Sunteți pe pagina 1din 10
ELENA UNGUREANU (n. 27 iunie 1967, Nisporeni, Republica Moldova). Doctor în filologie (Institutul de Filologie

ELENA UNGUREANU (n. 27 iunie 1967, Nisporeni, Republica Moldova).

Doctor în filologie (Institutul de Filologie și Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, Academia de Știinţe a Moldovei).

Preocupări știinţifice: gramatică, pragmatică, lexicografie și lexicologie, poetică, stilistică, comunicarea online, bibliometrie și scientometrie, hypertextul ca obiect de studiu al știinţelor limbajului și literaturii.

ISBN 978-9975-61-777-2

limbajului și literaturii. ISBN 978-9975-61-777-2 ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC
ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC DINCOLO DE TEXT: ELENA UNGUREANU HYPERTEXTUL
ELENA UNGUREANU
DINCOLO DE TEXT:
HYPERTEXTUL
Editura ARC
DINCOLO
DE TEXT:
ELENA UNGUREANU
HYPERTEXTUL
ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC DINCOLO DE TEXT: ELENA UNGUREANU HYPERTEXTUL
ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC DINCOLO DE TEXT: ELENA UNGUREANU HYPERTEXTUL
ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC DINCOLO DE TEXT: ELENA UNGUREANU HYPERTEXTUL
ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC DINCOLO DE TEXT: ELENA UNGUREANU HYPERTEXTUL
ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC DINCOLO DE TEXT: ELENA UNGUREANU HYPERTEXTUL

ELENA UNGUREANU

DINCOLO DE TEXT:

HYPERTEXTUL

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT 3 ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC Chișinău, 2014

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT

3

ELENA UNGUREANU

DINCOLO DE TEXT:

HYPERTEXTUL

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT 3 ELENA UNGUREANU DINCOLO DE TEXT: HYPERTEXTUL Editura ARC Chișinău, 2014

Editura ARC

Chișinău, 2014

Lector: Mircea V. Ciobanu Coperta: Mihai Bacinschi Foto coperta a 4-a: Ellene Mocrii Redactor tehnic: Mihai Dimitriu

Lucrarea a fost recomandată pentru editare de către CȘ al Institutului de Filologie al AȘM (proces-verbal nr. 6 din 25 iunie 2013), fiind declarată câștigătoare la Con- cursul de editare a monografiilor, organizat și susţinut financiar de CSȘDT al AȘM (hotărârea nr. 239 din 26 septembrie 2013; contract de finanțare 03M).

Unele rezultate incluse în prezenta lucrare (din cap. 3) au fost obţinute în urma cer- cetărilor interdisciplinare efectuate în cadrul Institutului de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale al AȘM.

Editura Arc, str. G. Meniuc nr. 3, Chișinău; tel.: 022-73-36-19, 022-73-53-29; fax: 022-73-36-23 e-mail: info@arc.moldnet.md; www.edituraarc.md

© Elena Ungureanu

Ungureanu, Elena Dincolo de text: HYPERTEXTUL/ Elena Ungureanu. – Chișinău: Arc, 2014 (Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”) – 280 p. ISBN 978-9975-61-777-2

811.135.1’22:004.55

U 52

ISBN 978-9975-61-777-2

Dedic TEXTUL: părinţilor şi fraţilor, plecaţi, INTERTEXTUL: surorii mele gemene, HYPERTEXTUL: familiei şi mai ales copiilor mei

CUPRINS

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT

9

1. TEXTUL

13

1.1. Textul ca semn. Textul ca limbaj

13

1.2. Textul poetic ca limbaj absolut

18

1.3. Textul şi -textele

29

2. INTERTEXTUL

51

2.1. Textul ca intertext

51

2.2. Discursul repetat vs discursul liber

63

2.3. Intertextul şi intertextele

72

STUDIU DE CAZ

Grafia, punctuaţia şi „urma” în poezie

76

3. HYPERTEXTUL

98

3.1. Textul într-o nouă eră – digital

98

3.1.1. Metaforele Internetului

102

3.1.2. Pentru o definiţie a hypertextului electronic

105

3.1.3. Trăsăturile hypertextului – trăsături ale webului

112

3.2. (Inter)net-lingvistica

122

3.2.1. Hypertextul – concept al (inter)net-lingvisticii

127

3.2.2. Unităţile hypertextului

131

3.2.2.1. Hypertextemul

131

3.2.2.2. (Hyper)linkul

135

3.2.2.1.1. Linkul și rostul

149

3.2.2.1.2. Linkul – semn al devenirii

154

3.3. Hypertextul şi hypertextele

160

3.3.1. Citatul şi plagiatul hypertextual

160

3.3.2. Referinţa (hyperlinkul) ca paratext

168

3.3.3. Biblia şi biblioteca ca hypertext

179

3.3.4. Wikipedia şi DEX online ca hypertext

187

STUDII DE CAZ

@ – Un simbol al hypertextului

212

Ortogr@fia alternativă

221

Emticonul şi „noua creolizare”

235

POST-TEXT: Noul Turn Babel sau De la homo sapiens la homo hypertextus (linkus)

244

Bibliografie şi webografie

249

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT 9 Cuvânt-înainte sau ANTETEXT Datorită Internetului, umanitatea asistă la o mutaţie

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT

9

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT

Datorită Internetului, umanitatea asistă la o mutaţie radicală a paradig- mei lectură și scriitură. E-mailurile, blogurile, chaturile, reţelele de socializare, mesageria instantanee, camerele de discuţii etc. înlocuiesc formele tradiţiona- le de transmitere a mesajelor; comentariile postate de către internauţi (utili- zatorii de net) în continuarea textelor online fac din ele un fenomen nu doar informativ, ci și interactiv, dinamic, „lichid” și vizibil. Suntem, citim, vieţuim într-un păienjeniș sau într-o ţesătură hypermodernă, în care fire invizibile din reţeaua Internetului leagă textul individual de textele tuturor vorbitorilor lu- mii. Textul electronic – ca obiect de studiu al știinţelor umane – reclamă insti- tuirea unor discipline noi, cu metodologii, tehnici și instrumente de cercetare adecvate, ce se află, deocamdată, în fază de elaborare. Limbajul, intrat de câ- teva decenii într-un nou spaţiu – cel electronic (digital) – tinde să devină tot mai mult limbaj virtual, marcat de caracteristici distincte de cele ale limbajului natural. „Virtual” e un termen ce reclamă el însuși redefinire [Iordache 2010, Aсмус 2005; Mihalache 2002; Kирик 2004]. Actualitatea temei pe care și-o propune prezenta lucrare rezidă în necesi- tatea intrării în atenţia lingviștilor (a umaniștilor, în genere) a două concepte de mare răsunet la ora actuală: intertext (o entitate considerată până de cu- rând exclusiv un concept al știinţei literare) și hypertext (o nouă entitate gene- rată de relaţia limbajului cu tehnologiile informaţionale). Studiul lor comple- mentar și în dimensiune semiotică se datorează faptului că cele două noţiuni se intersectează și chiar derivă una din alta. Interesul sporit pe care îl manifestă specialiștii filologi faţă de noua realitate ce a devenit rapid (în ultimele dece- nii) un „bun de utilizat la scară largă” și, nu în ultimul rând, numeroasele studii apărute în străinătate dedicate acestui subiect ne fac să credem că domeniul în cauză are un mare viitor. Prin prezenta investigaţie ne propunem să analizăm triada conceptuală text–intertext–hypertext, cu aplicare pe texte românești, antrenând în acest scop atât concepte ale știinţelor umaniste (alteritatea, creativitatea, producti- vitatea, semnificarea continuă, originaritatea, dialogismul, relaţia cititor-au-

10

Dincolo de text: HYPERTEXTUL

tor, relaţia limbaj poetic – limbaj nonpoetic (teoria literară), discursul repe- tat (frazeologia și discursologia), textul ca fenomen al culturii (culturologia), grafemul (gramatosofia și gramatologia), iconicitatea (artele vizuale) etc., cât și concepte noi, în special ale informaticii și tehnologiilor informaţionale, pe care le revendică noile tipuri de comunicare, de exemplu: globalizarea, interac- tivitatea, nonlinearitatea, multimedialitatea, descentralizarea, fluiditatea, ano- nimicitatea, granularitatea, hypertextul, hyperlinkul etc. Atragerea în câmpul investigaţional a acestor concepte se explică prin faptul că literatura și mai cu seamă poezia sunt domeniile cele mai deschise către

inovaţie și experiment, iar Internetul cu aplicaţiile sale multimedia permite mai mult ca oricând a vizualiza po(i)etica literaturii (artei), adică procesul facerii/ produceriiacesteia,deundeșioglindaextinderiiasupralimbajului„purșisimplu” (E. Coșeriu). Limbajul poetic (definibil prin funcţia artistică, care îi și conferă statutul de artă), în special cel postmodernist, reanimă toate epocile artistice și intelectuale anterioare, iar activându-le, le oferă șansa de reînviere și repunere în circulaţie, în limbaj, în sistemul culturii. Noile tehnologii informaţionale n-au făcut decât să confirme viziunile unor importanţi teoreticieni atât ai știinţelor exacte, cât și ai știinţelor umaniste (V. Bush, D. Engelbart,

T. Nelson, G.P. Landow, T. Berners-Lee, E.J. Aarseth, M. McLuhan,

J. Derrida, M. Foucault, H.-G. Gadamer, R. Barthes, J. Kristeva, G. Genette,

G. Vattimo, U. Eco, G. Deleuze, F. Guattari, H. Plett, M. Riffaterre,

M.M. Bahtin, I. Lotman, I. Stepanov, G. Kosikov, M. Gasparov, C. Noica,

E. Coșeriu, D. Crystal, O. Ertzscheid, C. Vandendorpe, O. Dedova,

T. Ryazantseva, I. Smirnov, I. Iliin, M. Epshtein etc.). Ideea fundamentală a acestui demers se vrea dedusă, mai ales, din con- tactul limbajului cu tehnologiile moderne, care depozitează și memorează limbajul sub formă de TEXTE. „Memoria computerelor” vine să înlocuiască „memoria vegetală” (U. Eco) (a cărţilor, a tiparului). Textul s-a transformat, în spaţiul virtual, într-un semn cu două dimensiuni: lingvistică și tehnologi- co-electronică, ultima nefiind cunoscută epocilor anterioare. Hypertextul, hypertextemul, textonul, linkul și iconul reprezintă noile structuri tehnologi- co-textuale, pe care lingvistica modernă și le însușește încet, dar sigur. Concept al paradigmei poststructuraliste și postmoderniste a limbajului, hypertextul (electronic sau mediat de computer, de alte tehnologii informa- ţionale) reprezintă forma vizualizată și interactivă a intertextului (la rândul său, Text), accesibil și operabil prin intermediul hyperlinkurilor. Dacă bitul (unitatea informaţională a webului) este oxigenul, apoi hyperlinkul este mole- cula de hidrogen a acestuia. În procesul de navigare a internautului în spaţiul hypertextului/limbajului electronic, cu doar un „clic pe link”, sunt generate noi și noi sensuri, de către toţi internauţii, aceștia intrând în dialogul nesfârșit al (hyper)textelor.

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT 11 Fenomenul discontinuităţii ca formulă definitorie a limbajului poetic postmodernist

Cuvânt-înainte sau ANTETEXT

11

Fenomenul discontinuităţii ca formulă definitorie a limbajului poetic postmodernist l-am regăsit, dus la cote maxime – eclectice, ludice, indecente sau delirante – în limbajul chatului. În ceea ce privește textualitatea electro- nică, am analizat limbajul unor genuri, specii ale mediei electronice (fragmen- te din enciclopedia Wikipedia, din definiţiile lexicografice din DEX online, conversaţii de pe e-mail, postări pe bloguri, comentarii, taguri, conversaţii pe Facebook, exemple de limbaj „chat”, cuvinte cu simbolul @, cu emoticoane etc.), considerate inovaţii generate de spaţiul virtual. Domeniul supus cercetării este extrem de vast și avem certitudinea că aproape toate categoriile cu care am operat merită câte un studiu separat, in- clusiv cele din minidicţionarul derivatelor -textului. Totodată, conștientizăm faptul că multe din afirmaţiile noastre nu numai că vor impulsiona elaborarea unor noi studii, ci și vor incita potenţialii cercetători în direcţia completării unor spaţii (virtuale) virane. Pentru ilustrare, invocăm un singur aspect: semi- otica intertextualităţii se poate considera disciplină deja afirmată, în timp ce semiotica hypertextualităţii e pe cale de a se afirma. Recomandăm această lucrare lingviștilor, literaţilor, semioticienilor, culturologilor, specialiștilor în teoria comunicării tradiţionale și a comuni- cării online, bibliotecarilor, bibliometricienilor, specialiștilor în mass-media electronică, experţilor în evaluarea lucrărilor știinţifice, specialiștilor în do- meniul tehnologiei informaţionale și al dezvoltării societăţii informaţionale, profesorilor, doctoranzilor, studenţilor, precum și tuturor celor care manifestă шnteres în special faţă de comunicarea online, care se arată tot mai acapara- toare în societatea cunoașterii.

*** Aducem sincere mulţumiri tuturor colegilor de la Institutul de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei și de la Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI), precum și consultantului știinţific dr. hab., prof. Gheorghe Popa (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi), dr. hab., prof. Alexandru Burlacu, dr. hab. conf. Aliona Grati, scriitorului și editorului Mircea V. Ciobanu, editorului Iurie Bârsa, dr. conf. Tatiana Cartaleanu (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”), dr. hab. Nelly Ţurcan, dr. hab., prof. Ion Ețcu, dr. Gheorghe Cuciureanu și dr. Igor Cojocaru (IDSI), precum și tuturor celor care au încurajat prezenta cercetare.