Sunteți pe pagina 1din 32

Spirochete

Spirochete
Bacterii Gram negative subtiri, spiralate
Mobile (organite de locomotie situate in spatiul
periplasmic)
Genuri de interes medical
Treponema
Borrelia
Leptospira

Treponema

Spirochete subtiri
Mobile (filamente axiale inrulate in jurul protoplastului)
Strict anaerobe sau microaerofile
Foarte pretentioase nutritiv
Specii de interes medical
Treponema pallidum
Treponema carateum

Treponema pallidum
Patogen uman
Spirochete f subtiri, vizibile la ex microscopic pe fond intunecat
sau imunofluorescenta (marcare cu Ac antitreponemici)
Mobile (miscari de flexie, insurubare, translatie)

Treponema pallidum
Nu cultiva pe medii acelulare
Foarte fragila in mediu extern (la temperatura camerei moare
in 2 ore, la 42 C moare in 1 ora)
Transmitere pe cale sexuala sau transplacentara
Structura Ag
Cardiolipin treponeme patogene si nepatogene, tes animale
Ag proteic de grup la treponeme patogene si nepatogene
Ag proprii treponemelor patogene (tulpina Nichols de T pallidum)

Factori de virulenta
Proteine ale membranei ext
Hialuronidaza

Treponema pallidum
Clinic
Sifilis primar leziuni localizate, superficiale, bogate in
treponeme, evolutie spre vindecare spontana
Poarta de intrare mucoasa intacta sau erodata
Sancru de inoculare papula, apoi leziune ulcerativa, nedureroasa, pe o
baza indurata, aparuta la poarta de intrare, la aprox 3 sapt de la
inoculare; dupa 1-2 sapt apare adenopatia regionala, dura, nedureroasa
Evolutie spre vindecare fara cicatrizare in 2 luni

Sifilis secundar leziuni generalizate, bogate in treponeme,


evolutie spre recidiva sau vindecare spontana
Leziuni secundare diseminarii sangvine: eruptie cutaneo-mucoasa,
meningite, hepatite, nefrite

Treponema pallidum
Clinic dupa stadiul secundar
Vindecare microbiologica (25%)
Evolutie latenta, asimptomatica (25%)
Reactivare - sifilis tertiar leziuni localizate, sarace in
treponeme, evolutie spre distructie (hipersensibilitate de tip IV)
Cutanate, osoase
SNC: paralizie generala progresiva
Cardiovascular: anevrisme, insuficienta aortica

Sifilis congenital (dupa transmitere transplacentara) infectii


latente, malformatii, moarte in utero

Treponema pallidum
Imunitate de infectie
Diagnostic indicat la persoane cu
Suspiciune clinica de sifilis
Risc crescut: diagn de infectie cu transmitere sexuala,
comportament sexual cu risc
Sarcina

Diagn de laborator
A. Ex microscopic
. cu fond intunecat pentru evidentierea treponemelor mobile
din leziunile de la nivelul mucoaselor din sifilis primar sau
secundar
. Sensibilitate redusa, specificitate limitata in cazul leziunilor
orale nu diferentiaza treponemele patogene de cele
nepatogene

Diagn de laborator
A. Ex microscopic
. imunofluorescenta directa Ac anti-Treponema marcati cu
fluorocrom
. Impregnatie argentica ex histopatologic

Diagn de laborator
B. Ex serologic principala metoda de diagnostic:
. Teste nespecifice (non-treponemice)
. Teste specifice (treponemice)

Diagn serologic al sifilisului


1. Teste nespecifice - screening
. depisteaza Ac anti-cardiolipin: VDRL (Veneral Disease Research
Laboratory), RPR (Rapid Plasma Reagin)
. Sensibilitate f buna, specificitate moderata
. reactii fals pozitive temporare (endocardite, vaccinare recenta,
sarcina) sau de durata (boli autoimune, hepatite)
2. Teste specifice confirmarea rezultatelor pozitive la VDRL, RPR
. depisteaza Ac anti-Treponema: FTA-Abs (Fluorescent Treponemal
Antibody Absorbtion), TPHA (Treponema pallidum
Hemagglutionation)
. Sensibilitate f buna, specificitate >97% (reactii fals pozitive: boli
autoimune)

Diagn serologic al sifilisului


Suspiciune
clinica
Reactiv

Reactiv

Sifilis prezent
(caz nou sau caz
tratat anterior)

Test non-treponemic
(RPR sau VDRL)

Nereactiv
Test treponemic
(TPHA, FTA-ABS sau EIA)

Nereactiv

Sifilis absent sau


infectie foarte recenta

Sifilis absent
(test nontreponemic
fals pozitiv)

Diagn serologic al sifilisului


Dgn serologic al sifilisului
Reactii fals negative: imunodeprimati (SIDA etc)!
Dinamica Ac
Teste nespecifice

Teste specifice

pozitivare in 2-3 sapt (cel mult 3 luni) de la contactul infectant, in absenta tratamentului
Titru crescut in sifilisul secundar netratat
titrul scade lent in stadiul tertiar (serologie negativa in 25% cazuri); si in LCR
Titrul scade in cursul tratamentului si se negativeaza la 6-18 luni teste de monitorizare
Pozitivare precoce in stadiul primar
Se mentin pozitive mult timp dupa tratam eficient; nu se utilizeaza pentru monitorizare

Dgn sifilisului congenital: dinamica semnificativa, depistarea IgM

Diagn serologic al sifilisului


Stadiu

Primar

Secundar

Tertiar

Durata

10-90 zile

6 24 sapt

Leziuni

Sancru

Lez. cutaneomucoase

Ex microscopic din
leziuni

Test nontreponemic
(RPR, VDRL)

Test treponemic
(TPHA, FTA)

* testele serologice pot fi negative inainte de seroconversie (testare precoce)

Treponema pallidum
Tratament
Penicilina de electie; benzatin penicilina in primele doua stadii,
penicilina G- sifilis tertiar sau congenital
Reactia Jarisch-Herxheimer
Febra, cefalee, tahicardie, aparute la ore de la prima doza de penicilina
eliberare masiva de componente endotoxin-like, dupa distrugerea rapida a unui nr
mare de treponeme

La cei alergici la penicilina doxiciclina

Profilaxie
Masuri de prevenire a transmiterii sexuale
Leziunile genitale determina risc crescut de transmitere si a altor infectii

Borrelia
Spirochete groase, cu 3-10 spire largi
Mobile (miscari de insurubare, oscilatie)
Pretentioase nutritiv, microaerofile, cultiva pe medii acelulare
complexe, la 32 35C
Transmise prin vectori (artropode hematofage)

Borrelia
Boala

Specia Borrelia

Febra
recurenta de
paduche

B recurrentis

Febra
recurenta de
capusa
Boala Lyme

Rezervor
animal

Om

Vector

Raspandire

Pediculus
humanus

global

Diverse specii Rozatoare

Ornithodoros

Africa, Asia,
America N

B burgdorferi

Cervidee,
rozatoare

Ixodes

America N,
Europa

B afzelii

Rozatoare

Ixodes

Europa, Asia

B garinii

Rozatoare

Ixodes

Europa

Borrelia recurrentis
Rezervor uman, vector paduche de corp (Pediculus humanus)
Factori de virulenta
variatia antigenica la nivelul unor proteine ale membranei
externe (proteine variabile majore) determina evadare imuna si
producerea unei recurente
Patogenie
Contact cu artropode hematofage infectate
Diseminare sangvina
Aparitia raspunsului imun elimina borreliile din sange
Borreliile din tesuturi realizeaza variatie antigenica si
consecutiv descarcare bacteriemica, manifesta clinic prin
recurenta

Borrelia recurrentis
Clinic
Incubatie o sapt
Debut brusc, cu febra (> 39 C), mialgii, hepatosplenomegalie, cu
durata de 3-7 zile
Reaparitia febrei, dupa o perioada de afebrilitate (o sapt)

Borrelia recurrentis
Diagn de laborator
Ex microscopic frotiu din sange periferic (recoltat in cursul
episodului febril), col Giemsa
Cultivare medii speciale
Teste serologice nu se utilizeaza (variatia Ag impune variatia
Ac)

Tratament
Doxiciclina de electie

Profilaxie
Dezinsectie, masuri de igiena

Borrelia burgdorferi
parazit obligat intracelular
Transmitere prin capuse din genul Ixodes, care se hranesc pe
gazde diferite, in functie de stadiul de dezvoltare
Larve si nimfe rozatoare
Capuse adulte mamifere mari (salbatice sau domestice)

Borrelia burgdorferi
Factori de virulenta
Flagelina
Proteine membranare
Lipoproteine liganzi pentru toll-like receptors (TLRs) de pe
suprafata monocitelor, cu eliberarea consecutiva de citokine
proinflamatorii
proteine de suprafata (outer surface proteins, Osp): OspA, OspB,
OspC
codificate plasmidic
Expresia lor reglata in functie de semnale din mediu (ex. variatia OspA la
OspC este asociata cu trecerea din intestinul capusei in glandele salivare)

Borrelia burgdorferi
Clinic
incubatie de 3-30 zile
Manifestari precoce localizate
eritem migrator (leziune > 5 cm, eritematoasa la periferie
si decolorata in centru), care dispare in sapt
Nespecifice: astenie, cefalee, mialgii
Manifestari precoce diseminate
Cardiace aritmii
Neurologice

Borrelia burgdorferi
Clinic

Manifestari tardive
musculo-articulare - artralgii , artrita
neurologice (meningita, encefalita, neuropatie)
cardiace (miopericardita)

Borrelia burgdorferi
Diagn de laborator
Ex microscopic - sensibilitate redusa
sange, sediment LCR (Giemsa, imunofluorescenta directa)
Biopsii tisulare (piele) impregnatie argentica

Cultivare sensibilitate redusa


Dgn molecular
Dgn serologic
IgM sau IgG titru semnificativ sau dinamica semnificativa
Reactii fals pozitive: treponeme orale, alte borrelii, boli
autoimune
ELISA, apoi WB

Tratament
Doxiciclina, amoxicilina

Leptospira
Spirochete fine, cu 10-25 spire regulate, stranse, putin adanci, cu
unul/ambele capete in carlig
Mobile axistil, format din doi flageli in jurul carora se inruleaza
protoplastul
Strict aerobe, cultiva la 28-30 C in medii imbogatite
Taxonomie clasica
Leptospira interrogans tulpini patogene
Leptospira biflexa tulpini nepatogene

Leptospira
Habitat
Ubicuitare mediu umed
Gazde sobolani, soareci; accidental animale domestice
Accidental infectii la om

Leptospira
Patogenie
1. Patrunderea leptospirelor (din elemente de mediu contaminate cu urina
rozatoarelor) prin leziuni minime cutanate, mucoase intacte, conjunctiva
2. diseminare sangvina
3. Localizare la nivel hepatic, renal, meningian etc.
4. Multiplicare la nivel renal si eliminare pe cale urinara

Leptospira
Clinic
Majoritatea infectiilor asimptomatice
Infectii simptomatice tablou clinic extrem de polimorf
dupa o incubatie 1-2 sapt survine un debut brusc, cu febra,
cefalee, mialgii, apoi tablou polimorf, determinat de afectarea
organica unica sau multipla: renala, hepatica, meningiana,
pulmonara, conjunctivala
Complicatii insuficienta hepatica, insuficienta renala,
miocardita, vasculite

Diagn de laborator
La nivelul laboratoarelor de referinta
Ex microscopic pe fond intunecat
sensibilitate si specificitate reduse

Ex microscopic cu imunofluorescenta
Cultivarea sensibilitate redusa
Probe sange, LCR (primele 10 zile), apoi urina (dupa prima sapt, timp de 6-8 sapt)
Transport fara refrigerare
Insamantare pe medii imbogatite (ex m Korthof), incubare minim 7-10 zile

Metode moleculare in dezvoltare


Ex serologic
R de aglutinare microscopica serul pacientului aglutineaza leptospire vii (tipuri de
referinta)
Alte teste (ELISA) mai putin sensibile sau specifice

Leptospira
Tratament
Penicilina (forme severe), doxiciclina (forme usoare)
Terapie de sustinere a functiilor vitale

Profilaxie
Controlul surselor deratizare
Prevenirea expunerii (apa, alimente, elemente de mediu
contaminate cu urina animalelor)
chimioprofilaxie cu doxiciclina la persoanele expuse