Sunteți pe pagina 1din 5

2.

Creativitate
Creativitatea este aerul fr de care nu pot tri. Cecil B. DeMille

CREATIVITATEA IN CADRUL ERASMUS


Creativitatea pesupune invatarea unor materii greu percepute de levi prin metode
practice, aceasta fiind o metoda mult mai eficienta pentru a face elevii sa fie captivati de ceea
ce invata si nu sa le displaca materiile mai greu de inteles.
Datorita sarcinilor acestui priect, creativitatea in radul elevior implicati s-a dezvoltat la o
scara mai larga, intrucat a fi creativ nu inseamna doar sa stii sa comstuiesti avioane sau mai
stiu eu ce lucruri marete, ci inseamna sa stii sa colaborezi cu cei care te pot ajuta ,care iti pot fi
de folos.
Astfel, datorita acestui proiect am putut colabora cu foarte multe persoane. In primul
rand ne-am descoperit pe noi insine in raport cu ceilalti colegi din scoala. Am putut sa lucram
impreuna chiar daca faceam parte din clase diferite, iar in al doile rand am cooperat cu elevi din
alte tari unde fiecare incerca sa fie mai creativ decat celalalt.
Totodata, lucrul in echipa iti defineste si alte calitati, precum respectul fata de colegi,
respectul fata de tina insuti, dar mai ales spiritul de competivitate care ste foarte important in
zilele noastre.
Referindu-ne strict la creativitatea dezvoltata in cadrul acestui proiect, putem spune ca
este una bine conturata, dovata fiind flimuletele, ppt-urile, scenetele create de elevi si multe alte
produse. Prin aceste produse elevii si-au putut transpune creativitatea de care dispun intr-un
mod educativ care ii ajuta si in viata de zi cu zi.
In acelasi timp, acesti mod de lucru a dus la placerea de a fi o adevarata echipa, de a face
lucruri de inalta caliatate, dar a dus mai ales la dorinta de a fi cat mai multi timp impreuna.

CREATIVITATEA IN SOCIETATE
Si in societate creativitatea isi pune pregnant amprenta, intrucat mediul in care traim se
afla intr-o continua dezvoltare. Creativitatea este prezenta in doate domeniile de activitate
pornind de la zidari si pana la mari ingineri. Lipsa de creativitate ar duce la aparitia unei societati
fara armonie, o societate simpla.

Castelul Peles
Un rod al creativitatii il expune Castelul Peles, care a fost creat la cererea regelui Carol I
de catre 300 de muncitori in timp de doi ani, iar astazi il admiram si ne pume intrebarea cat de
creativ sa fii sa poti crea un asemenea palat?. Castelul Pele din Sinaia, reedina de var a
regilor Romniei, a fost construit la dorina regelui Carol I al Romniei (1866-1914), dup
planurile arhitecilor Johannes Schultz, Carol Benesch i Karel Liman, i a fost decorat de

celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz i Bernhard Ludwig
din Viena.
Castelul Pele este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din Romnia,
avnd caracter de unicat i este, prin valoarea sa istoric i artistic, unul din cele mai
importante monumente de acest fel din Europa celei de-a doua jumti a secolului al XIX-lea.
Principele Carol I, ales domn al Romniei n 1866, viziteaz pentru prima dat Sinaia n
luna august a acelui an, rmnnd ncntat de frumuseea respectivelor locuri. Pe vremea
aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotrte construirea
unui castel ntr-un loc retras i pitoresc: Piatra Ars. Civa ani mai trziu, n 1872, el cumpr
terenul (1000 de pogoane), iar lucrrile ncep n 1873, sub conducerea arhitecilor Johannes
Schultz, Carol Benesch i Karel Liman. Mai nti, lucrtorii au depus eforturi pentru a stpni
elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de ap sau alunecrile de
teren.
Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea
amenajrilor; n tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, n detaliu, lucrrile. n 1875
se pune piatra de temelie a castelului, sub care sunt ngropate cteva zeci de monede de aur
de 20 de lei, primele monede romneti cu chipul lui Carol I.
n 1883 are loc inaugurarea oficial a Peleului, pe care domnitorul l-a vzut ca pe un
sediu al noii dinastii. Iar aezarea sa pe Valea Prahovei nu era ntmpltoare. Nu departe,
la Predeal, era pe vremea aceea grania Romniei cu Austro Ungaria. Dar, ulterior, dup
unireaTransilvaniei cu Vechiul Regat, castelul a ajuns s fie amplasat chiar n inima rii.
Peleul a cptat apoi o tot mai mare importan, devenind reedina de var a familiei
regale romne, care petrecea aici destul de mult vreme, de obicei din mai pn n noiembrie.
Aici s-au inut importante ntruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroan din 1914 (cnd s-a
hotrt neutralitatea Romniei din primul rzboi mondial, care tocmai ncepuse) i 1925.
Castelul a gzduit multe personaliti ale vremii, scriitori, muzicieni, dar i regi i regine.
Cea mai important vizit a fost aceea a btrnului mprat al Austro-Ungariei, Franz Joseph,
n 1896. Acesta a fcut o mulime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumuseea i
bogia castelului. n 1906 se atepta o nou vizit a mpratului, cu ocazia srbtoririi a 40 de
ani de domnie a regelui Carol I. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial,
ns vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.
Un calcul sumar arat c ntre 1875 i 1914 s-au cheltuit la Pele peste 16 milioane de lei-aur

Turnul Chindiei
Si Turnul Chindiel subliniaza creativitatea oamenilor, turnul fiind creat in secolul al XV-lea, astazi
masurand 27 m inaltime si fiind una dintre cele mai importante atractii turstice din zona noastra.
Turnul Chindiei, cunoscut i ca Turnul Chindia, este un turn construit n secolul al XV-lea,
n Trgovite, care face parte din ansamblul de monumente Curtea Domneasc. Turnul a fost
construit de ctre domnitorul Vlad epe, n timpul celei de-a doua domnii, iniial pentru scopuri
militare, cldirea servind drept punct de paz, foior de foc, dar i pentru stocarea tezaurului.
Actualmente, cldirea msoar 27 de metri n nlime i 9 metri n diametru. ntre

anii 1847 i 1851, turnul a fost complet restaurat de ctre domnitorul Gheorghe Bibescu, forma
actual datorndu-se acestuia, inclusiv nlarea sa cu circa 5 metri fa de construcia iniial.
Turnul Chindiei este cea mai important atracie turistic din ora i totodat simbolul oraului,
elemente specifice edificiului fiind prezente pe stema oraului, n partea de sus, dar i n partea
de jos. Fiind un monument istoric, cldirea gzduiete acum o expoziie de documente, arme i
obiecte care au aparinut lui Vlad epe. Din punct de vedere administrativ, Turnul Chindiei se
afl sub tutela Complexului Naional Muzeal Curtea Domneasc Trgovite.

Nu doar constructiile accentueaza creativitatea de care poate dispune un om, ci si


literatura, arta de a crea in scris. Un simbol al artei de a crea opere este Ion Luca Caragiale, un
cunoscut dramaturg roman, nascut in judetul nostru, Dambovita. El este cel mai bun exemplu
de on creativ si ambitios, deoarece nimeni la vreamea lui nu ii dadea sanse de reusita cu
operele sale, insa el a crezut in propria lui creatie si iata ca astazi operele lui sunt creatii de
actualitate.
Si asta de a folosii culorile este tot o amprenta a creativitatii, Nicolale Grigorescu fiind cel
mai bun expemplu. El este primul dintre fondatorii picurii romane moderne, astazi pisturle sale
valorans sume exprbitene precum 104.500 dolari. Cu aceasta suma a fost vanduta pistura lu
Grigorscu Crul cu boi, o pistura cunoscuta atat la nimel national cat si internalional.
Din acesta suma fabuloasa ne putem da seama cat valoreaza creativitatea unui om si
cat este de importanta.