Probabiliti.

Elemente generale
Probabilitate. Cmp de probabilitate. Schema lui Bernoulli. Schema lui Poisson
Evenimente
1. Proba. Eveniment

Consideram ca aruncam un zar. Este evident o experienta aleatoare* adica o experienta al carei
rezultat variaza la ntmplare.
* Cuvantul aleator provine de la latinescul alea, care inseamna zar.
Daca notam cu {1} aparitia fetei cu un singur punct, cu {2} aparitia fetei cu doua puncte etc. in
urma unei aruncari cu zarul avem unul din rezultatele
{1}, {2}, {3}, {4}, {5}, {6}
Acestea sunt singurele rezultate posibile si unul dintre ele se produce neaparat. Acestea sunt
probele experientei.
Rezultatul unei experiente aleatoare se numeste proba.
Evenimentul care poate fi realizat de o proba si numai de una se numeste eveniment elementar.
Celelalte evenimente se numesc compuse.
2. Eveniment sigur. Eveniment imposibil

Fiecarei experiente i se ataseaza doua evenimente cu caracter special: evenimentul sigur si

evenimentul imposibil.
Evenimentul sigur este un eveniment sigur care se realizeaza cu certitudine la fiecare efectuare a
experientei.
De exemplu, la aruncarea unui zar, aparitia uneia din fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este evenimentul sigur al experientei.

Evenimentul imposibil nu se realizeaza la nici-o efectuare a experientei.

De exemplu, la aruncarea unui zar, aparitia altei fete dect fetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 este un eveniment imposibil. Sau
extragerea unei bile albe dintr-o urna care contine numai bile negre.
3. Operatii cu evenimente

Fiind date doua evenimente A si B, se numeste reuniunea lor si se noteaza prin A U B,

evenimentul a carui realizare consta in realizarea a cel putin unuia din cele doua evenimente. Se
mai citeste "A sau B".
La aruncarea zarului consideram evenimentele
A = {1, 2, 3} si B = {2, 3, 6}

Evenimentul A se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {1}, {2}, {3}, iar
evenimentul B se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {2}, {3} sau {6}. Deci,
pentru a realiza cel putin unul din evenimentele A, B trebuie sa obtinem una din probele {1},
{2}, {3}, {6} si avem
A U B = {1, 2, 3, 6}
Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A B a carui realizare consta in realizarea
simultana a evenimentelor A,B. Putem citi A si B in loc de A intersectat cu B. In cazul de mai sus
avem
A

B = {2, 3}

Multimea tuturor evenimentelor legate de o experienta (inclusiv evenimentul sigur si

evenimentul imposibil) formeaza un camp de evenimente.
Probabilitate
1. Frecventa

Daca repetam o experienta de n ori in conditii identice, si obtinem de a ori evenimentul A, atunci
numarul
fn=a/n
poarta numele de frecventa.
Numarul a poate varia de la 0 la n inclusiv.
Evenimente egal posibile. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca
din motive de perfecta simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi
realizate, spunem ca evenimentele sunt egal posibile.
2. Probabilitate

Definitie. Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul dintre numarul cazurilor egal
posibile care realizeaza evenimentul si numarul cazurilor egal posibile.
Asadar, vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala cu raportul dintre numarul m al
cazurilor favorabile realizarii evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie

Exemplu. Avem o urna care contine 20 de bile numerotate cu 1, 2, 3, ... , 19, 20. Care este
probabilitatea ca printr-o extractie sa obtinem o bila numerotata cu un nr. mai mic dect 6?
Notam cu A evenimentul caruia dorim sa-i calculam probabilitatea. Numarul cazurilor egal posibile este 20.

Numarul cazurilor favorabile realizarii evenimentului A este 5. Aceste cazuri sunt: extragerea bilei 1, extragerea bilei
2, extragerea bilei 3, extragerea bilei 4 sau extragerea bilei 5. Atunci avem

Proprietati ale probabilitatilor

Probabilitatea unui eveniment A, pe care o notam prin P(A), are urmatoarele proprietati:

Regula de adunare a probabilitatilor

Fie A si B doua evenimente incompatibile intre ele avand respectiv probabilitatile p si q.
Probabilitatea ca s se ntmple cel puin unul dintre ele este p + q.
Evenimente independente
Fie A i B dou evenimente. Dac

evenimentele A si B sunt, prin definitie, independente.

Exemplu. Consideram ca avem dou zaruri: unul rou si celalalt albastru.Fie A evenimentul ca
zarul rou s apar cu faa 1 i cellalt cu faa 4. Sunt evenimentele A si B independente?
Evenimentele elementare sunt (j, k ) , (j =1, 2, 3, 4, 5, 6; k =1, 2, 3, 4, 5, 6), unde j sunt nr. de
puncte de pe faa zarului rou, iar k de pe faa zarului albastru. Toate aceste evenimente sunt egal
posibile.
Deci, avem 36 de cazuri posibile.
Avem un singur caz posibil pentru A B, adica (1,4). Deci
=1/36.
Pentru A avem 6 cazuri posibile (1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (1,5), (1,6). Deci P(A) = 6/36 = 1/6.
Pentru B avem 6 cazuri favorabile: (1,5), (2,5), .... Deci P(B) = 6/36 = 1/6.
Relatia

este indeplinit. Atunci evenimentele A si B sunt independente.

Cmp de probabilitate
Mulimea tuturor evenimentelor legate de o experien mpreun cu probabilitile respective
formeaya un cmp de probabilitate.
Probabilitile calculate se refer la evenimente legate de experiene avnd un numr finit de
cazuri posibile(evenimente elementare).
Formule pentru calcularea unor probabiliti
1.
2.
Scheme clasice de probabilitate
1.Schema lui Poisson
Se dau n urne U1, U2, U3, ..., Un care contin bile albe si negre in proportii date. Cunoastem, deci,
probabilitile pi (i=1, 2, ..., n) cu care este extrasa o bila alb din urna Ui. Se cere
probabilitatea de a extrage k bile albe si n-k bile negre, atunci cand din fiecare urna se extrage
cate o bil.
Probabilitatea cutat va fi coeficientul lui xk in polinomul

2. Schema lui Bernoulli

n schema lui Poisson presupunem c avem urnele identice. Atunci putem lua p1 = p2 = ... pn = p
si q1 = q2 = ... qn = q = 1 - p .
n acest caz, probabilitatea extragerii a k bile albe, va fi coeficientul lui xk din polinomul
,
adica va fi egala cu
.