Sunteți pe pagina 1din 50
ENCICLOPEDIE EOGRAFICA PENTRU COPII Carol Varley si Lisa Miles Grafica: Fiona Brown, Nigel Reece si Ruth Russell Ilustratii: j Guy Smith, Peter Dennis, Chris Lyon, Peter Bull, Kuo Kang Chen, Wigwam Publishing Services si Chris Shields Cartografiere computerizata: EUROMAP Ltd Alte ilustratii: Mick Gillah si Derek Brazell Geografi consultanti: Rex Walford, Bill Chambers si Margaret Smeaton 4 Ce este geografia? 60 Unde traim? 6 Paméntul, planeta noastra 62 Sate si orase eS 8 Reprezentarea plana a Pamantului 10. Citirea hartilor 66 Agricultura in lume 412. Utilizarea hartilor 68 Mai multe despre agricultura MEE oo... 72 Mineritul 14 Alcatuirea Pamantului 74 Industria energetica 46 Paméntul in permanenta transformare 76 Industria prelucratoare 48 Cutremure gi vulcani 78 Servicii 22 Degradarea terenurilor 82 Cai de transport 24 Oceane 84 Comunicatiile 26 Ape de uscat 30 Tarmuri 86 Resurse 32 Ghefari 88 Poluare se 34 Vremea sl componente | Haiatetumip 36 Urmarirea vremi 92 Harta lumii 38. Tinuturi calde si tinuturi reci 94 America de Nord 40 Extreme ale vremi 96 America Centrala si de Sud 98 Africa 400 Europa 42 Regiuni ecuatoriale 402 Comunitatea Statelor Independente 44 Regiuni de savana 104 Asia de Sud si Orientul Mijlociu 46 Deserturi tropicale 406 Australia si Oceania 48 Regiuni musonice 108 Regiunile polare 50 Regiuni temperate — . EE 7 2 fem pone © sectune dereferinka 112 Statele lumii 54 Rasele umane 116 Glosar 56 Tari bogate si tari sarace 418 Indexul hartilor 58 Populatia 124 Index 2 Geografia este studiul suprafetei Pamantului si _—_zentata printr-o banda de o anumit& culoare, la al locuitorilor acestuia. Aceasta carte vi introdu- inceputul paginii. Putefi consulta cuprinsul de pe ce in lumea geografiei i cuprinde treisprezece sectiuni sau parti. Fiecare sectiune este repre- pagina opusa pentru a vedea care sunt aceste secfiuni si culorile lor. Poe tine Cuvinte importante Unele cuvinte sunt scrise ingro- sat. Sunt cuvinte importante gi sunt explicate in sectiunea res- pectiva a cartii Alte cuvinte au un asterise, de exemplu, cultura*, insemnand cA sunt explicate altundeva in carte. Nota de la subsolul pagi- nii va spune unde anume. area hartilor Exist, de asemenea, 0 sectiune cu hari, intitulata Harti ale lu- mii, Fiecare hart din aceasta secfiune reprezint o anumiti regiune a lumii, cu frile, ora~ sele si principalele ei caracte- ¥ ristici fizice, cum ar fi muntii gi Clvintele ee rdurile. Este aratat si drapelul importan- 3 national al fiecrei tari ae acai Harfile au propriul lor index, ise 3 ices : care incepe la pagina 118. Cand o intilnifi denumirea unui loc *Culturt, $5 anume, putefi sa-l cdutati pe aceste harti si si vedeti exact unde se afl el pe glob. Cum aflati anumite date? La paginile 110-128 exist o secfiune de refering’, pe care 0 puteti folosi pentru a afla o multime de date despre Pamant si despre farile lumii. ‘Aceasta sectiune include un glosar, unde sunt explicati ter- menii geografici. Existd, de a- semenea, gi un index la sfarsi- Puts consst@ ful cdrtii astfel, incat putetiafla hart. ‘cu usurinfa orice informatie. Cuvantul geografie vine din limba greaci, geographia in- semnand ,scriere despre P&- mint”, Este o stiint& de actuali- tate, studiind oamenii si locu- rile, precum si relatiile dintre ameni si mediu, Pamantul si locuitorii sai sunt intr-o permanenti transformare, deci geografia se ocupa si cu aceste transformar. Geografia are dou’ ramuri: geografia fizic’, despre Paméant si locuri de pe Pamant, si geo- grafia umana, despre oameni si modul lor de viatd. Aceasti carte cuprinde multe aspecte ale geografiei, dintre care unele sunt introduse chiar in aceasta pagina. Planeta Pamant Geografia studiaz migcarea Pamantului in spatiu, din care se nasc zilele, noptile si ano- timpurile. Ea ne spune cum ajunge energia de la Soare pe Pamant, ficand posibila viata plantelor si a animalelor. Tipuri de clima Geografii studiaza vremea si schimbirile de clima. Ei pot da prognoza vremii si cerceteaz felul in care clima afecteaza modul de viafa al oamenilor, plantelor si animalelor. Apa si rocile Apa este indispensabila vietii pe Pamant. Ea formeaz o par- te a aerului din jur si acopera 0 mare parte a suprafetei Paman- tului. Oceanele modeleaza ro- cile armurilor, iar réurile sculp- teaza relieful. Studiind oceanele si peisajele, camenii pot intelege cum a evoluat Pamintul, cum se poate el schimba in viitor si care este cel mai bun mod de a utiliza mediul de viaga. Oamenii Geografii studiaz oamenii, modurile lor de viat, asema- nirile gi deosebirile dintre ei. Ne arati schimbirile din cadrul populatiilor diferitelor zone si modul de functionare a diver- selor societati Asezarile Geografia descrie locurile unde traiesc oamenii si explica de ce locuiesc ei acolo. Ne arata cum se dezvolti comunitijile si ce impact au satele si orasele a- supra mediului inconjurdtor. Hartile l Hartile sunt o parte important’ a geografiei, Ele ne arata unde se afla anumite locuri si cum sunt acestea. Ne ajut sa com- pardm diferite locuri de pe Pa- mint si si infelegem mediul | l nostra de viaga. Utilizarea spatiului Geografia ne arata felul in care ‘camenii utilizeaza spatiul geo- grafic pentru a obtine hran’, apa si resurse, precum si care sunt consecinjele activitaii umane. Comunicatiile Geografia studiaz’ cum sunt le~ gate intre ele diferite locuri gi zone ale lumii si modul in care oamenii comunicd si, influenta reciproci dintre sistemele de transport si peisaje. Mediul inconjurator ‘Transformarile din mediul in- conjurator datorate activititilor umane tin tot de geografie. Geografia ne invati eat de fra- gil este Pamantul si cum putem proteja resursele naturale. Populatia globului este in cres- de mult, incat resursele sale _gi de ce trim aga cum traim, tere, iar modul nostru de viata sunt in pericol. ‘Ne explicd lumea in care traim se schimbii tot mai repede. Ni- Geografia este important, de- si ne inva cum s-o folosim in velele de poluare sunt ridicate, oarece ne ajutd si infelegem de mod eficient, cum s-o pastram iar Pamantul se transforma atat ce relieful arata aga cum arati pentru generatiile viitoare. Planeta noastra, Pamantul, este o sferd imens& de roca si metal, acoperita cu ape si sol. Apartine unui grup de noud planete care graviteaza in ju- rul stelei numite Soare. Soarele impreund cu tot cea ce se invarte in jurul su poarté numele de Sistem Solar. Planetele Sistemului Solar se rotesc pe traiectorii circulare numite orbite s1 in Despre Pamant Péméntul se deplaseaza pe orbita lui cu o vi- tez& de 107.200 km/h, Se roteste de asemenea {n jurul propriei axe, o dreapta imaginara care trece chiar prin nordul si sudul Pamantului formand un unghi de 23'/2. Capetele acestei drepte se numesc Polul Nord si Polul Sud jurul propriilor axe. Primele patru _ La jumatatea distantei dintre poli o linie planete de linga Soare se numesc -—~-—imaginardi numita Ecuator imparte Pimantul planete interne, iar dincolo de ele sein emisfera nordic si emisfera sudica. ‘ail planetele extemne. | Venus Jupiter Planetele exteme Paméntul face o rotatie completa in jurul pro- priei axe in 24 de ore (0 zi $1 0 noapte). Rotindu-se in jurul propriei axe, suprafata sa este expusd treptat razelor Soarelui (ziua), seer —Neplun pentru a se intoarce apoi inspre bezna spafiu- oe planeteio, fui cosmic (noaptea). in zona intoars& catre farb a repre: Soare, ia nastere rasdritul, iar la apus, ea este zentate Ins la intoarsa din calea razelor Soarelut. scars. luton 6 Anul si anotimpurile Pamantul face o rotajie completa in jurul Soare~ lui in 365% de zile. Deoarece este inclinat, emisfera nordica este si ea inclinata catre Soare in iunie, iar emisfera sudicd este inclinata c&tre Soare in decembrie. in emisfera inclinata spre Soare este vari, in timp ce in cealaltd este 1arni Doua linii imaginare numite Tropicul Racului TUNIE Razele soarelui cad perpendicu- lar pe Tropicul Racului SEPTEMBRIE Razele Soarelui cad per- encicular pe Ecuator. si Tropicul Capricornului, le nord si sud de Ecuator, marcheazi locul in care razele Soarelui cad perpendicular in iunie si decembrie. in imaginea de mai jos, cele doug tropice sunt reprezentate prin linii punctate. Priméivara si toamna (martie si septembrie), razele Soarelui cad perpendicular pe Ecuator. MARTIE Razele Soarelu) cad per- pendicular pe Ecuator, = oT DECEMBRIE Razale Sook cad perpendicular pe Tropicul Ca- pricornului. Zile lungi si zile scurte Durata zilelor i a noptilor variaza in functie de anotimp si de locul in care ne aflam pe Pamant, Numai la Ecuator zi- lele si noprile sunt egale ca durata pe tot parcursul anului. Sistemul nostru solar este joar o mica parte dint n grup de stele si pla denumit galaxie. in cst miliarde de laxia noastta se jea Lactee. La Cercul Polar de Sud, zilele au 24 de ore in decem- brie, iar noptile au 24 de ore in iunie. Pamantul se invar- te In aceasta directie S in orice alta regiune a lumii, vara zilele sunt mai lungi de- cat iama, La Poli este cea mai mare diferent intre zi si noap- te, ou zile de 24 de ore vara si nopti de 24 de ore iamna. ‘Aceasta linie se nu= este Cercul Polar de Nord. Regiunile la nord de aceas- ta linie au nopt de 24 de ore in decembrie si zile de 24 de ore In iurie, a Le Ecuator zilele $i n0- pile dureazs {ntotdeaune cate 12 ore. Pentru a afla unde sunt situate anumite locuri de pe Pamant, se foloseste un glob sau 0 hart, Globul este o macheta a P&mantului, iar harta arata suprafata Pamantul Meridiane si paralele Niste linii trasate pe glob, nu- mite linii de latitudine si lon- gitudine, ne ajuta sa gisim unde sunt situate anumite locuri. Aceste linii se vd gi pe harti, Liniile de longitudine sau meridianele impart Pimantul in felii, ca pe o portocala. Toa- te liniile de longitudine se in- tilnese la poli. Longitudinea se misoar’ in grade (°). Linia ca- re trece prin Greenwich, An- glia, se numeste meridianul zero. Liniile situate de-o parte si de alta a meridianului zero se masoara in grade longitudi- ne estica sau vestica. Liniile de latitudine sau para- Ielele ne arat unde se afl un loc fata de Ecuator, adic& lati- tudinea 0°. Paralelele la nord de Ecuator se masoara in grade latitudine nordica (’N), iar cele la sud de Ecuator in grade lati- tudine sudic’ (S). Polii sunt situati la 90° latitudine nordic& si sudicd fati de Ecuator. 0? longtudine Unde te afli pe glob? Daca vrei si gisesti locul in care te afli pe glob, va trebui sa-i cauti latitudinea si lon- gitudinea intr-un atlas. De exemplu, Madrid, in Spania, se afla la 40°N, 3°V. Aceasta in- seamni ci se afla la 40° nord de Ecuator i la 3? vest de meridianul zero. Acum urma- Tifi pe glob unde se intersecteaza liniile de latitudine si de longitudine. Pentru o mai mare precizie, in atlas sunt da- te pozitiile in grade si minute (’). Un minut este a saizecea parte dintr-un grad. Pozitia exact a Madridului este 40°25°N, 3°43’V. 8 {(Meridianui zero) — Polul Sud PPolul Nord (20" N) Urmasit lnile p= nd cand aces- tea se inter- secteaza, Ecuator, Maria. anul zero Istoricul hartilor Oamenii au utilizat hi din cele mai vechi tim- puri. Primele harti cunos- cute au fost intocmite de catre babilonieni si egipteni, acum mai P&méntul este impartit in 24 de fuse orare. Fa- 1 acestea, niment in lume nu ar sti ce ord es- te. Ele corespund liniilor de longitudine. Fiecare fus orar are ca or’ oficial sau legal ora meridianului din mijlocul fusului respec- tiv. Desenul de mai jos va arati cum variaza bine de pairu mii de ora oficial in lume. De exemplu, ora oficial ani. Ele se bazau pe de- a localitajii A este 3.00 dimineaya, iar in a- sovierile ficute de Primole hart erau zg4- | Celasi timp ora oficiala a localitatii B este calatori rate pe table Ge Iut 3.00 dup-amiaza. Invatatii din Grecia Antica si-au dat seama ca rota Pamantul este o sferd. Geograful grec Ptolemeu a determinat distanta dintre dou’ Tocuri, studiind pozitia astrelor si adunand informatii de la calatori. Plolemeu 2 Intoomit 2- coasta hart crezandca _| Cailatorind la vest sau la est, si strabitand dife- Europa, Asia —_| rite fuse orare, ceasul se regleaza dupa ora ofi- siAftca erau | cial a fuselor respective, Daca te deplasezi la tinente est mai mult de un fus orar, trebuie sé-ti dai cea- sul inainte, Dac traversezi un fus orar mengiind inspre vest, trebuie sii dai ceasul in urma, in ultimii o mie de ani, mai multi exploratori au cutreierat uscatul si ma- rile pentru a face desco- periri. In 1787 a fost in- ventat teodolitul, un te- lescop prevazut cu un dispozitiv pentru masu- rarea unghiurilor, usu- é z ae rind intocmirea hértilor janul de 180° longitudine se numeste Li- himbare a datei, Locurile situate ‘de aceasta linie sunt cu 24 de Haile realzate de cele situate imediat Ia est de cu ajutorul sate- itu rai fe care portune a suprafetei teresve Azi, intreg Paméntul este reprezentat sub forma de harfi. Hartile se realizeaza din fotografile ficu- te de la mare indltime. Satelitii trimit pe Pamant date despre locuri necunoscute, iar computerele prelucreazi informafiile sub forma de hart. Pe hart chiar, si o suprafafi. -—-mare decat este in realitate, la mica de teren, trebuie desenati _proporfii, inseamna a desena ; mult mai mica decat este in sau a reprezenta la scar. La realitate, A desena o suprafati _desenul mai mic, scara este mai sau un obiect mai mic sau mai mica. te 2 ‘Acest parc a fost de- ssenat de 500 de ori mai Sara 1:100.000 mic decat este inreal= tate, adica, scara aces- tei hart este de 1:500 (unu la cinci sute) Scara acestei harf este de 1:12,000.000. Suprafata respectiva apere de doua- sprezece milioane de or mai mica decét in realita- te. O intreaga (ard ar inca- pea Intr-o astfel de har =e Cunoscdnd scara hati, De exemplu, pe harta din a puteti determina distanta stanga, marginea lacului este L1_tep ropes dintre diverse locuri. Nu Ia 1,7 em de copae, iar scara se 1 fs 1,590 2.090 2.509 —_trebuie decat si masurati hartii este de 1:500. Deci sm} distanta pe hart si s-o distanta reali dintre lac si ‘Scara numerica va ajuta sa inmultiti apoi cu scara copac este 1,7 cm x 500 = rmasuralidistanlele pe harta. hati. 850 cm sau 8,5 m. Semne conventionale O harta la scar mica este ca 0 y TeeeNER perspectiva foarte de sus asu- pra unci suprafete. Daca totul te ar fi desenat asa cum arati in P miagtinos realitate, majoritatea lucrurilor ar fi muit prea mici pentru a putea fi vazute. Y Teen ee Pentru a vedea mai bine toa- 4 agyicol te caracteristicile unei supra- a a fete, cartografii, cei care fac hart, le redau prin simboturi UF Legenda ne arata | numite semne conventionale. semnticaia sim- | Legenda hartii ne arata sem- boluror | Livada foe nificatia acestor simboluri. 10 inaltimea reliefului inaiymea deasupra niveluui Topografii, care studiaz relie- mari (in mets) ful, au echipament special pen- Sectiune transversala tru misurarea inaltimii teremu-——§ 40m _ ff rilor. Ei determina indltimea lor 30 -- ~ fati de nivelul marii. Cel mai = 20m usor mod de a vedea acest 10 = luoru este desenul in sectiune 9m transversala, Nivelul mari Cand cartografii intoomesc harti, Curbele de nivel unese punctele prezinta terenul vazut de la o care au aceeasi indltime. naltime. Acest lucru se face prin curbe de nivel. Curbele de ni- vel unesc punctele de pe hart de la la aceeasi inalfime deasu- pra nivelului mari, Numercle de pe curbele de nivel sau din dreptul lor ne spun ce inaltime reprezinta acestea. Legenda ne areté ce inatime Peunele harti, spatiile dintre _reprezinta flecere nuani curbele de nivel sunt colorate cu diferite nuante. Acestea sunt harti policrome. Legenda {lao m explica ce inaltime reprezinta 30m fiecare nuanti. Cu ajutorul po- 20m licromiei se vede mai usor un- tom de sunt cele mai mari inaltimi. om in cat timp putem strabate o distanta pe jos? Daca iti propui sé faci o plimbare, ai probabil nevoie de o hart pentru a stabili traseul. Utilizand scara hartii si curbele de nivel, poti si-ti dai seama cat timp va dura plimbarea, / Hye 4 : A i | cutee Daca te plimbi pe loc drept, poti masura lungi-_O plimbare pe un deal poate dura mai mult decat mea traseului pe harta, intinzand o bucati de una pe loc drept. Pentru a calcula cu cat dureazi sfoara de-a lungul traseului, Acum utilizati me- mai mult, trebuie sa stim cat de sus vom urea pe toda descrisa pe pagina opusd pentru acalcula _acel deal. Urmariti traseul pe hart. Cand treceti ditanga real. Majoritatea oamenilor merg cu _o curba de nivel, calculati cu cat este mai abrupt vitezi de 4,8 km/h, aga cd impartiti distanta de _dealul, Adunati numerele si pentru fiecare 600 parcurs la acest numar si vefi obfine durata m urcafi, adaugati o ord la timpul de parcurs. La plimbarii. coborire se calculeazi ca gi pe loc drept. ll Cand consultatio harta, puteti determina directia yest W pent rors cu ajutorul unei busole. Forfa magnetica a Paméntului actioneaz& asupra acului busolei ast- ‘a sat. fel incat acesta este indreptat intotdeauna spre cpa nord, Cele opt puncte cardinale sunt marcate 4 pe marginea cadranului busolei. De asemenea, Est 90" cadranul este impartit in 360 de grade (°). Daca 3 oaaric) intoarceti busola in asa fel incat litera N (adica poate fintors nord) sa fie pe directia acului busolei, va puteti Bstfel inca it- da seama de amplasarea lucrurilor din jur. em Naase inieze sire acu Orientarea cu busola si harta busole: Ca si aflati in ce directie trebuie sa mergeti spre un loc pe care nu-l vedeti, puteti folosi o harta gi o busold, determinand unghiul (masu- rat pe hart, in grade) dintre directia nordului = a r 2 5 2 si directia pe care ajungeti (punctul rind instructiunile de mai jos. se afla locul unde vreti sa X). Incercati si voi, urma- = 1. Uitati-va pe hart ca s& ve~ deji unde va aflati si asezati busola in acel punct. Intoar- ceti cadranul busolei pana cénd N (nord) se aliniaza pe direcfia liniilor verticale de caroiaj ale hartii (care merg de la nord la sud). 12 *Forta magnetica 2. Cu harta in maini, rasuciti-va astfel incat acul busolei sa se a- linieze pe directia N (nord). 1- maginali-va o linie care uneste punctul X cu mijlocul busolei. Locul in care linia intersecteazd cadranul busolei aratd directia pe care s-o urmati. 3, Rasuciti cadranul busolei pa- na cand directia de urmat se ali- niaz& cu sageta de pe suportul busolei. Apoi intoarcefi-va ast- fel incat acul busolei se alinia- Zi pe directia N. Mergeti drept inainte, avand grija ca acul sa stea tot timpul pe directia N. Statia| Newton Cum se intocmeste o harta Oricine poate intocmi o harta. Puteti incepe cu harta sau planul camerei ori al gridinii, Tata cdte- va indicatii simple. Mai intai, masurafi cu pasul suprafata respecti- va. Apoi alegeti o scara* a hartii, de exemplu, lcm pentru fiecare pas. Desenati conturul supra- fetei pe o hartie, folosind un ereion si o radier& ‘Acum incercati s va dati seama de dimensiunile si pozitiile obiectelor gi desenati-le. De pilda, dac& faceti planul unei inc&peri, veti desena usi- le, ferestrele si piescle importante de mobilier. + Tipuri de harti Diferitele tipuri de harti au diverse intrebuin- iri. Hartile turistice, de ex. au simboluri ale obiectivelor turistice dintr-o anumité zona. zoologics Piscina Harjile rutiere cuprind suprafefe mari pentru ca oamenii fac adesea caltorii lungi. Tipurile de Grumuri sunt marcate cu diferite culori. Drum prinepal AYN Hartile tematice folosesc culori sau simboluri pentru a arita caracteristicile unei regiuni, de x, rispandirea limbilor vorbite in acea regiune. eI tom ‘p88 Forcast Apoi desenati obiectele mai mici, cum ar fi 0 noptiera sau o planta, La sfirsit, scrieti denumirea tuturor obiectelor pe care le-ati desenat si nu uitafi si mentionati scara utilizata, *Seara, 10 Desenati-le ca si cand le-ati vedea de sus. iecuaen Elvetia | - Pern wmasuta E N\ : [i German B Pat Penta fiiaies E Ii Reto-romana Biblioteca Birou st Pe unele harfi, cum ar fi harta retelei de cai Yo Raft ferate, fiecare parte a traseului este reprezen- Carpet caun AL | | tart print-o linie dreapta. Detaliile sunt elimi- igs nate, iar harfile sunt mai usor de citit. Acum 4500 milioane de ani, Paméntul era o imen- s& sferd gazoasa, Treptat, metalele grele s-au scu- fundat si s-au intarit. Rocile usoare si minerale- le* de la suprafafd, s-au rdcit si s-au solidificat. Pamantul acum 4500 miloane aie Gozele s-€u) transformat in minerale solide. Sectiune prin centrul Pamantului Daca am sectiona Paméntul prin centru, am ve~ dea cele trei straturi: nucleul, la mijloc; man- invelind nucleul si inveligul exterior, mai dur, seoarta. Nucleul are doua straturi. Nucleul intern este alcatuit din fier si nichel solid, iar cel extern din fier si nichel fluid (topit). Mantaua este format din roca. Partea superioa- Tia este o roca semifluida, numité magm&. Scoarfa este cel mai subtire dintre cele trei ‘inveliguri. Daca va imaginati Pamantul ca pe 0 minge de tenis, scoarfa ar fi mai subtire decat un timbru lipit pe ea. Tipuri de scoarta Scoatta de tip oceanic are 0 ‘grosime de 5-10 km. Scoarfa este alcatuita dintr-o muljime de bucife separate, numite placi, care se imbina precum piesele unui mozaic urias. Placile pluteso pe mantaua superioard semifluida. Exista doud feluri de scoarta: de tip continen- 14° “Minerale, 20 ‘Sooarta de tip continental are ‘o grosime de 20-65 km. Metalele grel fierul gi nichelul, au coborat inspre contra! Pamantului Pamantul azi Nuelou extorn Nucleu ny A Placile plutesc pe magma semifluida 4€l, mai groasi, formand continentele si de tip ‘oceanic, mai subfire, forménd fundul oceanic: Scoarfa continentald este alcatuita din granit, 0 roca soar, pe cAnd cea oceanica este alcdtuita din roci bazaltice dense. Foraje si seismografe Magnetismul terestru Nu este usor st descoperim ce se afl induntrul Paméntului,Geo- | Pamantul are proprietati mag- logii, care studiaza rocile, au forat in scoarté pentruaaduna —_| netice, ca si cand un magnet mostre de roci, ins nu se poate fora decét la o adancime | jmens ar trece prin nucleul relativ mici. Pentru a afla ce este dincolo de adan- lui. Capetele magnetului se cimea la care se oprese forajele, geologii studi- numesc poli magnetic az inregistrarile cutremurelor*, adica PUL NET finghete seismografele. In timpul unui cutre- mur, niste vibratii numite unde seis- mice se propaga prin Pamant, schimbandu-si viteza si directia fn functie de tipul de roc& prin care trec (vezi imaginea de mai jos). Studiind seismo- grafele, se poate deduce ce fel de roci exist la diferite adancimi, Polul Sud magnetic, Puteti vedea cum actioneaza forja magnetic a Paméntului cu ajutorul unei busole. Acul busolei, magnetic si el, este atras de forja magnetica a Paméntului, indicdnd intot- deauna Polul Nord magnetic. Cutremur my Atractia gravitationala Gravitatia este forfa de atra- fie dintre lucruri, Datorita ei, oamenii si tot ceea ce fi Propagarea undelor seismice | iconjoard. stau pe suprafata inveligul gazos al Paméantului Atunei cand s-a format Pa- ‘méntul, gazele au migrat la suprafati, alcdtuind un inve- lis gazos numit atmosfera. Fara atmosfera nu ar exista wazosferd viata pe Pamant. Ea confine roel care aung in un strat subtire de gaz numit mosferd (meteorii) se ozon, care filtreazi razele a diunitoare ale Soarelui Stratosfera: avioanele Contine de asemenea si ga- ‘cu reaciie zboara tn a- zele pe care le respirim. cost ivalig, decarece Datorita particulelor de praf ‘neta foarte linia din atmosferi, undele radio Tropostera: eiciieu : Pretend ne 3 propagh infer p ected Termosfera: In acest invelis, particu. lele cu incaredtura elec- tried produc cateodata, noaptea, pe cer nigte lumii anumite aurora gravitajonalaa Gravitafia este mai putemnica in centrul Paméntului. Cu cét ne indepartim de centrul P&- méntului, eu atat slabeste gra- vitatia. De exemplu, gravita- tia este mai slaba pe varful u- ‘nui munte deca la poalele lui. *Cuaremure, 18 Placile tectonice (care aleatuiesc scoarta teres- Margine constructiva, unde wra*) se deplaseaz permanent — se apropie, se (Pibolieisa indepancazn, departeaz sau se incalecd una pe alta. Aceste Pi, cute miscari sunt cauzate de curentii de magma* de sub scoarta. Caldura degajata de nucleul* Paméntului incdlzeste —-Fg4. unde une - jintre plac magma, ficind-o si se ridice saareontss si sa impinga asupra placilor, cealalts migeandu-le. \ Acolo unde plicile se indepartea- zi una de alta, magma fierbinte iese la suprafafa pentru a umple locul respectiv, racindu-se si dand nastere noilor roci. Aceste zone, unde se formeaza noi roci, se nu- mesc margini constructive. Noile roci pot forma pliuri sau cute de-a Iungul marginit placii, De exem- plu, Dorsala Medio-Atlantica, de pe fundul Oceanului Atlantic’, s format in acest mod. a Cand placile se departeaza uncle de altele intr-o regiune, se aduna in alta. Una din placi aluneca pes- te cealaltd, iar placa incdlecata se scufunda in magma, unde pand la urma se topeste. Locul de intalnire al plicilor se numeste fosa. Margine distructiva, Curenti de Marginile acestor plici se numesc unde placile se magma margini distructive. incalecd frerointo Limitele placilor tectonice Harta din stinga arata LEGENDA pozitia placilor tectoni- ce, Miscérile acestor Placa euro-asiaticd MBH} laci au cauzat formarea Place aficand Piece Smcecena || in aceste zone a multora Placa caraibeana sai] dintre lanturile muntoa- PlacaNazca’ as} se ale lumii. Scoarta te- Placa paciics restr este mai fragilé la Flaca aniarcicd | marginea plcilor, de tralana aceea si majoritatea cu- tremurelor 5i a vulcani- Marino +] lor sunt localizati tot constructva aici. Despre acestea pu- hae “*) teti afla mai multe la pagina 18. 16 *Nucleu. scoartd, magma, 14; ocean, 24. Deriva continentelor Placile se deplaseaza foarte in- cet — doar cu cétiva centimetri pe an, suficient ca de-a lungul milioanelor de ani continen- tele sd se indeparteze mult unele de altele, cum se vede pe harta de mai jos. Continentele se afla inca in deriva. In fiecare an, Ocea- mul Pacific se lateste cu 9 em, In 50 de milioane de ani, forma si pozitia conti- nentelor vor fi destul de diferite de cele de azi. *Roci sedimentare, 20 Munti de incretire Multe dintre cele mai inalte lan- uri muntoase ale lumii sunt munti de ineretire. Ei s-au fo- mat cu milioane de ani in urma, dati cu procesul de coliziune dintre plicile de sub oceane. Sedimente Cand o plac& alunecd sub alta, ai bbucati de roca (sedimente) se clor acumuleaza pe fundul oceanic. Treptat, cdldura si presiunea transforma sedimentele in roci sedimentare solide Himalaya, Anzii si Alpii sunt munti de incretire. Uni munti, cum ar fi Muntele Everest din Himalaya, continua sa se inalte in acest mod. Scoarta sub presiune fn timp ce presiunea ,constru- ieste” la suprafatd, rocile mai fragile din crustd se pot fisura sau crapa. Fisurile din roci se numesc falii. Porfiunea dintre doua falii se poate inalta sau afunda intre a- cestea. Cand se inalta, se for- ‘meazi horsturi sau munti bloc. © portiune joasa intre dowd horsturi se numeste graben. Cel mai faimos graben este Rift Valley din Africa de est. Valea Rinului din Germania si Valea Morfii din Statele Unite sunt de asemenea exemple de graben. Cute simple in unele locuri, curentii mag- matici de sub crusta se intal- nese. Presiunea care apare acti ‘oneaz asupra crustei, ficdnd-o sii se indoaie gi sé formeze cute ca cele de mai jos. Cute culeate, ‘Curenti i. de magma cou sens opus. unde siratele de roci ie Cute deversate, unde stra- meaza tele de roc! se Inciina usor. pli. 4 7 La marginea placilor tectonice are loo-o acti- vitate foarte lenta, dar cateodata tensi- unea acumulati cauzeazi cutremure dramatice si eruptii vulcanice. Cutremurele se produc acolo unde doua plici aluneca una peste alta, iar marginile lor se intrepaitrund (imbucd). Se naste o tensiune foarte puternied, pani cand una din placi cedeazi, generdnd 0 migcare brused care face Paman- tul sf se cutremure. Locul propriu-zis unde rocile se mised este situat la 5-15 km subteran i se numeste focarul cutremurului Locul de la suprafata, situat direct supra focarului, se numeste epicentru. Vibratiile unui cutremur se numese un- de seismice. Ele sunt mai puternice in fo- car si isi pierd din intensitate pe masura ce se indeparteaza de acesta, lea (imbues). inregistrarea cutremurelor Cei ce studiaza cutremurele se ‘numese seismologi, iar instru- mentul de masurare a undelor seismice se numeste seismome- tru (seismograf). Acesta are un. tambur care se invarte si o penit suspendati, fixati pe o greutate. In timpul unui cutremur, tambu- ral se misc&, iar penita traseaza pe el 0 seismogama. awa pk t Greuates GES, wae Shine a Focar, un- de placile se Intrepatrund| hiar si undele seismice produse de un cutremur slab pot fi detectate in partea opusa a lumi Masuri de precautie Seismologii incearca si prevada unde si cdind se pot produce cu- tremure, pentru a-i putea preveni pe oameni. Uneori, cutremurele pot fi stopate prin injectarea de api in roci reducdnd tensiunea dintre placi. $i o mic& explozie poate face plicile s& se indepar- teze una de alta, inainte ca prea mult& tensiune s4 se acumuleze Masurarea cutremurelor Exist dowd scari pentru ma- surarea cutremurelor. Seara Richter masoara intensitatea undelor seismice. Scara Mer- calli, ilustrata alaturi, masoara efectele cutremurelor asupra oamenilor si cladirilor. Un cutremur slab poate fi mai periculos decat unul pu- ternic daca se produce intr-un ras cu multi oameni si multe cladiri 18 *Marginite placilor 16 ‘Seara Mercalli 4-2 Viral abia perceptible 34 Vibrafil care migca ~~ obiectele suspendate 3A, 7 : Perse wa Obiectele cad, cladirile sunt usor avariate, homutile caselor se prabugesc, lumea intra tn panica. Multe case gi cladiri cedeaza ‘eo a Pamantul se crapa, clad {fle sunt complet cistuse, Ce este un vulcan? in lume exista aproximativ 600 de vuleani Majoritatea se afl la marginea placilor tec- tonice, unde magma fierbinte din interiorul Paméntului se ridicd si iese la suprafara. Un vulcan tipic este ca o movila uriasa, cu un cos de alimentare in jumatatea de sus si cu un rezervor magmatic sub acesta. De ja rezervorul magmatic mai pot pleca $i al- te canaluri numite dyke si sill. Cand presi- uunea se acumuleaza in rezervorul magma- tic, un amestec de magma si roca solidi, adica lava, isi face loc spre suprafata, iar vuleanul erupe. Daca lava este foarte vascoasa, se poate solidifica in cos, formand un dop. in final, din cauza presiunii, acesta ex- plodeaza, aruncand in aer bucati de rock numite bombe vulcani- ce, Dacé lava este mai fluida, eruptia este mult mai linistit La erupfia unui vulean, lava se transforma intr-un strat solid. Vuleanul creste odat cu numa- rul straturilor. Lava dens’ par- curge un drum scurt inainte de a se solidifica si formeazi un con vuleanic abrupt. Lava fluida parcurge un drum mai lung si formeaz vulcani care erup ugor (vuleani latenti).. Activi sau stinsi? Vulcanii care erup regulat se numese vulcani activi. Vulcanii care au erupt candva, dar nu vor mai erupe niciodata, se numese vulcani stingi. Este dificil de apreciat dacd un, vucan este stins definitiv. in 1973, de pilda, vulcanul din insula Heimaey, de langa Islanda, a erupt si a distrus 300 de cladiri. Deoarece nu mai erupsese de mai bine de 5000 de ani, toata lumea credea cé era un vulcan stins, Apa fierbinte Apa subterana inedlzita puter- nic de magma se ridicd, fagnind la suprafafa fie sub forma unui jet de apa fierbinte, numit ghei- zer, fie ca jet de abur numit fu- marola. Gazele care ies la su- prafaté prin cenusa vulcanica, Picdnd bulbuci, formeaz’ vul- cani noroios. » 6 “Vulgan 2. ynoroios Bomba ‘vuleanic& Straturi de conus, Dy 29u8, ie roclastite si leva Vulcani subacvat Multi vulcani se afla sub apa Unii devin atat de mari, incdt ies la suprafata, formand noi insule, Islanda este o insula vulcanicd si se extinde cu fie- care noua eruptie Scoarta Pamantului este alcdtuité din roci, Unele sunt vechi de milicane de ani si in permanen{& se formeazi noi roci. Exist trei categorii de roci: roci sedimentare, roci metamorfice si roci magmatice, Uscatul este erodat tn rial fragmente, Vulcan Rosi sedimentare Reciclarea rocilor Rocile vechi sunt erodate, iar din sedimentele lor se formeaza noi roci, astfel ca rocile se reciclea- zA permanent. Noile roci sedimentare pot rimane ingropate milioane de ani. in acest timp, ele pot fi supuse unor presiuni sau temperaturi mari, 20 © *Scoarta, 14; rezervor magmatic, vuleani, 19. Creta este Rocile sedimentare se fermata cin formeazi din fragmen- oon te de roca, plante si a- oe nimale aduse de ape sau de vant. Acestea Marnete se depun pe fundul sunt argie oceanelor in straturi Inez Sedimentele din stra- turile de jos sunt put- emic presate si se Serene: transforma cu timpul fragments in roca solida. de roca Memura. = Rocile metamorfice gio oroct 574) sunt roci modificate de sedimentara fF" "F=f caldura sau presiune: din colcar, (fax, fie supuse unor tempe- raturi mari in apropt- ¥ erea unui rezervor magmatic, fie puternic presate de miscarile Sisturile crustei. Unele roci au grezosse devenit foarte dure, raamnertall altele s-au aranjat in formata cin straturi sau sisturi gresie Granitul Rocile magmatice se cate cel mal formeaza prin racirea ae si solidificarea mag- magmaticl mei. Daca magma se extrusiva riiceste in interiorul Pamantului, ieu nas- tere roci magmatice intrusive. Dac mag- ma iese 1a suprafati Bazattul prin vulcani si fisuri este 0 1008 ale scoarfei, di nastere megmatics rocilor magmatice ecruali. extrusive. dand nastere rocilor metamorfice, sau se pot topi si solidifica din nou pentru a forma roci magma- tice. Mai devreme sau mai tarziu, migcarile scoarfei vor aduce rocile din now la suprafata, iar procesul va reincepe. Ingrediente minerale Bucata de grant, Mineralele sunt ingredientele de baz din compozitia rocilor. Unele roci sunt alcatuite dintr- un singur tip de mineral, insa majoritatea rocilor au in compo- zitie doua sau mai multe mine- tale. Granitul, de pilda, este al- cAtuit din cuarf, mica i feld- spat, Daca studiati cu lupa 0 bu- cata de roc’, putei vedea dife- ritele minerale constituente. Granit sub lupa Parfle albe sunt cin cuart. Parfle negre sunt din mica, Partie roz sunt din feldspat. Comori din adancu: Mineralele pure, valoroase, pot fi gisite in roci. Multe au for- me neregulate, unele formand filoane in fisurile din roca. Dacd au suficient spatiu, unele minerale formeaza minunate cristale angu- lare. Forma cristalelor difera de la mineral la mineral, Filon de tureoaz Mineralele din jurul nostru Mineralele se extrag din subte- Mite artic ran si au multiple intrebuinfari, _confin bari Tata céteva exemple. care arde cu flacara verzuie, Capetele chibri- turlor ge fac din Minele creioanelor suf care se a- contin graft care lasa prinde usor. | Ce sunt fosilele? Fosilele sunt resturile unor plante sau ale unor animale care au trait candva conser- vate in straturile Paméntului, Fosilele se formeaza cand plantele si animalele moarte sunt acoperite de sedimente si sunt incorporate in roca. Planta sau animalul poate rimdne intreg, dar, de obi- cei, se deteriorizeaz’, iar spatiul gol este umplut de minerale. Fosiiele ne dezvalue ce vetai au teat pe Pa. Sarea de bu- catirie este tun mineral rnumit halt. Rocile din natura sunt expuse intempe- Produsele dezagregarii riilor vremii (ploi, variagii de tempera- 5 turd ete.), ada aes degradairi conti- ol ale ons nee nue, prin dezagregare i descompune- eer se este Boca bo cuinticd, in ce in ce mai mici. ‘Apa care patrunde in fisurile roci- Rocile se desfec a lor ingheat, marindu-si volumul. Inblecur mer fy Treptat, rocile crapa si se desfac ie ae in bucai. Acest proces se nu- meste dezagregare Dezagregarea este mai rapid i ascutite de in tinuturile unde temperatu- " grohotis, se ra ured si coboara des sub HET 5 Sareunke punctul de inghef, adica la a ‘i pet Poli, pe varfurile munti- jpn egi ‘ (p)wsigu, proces lor si in deserturi*, oN ok Se Pilorogen uml exfoliere. ‘Apa de ploaie si apa din sol sunt acizi slabi care dizolva suprafata rocilor peste care trec, Acest proces se numeste des compunere chimica. ‘Apo! bucéiile Unele tipuri de roci se dizolva mult —_| respective se ‘mai usor decat altele, in functie de | transforma in constituentele lor minerale*. De piatrig $1 nisip. asemenea, rocile cu multe fisuri ‘ sunt mai expuse dezagregarii gi descompunerii chimice, de- ‘oarece apa se strecoaré mai ‘ugor in ele. Pietrigul si nisi- pul se transfor ma in particule Aceste paricule devin din ce In ce mai mici. Solul si rocile Stratul de la supratat aatuit din restur de plante in profilul sau, solul con- ee tine particule de roci de- gradate, ca argila si nisip- ul, sau minerale, ca mag- neziul si calciul, Acestea sunt amestecate cu aer, a- pa, materie animala si ve- getala in descompunere. Daca stpati in sol pana dati de roca, veti vedea cd solul are cateva stra- turi sau orizonturi. Orizontul superior, unde resturile organice se escompun si se amestecd ‘cu mineralele din rocé. Orizontul inferior, alcatut din roca degradata si putiné rmaterie organica Roc nealiorats, numita roc parentala 22 — *Desernuri, 46; minerale, 21 Degradarea rocilor si relieful Procesele de degradare diferd de la roca la roca. Cateodata, rocile pot fi identificate prin studie- rea modului in care se degradeaza si a formelor de relief care se nase astfel Rocile magmatice* ca granitul sunt foarte dure si se degradeaza incet, pe end rocile din jurul Acolo unde paraiele dispar in subteran se Pavaj Tormeazé scobituri adangi, numite insurgente, —calcaros Degradarea constructiilor ‘Nu numai relieful se de- gradeaza, ci si cladirile gi statuile din piatra, Ne putem da seama de efectele degradarii com- parind pietre funerare de vechimi diferite. Datele ‘incrustate in ele ne arata de cat timp au actionat asupra lor ploaia $i inghetul “Dyke, 19: raci magmatice, 20; rezervor magmatic, slur, uleani, 19. lor se degradeazi mult mai repede. in vecinita- tea vulcanilor stinsi*, rezervoarele magmatice* solidificate, numite batolit, apar in relief ca uri- ase movile. Sillurile* si dykurile* se constituie in mici creste sau cute, iar pe dealuri rman gra- mezi izolate de blocuri granitice, numite tor. Cute de roca “ac. Rocé magmatica Roca mai moale Rocile ca si calcarul contin un mineral numit calcit care se dizolva usor. Apa de ploa- ie si apa subterand patrund repede in calcar, sapand pesteri in subteran. Fisurile din roc se marese sub forma de diaclaze. Acestea separa blocurile calcaroase care aledituiesc pavajul calcaros. ‘Statuia Regine’ Victoria din Londra s-a degrad: atat de rau, Incat ia ccazut nasul si a trebuit Tnlocuit. Morminte degradate Aproape trei sferturi din suprafata Pamantului este acoperita de apa, din care peste 97% se giseste in cele patru mari oceane: Pacific, Atlantic, Indian i Arctic. Cum s-au format oceanele? Oceanele n-au existat dintotdeauna, Cu mili- cane de ani in urma, Paméntul era o sfera de roci fierbinte. Suprafata lui era acoperita de vuleani* activi, ale ciror eruptii degajau can- tititi enorme de gaze, inclusiv un gaz. alcatuit din particule de apa, numit vapor. In cele din urma Paméntul s-a racit, deter- minand racirea vaporilor de apa si reintoar- cerea lor pe pamant sub forma de plot toren- fiale. Aceste ploi au durat mii si mii de ani, umpland treptat toate scobiturile de pe su- prafaja Paméntului, formand mirile si oceanele. Relieful bazinelor oceanice Cele mai putini adnci parti ale oceanelor sunt platformele continentale care se inclin’ domol in apa. Urmeazd un abrupt, numit povarnis con- tinental, care duce la fundul oceanic sau campia abisal, Cele mai spectaculoase forme de relief de pe Pamant se afla pe fundul oceanelor: gropi adanci numite fose* si creste imense numite dorsale*. Unele se intind pe mai bine de 60,000 km. Platforma continental. Aici adancimea oceanului nu depaseste 180 m. Sub oveane, scoarta* te restr este mai subtire si mai fragila, de aceca in punctele de rezis- tenfd scdizutd apar vulcani. Exista, de asemenea, munti submarini care pot avea indl- timi de pana la 1.000 m, Unii dintre ei, numiti guyote, au fost treptat trunchiati de migcirile apei de deasupra. 24 *Scoarta terest, 14; fose, dorsale, 16; vulcani, 19 Migcarile apei Apa oceanelor este intr-o permanent migcare sub forma de curenti, valuri si maree. Curentii se depla- seaza sub forma de cercuri uriase. Ei sunt cauzati de vanturi (circulatia gene- rald a atmosferei*) gi se abat spre dreapta in emi- sfera nordica si spre stan- ga in cea sudica datorita Totatiei Pamantului. Valurile sunt formate de vantul care sufla la suprafata apei, Apa nu se deplaseaza odata cu valurile — se ridica sub forma de creste care apoi coboara intr-o migcare circular perma- nent, De aceea un obiect care pluteste pe apa se ridica si coboara odata cu valurile, ins nu se deplaseaza, ht Mareele reprezinta ridicarea si coborarea nive- lului marilor. La flux nivelul apei creste, iar la reflux apa se retrage. Mareele se datoreaza atractici gravitationale* exercitate de Soare si de Luna asupra apei marilor si oceanelor. Cand Soarele gi Luna sunt e aceeasi line, alractia Soarelui se insumeazé cu cea a Lunii, dand nastere ‘mareelor inalte sau apelor vii, Acestea se produc o dala la doua saptamani Cand fore de atractie a Soa- relu' se opune celei a Luni, diminuandu-i efectul, maree- le sunt minime, numindu-se ‘ape moarte sau maree de cuadratura, Acostea se pro- duc tot de doua on pe luna, in alternanta cu mareele inalte, *Circulajia generala a atmosferei, 34; gravitate, 15. Stratificarea apei Temperatura oceanelor variazi in functie de adan- cime. Stratul de apa de la suprafati este cel mai cald, find inealzit de razele Soarelui, Miscdrrile apei, adica valurile si curentii de suprafata, fac ca apa mai calda din primul strat si se amestece cu apa de dedesubt, si ast- fel se incalzeste si cel de-al doilea strat numit strat de amestec. Sub el nu exist miscari ale apei, dg aceea apa este rece. fn cele mai adanci locuri din oceane — fose ~ apa este rece ca gheaja si nu patrunde nici un pic de lumina. STIATI CA Cea mai mare adancime se intalneste in Fosa (Groapa) Marianelor din Oceanul Pacific: 11.034 m. Muntele Everest ar incApea in ea cu totul, fara si-i ias& varful. Col mai adanc nivel 41.000 m Valuri uriage Cutremurele, alunecirile ¥ de teren si eruptiile vul- one canice pot genera valuri uriage numite tsunami. Acestea (uneori gresit denumite valuri de ma- ree) pot depasi 60 m s indiltime gi au viteze de peste 800 knv/h. Tsunami sunt cel mai intalnite in Japonia, venind dinspre Oceanul Pacific Apa poate fi in stare lichida, solida (gheata) sau Ape dulci gi ape sdrate {Shima Safe apa fe deplveoed dips oceane | AP8Arilr confine can nsemnate de ae ia m sare sau minerale*, Acestea nu se evapora o- dati cu apa, de aceea apa de ploaie nu este inspre uscat si inapoi, fenomen ce poartd numele de cireuitul apei in natura. Datorita caldurii Soarelui apa din ocean se transforma in vapori_ | SArat acicd, este dulce. Animalele si plan- prin procesul numit evaporare. Vaporii sunt pur- | tele de uscat mu pot trai cu apa sara deci {afi de vanturi pe uscat, unde cdnd se ricesc prin | Te7ervele de aps dulce sunt foarte impo condensare cad sub forma de ploaie sau zipada. perusodl ‘Apa cade sub Caldura Soarelui forma de ploa- face ca apa s& fenl zap se evapore, \Vaporil de ap se racesc ise condenseaza, ‘ Zapada $i Min ) oheata se a Tee Aga de ploaie seins pres _ C4nd ploua, o parte din apa se aduna la filtreaza in pammant... suprafata si se evapora inapoi in aer. O alta parte se infiltreaza in sol st este preluata de ‘sau Se evapora: plante care o elimina apoi prin frunze, sub forma de vapori. Restul apei se intoarce in ‘oceane, sub forma de réuri sau se acumu- leazit in pamént, sub forma de apa frea- tied. ssau curge In pa- rale si raur. ale se foumeazl in seobitar us sc Cae ature umplute de apa paraielor si rurilor. La ‘Apa curge din lac. randul lor, raurile se pot alimenta di Lacurile sunt foarte importante, deoare ele se umplu atunci cdnd ploua si a nu se produc inundatii. Pe ele alimenteaza raurile, imy ele industriale sau agricole. apa provine, in cea mai mare parte, din acuri artificiale numite lacuri de acumulare. a se formeaza prin construitea de baraje ca~ ilesc apa raurilor. In unele zone, cursurile pA si acumnularile sunt folosite pentru produ- rea energiei hidroelectrice (hidroenergie*), Nivelul apei Nivelul apei subterane se nu- meste strat acvifer. In regiu- nile cu precipitatii abundente. stratul acvifer poate fi aproape de suprafafa, iar oamenii pot sipa puturi (fantani) pentru a ajunge la el Cand un strat acvifer este inter- sectat de 0 vale, apa incepe s& curga la suprafata sub forma unui pardu. In perioadele lungi de seceti, stratul acvifer scade, iar puturile si paraiele pot seca, ut (fantana) Deranjarea echilibrului ap Cand oamenii transforma mediul natural, pot deranja echilibrul apei si astfel unele terenuri sunt inundate, iar altele devin aride, De pild’, prin construirea ora- De Apa se sour selor, pamantul este acoperit cu un / imoewtat strat de asfalt si beton. In loc sé / i beton. se infiltreze in sol, apa de ploa- ie se scurge direct in rauri. Astfel, nivelul apei subte- rane scade, iar raurile pot produce inundatii in timpul ploilor torentiale. Prin canalele de drenaj, apa ajunge ‘in reteaua de ca- nalizare $i apoLi Frunzele elimind vapori de apa. Deftisarea padurilor poate cau- za probleme. Greutatea picditu- rilor de ploaie si presiunea roti- lor de tractor pot face solul im- permeabil. Astfel apa se scurge [a suprafaa, spaland cantitatt semnificative de sol f ‘Apa curge din rigole _¥— incanalele de drena| KM wasn sont | Echilibrul apei poate fi deranjat si dacd se planteaza paduri aco- lo unde nu existau inainte. In- veligul de frunze micsoreazi cantitatea de apa care ajunge pe sol, in timp ce radacinile absorb apa din sol. Permeabilitatea rocilor Unele roci au fisuri prin care apa poate trece. Roci- le poroase contin spatii mici, numite pori, care se pot umple cu api. Rocile prin care apa poate trece se numesc roci permeabile. Rocile prin care apa nu poate trece se numesc roci impermeabile. Gresia este 0 roca poroasa Calearul este © roca fisurata Argila este impermeabila. Daci deasupra unui strat de roci impermeabile se afl un strat de roci permeabile, apa se infiltreaz& pand la stratul impermeabil. La locul de intalnire al celor doua straturi de roci apar izvoare. Rocipemeatie @ STIATICA ...? Daca oamenii extrag can- titati mari de apa din subteran, pamantul se poate lisa. Aga s-a intamplat la Pisa, Italia, in anii °60, ducdnd la inclina- rea considerabila a faimosului turn. E me fins g in drumul lor, réurile desfigoard cateva activitati importante: eroziune, transport si depunere. Prin eroziune permanenta se creeaza vaile, iar materi- alele erodate de pe suprafafa uscatului (inedreatu- ra rdului) sunt transportate citre mari si oceane Raul are nevoie de energie pentru a-si croda al- bia si pentru a transporta particulele de roca sau sedimentele. Cu edt un rau curge mai repede, cu atat are mai mult energie. Viteza de curgere este mai mare in albii inguste si netede. Dacd albia se liteste si are asperitafi pe fund, raul incetineste gi is pierde din energie. Astfel, neputénd sé-si mai transporte intreaga incarcaturd, prin depunere, 0 parte din sedimente raman pe fundul albiei. Cum se produce eroziunea? Raurile isi erodeaza albiile in mai multe feluri Datoriti presiunii mari, apa patrunde in fisurile sau imbindrile dintre roci, desprinzdnd fragmente de roca. Acestea sunt duse la vale, cu alte frag- mente de roca ce se ciocnesc si se erodeaza reci- proc. Unele roci se dizolva in apa. Cursul unei rau Raurile izvordsc din munti sau dealuri si curg pé- ni [a oceane $i mari. In cursul superior, raul cur- ge repede si sap vai in forma de V. Inainte de a se varsa in mare, panta de curgere este domoala, iar albia este larga. in regiunile joase, réul face niste bucle numite meandre, Viteza de curgere este mai mare la ex- tremitatea buclei si mai mica in interiorul ei. 28 Albia unui rau rapid Un rau rapid erodeazs gi transport rocile. Abia unui rau lent ‘Se desprind gi alte fragmente de roca ‘Apa dizolva ‘Apa patrunde Unele roc In fisuri Eroziunea cea mai puternica se realizeaza in a doua jumatate a malului concay, iar in malul con- vex are loc depunerea (aluvionarea), De-a lungul timpului, meandrele se extind, cre- and lunca. Cand meandrul este foarte strans, prin gatuirea acestuia, raul isi poate indrepta cursul Vechea meandrd, separata acum de cursul raului, se numeste beleiug. Meandré Gatuirea lzolarea stransa ‘meandrului belciugului Cascade si repeziguri Cascadele apar acolo unde raul traverseazi roca moale. Raul erodeaz aceast roca, formand un prag, Apa in cddere sapa o groapa la baza acestei trepte, numita marmit de eroziune. La baza cascadelor, forta ero- ziunii este extrem de mare, Bazine de drenaj Raurile sunt alimentate de o refea de cursuri mai mici de apa, numite afluenti. Supra- fata de teren drenata de un du se numeste bazin de dre- naj. Privite de sus, acestea sunt de trei tipuri. provocand impingerea spre amonte si eventual prabusirea pragului eroziune regresiva. Astfel, de-a lungul timpului, apa sapa vai adinei numite : chei sau defilee. De exemplu, | cascada Niagara, de la granita dintre SUA si Canada, sapa in roc cam | m pe an, sculptand nigte chei de 11 km tungime. Daca pe fundul albiei rocile Drenajul dendritic, sub forma ramurilor unui copac, se face acolo unde terenul este format dintr-un singur tip de roca, dure alterneaza cu cele moi, acestea din urma sunt erodate mai repede, forméndu-se praguri, Porfiunile unde raul trece peste aceste praguri se numese repeziguri sau cataracte. Jetul puteric sap8 aici. Drenaj rectangular, unde afluentii sunt perpendiculari, se formeaza cdnd exist fasii de roci diferite. Paraiele curg de-a lungul zonelor mai slabe de imbinare a rocilor. me A | << } Depunerea materialelor are loc mai ales la var~ sarea raurilor in mare. Dac sedimentele se depun mai repede decat sunt duse in larg, se formeaza o delti, Strabatind delta, raul se desparte in mai multe brate. Delta Nilului din Egipt si delta fluviului Mississippi din SUA sunt cele mai faimoase delte. Drenajul radial, cand aflu- entii curg sub forma unor ra- ze ce pleaca din acelasi loc, are loc acolo unde rocile au fost ridicate intr-un dom, 29 Tarmul, adica locul unde marea intalneste uscatul, es- te permanent modelat de migcarea valurilor. De-a lun- gul timpului, valurile pot sculpta forme de relief spectaculoase. ‘Valurile sunt de dows ti- puri, Valurile distructive care erodeazé t&rmul sunt inalte si se formeaza de obi- Groié, dinde marea a erodat prnt-o fs Retragerea tarmurilor Falezele (farmurile inalte) sunt erodate mult mai repede a baz, unde valurile incar- cate cu nisip si pietris se iz- bese cu putere, desprinzind Ducati de material din faleza, De asemenea, apa patrunde in fisuri, desprinzind bucati de roc, sau dizolva unele roci cum ar fi calcarul. cei pe timp de furtuna. Ele se izbese de arm si trans- porta in larg nisipul, bucatile de roca si alte materiale desprinse din frm. Valurile constructive sunt domoale, fiind valuri de vre~ me buné, i construiesc tar- mul, Ele transporti nisip $i pietris pe care le depun la farm. Promontoriu din roca dura Cand bolta unui arc se prabu- geste, ra mane un turn de ae ‘Scobiturd f&- ccutd de valuri in timp, valurile sapa la baza falezei, crednd scobituri, iar ‘in cele din urma frontul fale- zei se prabuseste. Valuri distructive Materialele erodate sunt duse in larg Valuri constructive Meterialele sunt depuse ia farm. Eroziunea tarmurilor Valurile erodeazii rocile moi mai repede decat pe cele dure, de aceea tarmurile alcatuite din diferite tipuri de roci sunt erodate inegal. In rocile moi, apa sap goifuri, pe cand cele ‘mai rezistente raman ca sténci izolate si promontorii, Locurile de slaba rezis- tenfa, ca fisurile, sunt e- rodate mai repede decat roca din jur, tar marea sculpteaza grote. Jetul de apa care se izbeste de tavanul grotei il erodea- ZA cu timpul, formand sufluri, Cand valurile a~ tac un promontoriu, se formeaza grote de am- bele parti ale acestuia, iar cu timpul grotele se intalnesc formand arcuri de abraziune. Faleza ajun-, gea nfl pana aici ——™ Piatforpa do ee abrasione Faleza se retrage treptat, li- sand la baz o suprafaté intin- sé numita platforma de abraziune. Deriva litorala Valurile pot transporta materialul de-a lungul _fi transportate pe distante enorme de catre de yarmului, datorita derivei litorale, mai ales riva litorala, pana c4nd unghiul farmului se acolo unde valurile ajung la firm sub un unghi. chim, de exemplu, intr-un golf sau la gura Apa nu se retrage in direcfia de unde a venit, ci unui rau. In aceste locuri apa este mai adanca, urmeaza o traiectorie in zig-zag, iar odatd cu ea _energia valurilor slabeste, iar materialul trans- si materialul pe care il transporta. portat de ele este depus la fund. Cénd acesta se Acoio unde vantul sufld mai tot timpul din acumuleaz, poate aparea la suprafata, rezul- aceeasi directie, nisipul si pietrisul din apa pot _tand formele din imaginea de mai jos. XN ltorale Nisipul gi piotrigul se acurnu- leazé la gura unui réu seu de-a latul unui gol, farmand tun eordon iitoral (Cénd cordon! literal baricadeaz& (inchide) golful se numeste bara.” Pentru a impiedica deplasa- rea materialului plajelor, oa- | acumularea a2 ‘menii construiesc bariere per- | apa din spatcle pendiculare pe firm, numite | barei se numes- pinten | a C&nd cordonul litoral se unegte cu 0 insula, heisk Se numeste tombola. —% —a> Plajele | | _Nisioul adus pe uscat in tim- Plajele se formeaza din nisip La extremitatea plajei se poate _ _—— pulrefluxului poate forma gi pietrig adus de mare. Piet- _afla un sir de bolovani azvar- ae eee sSpatels plete. rele mai mari sunt azvarlite liti acolo pe timp de furtund. com" aiangs mai in spate in timpul fluxu- Cu ct materialul din care este ye Pitre de ms- Iu, iar cele mai mici sunt ale&tuitl plaja este mai grosier, tel medi depuse in fafa lor de catre cu atat plaja este mai inclinata 4 contracurent, sau abrupta. iP 31 Gheata acoperd 10% din suprafata uscatului si se giseste in principal in Groenlanda si Antarctica, in jurul Polului Nord si a Polului Sud, precum si in muntii inalti, in istoria geologica a Paméntului au existat perioade lungi, numite perioade glaciare, cind era atit de frig, incat o mare suprafafé a uscatu- lui era ocupata de calote glaciare. Ultima perioada glaciara a inceput acum 2 milioane de ani sia durat pana acum 10.000 de ani, desi in acest ristimp au fost si perioade mai calde, cand gheata s-a topit in unele locuri. S-ar putea ca intr-o 2 sa inceapa o alta perioada glaciara Aceasta hart arata suprafetele acoperite de ghefuri in timpul perioadei glaciare gi pe cele ocupate de ghefuri in prezent. Deplasarea ghetii Acolo unde este frig, se acumuleaza straturi de zapada care se transforma in gheaf’. Datorita gravitatici* sau presiunii se formeaza un ghetar, adicd gheat& care curge incet. ‘Cea mai inalta parte a unui ghetar este zona de alimentare, unde noi straturi de zapada se transforma in gheata. La baza ghetarului se afl zona de ablatie, unde gheata incepe si se topeascii. In timpul de- plasarii, in gheata apar crapaturi numite crevase. In general ghefarii nu depasesc 2 km lungime. Exista totusi, unii mult mai lungi, ca de pilda, ghetarul Vatnajokul din Islanda, care depageste 100 km lungime. Zona de ablatie Pf: care se Ghe Seriotiturite topeste preia Jungi arata a grohotigul. roca a fost an erodata de ii tun gheter. 32 saravuayie, 15 Debrisul scrijoleste roca de la baza. LEGEND, - Gheata i perglac. fm Cheats azi Gheata si z8- pada proaspata Zona de alimentare Crevase Aes 5s de roca desprinse de pe sol Ghetarii ero- deaza roca peste care se deplaseazi. Stratul de gheata de la baz antreneazi buciti de roca, numite debris (grohotis), cand ghetarul incepe s& curgé. Aceste fragmente de roca incorporate in masa ghetarului netezesc $i scrijelesc suprafata . Yocii, proces numit abraziune. fn cele din urma, cand gheata se topeste, grohotisul si celelalte materiale din masa de ghetarului sunt depuse sub forma de morene sau till. In cea mai mare parte, Danemarca este alcatuit din morene. Relieful gla De-a lungu! secolelor, ghetarit au sculptat forme de relief usor de recunoscut, De exemplu, cand gheata se acumuleazi intr-o sco- biturd a unui munte, o erodeazi si o largeste formand un cire sau o clldare glaciara, Dacé un munte are mai multe eircuri glaciare, se formeaza 0 creasta sub forma de piramida, de pil- da, Matterhorn din Elvetia Gheata din circuri poate curge in vile invecinate, pe care le erodeaza, rezul- tind vai in forma de U. ‘Vaile mai mici, care mu au fost modelate de gheafi, raman deasupra vai ~ glaciare, m in Norvegia si Alaska exis- mindu-se vai 1 multe fiorduri. Acestea suspendate. sunt vechi vai sculptate de ghetari, care se deschideau . spre mare si care astazi sunt - re invadate de apa marii. Ele Cand ghetarul se topeste, last in au aspectul unor golfuari sau urma Tui un lant de morene care canale sipate in tarmul pot forma dealuri joase si alungite, abrupt. numite drumline. Ghetari surpriza Zapada si gheata pot cauza__—-Majoritatea ghefarilor se de- in unele regiuni, vibratiile probleme locuitorilor din a- _plaseaz& foarte incet. Totusi, __produse de trafic sau de schi propierea lor. Cand un ghetar_ —_uneori ghetarul pomneste bruse ori pot provoca avalanse de blocheaz’ o vale, apa se acu- 1a vale, inghijind totul in calea —_zpada sau gheata. Localnicii muleaza pani cand in cele din Jui, In general, aceste fenome- _planteazd copaci si pun plase urma rizbeste pe sub gheata, _ne sunt cauzate de vibratiile pentru a proteja satele de inundind satele de mai jos. pimantului. avalange. Plase de protectie Sees ‘impotiva ava. Na? - \ q langelor Bid Atmosfera este in permanent miscare. Circulafia atmosferei gi schimbérile din stratul ei inferior (troposfera*) determina diferite tipuri de vreme. Aerul se misc& datorité variatiilor de presiune atmosferied, adicd, forta cu care atmosfera apa- si asupra Pamantului, Ea este rezultatul gravita- tiei*, care igi exerciti atractia asupra fiecirei par- ticule de aer. Cand aerul se incalzeste, se ridica, iar presiunea scade (particulele de aer se distan- teaza). Cand aerul se raceste, coboard, iar pre- ‘Acest desen arata cum se deplaseazé aerul {in mod ciclic, din unele locur in altel. siunea creste (particulele de aer sunt foarte apro- piate unele de altele), Temperatura suprafetei terestre variaza deasupra apei si a uscatului*, de aceea in unele locuri aerul se incdlzeste, iar in altele se riceste. ‘Atmosfera tinde intotdeauna sa aiba acecasi presiune peste tot pe Pamént, de aceea aerul se deplaseaz din zonele de inaita presiune inspre cele de joas& presiune. Aceast& migcare a aerului se numeste vant. pins de alt aer care se ridica sub el, ‘Apa este mai rece decat uscatul Circulatia generala a atmosferei La anumite latitudini* pe Pamant, se formeaz cen- turi de inaltd si joasd pre- siune. De pilda, in jurul Ecuatorului presiunea at- mosfericd este mici, deoa- rece aici uscatul se incal- zeste puternic. Vanturi puternice numite vanturi de vest si alizee sufld dinspre centurile de inaltd presiune inspre cele | cu presiune scizuta. Dato- | rita rotatiei Pamantului, a- ceste vanturi nu bat pe di- rectie nord-sud, ci oblic. Vanturi de vest Alizee Ecuator OMe Aceasta dia- grama ilustrea- za directia ge~ nnerala a vantu- rilor regulate. $i alt factori afe- cteaza directia vantului, de aceea a variazd de la loc la loc. ita, unde ae- 3. Particulele De ce ploua? Atmosfera confine vapori* de apa. Cand aerul se ridica, temperatura scade, iar vaporii se racesc si se condenseaza™, transformandu-se in mici picaturi de apa, grupate in nori. Inaltimea la care temperatura atmosferei este destul de mic& pentru ca Cand se rica, vapori de apa se racesc si se condenseaza Aer umed Cantitatea de vapori de api din aer se numeste umidita- te. in unele {ari calde, umidi tatea este foarte mare, pen- tru cf aerul nu se rdceste su- ficient pentru a se condensa. Aerul nu poate contine de- ct o anumiti cantitate de vapori. Peste aceasta canti- tate (saturare), evaporatia* nu se mai produce si totul in jur este umed. vaporii si se condenseze se numeste punct de roua. Punct de roua ‘Cand vantul bate din- spre ocean, aerul umed este sili 58 se ridice. {in regiunile de coasti ploua des, deoarece van- tul bate dinspre ocean, fiind incdreat cu vapori de apa, Deasupra uscatului, aerul umed se ri- dicd si se raceste, iar vaporii se condenseaza, transformandu-se in precipitatii Pe miisurd ce se condenseaza tot mai multi vapori, picaturile se marese, devenind mai arele, si cad pe pamint sub forma de apa, zApada sau grindin’, numite precipitatii. Tipuri de precipitat STIATI CA... 2 Cand temperatura este foarte sci- “ ‘Atunci cand sunt pe mare, zuts, vapori de apt se transfor- Fug de ne navigatorii isi pot da seama ‘ma in minuscule cristale de ghea- @lcaluit cin SS * cand este pamant la orizont #8, formind fulgi de zapada. Shale s® Sal > SHE, dupa norii care se formeazi areata oN Fed > de-a lungu! coastei in timp ce cad pe pamant, uni fulgi se pot topi si transforma in ploaie. Lapovita este amestecul Zed S de ploaie cn zapada. Cand picaiturile de apa ingheat in nori se transforma in grindind. Bobul de grindind are mai multe straturi concentrice de gheata. Roua se depune cénd aerul cald si umed trece deasupra uscatului rece, iar vaporii de apa se con- denseaza la suprafata solului Sectiune printr-un bob de grinding \ *Condensare, evaporare, 26; vapori de apa 24 in multe parti ale lumii, vremea se schimba de la o zi la alta. Specialisti, numiti meteo- rologi, studiaz’ vremea pentru a-si da seama cum se va schimba ea, Ei utilizeaza instru- mente care masoara temperatura, umiditatea si presiunea atmosferica*, cAci vremea e re- zultatul acestora Termometrul este instrumentul cu care se masoara caldura. El confine alcool sau mercur care se dilata si urea in tub atunci cdnd se incal- zeste. Cu cat este mai cald, cu atat lichidul ures mai Aa sus in tub, Termometru parab metru Uniditatea* se masoara Termometru umed si uscat cu doua termometre. , Prt teren- ~{ — Girueta indica di- Varful unuia dintre te edetempe | rectia vantului cu mometre este invelit in ratura pentru ajutorul unei sigeti care arati de unde bate vantul panzi umeda. Cand ae- a determina rul nue prea umed, apa umicitatea. din pnzd se evapori*. Prin evapora- Prin evaporare, tempera- ve, rezevoul | |) ~— Anemometrul tura scade, iar termome- termometrului H soar viteza vantu- trul respectiv indica mai S¢ "este. > jf lui. Cupele se in- putin, Diferenta de tem- 7 @) vart eénd vantal ba- peratura dintre cele dowd 2 SF = te, iar pe un cadran termometre ne arata cat Termometru se citeste viteza de umed este aerul scat umed — vantului. ‘Anemometru Cantitatea precipitari- ilor* (ploaie, lapovita, zApada sau grindina) adunat& intr-un recipi- ent se masoara cu plu- viometrul (un cilindra gradat), Barometrul masoara presiunea atmosferica. Barometrul aneroid are un cadran si un ac care se misca atunci cand presiunea creste sau scade, El masoara presiunea aerului in hectopascali (hPa) sau in milibari (mb). Girueta a. Harti sinoptice (eaeNEL Meteorologii lucreaza la stati meteorologice, unde Presiunea aerului culeg date despre vreme titer le reprezinta grafic. Linii Fete nats numite izobare unese locu- Presiune joasal rile cu aceeasi presiune atmosferica. Semnele in Viteza vantului forma de pani simbolizeaz 18 nodui —/ directia si viteza vantului 20 neu (masuraté in noduri). Alte 25 nodui Calm simboluri sub forma de cer- curi araté nebulozitatea sau Nebulozitate gradul de acoperire a cerului | Gey genin cu nori, Partial noros Noros 36 *Presiune atmosferied, 34; evaporare, 26; umiditate, precipitati, 35. Fronturi si depresiuni Frontul atmosferie este zona de intdlnire a aerului rece cu aerul cald. Un front cald este cel in care aerul cald ia locul aerului rece; fenomenul este invers intr-un front rece. Pe harjile sinoptice, ele sunt reprezentate prin linti de front: cele calde prin linii de front cu semicercuri, iar cele \ reei prin linii de front cu tri- unghiuri Cand 0 mas de aer cald es- te inconjurata de aer rece, se naste o depresiune atmos- fericd, Acrul rece patrunde pe sub cel cald si cele dows fronturi se intalnese, fenomen numit front oclus. Tipuri de nori Adesea ne putem da seama cum va fi vremea dupa inaltimea, forma si culoarea norilor. Norii se formeaza de-a lungul fronturilor, anticipand 0 depresiune ~ ceea ce, de obicei, inseamna vreme Front rece Altostratus Stratocumulus Noril nimbostra- tus adue plozie au zapada.. buna, Dopresiune Aer cald Vara, norii cumulus sunt semn de vreme Imagini prin satelit Front clus Satelitii din spatiu fac fotografii din care mete- orologii isi dau seama de tipul i deplasarea nori- lor. Astfel ei ineleg ce se intampla cu vremea, Aer rece Front cald Norii cirrus sunt inalti si rarefiati, norii cumu- lus sunt de inaltime mai joasa si au aspect de vat, iar norii stratus sunt stratificati. Multi nori sunt o combinatie a doua dintre aceste categorii, dupa cum se vede mai jos. Notii cumulonimbus yes- tesc de obicel tunete §) ere, ploaie sau 23 af {in uncle zone ale lumii, vremea pe 0 perioada mai indelungata sau elima, este mult mai calda decat in altele, in functie de latitudine*. Regiu- nile din apropierea Ecuatorului (latitudini mici) au o climé foarte calda, deoarece aici razele Soa- relui cad perpendicular pe Pamént. Oceanul si uscatul se inealzese puternic, determinand incal- Razele Soarelui cad ‘sub un unghi mare la Poli Razele Soarelui cad perpendicular la Eouator. Zile si nopti fn toate regiunile lumii, cu exceptia Ecuatorului, lungimea zilei si a nopfii variaza in functie de anotimp. CAnd zilele sunt lungi*, apa si uscatul au suficient timp pentru a se incdlzi si, la randul lor, radiazi mai mult caldura, de accea clima este mai calda. Noaptea, partea intoarsa dinspre Soare nu mai primeste caldurd, iar Paméntul se raceste, Prin urmare, cu cat noptile sunt mai lungi, cu atat clima devine mai racoroasé. STIATI CA... ? Cel mai cald loc de pe Pamant este Dalol, in Etiopia. Acolo temperatura medie este de 34°C (94°F), Cel mai friguros loc de pe Pamant este Polus Nedostupnosti din Antarctica, unde temperatura medie este de -58°C (-72°F) us Nedostupnost zirea aerului din jur. Acest transfer de caldura se numeste radiati Regiunile din jurul Polilor (latitudini mari) sunt friguroase, deoarece razele Soarelui cad sub un unghi foarte mare, iar cantitatea de caldura primita de la Soare este astfel mica. Uscatul si oceanul nu se prea inclzesc si nu radiazé caldura. La Poli, la amiaza Soarele ‘este jos, la orizont inaltimi mari Temperatura aerului depinde in parte de presiu- nea atmosferica*. Daca presiunea atmosferica este sczutd, sunt mai putine particule de aer ca~ re sii pistreze cAldura la suprafata Pamantului, asa ci aerul rimane rece. In munfii inalti, unde gravitatia* este mai slaba, gi presiunea atmosferica este scazuté. De aceea, Tegiunile muntoase sunt reci si inzipezite, chiar si cele din apropierea Ecuatorului. 38. Ltn, 8 2 ng se sure, 5; presume amoserch eave 3 ee F Temperatura uscatului si a apei Regiunile de farm si cele apropiate de mare au un climat mai bland decat cele din interiorul continen- tului, Oceanul se incalzeste mai greu decét usca- tul, fiinded luejul apei reflecta razele Soarelui; ins riméne cald mai mult timp. Tarmurile sunt Ticorite de mare vara si inedilzite de aceasta iarma, pe cnd in interiorul continentului, verile sunt mai fierbinti, iar iemile mai friguroase. CNS Vanturi si curenti* oceanic Vremea este influenfata si de vanturile calde si Cldura oceanului determina incalzirea vantului. reci. Temperatura vantului depinde de directia___Vnturile care bat dinspre Poli sunt taioase, din care bate. Vénturile care bat dinspre Tropice _deoarece se rcesc din cauza curentilor reci de inspre latitudini mai mari sunt calde, deoarece ap. Aceasta hart& prezint& principalii curenti antreneaza curenti calzi de apa tropical. oceanici. lama, vanturile cinspre ‘Curentul Atlanticului de Nord inedlzesc porturile Europe! de Vest. Dinspre Curentul La~ bradorului bate vant rece inspre térmul Ingulet Terra Nova. TEGENDA Curent catzi Curent reci Nebulozitatea in timpul zilei, norii blocheaz o parte din razele Soarelui, iar in timpul noptii ue, naif ample: Nespas) ner impiedica pierderea caldurii, adic& au rol Cail Boee cedar’ de ecranare*. Unele regiuni, cum sunt cele ecuatoriale, sunt intotdeauna noroz- se. Daca in aceste locuri ar fi senin, vara ar fi mult mai fierbinte, iar noaptea mult mai rece. “*Curenti, 25, regiuni ecuatoriale, 42, 39 Citeodati, vremea poate fi atat de violenté, cat este in centrul atentiei tuturor. Vremea vio- enta poate produce pagube mari, avariind tere- nuri si clidiri sau chiar omordnd oameni. Tunete gi fulgere Furtunile cu tunete se mai numese si furtuni electrice. Ele se produc cand picaturi de ploa- ie sau boabele de grindina se ciocnese puter- nic, crednd in nor o incfredturd electrica. Electricitatea se scurge prin aer in pamént sau in norii invecinafi, Aerul se infierbanta si se dilaté cu repeziciune, generdnd o bubuitura ca o explozie (tunetul) gi 0 lumina putemica (fulgerul), Lumina se propaga mai repede decét sunetul, de aceea mai intai vedem fulgerul si apoi au- zim tunetul. Ca si va dati seama cat de depar- te este centrul furtunii (in kilometri), numarati secundele dintre fulger si tunet, apoi impartitt la trei Furtuni spiralate Uraganele, taifunele si ciclonii sunt denum: ale uriaselor vartejuri de aer tropical. Acestea se formeaza cand aerul se ridic& deasupra marilor calde tropicale, incepdnd si se invarta, Nu se stie precis cum se declanseaza. Majoritatea acestor furtuni spiralate se formeaza in Oceanul Pacific si se deplascaza inspre Filipine, Hong Kong, China si Japonia. Ele afecteazi si sudul SUA si nordul Australiei. ‘Aceste vartejuri uriage au kitimi de 500 km gi se ‘Ascensiunea erulul Tn spirala Directia vantulul Viteza vantului este mai mare la per furtuni 40 Cand descarcarea lectricd este viz bild, 0 vedem ca fulger bifurcat deplaseaza cu 15 km/h, Centrul sau ochiul varte- jului este calm, insd in jurul lui se invart curengi rapizi de aer. La extremitatea vartejului, viteza vantului poate depasi 120 km/h, distrugand cli- 4iri, iar ploaia torenfiala poate produce inundatii, Satelitii din spajiu pot detecta forma incipient a unui uragan, taifun sau ciclon inainte ca acesta si se declangeze. Cei care dau prognoza vremii ii avertizeaz& pe oameni ca furtuna sa nu-i ia prin surprindere. ‘Acest desen prezint8 o sectiune printr-o furtuna spiralat Tornade si trombe de apa ~ | Vanturi puternice Tornada este o spirala de aer cu Cand viteza vantului depases- agime de 0,5 km, In centrul ei, te 63 knvh, vantul este extrem presiunea atmosferici* este de puternic. Acest fenomen foarte sczuta, de aceca torna- © & are loc cand vantul sufla pes- da ,aspira” obiectele de la te oceane sau intinse suprafe- sol. fe de uscat. In zonele de farm, Tomadele se depla- PF 2 # | \antul putemic antreneazi va- seaza cu 400 km/h si a de obicei se potolesc "| datii. Din cauza apei sirate, dupa 20 km. Sunt 7 | terenurile nu pot fi cultivate mai dese in Aus- agricol timp de cativa ani, tralia si SUA si = se formeaza in timpul furtu- nilor de vara, ‘Trombele de api se aseamana cu tomadele, "Produc valu uriage. numai cd se formeazi pe mare, Centrul furtunii absoar- | Vanturile pot atinge viteze be apa, asa ca, o lunga coloana mari daca pitrund pe o vale de pacla si nori se interpune sau intre doua giruri de cli- intre mare si cer. diri inalte, ceea ce se numes- “ te efect de canalizare. Tornada absoarbe obiectele de la sol datorité presiunit scazute din centrul ei, Tomadele si trombele de {in multe parti ale lumii, se fn case si gridini pand cénd | apa absorb fiinte mici de poate sti dinainte cat va plo- _—_va ploua din nou. pe uscat sau din mare. S-a ua in fiecare luné. Dac& plo- __—_Seceta poate fi ins un de- intamplat chiar ca sute de testene- —_zastru in regiuni unde ploile broaste roz, ridicate in aer 1u cad regulat, ca in India, din Sahara (Africa), s4 ca i ale Afric 8 inapoi pe sol la mii de kilometri distant, in Marea Britanie. Regiuni ecuatoriale Regiunile din apropierea Ecuatorului au clima ecuatoriala, Razele Soarelui cad perpendicular pe Pamant, de aceea este foarte cald, Tot datoriti cal- durii Soarelui, se evapord* foarte multa apa si ploua abundent. Aerul cald gi umed se ridica si se Mceste, formand nori imensi de furtuna, Regiunile ecuatoriale sunt singurele regiuni din, lume cu un singur anotimp* Padurile tropicale in cea mai mare parte, regiunile ecuatoriale sunt acoperite de paduri dese, numite pa- duri ecuatoriale, in care cresc sute de spe- ii de arbori de esenta dura ca: mahonul, a- banosul si lemnul de trandafir Padurile ecuatoriale sunt atat de dese, incat competitia pen- tru lumind este foarte stransa. Arborii sunt foarte inali gi isi intind ramurile cat mai sus pen- tru a ajunge la lumina, Coroa- nele formeaza un invelig com- pact de frunze, baldachin, o bolt care opreste patrunderea luminii solare la etajul inferi- or. Unii arbori uriagi, troneaza deasupra acestui invelig compact, Sub bolta de frunzis, padurea ecuatoriala este umeda si intu- necoasd. Plantele care crese in etajul inferior au frunze late, pentru a capta cit mai multa lumina, Frunzele sunt cerate si la varf au un mic jgheab prin care se scurge apa de ploaie, La nivelul solului, exista ciu- perci si yegetatie in descom- punere, in luminiguri, arborii ‘aiati sunt inlocuiti cu repezi- ciune de altii. Arborele care reste cel mai repede inlocu- ieste copacul taiat si se bucura de lumina Soarelui Plante catardtoare, numite li- ane, se atageazi de copacii tineri si cresc cu ei pana estia ajung la lumina. 42 *Evaporare, 26; anotimpuri 7 ‘\Regiunile montane au Un elimat mal racoros. Caprico nul “gy Regul ecuatoriale Copac are pe alocuri 0 foarte inalt grosime de 7 m. Coroanele unor arbori fac flori de culor vi Frunze late, cerale Arbori inalt sunt sustinu- tide tun- cchiuri puter- nice. Unele ‘au rédécini adventive 4 ca niste Vietatile padurii | Milioane de viefuitoare de dife- rite tipuri traiesc in padurile | ecuatoriale datorité abunden- fei hranei, apei si cAlduri Pasarile de pradi silislu- iesc in arborii inalti, De acolo au o buna per- spectiva asupra domeniilor lor de vanatoare. Vietitile care se adipostesc in frunzigul des jos, se hra- nese cu fruete, nuci, flori, frunze si coaja de copac. Lltaculfact Papagal Animalele care traiese prin- tre ramuri se misc cu usu- rinti dintr-un copac in altul. _—verita zburatoare ees a, 5 Maimuya Leopard Creaturile mai mici viefuiese la nivelul solului. Animalele mari inainteaz& cu greu prin vegetatia deasa si incdloita. | Y, asc Resurse, 86 Locuitorii padurilor ecuatoriale in padurile ecuatoriale locuiese diverse triburi, cum ar fi pig- meii din Zair (Africa) si indie nii amazonieni din America de Sud. Ei sunt nomazi, adica se muta dintr-un loc in altul. Unii sunt vnatori-culegiitori, traind din ceea ce prind sau culeg din padure. LLocuitorii paduri ecua- toriale sunt scunai (pana la 140 em inatime) si se ‘doplaseazé cu usutin’ pin pau, CamenilIsi contectio- rneaza hainele cin cooa oe Ie oferd natura. Acest pigmeu este Infagurat in coaié de copac. Triburile de vanatori- culegatori vaneaza animale gi culeg nuci, fructe si miere. in fiecare an se taie imense su- prafete de pidure ecuatoriala. Terenurile objinute sunt utlizate pentru culturi comerciale de u- lei de palmier, cafea, cacao si cauciuc natural, De asemenca, se taie paduri pentru a cons drumuri si orase, si pentru ex- Alte triburi isi fac propriile lor luminiguri pentru a cultiva pa- méntul, Ei ard arborii thiati gi impristie cenusa pentru a face terenul mai fertil pentru o peri- ‘ada de timp. Cand terenul nu mai este roditor, ci isi cauta alt loc. Acesta este unul dintre tipu- le de agricultura primitiv: ‘Adaposturile sunt acoperite cu frunze cerate, pentru a tine de ploaie Fumul indeparteaza insectele ploatari de cupru, zine gi diamante. Lemmul se vinde pentru industria mobilei, gi se transforma in c&rbune, pentru combustibil. Taierea suprafe- telor extinse de padure ecuato- riala ar putea distruge impor- tante resurse*. 43 es scree RaESI de savana Regiunile situate la cdteva grade nord si sud de Eouator au de obicei clima uscati. Totusi, de ciiteva ori pe an, devin toride si cad plot toren- tiale. Aceste zone se numese regiuni de savana, dupa savana africana — cea mai extinsa regiune cuacest tip de clima. =. Cand vine ploaia Regiunile de savand se afl intre Ecuator si tro- pice, unde Soarele este deasupra crestetului de doua ori pe an, Atunci este mai cald, se evapo- ra* mai mult apa, si cad ploi abundente. in zonele de savani cele mai apropiate de Ecuator, Soarele este deasupra crestetului in perioade opuse ale anului (mart.-sept.), astfel c& anotim- purile ploioase se succed la interval de céteva Juni. in regiunile cele mai indepartate de Eou- ator, cele dou anotimpuri ploioase sunt sepa- rate de un interval extrem de scurt. tia tine umbra frun- zelor de mai jos. Incenaile se exting gor printre ior- — Tropicul : mag a Ecuator baie WH Regiuni de savana ult cole doua sezoane umede sunt apropiate Frunchiul gros in- magazineaza apa. cole dous sezoane umede ‘sunt apropiate tot datorit’ lipsei ecranului de nori (care in mod Erg - E> normal ar opri caldura degajata in timpul noptii). Alizeele* sufla puternic in aceste deserturi. In erturile nisipoase (erguri), vantul spulbera ni ipul fin, cauzand furtuni de nisip. Nisipul trans- Portat de aceste vanturi erodeaza rocile din calea lui, sculptdndu-le in forme ciudate. "Desi in desert ploile sunt extrem de rare, sunt torentiale atunci cénd se produc. Se formeaza ra- uri late, care transporta particule de roca (sedi- mente), erodand relieful si dnd nastere canioa- nelor adanci. Cand raurile seacd, raman vai seci numite wadis. cauza lipsei ploilor. Circa 25% din deser- turi sunt alcdtuite din nisip erodat de pe roci. Nisipul formeazi du- ne. Sahara, in Africa, este un desert nisipos. anion adane Hamad’ spat de vir. = Unele deserturi sunt pietroase, de ex. cele din Algeria si Libia, numite hamade. Gristale de sare: 3 ahhabhd Lesee's STIATI CA... 2? in Salt Lake (SUA), in unele parti ale Degertului secarea lacurilor a Atacama din America de lsat un strat de sare ~ Rocé modelaté de «Sud n-a mai plouat de cé- cristalizata. vvantul degertului teva sute de ani. 46 *Presiune atmosfericd, 34; condensare, 26; alizee, 34. Viata plantelor Plantele din desert supraviequiese cu ploaie putind. Cactusii, inmaga- zineaza apd in tulpini, frunze sau ridiicini. Acestea sunt plante sucu- lente, Multe plante au tepi in loc de frunze, fiindea prin tept se evapora mai putind apa. In general, plantele de desert au radacini lungi pentru a gasi apa. Vietatile degertului Animalele din desert trebuie sé-si menfin umidi- tatea yi temperatura corpului. Vietitile mai mici reugese acest lucru stand la umbra. Alte animale Carivorele, ca. aceasta vuloe de doger, igi asig A Umiditatea din sangele prazii Multe animale de de- ji sert au urechi lungi