Sunteți pe pagina 1din 3

Boli ale aparatului circulator

Infarctul miocardic
Varsta la care apare primul infarct miocardic (sau atac de cord) este intr-o continua
scadere. In calitate de femei ar trebui sa-l prevenim cu atentie deoarece riscul nostru de a
muri in urma unui infarct miocardic este mai mare comparativ cu cel al barbatilor.
Dar ce este un atac de cord? Termenul medical numeste moartea muschiului cardiac
datorata blocarii unei artere coronare (care vascularizeaza inima).

Cum se manifesta infarctul miocardic?


Simptomul tipic este durerea severa in piept. Durerea poate iradia spre mandibula,
bratul stang, ambele brate sau partea superioara a spatelui. Durerea dispare dupa 15 minute,
dar e posibil sa dureze si cateva ore. Uneori este insotita de transpiratie, o stare de rau, lesin,
varsaturi sau lipsa aerului.
Cazurile atipice prezinta fie disconfort in zona toracica, fie durere sub forma unei
indigestii sau arsuri la stomac. Ocazional, infarctul miocardic se produce fara a fi resimtit in
vreun fel (in special in randul diabeticilor ). Decesul subit este cauzat extrem de rar de un atac
de cord.
Daca suspectezi ca ai suferit un infarct miocardic, suna de urgenta o ambulanta si ia o
tableta de nitroglicerina, de preferat de pus sub limba, pana ce ambulanta ajunge la tine.
Cauzele atacului de cord:
- hipoxia (scaderea cantitatii de oxigen din tesuturi);
- electrocutia;
- bolile cardiace;
- hemoragiile;
- leziunile severe;
- insuficienta respiratorie;
- tromboza coronariana (formarea unui cheag intr-o artera coronara);
- orice soc (stare datorata reducerii circulatiei sanguine), in special socul anafilactic (cea mai
severa reactie alergica );
- dezechilibrul electrolitic;
- aritmiile (batai anormale ale inimii);
- boala cardiaca coronariana (rezultatul ingustarii arterelor coronare);
- diabetul;

- hipercolesterolemia (nivel crescut de colesterol);


- unele medicamente (printre care Aldesleukin, Bleomycine, Bleomicina, Dietilstilbestrol,
Proleukina sau Stilphostrol ).

Evolutia infarctului miocardic


Atacul de cord se produce in general intr-o zona restransa a muschiului cardiac. Acest
fapt permite o refacere completa a pacientului, tesutul afectat fiind inlocuit de o cicatrice.
Cu cat este mai mare suprafata de tesut necrozat (mort), cu atat creste riscul
complicatiilor si implicit al decesului ce urmeaza unui infarct miocardic: stopul cardiac
(incetarea activitatii cardiace); ritmuri cardiace anormale; un al doilea infarct miocardic.
Daca in primele zile dupa ce ati suferit un infarct miocardic nu prezentati complicatii,
iar in urmatoarele saptamani va simtiti bine, sunteti pe drumul unei refaceri totale.

Diagnosticul atacului de cord


Electrocardiograma (masurarea impulsurilor electrice ale inimii) poate identifica zona
musculara moarta sau privata de oxigen. Modificarile electrocardiografice clasifica infarctul
miocardic in infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (in care o artera coronariana
este complet blocata) si infarct miocardic fara supradenivelare ST (in care artera este partial
blocata). Electrocardiograma (EKG, ECG) pune in evidenta inclusiv atacurile de cord vechi,
dar pot fi si exceptii: infarcte fara modificari ale traseului EKG.
Analizele de sange masoara enzimele cardiace eliberate de muschiul necrozat: creatin
fosfochinaza (CPK), troponina si creatin kinaza. Testele sanguine efectuate pe parcursul a 24
de ore dupa ce a avut loc atacul de cord confirma diagnosticul si coreleaza cantitatea de
muschi mort cu variatiile cantitative ale enzimelor.
Unele cazuri cer si alte investigatii pentru clarificarea diagnosticului sau a
complicatiilor: ecocardiograma (scanarea cu ultrasunete a inimii) sau scintigrafia miocardica
de perfuzie (tehnica de explorare a perfuziei miocardice cu ajutorul unui farmaceutic ).

Tratamentul infarctului de miocard


Tratamentul de urgenta:
- resuscitarea cardiopulmonara;
- defibrilarea (care duce la restabilirea ritmului cardiac normal);
- medicamentele trombolitice (dizolva cheagurile de sange);
- anticoagulante (cum ar fi clopidogrel);
- administrarea de oxigen.
Tratarea pacientului poate continua cu:
- heparina;

- adrenalina;
- insulina;
- interventii chirurgicale: angioplastia coronariana (pentru largirea arterei), bypass-ul
coronarian (interventie de revascularizatie).
Infarctul miocardic poate lua prin surprindere orice persoana. Pentru a nu fi printre
cazurile grave, nevoite sa ia medicamente intreaga viata, este de ajuns urmarea unui sfat
simplu: Traieste sanatos! Asta include efectuarea unor exercitii fizice, minim 30 de minute pe
zi si consumarea unei diete cat mai naturale, cu un continut ridicat de legume si fructe.