EVALUARE ECONOMICA SI FINANCIARA

Material pentru examenul de acces

1. Explicai necesitatea evalurii economice si financiare a intreprinderii
Procesul de evaluare economica are drept obiective:
- stabilirea valorii de piaa,
- stabilirea valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- indeplinirea rolului de instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al
tarii.
Exista trei mari grupe de factori externi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil
si bilantul economic al unei intreprinderi, si care fac necesara evaluarea:
- existenta preturilor libere;
- modificarile raportului de schimb al monedei nationale;
- gestiunea interna a fiecarei intreprinderi, mai ales in ceea ce priveste politicile de amortizare si
politicile de contabilizare (cu deosebire in contabilitatea de gestiune).
Cazuri in care este necesara evaluarea:

Ca instrument de masurare a calitatii gestiunii intreprinderii (pilotaj prin valoare);

In tranzactiii comerciale;
Schimbari in marimea si structura capitalului social al intreprinderii;
Schimbari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor;
Determinarea cursului de introducere la bursa;
Calculul paritatii de schimb in cazul fuziunilor si divizarilor;
Cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori
de piaa ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de
valorile juste;
In actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje);
In scopuri fiscale;
In alte scopuri (creditare, asigurare..).
2. Explicai rolul bilanului contabil in evaluarea unui activ sau unei intreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in
acesta sunt reflectate volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, situaia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
3. Explicai diferenele dintre pre si valoare
Sunt doua categorii economice distincte.
Valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calitatile sau insusirile bunului, in timp ce
pretul reprezinta expresia baneasca a acesteia.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate in
cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Stabilirea
preului presupune negocierea. Evaluatorul nu-si propune sa determine preul, ci gama de valori,
respectiv zona in care s-ar purta negocierea si in care ar putea probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiunea de schimb. Se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si cumparatorul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau
1

vinde. Aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica, si obiectiv, prin
aplicarea unor metode de evaluare care abordeaz att separat, cat si mpreuna, latura patrimoniala
si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
Exista cel putin 4 criterii de diferentiere:
Pretul
Valoarea
Este o marime concreta, tangibila.
Este o marime conventionala.
Ca numar, este unic.

Este multipla, iar expertului evaluator i se

pretinde prin regulile de buna practica sa nu se
opreasca la mai putin de 3 valori.

Locul de formare:
- piata, ca punct de intalnire intre 2 actori un Valoarea este rezultatul artei de a evalua. Ea se
vanzator si un cumparator. Este rezultatul artei stabileste folosind mintea si imaginatia
de a negocia, diferita de arta de a evalua.
evaluatorului si se gaseste pe hartie. O valoare
preluata de actorii negocierii este firesc sa
devina sau nu pret.
Caracterul obiectiv:
este o marime obiectiva in raport cu evaluatorul este o marime obiectiva in raport cu actorii
si subiectiva in raport cu partile negociatoare, negocierii si subiectiva in raport cu evaluatorul,
reflectand actul lor de vointa.
fiind creatia sa.
4. Clasificati diferitele tipuri de evaluari
In functie de scop:
- evaluari contabile
- evaluari administrative (valoarea - se apropie doar din intamplare de valoarea de piata a unor
bunuri, niciodata de cea a unei intreprinderi);
- evaluari economice si financiare
In functie de obiectul evaluarii:
- evaluari de intreprinderi;
- evaluari de bunuri mobile si imobile independente;
- evaluari de grupe de bunuri si unitati generatoare de numerar;
- evaluari de active economice (sectii, fabrici);
- evaluari de active si elemente intangibile etc.
In functie de metoda:
- metode clasice (se aplica la intreprinderile necotate): patrimoniale, bazate pe performante,
combinate,
- metode bursiere (intreprinderi cu titluri cotate)
In functie de beneficiar: pentru asigurare, creditare, impozite etc.
In functie de valorile obtinute:
- evaluari ce au la baza valoarea de piata;
- evaluari ce au la baza valori diferite de valoarea de piata;
In cazul evaluarilor nebazate pe piata, in raportul de evaluare trebuie sa se mentioneze ca valoarea
obtinuta nu poate fi interpretata ca valoare de piata.
5. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.
2

Diagosticul de evaluare este destinat cunoasterii realitatii din intreprindere datorita faptului ca
datele surprinse in bilant sunt doar imagini (clisee ale unei realitati).
Diagnosticul are drept scop:
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe
care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid
consecinele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de
evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- poate explica diferentele dintre valorile determinate prezentate in raportul final.
6. Definii valoarea de piaa
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evalurii, intre un cumparator decis si un vanzator hotrat, care actioneaza in cunotina de cauza,
prudent si fara constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
7. Definii valoarea justa
Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre un
cumparator si un vanzator normal informati si interesati intr-o tranzactie echilibrata.
8. Definii valoarea actuala a unui bun
Valoarea actuala a unui bun se obtine corectand valoarea de origine cu inflatia care a avut loc de la
data achizitiei si coeficientul de invechire (care cuprinde uzura fizica, morala si functionala).
9. Valoarea de origine
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint
totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de
utilizare sau de folosire.
10. Valoarea de utilizare
Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumita proprietate o are pentru o utilizare specifica
si pentru un anumit utilizator, de acea nu este in relatie de piata. Se refera strict la valoarea cu care o
anumita proprietate contribuie in intreprinderea din care face parte, fara a avea in vedere cea mai
buna utilizare a propietatii sau suma de bani ce poate fi obtinuta in urma vanzarii. IAS 36 o
defineste ca fiind este valoarea actuala a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi
generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila.
3

11. Prezentati 3 momente din viata ntreprinderii in care este obligatorie evaluarea pe baza de
expertiza i diagnostic.
- modificri in mrimea si structura capitalului social;
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor;
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje etc.).
12. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizrii?
Exista trei motivatii fundamentale in acest sens:
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societatilor
cu capital de stat nu reflecta valori de piata, ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara
pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu
toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat
pot fi extrapolate in perioada post privatizare. Cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul
proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinat in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului
proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu
ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale
restructurari.
13. Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic
Obiective:
aprecierea riscurilor inerente situaiei juridice a ntreprinderii;
analiza patrimoniului conducerii ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
A. Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic juridic, care cuprinde:
drept comercial, cu subrubicile:
- acte si contracte pivind modul de exploatare (fond comercial, locatii, concesiuni,
licene, contracte de franciza);
- acte si contracte pivind situaia imobiliara (acte de propietate, leasing, nchireri,
expertize recente pivind evaluarea);
- acte si contracte privind alte imobilizari (titluri de participare, marci si brevete
etc.);
- acte si contracte pivind finantarea pe termen mediu si lung (credite bancare, linii
de credit);
- asigurari (contracte de asigurari, obiect, riscuri asigurate).
drept social, cu subrubicile:
existenta contractelor de munca, a regulamentelor de organizare si functionare sau
regulamentelor interne;
data ultimului control al organismelor sociale si principalele constatari;
parteneri sociali (sindicate, conflicte sociale etc.).
4

 drept fiscal, cu subrubricile:

analiza regimului fiscal al ntreprinderii; particularitati;
data ultimului control fiscal si principalele constatari.
drept societar, cu subrubicile:
analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale ale Adunarilor
Generale si ale Consiliului de Administratie);
inerea la zi a documentelor juridice generale ale ntreprindeii.
B. Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conducatorilor ntreprinderii
Concluzii:
puncte tari;
puncte slabe.
14. Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial
Obiectiv:
Poziionarea ntreprinderii sau a activului n piata.
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic comercial, care cuprinde subrubicile:
pozitia strategica a ntreprinderii (situatia sa generala n comparaie cu mediul
economic, cu sectorul, cu piata sa);
piata (localizarea si descrierea pietei);
clientela ntreprinderii (numar, repartizarea, clienti strategici, clieni rau platnici,
fragilitatea relatiilor cu clientela etc.);
produsele (gama, produse cu marja ridicata si cu marja redusa, rennoirea produselor,
politica de cercetare si dezvoltare, brevetele detinute de ntreprindere);
politica de preturi (competitivitatea preturilor, existenta unor restricii legate de
reglementari de distributie, costuri de productie, concurenta);
distributia (reea de distibutie, cheltuieli de marketing, fora de patrundere si de
adaptare, service asigurat etc.);
publicitate si promovare.
Concluzii:
puncte tari;
puncte slabe.

15. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare

Obiectiv:
Evaluarea masurii n care mijloacele de producie raspund nevoilor actuale sau viitoare ale
ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
Punerea n lucru a chestionarului de diagnostic tehnic, tehnologic si de exploatare, care cuprinde
subrubricile:
activitatea de cercetare si dezvoltare a ntreprinderii;
procesele de fabricatie (aprovizionare, productie, stocuri, calitate, productivitate);
5

 starea mijloacelor de productie (utilaje. constructii, personalul productiv - structura).

Concluzii:
puncte tari;
puncte slabe.

16. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si

resurse umane
Obiectiv:
Analiza structurii resurselor umane si capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor
ntreprinderii.
Mijloace de realizare:
Punerea in lucru a chestionarului de diagnostic si o descriere a profilului cadrelor din ntreprindere
(structura multicriteriala a personalului, conducere, aspecte sociale).
Concluzii:
puncte tari:
puncte slabe.
17. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil
Obiective:
fiabilizarea valorilor contabile retinute;
aprecierea ajustarilor necesare cauzate fie de politicile contabile, fie de politicile fiscaJe;
aprecierea rezultatelor;
exploatarea si echilibrele financiare;
studiul resurselor si utilizarilor.
Mijloace de realizare:
cunoasterea principiilor si metodelor contabile proprii sectorului de activitate si aplicate de
ntreprindere;
construirea (elaborarea) diferitelor situatii necesare pentru analiza si diagnostic (tablou de
finantare, bilant functional, tabloul soldurilor interrmediare de gestiune etc.);
analiza rapoartelor;
evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor;
punerea n lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balane, trezorerie, conturi
clieni, stocuri, valori mobiliare de plasament imobilizari si amortismente. alte
elemente de activ, mprumuturi, furnizori, alte datorii. impozite, evenimente
ulterioare, litigii, fonduri proprii etc.).
Concluzii:
puncte tari;
puncte slabe.
18. Rolul bilanului contabil in diagnosticul de evaluare
6

Bilanul contabil este componenta situatiilor financiare prin care se prezint activul, datoriile si
capitalul propriu al unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete,
potrivit legii. Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului
contabil si financiar si reprezinta un punct de pornire in orice evaluare de activ sau de intreprindere.
19. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- de investiii;
- de exploatare;
- de trezorerie;
- de finanare.
20. Care sunt paii in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara
exploatrii (necesare ntreprinderii);
Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale necesare exploatrii;
Calculul matematic al activului net corectat.
21. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri
Aplicarea metodelor de evaluare presupune efectuarea prealabila a unor lucrari de determinare a
componentelor fundamentale ale oricarei evaluari:
determinarea activului net corijat;
determinarea capacitatii beneficiare
determinarea ratei de actualizare
22. Metodele de calcul ale activului net corijat sunt:
metoda substractiva
metoda aditiva
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corijat a tuturor datoriilor
actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilantul intreprinderii.
23. Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corijat a tuturor
datoriilor actualizate.
24. Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilantul intreprinderii.
25. Cum se calculeaza valoarea substantiala bruta? Explicati semnificatia acesteia.
Valoarea substaniala bruta este egala cu activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii, plus
7

valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor
care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
VSB= activul reevaluat + bunuri folosite fara a fi in proprietate bunuri proprietate nefolosite
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
26.
Activ
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000

Pasiv
Cap social 100.000
Rezerve 10.000
Profit 55.000
Capitaluri proprii 165.000
Dif reevaluare -15000
Furnizori (400.000)
Creditori (80.000)
Imprum (200.000)
Ven anticip (80.000)
Total obligatii (760.000)
Total pasive 910.000

Total active 910.000

Metoda aditiva = 165000-15000=150000 lei
Metoda sustractiva=910000-760000=150000lei

27. Ce este si cum se determina rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
Tehnici de determinare:
- rata egala cu dobanda la imprumutul de stat
- rata egala cu dobanda practicata de banca centrala
- rata egala cu media dobanzilor practicate de bancile comerciale
- rata egala cu media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara (primele trei de mai sus)
- rata egala cu costul capitalului intreprinderii de evaluare.
28. Tehnicile de actualizare
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici
si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici sunt legate prin factorul timp, dar diferite.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale, dup cum este luat in considerare
factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor se aplica regula
capitalizrii sau tehnica de capitalizare (fructificare);
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .
8

Y = X(1+i)n
2. Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de
actualizare.
- suma y prevazuta a fi cheltuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma
y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n

=
(1 + )

n- numarul de ani
i rata de capitalizare sau de fructificare
29. Prezentati trei metode de determinare a ratei de actualizare

rata egala cu dobanda la imprumutul de stat

rata egala cu dobanda practicata de banca centrala
rata egala cu media dobanzilor practicate de bancile comerciale
rata egala cu media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara (primele trei de mai sus)
rata egala cu costul capitalului intreprinderii de evaluare.

30. Ce este actualizarea?

Actualizarea este un instrument prin care se asigura comparabilitatea unor indicatori financiari care
se realizeaza in perioade diferite de timp.
Actualizarea reprezinta un calcul de determinare a valorii prezente a unei sume de bani viitoare sau
trecute, in functie de perioada de timp si rata dobanzii (costul acestor resurse).
Actualizarea propriu-zisa este procesul de estimare a valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux
banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in
capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi
inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).
31. Prezentai si explicati modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Atunci cnd
firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = Ccp x Ccp/(Ccp + Cci) + Cci x Cci/(Ccp + Cci)
Ccp = Rn + (Rr Rn) x
Cci = Cd x (1 Cota impozit profit)
Cd = (Cheltuieli financiare Venituri financiare)/ Datorii
Rata de capitalizare = CMPC
Ccp costul capitalului propriu
Cci costul capitalului imprumutat
Ccp + Cci = masa capitalurilor folosite de intreprindere
Rn rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
9

Rr rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea

Rr Rn = prima de risc a intreprinderilor
coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii
Cd costul datoriei (care trebuie defiscalizata)
32. Cum se determina costul capitalurilor proprii a unei ntreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor, dar
si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
Ccp = Rn + (Rr Rn) x
Ccp costul capitalului propriu
Rn rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara (intre 3-6%)
Rr rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea
Rr Rn = prima de risc a intreprinderilor
coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii
Costul capital propriu se poate obtine si prin dividende:

= +

D dividend pe actiune
P pretul pe actiune
g rata de crestere a dividendelor
33. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot prognoza cu certitudine.
Acceptarea unor incertitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
utilizarea unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de
profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluare prin doua metode:
a. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei
sau metoda deducerii profitului) sau
b. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale
valorilor in timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte
riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
Avantajul metodei primei de risc, care este folosita in mod obisnuit pe plan national si international,
este faptul ca aceasta se bazeaza pe conduita observabila in mod empiric. Prima de risc ar trebui sa
reflecte riscurile intregii entitati, atat cele specifice, cat si cele generale.
Rata de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de risc
a intreprinderii de evaluat. Rata neutra corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea
marimea ei se stabileste la nivelul dobanzii practicate la imprumuturile de stat.
Prima de risc este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri (riscurile interne se stabilesc
pe baza diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare
ale evaluatorilor).
La risc zero rata de actualizare este rata neutra de plasament (bonuri de tezaur si obligatiuni de stat)
deci cea mai mica rata de actualizare. La risc mare se presupune ca remunerarea este mai mare decit
cea oferita de depozitele fara risc, deci rata de actualizare este mare.
Un model general de determinare a ratei de actualizare poate fi exprimat:
10

Rata de actualizare = rata neutra de plasament (bonuri de tezaur, bonduri de stat) + risc de tara (de
la agentii de rating) + risc de ramura

34. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii

Abordarea pe baza de performanta surprinde aceasta relatie.
Valoarea intreprinderii V= CB/i
i - rata de capitalizare sau actualizare
In cazul in care capacitatea beneficiara CB este presupusa constanta anual si tinand cont de faptul ca
la riscuri mici rata de actualizare este mica, iar la riscuri mari rata de actualizare este mare, rezulta
ca la riscuri mici valoarea intreprinderii creste, iar la riscuri mai mari valoarea intreprinderii
descreste.
In rata de actualizare este inclusa o prima de risc, care este o imbinare intre riscul pietei si riscul
determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Riscurile se refera atat la cele
externe care se obtin printr-o buna documentare (riscul de tara, riscul de ramura, riscul de politica
economica, fiscala, de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata etc), cat si
cele de interne care se obtin prin evaluarea si tranformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe
depistate in diagnosticul de evaluare (dezechilibru financiar, tehologii invechite, echipamente
depasite, produse demodate etc).
O intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai
mare.
35. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii
Abordarea pe baza de performanta surprinde aceasta relatie.
Valoarea intreprinderii V= CB/i
i - rata de capitalizare sau actualizare
La riscuri mici rata de actualizare este mica iar la riscuri mari rata de actualizare este mare.
Prin urmare, conform relatiei V = CB/i, la rata de actualizare mica V este mai mare, iar la rata de
actualizare mai mare V este mai mica.
36. Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Prezentati cateva metode de
determinare
Valoarea patrimoniala reprezinta o valoarea de piata pentru patrimoniul intreprinderii, ce ofera
investitorului o garantie ca exista o contrapartida pentru actiunile detinute.
Valorile patrimoniale care se pot determina sunt:
Valoarea contabila, data de activul net contabil (Anc):
Anc = Active totale - Datorii totale sau
Anc = Capitaluri proprii + Rezultatul net (dupa distribuire)
Valoarea reala sau valoarea matematica
Se obtine prin corectarea activului net contabil, astfel:
Activul net reevaluat (Anr) daca s-au adus corectii numai in legatura cu actualizarea preturilor si
a raportului de schimb
Activul net corijat (ANC) daca au fost luate in calcul influentele tuturor factorilor care au produs
11

distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul economic care tine cont de exigentele pietei
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. Metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. Metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii
(CPNE)
Vrec = Costul de inlocuire al activelor - Datorii
Costul de inlocuire al activelor este stabilit la nivelul capitalurilor permanente necesare exploatarii.
Activul net de lichidare (ANL)
ANL se porneste de la valoarea activilui net contabil la care se adauga plus-valoarea si se scade
minus-valoarea elementelor de activ (determinate pe baza de valori lichidative), se scad costurile de
lichidare (costuri de dezafectare, costuri de funcionare pe perioada lichidarii), se scad obligatiile
fiscale (in cazul unor diferente pozitive).
Valoarea substantiala (VS)
Valoarea substantiala (bruta VSB, redusa - VSR, neta - VSN)
Nu sunt valori de tranzactie. Se utilizeaza in metodele de evaluare bazate pe combinatia patrimoniurentabilitate.
VSB=activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii + valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora - valoarea bunurilor proprii, dar care nusunt folosite din
diverse cauze (inchiriate etc)
VSR= VSB- Obligatii nefinanciare
VSN (ANC)= VSB-Datorii
37. Ce este capacitatea beneficiara a intreprinderii si ce semnificatie are in evaluarea
intreprinderii?
Capacitatea beneficiara reprezinta aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici o schimbare semnificativa nu a avut loc. Reprezinta rezultatul economic la
care un eventual cumparator ar putea sa se astepte sau randamentul totalitatii capitalurilor care
finaneaz ntreprinderea.
Rezultatele publicate sunt adesea putin semnificative, din acest motiv trebuie cuantificata incidenta
a cel putin 3 factori:
- Incidenta fiscalitatii;
- Incidenta metodologiei contabile;
- Distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar.
Deci trebuie sa determinam rezultatul economic rezonabil, la care un eventual cumparator ar putea
sa se astepte (capacitatea beneficiara).
CB nu reprezinta un profit, ci un randament al tuturor capitalurilor care finanteaza exploatarea.
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
12

- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;

- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor
degajate de ntreprindere.
38. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei intreprinderi?
Etapele determinrii capacitaii beneficiare sunt:
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din
bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca reproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie fiscala.
Se retrateaza contul de rezultate din anii anteriori in functie de reglementarile contabile si
fiscale in vigoare la data elaborarii situatiilor financiare cele mai recente.
B. corectii pe verticala adica pentru fiecare exercitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de
evaluare:
-marja bruta;
-valoarea adaugata;
-excedent brut/net din exploatare;
-profit net
Principalele corectii ale profiturilor se refera la:
amortizari si diferite alte deprecieri se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice
insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale
emise de experii tehnici;
salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate,
referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
corecii legate de sinergiile descoperite in cadrul diagnosticului de evaluare- presupun
complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor din insumarea algebrica a
rezultatelor individuale;
alte corecii care pot rezulta din diagnostic, precum cele legate de:
- stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea
si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau
deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni
obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor.
13

In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Previziunile intreprinderii, stabilite pe o perioada de cel putin 3 ani, sunt verificate de experti
urmarindu-se:
- coerenta dintre ipotezele de evaluare si constatarile din diagnosticul de evaluare;
- coerenta cifrica dintre profiturile anuale corectate (din perioadele trecute) si profiturile
previzonale; orice evolutie brutala a previziunilor fata de perioadele trecute trebuie motivata
pentru ca previziunile sa fie credibile.
Concluzii:
- previziunile sunt credibile, deoarece sunt coerente cu rezultatele trecute sau, desi prezinta
modificari serioase, acestea pot fi justificate pot fi luate in calcul pentru evaluare;
- previziunile sunt irealiste nu pot fi retinute pentru evaluare si va trebui sa le modifice sau sa le
refaca.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din care evaluatorul va folosi una:
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor nete anuale previzionate; se recomanda in evaluarea pentru privatizare
unde trecutul este nereproductibil;
- ca medie a profiturilor nete anuale corectate; se foloseste in evaluari pentru management,
fuziuni, divizari, majorari de capital;
- ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare; se utilizeaza in
evaluarea intreprinderilor tranzactionate in sectorul privat;
- ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare.
39. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea
capacitatii beneficiare:
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
C. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie fiscala.
Se retrateaza contul de rezultate din anii anteriori in functie de reglementarile contabile si
fiscale in vigoare la data elaborarii situatiilor financiare cele mai recente.
D. corectii pe verticala adica pentru fiecare exercitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de
evaluare:
-marja bruta;
-valoarea adaugata;
-excedent brut/net din exploatare;
-profit net
Principalele corectii ale profiturilor se refera la:
amortizari si diferite alte deprecieri se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice
insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale
emise de experii tehnici;
salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate,
referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
14

 corecii legate de sinergiile descoperite in cadrul diagnosticului de evaluare- presupun

complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor din insumarea algebrica a
rezultatelor individuale;
alte corecii care pot rezulta din diagnostic, precum cele legate de:
- stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea
si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau
deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din operaiuni
obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor.
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei
intreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare
unde trecutul este neproductibil;
- ca medie a profiturilor nete anuale corectate; se foloseste in evaluari pentru management,
fuziuni, divizari, majorari de capital;
- ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare; se utilizeaza in
evaluarea intreprinderilor tranzactionate in sectorul privat;
- ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare.
41. Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia pe baza
performantelor financiare?
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respectiv perioada la
sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace
asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-i permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de
noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor,
pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare
al investitiei.
42. Definii capacitatea beneficiara a unei ntreprinderi si prezentai formele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara reprezinta aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nicio schimbare semnificativa nu a avut loc. Reprezinta rezultatul economic la care
un eventual cumparator ar putea sa se astepte sau randamentul totalitatii capitalurilor care
finaneaz ntreprinderea.
43. Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei
intreprinderi?
15

Fluxurile de trezorerie reprezinta trezoreria disponibila pe care o degajeaza un activ sau o

societate. Reflecta platile scontate catre furnizorii de capital, respectiv capacitatea intreprinderii de a
distribui profiturile prin includerea schimbarilor la nivelul fondurilor.
Fluxurile de trezorerie (cash flow - CF) se determina pornind de la capacitatea beneficiara
exprimata prin profitul net (pn) la care se adauga toate celelalte fluxuri create de agentul economic
(amortismente) si ajustari privind depreciarea (aj) si se scad nevoile de finantare a activitatii curente
(investitii pentru mentinerea potentialului actual al agentului economic (Ir) si variatia fondului de
rulment normativ (NFR).
CF = pn + am + aj Ir - NFR
Au semnificatie ca punct de pornire in proiectiile privind performanta viitoare, in metodele de
evaluare pe baza de performante.
44. In ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate,
pana in anul ,,n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a
afacerii sale; in acest an ,,n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
Evaluarea intreprinderii se face in functie de perspectivele sale de dezvoltare.
45. Care sunt cele patru etape in evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibilitati actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor.
CF = pn + am + aj Ir - NFR
sau
CF = EBE NFR Ir Impozitul pe profit + Rezultat financiar + Active cedate (nete)
EBE=excedentul brut de exploatare
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul
de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri,
preturi, structura cheltuielilor, riscuri etc.
3. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete
viitoare si a valorii reziduale in valori actuale. Aceasta rata reprezinta expresia exigentei de
profitabilitate a investitorului in investitia sa. Se descompune intr-o rata masurand rentabilitatea
pentru un activ fara risc (numita si rata neutra) si o prima de risc sectoriala.
4. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an
proiectat; orizontul prognozat este in general estimat tinand seama de constatarile diagnosticelor,
marcand momentul cand proprietarul va decide viitorul intreprinderii. Valoarea reziduala, de regula
se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator rezidual Z la cash flow-ul actualizat (CFn) din
ultimul an prognozat (Vr = Z x CFn). Z este cuprins intre 3 si 6.
16

Multimplicatorul Z se poate obtine aplicand modelul Gordon: 1/ (K g), unde K este coeficientul
de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe termen lung a fluxului de numerar.
46. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt elementele considerate nonvalori sau active fictive pentru determinarea
activului net corijat sunt imobilizarile necorporale. In aceasta categorie intra cheltuieli de
constituire, cheltuieli de dezvoltare, licente, marci, brevete, softuri, fondul comercial, etc.
47. Ce sunt metodele combinate de evaluare si in cate grupe se clasifica?
Metodele combinate de evaluare presupun luarea in considerare, sub o forma sau alta de exprimare,
atat a patrimoniului cat si a indicatorilor calitativi referitori la performantele financiare ale
intreprinderii.
Metodele de evaluare combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate: metoda
practicienilor, metoda Retail;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
(metode bazate pe goodwill): metoda remunerarii valorii substantiale brute, metoda remunerarii
capitalurilor permanente necesare exploatarii, .
48. Cum se evalueaza actiunile detinute de ntreprindere la capitalul altor intreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza diferit dupa cum sunt
cotate sau nu la bursa si dupa cum se constituie sau nu intr-un pachet majoritar sau minoritar.
Titlurile care se coteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de reglementare al pietei
de capital. Cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai
redus dintre: media ponderata a preturilor la tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si
pretul ultimei tranzactii din aceasi zi, cu conditia sa fie un pret relevant, adica sa se refere la cel
putin 0,5% din numarul de titluri ale emitentului.
In cazul in care titlurile care nu se coteaza:
- cand pachetul este minoritar, evaluarea se face prin capitalizarea dividendelor procurate de
acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea
globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu
respective a pachetului.
Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluarii.
49. Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc)
se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media
preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile din interior (productie in curs, semifabricate) se evalueaza la nivelul costurilor efective,
corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile la iesire (produse finite) se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin
beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
17

50. Cum se evalueaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Creantele se separa in functie de vechime si se calculeaza ajustari pentru creantele incerte sau cu
termenele de incasare depasite. Creantele se evalueaza la valoarea contabila, iar cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare celei in care
are loc evaluarea intrepinderii.
51. Cum se evalueaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare din contabilitate, cele in valuta se actualizeaza la
raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare celei in care are loc
evaluarea intreprinderii. Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ
din momentul evaluarii.
52. Cum se evalueaza imobilizarile necorporale din bilantul unei intreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in calculul valorii ANC cu exceptia cheltuielilor de cercetare si
studiile care privesc produse noi sau dezvoltarea activitatii (si nu cele care sunt efectuate pentru
mentinerea potentialului existent), care se iau in calcul cu sumele din contabilitate.
53. Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalului propriu, in cazul tranzactiilor, si pe seama
rezultatelor financiare, in celelalte cazuri.
54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de
evaluare folosite, a metodelor si informatiilor care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: scopul evaluarii, scara valorilor
stabilite si valoarea medie, recomandarile privind perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii
- numele, forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric, crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a
eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de
activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective, in vederea explicarii metodei de evaluare
folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor
18

Cuprinde informatii cu privire la identitatea evaluatorului, calitatea specifica in care participa la

lucrarile de evaluare (evaluator, mediator, consultanta, agent independent sau impartial), precum si
declaratia de conformitate care va confirma ca:
- prezentarile faptelor din raport sunt corecte si reflecta cele mai pertinente cunostinte ale
evaluatorului;
- analizele si concluziile sunt limitate numai la ipotezele si conditiile prezentului raport;
- nu a existat niciun interes al evaluatorului asupra intreprinderii evaluate;
- onorariul nu este conditionat;
- se respecta Codul etic si standardele nationale si internationale de evaluare;
- evaluatorul indeplineste cerintele adecvate de calificare profesionala;
- nici o persoana, cu exceptia celor specificate in raport nu a acordat asistenta profesionala a
evaluatorilor etc.
4. Diagnosticul de evaluare
- Diagnosticul juridic
- Diagnosticul comercial
- Diagnosticul tehnic, tehnologic si de exploatare
- Diagnosticul resurselor umane
- Diagnosticul financiar-contabil
- Sinteza diagnosticului evaluarii
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile
stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respectiv datorate mediului exterior intreprinderii (cu
doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii
(cu doua subcoloane afernte punctelor forte si punctelor slabe). Prin luarea in considerare a tuturor
constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se elaboreaza bilantul economic al
intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si informatiile puse la dispozitie de client, conform caietului de sarcini si
prevederilor din contractul incheiat.
- ipoteze de evaluare: macroeconomice si microeconomice.
- expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la
elaborarea raportului de evaluare.
- bibliografie;
- factori de risc: endogeni si exogeni;
6. Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare
pentru fiecare in parte: metode patrimoniale; metode prin rentabilitate; metode combinate; metode
bursiere; metode bazate pe comparatii si alte metode.
7. Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6 in ordinea
marimii atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul unei actiuni sau titlu emise de intreprinderea
evaluata.
19

8. Concluziile si opiniile evaluatorului

Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si
financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de
evaluare.
55. Cum influenteaza raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi?
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii monedei naionale;
- influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la
data efecturii evalurii.
56. Cum influeneaz modificarea preturilor valoarea ntreprinderii?
Modificari individuale ale preturilor: cresterea preturilor la furnizori scad valoarea intreprinderii si
invers. Cresterea preturilor la vinzare creste valoarea intreprinderii si invers.
Modificarea generala preturilor este masurata prin idicatorul inflatie (indicele general al preturilor)
Patrimoniul intreprinderii este format din elemente monetare (care se deconteaza in bani in viitor:
creante, datorii, credite) si elemente nemonetare (care nu se deconteaza in bani: mijloace fixe,
capitaluri, stocuri). In functie de structurta bilantiera, si de evolutia indicelui preturilor de consum,
efectul asupra patrimoniului se calculeaza.
Abordarea bazata pe performante ia in calcul si indicele inflatiei in aplicarea actualizarii unor
beneficii viitoare. In conditii de inflatie, valoarea prezenta a unei sume viitoare devine mai mica.
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de
preturile pieei
57. Care este rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi?
Bilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare.
Bilanul economic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o ntreprindere.
El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n funcie de exigenele
pieei, pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.
Expertul evaluator innd cont de faptul c:
- bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a ntreprinderii.
- valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz- nu reflect
dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale
(extracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de
evaluare.
Aceste corecii trebuie realizate n raport cu:
- valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
- de capacitatea potenial de a produce profit.
58. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii inteprinderii
Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale influeneaza in sensul unei valori mai
20

mari a activelor si a ntreprinderii

- stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii
valorii ntreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face
evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz
ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara.
59. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?
In principiu politicile contabile nu afecteaza valoarea intreprinderii; ele afecteaza bilantul contabil
insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile economic corecte.
Politicile contabile diferite conduc la rezultate diferite. Posibilitatea societatii de a opta pentru o
metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare influenteaza
valoarea ntreprinderii.
De exemplu, in cazul stocurilor, aplicarea metodei LIFO va conduce la o valoare a stocurilor mai
mare in bilant si un rezultat mai mic, in timp ce metoda FIFO va avea un efect invers. Efecte
asemanatoare au si politicile de amortizare, duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. O
alta situatie este cea de capitalizare a costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai
mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei.
60. Ce intelegeti prin valoare patrimoniala a ntreprinderii?
Valoarea patrimoniala reprezinta o valoarea de piata pentru patrimoniul intreprinderii, ce ofera
investitorului o garantie ca exista o contrapartida pentru actiunile detinute. Valorile patrimoniale
care se pot determina pentru o intreprindere sunt activul net contabi, activul net reevaluat, activul
net corijat, valoarea de reconstituire (valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii), activul
net de lichidare, valoarea substantiala.
61. Cum influeneaz riscul de tara valoarea ntreprinderii?
Riscul de tara in crestere inseamna o rata de actualizare in crestere care inseamna o valoare a
intreprinderii in scadere, pentru aceeasi capacitate beneficiara (V = CB/i)
62.
ANC = 10.000 (capital social) + 3.000 (rezerve) + 5.000 (rezultat reportat) [2.000 (cheltuieli de
constituire) + 6.000 (cheltuieli de cercetare altele decat cele destinate crearii unui produs ce il va
inlocui pe altul ce va iesi de pe piata)] = 10.000
63. Care este tratamentul activelor considerate in afara exploatarii?
Activele in afara exploatarii sunt evidentiate distinct de evaluator, nefiind incluse in bilantul
economic, si implicit in valoarea ANC. Sunt evaluate distinct in functie de natura sipiata fiecarui
bun.
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala,
adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
64. Care este definitia goodwill-ului?
21

Goodwill este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor
active care il compun. Este supravaloarea in raport cu activul net corijat. Partea din valoarea globala
a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care
dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste
pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
65. Dai exemple privind coreciile care pot fi aplicate activelor curente in vederea
determinrii ANC?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza diferit dupa cum sunt
cotate sau nu la bursa si dupa cum se constituie sau nu intr-un pachet majoritar sau minoritar.
Titlurile care se coteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de reglementare al pietei
de capital. Cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai
redus dintre: media ponderata a preturilor la tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si
pretul ultimei tranzactii din aceasi zi, cu conditia sa fie un pret relevant, adica sa se refere la cel
putin 0,5% din numarul de titluri ale emitentului.
In cazul in care titlurile care nu se coteaza:
- cand pachetul este minoritar, evaluarea se face prin capitalizarea dividendelor procurate de
acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea
globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu
respective a pachetului.
Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul
evaluarii.
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar
etc) se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile din interior (productie in curs, semifabricate) se evalueaza la nivelul costurilor efective,
corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile la iesire (produse finite) se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin
beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creantele se separa in functie de vechime si se calculeaza ajustari pentru creantele incerte sau cu
termenele de incasare depasite. Creantele se evalueaza la valoarea contabila, iar cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare celei in care
are loc evaluarea intrepinderii.
Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare din contabilitate, cele in valuta se actualizeaza la
raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare celei in care are loc
evaluarea intreprinderii. Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ
din momentul evaluarii.
Imobilizarile necorporale nu se iau in calculul valorii ANC cu exceptia cheltuielilor de cercetare si
22

studiile care privesc produse noi sau dezvoltarea activitatii (si nu cele care sunt efectuate pentru
mentinerea potentialului existent), care se iau in calcul cu sumele din contabilitate.
Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalului propriu, in cazul tranzactiilor, si pe seama
rezultatelor financiare, in celelalte cazuri.
66. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
caracterul incomplet: elementele necorporale (partea invizibila) nu este luata in calcul;
caracterul strict static: nu au in vedere strategia intreprinderii;
caracterul complex: uneori este dificil sa ai o idee precisa asupra valorii unor bunuri din activul
ntreprinderii, mai ales cele specifice, deci riscurile de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizarii unor evaluri patrimoniale viabile;
pentru ca aceste metode sa fie semnificative si valoarea obtinuta printr-o astfel de metoda sa fie
retinuta, ar trebui indeplinite cumulativ urmatoarele 4 conditii:
o posibilitatea efectuarii evalurii elementelor de activ pe baza unor comparatii de piata;
o prima de risc pentru societate sa fie redusa;
o un nivel satisfacator de investitii;
o posibilitatea masurrii cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate, respectiv
determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe piata
financiara a echivalentului activului net reevaluat.
67. Determinati rata de capitalizare a unei intreprinderi cunoscand urmatoarele informatii:
- riscurile intreprinderii 19%
- rata de baza 4%
- coeficientul primei de risc 1,2
- cheltuieli financiare 1.000 lei
- venituri financiare 600 lei
- datorii financiare (30% din sursele de finantare) 4.000 lei
- cota de impozit pe profit 16%
=

+
+
+

Cc/(Ccp + Cc) = 30%

Ccp/(Ccp + Cc) = 100%-30% =70%
Ccp = Rn + (Rr Rn) x = 4% + (19% - 4%) x 1,2 = 0,22 = 22%
Sau
Ccp = Rn + (Rr Rn) x =0,04+(0,19-0,04)*1,2=0,22=22%
Cci = Cd x (1 Cota impozit profit) = 0,1 x (1 0,16) = 0,084 = 8,4%
Cd = (Cheltuieli financiare Venituri financiare)/ Datorii financiare = (1.000 600) / 4.000 =
0,1=10%
23

Rata de capitalizare = CMPC = 22% x 70% + 8,4% x 30% = 15,4 + 2,52 = 17,92% > 18%
sau
Rata de capitalizare = CMPC =0,22*0,70 + 0,084*0,30=0,154+0,0252=0,1792=17,92% > 18%
Ccp costul capitalului propriu
Cci costul capitalului imprumutat
Ccp + Cci = masa capitalurilor folosite de intreprindere
Rn rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
Rr rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea
Rr Rn = prima de risc a intreprinderilor
coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii
Cd costul datoriei (care trebuie defiscalizata)

24