Audit statutar al situatiilor financiare (5 intrebari)

1. Renunarea la convingeri ameninare la adresa independenei.

Renunarea la convingeri poate s apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaz
opinia unui client pn la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi neleas ca fiind compromis. Este cazul
n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia i-au subordonat raionamentul lor profesional al clientului.
2. Manifestri de familiarism ameninare la adresa independenei.
Manifestrile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relaii strnse cu un client, cu cei care gestioneaz
patrimoniul sau cu angajaii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea nelegtor fa de
interesele clientului.
3. Aciuni de intimidare ameninare la adresa independenei.
Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii este implicat s acioneze obiectiv i
s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul
sau de la angajaii clientului.
4. Protejarea independenei prin normele legale i profesionale.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari. Aceste masuri se impart
n trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;
- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.
5. Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Masurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n:
- aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de
servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul;
nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale;
- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta;
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a
bunurilor si valorilor;
- structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea
procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu cabinetul/societatea care presteaza
servicii profesionale pentru client.

Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)

1. Bilantul economic se prezint cu un:
a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii va fi de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.
Valoarea ntreprinderii = Activ net contabil = Total Activ (Datorii + Active fr valoare)

2. Clasificati diferitele tipuri de evaluari :

a) in fct de obiectului supus evaluarii:
ev de intrepr in ansanmblul lor ;
ev de bunuri si grupe de bunuri ;
evaluari de active intangibile;
evaluari de active economice (orice entitate care functioneaza individual).
b) in fct de metoda folosita :
I.
evaluari patrimoniale ;
II.
evaluari bazate pe performante ;
III.
evaluari combinate.
c) in fct de scop :
evaluari contabile (la fuziuni sau divizari; la aporturi gratuite sau donatii;in cazul necesitatii
prezentarii
activelor la valoarea justa);

evaluari administratice : ptr determinarea masei impozabile sau solicitate printr-un act
normativ;
evaluari economice si financiare vizeaza evaluarea intreprinderii in ansamblul ei;
d) in fct de beneficiarul evaluarii evaluari ptr creditori , asigurari, mostenitori
3. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizrii?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor cu capital de stat
nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a
bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care
au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada
post privatizare
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,
cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara
utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si
analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

Fuziuni si divizari de intreprinderi (3 intrebari)

1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc
urmtoarele date:
Societatea A: active diverse 90.000 lei, datorii 15.000 lei, numr de aciuni 15.000 titluri,
valoarea nominal a unei aciuni 5,25 lei/aciune. Societatea B: capital social 45.000 lei, rezerve 15.000 lei,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 22.500 lei.Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de
fuziune?
A

Active diverse

90000

-Datorii

-15000

Activ Net Contabil

Nr. actiuni
VMCA=

75000
15000
5 lei/actiune

75000
15000

Numar actiuni ce trebuie emise = 82500/5=16500

Capital social
15000
+plus de valoare din reev. Imob.

45000 +Rezerve
22500

Activ Net Contabil

82500

La Soc. A in urma fuziunii:

a) Capitalul propriu creste cu 82500;
b) Capitalul social creste cu 16500 actiuni emise *5,25 lei/actiune=86625:
c) Prima de fuziune: 4125 lei.
2. Dispuneti de urmatoarele informatii despre doua societati comerciale care fuzioneaza: Societatea A:active diverse
57.000 lei; datorii 30.000 lei; numar actiuni 150 titluri. Societatea B: active diverse 31.500 lei; datorii 18.000 lei;
numar de actiuni 90 titluri. Determinati cte actiuni trebuie sa primeasca un actionar care detine 30 de actiuni n
cazul n care:
Societatea B absoarbe societatea A.
Societatea A

Societatea B

Active

57000 lei

31500 lei

Datorii

30000 lei

18000 lei

Nr. actiuni

150 titluri

90 titluri

Activ Net Contabil

27000 lei

13500 lei

Valoare matematica

180 lei

150 lei

B absoarbe A
Nr. actiuni de emis de B = 27000/150= 180 titluri
Nr. actiuni primite de actionar = 30 / Raport de paritate = 36 actiuni
Raport de paritate = 150/180 = 5/6.
3. Din bilanul celor 2 societi intrate in fuziune rezult:
Soc A: activ real evaluat 32.000 lei, datorii 3.080 lei, nr de aciuni 2.500, valoare nominal 2
lei/aciune.
Soc.B: activ real evaluat 61.000 lei, datorii 10.600 lei, nr de aciuni 5.000, valoare nominal 2
lei/aciune.
A deine la B 1.000 aciuni achiziionate cu 9 lei/aciune.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis?
1.000 aciuni x 9 lei/aciune = 9000 lei
A
B
Active diverse
- Datorii
Activ net contabil

32000 lei
3080 lei
28920 lei

Active diverse
- Datorii
Activ net contabil
Numr aciuni
VMCB=

61000 lei
10600 lei
50400 lei
5.000 aciuni
10,08 lei/aciune

+Plusvaloare din deinere 1080 lei

titluri
1.000 aciuni (10,08
lei/aciune 9 lei/aciune)
Activ net contabil
30000 lei
Numr aciuni
2500 aciuni
VMCA=
12 lei/aciune
Numr de aciuni ce trebuie emise: (50400/12)-(1000*10,08/12) = 3360 aciuni

Administrarea si lichidarea intreprinderii (4 intrebari)

1. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare?
Conform art. 141 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, in urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va
conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand
judecatorul-sindic va dispune, motivat:
fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea
comerciala;
fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile art. 145 si urmatoarele.
Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului
judiciar, sub rezerva prevederilor art. 85 alin. (5). . Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au
dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita
cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.
Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.
Conform art. 142 Legea nr. 85/2014, prin excepie de la dispoziiile art. 77 , judecatorul-sindic poate, la cererea
furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru indatorirea furnizorului
de a-i presta serviciile sale in timpul desfasurarii procedurii prevazute in prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu
va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.
2. De ctre cine sunt desemnai administratorii societilor comerciale?
Conform Art. 1371 din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt desemnai de ctre adunarea general ordinar a
acionarilor, cu excepia primilor administratori, care sunt numii prin actul constitutiv.
Atributul desemnrii administratorilor revine asociailor societii. Potrivit dispoziiilor art. 7, lit. e i art. 8 din
Legea nr. 31/1990, asociaii trebuie s prevad n actul constitutiv persoanele care vor ndeplini funcia de
administrator. Ulterior, administratorii sunt alei de adunarea general a asociailor.
n cazul societii n nume colectiv i societii n comandit simpl, legea prevede c administratorii sunt alei prin
votul asociailor care reprezint majoritatea absolut a capitalului social (art. 77 i art. 90).
n societatea pe aciuni sau n comandit pe aciuni, administratorii sunt alei de adunarea general ordinar a
acionarilor cu cvorumul i majoritatea prevzute de lege.
Administratorii societii cu rspundere limitat sunt alei de adunarea asociailor cu votul reprezentnd majoritatea
absolut a asociailor i a prilor sociale (art. 194).
Legea 31 1990 a societilor comerciale actualizat prin:
Legea 441/2006 - pentru modificarea i completarea Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, i
a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerului, republicat din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006.
3. Cine reprezint societatea pe aciuni n raport cu terii i n justiie?
Dreptul de a reprezenta societatea are n vedere i dreptul de a o reprezenta n justitie. Ca atare,
administratorul are dreptul s stea n instan n calitate de reclamant sau prt, desigur, ca reprezentant al
societii.
n cazul societii pe aciuni, de regul, preedintele consiliului de administraie reprezint societatea n raporturile
cu terii i n justiie, afar de cazul n care este altfel stipulat prin actul constitutiv.
Spre exemplu, prin actul constitutiv preedintele poate fi mputernicit s reprezinte societatea mpreun cu unul sau
mai muli administratori, acionnd mpreun sau separat.
n situaia n care consiliul de administraie deleag puterile unui director general, n condiiile art. 143-1 din Legea
nr. 31/1990, atunci puterea de reprezentare i aparine acestuia.
Este important de subliniat faptul c, n societatea pe aciuni, administratorul are dreptul de reprezentare numai dac
acesta i-a fost conferit n mod expres, spre deosebire de societile cu rspundere limitat, societile n nume
colectiv i societile n comandit simpl unde dreptul de reprezentare al administratorului este prezumat.
Administratorul care are puterea de reprezentare nu poate transmite acest drept altei persoane dect dac aceast
facultate i-a fost acordat n mod expres.
n cazul nclcrii acestei interdicii, societatea poate pretinde de la persoana substituit beneficiile rezultate din
operaia realizat. Mai mult, administratorul care i substituie fr drept o alt persoan, rspunde solidar cu aceasta
pentru eventualele pagube produse societii.
Aceast soluie se ntemeiaz pe principiile generale ale mandatului i este consacrat de art. 71 din Legea nr.
31/1990.

Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare n actul
constitutiv, consiliul de administraie reprezint societatea prin preedintele su.(2) Prin actul constitutiv,
preedintele i unul sau mai muli administratori pot fi mputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau
separat. O astfel de clauz este opozabil terilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint
societatea doar acionnd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri de
operaiuni.(4) n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile de conducere a societii n
conformitate cu art. 143-1, puterea de a reprezenta societatea aparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)-(4)
se aplic directorilor n mod corespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare a
societii n raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele
persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sau separat. Acestea
depun la registrul comerului specimene de semntur.
4. Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.
Conform art. 163, alin. 1 si 2 din Legea 31/1990, cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s
verifice dac situaiile financiare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt
inute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i
prezentarea situaiilor financiare.
Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaiile
financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i
procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari
din Romnia.
Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea sunt nsoite de raportul cenzorilor
sau, dup caz, al auditorilor financiari.
Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin membrilor consiliului de administraie neregulile n
administraie i nclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile
mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale.
Cenzorii (auditorii statutari) sunt obligai s auditeze situaiile financiare, s verifice dac bilanul contabil i contul
de profit i pierderi sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm sunt inute la zi i dac
evaluarea patrimoniului s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea bilanului contabil.

Studii de fezabilitate (7 intrebari)

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?
Planul de afaceri ajuta la promovarea unei societati noi, fie la lansarea unui proiect important in cadrul unei societati
deja existente. Planul de afaceri este un document care prezinta pe scurt obiectivele operationale si financiare ale
afacerii si care contine planuri si bugete detaliate din care reiese modul in care vor fi atinse obiectivele.
Un plan de afaceri bun trebuie sa raspunda unor intrebari fundamentale cum sunt:
- Este complet pachetul care prezinta noua afacere?
- Va fi atractiva afacerea propusa pentru potentialii posesori de capital de risc?
- Ce sanse de succes are afacerea propusa?
- Ce avantaje competitive prezinta, pe termen lung, pentru intreprinzatori afacerea propusa? Dar pentru investitori?
Dar pentru salariatii intreprinderii?
- Au piata de desfacere asigurata produsele si/sau serviciile create prin noua afacere?
- Pot fi recuperate, in timp relativ scurt (cand, cum si in ce conditii), fondurile financiare investite in noua
societate/noul produs/noul serviciu?
- Poate fi condusa eficient afacerea viitoare a societatii nou create (sau a celei deja existente)?
Planul de afaceri reprezint pe de o parte instrumentul intern prin care poi conduce i controla, procesul de
demarare i funcionare ulterioar a firmei tale.

Pe de alt parte planul de afaceri reprezint un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un
plan de afaceri fundamentat i bine redactat transmite tuturor celor din jurul tu (clieni, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari),
ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes. Intr-o economie de piata functionala,
partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca un actor pertinent al mediului economic.
2. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire?
Investiii de nlocuire au ca destinaie nlocuirea activelor fixe datorit uzurii fizice i morale.
n teoria economic se utilizeaz des noiunile de investiii de nlocuire
i investiiile de dezvoltare, dar n practic este dificil departajarea lor, att ca surse de realizare, ct i din punct de
vedere al efectelor obinute. Astfel, orice investiie de nlocuire produce modificri specifice investiiilor de
dezvoltare sau noi i orice investiie de dezvoltare presupune cel puin o investiie de nlocuire.
Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor de productie uzate,avand ca obiectiv
mentinerea nivelului capacitatii de productie a societatii Prin urmare, investitia presupune economisire, acumularea
unei parti din venit, urmarindu-se obtinerea unui castig in viitor.
3. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investi ionale este rentabilitatea medie.
Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
rentabilitatea medie (profit mediu anual/ investitie medie anuala)
Metodele fondate pe rentabilitatea medie cauta sa masoare marimea unei rate de tipul:
Rm = rezultatul mediu anual/Cheltuieli medii anuale de exploatare
Aplicarea lor da nastere la formulari variate dupa indicatorul ales pentru masurarea rezultatelor anuale
(beneficiul contabil, excedentul brut din exploatare) si marimea retinuta pentru capitalurile angajate.
Desi aceste metode prezinta avantajul de a fi simple, ele au totusi o limita esentiala, aceea ca se refera la
rezultate medii, neglijand instabilitatea eventuala a acestor rezultate si termenul la care ele sunt obtinute.(de
exemplu, un numit beneficiu este apreciat la fel, fie ca este obtinut in primul an de exploatare, fie dupa cinci ani)
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe rentabilitatea
medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur
a fluxurilor de numerar:
An
Cost investiie
Costuri de
Total cost
Total ncasri
Cashflow anual net
exploatare
0

6.420 lei

17.865 lei

8.520 lei

9.345 lei

6.420 lei

6.420 lei

9.440 lei

3.020 lei

6.420 lei

6.420 lei

9.440 lei

3.020 lei

6.500 lei

6.500 lei

9.700 lei

3.200 lei

6.500 lei

6.500 lei

9.700 lei

3.200 lei

6.500 lei

6.500 lei

9.700 lei

3.200 lei

38.760 lei

50.205 lei

56.500 lei

6.295

Total

11.445 lei

11.445 lei

Calculai indicele de profitabilitate neactualizat.

IP(neactualizat)= suma fluxurilor de numerar/valoarea investitiei
-se calculeaza pentru numarul de ani in care se va realiza investitia
IP(neactualizat) = 6295/11445 = 0,55
5. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investi ionale este termenul de
recuperare. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Termenul de recuperare al investitiei se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual.
Tr = It / CF mediu annual
Termenul de recuperare, desi nu poate fi considerat un criteriu esential de evaluare a deciziei de investitii, poate fi
important atunci cnd, celelalte conditii fiind egale, ntre doua proiecte de investitii va fi preferat cel care are un

termen de recuperare mai mic. Cu toate acestea, trebuie manifestata maximum e prudenta n considerarea acestui
indicator deoarece este posibil ca un proiect de investitii sa asigure o eficienta mai mare tocmai pe un termen mai
lung.
1.2. Termenul de recuperare a cheltuielilor
Termenul de recuperare Tr este termenul necesar pentru ca investitorul sa-si reconsituie fondurile avansate initial.
Este vorba de cash-flow-uri, care, ca surplusuri monetare, permit o astfel de recuperare.
Putem stabili ca :
Tr = costul initial al investitiei i/ cash flow anual mediu
Dupa o varianta a acestei metode putem calcula termenul de recuperare comparand la sfarsitul fiecarui an
cash-flow-ul cumulat, obtinut de la darea in exploatare a investitiei, cu costul initial al investitiei.
Interesul pentru astfel de metoda consta in faptul ca ia in calcul timpul, durata de exploatare.
6. Dac pentru analizarea fezabilitii unui proiect investiional rata de actualizare este de 19% i RIR de
15%, proiectul este unul fezabil? Dar pentru un RIR de 24%?
Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este
egala cu zero. Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a
costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile
viitoare actualizate sunt zero.Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii
pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta.
Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata de actualizare in calculul
VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor financiare
actualizate generate de proiect.
Criteriul valorii actuale nete (VAN) urmrete alegerea proiectului de investiii cu valoarea actual net cea mai
ridicat. De asemenea, pentru ca un proiect s fie rentabil, trebuie ca VAN>0.
Astfel, RIR rezulta din ecuatia:

a) Ra = 19%; RIR = 15%

RIR < Ra = > investitia nu este fezabila, deci nu este recomandat a se face
b) Ra = 19% ; RIR = 24%
RIR >Ra => investitia este fezabila
Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioara costului capitalurilor
permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat rata de rentabilitate ceruta de capitalurile
permanente atunci proiectul este respins.
Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupa criteriul RIR, acel proiect ce
asigura maxim RIR
Investitorii vor considera oportune proiectele al cror RIR calculat este semnificativ mai mare decat rata normal a
dobanzii la creditele pe termen lung i vor respinge proiectele al cror RIR este inferior ratei dobanzii. De asemenea,
dintre mai multe proiecte, vor prefera proiectul care ofer un RIR mai mare. Un RIR mai mare semnifica un proiect
mai putin riscant, nu neaparat un proiect mai avantajos in termeni de venituri absolute pe care le aduce prin
exploatare
7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i o rat de actualizare de 19%
prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
An

Cost investiie

0
1
2

15,000

Costuri
exploatare
6,420
6,620

de

Total cost

Total ncasri

15,000
6,420
6,620

9,440
9,640

3
4
5
Total

11,445

7,500
6,500
8,500
35,540

7,500
6,500
8,500
50,540

Calculai termenul de recuperare aferent proiectului.

CFnet= Total incasari- Total plati
CF1=9440-6420=3020
CF2=9640-6620=3020
CF3=10700-7500=3200
CF4=11700-6500=5200
CF5=22700-8500=14200

10,700
11,700
22,700
64,180

Termenul de recuperare:
T = Cost initial investitie
Cash flow anual mediu

CFam =15,113/5=3.023
T= 15.000/3,023 = 4,96
Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se
recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat
mai rapida a cheltuielilor investitionale.

Analiza-diagnostic a intreprinderii (4 intrebari)

1. S se analizeze poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul comercial cu urmtoarea situaie
bilanier:

Indicator
Imobilizri
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
30000
4000
5000
1000
20000
5000
13000
2000

Situatiile financiare descriu rezultatele financiare ale tranzactiilor si ale altor evenimente, grupandu-le in clase
corespunzatoare conform caracteristicilor economice. Aceste clase sunt numite structurile situatiilor
financiare.Structurile bilantului direct legate de evaluarea pozitiei financiare sunt activele, datoriile si capitalul
propriu.
Pozitia finaciara a unei intreprinderi este definit de resursele economice pe care le controleaz, de structura
financiar a activelor, datoriilor i capitalului propriu, de lichiditatea i solvabilitatea valorilor economice i de
capacitatea sa de a se adapta la schimbrile mediului n care i desfoar activitatea.
Ecuatia fundamentala a pozitiei financiare este de forma:
Capital propriu=Activ-Datorii
I BILANT PATRIMONIAL
ACTIV
Active imobilizate = 30.000
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 4000 + 5000 + 1000 = 10.000
TOTAL ACTIVE = 40.000
O intreprindere are o pozitie financiara pozitiva in cazul in care capitalul propriu este mai mare sau cel putin egal cu
datoriile cu valoare economica. Aceasta conditie indica faptul ca intreprinderea, ca subiect de drept, are posibilitatea
sa plateasca obligatiile fata de terti, atat pe parcursul desfasurarii activitatii sale cat si la lichidarea sa.
Poziia financiar se determin pe baza informaiilor din bilan, i performana pe baza contului profit i
pierdere.Prin analizei efectuata cu ajutorul bilantului financiar se poate aprecia daca intreprinderea are o buna
pozitie financiara, daca valoarea reala a firmei este mai mare decat cea contabila, are un grad ridicat al autonomiei
financiare si un grad scazut al riscului financiar exprimat prin solvabilitatea acesteia.
2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii financiare sunt
prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora:

Indicator
31.12.n (u.m.)
Venituri din vnzarea mrfurilor
0
Producia vndut
20000
Producia imobilizat
0
Cheltuieli cu materii prime
3000
Costul mrfurilor vndute
0
Cheltuieli salariale
7000
Cheltuieli cu amortizarea
300
Cheltuieli cu chirii
1500
Cheltuieli cu dobnzi
1400
Impozit pe profit
1000
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:

31.12.n+1 (u.m.)
1000
22000
1000
4000
800
7800
400
1500
1500
1000

1. Marja comerciala (MC)

- reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este
primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei

MC = cifra de afaceri - costul marfii, produselor sau serviciilor vandute

MC n = Venituri din vnzarea mrfurilor (0) - Costul mrfurilor vndute (0) - Cheltuieli cu materii prime (3000) =
-3000
MC n+1 = Venituri din vnzarea mrfurilor (1000) - Costul mrfurilor vndute (800) - Cheltuieli cu materii prime
(4000) = -3800
2. Valoarea adaugata (VA)
- reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor
cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata - alte cheltuieli externe ale firmei
Cheltuieli externe = chelt cu mat. consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, in intretinerea si reparatiile, cu
chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si
telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti
VA n = MC (-3000) + Producia vndut (20000) + Producia stocat (0) - Cheltuieli cu chirii (1500) = 15.500
VA n+1 = MC (-3800) + Producia vndut (22000 + 1000) + Producia stocat (0) - Cheltuieli cu chirii (1500) =
17700
3. Excedentul brut de exploatare (EBE)
- reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal
si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE n = 15000 (Cheltuieli salariale 7000 + Cheltuieli cu asigurri sociale 0 + Impozite i taxe 1000) = 15 000
8000 = 7000
EBE n+1 = 17.700 (Cheltuieli salariale 7800 + Cheltuieli cu asigurri sociale 0 + Impozite i taxe 1000) =17700
8800 = 8900
1.Rezultatul exploatarii(RE)
- reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt. din exploatare) cheltuieli cu amortizarea
RE n = 7000 + (venituri 20000) - (cheltuieli 3000 + 7000 + 1500) amortizarea 300 = 7000 = 15200
RE n+1 = 8900 + (Venituri 1000 + 22000 + 1000) - (Cheltuieli 4000 + 800 + 7800 + 1500) - Cheltuieli cu
amortizarea 400 = 18400
2. Rezultatul curent (RC)
- reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara
RC = RE + (venituri financiare cheltuieli financiare)
RC n = 15200 + (Venituri 0) (Cheltuieli cu dobnzi 1400) = 13800
RC n+1 = 18400 + (Venituri 0) (Cheltuieli cu dobnzi 1500) = 16900

3. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre. unitar de 40 u.m. ntreprinderea
nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m.,cheltuieli de personal de 80000
u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilit.i si chirii n cuantum
de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. si cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze si s
se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si opera.ional exprimat n unit.i fizice si valorice si nivelul
rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere la 5500 a numrului de produse vndute.
q = 5.000 buc.
p.u. = 40 u.m.
ch. mat. prime = 60.000 u.m.
ch. personalul = 80.000 u.m. 90 % = 72.000 u.m. ch. variabile
- 10 % = 8.000 u.m. ch. fixe
ch. utiliti i chirii = 5.000 u.m.
ch. amortizare = 4.000 u.m.
ch. cu dobnzi = 5.000 u.m.
Pragul de rentabilitate operaional se refer doar la active de exploatare, de aceea nu am inclus i la ch. fixe
dobnzile.
Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000 = 17.000 u.m.
Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000 u.m.
Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.
Q n punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.
Cifra de afaceri n punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m.
Pragul de rentabilitate financiar se calculeaz incluznd n cheltuielile fixe i dobnzile.
Qc financiar = (CF+ dobnzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 26,40) = 22.000 /13,6 = 1617,65 u.m.
Cifra de afaceri n punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.
Deci pentru a produce profit n activitatea de exploatare trebuie vndut 1.250 buc. de produse i vnzrile trebuie s
ating 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind i cheltuielile financiare, trebuie vndute 1.618 buc. produse sa atins o vnzare de 64.706 u.m. Sub aceste vnzri unitatea va iei n pierdere.
O cretere a nr. de produse vndute de la 5.000 buc. ar avea o influen negativ asupra cheltuielilor variabile totale,
astfel:
CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.
CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rmn neschimbate.

Profitul din exploatare = 5.500 x 40 (17.000 + 145.200) = 220.000 162.200 = 57.800 u.m.
Profitul curent se calculeaz incluznd cheltuielile variabile n cheltuielile fixe.
Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800 u.m.
Deci la o vnzare de 5.500 buc. produse (aceast cantitate fiind peste cantitatea din prestarea de operaiuni
financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. i un profit curent de 52.800 u.m.
4. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea ale crei
venituri si cheltuieli sunt prezentate mai jos si s se compare cu cele calculate n manier anglo-saxon:
Indicator

u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor

4000

Producia vndut

44000

Producia stocat

2500

Subvenii de exploatare

12000

Venituri din provizioane de exploatare

200

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe

1000

Cheltuieli cu materii prime

10000

Costul mrfurilor vndute

4200

Cheltuieli salariale

20000

Cheltuieli cu amortizarea

1000

Cheltuieli cu provizioane

200

Cheltuieli cu chirii

200

Cheltuieli cu asigurri sociale

2000

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate

600

Impozite i taxe

300

Venituri din dobnzi

200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar

100

Cheltuieli cu dobnzi

700

Cheltuieli cu provizioane financiare

100

Impozit pe profit

1300

Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam
modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli
inregistrate.
Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt:

1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute;
marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei
MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute
MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4000) - Costul mrfurilor vndute (4200)- Cheltuieli cu materii
prime(10000)
MC= -10200
2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si
deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei;
VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei
Cheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, in intretinerea si reparatiile, cu
chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si
telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti
VA= MC (-10200)+ Producia vndut(44000)+ Producia stocat(2500)- Cheltuieli cu chirii(200)
VA = 36100
3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat
valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat
EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe)
EBE =36100 (Cheltuieli salariale20000+ Cheltuieli cu asigurri sociale2000+Impozite i taxe 300) =36100
22300
EBE = 13800
4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare
RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu amortizarea
RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vnzarea mijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli
cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000= 13800+1000-1000
RE = 13800
5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara
RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare)
RC = 13800 + (Venituri din dobnzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100) (Cheltuieli cu
dobnzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 + 300-800
RC = 13300
Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt:
1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabile

EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare

Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 + Subvenii de exploatare
12000 = 16000
Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mrfurilor vndute 4200 + Cheltuieli salariale 10000 +
Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 + Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 + Impozite i taxe 300
= 26900
EBITDA =16000 26900
EBITDA = -10900
2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit
EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea
EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000
EBIT = - 11900
3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit
EBT = EBIT chelt cu dobanzile
EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobnzi 700
EBT = -12600

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii

(4 intrebari)
1. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua
aparitia riscurilor respective.

Riscurile posibile ce pot s apar :

neconcordane ntre atribuii i competena profesional;
neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile i politicile specifice;
nerespectarea confidenialitii informaiilor;
caracterul incomplet i inexact al operaiilor i documentaiilor;
modul profesional de abordare a informaiilor financiare;

 nerespectarea atribuiilor din fisa postului

suprasolicitarea personalului
nerespectrarea normelor privind securitatea muncii
Proceduri de control intern care pot diminua apariia riscurilor:
- Atribuiile entitii pot fi realizate numai dac sunt cunoscute de salariai i acetia acioneaz concertat;
- Fiecare salariat are un rol bine definit n entitatea public, stabilit prin fia postului;
- Sarcinile sunt ncredinate i rezultatele sunt comunicate numai n raportul manager salariat manager (ef
subaltern ef);
- Managerul trebuie s susin salariatul n ndeplinirea sarcinilor sale.
- Managementul entitii publice va comunica tuturor angajailor care sunt sarcinile entitii, rezultate din actul
normativ de organizare i funcionare. Totodat, se va ngriji c aceste sarcini s se regseasc n Regulamentul de
organizare i funcionare a entitii publice, la care s aib acces toi salariaii. Se vor ntocmi i se vor actualiza, ori
de cte ori necesitile o vor cere, fiele postului pentru toi funcionarii publici i personalul contractual din
entitatea public. Aceasta este o obligaie permanent a fiecrui nivel de management.
- Managerul asigur ocuparea posturilor de ctre persoane competente, crora le ncredineaz sarcini potrivit
competenelor i asigur condiii pentru dezvoltarea capacitii profesionale a salariatului.
- Managerul i salariaii au acele cunotine, abiliti i experiena care fac posibil ndeplinirea eficient i efectiv
a sarcinilor;
- Competena angajailor i sarcinile ncredinate trebuie s se afle n echilibru permanent, stabil. Aciuni pentru
asigurarea acestuia:
a) definirea cunotinelor i deprinderilor necesare pentru fiecare loc de munc;
b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;
c) identificarea planului de pregtire de baz a noului angajat, nc din timpul procesului de recrutare;
d) revederea necesitilor de pregtire, n contextul evalurii anuale a angajailor i urmrirea evoluiei carierei;
e) asigurarea faptului c necesitile de pregtire identificate sunt satisfcute;
f) dezvoltarea capacitii interne de pregtire, complementar formelor de pregtire externe entitii publice;
g) definirea politicii de pregtire / mobilitate;
h) se verific dac se respect programul de lucru, norma de lucru.
- Performanele angajailor se evalueaz cel puin o dat pe an i sunt discutate cu acetia de ctre realizatorul
raportului;
- Competena i performana trebuiesc susinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, softwareurile, brevetele, metodele de lucru etc.;
- Se verific listele de pontaj, ntocmirea corect a statelor de plat i a celorlalte documente privind asigurrile
sociale.
2. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de
un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu
validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).
Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta;
face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de
control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul intern
face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze
contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de
conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a
activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea
fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor
financiare.
Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie asupra
fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.
3. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii matricei si a raportului
intermediar , inclusiv.

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a activitatii de
gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern, respectiv a
conformitatii cu cadrul legislativ normativ.
In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus clarificari, fata
de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor, succesiunea documentelor,
structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a acestora in mari, medii si mici, clasarea
riscurilor si ierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii Analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a
misiunii de audit, pe baza careia se va concentra munca pe teren.
In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in etapa
anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri, note de relatii si
foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a problemelor si eventual a
formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor.
Probe de audit :
1) Obtinerea unei situatii a capitalului social
Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care directorii sunt si
actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile financiare.
2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anterior
Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, rezerve etc din
cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de
rigoare.
3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve
Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in vbaza
documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn reevaluari si trebuie prezentate in conformitate cu
standardele contabile. De asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata dividendelor.
Au fost solicitate catre verificare :
-statutul companiei s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis, numele
directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului;
-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital;
-registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul intregului
exercitiu financiar
-procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a efectuat pe
baze legale.
-registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilor contabile asa cum s-a
stabilit prin lege.
4. Intocmiti un plan de audit interm multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice.
La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii turistice se determina
strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani.Elaborarea strategiei tine de competenta entitatii sau
compartimentului de audit intern.Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarele categorii
de misiuni:
I) misiuni de asigurare;
II) misiuni de consiliere;
III) misiuni de evaluare.
Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin oferirea asistentei
personalului entitatii in efectuarea controlului intern.
Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire aeficacitatii managementului
si controlului intern.
Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiectivereferitor la eficacitatea
managementului si controlului intern.
Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta in forma succinta si conforn
normei metodologice intruneste 12 elemenete debaza:
Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor pachere turistice prin operatiunii
de early booking, discount-uri acordate pentrulast minutes, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza
contracte cu clauzede achitare in avans);
Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate deaparitia unor calamitati naturale,
riscuri de tara);

 Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonelegeografice, in care societatea are
servicii turistice);
Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea anumitor zone turistice,
deprecierea anumor valute);
Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care seevalueaza potentialele riscuri ce pot aparea
prin evaluarea gradului de risc cuprobabilitatea aparitiei acestuia);
Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin odata pe an cu ocazia auditarii
situatiilor financiare, fara insa a fi limitat);
Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianualde audit intern (resurse financiare,
tehnice, umane);
Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu serealizeaza in totalitate, drept urmare
auditorul nu poate emite opinii pertinente);
Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planuluistrategic;
Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern;
Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilitede Ministerul Finantelor.
Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinateactivitatile supuse
auditului.Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile.In practica se aplica o metodologie unica de
stabilire a activitatii operatiunilor auditabile,care presupune realizarea in 2 etape:
a) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile;
b) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate.
Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei riscurilor.Sunt analizate riscurile
legate de nereguli,deficiente,abateri si disfunctionalitatica urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a
prevederilor documentelor de finantaresi a contractelor incheiate in baza lor.
La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern suntierarhizate in functie de nivelul
riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibilefiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil.
Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic multianual. De regula,
planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2
misiuni de evaluare.
La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii:
1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare;
2.Verificarile solicitate de unitatile de audit subordinate
3. Riscurile identificate aferente activitatilor,functiilor,operatiunilor si structurilor entitatii;
4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii de audit subordonate.
Planul anual de audit contine 8 elemente de baza:
1. scopul actiunilor de auditare;
2. obiectele actiunilor de auditare;
3. operatiunile supuse auditului intern;
4. structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare;
5. durata actiunii de auditare;
6. perioada supusa auditarii;
7. auditorii antrenati in actiunea de audit;
8. precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a fiimplicati in audit.