Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Transilvania din Braov

Facultatea de Inginerie Tehnologic i Management Industrial


Programul de studii: Managementul Afacerilor Industriale

PROIECT

Influenta Statiilor de Epurare a Apelor Uzate asupra mediului inconjurator

Prof.Coord:
Dr. Ing. Olteanu Florin
Masterand:
Buroaga Loredana
Grupa: 2954

Braov, 2016

1. Scurt Istoric despre conceptul de Statie de epurare.3


2. Informaii generale despre Statiile de epurare.4
2.1. Schema de epurare ...4
2.2. Tipuri de instalatii de epurare.4
2.3. Procesul tehnologic al unei statii de epurare6
2.4. Statie epurare comunitati mari..7
2.5. Localizare Statia de epurare Feldioara, jud. Brasov.7
3. Dezavantajele Statiilor de epurare .....10
4. Avantajele Statiilor de epurare.......10
5. Siguran i Mediu..11
6. Bibliografie.14

1. Scurt Istoric despre conceptul de Statie de epurare


Primele statii de epurare au aparut in Anglia n secolul XIX. Initial s-au realizat canalizari, care au rezolvat
problema epidemiilor hidrice, dar au facut din Tamisa un ru mort ce degaja miros pestilential, incat in geamurile
parlamentului au trebuit atarnate carpe imbibate cu clorura de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de statii de
epurare. Tot in Anglia s-au pus bazele monitoringului pentru statii epurare. Parametrul "consum biochimic de oxigen"
CBO5 a fost introdus in 1898 - temperatura de 20 C, timp de rezidenta n rau 5 zile, tip de poluare predominanta fiind
cea fecaloid-menajera si a devenit foarte important pentru proiectare unei statii de epurare.

Fig.1.1 Statie de epurare a apelor uzate


2. Informaii generale despre Statiile de epurare a apelor uzate
Statiile de epurare pentru ape uzate menajere sunt dimensionate in functie de parametrii de calitate ai influentului
si de capacitate, astfel incat, la evacuare, apa uzata epurata sa prezinte parametrii de calitate impusi de Normativul
NTPA 001/2005 conditii pentru evacuare in emisar natural. Statiile de epurare produse de C&V Water Control
deservesc locuinte individuale, cabane, pensiuni, hoteluri s.a.m.d. dar si cartiere rezidentiale cu un numar de locuitori
de pana la 750 situate in zone in care nu exista posibilitatea evacuarii apelor uzate in retea de canalizare.
Epurarea reprezinta procesul complex de retinere si neutralizare a substantelor daunatoare dizolvate, in
suspensie sau coloidale prezente in apele uzate industriale sau menajere in statii epurare. Principalul scop este de a
imbunatatii calitatea acestor ape pentru a putea fi deversate in emisar fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa
este epurata in statii de epurare ea poate fi chiar refolosita in anumite domenii sau procese tehnologice.
Epurarea apelor uzate poate fi in functie de caracteristicile apei si de cerintele evacuarii in emisar mai mult sau
mai putin complexa astfel avand statii epurare simple mecano-biologice sau statii epurare complexe. Apele uzate cu
caracter predominant anorganic vor fi tratate in statii de epurare numai prin mijloace fizico-chimice de retinere si
neutralizare: sedimentare, neutralizare, precipitare, coagulare, floculare, adsorbtie pe carbune activ, schimb ionic.
Apele uzate cu un caracter predominant organic sunt epurate intr-o statie de epurare prin procedee fizico-chimicobiologice.
Epurarea apelor uzate in statii de epurare se imparte in :
3

retinerea sau neutralizarea substantelor nocive;


prelucrarea substantelor rezultate din prima operatiune denumite namoluri.
Progresele realizate in ultimile decenii in domeniul epurarii apelor uzate au dus nemijlocit la constructia unor
statii de epurare mai judicios concepute si in special mai economice.
Epurarea apelor in statii de epurare se urmareste prin determinari inainte si dupa intrarea in statie:
reactia pH;
suspensii solide fixe si volatile;
CBO 5 consumul biochimic de oxigen la cinci zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea biochimica a materiilor
organice la o temperatura de 20C si in conditii de intuneric;
CCO consum chimic de oxigen, in mg/l, pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a substantelor
organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; intre cei doi indicatori exista urmatoarele corelatii
CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezenta in apa a substantelor organice nebiodegradabile CCO >
CBO21;
prezenta azotului intalnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotati si azotiti;
prezenta microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele contribuind procesul de epurare, iar altele ce
produc boli si infectii la oameni si animale; prezenta acestora conduce la necesitatea dezinfectarii apei la iesirea din
statia de epurare.
Epurarea apei in statii de epurare se realizeaza in mai multe trepte si anume: treapta primara, treapta
secundara si treapta tertiara. Ca produsi finali ai procesului de epurare dintr-o statie de epurare rezulta: apa purificata
in diferite grade, functie de proces si de starea ei initiala, precum si namoluri.
2.1.

Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative intre mai multe

variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de terenuri disponibile pentru statii de
epurare sau economic inapte pentru alte folosinte, posibilitatea asigurarii zonei de protectie sanitara in jurul
statiei de epurare, obligativitatea asigurarii gradului de epurare necesar, distanta fata de emisarul in care se
deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate in fiecare proces de epurare si posibilitatile de
depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea asigurarii statiei de epurare cu personal calificat.
In functie de volumul de apa epurata zilnic si de natura apelor se poate opta din punct de vedere economic si
constructiv pentru rezervoare din diferite materiale sau bazine din beton.
2.2. Tipuri de instalatii de epurare:
- separatoare de grasimi - reducerea grasimilor - sunt utilizate in general de restaurante, fast food-uri, cantine,
carmangerii inainte de deversarea in canalizare sau in statie de epurare;
- separatoare de hidrocarburi; - reducerea uleiurilor si hidrocarburilor - sunt utilizate in service auto si in parcari;
- statie epurare ape menajere individuale;
- statie epurare ape menajere pentru comunitati; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- statii epurare ape industriale; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- sisteme recirculare apa spalatorii auto.
Unele din procesele care au loc intr-o asemenea instalatie pot fi accelerate prin dozarea controlata de spori
bacterieni, nutrienti, neutralizanti etc.
4

TABEL TIPURI STATII EPURARE

Fig. 2.1. Statie de epurare propilenica


Statiile KSM 06 - 450 sunt statii epurare realizate integral din rezervoare de polipropilena.
O statie epurare cu un debit mai mare de 60 de mc/zi din punct de vedere economic este mult mai avntajos sa se
realizeze pe infrastructura din beton.

Fig. 2.2 Statie epurare pe infrastructura din beton


Principalele operatii dintr-o statie epurare sunt: sedimentarea, mixarea, aerarea, nitrificarea/denitrificarea,
sedimentarea finala, dezinfectia si tratarea namolurilor.

2.3. Procesul tehnologic al unei statii de epurare


Procesul incepe cu treapta de pretratare mecanica, in care materialele grosiere sunt retinute pe sita cos prevazuta
imediat sub tubulatura de admisie in bioreactor. Apa uzata astfel pre-tratata trece spre treapta de epurare biologica.
Elementul de baza al statiei compacte pentru epurarea apelor uzate este un bioreactor biologic care integreaza intr-un
bazin o camera de activare (in care au loc procese de indepartare a azotului si fosforului cu ajutorul namolului activat
ce contine bacterii aerobe, anaerobe si anoxice capabile sa realizeze procesul de epurare si o camera pentru separarea
namolului activat de apa epurata.
Camera pentru activare este impartita in zone si sectiuni in care se asigura conditiile speciale pentru tratamentul
biologic, de exemplu: zona de fermentare anaeroba, zona pentru denitrificare anoxica si zona pentru nitrificare aeroba. Zonele comunica intre ele prin treceri si scurgeri. Din camera de separare, namolul activat este recirculat in
primul compartiment al bioreactorului cu ajutorul unui air-lift. Omogenizarea, circularea si recircularea amestecului
activat se obtine cu ajutorul unei suflante de aer, aceasta fiind singurul echipament electro-mecanic al acestei
tehnologii.
Incepand cu statiile de epurare cu capacitatea de 4,5 mc/zi, inaintea bioreactorului este recomandata amplasarea unei
statii de pompare (poate face parte din furnitura fiind prefabricata din polipropilena, sau poate fi executata din beton
de catre beneficiar si echipata corespunzator cu electropompe submersibile de transfer apa uzata).
Pentru statiile de epurare din gama intelliBIO, incepand cu 45 mc/zi, epurarea nu se mai realizeaza doar in
bioreactorul biologic, schema de tratare cuprinzand o statie de pompare cu dublu rol: statie de pompare si bazin de
omogenizare-egalizare debite, unitate automata de sitare, unitate de separare grasimi, bioreactor si ulterior, optional, o
6

etapa de dezinfectie finala cu ultraviolete inainte de evacuarea catre emisar.


Shema de epurare poate fi modificata in functie de particularitatile fiecarei aplicatii (caracteristicile influentului,
conditiile din teren sau cerintele specifice ale beneficiarului, respectiv proiectantului).

2.4.

Statie epurare comunitati mari


Progresele realizate in ultimele decenii in domeniul epurarii apelor uzate au dus nemijlocit la constructia

unor statii de epurare mai judicios concepute si in special mai economice. In comparatie cu celelalte
tehnologii de prelucrare a materialelor, epurarea apelor uzate impune adoptarea unor procese deosebite, cu o
eficienta ridicata.
Statiile de epurare pentru comunitati mari se realizeaza in general datorita dimensiunilor foarte mari din
beton. Deversarea din cauza debitelor mari se face in receptor natural, ceea ce impune atingerea unor valori
mici ale principalilor parametrii de evacuare

Fig. 2.3. Statie epurare comunitati mari

Epurarea apei se realizeaza in mai multe trepte si anume: treapta primara, treapta secundara si treapta tertiara.
Ca produsi finali ai procesului de epurare rezulta: apa purificata in diferite grade in functie de proces si de starea ei
initiala, precum si namoluri.
Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative intre mai multe variante facute
prin considerarea mai multor factori ca: existenta unor terenuri disponibile pentru statia de epurare sau economic
inapte pentru alte folosinte, posibilitatea asigurarii zonei de protectie sanitara, obligativitatea asigurarii gradului de
epurare necesar, distanta fata de emisarul in care se deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate in
fiecare proces de epurare si posibilitatile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea asigurarii statiei de epurare
cu personal calificat.
In oricare proiect al unei statii de epurare a apei uzate, primul pas este determinarea trasaturilor
caracteristicilor influentului de apa uzata si apoi a cerintelor de descarcare in efluent pentru sistemul propus. Acesti
parametrii includ debitul, CBO 5 , TSS, pH, alcalinitatea, temperatura apei uzate, TKN, amoniac-nitrogenul(NH 3 -N)
si fosforul total(TP).

2.5. Localizare Statia de epurare Feldioara, jud. Brasov


Statia de epurare Feldioara va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare din zona, care sunt
canalizate in sistem mixt (apa uzata+apa meteorica). Influentul statiei este reprezentat atat de apa menajera a
localitatilor cat si de apa uzata industriala, preepurata, colectata de la unitatile industriale. Receptorul pentru apele
epurate este raul Vulcanita. Scopul executiei acestui obiectiv a fost acela de a asigura separarea si indepartarea
elementelor impurificatoare continute in apele uzate, aducandu-le in limitele admise pentru a fi descarcate in emisarii
naturali, conform normelor in vigoare.
Schema

de

epurare

cuprinde:

pomparea apelor uzate menajere, treapta de


epurare primara (mecanica), treapta de epurare
secundara

(biologica)

cu

nitrificare/denitrificare si precipitarea chimica


a fosforului, stabilizarea anaeroba a namolului
si deshidratarea acestuia. Populatia echivalenta
luata in calcul este de 142.000 PE, respectiv Q
or.max = 648 l/s.

Fig. 2.4 Statia de epurare a apelor uzate Feldioara


Locuitorii comunei Feldioara vor avea o Staie nou de epurare a apelor uzate. Compania Apa Braov SA
implementeaz un nou proiect, co-finanat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaional Sectorial Mediu, n
valoare totat de aproximativ 189 milioane de euro.

Parte a acestui proiect complex este i Staia nou de Epurare la Feldioara. Capacitatea sa este proiectat
pentru 140.000 de locuitori. Noua staie va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare din zon, mai
exact din localitile Feldioara, Hlchiu, Codlea i o parte din Braov. Pe lng staia de epurare din localitate, vor mai
fi construite un colector de ape uzate Braov-Feldioara, precum i reele noi de canalizare n Feldioara.
Locuitorii comunei vor beneficia astfel de mbuntirea calitii apelor de suprafa i a mediului nconjurtor n
conformitate cu standardele uniunii europene.

Fig.2.5 Panorama SEP Feldioara


In Feldioara se vor finaliza in acest an statia de epurare si statia de filtrare a apelor uzate, in urma unei
investitii de 60 de milioane de lei (circa 14 milioane de euro) din fonduri europene.
Noua statie va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare din zona, mai exact din localitatile
Feldioara, Halchiu, Codlea si o parte din Brasov. Obiectivul este realizat de Compania Apa Brasov, care
implementeaza un proiect co-finantat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operational Sectorial Mediu, in valoare
totala de aproximativ 189 milioane de euro.

Fig. 2.6 Decantor primar

Fig. 2.7 Decantor secundar

Decantorul este o construcie hidrotehnic destinat mbuntirii calitii apei (sau a altor substane lichide)
prin reinerea corpurilor de dimensiuni foarte mici i n suspensie ( nisipuri foarte fine, nmoluri, suspensii diferite
de origine mineral sau organic). Decantoarele const din bazine n care lichidele circul cu viteze foarte mici,
favoriznd depunerea (decantarea) corpurilor solide. nainte de decantare, lichidele sunt uneori amestecate cu
substane chimice (coagulani), care accelereaz depunerea particulelor fine prin aglomerarea lor.
Decantoarele se clasific dup mai multe criterii :
- dup modul cum se realizeaz procesul de decantare:
- cu sedimentare liber, natural;
- cu sedimentare activat cu reactivi chimici de coagulare i separare gravitaional.
- dup modul de ndeprtare a nmolului depus:
- cu ndeprtare manual a nmolului;
- cu echipamente mecanice de colectare i evacuare a nmolului;
- cu echipamente hidromecanice sau pneumatice de ndeprtare a nmolului.
- dup direcia de curgere a lichidelor prin decantor:
- decantor longitudinal - curgerea apei se realizeaz n lungul laturei mari a bazinului de
-

form paralelipipedic;
decantor vertical - curgerea apei se realizeaz pe vertical n sens ascendent, n contracurent cu particulele

care se depun gravitaional, ntrun bazin de form cilindro-conic;


decantor radial - micarea apei se realizeaz pe direcia razei vectoare de la centru ctre periferia bazinului de
form cilindro-conic sau numai cilindric[2].

3. Dezavantajele Statiilor de epurare


-

Costul ridicat n comparaie cu sistemele de toaleta uscate sau de compostare;


Cantiti constante i suficiente de ap curent necesare pentru a aduce de eurile la unitatea de tratament;
Reducere sczut n patogeni , solide si organice : tratament secundar pentru nmol att efluen i i fecale

necesar;
Purjarea manual este periculoas pentru sntate iar purjarea mecanic ( vid ) necesit infrastructurii i poate

fi destul de costisitoare;
Este potrivit pentru locuinte cu densitate sczut n zonele cu mas redus de ap i nu predispuse la
inundaii;

10

Curarea manual a rezervorului este foarte periculoas, n timp ce cur are mecanic ( vid ) necesit
instrumente sofisticate.

4. Avantajele Statiilor de epurare


-

va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare;

asigurarea dotrilor pentru operarea i ntreinerea Staiei n condiii de siguran;

creearea de noi locuri de munca;

asigurarea de personal pentru exploatarea staiei.

5. Siguran i Mediu
Aciunile de management definite adecvat trebuie s satisfac urmtoarele cerine principale pentru aprobarea
construirii unei statii de epurare a apelor reziduale:
- S fie n scris: Aciunile de management trebuie stipulate n scris, aceasta fornd semnatarii s gndeasc
-

atent fiecare aciune.


S indice data: O aciune de management trebuie s indice un termen specific pn la care trebuie

implementat aciunea.
S fie specific riscului sau impactului: Fiecare aciune de management trebuie s fie legat de un impact
specific (pozitiv sau negativ) sau de un risc pentru mediu i s fie formulat n termeni specifici i nu n

general.
S fie specific n timp i spaiu: Trebuie s se indice condiiile n care se aplic aciunea de management
(n mod continuu sau numai n caz de contingen). Momentul (ca de exemplu anotimpul sau ora din zi) i

locul aplicrii aciunii de management.


S fie msurabil: Aciunile de management trebuie definite cantitativ, dac este posibil. Trebuie deci
stabilit un standard fa de care s poat fi determinat performana. Obiectivele i intele aciunii de

management trebuie formulate n mod clar.


S fie realizabile: Aciunile de management trebuie s fie realiste, fezabile i deci realizabile;
S fie rezonabile: O aciune de management trebuie s poat fi uor de implementat n termenul i cu

constrngerile bugetare ale proiectului.


S aib loc la timp: Trebuie puse n practic msuri care s coincid temporar cu activitile specifice ale

proiectului.
S poat fi nelese: Aciunile de management trebuie descrise simplu, folosind un limbaj clar, netehnic,

ori de cte ori este posibil.


Un Plan de Management al Mediului pentru o Statie de Epurare a Apelor Uzate (SEAU )trebuie s includ, printre
altele:
Descrierea societii care exploateaz staia i a amplasamentului
- Numele i adresa societii
- Obiectul de activitate
- Numr de personal
- Structura societii (se recomand includerea unei organigrame)
- Adresa amplasamentului (se vor oferi detalii despre toate amplasamentele unde
activeaz societatea)
Descrierea amplasamentului
- Descrierea amplasamentului
- Cldiri i structuri construite
- Echipamente i instalaii
Acte de reglementare avize, acorduri i autorizaii
11

Tipul actelor de reglementare deja emise sau pentru care trebuie fcut solicitarea
(autorizaie de mediu, autorizaie de gospodrire a apelor, autorizaie de construire

etc.)
Precizri privind prevederile actelor de reglementare: amplasamente si
suprafee de teren aferente, debitele specifice de ape uzate; condiii cheie: precizri
privind performanele instalaiilor (ex. eficiena proceselor de epurare a apelor uzate
i nmolului, valorile limita pentru poluani n apele uzate, umiditatea nmolului);

msuri de prevenire/reducere/ compensare a impactului asupra mediului


Monitorizare: factori de mediu, parametrii, frecven de prelevare a probelor i
analize, responsabiliti (automonitorizare, monitorizare conform actelor de

reglementare emise de autoritatea de mediu si autoritatea de gospodrire a apelor)


Impactul potenial al proiectului i msuri de diminuare a impactului
recomandate
- Scurt descriere a impactului potenial al proiectului i a msurilor de
prevenire/reducere/compensare recomandate, prezentate ntr-un format tabelar i
incluznd urmtoarele elemente:
Etapa de proiect: pre-construcie, construcie i exploatare
Activiti/operaii: pregtirea punctelor de lucru, lucrri de excavare,
epurarea apelor uzate, tratarea i ndeprtarea nmolului etc.
Impactde mediu potenial asociat fiecrui tip de activitate/ operaie
Scurt descriere a msurilor de diminuare a impactului
recomandate/prevzute; calendar de implementare i raportare
Responsabiliti instituionale (Constructor, Operator, alte autoriti)
Aspecte legate de exploatare
- Descrierea procesului de epurare a apelor uzate (inclusiv tratarea nmolului); se vor
anexa diagrama procesului de epurare a apelor uzate i schema fluxului apelor
-

uzate
Proceduri de exploatare: instruciuni de lucru pentru ntreinerea i exploatarea

SEAU
Proceduri de inspecie pentru a determina condiiile curente i operaiile de
ntreinere necesare (zona SEAU, structuri, echipamente i instalaii etc., frecvena

inspeciilor, responsabiliti)
Proceduri de depozitare i manipulare a materialelor i substanelor chimice pentru
exploatarea SEAU; evidena tipului i cantitilor de materiale i substane chimice

folosite .
Proceduri pentru inerea evidenei (calitativ i cantitativ) apelor uzate i a

nmolului rezultate din procesul de epurare .


Monitorizare de mediu (parametrii, puncte de prelevare probe, concentraii
msurate): emisii atmosferice, ape subterane, influent SEAU, efluent SEAU, receptor
natural, sol, nmol tratat, niveluri de zgomot, tip, cantiti i destinaie final a

nmolului rezultat din epurarea apelor uzate, alte deeuri, etc.


Monitorizarea procesului operaional:

12

Parametrii cheie de funcionare, de exemplu: parametri fizici i chimici ai apelor


uzate n diversele etape ale procesului de epurare, debite de ape uzate i nmol,
nivelul apei n bazinele SEAU, presiunea n conductele de aer care sunt conectate la
bazinele de aerare, temperatura nmolului n rezervorul de fermentare, temperatura
apei uzate, presiunea biogazului, debitul biogazului, parametrul Oxigen Dizolvat n

bazinele de aerare .
Materialele i substanele chimice utilizate n procesul de epurare a apei uzate o

Volumele/debitele de ap uzat epurat o Consumul de energie .


Cantitile de substane chimice utilizate pentru epurarea apei uzate.
Evidena datelor privind monitorizarea va fi pstrat la sediul SEAU i se vor efectua
raportri periodice ctre autoritile de mediu i de gospodrire a apelor, potrivit
prevederilor actelor de reglementare.
Identificarea cazurilor de risc asociate amplasamentului sau activitii (dezastre
naturale - de ex. cutremure, inundaii, alunecri de teren; incendii, explozii; avarii sau
disfuncionaliti ale proceselor sau instalaiilor; incidente n care sunt implicate substane
periculoase; incidente legate de sntatea i sigurana la locul de munc) i proceduri
pentru evenimente excepionale (planuri pentru situaii de risc, planuri de intervenii).

6. Bibliografie

https://www.apabrasov.ro/ro/pagini/cl2-statie-de-epurare-noua-la-feldioara.html
http://www.ziare.com/brasov/articole/statie+epurare+feldioara
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/07/03/hidroconstructia-sa-statia-de-epurare-feldioara/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Decantor
http://www.khasmgroup.ro/Despre%20epurare.html
http://www.khasmgroup.ro/Despre%20epurare.html
http://www.khasmgroup.ro/Statii%20de%20epurare%20pentru%20comunitati%20mari.html
http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/58670_2010_APE_UZATE.pdf

13