Sunteți pe pagina 1din 57

LEGE nr.

304 din 28 iunie 2004 (**republicat**)(*actualizat*)


privind organizarea judiciar
(actualizat pn la data de 30 decembrie 2011*)
EMITENT:
PARLAMENTUL
------------*) Forma actualizat a acestui act normativ pn la data de
30 decembrie 2011 este realizat de ctre Departamentul juridic
din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A.
Piatra-Neam prin includerea tuturor modificrilor i
completrilor aduse de ctre : LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie
2006***); DECIZIA nr. 345 din 18 aprilie 2006; ORDONANA DE
URGEN nr. 50 din 28 iunie 2006; ORDONANA DE URGEN nr. 60 din
6 septembrie 2006; ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie
2007; ORDONANA DE URGEN nr. 154 din 21 decembrie 2007; LEGEA
nr. 97 din 14 aprilie 2008; ORDONANA DE URGEN nr. 137 din 28
octombrie 2008; ORDONANA DE URGEN nr. 56 din 27 mai 2009;
ORDONANA DE URGEN nr. 114 din 23 decembrie 2009; LEGEA nr. 202
din 25 octombrie 2010; ORDONANA DE URGEN nr. 109 din 6
decembrie 2010; LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011; LEGEA nr. 148 din
5 iulie 2011; LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011; LEGEA nr. 300
din 23 decembrie 2011.
Coninutul acestui act aparine exclusiv S.C. Centrul
Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neam i nu este un
document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea
utilizatorilor.
___________
**) Republicat in temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea
nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietii si
justiiei, precum si unele msuri adiacente, publicat in
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie
2005, dndu-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 304/2004 a fost publicat in Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 si a mai fost
modificat prin Ordonana de urgenta a Guvernului nr. 124/2004,
publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.168
din 9 decembrie 2004, aprobat cu modificri si completri prin
Legea nr. 71/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.
***) Conform art. VII din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006,
publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006,
prezenta lege intra in vigoare la data intrrii in vigoare a
legii speciale de salarizare, prevzut la art. 60 alin. (4), cu
excepia dispoziiilor art. I pct. 11 si 35, care intra in
vigoare la 3 zile de la data publicrii legii in Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I. Prin ORDONANA DE URGENTA nr. 27
din 29 martie 2006, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 314 din 7
aprilie 2006 au fost stabilite msuri privind salarizarea si alte
drepturi ale judectorilor, procurorilor si altor categorii de
personal din sistemul justiiei.

****) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:


Conform pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 54 din 9
martie 2006, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 13 martie
2006, care modific art. II din Ordonana de urgen a Guvernului
nr. 134 din 29 septembrie 2005, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 899 din 7 octombrie 2005:
"n cuprinsul Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Naional Anticorupie, aprobat cu modificri
prin Legea nr. 503/2002, cu modificrile i completrile
ulterioare, precum i n orice alte acte normative care cuprind
referiri la Parchetul Naional Anticorupie, urmtoarele denumiri
se nlocuiesc astfel:
a) Parchetul Naional Anticorupie cu Direcia Naional
Anticorupie;
b) procurorul general al Parchetului Naional Anticorupie cu
procurorul ef al Direciei Naionale Anticoruptie;
c) procurorul general adjunct al Parchetului Naional
Anticorupie cu procurorul ef adjunct al Direciei Naionale
Anticorupie;
d) consilierul procurorului general al Parchetului Naional
Anticorupie cu consilierul procurorului ef al Direciei
Naionale Anticorupie.
nlocuirea acestor denumiri s-a realizat direct n textul
formei actualizate.
Organizarea judiciar se instituie avnd ca finalitate
asigurarea respectrii drepturilor si a libertilor fundamentale
ale persoanei prevzute, in principal, in urmtoarele documente:
Carta internaionala a drepturilor omului, Convenia pentru
aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale,
Convenia Organizaiei Naiunilor Unite asupra drepturilor
copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene,
precum si pentru garantarea respectrii Constituiei si a legilor
tarii.
Organizarea judiciar are, de asemenea, ca obiectiv de baza
asigurarea respectrii dreptului la un proces echitabil si
judecarea proceselor de ctre instane judectoreti in mod
impartial si independent de orice influente extranee.
TITLUL I
Dispoziii generale
CAP. I
Principiile organizrii judiciare
ART. 1
(1) Puterea judectoreasc se exercita de nalta Curte de
Casaie si Justiie si de celelalte instane judectoreti
stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul
independentei justiiei.

(3) Ministerul Public i exercita atribuiile prin procurori


constituii in parchete, in condiiile legii.
ART. 2
(1) Justiia se nfptuiete in numele legii, este unica,
impartiala si egala pentru toi.
(2) Justiia se realizeaz prin urmtoarele instane
judectoreti:
a) nalta Curte de Casaie si Justiie;
b) curi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instane militare;
f) judectorii.
ART. 3
Competenta organelor judiciare si procedura judiciar sunt
stabilite de lege.
ART. 4
(1) In activitatea judiciar Ministerul Public reprezint
interesele generale ale societii si apara ordinea de drept,
precum si drepturile si libertile cetenilor.
(2) Parchetele funcioneaz pe lng instanele de judecata,
conduc si supravegheaz activitatea de cercetare penal a
poliiei judiciare, in condiiile legii.
ART. 5
Ministerul Justiiei asigura buna organizare si administrare
a justiiei ca serviciu public.
CAP. II
Accesul la justiie
ART. 6
(1) Orice persoana se poate adresa justiiei pentru aprarea
drepturilor, a libertilor si a intereselor sale legitime in
exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.
(2) Accesul la justiie nu poate fi ngrdit.
ART. 7
(1) Toate persoanele sunt egale in fata legii, fr
privilegii si fr discriminri.
(2) Justiia se realizeaz in mod egal pentru toi, fr
deosebire de rasa, naionalitate, origine etnic, limba, religie,
sex, orientare sexual, opinie, apartenena politica, avere,
origine ori condiie social sau de orice alte criterii
discriminatorii.
ART. 8
Asistenta judiciar internaionala se solicita sau se acorda
in condiiile prevzute de lege, de tratatele internaionale la
care Romnia este parte sau, dup caz, pe baza de reciprocitate.
ART. 9
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcioneaz ca
instanta de judecata pentru soluionarea contestaiilor formulate
de judectori si procurori impotriva hotrrilor pronunate de

seciile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepia celor


date in materie disciplinar.
CAP. III
Dispoziii generale privind procedura judiciar
ART. 10
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la
soluionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil, de ctre o
instanta impartiala si independenta, constituit potrivit legii.
ART. 11
Activitatea de judecata se desfoar cu respectarea
principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitii,
cu excepia situaiilor in care judectorul nu poate participa la
judecata din motive obiective.
ART. 12
edinele de judecata sunt publice, in afar de cazurile
prevzute de lege. Pronunarea hotrrilor se face in edina
publica, cu excepia cazurilor prevzute de lege.
ART. 13*)
(1) edinele de judecata se nregistreaz prin mijloace
tehnice video sau audio ori se consemneaz prin stenografiere.
nregistrrile sau stenogramele se transcriu de ndat.
(2) Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaz
toate afirmatiile, ntrebrile si susinerile celor prezeni,
inclusiv ale preedintelui completului de judecata.
(3) La cerere, prile pot primi o copie a transcrierii
nregistrrilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. III din ORDONANA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie
2006, publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006,
data prevzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005
privind reforma in domeniile proprietii si justiiei, precum si
unele msuri adiacente, cu modificrile si completrile
ulterioare, de la care se aplica dispoziiile art. 13 din Legea
nr. 304/2004, republicat, cu modificrile ulterioare,
referitoare la nregistrarea edinelor de judecata, se amana
pana la 1 ianuarie 2008.
Conform articolului unic din ORDONANA DE URGEN nr. 154 din
21 decembrie 2007, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 21
decembrie 2007, termenul prevzut la art. III din titlul XVI al
Legii nr. 247/2005 privind reforma n domeniile proprietii i
justiiei, precum i unele msuri adiacente, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie
2005, cu modificrile i completrile ulterioare, de la care se
aplic dispoziiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, referitoare la nregistrarea edinelor
de judecat, se prorog pn la data de 1 ianuarie 2009.
ART. 14

(1) Procedura judiciar se desfoar in limba romana.


(2) Cetenii romani aparinnd minoritilor naionale au
dreptul sa se exprime in limba matern, in fata instanelor de
judecata, in condiiile prezentei legi.
(3) In cazul in care una sau mai multe pri solicita sa se
exprime in limba matern, instanta de judecata trebuie sa
asigure, in mod gratuit, folosirea unui interpret sau traductor
autorizat.
(4) In situaia in care toate prile solicita sau sunt de
acord sa se exprime in limba matern, instanta de judecata
trebuie sa asigure exercitarea acestui drept, precum si buna
administrare a justiiei, cu respectarea principiilor
contradictorialitii, oralitatii si publicitii.
(5) Cererile si actele procedurale se ntocmesc numai in
limba romana.
(6) Dezbaterile purtate de pri in limba matern se
nregistreaz, consemnndu-se in limba romana. Obiectiunile
formulate de cei interesai cu privire la traduceri si
consemnarea acestora se rezolva de instanta de judecata pana la
ncheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnndu-se in
ncheierea de edina.
(7) Interpretul sau traductorul va semna pe toate actele
ntocmite, pentru conformitate, atunci cnd acestea au fost
redactate sau consemnarea s-a fcut in baza traducerii sale.
ART. 15
Dreptul la aprare este garantat. In tot cursul procesului,
prile au dreptul sa fie reprezentate sau, dup caz, asistate de
un aprtor, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
ART. 16
Hotrrile judectoreti trebuie respectate si aduse la
ndeplinire in condiiile legii.
ART. 17
Hotrrile judectoreti pot fi desfiinate sau modificate
numai in cile de atac prevzute de lege si exercitate conform
dispoziiilor legale.
TITLUL II
Instanele judectoreti
CAP. I
nalta Curte de Casaie si Justiie
SECIUNEA 1
Organizarea naltei Curi de Casaie si Justiie
ART. 18
(1) In Romnia funcioneaz o singura instanta suprema,
denumita nalta Curte de Casaie si Justiie, cu personalitate
juridic si cu sediul in capitala tarii.
(2) nalta Curte de Casaie si Justiie asigura interpretarea
si aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane
judectoreti, potrivit competentei sale.

(3) Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie are


calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare funcionarii se finaneaz din
bugetul de stat.
ART. 19
(1) nalta Curte de Casaie si Justiie se compune din:
preedinte, un vicepreedinte, 4 presedinti de secii si
judectori.
(2) nalta Curte de Casaie i Justiie este organizat n 4
secii - Secia I civil, Secia a II-a civil, Secia penal i
Secia de contencios administrativ i fiscal, 4 complete de 5
judectori i Seciile Unite, cu competen proprie.
-------Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 215
din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 409 din 10 iunie 2011.
(3)*) La nceputul fiecrui an, Colegiul de conducere al
naltei Curi de Casaie i Justiie, la propunerea preedintelui
sau a vicepreedintelui acesteia, poate aproba nfiinarea de
complete specializate n cadrul seciilor naltei Curi de
Casaie i Justiie, n funcie de numrul i natura cauzelor, de
volumul de activitate al fiecrei secii, precum i de
specializarea judectorilor i necesitatea valorificrii
experienei profesionale a acestora.
-------Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215
din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 409 din 10 iunie 2011.
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Potrivit art. 224 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011, pn la
intrarea n vigoare a Codului civil, Secia civil i de
proprietate intelectual i Secia comercial ale naltei Curi
de Casaie i Justiie se reorganizeaz ca Secia I civil i
Secia a II-a civil.
Dispoziiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciar, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare, sunt aplicabile n mod corespunztor.
ART. 20
(1) In cadrul naltei Curi de Casaie si Justiie
funcioneaz magistrai-asisteni, stabilii prin statul de
funcii.
(2) nalta Curte de Casaie si Justiie cuprinde in structura
Cancelaria, direcii, servicii si birouri, cu personalul stabilit
prin statul de funcii.
SECIUNEA a 2-a
Competenta naltei Curi de Casaie si Justiie
ART. 21

Secia I civil, Secia a II-a civil, Secia penal i


Secia de contencios administrativ i fiscal ale naltei Curi de
Casaie i Justiie judec recursurile mpotriva hotrrilor
pronunate de curile de apel i a altor hotrri, n cazurile
prevzute de lege.
-------Art. 21 a fost modificat de pct. 3 al art. 215 din LEGEA nr.
71 din 3 iunie 2011, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 409 din
10 iunie 2011.
ART. 22
Secia penal a naltei Curi de Casaie si Justiie judeca:
a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in
competenta de prima instanta a naltei Curi de Casaie si
Justiie;
b) recursurile, in condiiile prevzute de lege.
ART. 23
(1) Seciile naltei Curi de Casaie si Justiie, in raport
cu competenta fiecreia, soluioneaz:
a) cererile de strmutare, pentru motivele prevzute in
codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevzute de lege;
c) orice alte cereri prevzute de lege.
(2) Seciile naltei Curi de Casaie si Justiie
soluioneaz si recursurile declarate impotriva hotrrilor
nedefinitive sau a actelor judectoreti, de orice natura, care
nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaii a
fost ntrerupt in fata curilor de apel.
ART. 24
Completele de 5 judectori soluioneaz recursurile i
cererile n cauzele judecate n prim instan de Secia penal a
naltei Curi de Casaie i Justiie i judec i alte cauze date
n competena lor prin lege, precum i ca instan disciplinar.
-----------Art. 24 a fost modificat de pct. 2 al art. III din LEGEA nr.
202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 714
din 26 octombrie 2010.
ART. 24^1
Completul de 5 judectori examineaz admisibilitatea
recursului n camera de consiliu, fr citarea prilor. n cazul
n care constat c cererea de recurs este formulat mpotriva
unei hotrri care nu este supus niciunei ci de atac, a unei
ncheieri care nu se atac dect odat cu fondul, a unei hotrri
pronunate n recurs sau n contestaie n anulare, dispune, prin
ncheiere, respingerea cererii ca inadmisibil.
-----------Art. 24^1 a fost introdus de pct. 3 al art. III din LEGEA nr.
202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 714
din 26 octombrie 2010.
ART. 25

nalta Curte de Casaie si Justiie se constituie in Secii


Unite pentru:
-----------Litera a) a art. 25 a fost abrogat de pct. 4 al art. III din
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
b) soluionarea, in condiiile prezentei legi, a sesizarilor
privind schimbarea jurisprudenei naltei Curi de Casaie si
Justiie;
c) sesizarea Curii Constituionale pentru controlul
constituionalitii legilor nainte de promulgare.
ART. 26
Dac o secie a naltei Curi de Casaie si Justiie
considera ca este necesar sa revin asupra propriei
jurisprudente, ntrerupe judecata si sesizeaz Seciile Unite ale
naltei Curi de Casaie si Justiie, care judeca cu citarea
prilor din dosarul a crui judecata a fost ntrerupt. Dup ce
Seciile Unite s-au pronunat asupra sesizrii privind schimbarea
jurisprudenei, judecata continua.
ART. 27
(1) La sfritul fiecrui an, nalta Curte de Casaie si
Justiie, in Secii Unite, stabilete cazurile in care este
necesar mbuntirea legislaiei si le comunica ministrului
justiiei.
(2) Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie poate
ncuviina ca judectorii sa se informeze la sediul instanelor
asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitar a legii,
fcnd cunoscut jurisprudenta naltei Curi de Casaie si
Justiie, si sa constate situaii care justifica propuneri de
mbuntire a legislaiei.
SECIUNEA a 3-a
Conducerea naltei Curi de Casaie si Justiie
ART. 28
(1) Conducerea naltei Curi de Casaie si Justiie se
exercita de preedinte, vicepreedinte si colegiul de conducere.
(2) Preedintele reprezint nalta Curte de Casaie si
Justiie in relaiile interne si internaionale.
(3) Preedintele, vicepreedintele si 9 judectori, alei pe
o perioada de 3 ani in adunarea general a judectorilor, cu
reprezentarea fiecrei secii, constituie Colegiul de conducere
al naltei Curi de Casaie si Justiie. Cnd se dezbat probleme
economico-financiare si administrative, la edinele colegiului
de conducere participa managerul economic al naltei Curi de
Casaie si Justiie, care are vot consultativ. La edinele
colegiilor de conducere pot participa si preedinii de secii.
ART. 29
(1) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si
Justiie are urmtoarele atribuii:

a) aproba Regulamentul privind organizarea si funcionarea


administrativ, precum si statele de funcii si de personal ale
naltei Curi de Casaie si Justiie;
b) propune Consiliului Superior al Magistraturii judectorii
care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea n
funcia de judector la nalta Curte de Casaie i Justiie;
--------Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost modificat de art. II
din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea,
promovarea, transferul, suspendarea si ncetarea din funcie a
magistrailor-asisteni;
d) organizeaz si supravegheaz rezolvarea petitiilor, in
condiiile legii;
e) propune proiectul de buget al naltei Curi de Casaie si
Justiie;
f) exercita alte atribuii prevzute in Regulamentul privind
organizarea si funcionarea administrativ a naltei Curi de
Casaie si Justiie.
(2) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si
Justiie este prezidat de ctre preedinte, iar in lipsa
acestuia, de ctre vicepreedinte.
(3) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie si
Justiie se ntrunete trimestrial sau ori de cte ori este
necesar, la convocarea preedintelui naltei Curi de Casaie si
Justiie sau la solicitarea a cel puin 3 dintre membrii si.
(4) Hotrrile Colegiului de conducere al naltei Curi de
Casaie si Justiie se adopta cu votul majoritii membrilor si.
ART. 30
Adunarea general a judectorilor naltei Curi de Casaie si
Justiie se ntrunete pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da
publicitii;
b) aprobarea bugetului naltei Curi de Casaie si Justiie,
cu avizul consultativ al Ministerului Finanelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al
Magistraturii, in condiiile legii.
SECIUNEA a 4-a
Completele de judecata
ART. 31
(1) Completele de judecata se compun din 3 judectori ai
aceleiai secii.
(2) Dac numrul de judectori necesar formrii completului
de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu
judectori de la celelalte secii, desemnai de ctre
preedintele sau vicepreedintele naltei Curi de Casaie si
Justiie.
ART. 32

(1) La nceputul fiecrui an, n materie penal se stabilesc


dou complete de 5 judectori formate numai din judectori din
cadrul Seciei penale a naltei Curi de Casaie i Justiie.
(2) n alte materii dect cea penal se stabilesc la
nceputul fiecrui an dou complete de 5 judectori.
(3) n compunerea completelor prevzute la alin. (2) intr,
de regul, judectori specializai, n funcie de natura cauzei.
(4) Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie i
Justiie aprob compunerea completelor de 5 judectori.
Judectorii care fac parte din aceste complete sunt desemnai de
preedintele sau, n lipsa acestuia, de vicepreedintele naltei
Curi de Casaie i Justiie. Schimbarea membrilor completelor se
face n mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite
de Regulamentul privind organizarea i funcionarea
administrativ a naltei Curi de Casaie i Justiie.
(5) Completul de 5 judectori este prezidat de preedintele
sau vicepreedintele naltei Curi de Casaie i Justiie. n
lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preedinte de
secie desemnat n acest scop de preedintele sau, n lipsa
acestuia, de vicepreedintele naltei Curi de Casaie i
Justiie.
(6) Cauzele care intr n competena completelor prevzute la
alin. (1) i (2) vor fi repartizate aleatoriu n sistem
informatizat.
-----------Art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. III din LEGEA nr.
202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 714
din 26 octombrie 2010.
ART. 33
(1) Preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie sau, n
lipsa acestuia, vicepreedintele prezideaz Seciile Unite,
Completul de 5 judectori, iar n cadrul seciilor orice complet,
cnd particip la judecat.
-----------Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 6 al art. III
din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
-----------Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
(3) Preedinii de secii pot prezida orice complet de
judecata din cadrul sectiei, iar ceilali judectori prezideaz
prin rotaie.
ART. 34
In cazul in care nalta Curte de Casaie si Justiie judeca
in Secii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel puin doua
treimi din numrul judectorilor in funcie. Decizia poate fi
luat numai cu majoritatea voturilor celor prezeni.

10

CAP. II
Curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si
judectoriile
SECIUNEA 1
Organizarea curilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate si a judectoriilor
ART. 35
(1) Curile de apel sunt instane cu personalitate juridic,
in circumscripia crora funcioneaz mai multe tribunale si
tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte
integrant din prezenta lege.
(2) n cadrul curilor de apel funcioneaz secii sau, dup
caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale,
cauze cu minori i de familie, cauze de contencios administrativ
i fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale,
societi comerciale, registrul comerului, insolven,
concuren neloial sau pentru alte materii, precum i, n raport
cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale.
-------Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de pct. 4 al art. 215
din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 409 din 10 iunie 2011.
ART. 36
(1) Tribunalele sunt instane cu personalitate juridic,
organizate la nivelul fiecrui jude si al municipiului
Bucureti, si au, de regula, sediul in municipiul reedina de
jude.
(2) In circumscripia fiecrui tribunal sunt cuprinse toate
judectoriile din jude sau, dup caz, din municipiul Bucureti.
(3) n cadrul tribunalelor funcioneaz secii sau, dup caz,
complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu
minori i de familie, cauze de contencios administrativ i
fiscal, cauze privind conflicte de munc i asigurri sociale,
societi comerciale, registrul comerului, insolven,
concuren neloial sau pentru alte materii, precum i, n raport
cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i fluviale.
-------Alin. (3) al art. 36 a fost modificat de pct. 5 al art. 215
din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 409 din 10 iunie 2011.
ART. 37
(1) In domeniile prevzute de art. 36 alin. (3) se pot
nfiina tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt instane fr personalitate
juridic, care pot funciona la nivelul judeelor si al
municipiului Bucureti si au, de regula, sediul in municipiul
reedina de jude.

11

(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta


tribunalului in domeniile in care se nfiineaz.
ART. 38
(1) Judectoriile sunt instane fr personalitate juridic,
organizate in judee si in sectoarele municipiului Bucureti,
potrivit anexei nr. 1.
(2) Localitile care fac parte din circumscripiile
judectoriilor din fiecare jude se stabilesc prin hotrre a
Guvernului, la propunerea ministrului justiiei, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 39
(1) In raport cu natura si numrul cauzelor, in cadrul
judectoriilor se pot nfiina secii sau complete specializate.
(2) In cadrul judectoriilor se vor organiza secii sau
complete specializate pentru minori si familie.
ART. 40
(1) Completele si seciile specializate pentru minori si
familie, precum si tribunalele specializate pentru minori si
familie judeca att infraciunile svrite de minori, cat si
infraciunile svrite asupra minorilor.
(2) Cnd in aceeai cauza sunt mai muli inculpati, unii
minori si alii majori, si nu este posibila disjungerea,
competenta aparine tribunalului specializat pentru minori si
familie.
(3) Dispoziiile Codului de procedura penal se aplica in mod
corespunztor.
ART. 41
(1) Seciile si completele specializate ale curilor de apel
si ale instanelor din circumscripia acestora se nfiineaz, la
propunerea colegiilor de conducere ale fiecrei instane, prin
hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenta seciilor si completelor specializate se
stabilete de colegiul de conducere al instanei, in raport cu
volumul de activitate, inndu-se seama de specializarea
judectorului.
(3) In mod excepional, in situaia in care in cadrul unei
secii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de
conducere al instanei poate dispune participarea unor judectori
de la alte secii.
ART. 42
In raport cu volumul de activitate, cu natura si
complexitatea cauzelor deduse judecaii, pentru curile de apel,
tribunale si judectorii se pot nfiina sedii secundare cu
activitate permanenta in alte localiti din jude sau in
municipiul Bucureti.
SECIUNEA a 2-a
Conducerea instanelor judectoreti
ART. 43

12

(1) Fiecare instanta judectoreasc este condus de un


preedinte care exercita atribuiile manageriale in scopul
organizrii eficiente a activitii acesteia.
(2) Preedinii curilor de apel si ai tribunalelor exercita,
de asemenea, atribuii de coordonare si control ale administrrii
instanei unde funcioneaz, precum si ale instanelor din
circumscripie.
(3) Preedinii judectoriilor si ai tribunalelor
specializate exercita si atribuii de administrare a instanei.
ART. 44
(1) Preedinii curilor de apel au calitatea de ordonator
secundar de credite, iar preedinii tribunalelor au calitatea de
ordonator tertiar de credite.
(2) Pentru instanele militare, Direcia instanelor militare
din cadrul Ministerului Aprrii este ordonator teriar de
credite.
----------Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din
LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completeaz art. II din
ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.
ART. 45
(1) In funcie de volumul de activitate si de complexitatea
cauzelor, la curile de apel, tribunale si tribunale
specializate, preedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreedini,
iar la judectorii, preedintele poate fi ajutat de un
vicepreedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucureti si la Tribunalul Bucureti,
preedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreedini.
ART. 46
(1) Preedinii si vicepreedinii instanelor judectoreti
iau msuri pentru organizarea si buna funcionare a instanelor
pe care le conduc si, dup caz, a instanelor din
circumscripiile acestora, asigura si verifica respectarea
obligaiilor statutare si a regulamentelor de ctre judectori si
personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificrile efectuate personal de presedinti sau
vicepreedini ori prin judectori anume desemnai trebuie sa
respecte principiile independentei judectorilor si supunerii lor
numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.
(3) Atribuiile date prin lege sau prin regulament in
competenta preedinilor sau a vicepreedinilor de instane nu
pot fi delegate colegiilor de conducere.
-------------Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din
ORDONANA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicat in
MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
ART. 47

13

Preedinii instanelor desemneaz judectorii care urmeaz


sa ndeplineasc, potrivit legii, si alte atribuii dect cele
privind activitatea de judecata.
ART. 48
Seciile instanelor judectoreti sunt conduse de cte un
preedinte de secie.
ART. 49
(1) In cadrul fiecrei instane judectoreti funcioneaz un
colegiu de conducere, care hotrte cu privire la problemele
generale de conducere ale instanei si ndeplinete atribuiile
prevzute la art. 41.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numr impar
de membri si au urmtoarea componenta:
a) la curile de apel si tribunale: preedintele si 6
judectori, alei pe o perioada de 3 ani in adunarea general a
judectorilor;
b) la tribunale specializate si judectorii: preedintele si
2 sau 4 judectori, alei pe o perioada de 3 ani in adunarea
general a judectorilor.
(2^1) In cazul in care la judectorii si tribunale
specializate numrul judectorilor este mai mic de 3, atribuiile
colegiului de conducere se exercita de preedinte.
-------------Alin. (2^1) al art. 49 a fost introdus de pct. 2 al art. II
din ORDONANA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicat in
MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
(3) Hotrrile colegiului de conducere se adopta cu votul
majoritii membrilor si.
(4) La edinele colegiilor de conducere pot participa si
preedinii de secii.
(5) La curile de apel si tribunale, cnd colegiul de
conducere dezbate probleme economico-financiare sau
administrative, la edinele acestuia participa si managerul
economic al instanei, cu vot consultativ.
(6) In funcie de problemele supuse dezbaterii, la edinele
colegiilor de conducere ale curilor de apel, ale tribunalelor si
tribunalelor specializate pot fi invitai si judectori de la
alte instane, care nu au drept de vot.
(7) Membrii alei ai colegiilor de conducere pot fi revocai
de adunrile generale in cazul exercitrii necorespunztoare a
atribuiilor prevzute de lege.
ART. 50
(1) La instanele judectoreti se organizeaz, anual sau ori
de cte ori este necesar, adunri generale ale judectorilor.
(2) Adunrile generale ale judectorilor se convoac dup cum
urmeaz:
a) adunarea general a curii de apel si adunarea general a
judectorilor din circumscripia acesteia - de preedintele
curii de apel;

14

b) adunarea general a tribunalului si adunarea general a


judectorilor din circumscripia acestuia - de preedintele
tribunalului;
c) adunarea general a tribunalului specializat - de
preedintele acestuia;
d) adunarea general a judectorilor - de preedintele
judectoriei.
(3) Adunrile generale ale judectorilor se convoac si la
solicitarea unei treimi din numrul judectorilor care fac parte
din aceasta.
(4) Adunrile generale ale judectorilor se pot convoca si de
ctre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul
de conducere al instanei.
ART. 51
Adunrile generale ale judectorilor, prevzute la art. 50
alin. (1), au urmtoarele atribuii:
a) dezbat activitatea anuala desfasurata de instane;
b) aleg, in condiiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeaz proiecte de acte normative, la solicitarea
ministrului justiiei sau a Consiliului Superior al
Magistraturii;
e) formuleaz puncte de vedere la solicitarea Consiliului
Superior al Magistraturii;
f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere;
g) iniiaz procedura de revocare a membrilor Consiliului
Suprior al Magistraturii, in condiiile prevzute de Legea nr.
317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
___________
*) Legea nr. 317/2004 este republicat la pag. 22-32.
h) ndeplinesc alte atribuii prevzute de lege sau
regulamente.
SECIUNEA a 3-a
Completele de judecata
ART. 52
(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor
de judecata la nceputul anului, urmrind asigurarea
continuitii completului. Schimbarea membrilor completelor se
face in mod excepional, pe baza criteriilor obiective stabilite
de Regulamentul de ordine interioar a instanelor judectoreti.
(2) Completul de judecata este prezidat, prin rotaie, de
unul dintre membrii acestuia.
ART. 53
(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in
mod aleatoriu, in sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi
trecute altui complet dect in condiiile prevzute de lege.
ART. 54

15

(1) Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima


instanta a judectoriei, tribunalului si curii de apel se judeca
in complet format dintr-un judector, cu excepia cauzelor
privind conflictele de munca si de asigurri sociale.
(2) Apelurile se judeca in complet format din 2 judectori,
iar recursurile, in complet format din 3 judectori, cu excepia
cazurilor in care legea prevede altfel.
(3) In cazul completului format din 2 judectori, dac
acetia nu ajung la un acord asupra hotrrii ce urmeaz a se
pronuna, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in
condiiile legii.
(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, in
completul de judecata, a preedintelui sau a vicepreedintelui
instanei, a preedintelui de secie ori a judectorului din
planificarea de permanenta.
ART. 55
(1) Completul pentru soluionarea n prim instan a
cauzelor privind conflictele de munc i asigurri sociale se
constituie dintr-un judector i 2 asisteni judiciari.
-----------Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 8 al art. III
din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
(2) Asistentii judiciari participa la deliberri cu vot
consultativ si semneaz hotrrile pronunate. Opinia acestora se
consemneaz in hotrre, iar opinia separat se motiveaza.
-----------Alin. (3) al art. 55 a fost abrogat de pct. 9 al art. III din
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.
CAP. III
Instanele militare
ART. 56
(1) Instanele militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureti;
c) Curtea Militar de Apel Bucureti.
(2) Circumscripiile instanelor militare sunt prevzute in
anexa nr. 2 care face parte integrant din prezenta lege.
(3) Instanele militare au, fiecare, statut de unitate
militar, cu indicativ propriu.
ART. 57
(1) Instanele militare judeca la sediul acestora. Pentru
motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se
desfoare in alt loc.
(2) Instanele militare pot judeca si pe teritoriul altor
state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, in
condiiile in care, potrivit unei convenii internaionale, pe

16

teritoriul statului primitor poate fi exercitat jurisdicia


romana.
ART. 58
(1) La edinele de judecata, judectorii si procurorii
militari sunt obligai sa poarte uniforma militar.
(2) Cnd inculpatul este militar activ, preedintele
completului de judecata, precum si procurorul care participa la
judecarea cauzei trebuie sa fac parte cel puin din aceeai
categorie de grade.
(3) Cnd gradul procurorului nu face parte din aceeai
categorie cu gradul nvinuitului sau inculpatului, acesta va fi
asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunztoare,
numit de conductorul parchetului la care este nregistrat
cauza.
ART. 59
(1) In municipiile Bucureti, Cluj-Napoca, Iai si Timioara
funcioneaz tribunale militare.
(2) Tribunalele militare judeca procesele si cererile date
prin lege in competenta lor.
(3) Tribunalul militar este condus de un preedinte ajutat de
un vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod
corespunztor, colegiile de conducere fiind formate din
preedinte si doi judectori.
ART. 60
(1) In municipiul Bucureti funcioneaz Tribunalul Militar
Teritorial Bucureti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureti este condus de un
preedinte ajutat de un vicepreedinte. Dispoziiile art. 49-51
se aplica in mod corespunztor, colegiul de conducere fiind
format din preedinte si doi judectori.
----------Alin. (3) al art. 60 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din
LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completeaz art. II din
ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.
ART. 61
(1) Curtea Militar de Apel funcioneaz in municipiul
Bucureti, ca instanta unica, cu personalitate juridic, fiind
condus de un preedinte ajutat de un vicepreedinte.
Dispoziiile art. 49-51 se aplica in mod corespunztor, colegiul
de conducere fiind format din preedinte si doi judectori.
----------Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din
LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL
nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completeaz art. II din
ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.
TITLUL III
Ministerul Public

17

CAP. I
Atribuiile Ministerului Public
ART. 62
(1) Ministerul Public i exercita atribuiile in temeiul
legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
(2) Procurorii i desfoar activitatea potrivit
principiilor legalitii, imparialitii si controlului
ierarhic, sub autoritatea ministrului justiiei, in condiiile
legii.
(3) Procurorii i exercita funciile in conformitate cu
legea, respecta si protejeaza demnitatea uman si apara
drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente in relaiile cu instanele
judectoreti, precum si cu celelalte autoriti publice.
ART. 63
Ministerul Public exercita, prin procurori, urmtoarele
atribuii:
a) efectueaz urmrirea penal in cazurile si in condiiile
prevzute de lege si participa, potrivit legii, la soluionarea
conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce si supravegheaz activitatea de cercetare penal a
poliiei judiciare, conduce si controleaz activitatea altor
organe de cercetare penal;
c) sesizeaz instanele judectoreti pentru judecarea
cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita aciunea civil, in cazurile prevzute de lege;
e) participa, in condiiile legii, la edinele de judecata;
f) exercita cile de atac impotriva hotrrilor
judectoreti, in condiiile prevzute de lege;
g) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdicie, ale disparutilor si ale altor
persoane, in condiiile legii;
h) acioneaz pentru prevenirea si combaterea criminalitatii,
sub coordonarea ministrului justiiei, pentru realizarea unitar
a politicii penale a statului;
i) studiaz cauzele care genereaz sau favorizeaz
criminalitatea, elaboreaz si prezint ministrului justiiei
propuneri in vederea eliminrii acestora, precum si pentru
perfecionarea legislaiei in domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de deinere
preventiv;
k) exercita orice alte atribuii prevzute de lege.
ART. 64
(1) Dispoziiile procurorului ierarhic superior, date in
scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru
procurorii din subordine.
(2) In soluiile dispuse, procurorul este independent, in
condiiile prevzute de lege. Procurorul poate contesta la
Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de

18

verificare a conduitei judectorilor si procurorilor, intervenia


procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea
urmririi penale sau in adoptarea soluiei.
(3) Soluiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat
de ctre procurorul ierarhic superior, cnd sunt apreciate ca
fiind nelegale.
---------------Alin. (3) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANA
DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicat in MONITORUL
OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.
(4) Lucrrile repartizate unui procuror pot fi trecute altui
procuror in urmtoarele situaii:
a) suspendarea sau ncetarea calitii de procuror, potrivit
legii;
b) in absenta sa, dac exista cauze obiective care justifica
urgenta si care mpiedica rechemarea sa;
c) lsarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult
de 30 de zile.
-----------Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II
din ORDONANA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicat in
MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al
Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei
judectorilor si procurorilor, msura dispus, potrivit alin.
(4), de procurorul ierarhic superior.
---------------Alin. (5) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANA
DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicat in MONITORUL
OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.
ART. 65
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonai
conductorului parchetului respectiv.
(2) Conductorul unui parchet este subordonat conductorului
parchetului ierarhic superior din aceeai circumscripie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, de procurorulef al Direciei Naionale Anticorupie sau de procurorul general
al parchetului de pe lng curtea de apel asupra procurorilor din
subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume
desemnai.
ART. 66
(1) Organele de poliie judiciar i desfoar activitatea
de cercetare penal, in mod nemijlocit, sub conducerea si
supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduc la
ndeplinire dispoziiile acestuia.
(2) Serviciile si organele specializate in culegerea,
prelucrarea si arhivarea informaiilor au obligaia de a pune, de
ndat, la dispoziia parchetului competent, la sediul acestuia,

19

toate datele si toate informaiile, neprelucrate, deinute in


legtura cu svrirea infraciunilor.
(3) Nerespectarea obligaiilor prevzute la alin. (1) si (2)
atrage rspunderea juridic potrivit legii.
ART. 67
(1) Procurorul participa la edinele de judecata, in
condiiile legii, si are rol activ in aflarea adevrului.
(2) Procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile
pe care le considera ntemeiate, potrivit legii, innd seama de
probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la
Consiliul Superior al Magistraturii intervenia procurorului
ierarhic superior, pentru influentarea in orice forma a
concluziilor.
(3) In procesele penale, la edina de judecata, poate
participa procurorul care a efectuat urmrirea penal sau alt
procuror desemnat de conductorul parchetului.
ART. 68
Procurorul exercita, in condiiile legii, cile de atac
impotriva hotrrilor judectoreti pe care le considera
netemeinice si nelegale.
ART. 69
(1) Ministrul justiiei, cnd considera necesar, din proprie
initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii,
exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume
desemnai de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz, de procurorul-ef al
Direciei Naionale Anticorupie, ori de ministrul justiiei.
(2) Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a
modului in care procurorii i ndeplinesc atribuiile de
serviciu si in care se desfoar raporturile de serviciu cu
justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrrile de
competenta parchetelor. Controlul nu poate viza msurile dispuse
de procuror in cursul urmririi penale si soluiile adoptate.
(3) Ministrul justiiei poate sa ceara procurorului general
al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
sau, dup caz, procurorului-ef al Direciei Naionale
Anticorupie informri asupra activitii parchetelor si sa dea
ndrumri scrise cu privire la msurile ce trebuie luate pentru
prevenirea si combaterea eficienta a criminalitatii.
CAP. II
Organizarea Ministerului Public
SECIUNEA 1
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
ART. 70
(1) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
coordoneaz activitatea parchetelor din subordine, ndeplinete
atribuiile prevzute de lege, are personalitate juridic si
gestioneaz bugetul Ministerului Public.

20

(2) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie


este condus de procurorul general al Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie, ajutat de un prim-adjunct si
un adjunct.
(3) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de
pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie este ajutat de 3
consilieri.
(4) Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie este ordonator principal de credite.
ART. 71
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie reprezint Ministerul Public in relaiile cu
celelalte autoriti publice si cu orice persoane juridice sau
fizice, din ara sau din strintate.
ART. 72
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie exercita, direct sau prin procurori anume
desemnai, controlul asupra tuturor parchetelor.
ART. 73
(1) Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie participa la edinele naltei Curi
de Casaie si Justiie in Secii Unite, precum si la orice
complet al acesteia, cnd considera necesar.
(2) In cazul imposibilitii de participare, procurorul
general deleag pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un
alt procuror pentru a participa, in locul sau, la edinele
naltei Curi de Casaie si Justiie prevzute la alin. (1).
ART. 74
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie desemneaz, dintre procurorii acestui
parchet, pe procurorii care participa la edinele Curii
Constituionale, in cazurile prevzute de lege.
ART. 75
(1) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
are in structura secii conduse de procurori efi, care pot fi
ajutai de adjunci. In cadrul seciilor pot funciona servicii
si birouri conduse de procurori efi.
(2) In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
si Justiie funcioneaz Direcia de Investigare a Infraciunilor
de Criminalitate Organizat si Terorism, ca structura
specializat in combaterea criminalitatii organizate si
terorismului.
(3) Direcia de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate
Organizat si Terorism se ncadreaz cu procurori numii prin
ordin al procurorului general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, in limita posturilor prevzute in statul de
funcii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numii in cadrul Direciei de Investigare a
Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism procurorii
trebuie sa aib o buna pregtire profesional, o conduita morala
ireprosabila, o vechime de cel puin 6 ani in funcia de procuror

21

sau judector si sa fi fost declarai admii in urma interviului


organizat de comisia constituit in acest scop.
(5) La interviu poate participa orice procuror care
ndeplinete condiiile prevzute la alin. (4).
(6) Interviul consta in verificarea pregtirii profesionale,
a capacitii de a lua decizii si de a-si asuma rspunderea,
rezistentei la stres, precum si altor caliti specifice.
(7) La evaluarea candidailor, vor fi avute in vedere si
activitatea desfasurata de procurori, cunoaterea unei limbi
strine si cunotinele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevzut la alin. (4) este numita prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie, si este format din 3 procurori din cadrul
Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate
Organizat si Terorism. Din comisie pot face parte si specialiti
in psihologie, resurse umane si alte domenii.
(9) Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie evalueaza, anual, rezultatele
obinute de procurorii Direciei de Investigare a Infraciunilor
de Criminalitate Organizat si Terorism.
(10) Procurorii numii in cadrul Direciei de Investigare a
Infraciunilor de Criminalitate Organizat si Terorism pot fi
revocai prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii, in cazul exercitrii necorespunztoare
a atribuiilor specifice funciei sau in cazul aplicrii unei
sanciuni disciplinare.
(11) La data ncetrii activitii in cadrul Direciei de
Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat si
Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la
alt parchet unde are dreptul sa funcioneze potrivit legii.
(11^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau
la alt parchet unde au dreptul s funcioneze potrivit legii,
procurorii care au activat n cadrul Direciei de Investigare a
Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism i
redobndesc gradul profesional de execuie i salarizarea
corespunztoare acestuia avute anterior sau pe cele dobndite ca
urmare a promovrii, n condiiile legii, n timpul desfurrii
activitii n cadrul acestei direciei.
-----------Alin. (11^1) al art. 75 a fost introdus de pct. 1 al
articolului unic din ORDONANA DE URGEN nr. 56 din 27 mai 2009,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009.
(12) Atribuiile, competenta, structura, organizarea si
funcionarea Direciei de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat si Terorism sunt stabilite prin lege
special.
(13) Dispoziiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr.
303/2004 privind statutul judectorilor si procurorilor,
republicat*), se aplica in mod corespunztor.
___________

22

*) Legea nr. 303/2004 a fost republicat in Monitorul Oficial


al Romniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
ART. 76
In exercitarea atribuiilor ce-i revin, procurorul general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie emite
ordine cu caracter intern.
ART. 77
(1) In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
si Justiie funcioneaz colegiul de conducere, care hotrte
asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie este constituit din procurorul
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie, prim-adjunctul, si 5 procurori alei in adunarea
general a procurorilor.
(3) Dispoziiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod
corespunztor.
ART. 78
(1) Adunarea general a procurorilor Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie se convoac de ctre
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie, anual sau ori de cte ori este necesar.
(2) Dispoziiile art. 51 se aplica in mod corespunztor.
ART. 79
Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
elaboreaz anual un raport privind activitatea desfasurata, pe
care l prezint Consiliului Superior al Magistraturii si
ministrului justiiei, nu mai trziu de luna februarie a anului
urmtor. Ministrul justiiei va prezenta Parlamentului
concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
SECIUNEA a 2-a
Direcia Naional Anticorupie
ART. 80
(1) Direcia Naional Anticorupie este specializat in
combaterea infraciunilor de corupie, potrivit legii, i
exercita atribuiile pe ntreg teritoriul Romniei si
funcioneaz pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
(2) Direcia Naional Anticorupie se organizeaz ca
structura autonom in cadrul Ministerului Public si este
coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie.
(3) Direcia Naional Anticorupie are personalitate
juridic si sediul in municipiul Bucureti.
ART. 81
(1) Direcia Naional Anticorupie i desfoar
activitatea potrivit principiului legalitii, al imparialitii
si al controlului ierarhic.

23

(2) Direcia Naional Anticorupie este independent in


raport cu instanele judectoreti si cu parchetele de pe lng
acestea, precum si in relaiile cu celelalte autoriti publice,
exercitandu-si atribuiile numai in temeiul legii si pentru
asigurarea respectrii acesteia.
ART. 82
(1) Direcia Naional Anticorupie este condus de un
procuror-ef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie,
ajutat de 2 adjunci, asimilai adjunctului procurorului general
al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
(2) In activitatea sa, procurorul-ef al Direciei Naionale
Anticorupie este ajutat de 2 consilieri, asimilai consilierilor
procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie.
(3) Procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie este
ordonator principal de credite.
(4) Finanarea cheltuielilor curente si de capital ale
Direciei Naionale Anticorupie se asigura de la bugetul de
stat.
ART. 83
(1) In cadrul Direciei Naionale Anticorupie funcioneaz
colegiul de conducere, care hotrte asupra problemelor generale
de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Direciei Naionale Anticorupie
este constituit din procurorul-ef, unul dintre adjunctii
acestuia si 5 procurori alei in adunarea general a
procurorilor.
(3) Dispoziiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica in mod
corespunztor.
ART. 84
(1) Adunarea general a procurorilor Direciei Naionale
Anticorupie se convoac de ctre procurorul-ef al acestui
parchet, anual sau ori de cte ori este necesar.
(2) Dispoziiile art. 51 se aplica in mod corespunztor.
ART. 85
In exercitarea atribuiilor ce-i revin, procurorul-ef al
Direciei Naionale Anticorupie emite ordine cu caracter intern.
ART. 86
(1) In cadrul Direciei Naionale Anticorupie se pot
nfiina servicii teritoriale, servicii, birouri si alte
compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-ef al
acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscripia acestora
se stabilesc de procurorul-ef al Direciei Naionale
Anticorupie, de regula, in localitile in care i au sediul
parchetele de pe lng curile de apel si in raport cu
circumscripiile acestora.
ART. 87
(1) Direcia Naional Anticorupie se ncadreaz cu
procurori numii prin ordin al procurorului-ef al Direciei
Naionale Anticorupie, cu avizul Consiliului Superior al

24

Magistraturii, in limita posturilor prevzute in statul de


funcii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numii in cadrul Direciei Naionale
Anticorupie, procurorii trebuie sa aib o buna pregtire
profesional, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel
puin 6 ani in funcia de procuror sau judector si sa fi fost
declarai admii in urma unui interviu organizat de comisia
constituit in acest scop.
(3) La interviu poate participa orice procuror care
ndeplinete condiiile prevzute la alin. (2).
(4) Interviul consta in verificarea pregtirii profesionale,
a capacitii de a lua decizii si de a-si asuma rspunderea, a
rezistentei la stres, precum si altor caliti specifice.
(5) La evaluarea candidailor, vor fi avute in vedere si
activitatea desfasurata de procurori, cunoaterea unei limbi
strine si cunotinele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevzut la alin. (2) este numita prin ordin al
procurorului-ef al Direciei Naionale Anticorupie si este
format din 3 procurori de la Direcia Naional Anticorupie.
Din comisie pot face parte si specialiti in psihologie, resurse
umane si alte domenii.
(7) Procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie
evalueaza, anual, rezultatele obinute de procurorii Direciei
Naionale Anticorupie.
(8) Procurorii numii in cadrul Direciei Naionale
Anticorupie pot fi revocai prin ordin al procurorului-ef al
Direciei Naionale Anticorupie, cu avizul Consiliului Superior
al Magistraturii, in cazul exercitrii necorespunztoare a
atribuiilor specifice funciei sau in cazul aplicrii unei
sanciuni disciplinare.
(9) La data ncetrii activitii in cadrul Direciei
Naionale Anticorupie, procurorul revine la parchetul de unde
provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcioneze
potrivit legii.
(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la
alt parchet unde au dreptul s funcioneze, potrivit legii,
procurorii care au activat n cadrul Direciei Naionale
Anticorupie i redobndesc gradul profesional de execuie i
salarizarea corespunztoare acestuia avute anterior sau pe cele
dobndite ca urmare a promovrii, n condiiile legii, n timpul
desfurrii activitii n cadrul direciei.
-----------Alin. (9^1) al art. 87 a fost introdus de pct. 2 al
articolului unic din ORDONANA DE URGEN nr. 56 din 27 mai 2009,
publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009.
(10) Atribuiile, competenta, structura, organizarea si
funcionarea Direciei Naionale Anticorupie sunt stabilite prin
lege special.
(11) Dispoziiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr.
303/2004, republicat, se aplica in mod corespunztor.
ART. 88

25

Direcia Naional Anticorupie elaboreaz anual un raport


privind activitatea desfasurata, pe care l prezint Consiliului
Superior al Magistraturii si ministrului justiiei, nu mai trziu
de luna februarie a anului urmtor. Ministrul justiiei va
prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de
activitate al Direciei Naionale Anticorupie.
SECIUNEA a 3-a
Parchetele de pe lng curile de apel, tribunale, tribunale
pentru minori si familie si judectorii
ART. 89
(1) Pe lng fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori si familie si judectorie funcioneaz un parchet.
(2) Parchetele au sediul in localitile in care i au
sediul instanele pe lng care funcioneaz si au aceeai
circumscripie cu acestea.
(3) Parchetele de pe lng curile de apel si parchetele de
pe lng tribunale au personalitate juridic. Parchetele de pe
lng tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe
lng judectorii nu au personalitate juridic.
ART. 90
(1) Parchetele de pe lng curile de apel si tribunale au in
structura secii, in cadrul crora pot funciona servicii si
birouri. Parchetele de pe lng curile de apel au in structura
si cte o secie pentru minori si familie.
(2) In raport cu natura si numrul cauzelor, in cadrul
parchetelor de pe lng judectorii pot funciona secii maritime
si fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de
specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de ctre
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie, cu avizul ministrului justiiei.
ART. 91
In localitile unde funcioneaz sediile secundare ale
tribunalelor si judectoriilor se nfiineaz sedii secundare ale
parchetelor, cu activitate permanenta, avnd aceeai
circumscripie cu sediile secundare ale instanelor pe lng care
funcioneaz.
ART. 92
(1) Parchetele de pe lng curile de apel sunt conduse de
procurori generali.
(2) Parchetele de pe lng tribunale, tribunale pentru minori
si familie si judectorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lng curile de
apel si prim-procurorii parchetelor de pe lng tribunale
exercita si atribuii de coordonare si control al administrrii
parchetului unde funcioneaz, precum si al parchetelor din
circumscripie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lng tribunalele
pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe lng
judectorii exercita si atribuii de administrare a parchetului.

26

(5) Dispoziiile art. 46 alin. (3) se aplica in mod


corespunztor.
---------------Alin. (5) al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din
ORDONANA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicat in
MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.
ART. 93
Procurorii generali ai parchetelor de pe lng curile de
apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar primprocurorii parchetelor de pe lng tribunale au calitatea de
ordonatori teriari de credite.
ART. 94
(1) In funcie de volumul de activitate, la parchetele de pe
lng curile de apel si tribunale, procurorul general sau, dup
caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjunci, iar la
parchetele de pe lng tribunalele pentru minori si familie si
judectorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul de pe lng Curtea de Apel Bucureti si la
Parchetul de pe lng Tribunalul Bucureti, procurorul general
sau, dup caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjunci.
ART. 95
(1) Seciile, serviciile si birourile parchetelor de pe lng
instane sunt conduse de procurori efi.
(2) Conductorul fiecrui parchet repartizeaz procurorii pe
secii, servicii si birouri, in funcie de pregtirea,
specializarea si aptitudinile acestora.
(3) Conductorul fiecrui parchet repartizeaz dosarele
procurorilor, innd cont de specializarea acestora.
ART. 96
(1) In cadrul parchetelor funcioneaz colegii de conducere,
care avizeaz problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lng curi
de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si
judectorii au in componenta procurori care dein funcii de
nivelul celor prevzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de
conducere ale instanelor.
(3) Dispoziiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica in mod
corespunztor.
ART. 97
Dispoziiile art. 50 si 51 se aplica in mod corespunztor si
pentru organizarea si desfurarea adunrilor generale ale
procurorilor.
SECIUNEA a 4-a
Organizarea parchetelor militare
ART. 98
(1) Pe lng fiecare instanta militar funcioneaz un
parchet militar. Pe lng Curtea Militar de Apel Bucureti
funcioneaz Parchetul Militar de pe lng Curtea de Apel
Bucureti, pe lng Tribunalul Militar Teritorial Bucureti

27

funcioneaz Parchetul Militar de pe lng Tribunalul Militar


Teritorial Bucureti, iar pe lng tribunalele militare
funcioneaz parchetele de pe lng tribunalele militare.
(2) Circumscripiile parchetelor militare sunt prevzute in
anexa nr. 2 care face parte integrant din prezenta lege.
(3) Parchetele militare prevzute la alin. (1) au, fiecare,
statut de unitate militar, cu indicativ propriu.
ART. 99
(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror
militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe lng Curtea de Apel Bucureti
este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror
general militar adjunct.
ART. 100
(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari
atribuiile prevzute la art. 63, care se aplica in mod
corespunztor.
(2) Parchetele militare efectueaz urmrirea penal in
cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati
pe teritoriul altor state, in cadrul unor forte multinationale,
in condiiile in care, potrivit unei convenii internaionale, pe
teritoriul statului primitor poate fi exercitat jurisdicia
romana. Procurorii militari participa la edinele de judecata ce
se desfoar potrivit art. 57.
(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare
special puse in serviciul lor si fata de care exercita
atribuiile prevzute la art. 63 lit. b).
(4) Dispoziiile art. 96 si 97 se aplica in mod
corespunztor.
ART. 101
(1) Cnd inculpatul este militar activ, procurorul militar
care efectueaz urmrirea penal trebuie sa fac parte cel puin
din aceeai categorie de grade.
(2) Cnd gradul procurorului nu face parte din aceeai
categorie cu gradul nvinuitului sau inculpatului, acesta va fi
asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunztoare,
numit de conductorul parchetului la care este nregistrat
cauza.
ART. 102
(1) In cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie
si Justiie si Direciei Naionale Anticorupie funcioneaz
secii sau servicii de combatere a infraciunilor svrite de
militari care au, fiecare, statut de unitate militar, cu
indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si
pentru stabilirea cauzelor care genereaz sau favorizeaz
criminalitatea in rndul militarilor, seciile sau serviciile din
cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie si Direciei Naionale Anticorupie organizeaz si
desfoar activiti comune ale procurorilor militari cu
organele de control din cadrul Ministerului Aprrii Naionale,

28

Ministerului Administraiei si Internelor, precum si din cadrul


altor structuri militare, pe baza de protocoale.
TITLUL IV
Organizarea si funcionarea Institutului Naional al
Magistraturii
ART. 103
(1) Institutul Naional al Magistraturii este instituia
publica cu personalitate juridic, aflat in coordonarea
Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeaz formarea
iniial a judectorilor si procurorilor, formarea profesional
continua a judectorilor si procurorilor in funcie, precum si
formarea formatorilor, in condiiile legii.
(2) Institutul Naional al Magistraturii nu face parte din
sistemul naional de nvmnt si educaie si nu este supus
dispoziiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea
instituiilor de nvmnt superior si recunoaterea diplomelor.
(3) Institutul Naional al Magistraturii are sediul in
municipiul Bucureti.
ART. 104
(1) Institutul Naional al Magistraturii este condus de un
consiliu tiinific format din 13 membri: un judector al naltei
Curi de Casaie si Justiie, un procuror de la Parchetul de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie, un judector al Curii
de Apel Bucureti, un procuror de la Parchetul de pe lng Curtea
de Apel Bucureti, desemnai de Consiliul Superior al
Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandai de
Facultatea de Drept a Universitii Bucureti, Facultatea de
Drept a Universitii "Alexandru Ioan Cuza" din Iai si
Facultatea de Drept a Universitii "Babes-Bolyai" din ClujNapoca, 3 reprezentani alei ai personalului de instruire din
cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiie,
un reprezentant al asociaiilor profesionale legal constituite
ale judectorilor si procurorilor, precum si directorul
Institutului Naional al Magistraturii, care face parte de drept
din consiliu si l prezideaz.
(2) Directorul Institutului Naional al Magistraturii i cei
doi adjunci ai acestuia sunt numii i revocai de Consiliul
Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului
Naional al Magistraturii i a celor doi adjunci ai acestuia se
face din rndul personalului de instruire de specialitate
juridic al Institutului, al judectorilor i procurorilor sau al
cadrelor didactice din nvmntul superior juridic acreditat
potrivit legii.
-------------Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II
din ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat
n MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului tiinific este
de 3 ani si poate fi rennoit, cu excepia mandatului

29

reprezentantului auditorilor de justiie, care este ales pe un


an.
(4) Calitatea de membru al consiliului tiinific al
Institutului Naional al Magistraturii este incompatibil cu
calitatea de membru al unui partid politic.
-------------Alin. (4) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II
din ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat
n MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
ART. 105
Consiliul tiinific al Institutului Naional al
Magistraturii propune proiectul de buget si hotrte asupra
problemelor care privesc organizarea si funcionarea
Institutului, la propunerea directorului acestei instituii.
ART. 106
(1) Institutul Naional al Magistraturii este finanat de la
bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al
Magistraturii, in condiiile legii.
(2) Directorul Institutului Naional al Magistraturii este
ordonator secundar de credite.
ART. 107
(1) Numrul maxim de posturi pentru Institutul Naional al
Magistraturii se stabilete prin hotrre a Guvernului.
(2) Structura organizatoric, statele de funcii si statele
de personal ale Institutului Naional al Magistraturii se aproba
de Consiliul Superior al Magistraturii.
ART. 108
(1) Personalul de instruire al Institutului Naional al
Magistraturii este asigurat, de regula, din rndul judectorilor
si procurorilor in funcie, care pot fi detasati in condiiile
prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul
consiliului tiinific al Institutului.
(2) Institutul Naional al Magistraturii poate folosi, in
condiiile legii, si cadre didactice din nvmntul juridic
superior acreditat potrivit legii, ali specialiti romani si
strini, precum si personal de specialitate juridic prevzut la
art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicat, pentru
desfurarea procesului de formare profesional.
(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului
Naional al Magistraturii la plata cu ora se face in funcie de
numrul de ore de seminar sau curs susinute, de indemnizaia
bruta lunar a funciei de judector la nalta Curte de Casaie
si Justiie si de norma didactica stabilit conform art. 80 alin.
(2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului
didactic, cu modificrile si completrile ulterioare.
ART. 109
Prin hotrre a Guvernului se pot nfiina, in subordinea
Ministerului Justiiei si a Ministerului Public, centre regionale
de formare profesional continua a grefierilor si a altor
categorii de personal de specialitate.

30

TITLUL V
Asistentii judiciari
ART. 110
Asistentii judiciari sunt numii de ministrul justiiei, la
propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5
ani, dintre persoanele cu o vechime in funcii juridice de cel
puin 5 ani si care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
a) au cetenia romana, domiciliul in Romnia si capacitate
deplina de exerciiu;
b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregtire teoretic
corespunztoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura
de o buna reputaie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic,
pentru exercitarea funciei.
ART. 111
(1) Asistentii judiciari se bucura de stabilitate pe durata
mandatului si se supun numai legii.
(2) Dispoziiile legale privind obligaiile, interdiciile si
incompatibilitile judectorilor si procurorilor se aplica si
asistentilor judiciari.
(3) Dispoziiile referitoare la concediul de odihna,
asistenta medical gratuita si gratuitatea transportului,
prevzute de lege pentru judectori si procurori, se aplica si
asistentilor judiciari.
(4) Asistentii judiciari depun jurmntul in condiiile
prevzute de lege pentru judectori si procurori.
(5) Numrul total al posturilor de asisteni judiciari si
repartizarea posturilor pe instane, in raport cu volumul de
activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiiei.
ART. 112
Asistentii judiciari exercita atribuiile prevzute la art.
55 alin. (2), precum si alte atribuii prevzute in Regulamentul
de ordine interioar al instanelor judectoreti.
ART. 113
(1) Asistentilor judiciari li se aplica dispoziiile legale
privind abaterile si sanciunile disciplinare, precum si motivele
de eliberare din funcie prevzute de lege pentru judectori si
procurori.
(2) Sanciunile disciplinare se aplica de ctre ministrul
justiiei.
(3) Impotriva sanciunilor aplicate potrivit alin. (2) se
poate face contestaie, in termen de 30 de zile de la comunicarea
sanciunii, la secia de contencios administrativ si fiscal a
curii de apel in circumscripia creia funcioneaz cel
sancionat. Hotrrea curii de apel este definitiva.
(4) Asistentii judiciari pot fi eliberai din funcie si ca
urmare a reducerii numrului de posturi, in raport cu volumul de
activitate al instanei.

31

(5) Sanciunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea


din funcie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social
de ministrul justiiei.
ART. 114
Prin hotrre a Guvernului, la propunerea Consiliului
Economic si Social si a Ministerului Justiiei, se stabilesc:
a) condiiile, procedura de selecie si de propunere de ctre
Consiliul Economic si Social a candidailor, pentru a fi numii
ca asisteni judiciari de ctre ministrul justiiei;
b) condiiile de delegare, detaare si transfer al
asistentilor judiciari.
ART. 115
Magistraii consultani in funcie la data de intrrii in
vigoare a prezentei legi sunt numii de drept in funciile de
asisteni judiciari si i continua activitatea in cadrul
tribunalelor de munca si asigurri sociale sau, dup caz, al
seciilor sau completelor specializate.
TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul
instanelor si al parchetelor
ART. 116
(1) Toate instanele judectoreti si toate parchetele au in
structura urmtoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare si relaii publice;
e) biblioteca.
(2) Instanele judectoreti si parchetele pot avea si alte
compartimente stabilite prin regulamentele prevzute la art. 139
alin. (1) si art. 140 alin. (1).
(3) Curile de apel si parchetele de pe lng aceste curi,
nalta Curte de Casaie si Justiie, Parchetul de pe lng nalta
Curte de Casaie si Justiie si Direcia Naional Anticorupie
au, de asemenea, in structura un compartiment de documentare si
un compartiment de informatica juridic. Compartimentele de
informatica juridic se pot organiza si in structura
tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judectoriilor si a
parchetelor de pe lng aceste instane.
(4) Instanele si parchetele militare au in structura si un
compartiment de documente clasificate.
ART. 117
(1) Biroul de informare si relaii publice asigura legturile
instanei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de
comunicare in masa, in vederea garantarii transparenei
activitii judiciare, in condiiile stabilite de lege.
(2) Conductorul biroului, care ndeplinete si rolul de
purttor de cuvnt, poate fi un judector sau procuror desemnat
de preedintele instanei sau, dup caz, de conductorul

32

parchetului ori un absolvent al unei faculti de jurnalistica


sau specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen.
ART. 118
(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat
ierarhic conducerii instanelor sau parchetelor unde
funcioneaz.
(2) Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor
auxiliare de specialitate se face de preedintele instanei sau
de procurorul general ori, dup caz, de prim-procurorul
parchetului.
(3) La curile de apel, tribunale, tribunale specializate si
parchetele de pe lng acestea, compartimentele in care i
desfoar activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt
conduse de prim-grefieri, iar la seciile Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie, la seciile Direciei
Naionale Anticorupie, la judectorii si parchetele de pe lng
acestea, de grefieri-efi.
(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat
din punct de vedere administrativ preedintelui instanei din
care face parte si profesional Direciei de exploatare a
tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justiiei.
(5) Personalul auxiliar de la instanele si parchetele
militare, de la seciile sau serviciile din cadrul Parchetului de
pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si Direciei
Naionale Anticorupie poate proveni si din rndul militarilor
activi.
ART. 119
(1) Grefierii care participa la edinele de judecata sau la
efectuarea actelor de urmrire penal sunt obligai sa efectueze
toate consemnarile despre desfurarea acestora si sa
ndeplineasc orice alte nsrcinri din dispoziia si sub
controlul preedintelui completului de judecata sau, dup caz, al
procurorului.
(2) La edinele de judecata, grefierii sunt obligai sa
poarte inuta vestimentara corespunztoare instanei unde
funcioneaz. inuta vestimentara se stabilete prin hotrre a
Guvernului si se asigura in mod gratuit.
(3) La edinele de judecata, grefierii militari sunt
obligai sa poarte uniforma militar.
ART. 120
(1) In vederea informatizarii activitii instanelor si
parchetelor, preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie,
ministrul justiiei, procurorul general al Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie sau, dup caz,
procurorul-ef al Direciei Naionale Anticorupie iau msuri
pentru dotarea tehnica corespunztoare a acestora.
(2) Numrul informaticienilor se stabilete de ctre
preedintele instanei sau, dup caz, de ctre conductorul
parchetului, cu avizul conform al direciei de specialitate din
cadrul Ministerului Justiiei, respectiv al compartimentului
informatic din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie.

33

(3) In cazul naltei Curi de Casaie si Justiie si al


Direciei Naionale Anticorupie, avizul prevzut la alin. (2) nu
este necesar.
(4) In vederea crerii unui sistem informatic unitar si
funcional, instituiile sistemului judiciar au obligaia de a
duce la ndeplinire msurile prevzute in strategia de
informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotrre
a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiiei.
(5) Dotarea tehnica necesar informatizarii instanelor
militare, a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie ori, dup caz, din
cadrul Direciei Naionale Anticorupie, precum si a parchetelor
militare se asigura de Ministerul Aprrii Naionale.
TITLUL VII
Paza instanelor judectoreti si a parchetelor si protecia
magistrailor
ART. 121
(1) Paza sediilor instanelor judectoreti si a parchetelor,
a bunurilor si valorilor aparinnd acestora, supravegherea
accesului si meninerea ordinii interioare necesare desfurrii
normale a activitii in aceste sedii se asigura, in mod gratuit,
de ctre Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.
(2) Numrul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru
aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilete prin hotrre a
Guvernului, la propunerea ministrului justiiei si ministrului
administraiei si internelor, precum si a preedintelui naltei
Curi de Casaie si Justiie.
(3) Activitatea personalului prevzut la alin. (2) este
coordonata de preedintele instanei sau de conductorul
parchetului.
ART. 122
(1) Instanele si parchetele militare dispun de poliia
militar pus in serviciul lor de Ministerul Aprrii Naionale,
in mod gratuit. Necesarul de personal de poliie militar va fi
stabilit prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Justiiei si a Ministerului Aprrii Naionale.
(2) Poliia militar pus in serviciul instanelor si
parchetelor militare este subordonata preedinilor sau primprocurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanelor si parchetelor militare, a
celorlalte spaii folosite de acestea, a bunurilor si valorilor
ce le aparin, supravegherea accesului si meninerea ordinii
interioare necesare desfurrii normale a activitii se
asigura, in mod gratuit, de ctre Poliia Militar.
(4) Numrul personalului necesar pentru fiecare instanta sau
parchet va fi stabilit de ministrul justiiei, la propunerea
preedintelui Curii Militare de Apel si a sectiei sau
serviciului din cadrul Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie.
ART. 123

34

Poliia Romana si Jandarmeria Romana au obligaia de a acorda


sprijinul necesar, potrivit atribuiilor legale, instanelor si
parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si
din cadrul Direciei Naionale Anticorupie, pentru buna
desfurare a procesului penal, la solicitarea acestora.
ART. 124
Modul de utilizare a personalului de poliie pentru
asigurarea proteciei judectorilor si procurorilor, precum si
modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru
asigurarea pazei sediilor instanelor judectoreti si
parchetelor, a bunurilor si valorilor aparinnd acestora,
supravegherea accesului si meninerea ordinii interioare se
stabilesc prin protocol ncheiat ntre nalta Curte de Casaie si
Justiie, Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie, Direcia Naional Anticorupie sau, dup caz,
Ministerul Justiiei si Ministerul Administraiei si Internelor.
TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiar si administrativ a
instanelor si parchetelor
CAP. I
Organizarea departamentului economico-financiar si
administrativ
ART. 125
(1) nalta Curte de Casaie si Justiie, Parchetul de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie, Direcia Naional
Anticorupie, curile de apel, parchetele de pe lng curile de
apel, tribunalele si parchetele de pe lng tribunale au in
structura cte un departament economico-financiar si
administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat preedintelui
instanei sau, dup caz, conductorului parchetului in cadrul
cruia funcioneaz.
(3) Departamentul economico-financiar si administrativ din
cadrul tribunalelor si parchetelor de pe lng acestea asigura
activitatea economic, financiar si administrativ si pentru
tribunalele specializate si judectoriile sau, dup caz, pentru
parchetele din circumscripia lor.
(4) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic i ordonatorilor
de credite pentru instanele i parchetele militare.
----------Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I
din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completeaz art. II din
ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^1.
ART. 126

35

(1) Poate fi numita in funcia de manager economic persoana


care a fost admis la concursul organizat in acest scop de ctre:
a) nalta Curte de Casaie si Justiie, pentru managerul
economic al acestei instane;
b) curile de apel, pentru managerii economici ai curilor de
apel si ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie,
pentru managerul economic al acestui parchet si pentru managerii
economici ai parchetelor de pe lng curi de apel si tribunale;
d) Direcia Naional Anticorupie, pentru managerul economic
al acestui parchet.
(2) La concursul prevzut la alin. (1) se pot nscrie
persoanele care au studii economice superioare si o vechime in
specialitate de minimum 5 ani.
(3) Numirea in funcia de manager economic a persoanelor
declarate admise la concursul prevzut la alin. (1) se face prin
ordin al conductorului instanei sau, dup caz, al
conductorului parchetului care organizeaz concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar
si administrativ este ncadrat de ctre preedintele naltei
Curi de Casaie si Justiie, procurorul general al Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie, procurorul-ef
al Direciei Naionale Anticorupie, preedintele curii de apel
sau, dup caz, procurorul general al parchetului de pe lng
curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.
(5) Concursul prevzut la alin. (1) si (4) se organizeaz
potrivit unui regulament aprobat de preedintele naltei Curi de
Casaie si Justiie, de ministrul justiiei, de procurorul
general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si
Justiie sau, dup caz, de procurorul-ef al Direciei Naionale
Anticorupie.
ART. 127
Managerul economic are urmtoarele atribuii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ
al instanei sau parchetului in cadrul cruia funcioneaz;
b) rspunde pentru gestiunea economico-financiar a
instanelor sau parchetelor fr personalitate juridic din
circumscripia instanei sau a parchetului in cadrul cruia
funcioneaz;
c) ndeplinete, pe baza delegarii primite din partea
ordonatorilor de credite, toate atribuiile acestora prevzute de
lege;
d) organizeaz elaborarea, fundamentarea si prezentarea la
organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si
in condiiile prevzute de Legea nr. 500/2002 privind finanele
publice, cu modificrile si completrile ulterioare;
e) coordoneaz activitatea de administrare a sediilor
instanelor si parchetelor si ia msuri pentru asigurarea
condiiilor materiale in vederea desfurrii corespunztoare a
activitii instanelor si parchetelor;
f) ia msuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de
proiectare pentru lucrrile de reparaii curente si capitale ale

36

sediilor si obiectivelor de investiii, urmrete si rspunde de


realizarea acestora;
g) organizeaz inerea evidentei tuturor imobilelor din
proprietatea sau administrarea instanelor ori, dup caz, a
parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate in patrimoniul
acestora;
h) urmrete si rspunde de utilizarea cu eficienta a
fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor
sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a
celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;
i) organizeaz inerea la zi a contabilitii instanei si
parchetului din circumscripia in cadrul creia funcioneaz si
controleaz efectuarea corecta a tuturor operaiunilor financiarcontabile in documentele specifice, precum si ntocmirea si
prezentarea la termenele stabilite a situaiilor financiare
asupra patrimoniului aflat in administrare, potrivit prevederilor
Legii contabilitii nr. 82/1991, republicat;
j) coordoneaz activitatea de administrare a sediilor
instanelor si parchetelor din circumscripiile in cadrul crora
funcioneaz, stabilind msuri pentru asigurarea condiiilor
materiale in vederea desfurrii corespunztoare a activitii
acestora. De asemenea, asigura ordinea, curenia si paza
bunurilor in sediile instanelor, inclusiv msuri pentru
prevenirea si stingerea incendiilor.
ART. 128
Managerii economici si personalul de specialitate din
activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru
expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de
funcionari publici, avnd drepturile si obligaiile prevzute de
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcionarilor publici,
republicat, cu modificrile si completrile ulterioare.
-------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. II din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006,
publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, pe
data intrrii in vigoare a prezentei legi (respectiv data
intrrii in vigoare a legii speciale de salarizare - Ordonana de
urgenta nr. 27/2006, publicat in Monitorul Oficial nr. 314 din 7
aprilie 2006), in ceea ce ii privete pe informaticieni, se
abroga prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciar, republicat in Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum si
orice alte dispoziii contrare.
ART. 129
Preedinii instanelor si conductorii parchetelor pot
delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
ART. 130
(1) Instanele militare care nu au sediul in municipiul
Bucureti si parchetele de pe lng acestea au in structura un
compartiment economico-administrativ.

37

(2) Personalul auxiliar din compartimentul economicoadministrativ are urmtoarele atribuii principale:
a) ntocmete documentaia pentru achiziiile publice,
serviciile si lucrrile necesare desfurrii activitii
instanelor;
b) asigura aprovizionarea cu materiale de ntreinere si uz
gospodresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri
necesare desfurrii optime a activitii instanelor;
c) asigura ntreinerea si funcionarea cldirilor,
instalaiilor tehnico-sanitare de nclzire, a celorlalte
mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare;
d) asigura ordinea, curenia si paza bunurilor in sediile
instanelor;
e) ntreprinde msuri pentru prevenirea si stingerea
incendiilor, precum si pentru nlturarea consecinelor unor
calamitai.
CAP. II
Bugetele instanelor si parchetelor
ART. 131
(1) Activitatea instanelor si parchetelor este finanat de
la bugetul de stat.
(2) Bugetul curilor de apel, al tribunalelor, al
tribunalelor specializate si al judectoriilor este gestionat de
Ministerul Justiiei, ministrul justiiei avnd calitatea de
ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe lng curile de apel,
tribunale, tribunale specializate si judectorii este gestionat
de Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
(4) Bugetele instanelor si parchetelor militare este
gestionat de Ministerul Aprrii Naionale, ministrul aprrii
naionale avnd calitatea de ordonator principal de credite.
ART. 132
(1) Curile de apel si parchetele de pe lng curile de apel
elaboreaz proiectele de buget anual pentru instanele sau, dup
caz, parchetele din circumscripiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se
transmit Ministerului Justiiei sau, dup caz, Parchetului de pe
lng nalta Curte de Casaie si Justiie.
(3) Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie
si Direcia Naional Anticorupie i elaboreaz propriile
proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie sunt cuprinse si bugetele
parchetelor de pe lng celelalte instane judectoreti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3)
se supun avizului conform al Consiliului Superior al
Magistraturii.
(5) Bugetul naltei Curi de Casaie si Justiie se aproba de
adunarea general a judectorilor acestei curi, cu avizul
consultativ al Ministerului Finanelor Publice.

38

(6) Proiectele de buget anual ale instanelor militare se


elaboreaz de Direcia instanelor militare din cadrul
Ministerului Aprrii, iar cele ale parchetelor militare - de
secia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lng nalta
Curte de Casaie i Justiie, dup consultarea instanelor,
respectiv a parchetelor militare, i se transmit ordonatorului
principal de credite.
----------Alin. (6) al art. 132 a fost modificat de pct. 12 al art. I
din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completeaz art. II din
ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^2.
(7) Anual, Guvernul Romniei va include in bugetul
Ministerului Aprrii Naionale fondurile necesare potrivit art.
131 alin. (4).
ART. 133
(1) Fiecare instanta si fiecare parchet se ncadreaz cu
numrul necesar de judectori sau, dup caz, de procurori, precum
si cu numrul necesar de personal auxiliar de specialitate si
personal al departamentului economico-financiar si administrativ.
(2) Preedintele naltei Curi de Casaie si Justiie si
preedinii curilor de apel, mpreun cu ministrul justiiei,
procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie sau, dup caz, procurorul-ef al Direciei
Naionale Anticorupie analizeaz anual volumul de activitate al
instanelor si parchetelor si, in funcie de rezultatele
analizei, iau msuri pentru suplimentarea sau reducerea numrului
de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 134
(1) Numrul maxim de posturi pentru instane si parchete se
stabilete prin hotrre a Guvernului, la propunerea ministrului
justiiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru nalta Curte de Casaie si Justiie, numrul maxim
de posturi se stabilete prin hotrre a Guvernului, la
propunerea ministrului justiiei si a preedintelui naltei Curi
de Casaie si Justiie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3) Pentru instanele si parchetele militare, numrul maxim
de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ
al ministrului aprrii naionale.
ART. 134^1
(1) n cazul n care buna funcionare a instanelor sau a
parchetelor este grav afectat din cauza numrului de posturi
vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioad
nedeterminat, potrivit legii, n cazul n care vacantarea
posturilor s-a realizat n urma:
a) numirii n funcii de conducere;
b) numirii ca procuror n cadrul Direciei de Investigare a
Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism ori al
Direciei Naionale Anticorupie;

39

c) detarii;
d) alegerii n funcia de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii;
e) suspendrii din funcie, n temeiul art. 62 din Legea nr.
303/2004, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare;
f) vacantrii din alte cauze, pe o perioad mai mare de un
an.
(2) Numrul posturilor vacante temporar care se pot ocupa n
cazurile prevzute la alin. (1) se aprob pentru fiecare instan
sau, dup caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la
propunerea ordonatorilor de credite.
(3) Dup ncetarea situaiilor prevzute la alin. (1), n
cazul n care judectorul sau procurorul revine la instana sau
parchetul unde a funcionat anterior, ordonatorul principal de
credite este obligat s-i asigure de ndat un post vacant din
fondul de rezerv prevzut la alin. (4) i (5), n cazul n care
nu mai exist posturi vacante la acea instan sau parchet.
(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judector sau
procuror la ncetarea situaiilor prevzute la alin. (1), se
constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezerv de 50 de
posturi de judector i 50 de posturi de procuror. Numrul
posturilor din fondul de rezerv se poate actualiza anual prin
hotrre a Guvernului.
(5) Posturile prevzute la alin. (4) vor fi repartizate
instanelor i parchetelor prin ordin al ministrului justiiei,
n situaia n care la instanele sau parchetele unde judectorul
sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu exist posturi
vacante.
(6) n cazul vacantrii ulterioare a unor posturi la instana
sau parchetul respectiv/respectiv, temporar sau definitiv,
posturile de judector sau procuror repartizate n condiiile
alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantrii, n fondul
de rezerv, iar judectorul sau procurorul care a ocupat un
astfel de post este considerat ncadrat pe postul care se
vacanteaz. Includerea postului vacantat n fondul de rezerv se
constat prin ordin al ministrului justiiei, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, n termen de 15 zile de la
vacantare.
(7) Sumele de bani corespunztoare finanrii posturilor
neocupate prevzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de
stat, la sfritul fiecrui an calendaristic.
-------------Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANA
DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
ART. 135
(1) Statele de funcii si de personal pentru curile de apel,
tribunale, tribunale specializate, judectorii si parchete se
aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al
Magistraturii, prin ordin al ministrului justiiei.

40

(2) Statele de funcii i de personal pentru fiecare instan


militar i parchet de pe lng aceasta se aprob prin ordin
comun al ministrului justiiei i al ministrului aprrii, cu
avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
----------Alin. (2) al art. 135 a fost modificat de pct. 13 al art. I
din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicat n MONITORUL
OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completeaz art. II din
ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 4.
ART. 136*)
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2008, atribuiile Ministerului
Justiiei referitoare la gestionarea bugetului curilor de apel,
al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al
judectoriilor vor fi preluate de nalta Curte de Casaie si
Justiie.
-------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:
Conform art. V din ORDONANA DE URGEN nr. 100 din 4
octombrie 2007, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8
octombrie 2007, termenul prevzut la art. 136 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, se prorog la data de 1
ianuarie 2009.
Conform art. 2 din ORDONANA DE URGEN nr. 137 din 28
octombrie 2008, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 4
noiembrie 2008, termenul prevzut la art. 136 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciar, republicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificrile i completrile ulterioare, se prorog la data de 1
ianuarie 2010.
Conform art. X din ORDONANA DE URGEN nr. 114 din 23
decembrie 2009, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29
decembrie 2009, termenul prevzut la art. 136 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciar, republicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificrile i completrile ulterioare, se prorog la data de 1
ianuarie 2011.
Conform art. IV din ORDONANA DE URGEN nr. 109 din 6
decembrie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 16
decembrie 2010, termenul prevzut la art. 136 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciar, republicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificrile i completrile ulterioare, se prorog pn la data
de 1 ianuarie 2012.
Conform art. 21 al art. II din ORDONANA DE URGEN nr. 80
din 8 septembrie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 636 din
10 septembrie 2010, aprobat cu modificrile i completrile
aduse de LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011, publicat n
MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 14 decembrie 2011, termenul
prevzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

41

judiciar, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea


I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificrile i
completrile ulterioare, se prorog pn la data de 1 ianuarie
2013.
TITLUL IX
Dispoziii tranzitorii si finale
ART. 137
Pe lng instanele judectoreti funcioneaz, in condiiile
legii, urmtoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare social si supraveghere;
b) oficiile registrului comerului;
c) alte structuri nfiinate prin lege special.
ART. 138
(1) Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte
mijloace materiale si financiare necesare pentru buna funcionare
a activitii instanelor si parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureti,
consiliile judeene si consiliile locale, cu sprijinul
prefecturilor, pun la dispoziia naltei Curi de Casaie si
Justiie, a Ministerului Justiiei, a Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie si a Direciei Naionale
Anticorupie sediile necesare bunei funcionari a instanelor
judectoreti si a parchetelor.
(3) Drepturile materiale si bneti ale personalului
instanelor si parchetelor militare si mijloacele materiale,
inclusiv cele auto, necesare funcionarii instanelor si
parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie si Justiie si
sectiei sau serviciului din cadrul Direciei Naionale
Anticorupie se asigura de Ministerul Aprrii Naionale.
ART. 139
(1) Prin Regulamentul de ordine interioar al instanelor
judectoreti se stabilesc:
a) organizarea administrativ a curilor de apel, a
tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judectoriilor;
b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete
de judecata, in vederea asigurrii respectrii principiilor
distribuiei aleatorii si continuitii;
c) atribuiile preedinilor, vicepreedinilor,
judectorilor inspectori, preedinilor de secii, ale
judectorilor si ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea si modul de desfurare a activitii
colegiilor de conducere ale instanelor judectoreti si a
adunrilor generale ale judectorilor;
e) vacanta judectoreasc;
f) modul de organizare, funcionarea si atribuiile
compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, funcionarea si atribuiile
departamentului economico-financiar si administrativ.

42

(2) Regulamentul de ordine interioar al instanelor


judectoreti se elaboreaz de Consiliul Superior al
Magistraturii si de Ministerul Justitei si se aproba prin
hotrre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica
in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
ART. 140
(1) Prin Regulamentul de ordine interioar al parchetelor se
stabilesc:
a) organizarea administrativ a Parchetului de pe lng
nalta Curte de Casaie si Justiie, a Direciei Naionale
Anticorupie, a parchetelor de pe lng curile de apel,
tribunale, tribunale pentru minori si familie si judectorii;
b) atribuiile procurorilor generali, prim-procurorilor si
ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale
procurorilor efi si ale procurorilor, precum si ale celorlalte
categorii de personal;
c) organizarea si modul de desfurare a activitii
colegiilor de conducere ale parchetelor si a adunrilor generale
ale procurorilor;
d) ierarhia funciilor administrative din cadrul Ministerului
Public;
e) modul de organizare, funcionarea si atribuiile
compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcionarea si atribuiile
departamentului economico-financiar si administrativ din cadrul
parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioar prevzut la alin. (1)
se aproba prin ordin al ministrului justiiei, la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie sau, dup caz, a procurorului-ef al
Direciei Naionale Anticorupie, cu avizul Consiliului Superior
al Magistraturii.
ART. 141
Referirile la Curtea Suprema de Justiie cuprinse in actele
normative in vigoare se considera a fi fcute la nalta Curte de
Casaie si Justiie.
ART. 142
(1) Datele la care vor ncepe sa funcioneze tribunalele
specializate si localitile in care i vor desfasura
activitatea se stabilesc, in mod ealonat, prin ordin al
ministrului justiiei, cu avizul conform al Consiliului Superior
al Magistraturii.
(2) Dispoziiile prezentei legi privind managerii economici
ai instanelor si ai parchetelor se aplica ncepnd cu 1 iulie
2005.
(3) Funcia de manager economic se echivaleaza cu funcia de
director executiv.
(4) Pana la nceperea funcionarii Tribunalului Ilfov si a
parchetului de pe lng aceasta instanta, cauzele de competenta
acestora se soluioneaz de Tribunalul Bucureti si, respectiv,
de Parchetul de pe lng Tribunalul Bucureti.
ART. 143

43

(1) Dispoziiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea


cauzelor in sistem informatizat se aplica treptat, aciunea
ncheindu-se pana in anul 2007.
(2) Pana in anul 2007 repartizarea cauzelor la instanele
care nu dispun de sistem informatizat se face in mod aleatoriu,
in condiiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioar al
instanelor judectoreti.
ART. 144
(1) Pe data intrrii in vigoare a prezentei legi, se abroga:
a) dispoziiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35,
art. 44-54, art. 56 si 57 din Legea Curii Supreme de Justiie
nr. 56/1993, republicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificrile si completrile
ulterioare;
b) dispoziiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si 4, art. 4-9,
art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 si alin. 3-5, art. 18-25, art.
26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 si
3, art. 134 si art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judectoreasc, republicat in Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu
modificrile si completrile ulterioare.
(2) Dispoziiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicat,
cu modificrile si completrile ulterioare, referitoare la
directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII si VIII din
titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt ncorporate in
textul republicat al Legii nr. 304/2004 si care se aplica, in
continuare, ca dispoziii proprii ale titlului XVI al Legii nr.
247/2005.
"Art. II. - (1) La data intrrii in vigoare a prezentei legi,
funciile de judector inspector si procuror inspector se
desfiineaz, iar posturile se transforma in posturi de
judector, respectiv procuror.
(2) Activitile aflate in curs de desfurare ale
judectorilor inspectori si procurorilor inspectori vor fi
continuate de judectori sau procurori desemnai de conductorii
instanelor judectoreti sau parchetelor.
Art. III. - Dispoziiile prezentei legi privind nregistrarea
edinelor de judecata, precum si cele privind numirea la
birourile de informare si relaii publice a absolvenilor unei
faculti de jurnalistica sau a specialitilor in comunicare se
aplica de la 1 iulie 2006.
Art. IV. - (1) Circumscripiile teritoriale ale parchetelor
militare din municipiile Bacu, Braov, Constanta, Craiova,
Oradea, Ploieti si Targu Mure care se desfiineaz prin
intrarea in vigoare a prezentei legi se redistribuie in
concordanta cu circumscripiile teritoriale ale instanelor
militare in aceste localiti, potrivit anexei nr. 2 la prezenta
lege.
(2) Funciile reduse ca urmare a reorganizrii instanelor si
parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec in statele de

44

funcii ale Ministerului Justiiei si ale Ministerului Public, cu


luarea msurilor de finanare prin transferul la aceste
instituii a fondurilor corespunztoare din bugetul Ministerului
Aprrii Naionale.
(3) Spaiile si dotrile materiale ale parchetelor militare
desfiinate vor fi preluate de parchetele militare crora, prin
redistribuire, le revin circumscripiile teritoriale ale
unitilor desfiinate.
(4) Personalul auxiliar civil si militar din cadrul
instanelor si parchetelor militare care opteaz pentru transfer
la instanele si parchetele civile sau ale cror funcii au fost
reduse va fi transferat, inndu-se seama de opiunea exprimat,
la instanele si parchetele civile din raza de domiciliu sau din
alte localiti.
(5) La transferul personalului auxiliar civil si militar de
la instanele si parchetele militare la instanele sau parchetele
civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea in munca si de
activitatea profesional. In acest caz, trecerea in rezerva sau
direct in retragere a personalului auxiliar militar este
obligatorie.
.............................................................
.............
Art. VII. - Regulamentele prevzute de prezenta lege se
actualizeaz si se adopta in termen de 60 de zile de la intrarea
in vigoare a prezentei legi si se publica in Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I.
Art. VIII. - (1) In termen de 90 de zile de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru
colegiile de conducere ale instanelor si parchetelor.
(2) Atribuiile membrilor actualelor colegii de conducere
nceteaz la expirarea termenului prevzut la alin. (1)."
ANEXA 1
A. JUDECTORIILE, PARCHETELE SI LOCALITILE DE REEDINA ALE
ACESTORA
*T*

Judeul
Judectoria
Localitatea de
reedina

Alba
Alba Iulia
municipiul Alba
Iulia
Campeni
oraul Campeni
Aiud
municipiul Aiud
Blaj
municipiul Blaj
Sebe
municipiul Sebe
Arad
Arad
municipiul Arad
Ineu
oraul Ineu

45

Cri
Arge
Campulung
de Arge
Bacu
Moineti
Turcului
Bihor
Marghita
Bistria-Nsud
Bistria
Botoani
Botoani

Braov

Brila
Buzu
Srat
Caras-Severin
Caransebe
Noua

Lipova
Gurahon
Chiineu-Cri

oraul Lipova
comuna Gurahon
oraul Chiineu-

Piteti
Campulung

municipiul Piteti
municipiul

Curtea de Arge

municipiul Curtea

Costeti
Topoloveni
Bacu
Onesti
Moineti

oraul Costeti
oraul Topoloveni
municipiul Bacu
municipiul Onesti
municipiul

Podu Turcului

comuna Podu

Buhui
Oradea
Beiu
Marghita

oraul Buhui
municipiul Oradea
municipiul Beiu
municipiul

Aled
Salonta
Bistria

oraul Aled
municipiul Salonta
municipiul

Nsud
Beclean
Botoani

oraul Nsud
oraul Beclean
municipiul

Dorohoi
Sveni
Drbani
Braov
Fgra
Rupea
Zrneti
Brila
Furei
nsurei
Buzu
Ramnicu Srat

municipiul Dorohoi
oraul Sveni
oraul Drbani
municipiul Braov
municipiul Fgra
oraul Rupea
oraul Zrneti
municipiul Brila
oraul Furei
oraul nsurei
municipiul Buzu
municipiul Ramnicu

Patarlagele
Pogoanele
Reita
Caransebe

oraul Patarlagele
oraul Pogoanele
municipiul Reita
municipiul

Oravia
Moldova Noua

oraul Oravia
oraul Moldova

Bozovici

comuna Bozovici

46

Clrai
Clrai
Oltenia
Cluj
Napoca

Constanta
Constanta
Medgidia
Mangalia
Covasna
Gheorghe
Secuiesc
Buzului
Dmbovia
Trgovite

Dolj
Bileti

Galai

Giurgiu
Vale
Gorj
Jiu
Crbuneti

Bocsa
Clrai

oraul Bocsa
municipiul

Oltenia

municipiul

Lehliu-Gara
Cluj-Napoca

oraul Lehliu-Gara
municipiul Cluj-

Turda
Dej
Huedin
Gherla
Constanta

municipiul Turda
municipiul Dej
oraul Huedin
municipiul Gherla
municipiul

Medgidia

municipiul

Hrova
Mangalia

oraul Hrova
municipiul

Cernavod
Bneasa
Sfantu Gheorghe

oraul Cernavod
oraul Bneasa
municipiul Sfantu

Targu Secuiesc

municipiul Targu

ntorsura Buzului

oraul ntorsura

Trgovite

municipiul

Geti
Pucioasa
Rcari
Moreni
Craiova
Bileti

oraul Geti
oraul Pucioasa
oraul Rcari
municipiul Moreni
municipiul Craiova
municipiul

Filiai
Segarcea
Calafat
Bechet
Galai
Tecuci
Targu Bujor
Lieti
Giurgiu
Bolintin-Vale

oraul Filiai
oraul Segarcea
municipiul Calafat
oraul Bechet
municipiul Galai
municipiul Tecuci
oraul Targu Bujor
comuna Lieti
municipiul Giurgiu
oraul Bolintin-

Comana
Targu Jiu

comuna Comana
municipiul Targu

Targu Crbuneti

oraul Targu

47

Harghita
Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc
Gheorgheni
Hunedoara
Hunedoara
Petroani

Ialomia
Slobozia
Urziceni
Iai

Ilfov
Maramure
Mare
Marmaiei
Sus
Dragomireti

Novaci
Motru
Miercurea-Ciuc

oraul Novaci
municipiul Motru
municipiul

Odorheiu Secuiesc

municipiul

Toplia
Gheorgheni

municipiul Toplia
municipiul

Deva
Hunedoara

municipiul Deva
municipiul

Petroani

municipiul

Ortie
Brad
Haeg
Slobozia

municipiul Ortie
municipiul Brad
oraul Haeg
municipiul

Urziceni

municipiul

Feteti
Iai
Pacani
Harlau
Rducneni
Buftea
Corneu
Baia Mare

municipiul Feteti
municipiul Iai
municipiul Pacani
oraul Harlau
comuna Rducneni
oraul Buftea
comuna Corneu
municipiul Baia

Sighetu Marmaiei

municipiul Sighetu

Vieu de Sus

oraul Vieu de

Targu Lpu
Dragomireti

oraul Targu Lpu


comuna

omcua Mare
Mare
Mehedini
Drobeta-Turnu Severin
Drobeta-Turnu Severin
Strehaia
Orova
Vanju Mare
Baia de Arama
Arama
Mure
Targu Mure
Mure
Sighioara
Sighioara
Reghin

oraul omcua
municipiul
oraul Strehaia
municipiul Orova
oraul Vanju Mare
oraul Baia de
municipiul Targu
municipiul
municipiul Reghin

48

Tarnaveni
de Pdure
Neam
Neam

Olt

Prahova
Ploieti
Munte

Satu Mare
Mare
Oas
Slaj
Silvaniei

Tarnaveni

municipiul

Ludu
Sangeorgiu de Pdure

oraul Ludu
oraul Sangeorgiu

Piatra-Neam

municipiul Piatra-

Roman
Targu-Neam
Bicaz
Slatina
Caracal
Corabia
Bal
Scorniceti
Ploieti

municipiul Roman
oraul Targu-Neam
oraul Bicaz
municipiul Slatina
municipiul Caracal
oraul Corabia
oraul Bal
oraul Scorniceti
municipiul

Cmpina
Vlenii de Munte

municipiul Cmpina
oraul Vlenii de

Mizil
Sinaia
Urlai
Satu Mare

oraul Mizil
oraul Sinaia
oraul Urlai
municipiul Satu

Carei
Negreti-Oas

municipiul Carei
oraul Negreti-

Zalu
imleu Silvaniei

municipiul Zalu
oraul imleu

Jibou
Sibiu
Media
Agnita
Avrig
Salite
Suceava
Suceava
Campulung Moldovenesc
Campulung Moldovenesc
Rdui
Flticeni
Flticeni
Vatra Dornei
Dornei
Gura Humorului
Humorului
Teleorman
Alexandria
Alexandria
Roiori de Vede
de Vede
Sibiu

oraul Jibou
municipiul Sibiu
municipiul Media
oraul Agnita
oraul Avrig
oraul Salite
municipiul Suceava
municipiul
municipiul Rdui
municipiul
municipiul Vatra
oraul Gura
municipiul
municipiul Roiori

49

Mgurele
Timi
Timioara

Mare
Tulcea
Vaslui

Valcea
Valcea
Drgani

Vrancea
Bucureti
Bucureti
Bucureti
Bucureti
Bucureti

Turnu Mgurele

municipiul Turnu

Videle
Zimnicea
Timioara

oraul Videle
oraul Zimnicea
municipiul

Lugoj
Deta
Sannicolau Mare

municipiul Lugoj
oraul Deta
oraul Sannicolau

Fget
Jimbolia
Tulcea
Babadag
Macin
Vaslui
Brlad
Hui
Murgeni
Ramnicu Valcea

oraul Fget
oraul Jimbolia
municipiul Tulcea
oraul Babadag
oraul Macin
municipiul Vaslui
municipiul Brlad
municipiul Hui
oraul Murgeni
municipiul Ramnicu

Drgani

municipiul

Horezu
Brezoi
Blceti
Focani
Panciu
Adjud
Judectoria sectorului 1

oraul Horezu
oraul Brezoi
oraul Blceti
municipiul Focani
oraul Panciu
municipiul Adjud
municipiul

Judectoria sectorului 2

municipiul

Judectoria sectorului 3

municipiul

Judectoria sectorului 4

municipiul

Judectoria sectorului 5

municipiul

Bucureti

Judectoria sectorului 6
municipiul
Bucureti

*ST*
B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LNG TRIBUNALE SI
LOCALITILE DE REEDINA
*T*

50

Judeul
Judectoria
Localitatea de
reedina

Alba
Alba Iulia
municipiul Alba
Iulia
Arad
Arad
municipiul Arad
Arge
Arge
municipiul Piteti
Bacu
Bacu
municipiul Bacu
Bihor
Bihor
municipiul Oradea
Bistria-Nsud Bistria-Nsud
municipiul
Bistria
Botoani
Botoani
municipiul
Botoani
Braov
Braov
municipiul Braov
Brila
Brila
municipiul Brila
Buzu
Buzu
municipiul Buzu
Caras-Severin
Caras-Severin
municipiul Reita
Clrai
Clrai
municipiul
Clrai
Cluj
Cluj
municipiul ClujNapoca
Constanta
Constanta
municipiul
Constanta
Covasna
Covasna
municipiul Sfantu
Gheorghe
Dmbovia
Dmbovia
municipiul
Trgovite
Dolj
Dolj
municipiul Craiova
Galai
Galai
municipiul Galai
Giurgiu
Giurgiu
municipiul Giurgiu
Gorj
Gorj
municipiul Targu
Jiu
Harghita
Harghita
municipiul
Miercurea-Ciuc
Hunedoara
Hunedoara
municipiul Deva
Ialomia
Ialomia
municipiul
Slobozia
Iai
Iai
municipiul Iai
Ilfov
Ilfov
oraul Buftea
Maramure
Maramure
municipiul Baia
Mare
Mehedini
Mehedini
municipiul
Drobeta-Turnu Severin
Mure
Mure
municipiul Targu
Mure
Neam
Neam
municipiul PiatraNeam
Olt
Olt
municipiul Slatina
Prahova
Prahova
municipiul
Ploieti

51

Satu Mare
Satu Mare
municipiul Satu
Mare
Slaj
Slaj
municipiul Zalu
Sibiu
Sibiu
municipiul Sibiu
Suceava
Suceava
municipiul Suceava
Teleorman
Teleorman
municipiul
Alexandria
Timi
Timi
municipiul
Timioara
Tulcea
Tulcea
municipiul Tulcea
Vaslui
Vaslui
municipiul Vaslui
Valcea
Valcea
municipiul Ramnicu
Valcea
Vrancea
Vrancea
municipiul Focani
Bucureti
Bucureti
municipiul
Bucureti

*ST*
C. CURILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LNG CURILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPIILE ACESTORA SI LOCALITILE DE REEDINA
*T*

Tribunalele cuprinse
Curtea de apel
in circumscripia
Localitatea de
curii de apel
reedina

1. Curtea de Apel Alba Iulia


Alba
municipiul
Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara

2. Curtea de Apel Piteti


Arge
municipiul
Piteti
Valcea

3. Curtea de Apel Bacu


Bacu
municipiul
Bacu
Neam

4. Curtea de Apel Oradea


Bihor
municipiul
Oradea
Satu Mare

52

5. Curtea de Apel Suceava


Suceava
municipiul
Suceava
Botoani

6. Curtea de Apel Braov


Braov
municipiul
Braov
Covasna

7. Curtea de Apel Bucureti


Bucureti
municipiul
Bucureti
Clrai
Giurgiu
Ialomia
Ilfov
Teleorman

8. Curtea de Apel Cluj


Cluj
municipiul
Cluj-Napoca
Bistria-Nsud
Maramure
Slaj

9. Curtea de Apel Constanta


Constanta
municipiul
Constanta
Tulcea

10. Curtea de Apel Craiova


Dolj
municipiul
Craiova
Gorj
Mehedini
Olt

11. Curtea de Apel Galai


Galai
municipiul
Galai
Brila
Vrancea

12. Curtea de Apel Iai


Iai
municipiul
Iai
Vaslui

53

13. Curtea de Apel Targu Mure


Targu Mure

Mure

municipiul

Harghita

14. Curtea de Apel Ploieti


Prahova
municipiul
Ploieti
Buzu
Dmbovia

15. Curtea de Apel Timioara


Timi
municipiul
Timioara
Arad
Caras-Severin

*ST*
ANEXA 2
Circumscripiile instanelor militare, ale parchetelor de pe
lng acestea si localitile de reedina
*T*

Nr. Instanta militar si


Parchetul militar si
Circumscripia
crt. localitatea de
localitatea de reedina

teritorial

reedina

I.1 Tribunalul Militar


Parchetul de pe lng
Arge

Bucureti
Tribunalul Militar
Clrai

Sediul: Municipiul
Bucureti
Giurgiu

Bucureti
Sediul: Municipiul
Ialomia

Bucureti
Ilfov

Olt

Teleorman

Valcea

54

Municipiul

Bucureti

Constanta

Tulcea

Brila

Buzu

Dmbovia

Prahova

I.2 Tribunalul Militar


Parchetul de pe lng
Braov

Cluj
Tribunalul Militar Cluj
Covasna

Sediul: Municipiul
Sediul: Municipiul ClujSibiu

Cluj-Napoca
Napoca
Alba

Bistria-Nsud

Cluj

Slaj

Harghita

Mure

Bihor

Maramure

Satu-Mare

I.3.Tribunalul Militar
Parchetul de pe lng
Bacu

Iai
Tribunalul Militar Iai
Neam

Sediul: Municipiul IaiSediul: Municipiul Iai


Suceava

Vrancea

55

Botoani

Galai

Iai

Vaslui

I.4 Tribunalul Militar


Parchetul de pe lng
Dolj

Timioara
Tribunalul Militar
Gorj

Sediul: Municipiul
Timioara
Hunedoara

Timioara
Sediul:
Municipiul
Mehedini

Timioara
Arad

Caras-Severin

Timi

II. Tribunalul Militar


Parchetul Militar de pe
Competenta

Teritorial Bucureti
lng Tribunalul Militar
teritorial

Sediul: Municipiul
Teritorial Bucureti
general

Bucureti
Sediul: Municipiul

Bucureti

III.Curtea Militar de
Parchetul Militar de pe
Competenta

Apel Bucureti
lng Curtea Militar de
teritorial

Sediul: Municipiul
Apel Bucureti
general

Bucureti
Sediul: Municipiul

Bucureti

*ST*
*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neam:

56

Conform art. 7 din LEGEA nr. 148 din 5 iulie 2011 privind
desfiinarea unor instane judectoreti i a parchetelor de pe
lng acestea, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19
iulie 2011, anexa nr. 1 la Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciar, republicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificrile i
completrile ulterioare, se modific n mod corespunztor.
____________

57