Sunteți pe pagina 1din 27
MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARII manual pentru clasa.a-XI-a "711 Oscuaronut mecante ‘1.1.1 Fenomene periodiice. Procese escilatorii in natura si in tehnica in viata de toate zilele intalnim deseori misc&ri in care un sistem mecanic, scos din pozitia sa de echilibru gi la- sat liber, este readus in acea pozitie cu o anumita viteza, sub acfiunea unei forge de revenire; de aici, datorits inerfici, cl isi continud migcarea in sens opus. Corpul este adus din nou de catre forta de revenire in poziia de echilibru, de unde migcarea continua datorith inerjiei Miscarea de dus-intors efectuatd de o parte $i de cealalta a poritiei de echilibru poart numele de oscilatie sau vibrate Un exemplu cunoseut este migarea pendulului consti int-un corp de masi m suspendat de un fir inextensibil (fig. 1.1). fn pota de ecilbra (0), corpal ati de fr verical. Cand este soos din aceasth pocitie gi apo eliberat (din poziia A, spre exemplu), corpul ncepe si oscileze de o parte si de alta a pozitiei de echilibru, descriind un arc de cere, intr-un mod Tetult si care se repet, Fora care face corpl si revi de fecare dat spre pozita de echilibra est componenta tangential a greui,G, . Ea jon rl de forfi de revere, Masa_m a compli, masurt a inerfici acestia determina continuarea osiaii la fieare trecere prin poifia de echilbra ‘Un alt exemplu de sistem mecanicoscilant este 0 lam clastica de OSCILATII SI UNDE MECANICE jel fixaté cu un capit intr-o menghin’ (fig. 1.2). Deplasand lateral capatul superior si eliberdndu-1, lama incepe s vibreze (oscileze) in jurul pozitiei verticale de echilibru. Pentru orice pozifie instantanee iM, forta de revenire este forfa elasticd ce ia nastere in lama deformata si este orientata spre pozifia ei de echilibru. Cum fora elastica depinde de deformare, iar aceasta varia7A in timpul oscilatiei, ne asteptam ca si accelerafia pe care forta de revenire o imprimé lamei si depindi de deformare. Cu cat lama se {indeparteazi mai mult de pozitia de echilibru, deci cu cat deformarea ei (eigeata) ¥ este mai mare, cu atit forta elastic& si acceleratia sunt mai mari in modul. Remarcafi c& atat sensul forjei elastice, At si sensul acceleratici sunt opuse sensului deformarii ¥ Cand lama se indepairteaza de pozitia de echilibru, migcarea ei este ‘ncetinita, astfel c& la capatul cursei viteza oscilatorului se anuleaza. in acest moment, forfa elastica este maxima si acceleratia de asemenea. Revenirea la pozifia de echilibru este o migcare trecerea prin pozitia de echilibru, pozitie erat (viteza si accelerafia avand acelasi sens). Viteza devine maxima la fn care forja de revenire si accelerafia se anuleaz. Miscarea continua in sens opus, incetinits la dus si accelerata la intoareere. (O miscare oscilatoric liniard (rectilinie) efectueazA si corpul din fig. 1.3, suspendat de un resort elastic de mast neglijabild. $i aici fora de revenire este forta elastic, Studiul acestui oscilator elastic va face obiectul unui paragraf special. Putem menfiona multe alte exemple de oscilatori mecanici: balansierul unui ceas, pistonul unui motor cu ardere intern’, corzile unui instrument rmuzical, nodurile (atomii, ioni) refelei cristaline a unui comp solid care vi- breazd in jurul pozitilor lor de echilibru ete. Inima este de asemenea un sis- tem oscilant. Toate instrumentele muzicale comport, asa cum veti vedea in paragraful de acustica,sisteme oscilante. 1.1.2 Marimi caracteristice miscarii oscilatorii ‘Vom studia mai inti oseilatorii mecanici~ sisteme inchise — care au sufert o perturbatc initia (scoa pozitia de echilibru, comunicarea unui impuls din exterior), fiind api Isai si oscleze liber fir nei o alt in Astfel de osclatori efectueazk oscilatilibere numite si oscil propri. ‘Vom aborda studiul sistemelor oscilatoi bere pe modell simplificat al unui punct material care “iniar armonic, Din punet de vedere cinematic, vom caracteriza migearea oscilatore liniar armonie& prin * direcja de migcare a oscilatorului (punctul materia), caria slim 0 axa de coordonate Ox, de obicei eu originea in pozitia de el * 4 oscilatorulu, axé pe care vom considera un sens pozitv de deplas meme (| * poztiainstantanee M a oscilatorului este reperat fat de © MG) Ae) | de echilibru prin vectoral de pozitie OM . Proiecia acestuia pe as reprezints elongaya oscilatei, x. Aceasta ia, in mod alterativ, Pozitive si negative prin deplasarea oscilatorului de o parte si de originii axei. -- Pozitici de echilibru O fi corespunde x=0. Dependenta de aes ~ | clongatiei x= x(0) reprezint legea sau ecuatia de migcare a oscil LONGED) Experienfa arati cd migcarca oscilatorie este limitat la un inte Jungime ale cirui extremitji sunt simetrice fati de pozitia de ed Vom num amplitudine a oscilaic liniare armonice valoarea maxima a elongatiei sale si o Vom nota cu. : d= Kgg Extremitiilecursei oscilatorului sunt punctele A de abscist wv si respectiv de abscis8 —w/,simetice de pozitia O de echitibru. + Viteza liniard instantanee a osclatorului se defineste prin: v2 tim ina avind (dup cum vefi studia la analiza matematic8) semnificaja de derivatd in raport cu timpul ¢ a funcfct x4 rmomentul £, nota ACD) ‘Vectorul vitezi # in miscarea oscilatorie liniar armonic& isi modifica sensul in mod periodic, la fiecare ccursei de oscilatie + Numim perioada a oscilatici intervalul de timp 7 necesar efectuarii unei oscilatii complete, adica ts scurs intre dowi treceri consecutive ale oscilatorului prin aceeasi pozitie si in acelagi sens. De exemplu, 0+ 4+04'0 sau A-+O-> A'-40-+ A constiuie oscilatii complete. Migcarea oscilatorie li nicd este 0 migcare periodied, mobilul trecénd consecutiv prin aceeasi pozitie, in acelasi sens gi cu aceeasi vite intervale de timp egale, Perioada sa, Teste o mfrime constant, unde 7 €IN + Inversul perioadei reprezintd freeventa oscilatiei, adicd numérul de oscilajii efectuate in unitatea de timp: val T Unitatea de misuré pentru 7’ in SI este secunda, iar pentru freeventa este s~ (Hertz) + Oscilatorul liniar armonic este adesea caracterizat prin miirimea frecventa unghiulara sau pulsatie, ©, d nit cinematic prin relatia: 2n Fi = 2m (rails) ( Veti vedea in paragrafele unmitoare cd pulsatia este legata de proprietiilefzice ale oscilatorului. Pitratuls (o*, reprezinta intensitateaforfei de revenire raportat la valoarea deforméri elongatiei) si la masa oscilatoruli 6 a * Acceleratia instantance a oscilatorului este, conform definitiei studiate in clasa a IX-a: Ay a= lim” ao ar M aviind semnificayia derivatei vtezei la momentul ¢ ,notaté ieee 6 a Daca finem cont de (3) atunci accelerafia momentand reprezinta derivata a doua a coordonatei de pozitie, x, ‘momentul respectiv de timp, notatd ao rio definiti, migcaren oscilatore linard este armonic& dack acceleratia mobilului este tn orice momen Proportional si de sens contrar cu elongatia: Constanta de proportionalitate fiind egali cu patratul pulsatiei, Relats (11) reprezint& condiia de armonicitate, definitorie pentru acest model de esilator. Oscilatoru armoni serves rept model exact sau aproximativ pentru tratarea multor migcdri periodice din fisica elas microobiectelor (cuantica). ay i fizica ‘112.1 Ginematica miscari oscitatorii lintar armonice Singura miscare periodic& pe care afi studiat-o in clasa a IX-a este imiscarea circulard uniformd. $i ne reamintim c& mobilul aflat in migcare cireulart uniform parcurge arce de cere egale in intervale de timp egale, adica viteza lui liniard v este constant in modul. Vectorul vitezd linard V, tangent in fiecare moment la traiectoria circulars, isi modific& in mod Continuu orientarea. Accelerafia migcérii, datoratd exclusiv variajei orien- Uirii vitezei, se numeste centripeta si are expresia: 7 a unde R — raza traiectoriei, Perioada 7’, reprezentiind intervalul de timp in care mobilul efectu- eazi o rotafie complet, este constanta, Yieza wnghiularé @ a misetri circulare uniforme reprezinté unghiul la centru maturat de raza vectoare R in unitatea de timp: Aa 2 a 2 Viteza unghiularé se masoar§ tn rad s” si este constanta in timp. Modutul viteze liniare si viteza unghiulara sunt legate prin elaja: v=O-R 6) Freevenfa misciricrculare v, reprezin§ numarul de oscil efectuate fn unitatea de timp. @ sise misoara ins“ = Hz (Hertz) Intre freeventa si viteza unghiulara se stabileste relafia: 2n =2my=2% 5 o=2m=F 6 Sa Vedem care este lepitura dintre migcarea osclatorie liar armonicA de-a lungul unei direc si miscarea circulard uniform, avénd in vedere periodicitatea améndurora, Vom putea stabili, pe baza accete! legituri, ecuaria ‘misedritTiniar armonice x(t), ecuatia vitezei v(t) si dependenja de timp a acceleratiei a(t), dnd » interpretare eometricd pulsafici (frecvenfei unghiulare) oscilatiei armonice EXPERIMENT La marginea platoului unei centrifuge manuale, intaltio tiv J Aleatuim tabelul de variafie pentru o perioada. ee 1) Anas Toy 230 a4 a 43 m = x ae oy faa: 0 = = zon = 2 a Ssin5 (em) | a Graficul fumiei x(0) este redat prin sinusoida din fig. 1.9, objinuté prin extinde- rea, in baza periodictaii, a domeniulu de la 1¢[0,7] lare[0,2) Ordonata la originea timpului, avind yia de pocite iniialt a oscilatoru- 0. Oseilato- Iui, este in acest caz nuld, 5, ral se afld la momentul inifial in pozitie de echilibru, cici faza la origine @ = 0 S& observim c& punctele B,D,F din grafic,corespunzéind aceleiasi valori x a clongatici, dar si aceluiasi sens de variafie (descrescAtor) al acesteia, sunt separate prin intervale temporale egale cu 0 clongatici, x, ele diferd prin sensul de variatie a elongatiei: pentru A , elongatia creste, iar pentru B sau D elongatia desereste, Prin urmare, fy —t, #7 (respectiv fy ~t, # KT,k EN). Exemplu aplicativ 2 Enunf: Reprezenta acum grafcul dependents de timp a elongatietoscilatoruui descris de ecuaia (=5sin{ 2+) (em x) =Ssin( F443) ( Solufie: $8 observim ci amplitudi prima aplicatic. Cele doui oscilatii dit pprin faza la originea timpului. fn al doil az, aceasta are valoarea’ oscilatie, aceasta este defazatd tn avans ol Emad. Grafcul Ini (0) se objine primul grafic printr-o translatie (fig. 1.10) lungul axei timpului, _echivalenta decalajul temporal dintre cei doi oscilatori Qungrni=2 ar=2- 27 cena o mm 6 3 a ‘Ordonata la originea timpului, adic’ po ziti initiald a oscilatorului, va fi in acest caz sv3 <= cm 12 2 a Xp =dsing Ecuatia vitezel oscitatorulul iniar Viteza liniar’ ¥, in migcarea circularé uniforms este tangenta la cere in punctul M , unde se afl mobilulk momentul de timp ¢, iar modulul stu pistreaza valoarea constanti: ol Proiectia vitecei tangensiale ¥, pe axa Ox reprezinta vite instantanee v a oscilatorului liniar, aflat in pozitia P de elongatie x, | momentul (fig. 1.11) y=0R vey, =, cosa. t unde a. este unghiul de faz la momentul : a=o1+@ {nlocuind (1) si (3) in (2) objinem ecuatia vitezei: W(0) = shocostor +) ¢ S& observ ci functia v(f) este continual si periodiet pent te[0,2) casi x() Valorile extreme ale vitezei in migearea oscilatoric (g, respectiv Yj, =who) sunt atinse la trecerea oscilatorului prin pozit central O (fig. 1.12), intrun sens si tn altul, iar anularea viteze oscilaie are loc tn pozifjile extreme ale cursei, si a in care elonga atinge valorile maxime wf i respectiv a Oricum, ne asteptim la acest defazaj intr viteza v(t) si clonga corespunzitoare, x(¢), ele find descrise matematic prin functii sinus cosinus ale aceluiasi argument, intr care exist relajia cunoscut: cos(wt +9) =sin{ or +9 += (ot +) ( #45) Rec viezaosistor nar ee, n orce moment de inp, defeat cu ® rin (80°) vans fai de longi. Se spune 8 viteza este fn cuadraturd avans fat de elongati. Obseratie ‘Amalie, stim de la matematic, ein orice punct de extrem al nei func continue gi derivable derivaa sa de Jordin Ise anvleazk Tintnd cont c&\ x= 47 sunt punto de maxim, respectiv minim ale elongaiel gi eX deriata fcexea tn raport cu impul reprezinavieza In punctle (a momentele) respective, deduce c&viteza se anuleaa in poaiile extreme ale curseloseatoral x, hl © Viteza oscilatorului este pozitiva in jumatatea de perioada corespunzitoare deplasirii de la ’ la A si negativa in jumatatea de perioada destinat& deplasdrii de la A spre 4’ Reprezentarea grafic a vitezei ca func- fie de timp ilustreazd altemanta semnului vite- ca) 2 si defazajul acesteia in raport cu elongatia. | a) v,(cms Pentru oscilatorul (0 = Sine em) din exemplul 1, viteza are forma analitica = eos (emt) si reprezentarea graficd din fig, 1.13.a, Pentru oscilatorul: x0 pail dependenge viteze v,(0 os ++] (emis) My la't3) © este ilustrat in fig, 1.13.b. Remareati c& ordo- neta la originea timpului reprezinta viteza initiald a oscilatorului {fy = 0) = hocosg o oo a) Accelerafia oscilatorului lintar Obtinem expresia accelerafiei oscilatorului la momentul ¢ prin proigctarea accelerajiei instantanee centripete a mobilului M in migcare circulard uniforms (fig. 1.14). Cum oul a rezult a=-a,sin(or +0) in(or +9) @ Este de remarcat faptul cd la orice moment de timp, vectorul de pozi- tie OP al oscilatorului gi vectorul acceleratie a sunt de sensuri opuse. " ‘Aceasta revine la a spune c& accelerafia a(t) si elongaria x(t) sunt in orice moment de semne contrare. Compariind ecuatia migearii oscilatorii studiate: x() =f sin(or +9) cu expresia accelerafiei dat de (2) ajungem la relatia: Faptul c& acceleratia migedrii oscilatori liniare este in orice moment proporjionalé cu elongatia si de ‘contrar acesteia face c aveast miscare si fie armonici. ‘Acceleratia oscilatiei liniar-armonice objinute prin proiectarea miscirii circulare uniforme este defazata fat celongatie cu x radiani (180" a(t) = 0.x sin(or +9) = Asin(ot+o+n) iar fay de vitezi cu % radiani in ev Wi de 5 ra a ‘Spunem ci acceleratia este in opozitie fazi cu clongatia si in cuadraturd av fata de vitezi. ‘Aceste defazaje sunt puse in evi si prin compararea graficelor accelera vitezei si elongafiei ca functii de ti trasate in acelasi sistem de axe (fig. 1.15). Accelerajia devine maxima (a find elongatia este minima (—.9 ) si inv Ambele mérimi se anuleazi simultan, trecerea oscilatorului prin pozitia cent O(x=0,a=0) *Observagii 1. Armonicitatea oscilatillor sinusoidale este 0 consecinfa a formei lor analitice. intradevir, pena funcjia de forma: x)= A sin(or+9) in raport eu timpul, vind semnificafa fizca de vitez8instatanee a oscilatoruli, va avea exp x = #0 0 Derivata a doua a elongatei,reprezenténd accelerafa instantanee, este de asemenea functe sinusoidal de tng a=) ee Astfel ct funcjia si derivata a doua a funetie proportionale si de semne opuse: -sdorcos(ot +0) (0) = —he? sin(or +9) f raport cu timpul au, la orice moment de timp +, valori dire a(t)=-07x(0) 6 cea ce determina armonicitatea oscilatilor. 2, Trebuie menfionat c& atit proicctia miscdri circulare uniforme direcfia Ox a diametrului Ad’ al cerculu, ft gi proiectia pe direcfa 0 1 diametrului BB’ perpendicular pe AA’ constituie migedri oscilae liniar armonice (ig. 1.16). fntr-adevar, oscilayia obtimuta prin proiectarea pe Oz are ecuafa: 2(0) =A c0s(01 +9) cr Pulsatia oi amplitudinea wx sunt aceleasi. Cele doud oscil perpendicular difer8 doar prin faza la originea timpului A) = oh c0s( ot +9) =f sin(or +9 +5) a 2 Defazajul intre oscilaji se menfine constant, egal cu = i i fi gal cu > Putem astfel privi miscarea circular uniforma ca rezultat al compunerit a doud misciri oscilatorit liniar armonice de aceeasi amplitudine si frecventd, perpendiculare si defazate cu ‘Considerind planul xOz ca plan complex, vectorul de pozitie OM situ complex, notat of Leos(oot +) tit sin(or +g) ‘Afixul 21 reprezinta migcarea oscilatorie liniar armonica, intrucat att Re wf = of cos(or+9)=2(0) cat si Im wf xO reprezinté elongatiile a doi oscilatoriliniar armonici, Mirimea complex’ A sin(ot +) Fa fata de ocala de modul xf este determinat prin afteul ra «a2y 13) «aay se numeste elongatie complex armonicd. Viteza complex’ si acceleratia complex vor fi reprezentate prin derivatele de ordinul inti gi respectiv doi ale elongatiei complexe: as) 6) Reprezentarea mirimilor oscilatorii prin vectori, numifi fazori, reduce multe probleme legate de oscilatii la probleme de geometrie elementara Un fazor este un vector rotitor in planul xOz (fig. 1.17) a cirui origine este fixa si coincide cu originea axelor de coordonate; extremitatea fazorului se roteste uniform in sens pozitiv trigonometric cu o vitezA unghiulara © egala ‘cu pulsafia oscilatiei; la momentul inifial r, =0, fazorul face cu axa Oz un unghi egal cu faza initial a oscilatiei; modulul fazorului corespunde amplitudinii oscilayiei reprezentate. Astfel, modulul fazorului prin care se reprezinta elongatia unei miscari oscilatoriiliniar armonice: x()= 01 sin(or+9) corespunde amplitudinii x Proiectia fazorulul, la orice moment de timp 1, pe axa Ox este chiar elongagia miscarrit la acel moment x(t) Fazorul ce reprezintt viteza oscilatorului liniar armonic: W(t) = hacas(or+@) se roteste cu aceeasi vitez unghiulara @, are modulul egal cu amplitu- dinea vitezei v,,, =o $i este, a orice moment de timp, defazat cu 1/2 inaintea fazorului elongatiei (cuadraturd avans). Poziia relativa a celor doi fazori nu se modifica in timpul rotiri lor (fig. 1.18) Fazorul reprezentativ pentru acceleratia oscilatorului armonic: a(t) = ~.fo" sin(or +9) va avea modulul .fa", se va roti cu aceeasi vitez unghiulard o gi va fi In rapor cu fazorulvitezei,fazorl a Reprezentarea oscilajilor armonice prin fazori este foarte utilé in permanenfa opus fazorului elongatii c2ea ce corespunde defazajului de x radian existent intre accelerate si elongatie (opozitie de faz). rafiei este in cuadraturd avans (fig. 1.18). studiul circuitelor de curent alternativ si in opticl, Metoda fazoriala de tratare a oscilatilor a fost pusi la punct de fizicianul francez Fresnel Exercitiu aplicativ a) este lsat s8 oscileze liber dintr-o pozitie aflatd pe directia de oscil sa de echiliru O; Enunf: Scrieti ecuatia de miscare a unui oscilator cu freevenfa v = $0 Hz daca la momentul initial: € Or la distanfa x, =3 em em de pozitia| b) se afla in pozitia de echilibru x, =O sii se comunicd un impuls p, 5 kg-m/s pe directia de oscilatic; ©) se aflé in punctul de abscis x, = 4 em si are viteza v, Solutie: Scrierea ecuaiei oscilafie liniar armonice: x(t) =. sin(or +9) \presupune cunoasterea pulsatici, «, a amplitudinii, . sia fazei la originea timpului, Pulsafia se determin& din relaia @= 2m =100n rads” | Constante / si @ sunt unic determinate de condi iniiale ale probleme, ada de posi init Joscitatorui ide vitza acetal momenta ntl, v. Penini f, =O, din ecuaja de migcare si ecuafia vitesse obfne sisemal de dou ecuafi cu dous necunoseu a =O) =f sing Pentru flare ui gi punem ecu sistemulu sub fora: sing=72; cos rs Prin rdiearea la patrat si adunerea membra eu membru a ecuafilor, objinem pentru amplitudine: 1 aot = iRe impartind ecuaile (2) membra cu membru,gisim: tg0 |___ Am expus aici metoda generald de calcul pentru aflarea amplitudini si fazeiinitale. Ea poate fi particular |pentru conditi initiale concrete. in unele situafi, rezolvarea sistemului (1) devine mult mai usoard: a) La 1, =0, x, =3 em=3-10"m, iar y, =0. Sistemul de ccuati (1) este: 3-10? =.94-sing 0=.ocos Rezulta direct cos =0, 9 =, iar. =3-107m Ecuafia oscilatoruli este in acest caz: x(!) = 0,03. sin( 100m +2) (my aie y x(1) = 0,03-c05100nz (m) ( b) La 4 =0, x =0,iary, mms. fatoeuind in 1): {27 2"8in@ [x=100nxocos@ 01 m. Ecuatia migcdrii se va serie: Rezultd imediat: —@ =0, si (1) =0,01-sin100x1 (m) (7) ) In aceasta situatie este indicata aplicarea rezultatelor metodei generale. Inlocuind valorile lui x, si vg in ecuafia (3) obfinem valoarea amplitudinii 1 Tag pe of = gg VG +4107 10 mF m= 0,05 m Din relagia (4) gasim pentru faza initials: oe arceg 107108 | rotgt 3A 3 Beuafia oscilatorului devine: x= 4 one artg) ¢y : sin( er arete | () ( 4 11.2.2 Studiul experimental al unor procese oscitator Cele mai simple sisteme oscilante libere sunt pendulul elastic si pendulul matematic (simplu). {n cele ce urmeaz& vom analiza rolul forfei de revenire gi al inertieisistemului in detetminarea misea4ilor oscilatorii ale celor dova sisteme, demonstrind c, in absenfa frecarilor, oscilafile acestora pot fi considerate liniar armonice. Pendulul elastic este consttuit dint-un clastic si fliri masi, avand constanta de oO in urul pozitiei de echilibru (fig. 1.19). EXPERIMENT Pentru inregisrarea migeiritosiltorii a masei_m suspendate de [oa resortul avind constanta de elasticitate k, se poate folosi osciloscopul catodie sau calculatorul, prin convertirea variafilor pozitiei corpului in tensiune electrica variabila Pentru accasta se fixeazi de corpul m o tia metalicd ugoard a cei extremitate se scufunda mai mult sau mai putin intr-o cuva cu 0 solutie a onducioare. La supraeta chili si pe fundul aestua se gasese dou ; plici conductoare plane legate la o baterie (fig, 1.20). inte tija metalic’ si tna dnt plcile cuvel se conecteazA un oseiloscop catodic. El mlsoars 5 Gifrena de potenial inte una dine plici (C) si extremitaten tt feu Aceastd tensiune, U’, este proporfionala cu distanfa d dintre extremitatea tijei si placa conductoare C. in timpul oscilafiilor, aceasta distant variaz’, asa incat tensiunea inregistrati va fi de asemenea variabild. Potrivind baza de timp in mod convenabil, pe ecranul osciloscopului vom vizualiza migcarea extremitifii tijei, deci a masci_m (fig. 1.21). Migcarea este periodic, sinusoidals (usor amortizata din cauza frecatilor slabe ale tijei cu lichidul i ale intregului sistem oscilant cu aerul). Putem determina perioada 7 prin citiri pe ecranul osciloscopului, folosindu-ne de indicatia Daze de timp. Reluim experimentul, modificdnd amplitudinea migc&rii. Constatim c& perioada nu se modifica (fig, 1.22). Dac& insi inlocuim corpul cu un altul de mas& diferits, perioada se modifica. In fig. 1.23 sunt redate inregistrarile suprapuse ale unui oscilator constituit din acelasi resort, dar cu doud mase diferite, m, >, . Putefi observa ef 7, >, ‘Studiul dinamic Sistemul studiat ete punctul material de masi m supus geutii propti si forfeicasie cu care actoneaz sy resorul ideal avind constanta de clasicate k (fig. 1.24), La echlibra, punta material m ocupd pozitia Oia este algit cu 5, Forel e atoneazl asupra ui m sunt greutatea G si fora elastics F, corespuncatoarealung DupA cum st, ntensittea frei elastice este proporjonall cu deformarea resort Conform principiului I al di G+F, =6 fin proicctia pe axa Ox, oti vertical in jos: mg—ks, =0 Resortul este deformat (alungit ccomprimat) si eliberat firk vitezt ini (momentul f,=0). Punctul material oscileaza linia. La un moment oareca i timp ¢, fie x(¢) elongatia punctului fej te morn pay: pozitia de echilibru. Alungirea total resortului, s, +x, determin’ aparifia fore elastice F, orienta spre pozifia de echilibru. Fie @ accelerafia oscilatorului la momentul considera. Se principiul fundamental al dinamici sub forma veetorial: +8 =ma In proietia pe axa Ox mg ~ K(s4 +) = ma Din (2) si (4) obtinem: ma = —ke ‘Cum momentul de timp este oarecare, tragem concluzia ca in timpul oscilatiei acceleratia este proportional elongaria si de sens contrar acesteia, deci c& oscilatorul considerat este armonic. Conform conditiei de armonici constanta de proportionalitate intre a(¢) si x(¢) este patratul pulsafiei proprii de oscilatie. Deducem 4 pentru pendulul elastic, pulsajia proprie este: on fk { ‘S8 observa c& aceasta nu depinde decat de elasticitatea resortului si de masa oscilatorului. intr-adeviir, fort revenire, orientatd in orice moment spre pozitia de echilibru, este forja clastica: F=F=-ke Interpretarea dinamica a pitratului pulsatiei proprii ca raport al forjei de revenire pe unitatea de deformare si ‘masei sistemului ne conduce la acelasi rezultat: cea ce se poate constata experimental Observatie Relatia (6) poate fi scrist sub forma: a Din punet de vedere matematic, ecuatia prin care sunt legate o funcfie si una sau mai multe din derivate sale raport cu variabila independent constituie 0 ecuafie diferenfiald. Oscilatorul armonic este descris de ecu 16 finofia sinusoidala: xt si sin(ot +9) Constantele x (amplitudinea oscilatiei) sig ( faza initial’) ,x(0) =X, (0) =H) \o= Aiferentiala de ordinul doi (apare derivata de ordinul doi £(¢) a functiei x(t) omog nf (11), eare admite drept solutie (12) sunt unic determinate de conditile inifiale Exercitiu aplicativ yy =70,20 ms" . Caloulati a) Pulsatia proprie, perioada si freeventa oscilatorului }) Serieti ecuafia de migcare si ecuafia vitezei oscilatorulu. «¢)Calculafi pozitia si viteza acestuia la momentul ¢= 6s Soluie: a) Utilizam pentru calcul relatia (7). Gasim succesiv fk 2n_e 1 * =10 rads", T= rad s" = 0,628 5, 0 Vn o 4 T x(t) = 1d sin(or +9), W) = focos(ot +) Pundind conditileinifiale, obtinem sistemul: forsing=0,02 {10.1 cos =-0,20 (ms) Prin imparirea ecuatilor objinem: tg 9= 1, deei 9==" [2-0,02 m = 0,028 m apoi din prima ecuatie, iar ecuatia vitezei ¥(0) = -0,28-sin(LO# +) (os ©) La momentul 1 =6s obfinem: x(1) = 0,028-€03(60 ay + (4) =D, 28-Sin(60 yo + B. Studiul cu pendulul matematic fara frecari Un pendul matematic (sau pendul simplu) este un corp de masi suspendat de un fir inextensibil de lungime 1 si de masi neglijabila Dimensiunile corpului sunt neglijabile fata de 7 (punct material ~ fig. 1.26). {i indepirtim de la pozitia vertical de echilibra cu un unghi @, si il lasim liber. El oscileaza cu amplitudinea unghiulari 0,, =0, (fig. 1.27). Fora de revenire este com Pentru a pune pendulul in oscilats ponenta tangential cechilibrate in orice moment de tensiunea 7 apdiruti in fir. 7 Enunf: Un pendul elastic orizontal (fig. 1.25) este constitut dintr~ culisa fara frecirt in lungul unei tie orizontale. Acesta este legat de un resort clastic ideal avand constanta de ctutictate k-10 Nim, infisurat in jurul tiji si fixat la cealalté extremitate. Abscisa x 2 oscilatorului este reperati fala de poziia de echilibra O. La momentul iniial f,=0, abscisa mobilului este x =*2 em, iar viteza sa 1,59 Hz ») Ecuatia de miscare gi ecuatia vitezei se scriu sub forma generala: Ecuafa de migeare devine x(¢) =0,028-sin(10#+5) (m) sau x(0) = 0,028 cos(101 +) (m) 0,013 m | G, a greutajii G=mg, orientata spre pozitia de fchilibru, O, oricare ar fi pozitia instantanee M a pendulului. Componenta normala a greuiati, G, si fora centrifuga de inertie sunt tun mie eilindru de mast s") 25 ms Pentru poritia instantanee M , caracterizata de elongatia un ©, putem serie: unde a, reprezinti accelerafia tangeniali a masei m a pendulului,i G, =mg-sin® Ecuatia (1) devine: a, =-g-sin0 in general, forma osciailor 6(), soutit ale ecuayiet (3) armonica, desi migcarea curbilinie descrisa este periodicd. Se demond cc perioada oscilatiilor pendulului matematic depinde de ampli unghiulard 0, , daca aceasta nu este mult mai mic& decat 1 radian Dac amplitudinea pendulului matematic nu depiseste 2 cconstat& experimental c& perioada proprie a oscilatiilor pend ‘matematic nu mai depinde practic de amplitudine. in acest caz vorbim despre micile oscilaft ale pendulului. De arcul OA corespunzator unci amplitudini unghiulare 0, mici foarte putin de coarda 4, putem considera miscarea mas aproximatiy liniard, Fie Ox axa de coordonate atagati direc) oscilafie six abscisa pozitiei M a mobilului la un moment d 1,28). Fie 0 unghiul corespunzator de inclinare a firului fag de vert Pentru 0 exprimat in radiani si mai mic de 5° utiliza aproxi sin =| Putem scrie: OM = OM =x, unde OM =1-sin0=1-0 Deci clongafia liniara x este proportionala cu deviatia unghiular’ @ exprimatd in radiani: x8 Putem aplica si in acest caz ecuatia de migcare (3), unde a, va reprezenta aici acceleratia oscilatorului li va avea directia axei de migcare, Ox: Ecuafia (3) aplicata micilor oscilaji (@ < 20° , caz in care se aproximeaza sin@ = @ ) devine: ax-g-8 ssau, conform cu (5) Rezulté c& micile oscilapli ale unui pendul matematic sunt aproximativ liniar armonice, accelerafi proportionala cu elongafia liniard si de sens opus acesteia. Pulsajia proprie a micilor oscilafi este deci inr perioada lor proprie: r=anfe g Experimente ficute cu pendule matematice de mase diferite, de lungimi diferite si cdrora li s-au impriny oscilati de amplitudini unghiulare diferite, au verificat valabilitatea expresiei (9) pentru perioada proprie a oscilafii. Rezultatele observatiilor experimentale au stat la baza formularii legilor pendulului matematic. Perioada proprie a micilor oscilafii ale unui pendul matematic: 1. este independent de masa acestuia (ca de altfel pentru toate miscirile ce au Joc in cémpul gravitational nu intervine); 2. este independenta de amplitudinea oscilajilor (proprietate numitd izocronismul micilor oscilaii); 3. este proporjionala cu ridicina pitrati a lungimii [a firului de suspensie, Verificati experimental aceste legi in laboratorul de fizica. E) cercitiu aplicativ Emunf: Un pendul simplu este indepartat de la pozitia sa de echilibru cu un unghi a = 45". Corpul suspendat de fir este asimilabil unui punct material cu masa m = 200 g . Lungimea firului este / = 0,8 m 4) Considerénd planul orizontal ce confine pozitia de echilibru ca nivel de referinti, exprimati energia potential a sistemului Pamant-pendul in fumctie de elongatia unghiulara instantanee o.;reprezentare grafic. ») Exprimati energia cinetict a pendulului in funejie de unghiul «.; reprezentare gratia. ©) Caleulati perioada oscilaiilor acestui pendul pentru o amplitudine| unghiulard ca. =10" 4) Exprimati energia cinetic si energia potentials ca functii de timp, sind fla momental inital (4 = 0,49 =10" si v Se considera Solutie: a) Conform fig. 1.29, inaltimea la care se afla pendulul fat denivelul de refering, corespunzatoare unghiului a, este: h=0A=I(1-cosa) Energia potential gravitafionald in funejie de a. are expresia E,(c.)= mgi(l cosa) Numeric: E,(c.)=1,6(1-cosa) =10 ms? | Valoarea maxima a energiei potenfiale este atins pentru acim, enor Sg i =0,471 Reprezenarea grafic este redat in fig. 1.30 (cuba de culoarealbas). ) Conservarea energiei mecanice permite exprimarea energii ineice in fineie de aplitdineaunghialar E,(@) = Ey~E, (0) = Emm ~E,(@) E,(a) =1,60cosa—1,13 (J) -40 30 0! ~~ 30” 40 a) Graficul E,(a) este redat in fig, 1.30 (cura de culoare rosie). ©) La amplitudinea 0. = a, = 10° putem vorbi de mici oscilati liniar armonice, a clror perioad’ este: 7=2n|! 62008 | e 10 4) Beuatia osilatorulilinia-armonic gi ecuaja vitezei x(0) =1-a4 sin(or +9) W() = I-ay -@cos(or+9) 1,716 s In conditileinijiale date, rezulta cos =0, 9 ==, deci 2 x= 0,85 6083,535¢ =0,140085,535¢ (m) iar v(t) = 0,493-sin3,535¢ (ms) Dependenya de timp a energiei cinetice este: vO 2 EA) 5 E(t) = 0,0243sin? 3,5351 (J) iar dependenja de timp a energiei potenfale (dedusa din conservarea energiei mecanice) | E, (0) = Ey ~E.( = Eros ~E,(0) = 0,024 008" 3,535¢ (D) Observaie | Energia potentials este de-naturi gravitajionalé, Valoarea. sa maxima ealeuati ca a a): E,(a4)= : z =2mgl ie 0,0246 (J) nu difera decat foarte putin de cea calculata la d). \ i(1-cos*) = 2mgh =mal(1-c0s) = aa LUCRARE DE LABORATOR ~ Studiul pendulului matematic 1. Objective: + Si observam c& perioada pendulului simplu mu depinde de mas&. + Sa studiem influenta amplitudinii asupra perioadei. + Sa studiem influenta lungimii asupra perioadei 2. Materiale: — bile de acelasi diametru din lemn, aluminiu gi fie ~ fire inextensibile (circa 1,30 1,50 m fiecare); ~ suport vertical; raportor. 3. Modul de lucru: (1) Construfi cu ajutorul celor trei bile trei pendule de aceeasi lungime. Puneticle in osclatie ind acelasi unghi a. fafa de vertical si observai migcadle lor. (2) Studiati variate perioadei 7 5° $i 60" ). Trageti coneluzii, cazul micilor oscilafi. funetie de amplitudinea unghiulari a, (Pentru vale (3) Imprimati pendulului micé oscilayit si modificayi lungimea J a firului, masurdnd de fiecare ‘Trageti concluzi (4) Determinafi accelerafia gravitational, g 4. Masuratori. Valorificarea rezultatelor (1) Jnfluenta masei: Un interval de timp destul de lung, cele tei pendule oscileaza cu aceeasi perio ‘nu depinde de masa pendulului. 2) Influenga amplitudini oscilapiior: Se mitsoard durata a doar S perioade, interval in care ampli Poate fi considerata constant. Pentru intervale mai mari, amortizarea devine perceptibilé (a, descrestl tabelul de mai jos valorile gasite: 2O[ > [®[ 8] 8] S [3 eww] To) T(s) | Veti constata izocronismul micilor oscilajii pentru amplitudini unghiulare sub 20°, Perioada ore amplitudinea oscilatiilor pentru c > 20° si oseilatiile nu mai pot fi considerate izocrone, G) Influenta tungimii pendulului asupra perioadei micilor oscilaji: Pentru diferite lungimi ale ‘mésurati durata a 10 oscilatii complete de micd amplitudine si determinati de fiecare dat& perioada, Alentie! Lungimea pendulului este egali cu lungimea firului, la care se adaugi raza bilei, ‘Treceti datele in tabelul: = Tm) 1,20 | 1,00 | 0,80 | 0,60 | 040 | 0.20 107 (s) TOs) Construiti graficul 7? = (0) Justificati matematic tiniaritatea sa. (4) Calculati din panta graficului valoarea medie a acceleratiei gravitationale. ‘cunoscuti pentru latitudinea noastra, g=9,8 ms”. (5) Specificati sursele de erori Comparati-o ev 1.1.3 Descrierea cantitativa din punct de vedere energetic a oscilatorului armonic Pentru simplitate, vom considera cazul unui oscilator elastic orizontal (fig. 1.25) format dintr-un mic ‘mas m, legat de un resort avnd constanta de elasticitate k; corpul poate culisa fli frecdti pe o tio Oscilatile libere sunt considerate liniar armonice, in ipoteza neglijari oriciror forte le frecare. Energia meca 20 a sistemului masi-resort este suma dintre energia cinetic E, si energia potenfialé elastica Alegem drept stare de referingi pozitia de echilibru, cand resortul nu este deformat (x = 0) Energia cineti 1 oscilatorului este la un moment dat unde v reprezint& vite cscilatorului liniar armonic, la momentul ¢ w(e tocos(or+9) Pulsatia oscilatoruluielatc ff Vin inlocuind (2) in (1), exprimam energia cineticd in fiancyie de timp: mel? cos* (ot +) sau jin fnd cont de (3) EO cos*(or +) Energia potential elastict ce corespunde stirii de deformare (elongajie) x a resortului epinde de timp prin intermediul elongatiei x wf sin(ot +o) Decii £0) snore) Si cherie ait £() tsi B,@) sunt fini proce de imp, de ampli ele vag _ moot Reprezentarea lor graficd este redati in fig 131, pentru @=0. Am notat prin T perioada osclatiei armonice. Perioada de varatie a energie cinetice si a cele’ potenfiele este jumatate din pstioada oscilajei. Cénd energia potenfialé este maxima (x= 1) energia cineticd este minima (v=0) si invers (fig. 1.32). Cénd cncrgia cineticd creste, energia potenfiald seade_ si invers. Suma lor, reprezentind energia mecanicl a sistemului, riméne insé constant in timp: £, = E, (+E) = ko sin’ (ot-+9)+c0s" (ot +9)] (10) Spunem cA pentru sistemul oscilator elastic izolat energia mecanic Vatoarea energiei mecanice depinde de patratul amplitudinii mol? « oscilatorului @ 6) Oy o 9) YOR 1. Un oscilator elastic orizontal firs frecari este constituit dintr-un resort de constants k= 20Nm* si tun mic corp de mast m=0,2 kg. Corpul este inde- Ariat cu 3 cm fafi de pozisia sa de echilibru si lsat apo’ liber s& oscileze. Calculati: a) perioada de oscilatic; b) valoarca energiei potenfiale elastice a oscila- torului in momentul eliberatii sale; ©) energia cinetica la trecerea oscilatorului prin po- ita de echilibru; deduceti de aici amplitudinea vitezeis, d) momentele de timp $i pozitile oscilatorului pen- ‘ru care energia cinetic& este egali cu energia potential, 2. De un resort ideal de lungime nedeformata .10m suspendat vertical se ataseazi o mast 0 g. Lungimea resortului devine 1=0,12m la . echilibru (g =9,8 ms”). a) Calculati constanta de elasticitate a resortului. b) Corpul este deplasat in jos pe o distanta a=1em $i eliberat. Calculati perioada proprie de oscilatie a sistemului. ) Drept nivel zero pentru energia potential sgravitationald a sistemului Pamént-oscilator se consi- der pozitia O de echilibru (fig. 1.33) a masei_m. Calculafi energia mecanica a sistemului Pamént oscila- tor la momentul f = 0. 4) Exprimati viteza oscilatorului in functie de longatia sa x, utilizand teorema conservarii energiei 3. Un corp de mast mr suspendat de un res constanta de elastctate & oscilezi cu pulsafa Daci tdiem resortul in dous pari egale ‘dim acelagi corp de una dinte ele, pulsaja ¢ (Fe. 134), 2) Evaluati raportal «, fo, by Suspend acum compl de cele dou dispuse cain fig. .34.c. Exprimati pusata ¢ Jatorului obfinut. 4. Dou resorturi cu aceeasi lungime nedeformata, dar avand constante elastice dife respectiv k, , sunt legate de un mic corp ce 5 neca fir% frecdri pe © suprafaf’ orizontalA, perioada proprie de oscilatie in fiecare dint prezentate in fig. 1.35. Un corp de masi m este suspendat resorturi de constante &, si, si de lungimi ne Jy Si top tntre dou puncte situate pe acceasi distanga a (a> ly +h), cain ig. 1.36. Deter ) pozitia de echilibru a corpului m con dimensiuni neglijabile; ») pulsatia si perionda proprie de oscilate a ) scriefi ecuatia de migeare daca Ia 1 =0, corpului, aflat in pozitia de echil imprimi viteza vy. Se cunose f, =60 1000 Nim, fy =40 em, hy =30em, 6. Un corp de mast m este lasat si cada liber de la indlfimea h pe platanul de mast M_ susfinut de rmsortul vertical de constant k (fig. 1.37). Conside- tind ciocnirea perfect plastic’, scrieti legea de migeare tsistemului dupa impactul hui m cu platanul. +, Un oscilator mecanic este constituit dintr-o tilugk de mas m ce poate aluneca fir freedri int-un jgheab circular, plasat in planul vertical si avand raza R (ig, 138). Arata ck dact bila este deplasat fata de qoaijia sa de echilibru cu un unghi la centra mic $5 Eiberati iri vitezA initial, ea oscileaza armonic. Calculati perioada micilor oscilaii ale bilutei. 8, Suportul unui pendul gravitafional de lungime | este fixat pe un c&rucior cafe coboar’ pe un plan fnclinat de unghi a. Exprimati perioada micilor sila ale pendulului in jurul pozitiei sale de echiibra Gg. 139). #9, cutie are o miscare de translatie vertical sinusoidala descrisi de ecuatia x=, sinot (fg. 1.40). Peniru a objine aceasté miscare, cutia se sprijin& pe un resort elastic de constant k. De capacul cutiei este atimat un pendul de Tungime J si de mas m. Masa cutiei este M 2) Scriefi conditia de echilibru a corpului m sus pendat in cutie; deduceti de aici expresia tensiunil in firul de suspensie. b) Pentru ce valoare minim& a amplitudinii x, @ oscilatiilor cutiei irul nu mai rimine intins? “Aplicatie numericd: k=10Nui", M-=m=100 8, =20em~ 10, Corpul de mast m, electrizat cu sarcina ‘q>0 este suspendat de un fir de lungime 1, inexten~ sibil, izolator si plasat int-un cémp electric uniform de intensitate E . Exprimati perioada micilor oscilaii ale pendulu- tui in jurul pozitei de echilibra in urmatoarele cazuris ‘a) E paralel si de acelasi sens cu + » ©) E perpendicular pe 411, Un dop de plastic de sectiune S, inilfime HE gi densitate p pluteste la suprafata unui lichid de densitate py (Py > P) (fig. 1.41). 1a) Caleulafi adancimea fh, cu care se scufunda 0;b) Qq<0 _Exprimati in fiecare caz perioada micilor oseilafit ale particulei. Se neglijeaz8 grevtatea particulei fas de jntensitatea forjelor coulombiene. 11,4 Oscilator mecanic liber cu frecare. Amortizarea tof oscilatorii mecanici liberi efectueaz4 oscilaii a cAror amplitudine scade i ti Experienta arati c& iza este sciderea energiei mecanice a oscilatorului datorata frecdrilor cu m coscilayii amortizate. Cav sistemul oscileaza: AE, =L, <0 Energia mecanici este transferatiparfal mediului sub forma de cildur si partial sistemulu insusi ca ‘Scaderea propresivi a energie! mecanice duce la scAderea amplitudini. Un osclator neamortizat este un cz idea ‘Se disting dou tipuri de amortizare, dupa cum forfele de frecare sunt datorate unui fluid (gaz, lichid solid in contact cu oscilatorul in fig. 142 este reprezentat un disportv experiment observant varaior amplitudinioscilatoruli eu fecare vase frayathosclatorulu este introdusk in-un lich, ln fel toralfntamping la inintare o fori de rezsten pe care o pute proportional eu viteza Ii Fy ‘Aceasta este responssbili, in cea mai mare parte, de a oscilaior ‘Constanta C., msurati in N-s/m , depinde de vascozitte si de aria secfiunii transversale a corpului in contact eu fhi Fateta este cufundaté mai adne in fluid, emortizarea este mai ‘Cu ajutorul unui calculator cu interfaté (sau a unui osc poate vizualiza si inregistra variaja in timp a oscilajei amor 143), Curbs obpinutd reprint variaia in timp a elongaii ‘Aceasta nu mai este 0 sinusoid cic amplitudinea seade progr “Totus, valorle maxime ale elongafei sunt ans la intr suvcesive egale (fi. 1-44). Migearea oscilatorie amortizaté es pocudoperiodicd, it T , pseudoperioada acesteia. Pseudoperic putin mai mare decit perioada propre , a osilatorului £8 fre Toh si reste o datt cu cresterea coeficientuli de frecae fluids’ C Principiul fundamental al dinamicii aplicat, de exen oscilator elastic cu frecare fluid, sris sub forma E,+F =m in proiectie pe directia de oscilatie, devine: c Cum reprezint& pitratul pulsafici propriiin absenta freetrilor, se obi s+Lerotr=o Se demonstreazi cd pentru C <2ma} (7), solufa ecuaic (6) reprezinté legea unei migedroscilator x)= rhe -sin(or+9) Amplitudinea oscilatiei: A) scade exponential cu timpul si aceast& scidere este cu atit m: este mai mare. Reprezentarea grafici a legii de miscare este redatl in fig. 1.44. wai accentuat& cu cat coeficientul C de frees 24 Dac frecarea devine important (C>2ma ), oscilatorul, 0 dati seos din povitia de echilibru, revine in aceasts pozite fri a mai oscila: nigcarea se numeste aperiodicd (fig. 1.45), Pentru C= 2mo} , amortizarea este numita critied (fig. 1.46). Amortizarea wscati Amplitudinea miscdrii unui oscilator elastic orizontal aflat in contact permanent cu 0 suprafafa plana, cu frecare mic’, scade liniar in timp (Fig. 1.47.4) péna la oprirea definitiva a mobilului. Daca frecarea este mare, nobilul revine in pozitia de echilibru cu viteza nul si nu mai oscileaza, Exercitiu aplicativ Enuntz Curba din fig, 1.48 este inre- fisrarea elongatiei unui oscilator elastic fmoriza. 2) Determinasi din grafic pseudoperi- ada T a acestuioscilator. by Admitind ch aceasta diferd foarte Iutin de perioada proprie a oscilatorului Casto fir frecari, calculi constanta de fascitate ka resortului, sind c& masa sclatorului este m = 205,9 & 6" Se defineste deerementul logart- Inc 6 al osciatci amortiate prin reat: b=, thes nde wf, $i sunt dou amplitudini con- lxutve (Ia interval de 0 psendoperoads) Lor am larecare. Arata ci Soluti 8) Se mAsoara durata corespunzitoare celot 20 de perioade: b) Cum [m = 2n,/7 prin Fidicare la ptrat gsi & v ©) Din legea de variatie a amplitudini rezulta: iar, = he 4)* Determinati din grafic $i apoi calculati coeficientul C de frecare fluida. vA, Im 4) Pentru a mari precizia mAsuratorilor, vom considera mai inti raportul: Prin impartire si logaritmare rezulth decrementul logaritmic: 8 = In Un sistem oscilant post simultan la dou sau mai oscilatori, datoritéactiunii dite batii exterioare. Céteva exemple sunt: pendulul dublu (fig. 1 pendule cuplate printr-un reso 1.49.6), 0 coarda elastic pe care dou’ corpuri punctiforme (fi Sistemele acestea prezint’ dou multe grade de libertate, adicd po oscilatie independente, sub acti forte de revenire diferite. Dact fi de libertate fi corespunde 0 ose armonicd de o anumiti freeventi, se demonstreazi c& miscarea generald este 0 superpozitie a celor di ‘armonice independente ce au loc simultan (aplicarea principiului superpozifiet din mecanica newtonia dintre oscilaiile independente (numite moduri de oscilatie) poate si difere de cealalté prin: directa d frecvenfa (pulsafie), amplitudine s/sau prin faza initiala. ‘Vom studia aici doar cazul oscilafiilor coliniare. 1.1.5.1 Compunerea a dowd oscitafil armonice paralele si de aceeasi frecventa Vom considera cele dous oscilajii armonice acfiondnd simultan asupra unui punct material dup comund, De pilda,s8 presupunem c& am gisit ecuafia de miscare a unui pendul elastic (punct material + re ce corespunde unui anumit set de condifiinitiale (pozite si viteza) si 0 alti ecuatie de migcare a accl elastic, avand deci aceeasi deci si aceeasi pulsafie, dar care corespunde altui set de condi initiale.D pputut observa din exerctiul de la paragraful precedent, condifile iniiale determin unic amplitudinea gif miscarii. Fie deci oscilatiile armonice coliniare ( Ox ): ¥()=04-sin(or+9,) (0 = oh -sin(ot+9,) Presupunem ca dorim sa aflim ecuatia miscarii rezultate prin suprapunerea conditiilor initiale (poz ‘egal cu suma algebrica a pozitiilor initiale, iar viteza initial egala cu suma algebrica a vitezelor init migcare va firezultatul superpozitiei ecuafillor de miseare (1) si 2} x= HO +H) Oscilafiarezultants va fi toto migeare linar-armonic8, de aceeasi pulsaje casi componentle: x(t) = od -sin(ot +9) 26 itudinea sa, uilizdnd pentru operatia de compunere (3) reprezentarea fazorialt (Fresnel) t cecilapilor armonice componente x(¢) $1x,(*)- Fazorli reprezentativi ‘Ne propunem si determinaim ampli (Gg, 150), de module wo, oh si tespectiv wh, fac ou axa Or, Ia momentul t, unghiuri egale cu fa (or +9,)- Dif plstindu-si constant poztia lor relativl, Din acest motiv, oseilaile ‘componente se oscilatilor: (of+9,) si respectiv {a fazelor lor A=; ~9, nu variaza in timp, vectorii Vectorul rezultant J =.7/, +7, obtimut prin compunere geome: tricd (regula paralelogramulu) se va roti cu aceeasi vtez3 unghiulard ca a, sid ‘Modul rezultantei va fi Pa ah? +o! + Deh; c08 89 © Cum —1 nh sirespestiv @, = +% dack wf > in cazul ccompunerii a doud oscilatii in copozitie de taza , daci cele dout os ©) are valoarea § componente sunt in cuadraturd avans, respeetiv retard (Ga. urma), fi CAind oscilajile componente au aceeasi amplitudine = faa v a crt = fio Tort) = 2 cos !2 2sin %*® cos: 2 14,, objinem =O sing, +sing, cos, +6089, si so 2eos B+ cog 2 Exercitiu aplicativ Enunf: Legea de migcare a unui oscilator are forma: x(t) = V3 cos 10nt-+sin 1Ont (em) Calculafi: a) amplitudinea oscilatorului; b) faza inigiald a oscilatiei. Solutie: Oscilafia poate fi privitt ca rezultat al compunerii oscilatilor paralele gi de aceeasi pulsati: (#)= eosin = VSsin(10n-+2) six(0)=sin 0x0 a) Aplicénd relafia (5) pentru «x4 = V3 em, 0 cm si4p==, gisim amplitudinea osc wh = (oh toh = b) Pentru aflarea fazei inifiale a migcarii utilizim relafia (10): visinZ+sino a eee Fees v0 de unde . ers n) Ecuatia oscilafiei se va scrie: x(¢) = 2sin ton +5 | (em) 3) 1.1.5.2" Compunerea escilatillor paralele cu frecvente putin diferite. Fenomenul de b Si considerim doua oscilafii armonice paralele avind freevente putin dferite. Pentru simplitate, con amplitudinile celor doud oscilajii sunt egale si, de asemenea, cd fazele lor inifiale sunt egale (se poate de defazajul introdus de faze inifiale diferte nu influenteaza fenom (D =f sino +9) 24 (0) =a sin(o,t+ 9) Diferenjapulsafiilor A@=0,-@, are o valoare f (t0<0,, Ao 10 Hz Exercifiu aplicativ aunf; Un punct material efectucaz’ simultan dowl migeis scilatorii armonice rectilini 1% = 4¢0s4Ir (em) six, = 5e0s 401 (om) ! Pulsaiile o, = 41 rad/s si @, = 40 rad! s find foarte apropiate, apa- le fenomenul de bats. Calculafi amplitudinile maxima si minim’, precum si perioada batailor Solutie: Conform diagramei fazoriale de compunere din fig. 1.55 Lidicatt la momentul ¢ in raport cu axa Ox (pe care se face proiectia fzorilor), amplitudinea rezultanta este: 2 = wh bf +20 sd, cos((o, - 03) ‘Numeric: of?(#)=41+40c0st Valoarea maxima se objine 1a momentul de ting cost =1 (1, = 2kn, k eZ) si are valoarea hg, = VETFAD =9 om = 9h +6 Amplitudinea minima corespunde lui cos =—1 ('=( si are valoarea: thay = VATA =1 om = oh Perioada batailor este: T= =2n= 6,285. 0-0, Observati cl perioada oscilaiei compuse: 7-78 = 8__ 48 5 055s 0, O40,” 81 2 este mult mai mic& decdt perioada battilor (fig. 1.56). 115.3 Compunerea oscilatillor perpendicutare Presupunem ci un mobil este supus, in acelasi timp la dou migcari oseilatori de perioade egal Inte ele. Alegind cele doua directii de oscilajie in lungul axelor Ox si Oy, elongatile miscarilor co x=u4 sin(ot+9,), y= sin(or+9,) Pentru a gisi traiectoria, trebuie st elimina timpul inte cele dous ecuafi (1). Pentru aceasta, les in of cos@, +cosarsing, =sinarcoso, +coscrsing, Ry Ale {nmulfind pe cea de-a doua cu sing, si sclzind-o din prima ecuatic inmuljta cu sing, obtinen y Ong fnmulfind acum a doua cu cos@, si scizdnd-o din prima inmulfta cu cose, obfinem sing, =sinorsin(@, ~9,) x y cos, 2 cose, = -cos.rsin(, ~,) - 4 4 in sfirgit, ecuatia traiectoriei rezultd ridicdnd la patrat ultimele dou relé isi adundindu-le memt Fe - 0) = 5010-0) «| sau x005(0, ~@,)* yooh Curba dati de ecuatia (3) reprezinta, in general, o elipsa ai cdrei parametrii depind de diferenta d Pentru ane da seama mai bine de aceasta dependent, si consider eéteva cazuri particular. 1. @,-@, =0 sau 9, ~9, = 2m. in acest caz, din (4) obtinem ecuatia unei drepte adica migcarea are loc in lungul unei drepte care trece prin origine gi face cu axa Ox un unghi a cl cxalicu % (fg. 1.57.0 “gal of, (EB ).