Sunteți pe pagina 1din 3

Clin(file din poveste)

Mihai Eminescu
Poemul Calin(file din poveste),este o poveste de iubire,in care autorul prelucreaza motivul popular
al zburatorului.in conceptia populara,Zburatorul este un personaj invaluit in mister,care farmeca tinerele
fete,facandu-le sa se indragosteasca de el.Asa se intampla si in poemul Calin(file din poveste).Voinicul
misterios intra in viata fetei de imparat pe neasteptate,intr-o noapte,dupa care dispare.La scurt timp dupa
plecarea voinicului,fata isi da seama ca asteapta un copil,rodul iubirii dintre ea si Calin.Tatal
ei,imparatul,o izgoneste de la palat.Ea isi gaseste adapost in padure,intr-o coliba parasita,unde isi va creste
baiatul. Aici o descopera voinicul Calin,dupa sapte ani.Casatoria celor doi tineri constitue finalul fericit al
poemului.
Poemul Calin (file din poveste)este un basm cult in versuri alctuit din opt parti.Poemul isi are
punctul de plecare intr-un basm popular,Calin Nebunul.Eminescu a povestit initial acest basm in
proza,apoi l-a versificat.In acest poem se foloseste descrierea subiectiva care creeaza o anumita impresie
sau emotie asupra cititorului. Descrierea subiectiva este marcata de felul cum percepe sau imagineaza
obiectul descris.Autorul foloseste foarte multe personificari,comparatii,multe metafore
epitete.Participantii nuntii de imparat sunt:imparati,imparatese,mireasa feti-frumosi cu par de aur,zmeii cu
solzi de otel,cititorii cei de zodii,Calin,soarele si luna.Eminescu prezinta mai intai lacul somnorosin
contrast cu tumultul insectelor.Aici se afla o masamare-ntinsa cu facli prea luminatela care vor lua loc
invitatii,apoi in prim-plan pe imparatul socru,infatisat cu duiosie si umor.M.Eminescu descrie portretul
miresei,vizual si auditiv,in plina miscare,sugerandu-irand pe rand,gingasia,emotia puternica.Ea apare
asemenea unei Ilene Cosanzene a basmelor noastre populare.Elementul fabulos se
accentueaza,deoarece,ca si in baladaMiorita,nuni sunt soarele si luna.La nunta participa si curtenii,care
se aseaza la masa dupa rang si dupa varsta.
Personajele din nunta gazelor sunt:paienjenasul, furnici,albine,greieri,fluturi, tantari gandacei,
carabusi , mireasa.Elementul fantastic creste,nuntasii sunt gazele,micile vietati ale padurii.Poetul
realizeaza o atmosfera de voiosie tipic populara,nunta gazelor venind sa lumineze bucuria celor doi tineri
pentru implinirea iubirii lor.La nunta gazelor participa intreaga colectivitate,pe cand la cea imparateasca
doar personaje din basme si curteni.Daca la prima nunta masa era deja pregatita,acum la pregatirea mesei
participa toti,fiecare dupa pricepere si rostul lui:furnicile,albinele,cariul.Gazele apar personificate,poetul
scotand in evidenta insusirile lor,ale acestei adevarate comjunitati umane.Este infatisat apoi alaiul nuntii,in
prim-plan aflandu-se greierele vornic insotit de nuntasii veseli,bondarul este prezent si el,care prin tinuta
sporeste farmecul nuntii.Urmeaza caleasca trasa de lacuste,in care sta mirele flutur,simbol al cochetariei
masculine,al lipsei de griji,un aventurier capatuit si mandru de isprava sa.In apropierea mirelui se afla
lautarii,iar multimea gandaceilor si a carabusilor reprezinta norodul curios.Prezenta miresei este infatisata
printr-un singur vers si sugereaza gingasia,timiditatea si emotia puternica.Poemul se incheie prin
interventia greierului,care cere permisiunea de a porni nunta alaturi de cea imparateasca.Nunta gazelor
este tipic taraneasca prin organizare si desfasurare,prin alai,zarva si veselie,natura este insufletita prin
personificari,umanul invadeaza naturalul,regnurile se unesc,fabulosul cucereste realul,ambele nunti fiind
fabuloase prin elementele lor si prin cadrul in care se desfasoara,nuntile complectandu-se reciproc.Nunta
este prezentata ca un eveniment deosebit,in ambele lumi si devine un simbol al implinirii prin iubire.
Poezia este desavarsita sub aspectul armoniei,al unitatii si al echilibrului imaginilor realizate, prin
care se creeaza o atmosfera sarbatoreasca,stralucitoare.Imaginile artistice sunt realizate cu ajutorul
figurilor de stil,natura devenind un mijloc de evidentiere a unor stari sufletesti,a unor sentimente generale
umane.Impresia de fabulos este intretinuta si de folosirea arhaismelor,a regionalismelor si a cuvintelor
populare.PoemulCalin(file din poveste) este o sinteza a liricii Eminesciene.

Clin (file din poveste)


Mihai Eminescu
Descrierea pdurii de argint
Poemul Clin (file din poveste),, a aprut n revista Convorbiri literare, la 1
noiembrie 1876. Poemul i are izvorul n basmul Clin Nebunul, din care poetul a pstrat
i dezvoltat un singur episod, i anume: ntlnirea lui Clin cu fata de mprat n coliba din
pdure, unde aceasta tria n singurtate, fiind izgonit de tatl ei.
Partea a opta marcheaz finalul fericit al povetii prin mplinirea iubirii tinerilor
ntr-o frumoas nunt-mprteasc, la care iau parte personaje de basm, ntr-un cadru de
natur feeric. n paralel cu nunta celor doi tineri se desfoar nunta micilor vieuitoare, a
fluturelui cu gingaa vioric.
Descrierea literar este modul de expunere n care autorul i exprim
sentimentele i emoiile prin intermediul imaginilor artistice realizate prin mbinarea
figurilor de stil.
Primele versuri introduc cititorul n peisaj. Dac se depete limita realului,
marcat ca n basme prin codrii de aram, se intr ntr-o lume tainic, a fabulosului, care
deschide sub ochii fermecai privelitea pdurii de argint. Acesta devine un spaiu plin de
vibraii luminoase i muzicale sugerate prin epitetul antepus mndrul ntuneric, mndra
glsuire. Argintul are, pe lng atributul nobleei i pe acela al luminiscenei. Pdurea de
argint se vede albind, iarba pare de omt, strlucirea alb a argintului ca atribut
cromatic constatat fiind amplificat de lumina lunii sau de oglinda izvorului acolo lng
izvoar, iarba pare de omt.
n acest trm vrjit, toate elementele naturii se nsufleesc palpitnd fiorul unei
viei tainice, de emoia ce a cuprins ntreaga natur n ateptarea fericitului moment al
nunii. Florile albastre tremur sub podelele strlucitoare de rou, iar copacii, purtnd
semnul eternitii, se nsufleesc suspinnd printre ramuri cu un glas vrjit.
Pe lng epitetele metaforice i adjectivale flori albastre, pdure de argint,
izvoare zdrumicate, comparaia iarba pare de omt d strlucire tabloului. Culoarea
predominant a peisajului este albul argintiu. n interiorul acestuia, albastrul florilor i al
fluturilor devine o nuan a strlucirii pure, strvezii, a argintului. Aceast culoare domin
n egal msur i elementul acvatic. Izvoarele devenite argint fluid, licurind peste pietre,
sar n bulgri fluizi ntr-o micare descendent, rapid i jucu trec cu harnici unde.
Apele i urmeaz drumul, atrase de locul magic al nunii. Ele aduc cu sine o adnc
armonie, un murmur duios nuanat ntr-un ropot dulce, epitet sugestiv concentrnd sunetul
armonios al apei asociat cu fondul sonor al pdurii.
ntunericul nopii este fluidizat de strlucirea naturii. Lumina nu pare a avea o
origine celest, ci una terestr: pdurea de argint eman lumina n revelaii misterioase.
ns i luna, cobort pe pmnt zace vistoare peste acel cuibar rotind de ape,
metafor sugestiv unind cerul cu pmntul.

Puritatea i transparena aerului, prelund o parte din strlucirea peisajului, se


transform ntr-un fluviu luminos, ncrcat de un parfum adormitor, de o dulce mireasm
vzduhul tmiet. Aerul devine deci edenic, uor, nmiresmat, rcoros, strlucitor i
muzical, nvluind spaiul fabulos al iubirii pure aerul vratic plin de mireasm i
rcoare, vibrnd de srbtori murmuitoare. Se realizeaz astfel mpletirea ntre culoare,
sunet i parfum, ntr-o atmosfer ncrcat de vraj.
Prin personificare, poetul umanizeaz natura, aceasta participnd, sensibil, la
emoia tinerilor ndrgostii. Astfel, copacii poart suflete sub coaj, izvoarele suspin,
trec cu harnici unde, florile tremur, luna zace. Toate acestea alctuiesc mndra
glsuire a pdurii de argint. Se observ predilecia poetului pentru epitetul antepus
mndrul ntuneric, mndra glsuire prin care evideniaz nsuirile neobinuite ale
acestui univers mirific.
n interiorul acestui tablou de natur, poetul desluete culori, forme i sunete
pe care le red cu ajutorul epitetelor i al personificrilor. Imaginile vizuale, auditive,
olfactive i tactile se mpletesc cu imaginile motorii. Micarea este redat prin intermediul
verbului, ca mijloc gramatical flori albastre tremur, izvoare trec i coboar, undele
apei sar n bulgri fluizi. Micarea nseamn aciune, iar aciunea nseamn via,
vitalitate. De aceea verbul zace din versul n cuibar rotind de ape, luna zace ilustreaz
ideea de pace, de linite, de contopire prin vis cu tot ceea ce este n jur.
Nu numai verbele, ci i metaforele sugereaz n chip ideal micarea . Cuibar
rotind de ape nseamn vrtej de ap, dar pentru a contura mai bine imaginea i pentru a
sugera micarea i strlucirea vrtejului, poetul a adugat cuvntului cuibar expresia
rotind de ape.
Poemul Clin (file din poveste) cuprinde una din cele mai frumoase descrieri n
versuri. Se remarc sonoritatea dulce a limbii, estura fin de epitete, personificri i
metafore, lexicul bogat i expresiv. Versurile ample freamt bucuria vieii privit n durata
sa cosmic, etern. Rima este pereche, iar ritmul este trohaic.