Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul 3

Geometria diferential
aa
curbelor si suprafetelor
3.1
3.1.1

Curbe plane
Introducere

Definitia 3.1. Fie un interval de numere reale I = [a, b]. Se numeste curb
a
2
plan
a o multime de puncte din R ale caror coordonate sunt date prin

x = x(t)
()

y = y(t)

, t [a, b];

(3.1)

Ecuatiile (3.1) se numesc ecuatiile parametrice ale curbei, iar t se


numeste parametrul curbei ;
Ecuatiile (3.1) asociaz
a fiecarei valori a parametrului t [a, b] un punct
M (x(t), y(t)) de pe curba.
Reprezentarea parametric
a poate fi scrisa sub forma vectoriala

r =
r (t) = x(t) i + y(t) j

(3.2)

Dac
a functiile x(t), y(t) sunt continue pe [a, b], atunci reprezentarile
parametrice de mai sus se numesc drumuri.
O curb
a poate fi data prin mai multe parametrizari, deci poate fi imaginea mai multor drumuri echivalente.

De exemplu, un cerc cu centrul n origine si de raza R are reprezentarea


parametrica
x = R cos t, y = R sin t, t [0, 2].
In acelasi timp, semicercul de deasupra axei Ox mai poate fi reprezentat
si prin

x = t, y = R2 t2 , t [R, R].

Definitia 3.2. Fie r(t) = (x(t), y(t)), t [a, b] un drum n plan. Spunem
ca acest drum este:
1. nchis daca x(a) = x(b), y(a) = y(b);
2. simplu daca r(t) este o functie injectiva. Asadar curba corespunzatoare
nu are puncte multiple, nu se autointersecteaza;
3. neted daca x(t), y(t) au derivata continua si nu exista nicio valoare
t [a, b] pentru care x (t) = y (t) = 0.
In mod similar se pot defini notiunile de mai sus si pentru curbe n
spatiu.
Un punct corespunz
ator unei valori t0 [a, b] cu proprietatea ca x (t0 ) =
y (t0 ) = 0 se numeste punct singular al curbei.

Pe langa ecuatiile parametrice din definitie, o curba plana mai poate fi


data prin urmatoarele reprezentari analitice:
ecuatie cartezian
a explicita

y = f (x), x [a, b]

(3.3)

ecuatie cartezian
a implicita

F (x, y) = 0, (x, y) D R2

(3.4)

ecuatie polara explicit


a

= f (), [1 , 2 ]
unde si sunt coordonatele polare ale unui punct de pe curba:

x = cos

y = sin

, > 0, [0, 2]

(3.5)

Definitia 3.3.
1. O curba plana data prin una din reprezentarile (3.1),
(3.3) sau (3.5) se numeste curb
a de clas
a C k (k N ) daca functiile
care apar n reprezentarile respective admit derivate continue pana la
ordinul k inclusiv.
2. O curba plana data prin reprezentarea vectoriala (3.2) se numeste curb
a

de clas
a C k daca functia vectoriala
r (t) are componentele x(t) si y(t)
de clasa C k (admit derivate continue pana la ordinul k inclusiv).
3. O curba plana data prin reprezentarea implicita (3.4) se numeste curb
a
k
de clas
a C daca functia F (x, y) admite derivate partiale continue
pana la ordinul k inclusiv.
In continuare vom presupune ca toate curbele plane la care ne referim
sunt cel putin de clasa C 1 .
Definitia 3.4.
1. Fie o curba plana de clasa C 1 data prin ecuatia vec
toriala (3.2) si M0 (
r (t0 )) un punct al acestei curbe. Punctul M0 se
numeste punct ordinar (sau regulat) al curbei daca n acest punct

derivata functiei vectoriale


r (t) este diferita de vectorul nul, adica

r (t0 ) = x (t0 ) i + y (t0 ) j 0 .


2. Fie o curba plana de clasa C 1 data prin ecuatia implicita (3.4) si
M0 (x0 , y0 ) un punct al acestei curbe. Punctul M0 se numeste punct
si F
ordinar al curbei daca derivatele partiale F
x (x0 , y0 )
y (x0 , y0 )
nu sunt simultan nule, adica
(

3.1.2

2
2
F
F
(x0 , y0 )) + (
(x0 , y0 )) 0.
x
y

Tangenta si normala la o curb


a plan
a

Fie o curba plana de clasa cel putin C 1 reprezentata prin ecuatia vectoriala

r =
r (t), t [a, b]

(3.6)

si fie M0 (
r (t0 )) un punct ordinar fixat pe corespunzator valorii t0 a

parametrului . Consideram de asemenea un punct ordinar variabil M (


r (t)).
Avem:


OM0 =
r (t0 ), OM =
r (t)

M0 M = OM OM0 =
r (t)
r (t0 )
3

M0 M
r (t)
r (t0 )
=
t t0
t t0

r (t)
r (t0 )
asadar vectorul M0 M are aceeasi directie cu
.
t t0
Trecand la limita

r (t)
r (t0 )
lim
=
r (t0 )
tt0
t t0

deci directia secantei M0 M converge catre directia vectorului


r (t0 ) atunci
cand M M0 .
Definitia 3.5. Dreapta limita a secantei M0 M cand punctul M tinde catre
M0 pe curba se numeste tangenta la curb
a n punctul M0 .
Ecuatia analitica a tangentei la curba n punctul M0 (x(t0 ), y(t0 )) este
x x(t0 ) y y(t0 )
=
x (t0 )
y (t0 )

(3.7)

Observatii:
1. Cand curba este data printr-o ecuatie explicita de forma y = f (x), folosind
parametrizarea

x = t

y = f (t)

ecuatia (3.7) a tangentei n punctul M0 (x0 , f (x0 )) devine:


y f (x0 ) = f (x0 )(x x0 )

(3.8)

2. Cand curba este data printr-o ecuatie implicita de forma F (x, y) = 0,


folosind teorema functiilor implicite ntr-o vecinatate a punctului ordinar
M0 , exista o reprezentare explicita locala y = f (x), deci
F (x, f (x)) = 0.
Prin derivare obtinem
F F
+
f (x) = 0
x y
de unde rezulta ca

F
(x0 , y0 )
f (x0 ) = x
F
(x0 , y0 )
y
4

Inlocuind n ecuatia tangentei (3.8) obtinem


F
F
(x0 , y0 ) (x x0 ) +
(x0 , y0 ) (y y0 ) = 0.
x
y
Daca

(3.9)

F
(x0 , y0 ) = 0, ecuatia tangentei n M0 este x x0 = 0.
y

Definitia 3.6. Se numeste normala la curba n punctul M0 dreapta


care trece prin M0 si este perpendiculara pe tangenta la curba n M0 .
In functie de tipul reprezentarii analitice prin care este data curba ,
avem urmatoarele cazuri:

x = x(t)

, ecuatia normalei la curba n M0 (t = t0 ) este

y
=
y(t)

x (t0 )(x x(t0 )) + y (t0 )(y y(t0 )) = 0

y = f (x), ecuatia normalei la curb


a n M0 (x0 , y0 ) este

x x0 + f (x0 )(y y0 ) = 0
F (x, y) = 0, ecuatia normalei la curb
a n M0 (x0 , y0 ) este

x x0
F
x (x0 , y0 )

y y0
F
y (x0 , y0 )

Exemplu
Sa se scrie ecuatia tangentei si ecuatia normalei la curba de ecuatii

x = t3 2t

y = t + 1

, t [0, 4]

n punctul M0 (t0 = 2).


coordonatele carteziene: M0 (4, 5);

x = 3t2 2

y = 2t
tangenta:

x (2) = 10

y (2) = 4

x4 y5
=
2x 5y + 17 = 0
10
4

normala: 10(x 4) + 4(y 5) = 0 5x + 2y 30 = 0

3.1.3

Elementul de arc al unei curbe plane

Fie o curba plana de clasa cel putin C 1 reprezentata parametric si presupunem ca toate punctele ei sunt ordinare. Fie M0 si M1 doua puncte
ale curbei corespunzatoare valorilor t0 si respectiv t1 ale parametrului.
Lungimea arcului de curba M0 M1 este
t1
2
2
l(M0 M1 ) =
(x (t)) + (y (t)) dt
t0

Pentru un punct oarecare M al curbei corespunzator valorii t a parametrului, definim functia


t
2
2
(x (u)) + (y (u)) du
s(t) =
t0

care reprezinta lungimea arcului de curba cuprins ntre punctul fix M0 si


punctul variabil M .
Derivata acestei functii este

ds
2
2
= (x (t)) + (y (t))
dt
de unde deducem
2
2
ds2 = [(x (t)) + (y (t)) ] dt2 = dx2 + dy 2

Diferentiala ds = dx2 + dy 2 se numeste elementul de arc al curbei .


Cand curba este data printr-o ecuatie explicita y = f (x), elementul de arc
este

2
ds = 1 + (f (x)) dx
Deoarece functia s = s(t) are derivata nenula, putem explicita pe t n
functie de s. Inlocuind t = t(s) n ecuatiile parametrice obtinem

x = x(t(s)) = X(s)

y = y(t(s)) = Y (s)
care se numeste parametrizare natural
a a curbei . Parametrul s se numeste
parametrul natural al curbei si este dat chiar de lungimea curbei pana la
punctul curent.
Parametrizarea naturala are proprietatea
(

dX 2
dY 2
) +(
) = 1.
ds
ds
6

Pentru o curba data prin parametrizare naturala convenim sa notam vec


d
r
torul derivatelor cu
=
r (s). Folosind aceasta notatie, relatia anterioara
ds
devine

r (s) = 1 x 2 (s) + y 2 (s) = 1


Considerand din nou parametrul initial ca functie de parametrul natural
t = t(s), prin derivare n raport cu s obtinem

r dt
dt
d
r d

=
r (t)
r (s) =
ds
dt ds
ds
Calculand normele n egalitatea vectoriala anterioara gasim
1
dt
=

ds r (t)

3.1.4

(3.10)

Curbura unei curbe plane

Fie M0 un punct ordinar al unei curbe plane si M un punct arbitrar al


curbei n vecinatatea lui M0 . Notam cu unghiul dintre tangentele n M0
si M la curba si cu s lungimea arcului de curba M0 M .
Definitia 3.7. Curbura curbei n punctul M0 este prin definitie
1

= lim

R s0 s
R se numeste raza de curbur
a a curbei n punctul M0 .
Observatie:
Daca limita din definitia curburii este 0, atunci raza de curbura este .
Teorema 3.1. Fie o curba de clasa C 2 data prin parametrizarea naturala

r =
r (s). Atunci valoarea curburii n punctul M0 (
r (s0 )) este
1

r (s ) .
=
0
R

r (s0 )) un punct ordinar al curbei si M (


r (s0 + s))
Demonstratie: Fie M0 (
punctul de pe curba corespunzator valorii s0 + s a parametrului natural.

Notam cu
(s0 ), respectiv
(s0 + s) versorii tangentelor n M0 , respectiv M la curba si cu unghiul dintre acesti vectori. Avem:

(s0 ) =
r (s0 ) si
(s0 + s) =
r (s0 + s).
7


Fie AB si AC doi reprezentanti ai acestor versori cu originea n acelasi
punct A. Avem:

r (s0 + s)
r (s0 ) =
(s0 + s)
(s0 ) = AC AB = BC
Din triunghiul isoscel ABC obtinem:

BC = 2 sin

2

unde este unghiul dintre AB si AC. Impartind prin s gasim:

sin
sin

r (s0 + s)
r (s0 )
2
= 2
= 2

s
s
s
2
Trecand la limita s 0 se obtine

r (s ) = 1 lim

0
s0

= .
s
R

Fie o curba data printr-o ecuatie vectoriala

r =
r (t)
Scriind parametrul t n functie de parametrul natural s si derivand n
raport cu s deducem

r =
dt
=
r
ds
r
Derivam nca o data n raport cu s:

r = d ( r ) dt = d ( r ) 1

dt
r ds dt
r
r
Dupa efectuarea calculelor obtinem

r = r r .
=

r 3
Observatii

x = x(t)
1. Cand curba este data parametric prin

y = y(t)
1
x y x y
=
3
R
((x )2 + (y )2 )
8

, obtinem

2. Cand curba este data explicit prin y = f (x), obtinem


1
f (x)
=
3
R
(1 + (f (x))2 )
3. Cand curba este data prin reprezentarea polara explicita = (),
obtinem
1 2 + 2( )2
=
3
R
(2 + ( )2 )

3.1.5

Inf
asur
atoarea unei familii de curbe plane

Fie o ecuatie de forma


f (x, y, ) = 0

(3.11)

unde este un parametru real, iar functia f are derivate partiale continue
de ordinul 2 n raport cu x, y, .
Pentru fiecare valoare a parametrului , ecuatia (3.11) reprezinta o curba
plana de clasa C 2 . Cand variaza n mod continuu n R (sau ntr-un
interval I R), spunem ca ecuatia (3.11) reprezinta o familie de curbe
indexata dupa parametrul .
Definitia 3.8. O curba tangenta la toate curbele familiei (3.11) se numeste
nf
a
sur
atoarea familiei (3.11).
Fie curba din familia (3.11) corespunzatoare valorii a parametrului
si fie M punctul de tangenta al curbei cu nfasuratoarea . Punctul M
se mai numeste punct caracteristic al curbei .
Presupunem ca M este punct ordinar pentru curbele si . Coordonatele acestui punct depind de valoarea parametrului , asadar atunci cand
variaza punctul M descrie curba , deci putem reprezenta nfasuratoarea
prin ecuatii parametrice de forma

x = x()

y
=
y()

Cum punctul M apartine si curbei , avem:


f (x(), y(), ) = 0.
Parametrii directori ai tangentei la curba n punctul M sunt x () si
f
(x, y, )
y (), iar parametrii directori ai tangentei la curba n M sunt
y
f
si (x, y, ).
x
9

Impunand conditia ca cele doua curbe sa aiba aceeasi tangenta n punctul


M obtinem
x ()
y ()
=

f
f
y (x, y, )
x (x, y, )
sau echivalent
x ()

f
f
(x, y, ) + y ()
(x, y, ) = 0
x
y

(3.12)

Derivand f (x(), y(), ) = 0 n raport cu gasim


f
f
f
(x, y, ) x () +
(x, y, ) y () +
(x, y, ) = 0
x
y

(3.13)

Din (3.12) si (3.13) deducem


f
(x, y, ) = 0

asadar coordonatele punctelor de pe nfasuratoare verifica ecuatiile

f (x, y, ) = 0
f

(x, y, ) = 0
Rezolvand acest sistem n necunoscutele x, y se obtin ecuatiile parametrice ale nfasuratoarei, sau eliminand parametrul din cele doua ecuatii se
obtine ecuatia carteziana implicita a nfasuratoarei.
Teorema 3.2. Conditia pentru ca familia de curbe (3.11) sa admita o nfasuratoare
este ca functia f sa verifice relatiile
RRR f
RR
f
2f
RRR x
y RRR
si
0
RRR 2 f
2 f RRR 0
2
RR x y RRR

3.2
3.2.1

Curbe n spatiu
Reprezent
ari analitice. Puncte ordinare

O curba n spatiu poate fi data prin una din urmatoarele reprezentari:


1. Reprezentare parametrica:

x = x(t)

y = y(t)

z = z(t)
10

, t [a, b].

(3.14)

2. Reprezentare vectoriala:

r =
r (t) = x(t) i + y(t) j + z(t) k , t [a, b].
3. Reprezentare carteziana explicita:

y = y(x)

z = z(x)

, x [a, b].

4. Reprezentare carteziana implicita:

F (x, y, z) = 0

G(x, y, z) = 0

(3.15)

(3.16)

(3.17)

Definitia 3.9.
1. O curba n spatiu data prin una din reprezentarile (3.14)
sau (3.16) se numeste curb
a de clas
a C k (k N ) daca functiile care
apar n reprezentarile respective admit derivate continue pana la ordinul
k inclusiv.
2. O curba n spatiu data prin reprezentarea vectoriala (3.15) se numeste

curb
a de clas
a C k daca functia vectoriala
r (t) are componentele
k
x(t), y(t) si z(t) de clasa C (admit derivate continue pana la ordinul
k inclusiv).
3. O curba n spatiu data prin reprezentarea implicita (3.17) se numeste
curb
a de clas
a C k daca functiile F (x, y, z) si G(x, y, z) admit derivate
partiale continue pana la ordinul k inclusiv.
Definitia 3.10.
1. Fie o curba n spatiu de clasa C 1 data prin ecuatia

vectoriala (3.15) si M0 (
r (t0 )) un punct al acestei curbe. Punctul M0
se numeste punct ordinar (sau regulat) al curbei daca n acest

punct derivata functiei vectoriale


r (t) este diferita de vectorul nul,
adica

r (t0 ) = x (t0 ) i + y (t0 ) j + z (t0 ) k 0 .


2. Fie o curba n spatiu de clasa C 1 data prin ecuatia implicita (3.17) si
M0 (x0 , y0 , z0 ) un punct al acestei curbe. Punctul M0 se numeste punct
ordinar al curbei daca n acest punct este verificata conditia
rang (

F
x
G
x

F
y
G
y

F
z
G
z

) = 2.

Un punct de pe o curba n spatiu care nu este punct regulat se numeste


punct singular.
11

3.2.2

Triedrul Frenet

Definitia 3.11. Fie o curba n spatiu de clasa C 1 reprezentata prin ecuatia


vectoriala

r =
r (t), t [a, b]

si fie M0 (
r (t0 )) un punct ordinar fixat pe corespunzator valorii t0 a

parametrului. Consideram de asemenea un punct ordinar variabil M (


r (t)).
Dreapta limita a secantei M0 M cand punctul M tinde catre M0 pe curba se
numeste tangenta la curb
a n punctul M0 .

Directia secantei M0 M converge catre directia vectorului


r (t0 ) atunci
cand M M0 , deci ecuatiile tangentei la curba n M0 sunt
x x(t0 ) y y(t0 ) z z(t0 )
=
=
x (t0 )
y (t0 )
z (t0 )

(3.18)

Pentru o curb
a data prin ecuatii explicite de forma (3.16), ecuatiile
tangentei sunt n punctul M0 (x0 , y(x0 ), z(x0 )) sunt:

x x0 y y(x0 ) z z(x0 )
=
=
1
y (x0 )
z (x0 )

(3.19)

Pentru o curba dat


a prin ecuatii implicite de forma (3.17), ecuatiile
tangentei sunt n punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) sunt:

x x0
D(F,G)
D(y,z) (M0 )

y y0
D(F,G)
D(z,x) (M0 )

z z0
D(F,G)
D(x,y) (M0 )

(3.20)

unde
D(F, G)
=
D(y, z)

F
y
G
y

F
z
G
z

D(F, G)
=
D(z, x)

F
z
G
z

F
x
G
x

D(F, G)
=
D(x, y)

F
x
G
x

F
y
G
y

Definitia 3.12. Planul perpendicular pe tangenta la o curba n punctul


M0 se numeste plan normal la curba n punctul M0 .
pentru o curba data prin ecuatie vectorial
a sau ecuatii parametrice,
ecuatia planului normal n M0 este:

x (t0 ) (x x(t0 )) + y (t0 ) (y y(t0 )) + z (t0 ) (z z(t0 )) = 0 (3.21)


pentru o curb
a data prin ecuatii implicite, ecuatia planului normal n
M0 este:
D(F, G)
D(F, G)
D(F, G)
(M0 ) (x x0 ) +
(M0 ) (y y0 ) +
(M0 ) (z z0 ) = 0
D(y, z)
D(z, x)
D(x, y)

12

orice dreapt
a continuta n planul normal n M0 la curba si care contine

punctul M0 se numeste normala la curba n M0 .


Definitia 3.13. Fie o curba n spatiu de clasa C 2 reprezentata prin ecuatia
vectoriala

r =
r (t), t [a, b]

si fie M ( r (t )) un punct ordinar fixat pe corespunzator valorii t a


0

parametrului. Consideram de asemenea doua puncte ordinare variabile M1 , M2 .


Planul limita la care tinde planul M0 M1 M2 cand M1 , M2 tind catre M0 pe
curba se numeste plan osculator la curb
a n punctul M0 .

Directia normalei la M0 M1 M2 converge catre directia vectorului


r (t0 )

r (t ), deci ecuatia planului osculator n M este


0

RRR x x(t ) y y(t ) z z(t )


0
0
0
RRR
RRR x (t0 )
y (t0 )
z (t0 )
RRR
y (t0 )
z (t0 )
RR x (t0 )

RRR
RRR
RRR = 0.
RRR
RR

(3.22)

Definitia 3.14. Se numeste binormal


a la curba n punctul M0 dreapta
perpendiculara pe planul osculator n M0 ;
Un vector director al binormalei este

b =
r (t0 )
r (t0 )
deci ecuatiile binormalei sunt
x x(t0 ) y y(t0 ) z z(t0 )
=
=
A(t0 )
B(t0 )
C(t0 )
unde
A=

(3.23)

y z
x z
x y

,
B
=

,
C
=

y z
x z
x y

Definitia 3.15. Se numeste normal


a principal
a la curba n punctul M0
dreapta de intersectie a planului normal cu planul osculator n M0 .
Un vector director al normalei principale este

n = b
r (t0 )
deci ecuatiile normalei principale sunt
x x(t0 ) y y(t0 ) z z(t0 )
=
=
l(t0 )
m(t0 )
n(t0 )
unde
l=

B C
A C
A B
, m = , n =

x z
x y
y z
13

(3.24)

Definitia 3.16. Se numeste plan rectificant la curba n punctul M0


planul determinat de tangenta si binormala la curba n M0 .
Un vector normal la planul rectificant este chiar vectorul director al normalei principale

n = b
r (t0 )
deci ecuatia planului rectificant este
l(t0 )(x x(t0 )) + m(t0 )(y y(t0 )) + n(t0 )(z z(t0 )) = 0

(3.25)

Cu notatiile anterioare, ecuatia planului osculator (3.22) se rescrie


A(t0 )(x x(t0 )) + B(t0 )(y y(t0 )) + C(t0 )(z z(t0 )) = 0

(3.26)

Vectorii directori ai tangentei, normalei principale si binormalei (


r ,
n,

si b ) n punctul M0 de pe curba sunt ortogonali doi cate doi si formeaza


o baza n spatiul vectorial V3 . Versorii corespunzatori acestor 3 vectori sunt:


b
r


b
r

r
r

r
r

(3.27)

si formeaza o baza ortonormata n V3 .

Reperul ortonormat {M0 ;


,
, } se numeste triedrul lui Frenet atasat
curbei n punctul M0 .
Tangenta, normala principala si binormala sunt axele (muchiile) triedrului Frenet, iar planul normal, planul osculator si planul rectificant sunt planele
(fetele) triedrului Frenet.

3.2.3

Elementul de arc. Curbur


a si torsiune

Fie o curba n spatiu de clasa C 1 reprezentata parametric si presupunem


ca toate punctele ei sunt ordinare. Fie M0 si M1 doua puncte ale curbei
corespunzatoare valorilor t0 si respectiv t1 ale parametrului. Lungimea
arcului de curba M0 M1 este
t1
2
2
2
l(M0 M1 ) =
(x (t)) + (y (t)) + (z (t)) dt
t
0

14

Pentru un punct oarecare M al curbei corespunzator valorii t a parametrului, definim functia


t
2
2
2
s(t) =
(x (u)) + (y (u)) + (z (u)) du
t0

care reprezinta lungimea arcului de curba cuprins ntre punctul fix M0 si


punctul variabil M .
Diferentiala acestei functii

2
2
2
ds = (x (t)) + (y (t)) + (z (t)) dt
se numeste elementul de arc al curbei . Ridicand la patrat obtinem:
2
2
2

ds2 = [(x (t)) + (y (t)) + (z (t)) ] dt2 = dx2 + dy 2 + dz 2 = d


r2

de unde rezulta

d
r
=1

ds

Deoarece functia s = s(t) are derivata nenula, putem explicita pe t n


functie de s. Inlocuind t = t(s) n ecuatiile parametrice obtinem

x = x(t(s)) = X(s)

y = y(t(s)) = Y (s)

z = z(t(s)) = Z(s)
care se numeste parametrizare natural
a a curbei. Parametrul s se numeste
parametrul natural al curbei si este dat chiar de lungimea curbei pana la
punctul curent.
Parametrizarea naturala are proprietatea
(

dY 2
dZ 2
dX 2
) +(
) + ( ) = 1.
ds
ds
ds

Pentru o curba data prin parametrizare naturala convenim sa notam vec


d
r
torul derivatelor cu
=
r (s). Folosind aceasta notatie, relatia anterioara
ds
devine

r (s) = 1 x 2 (s) + y 2 (s) + z 2 (s) = 1


Considerand din nou parametrul initial ca functie de parametrul natural
t = t(s), prin derivare n raport cu s obtinem

dt

r (s) = d r = d r dt =
r (t)
ds
dt ds
ds
15

Calculand normele n egalitatea vectoriala anterioara gasim


dt
1
=

ds r (t)
Din
prin derivare obtinem

(3.28)

r (s) = 1
r (s)
r (s) = 1

r (s) = 0
r (s)

r (s) sunt ortogonali. Folosind aceste proprietati,


asadar vectorii
r (s) si
obtinem din (3.27) urmatoarele expresii pentru versorii triedrului Frenet:

=
r

(3.29)

Fie M0 un punct ordinar al unei curbe n spatiu si M un punct arbitrar


al curbei n vecinatatea lui M0 . Notam cu unghiul dintre tangentele n
M0 si M la curba si cu s lungimea arcului de curba M0 M .
Definitia 3.17. Curbura curbei n punctul M0 este prin definitie
1

= lim

R s0 s
R se numeste raza de curbur
a a curbei n punctul M0 .
La fel ca si pentru curbe plane, se poate demonstra ca

r = r r .
=

r 3
Fie M0 un punct ordinar si neinflexionar al unei curbe n spatiu de clasa
C 3 si M un punct arbitrar al curbei n vecinatatea lui M0 . Notam cu
unghiul dintre binormalele n M0 si M la curba si cu s lungimea arcului
de curba M0 M .
Definitia 3.18. Torsiunea curbei n punctul M0 este prin definitie
1

= lim

T s0 s
T se numeste raza de torsiune a curbei n punctul M0 .
16

Se poate demonstra ca
1
=
T

...

r ,
(
r ,
r)

r 2

(
r ,
r ,
r )
=
.

r
r 2

Derivatele versorilor triedrului Frenet n raport cu parametrul natural s


pot fi scrise astfel:
1

=
R

1 1

+
=
R
T

1
=

(3.30)
(3.31)
(3.32)

ecuatii care se numesc formulele lui Frenet.

3.3
3.3.1

Suprafete
Generalit
ati

O suprafata S poate fi data prin una din urmatoarele reprezentari:


1. Reprezentare parametrica:

x = x(u, v)

y = y(u, v)

z = z(u, v)

, (u, v) D R2 .

(3.33)

2. Reprezentare vectoriala:

r =
r (u, v) = x(u, v) i + y(u, v) j + z(u, v) k , (u, v) D R2 . (3.34)
3. Reprezentare carteziana explicita:
z = f (x, y), (x, y) D R2 .

(3.35)

4. Reprezentare carteziana implicita:


F (x, y, z) = 0.

17

(3.36)

Definitia 3.19. Spunem ca functia vectoriala

r (u, v) = x(u, v) i + y(u, v) j + z(u, v) k


este de clas
a C k daca are derivate partiale continue pana la ordinul k inclusiv.

functia vectorial
a
r (u, v) este de clasa C k daca toate componentele
sale sunt de clasa C k ;
u si v se numesc parametri sau coordonate curbilinii pe suprafata;
un punct M0 S este unic determinat de coordonatele sale curbilinii
u = u0 si v = v0 .

Definitia 3.20. Spunem ca o suprafata S data prin reprezentarea vectoriala


(3.34) este o suprafat
a elementar
a daca sunt satisfacute conditiile:
1. suprafata este de clasa C 1

2. ecuatia
r =
r (u, v) realizeaza o corespondenta biunivoca ntre multimea
punctelor de pe suprafata si multimea perechilor (u, v) D

3.
r u
r v 0 , (u, v) D
Definitia 3.21. Punctul M0 (u0 , v0 ) se numeste punct ordinar al unei

suprafete S de clasa C 1 daca


r u
r v (M0 ) 0 . In
caz contrar, punctul
M0 se numeste punct singular al suprafetei S.
Fie o suprafata elementara S de ecuatie

r =
r (u, v), (u, v) D R2 .
O curba pe suprafata S este reprezentata n mod analog curbelor plane,
dar folosind coordonatele curbilinii u si v n locul coordonatelor carteziene
x, y:

u = u(t)
1. parametric:

v = v(t)

, t [a, b];

2. explicit: u = (v) sau v = (u);


3. implicit: g(u, v) = 0.

18

Pentru o curba de pe suprafata S reprezentata parametric,

r =
r (u(t), v(t)) , t [a, b]
reprezinta ecuatia vectoriala a curbei n spatiu.
O curba de pe suprafata S data prin ecuatia explicita u = (v) sau

v = (u) are ecuatia n spatiu


r =
r ((v), v) sau
r =
r (u, (u)).
In particular, daca functia (sau ) este constanta, pe curbele corespunzatoare de pe suprafata S variaza doar v (respectiv u).
Notam cu 0u curba de pe suprafata S corespunzatoare lui v = v0 si avand

ecuatia n spatiu
r =
r (u, v0 ), respectiv cu 0v curba de pe suprafata S

corespunzatoare lui u = u0 si avand ecuatia n spatiu


r =
r (u0 , v).
Curbele 0u si 0v se numesc curbe de coordonate sau curbe caracteristice pe suprafata S.

Fiecare punct M0 (
r (u0 , v0 )) este intersectia a doua curbe de coordonate.

3.3.2

Plan tangent si normal


a la o suprafat
a

In continuare vom presupune ca suprafata S precum si curbele de pe a aceasta


suprafata sunt de clasa C 1 .
Fie suprafata S de ecuatie

r =
r (u, v), (u, v) D R2 ,
punctul M0 S si o curba arbitrara pe S care trece prin M0 . Pentru o
parametrizare u = u(t), v = v(t) a curbei , obtinem ecuatia vectoriala n
spatiu a curbei :

r =
r (u(t), v(t))
Notam cu t0 valoarea parametrului t care corespunde punctului M0 pe curba
si cu u0 = u(t0 ), v0 = v(t0 ) coordonatele curbilinii ale punctului M0 pe
suprafata S.
Tangenta n M0 la curba are directia data de vectorul

(u0 , v0 ) u (t0 ) +
(u0 , v0 ) v (t0 ).
r (t0 ) =
u
v

0
0
(u0 , v0 ) si r v =
(u0 , v0 ) depind doar de suprafata S si
Vectorii r u =
u
v
de punctul M0 S, iar vectorul director al tangentei la orice curba de pe S
care trece prin M0 este o combinatie liniara de acesti doi vectori.
Definitia 3.22. Se numeste plan tangent la suprafata S n punctul M0

planul determinat de vectorii


r 0u si
r 0v .
19

r 0v sunt chiar vectorii directori ai tangentelor


Observatie: Vectorii
r 0u si
la curbele de coordonate de pe S care trec prin M0 .
Ecuatia planului tangent n M0 este
RRR
RRR
RRR
RRR
RRR
RRR
RR

x x(u0 , v0 ) y y(u0 , v0 ) z z(u0 , v0 )


y
z
x
(u0 , v0 )
(u0 , v0 )
(u0 , v0 )
u
u
u
y
z
x
(u0 , v0 )
(u0 , v0 )
(u0 , v0 )
v
v
v

RRR
RRR
RRR
RRR = 0
RRR
RRR
RR

sau echivalent
A(x x0 ) + B(y y0 ) + C(z z0 ) = 0
unde
A=

y
u
y
v

z
u
z
v

(M0 ), B =

z
u
z
v

x
u
x
v

(M0 ), C =

x
u
x
v

y
u
y
v

(M0 )

iar (x0 , y0 , z0 ) sunt coordonatele carteziene ale lui M0 .


Daca suprafata S este data prin ecuatia explicita z = f (x, y), folosind
parametrizarea

x=u

y = v

z = f (u, v)
obtinem ecuatia planului tangent
p(x x0 ) + q(y y0 ) (z z0 ) = 0
unde p = f
si q = f
x (x0 , y0 )
y (x0 , y0 ).
Daca suprafata S este data prin ecuatia implicita F (x, y, z) = 0, obtinem
ecuatia planului tangent
F
F
F
(M0 )(x x0 ) +
(M0 )(y y0 ) +
(M0 )(z z0 ) = 0
x
y
z
Definitia 3.23. Se numeste normal
a la suprafata S n punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) S
dreapta perpendiculara pe planul tangent la S n M0 .
In functie de tipul reprezentarii suprafetei S, ecuatia normalei este:
1. parametric x = x(u, v), y = y(u, v), z = z(u, v):
x x0 y y0 z z0
=
=
A
B
C
20

2. explicit z = f (x, y):

3. implicit F (x, y, z) = 0:

x x0 y y0 z z0
=
=
p
q
1
x x0 y y0 z z0
=
=
Fx
Fy
Fz

Exemplu 1:
Sa se scrie ecuatia planului tangent si ecuatiile normalei la suprafata

x = u cos v

y = u sin v

z = u + v

n punctul M0 (u0 = 1, v0 = 0).

Coordonatele carteziene: M0 (1, 0, 1). Derivatele partiale:

xu = cos v
xu (1, 0) = 1
xv = u sin v
xv (1, 0) = 0


yu = sin v yu (1, 0) = 0 yv = u cos v
yv (1, 0) = 1

z
=
1
z
(1,
0)
=
1
z
=
1
u
u
v
zv (1, 0) = 1
RRR x 1 y z 1 RRR
RR
RR
0
1 RRRR = 0 x y + z = 0
Planul tangent: RRRR 1
RRR
R
1
1 RRRR
RR 0
z1
x1 y
=
=
Normala:
1
1
1
Exemplu 2:
Sa se scrie ecuatia planului tangent si ecuatiile normalei la suprafata
1
z(x2 + y 2 ) 1 = 0 n punctul M0 (1, 1, ) .
2
Derivatele partiale:
F

x = 2xz

F
y = 2yz

2
2

z = x + y

x (M0 ) = 1

F
y (M0 ) = 1

z (M0 ) = 2

Planul tangent:
1
1 (x 1) + 1 (y 1) + 2 (z ) = 0 x + y + 2z 3 = 0
2
x 1 y 1 z 12
Normala:
=
=
1
1
2
21

3.3.3

Prima form
a fundamental
a a unei suprafete

Fie suprafata S data prin ecuatia vectoriala

r =
r (u, v) = x(u, v) i + y(u, v) j + z(u, v) k , (u, v) D R2
sau prin ecuatii parametrice

x = x(u, v)

y = y(u, v)

z = z(u, v)

, (u, v) D R2

u = u(t)
si o curba oarecare pe S de ecuatii parametrice

v = v(t)

Definitia 3.24. Se numeste prima form


a fundamental
a a suprafetei S
2
patratul elementului de arc (ds ) al curbei de pe suprafata S.

Ecuatia vectoriala a curbei este


r =
r (u(t), v(t)). Avem:

Inlocuind
obtinem

d
r

= 1 ds = d
r ds2 = d
r d
r
ds

r v dv
d
r =
r u du +

d
r d
r =
r u 2 du2 + 2
r u
r v dudv +
r v 2 dv 2

asadar prima forma fundamentala este forma patratica


ds2 = Edu2 + 2F dudv + Gdv 2

E =
r u 2 =
r u
r u

unde F =
r u
r v

G = r v = r v r v
E, F si G se numesc coeficientii primei forme fundamentale sau
coeficientii lui Gauss .

Scriind vectorii
r u si
r v pe componente si calculand produsele scalare
gasim

E = (xu )2 + (yu )2 + (zu )2

F = xu xv + yu yv + zu zv

2
2
2

G = (xv ) + (yv ) + (zv )


22

Pentru o suprafata S data prin ecuatia explicita


z = f (x, y)
coeficientii primei forme fundamentale sunt

E = 1 + p2

F = pq

G = 1 + q
Pentru o suprafata S data prin ecuatia implicita
F (x, y, z) = 0
coeficientii primei forme fundamentale sunt

E=

F =

G=

(Fx )2 + (Fz )2
(Fz )2

Fx Fy
(Fz )2
(Fy )2 + (Fz )2
(Fz )2

Lungimea unui arc de curba S cuprins ntre punctele M1 (t1 ) si M2 (t2 )


este
t2
t2
du 2
du dv
dv 2
E ( ) + 2F

+ G ( ) dt
ds =
dt
dt dt
dt
t1

t1

Definitia 3.25. Fie 1 si 2 doua curbe pe suprafata S care se intersecteaza


n punctul M de pe suprafata. Unghiul dintre tangentele duse la cele doua
curbe n M se numeste unghiul dintre curbele 1 si 2 pe suprafata S.
Vom nota cu d deplasarea de-a lungul curbei 1 si cu deplasarea de-a

lungul curbei 2 . Vectorii d


r si
r dau directiile tangentelor la cele doua
curbe n punctul M , asadar avem:
cos =

d
r
r

d r
r

Inlocuind

d
r =
r u du +
r v dv si
r =
r u u +
r v v
23

obtinem:

d
r
r =
=

2
dr =

r2 =

(
r u )2 duu +
r u
r v (duv + udv) + (
r v )2 dvv
Eduu + F (duv + udv) + Gdvv
ds2 = Edu2 + 2F dudv + Gdv 2
s2 = Eu2 + 2F uv + Gv 2
Eduu + F (duv + udv) + Gdvv

cos =
Edu2 + 2F dudv + Gdv 2 Eu2 + 2F uv + Gv 2

unde E, F, G sunt coeficientii primei forme fundamentale calculati n punctul


M comun celor doua curbe.
In particular pentru curbele de coordonate 1 u = u0 si 2 v = v0 , gasim
du = 0 si v = 0, iar cosinusul unghiului dintre cele doua curbe devine
F
.
cos =
E G
Definitia 3.26. Se numeste element de arie pe suprafata S n punctul

M S, notat cu d, aria paralelogramului construit pe vectorii


r u du si

r v dv cand cresterile parametrilor du si dv au acelasi semn.


Avem:

d =
r u du
r v dv =
r u
r v dudv

A2 + B 2 + C 2 dudv
=

=
EG F 2 dudv
Daca suprafata este data prin ecuatie carteziana explicita z = f (x, y),
elementul de arie este

d = 1 + p2 + q 2 dxdy.

3.4

Exercitii

1. Fie curba C
r (t) = (t2 + 3t) i + (t2 + 2t) j . Sa se afle:
(a) intersectiile curbei cu axele de coordonate
(b) intersectiile curbei cu prima bisectoare
(c) ecuatia carteziana implicita a curbei
(d) ecuatia tangentei n punctul M0 (t0 = 2)
24

2. Sa se scrie ecuatia tangentei si normalei la curba data n punctul indicat:

t3

x
=

1 t22 , A(t0 = 2)
(a)
1
+t

y=

1 t2

x = t3 2t
(b)
, A(t0 = 2)
2+1

y
=
t

(c) y = x3 + 2x2 4x + 3, M0 (2, 5)


(d) y = x ln x + 1, M0 (x = 1)
(e) x3 + 3x2 y y 2 2x + 9 = 0, A(2, 1)
(f) x3 xy 2 + 2x + y 3 = 0, A(y = 0)
3. Sa se scrie ecuatiile tangentei si normalei la elipsa

n punctul M0 ( 3, 21 )

x2
+ y2 1 = 0
4

4. Sa se calculeze elementul de arc si lungimea arcului de curba AB pentru


curbele:

x = a(t sin t)
(a)
, A(t = 0), B(t = 2)

y
=
a(1

cos
t)

(b) y 2 = 4x, A(0, 0), B(1, 2)


(c) = a sin3 3 , A( = 0), B ( =

3
)
2

5. Sa se calculeze curbura urmatoarelor curbe n punctele indicate:

(a)
r (t) = t2 i + t3 j , A(1, 1)
R: 136 13

x = sin t
(b)
, M (t = 2 )

y = t cos t
R: 42
(c) y = x3 x2 + 2x 2, A(1, 0)
R: 5210
(d) y = x2 1, M (1, 0)
R: 52 5
25

(e) = a sin 2, M ( = 4 )
6. Sa se determine nfasuratoarea urmatoarelor familii de curbe:
(a) x 2 y 1 = 0
R: x2 = 4y
(b) 2 x ( 1)y + 2 = 0
R: y 2 4xy 8x = 0
(c) (2 1)x 2y + 22 1 = 0
R: x3 + xy 2 + 4x2 + 3y 2 + 4x + 4y+ = 0
(d) (x )2 + y 2 = 4
R: y 2 + 4x + 4 = 0
7. Sa se scrie ecuatiile tangentei si ecuatia planului normal la curba C n
punctul specificat:

(a)

(b)

(c)

(d)
(e)

x = 1 cos t

(C) y = sin t
; M0 (t = 2 )

z = t

y = x2
(C)
; A(1, 1, 1)
1

z
=

3
x

x = a cos2 t

(C) y = a sin t cos t ; M0 (t = 4 )

z = a sin t

x2 + z 2 4 = 0
(C) 2
;
M
(
3, 1, 1)
0
24=0

x
+
y

(C) r (t) = t i + t2 j + t3 k ; A(2, 4, 8)

8. Sa se calculeze versorii triedrului Frenet n urmatoarele cazuri:

x = 1 cos t

(a) (C) y = sin t


; M0 (t = 2 )

z = t

y 2 = x
(b) (C) 2
; A(1, 1, 1)

x
=
z

(c) (C)
r (t) = et ( i cos t + j sin t + k )
26

9. Sa se scrie ecuatiile muchiilor si fetelor triedrului Frenet n urmatoarele


cazuri:

x=t

(a) (C) y = t ; M0 (t0 = 2)

t2

z = 2

x = 2 2 cos t

(b) (C) y = 2 + 2 sin t


; M0 (0, 4, 0)

z = 2(1 sin t)
10. Sa se calculeze elementul de arc pentru curba

x=t

(C) y = t2

2t3

z = 3
11. Sa se calculeze lungimea arcului (AB), unde:

x = et cos t

(a) (C) y = et sin t , A(t = 0), B (t = 2 )

z = e
2

y = x2
(b) (C)
, A(x = 0), B(x = 6)
x3

z
=

(c) (C) r (t) = a cos t i + a sin t j + bt k , A(t = 0), B(t = 1)


12. Sa se afle versorii triedrului Frenet, curbura si torsiunea la curba (C)
n punctul indicat:

(a) (C)
r (t) = (2t 1) i + t3 j + (1 t2 ) k , M0 (t = 0)

x = cos t

(b) (C) y = sin t , A(t = 0)

t2

z = 2

(c) (C)
r (t) = t cos t i + t sin t j + at k n origine.
13. Sa se scrie ecuatia planului tangent si ecuatiile normalei la suprafata S
n punctul specificat:

27

(a) (S)
r (u, v) = (u2 + v + 1) i + (u2 v + 1) j + (uv + 2) k ,
M0 (u = 1, v = 1)

x = 1 + uv

(b) (S) y = u + u2 v
, M0 (3, 3, 3)

2
3

z = u + u v
(c) (S) z = x2 + y 2 , M0 (1, 2, 5)
(d) (S) x2 + y 2 + z 2 + 2xy + 4xz + 2x + 4y 6z + 8 = 0, M0 (0, 0, 2)

(e) (S)
r (u, v) = (u v)2 i + (u2 3v 2 ) j + v(u 2v) k2 , M0 (u =
1, v = 0)
(f) (S) z = x3 + y 3 , M1 (1, 2, 9), M2 (1, 1, 2)
(g) (S)

x2
16

+ y9 z8 = 0, M0 (4, 3, 4)
2

14. Sa se scrie prima forma fundamentala a urmatoarelor suprafete:

x = u cos v

(a) (S) y = u sin v

z = u

(b) (S)
r (u, v) = (u2 + v) i + (u + v 2 ) j + (u + v) k
(c) (S) z = xy 2
(d) (S)

x2
a2

+ yb2 + zc2 1 = 0
2

x = u cos v

(e) (S) y = u sin v

z = a v
(f) (S) x2 + y 2 + z 2 a2 = 0
15. Fie suprafata

r (u, v) = (u2 + v 2 ) i + (u2 v 2 ) j + uv k .


(a) Sa se scrie prima forma fundamentala a suprafetei S;
(b) Sa se scrie elementul de arc pentru curbele (C1 ) u = 2, (C2 ) v = 1
si (C3 ) v = au;
(c) Sa se calculeze lungimea arcului curbei C3 cuprins ntre punctele
corespunzatoare lui u = 1 si u = 2.
16. Sa se calculeze elementul de arie pentru suprafetele:
28


u + v
u v
uv

(a)
r (u, v) =
i +
j +
k;
2
2
2

(b)
r (u, v) = u cos v i + u sin v j + u2 k ;
(c) xyz = 2.
17. Se considera suprafata

r (u, v) = u cos v i + u sin v j + (u + v) k


Sa se calculeze unghiul dintre curbele de coordonate pe aceasta suprafata.
Pentru ce curbe de coordonate este acest unghi de 600 ?
18. Fie suprafata

(S)
r (u, v) = u cos v i + u sin v j + u2 k
si pe aceasta suprafata curbele (C1 ) u = 1, (C2 ) v = u si (C3 )
v = u. Sa se calculeze perimetrul si unghiurile triunghiului curbiliniu
determinat pe suprafata S de aceste curbe.
19. Fie suprafata

r (u, v) = (u2 + v 2 ) i + (u2 v 2 ) j + uv k


si pe aceasta suprafata curbele (C1 ) u = 2, (C2 ) v = 1 si (C3 )
u = v. Sa se calculeze perimetrul si unghiurile triunghiului curbiliniu
determinat pe suprafata S de aceste curbe.

29