Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea tiine Economice


Departamentul Economie, Marketing i Turism

Lucrare teoretic nr.2


la disciplina: IE si EE
tema:Ombudsman-ul European

Chiinu, 2015
1

PLAN
Introducere ................................................................................................................................3
Subiectul I: Apariia, dezvoltarea si structura Ombudsman-ului European...............................4
Subiectul II: Avocatul Poporului (Ombudsman-ul). Cazurile din R. M. soluionate de
Ombudsman.................................................................................................................................9

Concluzii ...................................................................................................................................11
Anexe.........................................................................................................................................12
Bibliografie ...............................................................................................................................13

INTRODUCERE
Actualitatea i importana temei: Tema Instituiei Ombudsmanului la nivel european,
dezvoltat n lucrarea de fa, continu s fie o tem de mare actualitate, care deriv din realitatea
c, n stadiul actual al evoluiei instituionale la nivel european, diversitatea, ca principiu,
guverneaz att conceptul general de drepturi ale omului, ct i modalitile de soluionare a
nclcrii lor. n acest context, crearea, dezvoltarea i eficientizarea unor instituii de protecie i
promovare a drepturilor omului prin mijloace necontencioase reprezint o garanie a dezvoltrii
democratice a societii i evident, a consolidrii statului de drept.
Scopul lucrrii: const n analizarea complex i evidenierea conceptului de ombudsman pe
parcursul evoluiei sale, diversificarea mijloacelor necontencioase de promovare i protecie a
drepturilor omului din perspectiva instituiei ombudsmanului, diferitelor forme, atribuii i
denumiri pe care aceast instituie le are n o serie de state europene.
Obiectivele lucrrii:
- s aflm ce reprezint conceptul de Ombudsman;
- s cunoatem necesitatea crerii instituiei respective;
- s analizm structura Ombudsman-ului;
- s depistm care sunt funciile i atribuiile Ombudsman-ului European;
Obiectul lucrrii: l reprezint Ombudsman-ul European i elementele caracteristice specifice
acestuia.
Metodologia de cercetare:
a) ca baz informaional mi-a servit cadrul legislativ i normativ, monografii i lucrri tiin ifice
ai diversor autori.
b) ca metode de cercetare pe care le-am folosit au fost: metoda abstraciei tiinice; metoda
analizei i sintezei cu ajutorul crora am descompuns fenomenul investigat n prile sale
componente pentru ai evidenia esena; metoda istoric cu ajutorul creia am obordat apari ia i
dezvoltarea fenomenului investigat.
Cuvinte-cheie: Ombudsman, Aparatorul Poporului

I. APARITIA, ACTIVITATEA SI STRUCTURA OMBUDSMAN-ULUI


EUROPEAN
Dac Parlamentul englez este considerat ca mam a parlamentelor, toti ombudsmanii lumii
isi recunosc originea si legimitatea in ombudsman-ul suedez.
Cresterea semnificativ a sarcinilor Puterii legislative si implicit a administraiei publice,
datorit complexitii din ce in ce mai accentuate a vieii economice i sociale de la nivelul
statelor lumii, face ca cetenii, in fiecare moment sa intre in contact cu diferitele autoritai
publice i structuri administrative, dar care nu intotdeauna se constituie intr-o conlucrare facil
intre acetia.
Ca atare, unii ceteni ii pierd increderea in aceste structuri, al ii se resemneaz ori chiar
manifest dezinteres fa de ele, devin scrupulos de procedurali i nu mai pot stabili rela ii
normale cu autoritile. In aceast perspectiv pot aprea atit conflicte serioase cit i disfunc iuni
in planul relaiilor cetean-autoritate.
Numeroase ri au recunoscut c instituiile de protecie juridic a cetenilor i de control a
autoritilor administraiei publice nu mai erau in msur sa rezolve aceste conflicte.
Prin urmare, dup primul razboi mondial, in multe ri, din aproape toate continentele, s-a
statuat Ombudsman-ul, numit si instituia Mediatorului, care avea la baz modelul suedez,
consfinit constituional in anul 1809.
Ombudsman-ul, cuvint suedez (insemnind cel ce pledeaza pentru altul) adoptat de limbajul
universal, este o instituie recunoscut de Constituie sau de o lege a organului legislativ
competent acesteia, condus de o persoan independent, care raspunde de actele sale in faa
Parlamentului, primesc plingerile cetenilor si acioneaz din proprie initiaiv pentru a apra
legalitatea actelor juridice sau administrative, face recomandri ori sugestii i face publice
informri anuale.
Experiena pozitiv a bunei funcionri a Ombudsmanilor din diferite ri europene a
determinat Consiliul Europei sa analizeze cu seriozitate ideea constituirii unui Ombudsman
supranational cu scopul de a apra drepturile fundamentale ale omului.
Inc din 1972 Conferina Parlamentar convocat de Adunarea Consultativa a Consiliului
Europei propunea analizarea atent a crerii unui organ inspirat de ombudmanul scandinav care
sa primeasc si s studieze plingerile si s aib acces la documentele interne ale administratiilor
publice.
Parlamentul European, tinind cont de raportul Comisiei Juridice si Comisiei Politice, constient
de importan crescind a dreptului comunitar si de faptul c mijloacele actuale sunt insuficiente
pentru a face recurs impotriva actelor autoritilor publice, constatind c Ombudsman-ul
4

constituie un sistem practic si eficace de control a puterii executive pentru a apara cetateanul, a
considerat indicat s creeze un Comisar Parlamentar care s cerceteze reclamatiile cettenilor
Comunittii si a insrcinat Comisia de Regulamente si Petitii s intocmeasca un raport asupra
acestei teme. Aceast comisie a inceput sa lucreze pe marginea acestui subiect si a convocat in
repetate rinduri Ombudsmanii europeni pentru a lua decizii.
La 12 iulie 1975, Parlamentul european alege primul ombudsman al Uniunii Europene. Rolul
su consta in a pune la dispoziia cetenilor ale cror drepturi au fost refuzate sau inclcate, de
ctre instituiile europene, mijloace concrete de aprare.
Prin crearea sa, instituia Ombudsman-ului European reflect implicarea Uniunii in realizarea
formelor de administratie transparent si democratic la nivel european, bazindu-se, in acest
sens, pe ideea central a tuturor sistemelor nationale: protejarea drepturilor cetatenilor.
Orice persoan a unui stat din cadrul Uniunii Europene se poate plinge ombudsmanului
eurpean cu privire la administrarea defectuoas a activittii institutiilor comunitare, exceptind
doar activitatea puterii judectoresti.
Biroul Ombudsman-ului ncepe investigaii dup primirea unei plngeri sau din proprie
iniiativ. Ca organism imparial, nu primete instruciuni din partea vreunui guvern sau a
vreunei alte organizaii. n fiecare an, i prezint Parlamentului European un raport de activitate.
Uneori, este posibil ca Ombudsmanul s solu ioneze problema informnd, pur i simplu,
instituia vizat. Dac este nevoie de mai mult, se fac toate eforturile necesare pentru gsirea
unei soluii amiabile. n caz de eec, Ombudsmanul poate adresa recomandri instituiei n cauz.
Dac acestea nu sunt acceptate, Ombudsmanul poate redacta un raport special pe care l
nainteaz Parlamentului, iar acesta ia msurile care se impun.

Caracteristicile Ombudsman-ului

Exist caracteristici esentiale ale ombudsman-ului, cum ar fi:

Institutia este creat printr-un act al puterilor (autorittilor) statului sau ale regiunii;
Comisia este creat de Parlament, sau in unele cazuri de Guvern, pentru aprarea

drepturilor fundamentale;
Are misiunea de a supraveghea activitatea administratiilor publice;
Are sarcina de a inspecta, demasca, de a recomanda si a da publicitatii rezultatele
cercetrilor sale.
5

Functiile Ombudsman-ului
Consecintele acestor finalitti sunt functiile pe care trebuie sa le dezvolte si s le exercite, si
anume:

Functia de supraveghere a respectrii drepturilor fundamentale si a legalittii;


Functia de cercetare si de control a administratiei publice;
Functia de mediere sau de sugerare a unor noi msuri legale;
Functia de sanctionare sau de penalizare a autorittilor care ingreuneaz activitatea.

Toate aceste prerogative dau imaginea unei institutii care se constituie intr-o garantie proprie
statului de drept, care se adaug altora cu unicul scop de a asigura cetteanul impotriva
abuzurilor statului
Ce nu este Ombudsamn-ul:

nu este legiuitor; nu poate aproba msuri cu fort de lege;


nu este organism de guvernare, capabil s ia decizii in politica trii;
nu este avocat, cu competent de a apara cettenii in tribunale sau probleme personale;

Este imputernicit al Parlamentului, autonomie deplin, insrcinat de legislativ cu controlul


executivului in probleme referitoare la administratia public, fr a putea sa le inlocuiasc
imediat sau sa le modifice direct actiunile.
Consecint a acestor ambivalente sunt conceptiile pe care le au despre ombudsman cetatenii
din multe tri europene, care nu inteleg pozita si rolul acestuia. Dac admitem totusi existenta
unor state democrate care inc nu au statuat si introdus institutia ombudsman-ului, nu exist ins
state cu regim autoritar care s poat suporta in activitatea lor existenta sau activitatea
ombudsman-ului, al carui scop fundamental este acela de a apra cetatenii de abuzurile
autoritatilor administratiei publice. Inssi natura regimului politic se opune unui asemenea mijloc
de control cettenesc impotriva statului atotputernic.
Dup unii autori, rolul Ombudsmanului se reduce la acela de a fi un element complementar
al institutiilor existente, legislativ, guvern, autoritti administrative, tribunale, acestea din urm
dobindind mai mult fort si mai mare responsabilitate datorit plingerilor cettenilor. Este
incontestabil influenta si necesitatea sa intr-o societate democratic si, sub acest aspect, ni se
par relevante unele date statistice care demostreaz acest fapt. (Anexa 1)

Structura Ombudsman-ului
Echipele ombudsman sunt formate, de regula, din:
6

un ombudsman sau comisar parlamentar titular;


doi asistenti sau adjuncti imputerniciti s-l inlocuiasc in caz de absent sau de boal;
o echip de 10-20 functionari, tehnicieni si specialisti in materie;
o echip corespunzatoare numeric de functionari administrativi si subalterni.

O echip numara in general intre 20 si 100 persoane.


Domeniile importante n care i desfoar activitatea Ombudsman-ul sunt urmtoarele:
garantarea drepturilor fundamentale; asigurarea unei administraii deschise i eficiente;
mbuntirea serviciilor asigurate de ctre instituiile comunitare; garantarea respectrii regulilor
i normelor juridice; protecia drepturilor funcionarilor din instituiile U.E.
Atribuiile Ombudsmanului European decurg din misiunea i scopul acestei instituii, care sunt
urmtoarele:
a) activitatea de nregistrare a petiiilor presupune ntiinarea petiionarului cu privire la
primirea solicitrii i la persoana creia i-a fost repartizat, identificarea i numerotarea
petiiei, posibilitatea redirecionrii acesteia. Plngerile ce pot fi soluionate de ctre
ombudsman sunt urmtoarele: nereguli administrative, incorectitudine, discriminare,
abuz de putere, lips de rspuns, nefurnizare de informaii, ntrziere nejustificat;
b) analizarea i pronunarea cu privire la admisibilitatea petiiei sau plngerii include i
posibilitatea solicitrii petiionarului a unor detalii considerate vitale pentru soluionarea
cauzei. n situaia n care plngerea este apreciat ca inadmisibil, petiionarul va fi
informat asupra motivelor ce au dus la aceast soluie i, eventual, la ndrumarea
petiionarului ctre autoritatea competent s soluioneze plngerea sa;
c) anchetele cu privire la plngerile admisibile se declaneaz numai dac ombudsmanul
consider c exist suficiente motive care s justifice demararea lor. n cazul acesta, se va
trimite o ntiintare petiionarului i instituiei n cauz, creia i se solicit s formuleze
un punct de vedere ntr-un termen stabilit, ce nu poate depi 3 luni. Pe parcursul
anchetei, ombudsmanul este ndreptit s solicite i s primeasc de la instituiile sau
organismele vizate toate actele i situaiile necesare pentru a finaliza ancheta.
d) medierea soluionrii problemelor pe cale amiabil presupune colaborarea cu instituia
vizat, n scopul identificrii unei soluii pentru rezolvarea plngerii. n cazul n care
ombudsmanul consider c nu se poate ajunge la o soluie amiabil sau c nu va exista
niciun rezultat pozitiv ca urmare a medierii, poate recurge la nchiderea speei, prin
intermediul emiterii unei decizii motivate sau poate elabora un raport care s cuprind o
propunere de recomandare ctre instituia n cauz;
e) efectuarea propriilor anchete intervine n cazul autosesizrii, procedura fiind aceeai ca
i n cazul plngerilor;
7

f) informarea anual se concretizeaz n realizarea unui raport ce cuprinde descrierea


exhaustiv a actitvitilor sale.
Utilitatea evident a Ombudsman-ului n rile care au receptat aceast instituie i extinderea
sa extrem de rapid n majoritatea statelor europene, cu precdere n a doua jumtate a secolului
trecut, au condus la consacrarea unei instituii echivalente i la nivelul Uniunii Europene. nc de
la nfiinarea sa, Ombudsman-ul European a aprut ca o modalitate a controlului parlamentar
asupra executivului n vechea tradiie constituional nordic, precum i ca un gardian
independent al drepturilor cetenilor.
Instituia Ombudsmanului European a fost garania respectrii drepturilor individului, n
condiiile mixajului evident al sistemului administrativ, ndeplinind o funcie de mediere, paralel
cu cea de educare a ceteanului n relaiile sale cu birocraia, de protecie a lui, impunnd-o ca o
autoritate de facto.
n cadrul instituit de Tratate i de condiiile prevzute n acestea, Ombudsman-ul European
sprijin descoperirea cazurilor de administrare defectuoas din activitatea instituiilor i
organismelor Uniunii, cu excepia Curii de Justiie i a Tribunalului de Prim Instan, atunci
cnd acioneaz n calitate juridic, i face recomandri n vederea stoprii acestora. Nici o
aciune a unei alte autoriti sau persoane nu poate face obiectul unei plngeri adresate
Ombudsman-ului European.
Numirea si revocare Ombudsman-ului European
Numirea Ombudsmanului European se realizeaz conform prevederilor Tratatului privind
Funcionarea Uniunii (art. 227, 228) i ale Articolului 194 din Regulamentul Interior al
Parlamentului. Potrivit acestui document, Preedintele proaspat ales n funcie lanseaz un apel
de prezentare a candidaturii. Fiecare candidat poate susine o singur candidatur, votul fiind
secret, iar decizia adoptat cu majoritatea voturilor exprimate n Parlament.
Ombudsman-ul este ales de Parlament pentru un mandat egal ca durat cu cel al
parlamentarilor. El nu poate fi demis din funcie dect de Curtea de Justiie, la cererea
Parlamentului.
n Articolul 196 al Regulamentului Interior al Parlamentului European, se invoc situaiile n
care ombudsmanul poate fi destituit. Astfel, n alineatul 1, este prevzut dispoziia conform
creia, cu o zecime dintre deputaii Parlamentului, se poate solicita destituirea ombudsmanului,
pe motiv c nu mai ndeplinete condiiile necesare exercitrii funciilor sale sau pentru c a
comis o abatere grav.
8

II AVOCATUL POPORULUI (OMBUDSMAN-UL)


CAZURILE DIN REPUBLICA MOLDOVA SOLUTIONATE DE OMBUDSMAN

Instituia Avocatului Poporului din Moldova este o instituie similar institutelor european i
internaional ale ombudsmanilor, ea funcioneaz n baza Legii cu privire la Avocatul Poporului
(Ombudsmanului) nr.52 din 03.04.2014.
Anterior instituia se numea Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, care activa din
1998 n baza Legii cu privire la avocaii parlamentari, nr.1349-XIII din 17 octombrie 1997 n
calitate de mecanism nejudiciar important de aprare a drepturilor omului n Republica
Moldova.
Avocatul Poporului (Ombudsmanul) asigur respectarea drepturilor i libertilor omului de
ctre autoritile publice, de ctre organizaii i ntreprinderi, indiferent de tipul de proprietate i
forma juridic de organizare, de ctre organizaiile necomerciale i de ctre persoanele cu funcii
de rspundere de toate nivelurile. (Conform legii cu privire la Avocatul Poporului)
Aceasta insitutie actioneaza din proprie initiativa intr-un anumit numar insemnat de cazuri. In
marea majoritate a cazurilor insa, cetatenii sunt cei care pun in miscare actiunea ombudsmanului.
In Republica Moldova exista o multime de situatii solutionate cu ajutorul Instuitutiei
Ombudmsan-ului. Drept exemplu elocvent poate servi situatia grava a unei familii din Anenii noi
care s-a schimbat in rezultatul interventiei ombudsmanului.
La Oficiul ombudsmanului au adresat o petiie cetenii A.M. i L.C., care se plngeau pe
faptul de lezare a dreptului dnilor la asisten i protecie social, acces la educa ie, acces la
serviciile de sntate public, precum i dreptul la un trai decent.
Pentru examinarea circumstanelor expuse n plngere, la 30 octombrie 2014 a fost organizat o
reuniune de lucru n satul Bulboaca, raionul Anenii Noi cu prezena ombudsmanului Tudor
Lazr, consilierului ONU pentru drepturile omului n Moldova Claude Cahn, primarului satului
Bulboaca Nicolae Blnel, precum i a factorilor de decizie din Consiliul Raional Anenii Noi.
n cadrul discuiei au fost abordate probleme ce in de posibilitatea acordrii de spa iu locativ,
stabilirea gradului de invaliditate a copilului n vrst de 3 ani i nscrierea n grdinia din
localitate, precum i acordarea alocaiilor sociale prevzute pentru familiile socvialmente
vulnerabile.
La intervenia ombudsmanului Tudor Lazr i a consilierului ONU pentru drepturile omului n
Moldova Claude Cahn, organele de resort au reacionat prompt pentru soluionarea problemelor
ntimpinate de familiile date.
9

La 04 decembrie 2014 n incinta primriei Bulboaca a fost organizat o alt reuniune de lucru, n
aceiai componen, pentru evaluarea rezultatelor aciunilor ntreprinse pe marginea cazului dat.
Astfel, cu suportul Primriei Bulboaca raionul Anenii Noi, familiei n cauz i-a fost acordat
dreptul de a dispune de locuin n satul Rocana din acelai raion. De asemenea, problema
nscrierii copilului la grdinia din localitate, urmeaz a fi pus n discu ie n cadrul edin ei
Consiliului local din 16 decembrie 2014, primarul satului Bulboaca Nicolae Blnel a dat
asigurri c problema va fi soluionat.
n acelai timp, primarul satului Bulboaca a comunicat c n termeni restrn i familia M. va
beneficia de ajutoare umanitare oferite de ctre comunitatea evanghelic i Asociaia Ob teasc
Betania, ntru suportul familiilor vulnerabile din localitate.
Direcia Asisten Social, Tineret i Protecia Familiei din raionul Anenii Noi a ntreprins toate
msurile pentru ca la moment, familia M. s beneficieze de ajutor social, pe care familia dat l-a
primit, Direcia contnu s caute soluii pentru acordarea gradului de invaliditate i asigurarea cu
nclminte ortopedic a copilului.
Ombudsmanul va monitoriza n continuare situaia familiei M.

10

CONCLUZII
Originea Ombudsman-ului este paralela cu cresterea exacerbata a birocratiei in statele
moderne.
Este suficient sa ne amintim viata noastra zilnica, pentru a explica necesitatea crearii acestei
institutii a ombudsmanilor, a carei functie consta in a pune capat vexarilor si umilintelor.
La acest argument initial trebuie adaugata situatia de neputinta in care se afla cetatenii, atit la
noi, dar mai ales in tarile cu o traditie democratica mai mica, in care nimeni nu indrazneste sa
ridice glasul de teama represaliilor.
In urma efecturii lucrarii respective am dedus faptul ca instituia Ombudsmanului European
reprezint un element al ceteniei europene i urmrete:

s mbunteasc protecia cetenilor n cazurile de administrare defectuoas n cadrul


activitii instituiilor sau a organelor Uniunii Europene,

astfel, s consolideze caracterul deschis i controlul democratic n ceea ce privete


procesul de luare a deciziilor i de administrare de la nivelul instituiilor UE.

Pentru a pune capt nedreptii si a tuturor patologiilor birocratice a fost creat aceast
instutuie a Ombudsman-ului, ca instituie fundamental a statului de drept pentru protec ia real
a ceteanului.

11

Anexe
Anexa 1
Date oferite de Institutul International al Ombudsman-ului, cu sediul in Canada.
Populatia
mii locuitori

Plingeri
primate
anual

Nr. De
plingeri la
100 000
locuitori

1. State Unitare
Danemarca
Franta
Israel
Noua Zeelanda
Norvegia
Suedia

2. State federale
Australia (nivel federal)
Hawai
Iowa
Ontario
Renania-Palatinat
Victoria (Australia)

5.120

1.518

29.6

53.480

3.751

7.0

3.780

7.326

193.8

3.090

1.592

51.5

4.070

1.573

38.6

8.290

3.884

42.0

14.120

11.872

82.3

720

1.369

177.8

2.913

781

26.8

8.571

4.022

46.6

3.641

2.743

75.3

3.877

2.541

65.5

12

BIBLIOGRAFIE
Carte cu un autor
1. Raluca Beteliu, Drept internaional public, volumul I, Editura All Beck, Bucureti,
2005
2. Le, Ioan. Avocatul poporului, instituie a statului de drept, Dreptul nr. 7/1997, Anul
VIII, Seria a III-a
3. Muraru, Ioan. Avocatul Poporului- instituie de tip ombudsman, Editura Ch. Beck,
Bucureti, 2004
Carte cu mai muli autori
1. Ioan Popescu Slaniceanu, Cezar Corneliu Manda, Ombudsmanul Institutie
fundamentala a statului de drept, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1997
Alte surse
1. Legea Nr. 53 din 03.04.2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudmsanul)
Resurse internet
1. http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?
ftuId=FTU_1.3.16.html
2. http://www.ombudsman.md/ro/content/scurt-istoric
3. http://www.ombudsman.md/ro/advanced-page-type/cazuri-solutionate

13