul fiarei care urla", omul nu

' {

-!:\

3.

-4

q!aude Vigee,

Op.cit.,

III.

lt.entr;te:

La

Faille du regard ,

1.

dinpunct

22, l; V,6,

e

-

fiinta 'P'.ivi_ta

aLteritas)

(lat. tarz1e -

?

(N.tr.,.

12

Paris,

1987.

de vedere difert t

ea

-

\

TRUPUL MORTII

$I AL SLAVE!

mai poate suporta nici eel mai mic discurs

sublimant.

Mai

ramane

Vierer

entn1 unii,

identifica cu Hrtstos in agonie -

un fel de parasire de negrrut, ca:re-T

ar pen ru care u

tirna in-

In felul acesta trupul

re

itatea lumii. Pe de o parte

rezinta in mine toata ambigu-

lumea

ste crearia lui Dumne-

zeu,

bund.foarte

$i

trupul. pn

te

cu praznuirea universala,

s1mplitatea placerii, se

cu

marile binecuvantari

deci "binefaceli'.')

nezeu ca este hine"

traduce prtn

kalon,

te,

locul mortii,

istorice

ale Facerti:

adica bine si frumos,

a vazut Dum-

Septuaginta

pe de alta par-

cosmice,

spune

-

frumos.

tob,

al

mortii

sub

oa e formele ei

coti¢iene.

Trupul-lumii

("acestei lumi"

Evanghelia, in opozitie cu "lumea"- articulat - creatie a lui

Dumnezeu)

apare

aici,

reluand

expresia paulina,

c.a

un

''trup al mor!Ji": "Cine ma va izbavi de trupul mortii aces-

teia?:JEQ.m.

7,24).

-

_

este prezent in lume

numai

prin realitatea

sa

trupeasca pe care 1nsa. uneori, o depai?ei?te

fel ireductibilitatea persoanei strabatuta

dezvaluind ast-

intemeiata de o

chernare pentru care, daca trebuie,

i1?i poate sacrtfica tru-

via-

pul. Omul se realizeaza ca vocaµe personala "dandu-i?i

ta pentru prietenii

sai".

Soljenitan

a

aratat foarte

bine

aceasta ta1?nire

a

coni;;tiintei:

foamea,

atunci

cand,

de

de

exemplu,

omul i:?i poate invinge

dorinta

supravietuire,

In gulag

printr-un gest de compasiune

scriitorul a avut mai intai, in

in care rtsca totul.

fat-a

unor tortionari care-i te-

rorizau pe "politici", revelaµa

"bestiei-umar.ie":

"Nu,' acestea

nu

sunt fete,

nici macar fete

de maimut:l - o fata de mai-

I

nu mai

nu,

ce

eA.rprima

muta

vedeti

 

,

I

'

mai

seamana cat de

cat cu

cea a

sunt ma$ti crude,

mar$ave,

care

* Credem ca autorul se refera la invierea

:?i

spre osanda.

cf:

iar cei

ce

aufdcut

de apoi care poate fi spre

ce

aufacut cele bune.

11 (In.

viaµ ve-?nica dar

spre invie eCL viefii,

r

5,

29).

(N.

tr.)

«$i vor i e?i cei

cele rele,

spr e fnvi erea osandiriL

13

OJ

r,-,

l,

1

OLIVlER CLEMENT

TRUPUL MORfll

$1

AL SLAVE!

decat 13.comie

batjocura."

Este o condtµe

a trupului,

desigur.

o picatura de ve9nicie

care,

daruie9te plenitudine

.nu este deloc

cea definitiva caci "linia care desparte binele

clipei in care Intreaga

faptura

ni

se umple de eXistenta.

de rau trece prin inima

fiecarui

(

De la bine la rau

Aceasta dialectica se inscrie in relaµa dintre trup $ice-

om

nu este decat un pas,

proverbul. Deci, ·ca urmare,

lalalt

cum este mscrisa

in relaµa sa cu lumea.

de la rau

la bine"s.

Numai

trebuie fa.cut in

acest pas

ca

anumite imprejurart.

il

face,

in lagarul din

Fiica dragostei

***

inocentul,

Grania cand refuza

"adapostul"

distribuirii

Celalalt imi

painii. Daca ar

fi

asa cum si eu

fi

insemnat sa ramanii la ca.1-

acceptat ar

ii

ui.

n Eseu desp

sun

dura f?i sa manance

- irea e

Claude Tresmon-

rai.cd.,

pe saturate. Dar legea gulagului

cerea

cu accente claudeliene:

ca eel care detinea

"in iubire, un suflet cu-

aceasta functfo

sa fure din pfilne

pen-

noa9te nemijlocitun alt suflet; ii"1.tre ele nu se mai interpune

tru torµonarii

binevoisera sa-1 faca

la puterea

rp.ci un trup; trupul

lor. Din acest motiv

e sufietul.

(

) Cum ai putea

a refuzat Grania:

fi

desparµt

"Ce suflet trebuie

chiar de ceea ce e9ti?

sa

Nu trupul separa,

ai ca sa furi din hrana

ci minciuna. Doua

unui detinut macar un gram?".

suflete vii i9i afla guslul pe care

Gherasimovici din Primul cerc face acest pas cand refuza

il

are fiecare, gustul acela

tainic ce face parte din «numele»

puna la punct

sa

dispozitivele

nou «pe care nimeni

nu-1

politiste cazand

astfel

in

decal primitorul»

"cercuri"

(Apoc.2, 17)."6

mai infernale.

11 face f?i Inocenµu Volodin,

diplo-

Dar

de asemenea, ca a

mat in culmea carterei,

fi

trup inseamna sa

fii

atunci cand, cu riscul

ex-

Vietti, averti-

pus ranirii, distrugerii.

Sa

fii

ex:pus torturii $i violului.

fi

zeaza un om ca va

Pen-:-

Alegerea

poate chiar sa nu

tru fiecare, cela.lalt

est e, in cele din urma,

aiba nimic spectaculos

inscriindu-se in smerenia cotidianu-

aceasta fata din

fata

de care nu poµ trece,

ta

lui.

Un Ivan DenisoVici,

care te someaza sa-i raspunzi.

sau portarul de la

$UrCI.?ca,

Spiri-

cum sublina mereu Emmanuel

dob,

Levinas. Unii raspund,

au

adi-

treaca limita

sa nu

dincolo

de

devii

care

ca devin responsabili.

Altii ucid

"mancator de oameni''.

$f eXista mulle maniere

Soljeni\:an, atunci cand

ii evoca

de a ucide

de a te sinucide -, sau tortureaza

toti

acef?ti

pe

Incercand

oameni

ai

datoriei,

ai

devotamentului,

sau

sa transforme relaµa prea grea

ill

posesiune, sau sa-i smul-

pentru care

$i respectul fata

de

altii

depa9esc

ga persoanei, prin trup, taina sa. Tortura este sufertnta pe

instinctul de conservare

sau cautarea placerii.

produce omul, intr-un

care

'

vertij

de vinovatie $i anean:-

Persoana Incearca

l

sa-9i

"strapunga"

condi1JEmartle pe

tizare;

$i este mai ales,

tocmci

care le

modifica in felul aces ta. Persoana

aceasta,

est r;

':autGti=aI:ts.::_

provocata altora pentru a le Viola taina, pentru a le desfi-

-

- ",

cen

autexousia

cum spun Parinµi

Bisericii. Ea poar-

i! £

gura fata care

ne intreaba, care ne acuza -

ah!

ta in adanc

sa crap ochii

e1

f

or pe care nimic

din aceasta

neVinovatiei care ma judeca!

- in fond, fie ca o

lume nu-1 poate

potoli,

dar

"palatul rnemoriei" pe care-1

sau

:?i

distruge

pentru a

nu,

chipul lui Dumnezeu

din ei.

tanarul

cerceta

Augustin, aceasta misterioasa

t £

unitate care,

vrerne cat omul se va naste ca

- i rnereu is

de-a lungul vietii,

i-

-

sintetizeaza, integreaza momentele tim-

IT

sa-1 transforme p e ce1alalt in sclav sau in vriljma9. Sclav,

l tJ

pului $i "tarana" pamantului.

In temporalitatea murttoare

sa se creada Dumnezeu,

ca

stapan suveran pe Viata,

pe

5 .

Archipel du Goulag,

fr

tr.

Paris,

F

1974. t.II.

p.459.

6. Op.cit.,

p.105.

r

t

14

15

t

).

i

OLIVIER CLEMENT

TRUPUL MOKfII

:;>I

AL S LAVEI

durerea. pe m oartea celuilalt.

in

vrajma9. ca sa-9i u9.ureze

propria angoasa aducand

ca jertfa un tap

, Dar celalalt,

in clipa

in

cea mai mare putere

care am

asupra lui,

refugiaza fn moarte.

De

aici

lui

Maurice

Blanchot cu privire

remarca

la

cartea 1Ui Robert Antelme.

Specia umanli:

"Omul este indes-

truc;:tibil, ceea ce inseamna ca nu eXist;l o limita in distru-

a.tor !?i prada sa. In paleolitic

omul

gere'a om.ului."7.

"cosmizandu -· :',>i''

grota inirnii - reprezenta

grota -

pe pereµ aceste anirnale

ihstelate_

***

Astazi,

ornul

distruge numeroase

specii,

iar pe

altele le ingramade!?te intr-un fel de lagare de concentrare

observa\ji

se pot face

ca sa le

despre relatia dintre

cu hormoni.

Facand din lurne prada sa,

cade el

prada lumii.

Elanul

al

trupului

neasumat:

devine "extazul"

involuntar al mortJi,

care este buna pen-

tru ca p'une capat

acestei relaµi

f?i

lirniteaza jefuirea;

dar

a-1elibera adica de "e.xistent.a

in van", de a§piratJa spre rie-

persoana greu afundata

in trup,

in mod paradoxal, in loc

! I

ant

pentru a-1 insufleµ·. sfintj. - comunicand

' sa transfigureze tot ce este trupesc,

"lutului", f?i

i:'?i

distruge proprtul

,

in

trup. In "sacul sau de piele"

Suflarea dumhezeiasca.

acest caz,

destinat bolii, ofilirii,

descom-

punerii, trupul seamana cu o sarnanµi

Trupul trebuie

exprtme, prj.n munca,

care nu va mai ajun-

ritual,

arta,

- ge sa rodeasca, elanul unui dialog

caracte.rul

fara

teofanic

t?i

dialogql

absolut, care Il res-

al lumu:

Adam

- noi toµ

pinge sau nu-L

este chemat

Interlocutorul absolut.

sa

Vietuitoarele" cu toata fiinta sa,

Iata o

chemare. De acum nu mai putem inaint.a

cu toata genialitatea sa, cu toata uimirea t?i recunot;;tinta

in aceasta medi-

sa.

tatie -decat plasandu-ne in raspuns,

Ceva din aceasta voca\je

adica in Revelaµe,

a qai:quit, .sau s-a manifestat

la

in

care, de·altfel,

:ti-am incet.at sa facem aluzie.

culturile arhaice in care omul chiar t;;'i cand ft;;i ara paman:-

tul dansa Viata cosmica,

participand astfella jocul zeilor.

Trupul sau intra atunci

in armonie cu eXistenJ:.a

universa-

la, cu psihismul cosmic, prin modalitati

"subtile"

care apoi

s-au ascuns, s au au d!sparut,

ramanand doar la c;:l\jva

in-

i

tentaµ

divizi

de capacitatea de

a fi

medium,tsau de magie.

!

Sunt modalitaµ pe care Kahbala, ,unele curente yoga.(mai

I

ales

tantrismul)

si

medicina

extrem,.-orientala,

I.

ca acu-

[

punctura ,de ·exemplu, au incercat sau inca mai incearca sa

t

le foloseasca. ·

I-

t

7 .

L'entretien infini,

Paris,

1969, p.200.

\,

l

16

L

t

i

i

f

infini, Paris, 1969, p.200. \, l 16 L t i i f cosmos trup . Omul
infini, Paris, 1969, p.200. \, l 16 L t i i f cosmos trup . Omul
cosmos trup . Omul este chemat sa-si asume universul in·trupul sau in trupul c9_lectiv al
cosmos
trup . Omul este chemat
sa-si asume universul
in·trupul sau
in trupul c9_lectiv al umanitaµi
pentru a-1
elibera de
"vanitate",
spune Sfantul Apostol Pavel,
pentru
"vanitate", spune Sfantul Apostol Pavel, pentru Dar "cosmizandu-se" astfel, omul risca sa se
"vanitate", spune Sfantul Apostol Pavel, pentru Dar "cosmizandu-se" astfel, omul risca sa se
Dar "cosmizandu-se" astfel, omul risca sa se iarda sau sa nu se cunoasca e sine
Dar
"cosmizandu-se"
astfel,
omul
risca
sa se
iarda
sau sa nu se cunoasca
e sine c
.
a
ersonala pro-
priu-zisa,
-
chernata la comuniune, nu la contopire.
- IndiVidualizarea a dus. de-a lungul preistoriei
istoriei,
1-a,.
opaciZarea trupulu1
t;;1
la dezvoltare
,
-
mea ca aceea e pra vedea fig un de :aru ma le in constelaµi t?i
mea ca aceea
e pra
vedea fig un
de :aru ma le
in
constelaµi
t?i

(\A

/

TRUPUL LUI HRISTOS

'

LITURGIC

I la intruparea Cuvantului, de la patimirea

mai pornind de la ;:;i dinauntrul

este

o

Persoana dumnezeiasca

Trupului

-

Un crei;;tin nu poate vorbi despre trup decat pornind de

i;;i

lui

inVierea Sa. Nu-

Hristos_

Hrtstos

Dumnezeu in persoana,

Ii;;i

asuma

daca putem indrazn:i acest joc de cuVinte - Care

deplin firea umana 9i

deci

e:xistenta trupeasca.

Deplin,

dar fara cea mai mica opacitate, fara cea mai mica distanta

int.re corporalitatea Sa 9i taina PersoaneL -Trupul lui Iisus,

tesut din toata materia cosrnica,

i;;i ea marcata de chinul :;;i

geruul oamenilor - pe muntele Schimbaru

tele

la Fata

:;;i

Ii

sunt patrunse de lumina dumnezeiasca

-, alipindu-

Se de Tata! nu inceteaza sa Se faca, sa faca din acesta tesa-

tura un

trup

euharistic

(in

greaca

eukharisto

inseamna

"multumesc"). $i tocm2J prin aceasta, trupul Lui, care este

trupul unei indiVidualitati din lumea cazuta, este ::;>i trupul

comuniunii, trupul panuman

beaza inceputul

mai ales,

;:;i

cosmic, trupul care inglo-

caci i9i asurna "hai-

nele noastre de piele", adica istorta

gica 9i creatoare . Situat intr-un punct anume in limp 9i in

noastra cea totodata tra-

spatiu, este, totodata, locul lor,

"pentru ca intru El au fost

fa.cute toate,

cele din ceruri 9i cele de pe pamant

(.

), prin

18

I

[

! t

!

i

I'

I

I

I

i

I

I

I

!

t

I,

I

t

TRUPUL MOKfII

AL SLAVE!

El

pentru

)

i;>i

toate prin El sunt a;:;ezate" (Col.

1, 16-

deVine astfel tru-

omenirii :;;i al universului pat.runs de comuni-

"Fiului omu-

"lui'' ceresc care:-tn Cartea lui Daniel, apare ca o personalita-

17).

Trupul Sau de jertfa side rugaciune

al

pul Ullficat

unea treimica. Trup al omului pamantean

::;>i al

te

cuprinzatoare,

"corporativa",

cum

spune Mitropolitul

loan al Pergamului1, astfel incat sacramentalitatea

ascun-

sa a cosmosului i9i gase9te in.sfar9it

in Euharistie,

"potir al sfritezei".

expresia eliberatoare

j

Trupul lui Hnstos, ortcat ar fide indiVidual,

nu este, ca

al nostru, un fragment de umanitate

ne agatam cu gelozie, cu disperare,

9i de univers

$llind bine ca.

de care

in defi-

nitiv,

totul ne

scapa.

::;>i

asumate prin Iubirea fara de margini,

Trupul Lui

este

intregul

univers

omenirea intreaga,

de Iubirea care daruie9te ::;>i iarta*

(adica re-creeaza),

;:;i

prtn

aceasta tainic mantuit de opacitate

::;>i desparttre.

Minunile

pe care le descriu Evangheliile nu sunt miracolele pe care

a

refuzat

sa le faca lisus

ccµid

a

fost ispitit in pustiu,

ci

semne ale acestei. trcµ1sfigurari mantuitoare catre care, de

acum,

ii

este deschisa calea 9i omului care i:;;i gase:;;te

(sau

regase9te)

in acest Trup

de lumina vocatia sa de ·"creator

creat'.'.

Caci,

in acela9i timp, ·Iisus

este eel

care

dezvaluie

persoana dincolo de pacatul ei, de ru:;;inea

ei, de decaderea

ei, de indata ce-9i intoarce cat de puµn fata catre El, fie

\

numai intr-o credinta_ timida :;;i

"Cred, Doamne,

ajuta pecredintei mele!". Atunci persoana dobande9te de la

r

t.

·.

I!'

if

.:

fu

El neVinovatia fiintei $i viitorul, $i prin urmare, chiar posibi-

(femeia pacatoasa sau

Niaria, sora lui Lazar, nu se 9tie)

litatea comuniunii.

Cand o femeie

h

arata iubirea in cea mai

trupeasca maniera (9tergerea picioarelor

cu

parul

capului

este

chiar simbolul actului intim

dintre barbat $i femeie)

1.

*

,donne"

Jean

In

Zizioulas,

L'etre ecclesial,

Geneve,

1981, p.113

s.

franceza un foarte frumos joc de cuVinte:

(n.

tr.).

"qui donne et qui par-

19

{

l

1

OLIVIER CLEMENT

TRUPUL MOR'fll !?l AL SLAVEI

Iisus o accepta,

ii dezvaluie

profunda:

l

noul botezat 9i prin care se redobande9te

"mult a iu-

trupul din Rai).

b it "

9i a mint e9te

de

"inmormantarea"

Prin

lnviere,

Sa;

intr-adevar,

scrie Dionisie Areopagitul, "fiinta

intreaga"

a

aceasta iubire

nu va fi

luc,rurilor '"este-mantuita

pentru moarte,

ci pentru inviere,

deplin 9i pentru totdea-

una2".

l§j

care

desavar9e9te unirea cu

Pe tarmul

Marti

Tiberiadei, Hristos inviat

li al?teapta pe

spun

Srinµi

Partnµ;

El nu are ems individual,

ucenici .cu "jar pus jos 9i pe9te pus deasupra"

9i a9

adauga cu

(loan

21,9):

Berdiaev:

datortta androginitaµi Sale spirttual.e caci poar-

in

9i

care se'reflecta cerul, lacul Ghenizaret rotund ca

marea

cerul, ro9eata jaratecului

ta in El toata firea

(stralucirea ro9ului ceresc, pe ca-

umana, ·9i polarttatea

masculiriului 9i pe

re-1

$i

gasim

cea a femininului).

in

icoanele

si

Novgorodului),

aceasta scena dintre Iisus

pe9tii,

simbolul

femeia

}

omului nascut din apa 9i

pacatoasa,

foe,

pranzul imparµt in bucuria

deplinatatea

t

sau o

'9i de-

nebuna a nemuririi, iata deja Imparaµa lui Dumnezeu. Aici

.

plinatatea duhovniceasca

devin una.

I !;

9i acum. fmparaµa,

adica 9i pamantul, "sfantul trup al pa-

Trup

acest

a in .Ghetsimani 9i pe Gal-

' mantului"

(cum

ii

placea 1ui Merejkovski sa spuna)

gota toate agoniile

"izbavit

no:astre ,' cand Cuvantul

t

a indurat ome- --

din robia strtcaciunii ca sa fie parta9 la libertatea martrii fi-

trupeste. angoasde 9Lcbinurtl'e'

noastre. ne mai fimd,

J

ilor lui Dumnezeu"

(Rom.

irl

8,21).

In Adam

adancurile personale.

eel

desavarsit,

tri1p

ck_cat

rlezmemfuat

f i

in hatjocu-

trupul precar, supus marginirii

ra

mortii, devine trupul fn-

oamenilor 9i

Tatalui, atunci totul a disparut

in

Vierii, trupul slavei.

lumina; prapastiade µecuprins c1irrunt:ea-:S--apatam

i i

s --anul-

Aceasta transfigurare

a universului ramane iradiere

lui Duinnezeff

piin

-d1Sperarea omeneasca a

tainica, la care,

deci,

-

9i noi revenim tainic,

disperarea universala,

prin

l

Meu,

Sfintele Taine.

Pentru

"focl11

-

-

asclJ.ns

9i parca inabu9it

de ce M-afp ar aslf?"

ca

umplutt1l'Suflarea- S!antacare --

i

:

sub cenusa acestei

lumi

) sa izbucneasca

-

si ' sa imbrati-

pe toate le

-·------·---- --,- ·---- -

-

-.

in mfunile Tale imi dau

du:-----r

-

)

.

, r

7

dumnezeieste invelisul

seze

.

mortii3"

trebuie

hul",

ca omul

acel Duh,

Duh pe care-L da Sfintei

sa

spre sfintenie,

cu

drepta-

--- Maria

ApostolulUi

I l

loan :

prtrria Biserica de la piciorul

te, frumusete.

cru-

·

Atu:ici_

t

-

s-a

"Sa nu uitatJ., este o slava sa trfue9ti!",

a

Io

spunea Rilke.

trupul mvieru '. Moartea

Hristos,

presentimentul poetului deVine

G'

adevar.

Tradip.a

patristica cea mai veche marturise9te

cu ta.rte aceasta re-

zortle Pa9telui, locul absentei Sa1e e umplut pe veci de

integrare spirttuala a trupesculUi,

9i tema a fost relua:ta

su9i Dumnezeu.

la

inceputul secolului al XX-lea de catre marii filozofi religi-

fara indoiala pe muntele Schimbarti

la Fata Iisus

"a

osi rusi, dar si de cei francezi

ca Maurtce

stralucit ca soarele"

si Charles

(Matei-,1

dar cu Moise 9i Ilie a .vor-

7;·2),

J

'

'

Peguy.

"Caci insu9isupranatura1ul este trupesc"

'

bit despre

scrie aces-

ie?irea

(exodosr

Sa, .adica despre ,Patimile

Sale.

din urma in

ta

Eva.

Iar in

Victor Marie,

Adevarata Sa Transfigurare

contele Hugo,

vede

a avut loc

µi

mor-

ti-i

9i a iadului, pehtru c_ai trup'\+f'

stap<V,:Ut

.2.

Numiril.y

11, 1

2.

cap.

sa fie imbracat in lumina (vesmantul

alb cu care e imbracat

3. Grtgorte de Nyssa,

Contra

lui

Eunomie,

PG 45,

5,

708.

20

21

f

f'

-s-a

:

noastra. toate mortile care ne ta1e Viata deVin cale d e inViere. Intre cruce; coborarea
noastra. toate mortile care ne ta1e
Viata deVin cale d e inViere.
Intre cruce; coborarea
la iad si

OLMER CLEMENT

taina intruparii ca pe o reculegere a unei succesiuni tru-

pe9ti, o incoronare

) ca incoro-

a unei seminp.i trupe9ti,

narea, desavar9irea unei istorii ajunse la trup la parnant. Prelungind cuvantul Sfantului Grigorie de Nazianz:

"Cateva picaturi de sange au reinnoit tot pamantul4", lui Serghei Bulgakov ii placea sa spuna ca pamantul, primind sangele ta9nit din coasta strapunsa a lui Hristos a devenit un imens Graal Prin Sfanta Liturghie omul se statornice9te in acest Trup viu 9i de viata data.tor. Eu a9 spune: trupeasca Litur- ghie. Voi evoca mai ales Liturghia ortodoxa pe care o cunosc puµn mai bine 9i pe care o gasesc plina, de nedespartit de sensul tainei 9i de sep.sul Intruparii ·(eel putin daca se elibereaza de cei doi paraziti ai sfu: ritµalismul cleri-

calizarea prin care, di:r:i cauza invaziei cfildiceilor in vre-

gesturile ·originare au fost

interzise poporului 9i p.astrate in spatele iconostasului de

catre o biserica a clericiJor. Dar perioada aceea s-a ispraVit

care, de cuVinte

al lui Jean Guitton, a sacrtficat nwnen pentru lwnen, adiea tainapentru intelegerec,t prin raJ:iune, Dil1tat1 asemanatoare geniul propriu: e suficient sa mentionari1 aici uimitoarele realizari ale lui Andre Gauze Oricum ar fi, in Sf?.nta Liturghie oamenii, fiecare 9i impreuna, trebuie sa-:;;i faca ucenicia trupului ca trup li- turgic, ca trup care inviaza prin participarea euharistica la Trupul Celui Inviat. Cultul, 9i precizez: cultul cre9tin care este cautarea comuruunii :;>i nu a transei (ca .in unele dan- suri sufite sau in vodu*), constituie poate astazi singura

mea lui Constantin

eel Mare5,

astazi.) Tradipa liturgicil latina

4 . Cuv. 45, Despre

29, PG 36,664.

diaconale in Liturghia Sfantului loan· Gura

de Aur. • Cultul Vodu sau al

de ortgine afiicana. este con-

siderat o intrupare a Fiintei supreme preotu i:i aduc jertfe sangeroase. Membrii sectei, dupa ce beau sange pe rand, se dedau unor dansuri rt- tualice urrnate de orgii n octurne. (n.tr.)

5.

Separarea ecteniilor

22

TRUPUL MORfll $1 AL SLAVEI

posibilitate de a exorciza o sacr alizare narcisiaca 9i angoa- sata a trupului , avand in acela9i timp puterea de a Vinde- ca prin ansamblul sau traditional de gesturi (iar criza actuala care, folosind o expresie a lui Soloviov, este mai

i?i "descompunere" in Vest,

trebuie sa ne ajute sa devenim pe deplin ·con9tienµ de aceasta uniea posibilitate).

.Sfanta Liturghie ne a9aza pe fiecare la lui in

degraba "petrificare" in Rasa

rJ.t

Trupiil ITii Hr1stos7 s-p-atru n emarginit al Suflarii care poar-

ta lumea, dar 9i laca9 al Tatalui

Sfintei Treimi se ofera comun.iunii omene9ti. "Stare de jert- fa". spunea S fa ntw Chiril al Alexanartei (lfiSensul de jert- fa de reintegrare, de sfinµre), trup de ofranda in care ne oferim impreuna, "pe noi in9ine 9i unii pe al\:ii 9i toata viata noastra", FoculUi durnnezeiesc care, ca raspuns la epicleza

Trun

in care comuniunea

- "trimite Duhul Tau eel Sfa.nt peste noi 9i Beste darurile puse inainte" -, ne mveste9te simturile, trupescul cu o noua demnitate. investitura se face printr-o frumusete care nu aparµne esteticului, prin frumusetea aceea despre care ·

vorbea Areopagitul ."pentrll, care sunt toate armoniile 9i prteteniile 9i comuniunile in,tre toate 9i toate"6_ F:rumusete totodata trupeasca 9i luminoasa, care atrage simturile pen- tru a le impaca 9i a le trezi la lucrarea lor duhovnicea9ca 9i, prin ele, daca este posibi}, sa fie trezita pana la urma 9i inima. Teologia devine imn, poezie "noetica" al carei ritm, slujit 9i amplificat de can.tare, face sa iZVorasca, prirt pau-

9i amplificat de can.tare, face sa iZVorasca, prirt pau- le; zele dinauntrul stihurilor s3 tacerea Duhului

le;

9i amplificat de can.tare, face sa iZVorasca, prirt pau- le; zele dinauntrul stihurilor s3 tacerea Duhului
9i amplificat de can.tare, face sa iZVorasca, prirt pau- le; zele dinauntrul stihurilor s3 tacerea Duhului

zele dinauntrul stihurilor s3

tacerea Duhului care se odihne9te in inima Cuvantului. Icoanele, chipuri ale ve9niciei, ne conduc in comuniunea sfintJ.lor. Lumanartle amintesc_de prefacerea., materiei m lumina. Mirosurile, invaluindu-ne ca mireasma pama11tului de dupa pioaie, ne impresioneaza eel mai arha-

ic 9i, totodata. eel mai pamantesc dintre simturi, simt ul

o tacere de dincolo de tacere,

_,_

mirosului. In filmul lui Bergman. A

pece te, un cava-

6. Despre Numiri.le Dumnezeie?ii. IV: 7.

23

}

! !

t

(

!

\

(

OLIVIER CLEMENT

-- --=

ler ratacitor in cautarea adevarului este pr-imit intr-o s eara

de ni1?te nomazi,

fara indoiala boemi,

popositi pe

o faleza

langa mare.

O tanara

ii

da sa bea lapte·direct dintr-o stra-

china. In momentul acela izbucne$te dureroasa intrebare:

"Dumnezeu

chiar

nu

poate

fi

cunoscut

cu

(Intrebarea e a lui Bergman, fiu de pastor ca

:;>i

simturile?"

Nietzsche).

Raspunsul, fara nici o indoiala.

se afla in Sfan ta Liturghie

Sfanta-Liturghie cere un SR,a.tj

u, fie unul care intrupea-

ca Intr-o bisertca romana, pana la blanda

puternica

bolta a absidei altarului, fie unul care transfigureaza, ca: in

armorna rasartteana dintre cupola

apoca-

lip tic.

In Sfanta Sofia (cea din Constantinopol) binecuvan-

tarea cupolei

se

cu' naosul terestru

ilti.minandu-1

E

bland printr-o desfai;;l.lrare neintrerupta de semicupole.

mare

U1?oara,

plina in acela1?i tlmp. Arhitectii

au

ferestre cadrilate, patrunde la baza cupolei prin f?irul'nein-

o

lucrat cu luniina.

intra in valuri prin imensele

trerupt de ferestre arcµite ',

trarisfigureaza

·

,

iar cupola , plutind peste ea,

Sfanta Li tu rghi e

care

vine

fata

de

face

timpul

permeab !_l"la

care

:;;i

tgppul,

Imparatia

·sau ,

Ciclllnle

astrale nu-I

IIl.ai

inrobesc

pe

om,

ci

fi

t

!

l

I

r

1

'

I•

f;

i

f

I

f,

_ll

"

tl'

i'

I'<

··

.,,;

1

t

'·'

f;·

.

celel)reaza liberl2:tea graVitand injlirul "Soareiui qreptaµi".

Timpul incre:;;tinat dep.a:;;ei?te f?i 1ritegreaza atat aJ::>0rdarea

ciclica

qin

religiile arhaice cat !;'i pe

cea

a Vechiului

Testament

nu mai

o

sa

ii'Frrmr11e

.

Na.'?,terea

ongini,

i

cosm ce,

cu

-------

Domnului

Ii

Cel

ce vine

si

nu inceteaza sa Vina.

ofera

t

solstit:J.ului

de

'

-

-

,

iarna intreaga

sa semr,iillcatie de int oarcere-:schimoare,a

sensl.llui:

tea

1$i

opre$te

crel?terea

l?i,

zi'ua.

n oap-

este

"noaptea luminoasa" ,

117

care

e c hilib reaza lu m ina si intunencul '. ,iar intunericul e ilumi-

,-

-

.

'

'

.

.

.

.

nat de luna

plina.

saptamanii

- sensul in ziua de du mtnica,_Pfl§te $i ea

i;>i,

ca intfila $i

a

opta

24

;,

'

;f.

r,;,

f

lf

tr

'

'

r

i;

.

"'

t{

l ;o'-'.

;,:.; v

TRUPUL

MORTII

AL SLAVE!

zi,

reprezinta in Hristos-"Alfa

$i

Omega",

in acela$i timp,

proiectul paradisiac $i desavfu$irea din Imparatie.

Iar s im -

bolismul tradit.Jonal

al

zilei 9i

.al

noptii

este

rasturnat

de