Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civila - Facultatea de Instalatii

Contributii teoretice si experimentale privind


conceptul de CLADIRI SUSTENABILE

Raport de cercetare stiintifica


1. Stadiul actual al cercetarilor in domeniu
Septembrie 2015

Marina Mihalcea

Conducator Stiintific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Cuprins

1.

Statistici si indicatori privind consumul energetic al constructiilor .............................................. 3

Generalitati .................................................................................................................................................................. 3
Prioritati regionale si recomandari..................................................................................................................... 4
Contributii ale utilizatorilor finali ........................................................................................................................ 6
2.

Constructiile n contextul energetic actual ............................................................................................ 8

Variatiuni regionale si factori care influenteaza consumul de energie al cladirilor ......................... 9


Particularitati regionale si oportunitati........................................................................................................... 13
ASEAN Asociaia naiunilor din sud-estul Asiei ......................................................................................... 13
Brazilia ......................................................................................................................................................................... 15
China .......................................................................................................................................................................... 16
India ............................................................................................................................................................................. 18
Mexic ........................................................................................................................................................................... 18
Rusia ............................................................................................................................................................................ 18
Africa de Sud ............................................................................................................................................................ 18
Statele Unite ............................................................................................................................................................. 18
3. Solutii tehnologice actuale privind anvelopa cladirilor, utilizate in sopul realizarii unor
cladiri eficiente energetic .................................................................................................................................... 19
Oportunitati de imbunatatirea a anvelopei constructiilor ...................................................................... 20
Ferestre si usi ............................................................................................................................................................ 22
Termosistem ............................................................................................................................................................. 26
Materiale termoizolante utilizate la cldiri .................................................................................................... 28
Etanseizarea .............................................................................................................................................................. 35
Design eficient ......................................................................................................................................................... 36
4.

Legislatia ce reglementeaza eficienta energetica in constructii .................................................. 37

STRATEGIA NAIONAL N DOMENIUL EFICIENEI ENERGETICE ....................................................... 37


CADRUL LEGISLATIV I REGLEMENTRILE N ROMNIA........................................................................ 38
LEGISLAIE EUROPEAN CU PRIVIRE LA EFICIENA ENERGETIC N CONSTRUCII ................... 41
5.

Concepte de cladiri sustenabile ............................................................................................................... 47

1 Casa cu consum redus de energie ............................................................................................................... 47

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

2 Cladire ecologica ............................................................................................................................................... 48


3 Cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero - Nearly-Zero Energy Buildings (nZEB) 49
4 Cladire cu consum 3 litri ................................................................................................................................. 50
5 Casa pasiva - Passive House ............................................................................................................................ 51
6 Cladire cu consum de energie egal cu zero - Zero Energy Buildings (ZEB).................................. 52
7 Cladire zero carbon ............................................................................................................................................ 54
8 Cladire inteligenta .............................................................................................................................................. 55
9 Cladiri verzi - Green Building.......................................................................................................................... 56
10 Cladire sustenabila conform ghidului CSH (Code for Sustainable Homes)................................ 57
11 Cladire independenta energetic ................................................................................................................. 57
12 Cladire activa ...................................................................................................................................................... 58

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

1. Statistici si indicatori privind consumul energetic al


constructiilor
Generalitati
Sectorul constructiilor reprezinta cel mai mare consumator de energie responsabil de peste o
treime din consumul final de energie la nivel global si, de asemenea, reprezinta o la fel de
importanta sursa de emisii de dioxid de carbon (CO2).
Sectorul constructiilor se bazeaza pe o paleta larga de tehnologii utilizate pentru realizarea
sistemului anvelopei si a termosistemului, pentru sistemele de incalzire si racire a spatiilor,
iluminat, electrocasnice si aparatura, produse pentru consumatori sau echipamente destinate
afacerilor. O parte dintre aceste tehnologii necesare pentru transformarea sectorului
constructiilor sunt deja comercializate si rentabile, altele sunt momentan costisitoare sau
necesita interventie din sfera guvernamentala pentru a putea atinge un nivel de
comercializare la scara larga.
In scenariul in care masuri privind eficienta energetica nu sunt luate in perioada urmatoare,
cererea de energie se estimeaza ca va creste cu 50 % pana in anul 2050. Cauza acestei nevoi
crescute de energie o constituie numarul tot mai mare de constructii, dezvoltarea serviciilor,
un procent tot mai ridicat de proprietari de dispozitive consumatoare de energie electrica si
cererea crescuta pentru produse noi.
Reducerea consumului de energie, utilizarea sporita a resurselor regenerabile de energie si,
mail ales, un sector energetic fr carbon, vor fi motoarele principale ale acestui proces.

O combinatie intre standarde de eficienta, utilizare crescuta a pompelor de caldura, energie


solara, termala si co-generare, procese de recuperare de caldura si resurse regenerabile ar

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

putea reduce cresterea consumului de electricitate cu 2000 terawatt-or (TWh) in 2050


echivalent cu jumatate din consumul final de energie electrica in Statele Unite din anul 2010
sau consumul final de energie electrica combinat al Americii de Sud, Africi si Orientului
Mijlociu din anul 2010.

Prioritati regionale si recomandari


Directiile cu privire la o dezvoltare sustenabila din perspectiva mediului construit, variaza
semnificativ de la o tara la alta sau o regiune la alta, depinzand de o serie de factori precum:

climat;
populatie;
venituri;
dezvoltare economica;
dimensiunea locuintelor si tipologia;
materiale si tehnologii disponibile, etc.

Prioritatile imediate precum si obiectivele pe termen mediu si lung, vor trebui sa reflecte
modul de producere a energiei si profilul consumatorului unei tari, punand accentul pe acele
actiuni care au cel mai mare impact la nivel de tara.
Noua tari sau regiuni au fost analizate in detaliu in publicatia Transition to Sustainable
Buildings - Strategies and Opportunities to 2050 a International Energy Agency, Paris, Iulie
2013, iar urmatorul tabel rezuma prioritatile recomandate privind politicile si tehnologiile:

TEHNOLOGII
Anvelopa eficienta climat rece
(ferestre
eficiente,
termosustem)

impermeabilitate,

Reducerea necesarului pentru racire


climat cald (tehnologii reflectante si
echipament de racire eficient)

Pompe de caldura (pentru incalzirea


apei si/sau incalzirea spatiilor si/sau
racirea spatiilor)

Solar-termal
(pentru incalzirea apei si/sau incalzirea
spatiilor)

Utilizare mai eficienta a biomasei


(preparare eficienta a alimentelor si
invalzirea apei si tranzitia spre
tehnologia moderna)
POLITICI
Coduri
pentru
constructii
cu
infrastructura de sprijin (educatie,
evaluarea produselor, implementare)

Standard pentru electrocasnice si


echipamente (promovarea
electrocasnicelor eficiente, iluminat,
pompe de caldura, centrale in
condensare, consum redus pentru
echipamente, racire eficienta)

Reabilitarea
construit

termica

fondului

Cladiri noi cu consum 0 (sistem de


proiectare itegrat cu resurse regenerabile
la baza)

STATELE UNITE

AFRICA DE SUD

RUSIA

MEXIC

INDIA

UNIUNEA EUROPEANA

CHINA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Asociaia Naiunilor din


Asia de Sud-Est
BRAZILIA

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Prioritate secundara
Prioritate imediata

Majoritatea tehnologiilor si a politicilor sunt aplicabile in toate regiunile, prioritizarea


prezentata avand ca scop ilustrarea instrumentelor cu cel mai mare impact asupra zonei sau a
regiunii.

Contributii ale utilizatorilor finali


Anvelopa eficienta pentru a mentine un nivel scazut de consum energetic
Anvelopa unei cladiri este cel mai important factor care influenteaza necesarul de caldura/
frig si optimizarea acesteia duce la eficientizarea consumuluide energie. Strategiile si
tehnologiile de optimizare a anvelopei includ anvelope performante create astfel incat sa
foloseasca incalzirea pasiva de la Soare precum si lumina, ferestre eficiente, termosistem
optim, etanseizare corespunzatoare si suprafete reflective. Prioritara la nivel mondial este
stabilirea unor criterii stringente de performanta enegetica minima pentru cladirile noi dar si
pentru cladirile existente supuse reabilitarii (in special in statele Uniunii Europene, Rusia si
Statele Unite unde, aproximativ 60 % din fondul construit actual se va pastra si va fi in
folosinta si in anul 2050.

Confort prin sisteme eficiente de incalzire/ racire


In prezent se estimeaza ca incalzirea si racirea spatiilor, impreuna cu incalzirea apei menajere
insumeaza aproape 60% din consumul de energie la nivel mondial, n cldiri, reprezentand
astfel cea mai mare oportunitate pentru reducerea consumului cladirilor, imbunatatirea
securitatii energetice si reducerea emisiilor de CO2. Ca directie generala, ar fi benefica
incurajarea utilizarii pompelor de caldura, sistemelor solare, termale si de cogenerare pentru
incalzirea, racirea spatiilor si apa calda menajera, impreuna cu propagarea suprafetelor cu
reflectivitate mare si absorbtie scazuta pentru a reduce nevoia de racire a spatiilor in zonele
calde impreuna cu dezvoltarea si adoptarea la scara larga a unor aparate de aer conditionat
performante si eficiente.

Iluminat
Reducerea consumului pentru iluminat artificial se poate realiza prin adoptarea unor masuri
precum: orientarea favorabila a cladirilor in raport cu punctele cardinale, dispozitia ferestreor
si utilizarea unor ferestre dinamice (inteligente), potrivirea tipului de iluminat cu nevoile reale
si adoptarea unor tehnologii ce permit aplicarea unor sisteme de iluminata rtificial dinamice,
in corelare cu prezenta si intensitatea ceruta de utilizator pe baza de senzori, surse de lumina
eficiente, etc.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Trecerea de la combustibilii traditionali (biomasa) la combustibili moderni


pentru gatit
Gtitul este in prezent unul dintre cei mai mari consumatori finali n subsectorul rezidential,
reprezentand aproximativ 20% din consumul total de energie in cladiri. In unele regiuni
precum India, zona Asiei de Sud-Est si Africa, gatitul poate reprezenta peste jumatate din
consumul de energie din spatiile rezidentiale.
Utilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la
prepararea bucatelor in incaperi putin aerisite se pot forma CO, NOx, formaldehide, particule
solide, alte substante organice, concentratia carora poate intrece nivelul recomandat de
Organizatia Mondiala a Sanatatii. In plus, utilizarea traditionala a biomasei (de obicei arderea
lemnului) favorizeaza deficitul in crestere a materiei lemnoase: saracirea de resurse, de
substante hranitoare, problemele legate de micsorarea suprafetelor padurilor si largirea
pustiurilor.
Exista un potential enorm a biomasei, care poate fi inclus in circuit in cazul inbunatatirii
utilizarii resurselor existente si cresterea productivitatii. Bioenergetica poate fi modernizata
datorita tehnologiilor modeme de transformare a biomasei initiale in purtatori de energie
modemi si comozi ( energie electrica, combustibili lichlzi si gazosi).
Astfel solutii precum: aparate de gatit economice si eficiente sunt critice pentru a reduce
consumul de combustibili fosili (biomasa straveche) in tarile aflate in curs de dezvoltare,
avand totodata avantajul reducerii emisiilor daunatoare, imbunatatirii productivitatii casnice
si a calitatii vietii si nu in ultimul rand eliberarea acestor resurse pentru a fi utilizate in
sectoare precum: energie, industrie si transport.

Electrocasnice si alte aparate pentru econimia de timp si electricitate


Gospodrirea energiei influeneaz mediul casnic i cel individual prin msuri viznd achiziia
i utilizarea de echipamente electrocasnice cu performane energetice ridicate. Acest tip de
consumatori este in continua crestere in special odata cu dezvoltarea si penetrarea unor zone
precum China, India sau Africa de Sud, fapt care va duce la o presiune suplimentara asupra
sistemului energetic care, deja intampina dificultati privind aprovizionarea pentru satisfacerea
nevoilor consumatorilor.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

2. Constructiile n contextul energetic actual


Sectorul constructiilor constituit atat din subsectorul rezidential cat si cel al serviciilor, este
responsabil de 35% din consumul de energie la nivel mondial si 17% din totalul emisiilor de
CO2 direct legate de consumatorii finali de energie. Daca se iau in calcul si emisiile indirecte
atribuite consumului de energiei electrica si termica, sectorul contribuie pentru aproximativ o
treime din emisiile de CO2 la nivel global. Sub sectorul serviciilor in aceasta analiza cuprinde
activitati de schimb, vanzari, finante, imobiliare, administratie publica, sanatate, alimentatie,
educatie si servicii comerciale. Consumul de energie pentru transport, generarea de
electricitate si caldura sunt excluse din aceste categorii.
Consumul final de energie pe sectoare 2010:

Altele
4%
Transport
30%

Cladiri
35%

Carbune
Petrol
Gaznatural

Industrie
31%

Electricitate
Incalzire
centralizata
Regenerabile

Alte sectoare includ: agricultura, silvicultura, pescuit, vanat etc.


Sursa analiza datelor Agenia Internaional pentru Energie (IEA)
Sectorul constructiilor utilizeaza o paleta larga de tehnologii si resurse in anvelopa si
componentele acesteia, in sistemul de incalzire/racire, pentru incalzirea apei menajere,
iluminat, electrocasnice si aparatura, produse de consum, echipament pentru birouri, etc.
Este unanim acceptat faptul ca sursele de energie fiabile, ecologice, sustenabile si accesibile
sunt fundamentale pentru stabilitatea si dezvoltarea economica. Aceasta directie implica o
revolutie in energie la nivel global, intr-un mod integrat pentru a maximiza contributia
fiecarui sistem la viziunea de ansamblu.
Durata de viata a echipamentelor consumatoare de energie i infrastructur

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Iluminat incandescent
Iluminat fluorescent
Echipament birouri
Electronice pt consumatori
Electrocasnice
Incalzitoare apa - rezidential
Incalzitoare/racitoare - rezidential
Incalzitoare/racitoare - comercial
Altele
Centrale electrice
Fond construit

Sursa analiza datelor Agenia Internaional pentru Energie (IEA)

Variatiuni regionale si factori care influenteaza consumul de


energie al cladirilor
Cladirile reprezinta sisteme complexe in care interactiunea dintre diverse tehnologii are
influenta directa asupra necesarului de energie. Profilul utilizatorului, preferintele, climatul
local, toate au efect asupra acestui necesar, impreuna cu trendurile arhitecturale, designul de
produs sau educatia. Exista o mare discrepanta intre modele de consum in spatiul
constructiilor intre regiuni, cauzata de dimensiunea constructiilor, densitate, bunastare,
climat, preferinte, comportament, disponibilitatea resurselor si a echipamentelor (tehnologie).
Climatul unei tari are un mare impact asupra tiparului de sonsum, astfel ca, in zonele cu
climat rece o mare parte din consumul de energie se revarsa asupra incalzirii spatiilor in
astfel de cazuri prioritare fiind imbunatatirea anveloperi si a asistemelor de incalzire. Pe de
alta parte, sunt zone care nu necesita incalzire si marea paret a consumului de enrgie este
dedicata gatitului.
Schema urmatoare schiteaza in linii mari consumul de energie in functie de necesitate in
zonele reci in opozitie cu zonele cu climat moderat si cald

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Consumul de energie in tarile cu climat rece 60EJ Consumul de energie in tarile cu climat
moderat si cald 57 EJ

11%

13%

25%
45%
3%

30%

38%

7%
5%
15%

5% 3%

incalzireaspatiilor
Incalzireaapei
Racireaspatiilor
Iluminat
Gatit
Electrocasnicesialteechipamente
Sursa analiza datelor Agenia Internaional pentru Energie (IEA)
Climat rece include tarile dina alianta OECD, excluzand Australia, Mexic, Noua Zeelanda si
Non-OECD Europa si Eurasia.
Intre anii 1971 si 2010 consumul total de energie in sectorul constructiilor a crescut cu 1.8
procente pe an. Din acesta, cea mai mare parte e alocata sectorului rezidential (trei sferturi)
dar ub-sectorul serviciilor a inregistrat o crestere in materie de consum, din anul 1990
incoace, de la 23 % la 26%. Consumul de energie nu mai este dominat de tarile membre
OECD (Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic) a caror consum total de
enrgie a scazut de la 57 % in 1971 la 44% in 2010. In anul 1971, 55% din consumul de energie
al cladirilor se baza pe combustibili fosili iara cest procent a coborat ;a 37% in anul 2010.
Electricitatea si gazul natural sunt principalele elemente utilizate in tarile apartinand OECD si
non- OECD Europa si Eurasia. Gazul natural, folosit preponderent la incalzirea spatiilor,
atingea un procent de 35% din necesarul de energie al cladirilor in 2010. Consumul de
electricitate a crescut cu 66 % intre anii 1990 si 2010. Sursele regenerabile solare, vant,

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

geotemale au crescut in sectorul rezidential atingand doar 0.6% din consumul total de
energie in 2010.
Consumul de energie al sectorului constructiilor/ sursa:

Sursa analiza datelor Agenia Internaional pentru Energie (IEA)


Definire termeni:
OECD include OECD America, OECD Asia si Oceania si OECD Europa
OECD America: Canada, Chile, Mexic si Statele Unite
OECD Asia si Oceania: include OECD Asia, continand Japonia, Corea si Israel, si OECD
Oceania continand Australia si Noua Zeelanda.
OECD Europa: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Frante, Germania, Grecia,
Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, ,
Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia si Marea Britanie.
Uniunea Europeana: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Frante, Germania, Grecia, Ungaria,
Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania,
Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie.
Non-OECD Include Non-OECD Asia, non-OECD Europa si Eurasia, Estul Mijlociu, Africa si
non-OECD America Latina si grupari regionale.
Non-OECD Asia: Afganistan, Bangladesh, Bhutan, Brunei Darussalam, Cambodgia, Taipeiul
chinez, Insulele Cook, Republica Popular Democrat Coreean, Timorul de Est, Fiji, Polinezia
Francez, Hong Kong, India, Indonezia, Kiribati, Laos, Macao, Malaezia, Maldive, Mongolia,
Nepal, Noua Caledonie, Pakistan, Papua Noua Guinee, Republica Popular Chinez, Filipine,
Samoa, Singapore, Insulele Solomon, Sri Lanka, Thailanda, Tonga, Vanuatu i Vietnam.
Non-OECD Europa i Eurasia: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia i Heregovina,
Bulgaria, Croaia, Georgia, Kazahstan, Republica Krgzstan, Letonia, Lituania, Fosta Republic

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Iugoslav a Macedoniei, Republica Moldova, Romnia, Federaia Rus, Serbia, Tadjikistan,


Turkmenistan, Ucraina i Uzbekistan. Din motive de statistic, aceast regiune include si
Cipru, Gibraltar i Malta.
Orientul Mijlociu: Bahrain, Republica Islamic Iran, Irak, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar,
Arabia Saudit, Siria, Emiratele Arabe Unite i Yemen.
Africa: Algeria, Angola, Benin, Botswana, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Capul Verde,
Republica Centrafrican, Ciad, Comore, Congo, Coasta de Filde, Republica Democrat
Congo, Djibouti, Egipt, Guineea Ecuatorial, Eritreea, Etiopia , Gabon, Gambia, Ghana,
Guineea, Guineea-Bissau, Kenya, Lesotho, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania,
Mauritius, Maroc, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Reunion, Rwanda, Sao Tome i
Principe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Somalia, Africa de Sud, Sudan, Swaziland, Togo,
Tunisia, Uganda, Republica Unit Tanzania, Zambia i Zimbabwe.
Non-OECD America Latin: Antigua i Barbuda, Argentina, Aruba, Bahamas, Barbados,
Belize, Bermuda, Bolivia, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Brazilia, Columbia, Costa
Rica, Cuba, Dominica, Republica Dominican, Ecuador, El Salvador, Falkland Insulele, Guyana
Francez, Grenada, Guadelupa, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Martinica,
Montserrat, Antilele Olandeze, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Sfnta Lucia, Saint-Pierre
et Miquelon, Saint Kitts i Nevis, Staint Vincent i Grenadine, Surinam, Trinidad i Tobago,
Insulele Turks i Caicos, Uruguay i Venezuela.
Altele -Asia n curs de dezvoltare: grupari regionale Non-OECD Asia, excluzand China i India.
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE) este o organizaie
internaional a acelor naiuni dezvoltate care accept principiile democraiei reprezentative
i a economiei de pia libere. Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic este un
forum unic unde guvernele a 34 de democraii conlucreaz pentru a rspunde provocrilor
economice, sociale, a celor ce in de globalizare i de exploatare a oportunitilor globalizrii.
Cele 34 de state membre OCDE dein mpreun aproximativ 60 la sut din economia
mondial, 70 la sut din comerul mondial i 20 la sut din populaia lumii.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Particularitati regionale si oportunitati


ASEAN 1 Asociaia naiunilor din sud-estul Asiei
Regiunea denumita ASEAN reprezinta regiunea cu cea mai mare dezvoltare din lume, din
punct de vedere demografic si economic, si cu o rapida crestere privind necesarul de energie.
Asociaia naiunilor din sud-estul Asiei (ASEAN) este o organizaie politic i economic a
zece ri din Asia de sud-est, constituit la 8 august 1967 de Indonezia, Malaysia, Filipine,
Singapore i Thailanda. ASEAN are n prezent zece membri: Brunei Darussalam (care a aderat
n 1984), Cambodgia (1999), Filipine, Indonezia, Laos (1997), Malaiezia, Myanmar (1997),
Singapore, Thailanda i Vietnam (1995).
Incepand cu anul 2000, regiunea a inregistrat o crestere de 4.1 % pe an a produsului intern
brut si o crestere a populatiei pana la 70 milioane locuitori, atingand aproape cifra de 600 de
milioane de locuitori in anul 2010. Aceasta crestere aduce cu sine un necesar de locuinte si
servicii, in special in zona urbana. Necesarul de energie in cladiri a crescut cu o rata de 2.3 %
pe an intre anii 1990 si 2010 iar consumul de electricitate a inregistrat o crestere de 8.6 % pe
an. Consumul pentru gatit reprezinta aproape 80 % din consumul de energie in spatiile
rezidentiale si aproape doua treimi din consumul final de energie al cladirilor in anul 2010.
Consumul pentru incalzirea apei si aparatura (electrocasnice) reprezinta 16 % in timp ce
consumul pentru iluminat si racirea spatiilor, fiecare in jur de 2%.
Zona este constituita dintr-un amalgam de tipuri climatice si necesitati privind energia. Desi
majoritatea tarilor au un climat tropical-cald cu umiditate ridicata, sunt perioade lungi cu ploi
in sezonul musonic. Ca rezultat, incalzirea spatiilor nu este o practica curenta dar, cerinta
pentru racirea acestora este in crestere.
Cea mai mare ingrijorare privind aceste regiuni o constituie consumul ineficient ar resurselor
(biomasa) prin arderea combustibilor pentru gatit si apa calda menajera. Oportunitatea in
aceste zone se prezinta sub forma utilizarii unor metode eficiente de utilizare a biomasei,
sisteme solare si termale eficiente si avantajoase ca pret. Se prevede o crestere considerabila
a cerintei pentru sisteme de racire a locuintelor, locuintele cu sistem mecanic de racire
insumand in 2010 un procent de 10 % ce se asteapta sa ajunga la 60 % in anul 2050.
Multe tari din cadrul Organizatiei au intreprins masuri pentru a obtine cladiri de inalta
eficienta prin programe de voluntariat.
In timp ce masurile de imbunatatire pentru gatit si reducerea consumului ineficient al
biomasei reduc in mod semnificativ consumul de energie, impactul asupra reducerii emisiilor
de CO2 este inca redus, emisiile putand fi reduse printr-un proces amplu de decarbonizare a
sistemului electric.
International Energy Agency - Transition to Sustainable Buildings, Strategies and Opportunities to
2050 ISBN: 978-92-64-20241-2

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Oportunitati pentru tarile din Organizatia ASEAN:


-

Tranzitia spre un sistem energetic modern incluzand biogazul pentru centrale de cogenerare prin care se produce electricitate si se utilizeaza caldura reziduala pentru
aplicatii industriale sau incalzirea apei;
Imbunatatiri privind iluminatul artificial, aparatele si electrocasnicele pentru a
preintampina deficitul probabil creat de necesitatile viitoare;
Etichetarea si standardizarea;
Diminuarea necesarului pentru racire a spatiilor prin tehnici precum acoperisuri cu
materiale speciale reflectorizante, tencuieli speciale ce reflecta caldura, ferestre cu
emisivitate scazuta (low-E);
Normative si legi privind cerintele pentru cladiri noi eficiente energetic;
Cercetare pentru a dezvolta sisteme avantajoase si eficiente de racire pe baza solara;
Avansul in domeniul colectorilor solari si a pompelor de caldura poate fi util in
dezvoltarea solutiilor pentru racirea spatiilor.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Brazilia2
Brazilia reprezinta a cincea tara ca dimensiune din lume si ca populatie. Ca si consum de
energie este al optulea consumator al lumii si cel mai mare consumator din America Latina.
Sectorul constructiilor insumeaza un procent de 16 % din consumul final total de energie in
Brazilia in anul 2010, ca rezultat acest sector nu a constituit o proiritate pentru Guvern si
astfel, foarte putine politici si masuri sunt luate pentru reducerea consumului energetic al
cladirilor.
Programul National de Conservare a Energiei Electrice (Procel), creat in anul 1985 a fost
transformat in program guvernamental in anul 1991. Obiectivul acestui program era de a
reduce pierderile energetice printr-o utilizare eficienta si rationala. In anul 2011, programul
era responsabil de 6 696 TWh salvati, echivalentul necesarului a aproximativ 3.6 milioane de
locuinte. Brazilia trece printr-o perioada de tranzitie. Desi reprezinta una dintre cele mai
curate modele energetice din lume, cu emisii de CO2 si consum electric mult sub nivelul altor
tari, cresterea economica viitoare va pune probabil presiune asupra necesarului de resurse.
Bioamasa folosita amjoritar pentru gatit si incalzirea apei a reprezentat principala sursa in anii
1990 reprezentand in jur de 40 % din consumul total de energie al cladirilor. Pana in 2010,
acest procent a scazut la 23 % iar electricitatea a devenit principala sursa. In sectorul
serviciilor, iluminatul si echipamentele genereaza un consum de peste 70 % din totalul de
energie consumat pentru servicii, din care 85 % reprezinta electricitate.

Oportunitati pentru Brazilia:


-

Dezvoltare continua a proiectelor pe baza de energie curata, in special si datorita


atentiei aduse de sporturile la scara mondiala, desfasurate aici in 2014 2016;
Certificarea cladirilor de catre organizatii independente proces in derulare;
Cerintele reglementate pot fi mai stringente si actualizate pentru a lua in calcul
imbunatatirile la nivel tehnologic;
Continuarea mentinerii aportului ridicat de energie din surse regenerabile;
Dezvoltarea tehnologiilor de mare potential, pe baza de surse de energie din apa si
vant.

International Energy Agency - Transition to Sustainable Buildings, Strategies and Opportunities to


2050 ISBN: 978-92-64-20241-2

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

China 3
China este tara cu cel mai amre numar de locuitori din lume, cu 1.34 miliarde de locuitori in
2010, reprezentand 19 % din populatia lumii. Chian reprezenta, totodata, in anul 2010, cel
mai mare consumator de energie din lume. Populatia Chinei se prevede ca va atinge
1.4 miliarde in 2030 iar previziunile o pozitioneaza ca cea mai mare putere economica a lumii
in deceniul urmator
Diverse tipuri de climat de intalnesc pe acest teritoriu, fapt care duce la tipare diferentiate de
consum energetic pe teritoriul tarii.
Politici bazate pe nivel scazut de carbon si eficienta energetica au fost promovate in China in
sectorul constructiilor. Sisteme solare si termale au fost instalate cu o viteza foarte mare in
ultimii ani: in 2008 China a instalat 87 500 MWth ce a reprezentat mai mult cu 40 % decat
capacitatea instalata in restul lumii, combinat. De asemeni, aici s-au dezvoltat reglementari in
domeniul eficientei energetice pentru spatii rezidentiale si non-rezidentiale pentru a
imbunatatii performantele anvelopei si a sistemelor de incalzire, ventilare si aer conditionat.
Biomasa domina sectorul rezidential, desi procentul a scazut d ela 68 % din totalul final de
enrgie in locuinte in 1990 la 56 % in 2010. Pe de alta parte a crescut consumul de
electricitate. Incalzirea spatiilor si a apei menajere reprezenta peste 70 % din necesarul totalul
final de energie in subsectorul rezidential in 2010. Gatitul reprezinta un procent de 16 %
cauzat de utilizarea in mod traditional a biomasei in zonele rurale si urbane mai putin
dezvoltate. In sub-sectorul serviciilor, incalzirea spatiilor reprezinta aproximativ jumatate din
conumul total de energie in 2010, in timp ce iluminatul si echipamentele reprezinta 26%.

Oportunitati pentru China:


-

Vastele diferente climatice pe teritoriul tarii trebuiesc a fi luate in considerare in cadrul


politicilor pentru eficienta energetica a cladirilor;
Conditionarea spatiilor (racire + incalzire) reprezinta cea mai mare oportunitate
pentru reducerea consumului de energie, per ansamblu;

International Energy Agency - Transition to Sustainable Buildings, Strategies and Opportunities to


2050 ISBN: 978-92-64-20241-2

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA
-

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

In zonele nordice oportunitatea e reprezentata de imbunatatirea sistemelor de


incalzire care la momentul actual sunt majoritar in sistem centralizat si invechit. Pe
viitor vor fi necesare solutii mai eficiente incluzand sisteme solare si termale, pompe
de caldura, unitati de micro-co-generare;
In zonele centrale este potential mare pentru sistemele bi-modale (incalzire si racire)
de pompe de caldura;
In zonele sudice oportunitatea e reprezentata de sisteme de racire eficiente incluzand
centrale eficiente de tratare a aerului pe baza solara pentru spatii comerciale si
pompe de caldura eficiente pentru sub-sectorul rezidential;
Imbunatatirea anvelopei cladirilor atat prin reabilitare termica cat si prin reguli stricte
de proiectare pentru constructiile noi, pentru toate tipurile de clima;
Retele energetice inteligente in special in zonele cu densitate foarte mare, pe baza de
tehnologii cu emisii reduse de carbon (co-generare, pompe de caldura, modalitati de
stocare e energiei eficiente, etc);
Politicile guvernamentale trebuie sa aiba de asemenea ca tinta si elementele ce nu tin
de tehnologie si anume, receptivitatea publica, lipsa personalului pregatit si riscul
monopolului unor tehnologii care nu permit patrunderea tehnologiilor noi, mai
eficiente.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

India
Mexic
Rusia
Africa de Sud
Statele Unite

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

3. Solutii tehnologice actuale privind anvelopa


cladirilor, utilizate in sopul realizarii unor cladiri
eficiente energetic
Termenul de anvelopa include o serie de elemente precum: pereti, acoperis, ferestre, fundatii,
etanseizare ca fiind elemente primare ce afecteaza sarcinile de incalzire, racire si ventilare.
Anvelopa reprezinta delimitarea dintre spatiul conditionat si exterior si este conditionata de
tipul cladirii, climat, tehnologia de construire, pozitia geografica si perioada.
Elemente critice necesare pentru a atinge reduceri semnificative a consumului de energie
pentru incalzire si racire a spatiilor:

Nivel ridicat de termoizolare pentru pereti, acoperis si plansee pentru a reduce


pierderile de caldura prin elementele constructiei si o evaluare optimizata a costurilor
pe ciclul de viata;
Ferestre si usi performante, cu un transfer termic redus i coeficient de ctig de
cldur de la soare corespunztor cu climatul;
Suprafee foarte reflectorizante n zonele cu climat cald;
Etanseizare corespunzatoare a elementelor constructiei pentru a a sigura infiltratii
minime si un sistem de ventilatie controlat pentru aportul de aer proaspat;
Minimizarea puntilor termice;
Design pasiv solar prin optimizarea orientarii cladirilor in raport cu punctele cardinale
si a ferestrelor pe fatade cu sisteme de umbrire si ventilatie naturala.

Tarile membre OECD (Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic) dispun de un


fond construit majoritar inainte de 1970 care necesita reabilitare, in timp ce tarile non-OECD
intampina o dezvoltare uriasa a fondului construit in perioada urmatoare. Constructiile noi
semnifica in toate zonele lumii o arie asupra careia este necesar a se interveni cu politici
stricte privind eficienta energetica, data fiind durata de viata a acestor cladiri si impactul pe
care il au.
Tabelul urmator figureaza evolutia fondului construit intre anii 2010 2050 conform
analizelor Ageniei Internaionale pentru Energie (IEA):

Suprafata construita miliarde m2

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

2010 Demolare

Aditie

OECD

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

2050

2010

Demolare

Aditie

2050

NON-OECD

Albastru = Fondul construit post 2010


Verde = Fondul construit inainte de 2010

Oportunitati de imbunatatirea a anvelopei constructiilor


Pentru a minimiza necesarul pentru incalzire/racire este nevoie de un design integrat al
constructiilor. Aceasta abordare integrata implica inrolarea unor elemente si surse naturale,
gratuite in conceptul de ansamblu al cladirii. Astfel, maximizarea beneficiilor Soarelui pentru a
reduce necesarul de incalzire si iluminat artificial, integrarea unor elemente pentru beneficiile
masei termale, a proprietatilor de termoizolare, umbrire, reflexie si ventilare naturala, toate au
o contributie semnificativa, imbunatatire anvelopei putand aduce reduceri ale consumului
pentru incalzire-racire pana la 50%.
Anvelopa unei cladiri indeplineste mai multe roluri. Ea asigura securitatea ocupantilor,
eficienta energetica, are rol estetic, asigura ventilatia naturala, poate fi suport pentru panouri
fotovoltaice, solare, asigura perspective vizuale spre exterior, protectie impotriva intemperiilor
si protectie impotriva apei, are rol important in protejarea ocupantilor fata de riscul la
incendiu si este importanta pentru integritatea structurala a cladirilor. Viziunea este de a
optimiza toate aceste roluri ale anvelopei pentru a satisface nevoile utilizatorilor si in acelasi
timp pentru a reduce consumul de energie in timp ce face asta.
Printr-o reabilitare termica generala a unei cladiri, luand in calcul inlocuirea sistemelor de
incalzire/racire si eficientizarea completa a anvelopei, se poate atinge un procent de
economie de energie intre 50-75%. Standardul de casa pasiva initiat in anul 1990 in Germania
si raspandit in intreaga lume in ultimii ani, specifica conditii foarte stringente privind anvelopa
cladirilor pentru a asigura confortul interior indiferent de conditiile climatice. Casele pasive au
un consum foarte redus pentru incalzire si/sau racire. Procedura implica un termosistem si o
etanseizare foarte eficiente, criteriile impuse inca din 1990 (sub 15kWh/m2 consum pentru

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

incalzire, racire si ventilare pe an) sunt si astazi printre cele mai ridicate performante atinse de
cladiri. Conceptul de casa pasiva sta la baza conceptului de casa cu consum zero de energie
(ZEB).
Urmatorul tabel sintetizeaza statusul curent al componentelor si optiunile de eficientizare
energetica pentru cladiri noi si reabilitari de cladiri existente, conform analizelor Ageniei
Internaionale pentru Energie (IEA):
Tipul economiei
Dezvoltata

Climat
Climat cald

Climat rece

In curs de
dezvoltare

Climat cald

Climat rece

Constructii noi
- Acoperisuri avansate
(design integrat cu panouri
fotovoltaice);
- Coeficient foarte scazut de
castig de caldura solara
(sau ferestre dinamice);
- Pereti si invelitori din
materiale reflectorizante;
- Sisteme de umbrire
arhitecturale.
- Ferestre
cu
coeficient
foarte
ridicat
de
termoizolatie;
- Castiguri solare pasive
(caracteristici arhitecturale,
ferestre dinamice)
- Performante
echivalente
standardului
de
casa
pasiva
- Coeficient foarte scazut de
castig de caldura solara
(sau ferestre dinamice);
- Sisteme de umbrire
arhitecturale sau alte tipuri
de sisteme de umbrire;
- Pereti si invelitori din
materiale reflectorizante.

Ferestre
cu
coeficient
foarte
ridicat
de
termoizolatie;
Castiguri solare pasive
(caracteristici arhitecturale;
Termosisteme si sisteme
de etanseizare optimizate
si accesibile.

Reabilitari
- Pereti si invelitori din materiale
reflectorizante;
- Folie pentru protectie solara la
ferestre si sisteme de umbrire
reflectorizante;
- Ferestre noi cu coeficient foarte
scazut de castig de caldura
solara.

Ferstre cu sticla tip Low-E (cu


emisivitate redus);
Sisteme de umbrire si alte
atasamente;
Termoizolarea peretilor exteriori;
Termosisteme performante
pentru interior;

Pereti si invelitori cu tencuiala


sau invelitoare din materiale
reflectorizante;
Folii speciale aplicate pe ferestre
si sisteme de umbrire;
Sistem de ventilare naturala.

Ferstre cu sticla tip Low-E (cu


emisivitate redus);
Sisteme de umbrire si alte
atasamente;
Termoizolarea peretilor exteriori;
Termoizolarea golurilor de aer
dintre elemente si sisteme
accesibile pentru termoizolarea
pe interior.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

FERESTRE si USI
Desi este dificil de estimat, s-a constatat ca ferestrele sunt responsabile pentru un consum
intre 5-10 % din totalul de energie consumat de o cladire in tarile dezvoltate.
Una din principalele caracteristici necesare pentru a fi o fereastra eficienta este capacitatea de
a optimiza transferul de caldura in functie de sezon. Astfel, in sezonul rece, daca spatiul
interior este incalzit, fereastra ar trebui sa pastreze caldura inauntru in timp ce pierderile sunt
minime si aportul de radiatie solara din exterior, maxim. In sezonul cald cand spatiul interior
este racit (sau nu), fereastra trebuie sa contribuile la mentinerea caldurii inafara spatiului si sa
ofere posibilitati de umbrire.
Performanta termica a unei ferestre e specificata sub forma notiunii de transfer termic
(coeficient U - exprimat n W / (m2K) - caracterizeaza transmisia caldurii intr-o unitate de
timp de-a lungul unei suprafete de 1 m patrat care separa doua medii cu temperaturi care
difera cu 1 grad) sau rezistenta termic R (exprimata n m2K / W). Cei doi parametri sunt
egati prin relatia: U = 1 / R. Cu ct U este mai mic, sau R mai ridicat, cu att elementul este
mai performant, adica pierderile de caldura prin el sunt mai scazute.

Tehnologie disponibila si tendinte:


S-au facut studii pe diverse structuri de ferestre cu mai multe straturi, cu sticla de tip Low-E si
diverse pelicule, cu strat, intre foi, de gaz inert precum xenonul Xe i kriptonul Kr si rame
eficiente, izolate termic. In prezent, cele mai bune ferestre nu sunt inca eficiente economic
daca sunt privite strict ca si element si nu ca intreg sistemul unei case, implicand efectele
pozitive asupra tuturor componentelor. Obiectivul pentru ferestre eficiente este de a realiza
ferestre cu un coeficient de transfer termic de 0.6 W/m2K sau mai putin.
Ferestre cu vacuum reprezinta tehnologia prin care s-ar putea atinge performante ridicate
din punct de vedere al eficientei energetice dar, in acelasi timp, pastrand un ansamblu cu
dimensiuni mici, cu greutate redusa si usor de instalat. Japonia este singura tara in acre s-a
raspandit la scara larga aceasta tehnologie dar si aici sunt limitatii legate de dimensiuni si
pentru perioadele cu temperaturi foarte scazute. Se inregistreaza totusi eforturi ale unor
entitati independente, la nivel global cu rezultate inbucuratoare.
SHGC (solar heat gain coefficient) coeficientul de castig de caldura solara este problematic
in majoritatea tipurilor de climat in zilele cu temperaturi ridicate. Solutiile ideale pentru
constructiile noi, implica o orientare propice a cladirii, cu sisteme de umbrire eficiente ce
asigura patrunderea razelor solare doar iarna. O alta problema in legatura cu acest aspect, o
constituie un coeficient prea mic de castig solar de caldura care implica si un nivel scazut de
lumina ce duce la cresterea consumului electric pentru iluminat artificial.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Solutia curenta implica sisteme de umbrire cu control automat si materiale ce permit


vizibilitatea dinspre interior spre exterior. 4
Valori uzuale ale coeficientului de transfer termic U pe piata:

Coeficient U (W/m2K)

Performanta
recomandata
in general

Fereastra un
singur strat si
tamplarie
metalica

Fereastra 2
straturi si
tamplarie de
lemn

Tampalrie din
aluminiu, low-E
cu punti
termice

Performanta
recomandata
pt. climat rece

Ferestre
dublustrat cu
tamplarie din
PVC

Ferestre
triplustrat
dublu low-E cu
tamplarie din
PVC

Performanta
recomandat
a pentru
cladiri ZEB

Ferestre cu
vacuum sau
cvadruple

Ferestre - tehnologii revolutionare cu sistem de ventilare inteligent


Un consoriu alctuit din trei productori i distribuitori europeni de ferestre i sisteme de
ventilaie a dezvoltat o nou tehnologie pentru ferestre eficiente energetic care economisesc
cldura, destinate renovrii cldirilor rezideniale i comerciale. Ferestrele inteligente
Climawin1 dispun i de o funcie de auto-rcire, util n perioadele cu vreme torid, care
reduce necesitatea utilizrii aparatelor de aer condiionat costisitoare i le face potrivite n
orice climat.
Inovaia const n realizarea unui sistem de ventilaie pasiv pentru economisirea cldurii.
Rezultatele testelor arat c o cldire obinuit dotat doar cu ferestre Climawin i
mbuntete performana energetic cu 20%.
n climatele reci, Climawin poate mbunti nivelul de confort prin pre-nclzirea aerului
ventilat pe faadele de nord, est i vest i prin utilizarea cldurii solare pe faadele sudice.
Pentru climatele calde, tehnologia dispune de o funcie de auto-rcire care permite
ptrunderea luminii soarelui n interior, ns reduce cantitatea de cldur. Prin optimizarea
izolrii termice, a fluxului de energie solar i a controlului luminii, este de ateptat ca
fereastra s mbunteasc semnificativ eficiena energetic i confortul termic att n
cldirile rezideniale, ct i n cele comerciale care nu dispun de sisteme de ventilaie
eficiente.

Sursa: http://climawin.eu

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Fereastra performant pre-nclzete aerul ventilat care ptrunde n incint, fiind alimentat
cu ajutorul celulelor solare i reglndu-se automat prin senzorii din camer. Aceasta dispune
de numeroase funcii care i confer avantaje clare asupra ferestrelor i tehnologiilor de
ventilaie existente. Procentul de recuperare de caldura este de 50 % iar aceste ferestre sunt
de sine statatoare si nu necesita nici o sursa de electricitate.
Printre funciile Climawin se numr:

izolarea termic foarte ridicat;


orificii pentru ventilaie reglate pentru controlul aportului de aer;
un cadru cu dou niveluri de geamuri;
filtre de aer;
sisteme integrate de electronice i comunicaii wireless ntre senzorii din
camer i ferestre (care permit instalarea retroactiv fr refacerea
conexiunilor).

Ferestre inteligente
In domeniul ferestrelor inteligente, care i schimb transparena n funcie de temperatura
din exterior si pot trece de sine stttor, de la regimul de iluminat de iarn la cel de var cu
viteze din ce in ce mai mari, s-au facut descoperiri in utilizarea unor polimeri speciali.
Sistemul de control al luminii poate oferi noi oportuniti pentru economisirea nclzirii, rcirii
i iluminrii prin controlul luminii, care ntr n camer. Ferestrele inteligente pot
preveni surpranclzirea n interiorul casei, reflectnd cea mai mare parte a luminii n timpul
verii, sau, alternativ, ele ajut la conservarea cldurii n camer, absorbind cldura solar n
timpul iernii.
Tehnologia existent la ziua de azi a fabricrii ferestrelor inteligente implic utilizarea
particulelor ncrcate ioni, stratul crora este plasat ntre geamuri. n cazul ordinar pentru a
schimba transparena geamului din ambele pri este folosit curentul electric. Cu toate
acestea, Ho Sun Lim de la Institutul Coreean de Inginerie Electronic, Jeong Ho Cho i
Jooyong Kim de la Universitatea Soongsil au folosit un polimer special, particule ncrcate,

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

cunoscute sub numele de contraioni, i un solvent - metanol. Rezultatatul este o sticl mai
ieftin n ceea ce privete fabricatia, care este de asemenea, mai puin toxic i mai durabil
n comparaie cu produsele rivale prezentate pe piaa actual.
Ferestrele tradiionale menite s economiseasc energia funcionez, de obicei, pe baz de
stimuli exteriori care implic fie un cmp electric, stimul de cldur sau gaz. Au existat, totui,
mai multe propuneri pentru a crea ferestre inteligente care nu nu ar avea nevoie de o surs
de alimentare extern. Una dintre ele este sistemul circulator bioinspired microfluidic pentru
ferestre, dezvoltat de cercetatorii de la Institutul Wyss pentru Inginerie Biologic, inspirat de
cercetrile de la Universitatea Harvard. Cealalt este un nou material, nanocristalul, dezvoltat
s fie ncorporat n geam, material care poate modifica dinamic lumina soarelui, deoarece
trece printr-o fereastr. Acest material a fost realizat la Berkeley Lab.
solare ntr-o fereastr inteligent.
Aceste panouri solare pot regla ntr-un mod inovator transmiterea cldurii, meninnd n
acelai timp transparena ferestrei. Cele mai multe eforturi pentru a utiliza eficient energia
solar s-au axat pe mbuntirea eficienei n conversie i stocare, folosind celule solare i
baterii de mare capacitate.

alta

directie

reprezinta

integrarea celulelor

Tot in domeniul descoperirilor pentru ferestre eficiente,


se numara si realizarile cercetatorilor de la Universitatea
Texas au dezvoltat un tip de filtru care blocheaza
lumina si/sau caldura.
Marialul numit material electrochimic dual-band
utilizeaza doua tipuri de nanocristale, un tip pentru
reducerea trecerii luminii vizibile si altul pentru a reduce
patrunderea razelor infrarosii. Astfel pot fi blocate atat
lumina cat si razele infrarosii concomitent sau
individual, obtinand rezultate foarte bune atat in
sezonul rece cat si in sezonul cald. Aceasta tehnologie se doreste a putea fi aplicata similar
unui adeziv chiar si pe ferestrele existente si ar putea avea aplicabilitate si pentru
autoturisme. 5

Sursa: http://ciberonix.ro/ferestrele-inteligente-ale-viitorului

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

TERMOSISTEM
Peretii exteriori, placa pe sol si acoperisul reprezinta zonele cele mai mari ca dimensiune unde
se pierde cea mai amre cantitate de caldura din interior.

Materialele de construcie termoizolatoare prin natura structurii lor moleculare


minimizeaz fluxul de cldur. Prin urmare, acestea permit o reducere substanial n
consumul energetic al ntregii cldiri, economisind energia de operare i contribuind la o
economie de resurse. Proprietile materialelor termoizolatoare depind de structura lor,
materia prim folosit i procesul de fabricaie. La baza alegerii materialului de izolare
termic proprietile termice sunt de prim importan. Pentru funcionalitatea i
sigurana cldirii, un alt criteriu important n alegerea materialului sunt rezistena
mecanic, rezistena la mbtrnire, gradul de rezisten la foc, absorbia de ap i gradul
de izolare fonic.

Principalele caracteristici ale materialelor termoizolatoare


Coeficientul de conductivitate termic (), este o proprietate intrinsec a materialului

prin care are loc transferul de cldur, care definete capacitatea acestuia de a conduce
cldura. Aceasta este definit ca fiind cantitatea de cldur ce trece printr-un element de
construcie avnd suprafaa 1 m2 i grosimea de 1 m, n timp de o or, la o diferen de
temperatur ntre cele dou suprafee ale elementului de construcie de 1 K (1 C) i se
calculeaz cu relaia: 6

d este grosimea stratului;


si - temperatura pe suprafaa interioar;
se - temperatura pe suprafaa exterioar;
S - suprafaa elementului;
t - timpul;
Q - fluxul termic;
CQ - canitatea de cldur.
Valorile conductivitii termice sunt influenate de o serie de factori: densitatea aparent,
porozitatea, umiditatea i temperatura.
Densitatea aparent () i porozitatea (p) a materialelor din care este alctuit elementul
de construcie. Cei doi factori influeneaz conductivitatea termic n sensul n care crete cu
densitatea i scade cu porozitatea.

Iordache, F., Termotehnica construciilor, ediia a 3-a.: Editura Matrix Rom, Bucureti, 2010.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Umiditatea (Wv) a elementului de construcie. Factorul influeneaz conductivitatea termic


odat cu creterea umiditi, locul aerului din porii materialului (aer=0,023 W/mK) fiind luat
de ap (ap=0,057 W/mK) 7
Temperatura () a elementului de construcie. Factorul influeneaz conductivitatea termic
care crete odt cu temperatura. Aceast cretere este ns nesemnificativ, avnd n vedere
valoarea mic a coeficientului de proporionalitate =0,0025 conform relaiei:

Rezistena termic (R) descrie efectul de izolare termic a unui strat de construcie. Acesta
reprezint rezistena pe care o opune 1 m2 de suprafa a elementului de construcie de
grosime d, la trecerea cldurii prin conducie timp de 1 h i pentru o diferen de
temperatur a celor dou suprafee de 1 K (1 C) conform relaiei

Transmitana termic/ coeficientul unidirecional de transmisie termic prin


suprafa, (U), este inversul rezistenei termice, fiind fluxul termic n regim staionar, n wai
(W) raportat la suprafaa de 1 m2 i la diferena de temperatur de 1 K dintre temperaturile
mediilor situate de o parte i de alta a unui sistem: U=1/R8
Factorul de permeabilitate la vapori de ap/rezisten la vapori de ap () al unui
material este o mrime adimensional care arat de cte ori stratul de material este mai puin
permeabil dect un strat de aer de aceeai grosime. Factorul rezistenei la permeabilitate la
vapori este utilizat la verificarea elementelor de construcie componente ale anvelopei cldirii
la riscul de condens interstiial.5
Capacitate caloric masic sau cldura specific masic, reprezint cldura necesar
pentru ridicarea cu un grad a temperaturii unitii de cantitate dintr-un corp. Se masoar n
kcal/kgK sau J/kgK.
Energia nglobat (Ev) este definit ca fiind cantitatea total de energie consumat de-a
lungul ciclului de via al materialului. Iniial energia nglobat reprezint energia utilizat
pentru extracia materiei prime, transportul la fabric, prelucrare i producie, transportul la
sit i punerea n oper.

Hardt Dorian, Materiale pentru Constructii i Finisaje.: Editura Didactica i Pedagogica Bucuresti.
Indicativ Mc 001/1-2006, Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor: Anvelopa
cladirii.

7
8

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Clasificarea pentru diferite materiale de termoizolaie n funcie de cantitatea de energie

nglobat:

Materiale termoizolante utilizate la cldiri


Vat mineral bazaltic
Denumirea de vat mineral cuprinde materiale de izolaie obinute din roci. Produsele din
vat mineral au o foarte bun permisivitate la trecerea vaporilor de ap, nu ard, nu
putrezesc, nu sunt atacate de mucegaiuri sau duntori i sunt insensibile la radiaia
ultraviolet. Fibrele din roci se compun din dolomite, bazalturi i diabase (dolerit) i material
reciclat. Suplimentar se adaug liani (rini fenolice) precum i ulei mineral pentru legarea
prafului. Componentele sunt topite n procesul de fabricaie, trase n fire n stare lichid i
apoi impregnate cu substane care resping apa. Formele uzuale comerciale ale acestor
materiale de izolaie sunt plcile i rolele.9
Vata bazaltic este un material termoizolator care are la baz roca de bazalt. Materia prim se
topete n condiii industriale n jurul valorii de aproximativ 1700 grade C iar apoi printr-un
proces special de centrifugare se transform ntr-o estur cu firele cu diametrul de ordinul
micronilor. Cu ajutorul unui liant de natur organic se obin prin presare plci rigide (v. fig.
4.28) din 2 straturi, care ulterior se hidrofobizeaz n mas. Stratul superior n grosime de
9

Enz Daniela, Hastings Robert, Constructii inovative de pereti, Case de energie minima-P i case
energetic pasive. Bucuresti: Matrix ROM, 2012.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

pna la 20 mm, are o densitate mai mare care i confer o rezisten superioar la aciuni
mecanice i la impact. Stratul inferior are o densitate mai redus care i confer un coeficient
de transfer termic mai bun.6
Aceste materiale au n prezent aplicaii multiple, de la izolarea subsolului la cea a acoperiului
fiind totodat unul din cel mai rspndit material de izolaie din Europa. 10

Fibre de celuloz
Aceasta a fost folosit ca termoizolaie nc din cele mai vechi timpuri, prin materialele ce o
conin: cartonul, bumbacul, cnepa, paiele sau rumeguul.
Fibrele de celuloz sunt un material termoizolator obinut din hrtie reciclat utiliznd maini
de mrunit i pentru ndeprtarea prafului. Pe parcursul procesului de fabricaie se face o
separare a fibrelor brute care apoi sunt tratate cu aditivi (sare de bor cca. 8%) pentru a le
crete rezistena la foc, la mucegai i la insecte.
Se obine un material moale, lipsit de rigiditate, de consistena lnei. Se folosete pentru
termoizolarea acoperiurilor, a pereilor i planeelor cu structur de lemn (sau o structur
uoar) i a pereilor de zidrie la interior i exterior. Fibrele de celuloz se pun n oper prin
procedeul de insuflare n interiorul cavitilor din volumul elementelor de construcie. Un alt
procedeu de punere n oper este sprayerea, la care trebuie adugat ap. Dup aplicare, se
obine un strat de izolaie sub form de plac rigid. Prin acest procedeu se obine o umplere
total a spaiilor n care sunt introduse i se realizeaz o termoizolare continu i uniform.
Materialul de izolaie este reutilizabil, procentul de material reciclat din compoziia celulozei
fiind n proporie de 80%.7
Fibrele de celuloz au cea mai mic energie nglobat dintre toate materialele cu proprieti
izolatoare termice similare. Celuloza are i o inerie termic mare ce are efect favorabil asupra
proteciei mpotriva cldurii pe timp de var.
Totui, o problem a termoizolaiei din fibre de celuloz este faptul c o serie de sprayuri
utilizate la aplicarea acesteia elibereaz, o dat cu termoizolaia i gaze cu efect de ser cum
este hidrofluorocarbonul (HFC)11

Materiale de izolaie din spume


Materia prim pentru producia spumelor este ieiul. Din acest motiv resursele sunt limitate.
n cadrul procesului de producie materia prim este expandat de cca. 50 de ori.

10

Castern Petersdorff, Thomas Boermans, Jochen Harnisch, Suzanne Joosen, Frank Woutess, The
Contribution of Mineral Wool and other Thermal Insulation Materials to Energy Saving and Climate
Protection in Europe.: European Insulation Manufacturers Association, 2002.

11

Richard T. Bynum Jr., Insulation Handbook.: ISBN 0-07-1234872-7.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Este un produs rezultat n urma polimerizrii monomerului aromatic stiren (derivat al


petrolului), n prezena unui catalizator peroxidic. Rezultatul final este o pulbere solid, cu o
granulaie de 0,010,2mm, avnd componentele structurale impregnate cu aer. n construcii,
polistirenul este utilizat sub forma polistirenului expandat i cea a polistirenului extrudat.12
Polistirenul expandat se obine n dou etape: preexpandarea i expandarea. Preexpandarea
este etapa n cursul creia granulele, sub aciunea unui agent de expandare i n condiii de
temperatur (cca. 100C) i mresc volumul de cca. 50 de ori (pn la 34 mm). Procesul
determin densitatea i omogenitatea produsului. Expandarea reprezint etapa procesului
tehnologic desfaurat n parametri controlai de temperatur i de presiune (vacuum), n
care perlele de polistiren preexpandat sunt sudate una de alta. Aceast etap marcheaz
decisiv rezistena mecanic a produsului, gradul de coeziune al particulelor, distribuia
coerent a densitii i capacitatea de difuziune. Polistirenul expandat este obinut dintr-un
amestec de 510% gaz de expandare (pentan sau dioxid de carbon) i 9095% polistiren.
Amestecul expandeaz ntr-o spum mai mult sau mai puin dens, sub aciunea vaporilor de
ap. Structura este prezentat n figura 4.30 i este impregnat n proporie de 98% cu aer, i
confer produsului calitile sale termoizolante.8
Polistirenul extrudat este un produs identic din punct de vedere al alctuirii chimice cu
polistirenul expandat, singura diferen fiind prelucrarea. Se face o extrudare, adic o
prelucrare a maselor prin deformare plastic constnd n trecerea forat a materialului supus
unei fore de compresiune printr-o matri de form adecvat. Se obin rezistene mecanice
superioare i o omogenitate sporit a materialului.13
Problemele polistirenului n relaia cu mediul natural sunt legate att de procesul de
fabricare, ct i de faptul c acesta nu este biodegradabil, iar n timpul arderii degaj o serie
de substane posibil poluante. Dei productorii de polistiren susin c produsele lor nu
afecteaz stratul de ozon ntruct n urma ameliorrii proceselor tehnologice s-a eliminat
poluarea cu CFC (clorofluorocarbonai, considerai responsabili pentru subierea stratului de
ozon), acest lucru este doar parial adevrat. Unele tipuri de polistiren se fabric acum
utiliznd HCFC-22 (hidroclorofluorocarbonai), care, dei mai puin poluant dect CFC-11 i
CFC-12, este totui un gaz cu efect de ser i, deci, duntor ozonului.
Alturi de fibrele minerale, materialele de izolaie din spume sub form de plci, fii sau
blocuri au cea mai larg rspndire n construcia de cldiri.

Spuma poliuretanic rigidi PUR


Este un produs rezultat n urma unei reacii chimice ntre dou componente de baz n form
lichid, dintre un izocianat i un poliol (de obicei glicol propilena sau poliol poliesteric) n
SR EN 13163 2003 Produse termoizolante pentru cladiri. Produse fabricate din polistiren expandat
EPS Specificatie.
13
Sulzer. https://www.sulzer.com/en/Products-and-Services/Process-Technology/Polymer-ProductionTechnology/Expandable-Polystyrene-EPS
12

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

prezena catalizatorilor i a materialelor pentru controlul structurii celulare (tensioactivi) n


cazul spumelor. Prin varierea tipului de monomer utilizat, poliuretanul se poate fabrica ntr-o
mare varietate de densiti i duriti. La producerea materialului se folosesc gaze lipsite de
CFC (clorofluorcarbonului), spuma poliuretanic obinndu-se din patru materii prime: poliol,
izocianat, pentan i catalizator.14
Poliuretanul rigid are n compoziia sa 3 % material solid i 97 % gaz, izolat n structura sa
celular. Proprietile de izolare termic se obin prin utilizarea de ageni de expandare.
Conductivitatea termic a agentului de expandare la o temperatur de referina de 10C este
considerabil mai mic dect cea a aerului (aer = 0,024 W/mK). Agentul de expandare cel mai
frecvent utilizat este pentanul, fie un izomer pur sau n amestecuri de izomeri, izo sau ciclo
pentan, cu o conductivitate termic ntre =0,012 0,013 W/mK.

Plcile din poliuretan rigid se pot folosi ca material termoizolator pe ntreaga suprafa a
anvelopei unei cldiri de la perei exteriori, planee pe sol sau subsol, acoperiuri nclinate
i plate.
Poliuretanul nu putrezete i nu favorizeaz instalarea mucegaiului i apariia insectelor.
n cazul unui montaj corect i a utilizrii unui nveli corespunztor se estimeaz o durat
de via de 50 de ani. Dezavantajele utilizrii constau n degradarea acestuia la expunerea
direct la raze ultraviolete ducnd la mbtrnirea i mcinarea materialului. Pierderea
proprietilor termoizolatoare are loc ntimp, n primii 3 ani de la punerea n oper se
produc schimburi ntre gazul cu conductivitate termic sczut izolat n structura celular
a materialului i aer, care conduc la creterea valorii de la 0,022 la aprox 0,026 W/mK.
Dup aproximativ 3 ani, compoziia de gaz din celule ajunge la un echilibru stabil,
pierderile de gaz fiind minimale.15
Se poate afirma c spuma poliuretanic rigid este una dintre cele mai eficiente materiale
de izolaie de nalt performan, permind economii de energie prin ocuparea minim a
spaiului.

Aerogelul
Aerogelul a fost descoperit n anul 1930 de ctre profesorul de chimie, Samuel Kistler. n anul
1931 a publicat descoperirea sa ntr-un articol intitulat Legtura (coerent) ntre aerogel
expandat i jeleuri (Coherent Expanded Aerogels and Jellies).
Producerea Aerogelului ncepe ca i un gel, numit alcoolgel care este un gel de silice cu
alcool n interiorul porilor si. Ceea ce este special la aerogel este structura microscopic a
porilor numit nanopori care au diametru de 2100 nm.

14
15

Polyurethane Specification BG|03|09. http://www.assanpanel.com.tr/en


Richard T. Bynum Jr., Insulation Handbook.: ISBN 0-07-1234872-7

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Procesul de deshidratare critic este modul prin care partea de alcool se transform n gaz
fr a deranja structura nanoporilor de siliciu iar locul acestuia este umplut cu aer astfel
alcoolgelul devine aerogel. n acest mod se obine produsul finit care conine aer n proporie
de 99,8% i 0,2% dioxid de siliciu din volumul su, masa unor aerogeluri fiind de aproximativ
0,01 g/cm3. Materialul posed proprieti fizice i mecanice unice, avnd rezistena la
compresiune de aproximativ 16 kPa pentru o densitate de 0,1 g/cm3. 16
Cele mai comune tipuri de aerogeluri sunt oxizi de siliciu, carbon i metal. Cel mai des folosit
n cadrul experimentelor i n aplicaii practice este oxidul de siliciu cu o reea dendric slabit
a atomilor de siliciu.

Obinerea unui astfel de produs unic implic o sum mare de bani i timp. Procesul i
materialul din care este creat au un pre de aproximativ 1 dolar pentru un 1 cm3,
aproximativ 50.000 dolari pentru un kilogram ceea ce-l face n prezent mai scump ca
aurul. Un alt dezavantaj este rezistena la rupere care este foarte mic, avnd o structura
casant asemenea sticlei.17
Dintre materialele termoizolatoare cunoscute, aerogelul are valoarea rezistenei termice
cea mai mare, nu mbtrnete, nu mucegiete, nu este inflamabil, este hidrofob iar
producerea i utilizarea lui nu au consecine negative asupra mediului fiind absolut
nepoluant i reciclabil n totalitate.
n domeniul construciilor n special al materialelor termoizolatoare au fost dezvoltate
materiale care utilizeaz n componena lor aerogelul. Unul dintre produsele cele mai
cunoscute fiind materialul numit Spaceloft produs de firma Aspenaerogels. Acest produs
este un material compozit flexibil, nanoporotic n care aerogelul este ncorporat ntr-o
psl spaial de fibr de sticl prin aplicarea unui proces nanotehnologic.

Michel Andre Aegerter, Nicholas Leventis, Matthias M. Koebel, Aerogels Handbook (Advances in SolGel Derived Materials and Technologies).: ISBN 978-1-4419-7477-8, Springer, 2011
17
Ruben Baetensa, Bjrn Petter Jellea, Arild Gustavsend, Aerogel insulation for building applications: A
state-of-the-art review., November 2010
16

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Principalele caracteristici ale materialelor termoizolante:

Metode pasive pentru eficientizarea consumului de energie termic


Metodele pentru eficientizarea consumului de energie termic n interiorul unei cldiri pot fi
clasificate n dou categorii principale: metode active sau metode pasive. Metodele active se
refer la folosirea sistemelor pentru condiionare a aerului care au un consum sczut de
energie. Aceste sisteme pot fi integrate cu mediul natural prin exploatarea resurselor
favorabile pentru reducerea consumului de energie: sisteme de nclzire solare, pompe care
folosesc cldura din interiorul solului, rcitoare electrice care folosesc energia solar sau
cldura rezidual, etc. Metodele pasive folosesc materiale de construcii care au proprieti
termice superioare, utilizate n cadrul cldirii cu scopul de a reduce necesarul de energie
termic pentru asigurarea confortului.18
Un mod eficient de reglare a temperaturii n spaiile interioare ale cldirilor i de eficientizare
a consumului de energie se realizeaz, printre altele, prin stocarea energiei termice n
elementele de construcie.
Energia termic poate fi stocat n materialele de construcie sub form de cldur sensibil
i cldur latent. Cea mai comun metod de stocare a energiei termice este prin cldura
sensibil care este dependent de capacitatea caloric a mediului de stocare i de
temperatur. Pentru aceast metod este nevoie de obicei de cantiti mari de material. Pe
de alt parte, pentru a evita consumul ridicat de materiale pentru elementele anvelopei unei
cldiri i a crete capacitatea de stocare a energiei unei cldiri, se pot introduce materiale cu
schimbare de faz (PCM) n amestecul de beton, mortar sau al unui strat de rigips, care
permit stocarea unor cantiti mari de cldur, sub form latent.

Ozdenefe Murat, Phase Change Materials and Thermal Performance of Buildings in Cyprus, Teza de
doctorat. Manchester: University of Manchester, 2012.

18

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Principiul de utilizare a materialelor cu schimbare de faz este unul simplu, atunci cnd
temperatura crete peste punctul de topire al materialului energia termic este absorbit de
material, acesta trecnd din starea solid n lichid, la o temperatur constant pn se
transform complet n lichid. Similar, cnd temperatura scade cldura nmagazinat este
degajat, iar materialul i modific starea din lichid n solid, din nou la o temperatur
constant pn se solidific complet. Astfel, PCM sunt compui care se topesc i se

solidific la intervale mici de temperatur avnd capacitatea de a absorbi, stoca i apoi


elibera cantiti mari de energie termic, denumit energie latent. Dei oricare tip de
tranformare a unui PCM, de la solid la lichid, de la lichid la gaz sau invers poate elibera
sau absorbi caldur, se consider c transformarea lichid-gaz sau solid-gaz nu este
practic pentru stocarea energiei termice.
n sectorul cldirilor rezideniale se urmrete micorarea grosimi pereilor, pentru a
reduce greutatea, consumul de material, cheltuielile de transport i timpul de execuie.
ncorporarea unui material cu schimbare de faz (PCM) n anumite materiale de
construcie compenseaz capacitatea de stocare mic n majoritatea cldirilor alctuite
din structuri uoare i reduce fluctuaia temperaturii interioare.
n funcie de proprietile descrise anterior, exist trei categorii de PCM i anume:
compui organici, anorganici i eutectici. Compuii organici sunt de dou tipuri, parafine
i non-parafine. Parafinele prezint schimbri de volum mari n timpul schimbrilor de
faz spre deosebire de non-parafine, care au temperaturi de schimbare de faz potrivite
pentru aplicaii de nclzire a spaiului, dar au un cost de aproape trei ori mai mare fa
de cel al parafinelor. Acizii grai se numr printre non-parafinele cele mai cunoscute.
Compuii organici sunt n general, formai din sruri hidrate i compui metalici.
Compuii eutectici exist sub forma organic-organic, anorganic-anorganic sau organicanorganic, fiind un amestec de dou sau mai multe tipuri de compui care nghea
simultan i congruent, fr segregare. 19
n construcii, ncorporarea PCM n structura cldirilor, contribuie la reducerea fluxului de
cldur din interior spre exteriorul cldirii i echilibreaz cererea de energie pe parcursul zilei
prin reducerea necesarului de energie n perioadele de vrf. Astfel, n timpul zilei, PCM
ncorporat n cldire absoarbe cldura de la interior n timp ce acesta se topete, reducnd
temperatura interioar i n timpul nopii, cnd temperatura este sczut, PCM elibereaz
cldura stocat mpiedicnd rcirea ncperii. ncorporarea PCM n materialele de construcii
se face n principal prin microcapsulare. Metodele cele mai folosite pentru ncorporarea PCM
n structura anvelopei cldirilor sunt metoda de ncorporare direct, metoda imersiunii i
metoda ncapsulrii.

Ozdenefe Murat, Phase Change Materials and Thermal Performance of Buildings in Cyprus, Teza de
doctorat. Manchester: University of Manchester, 2012.

19

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Etanseizarea
Intr-o cladirea miscarea aerului se desfasoara in doua directii inspre spatiul interior din
exterior- infiltratii si inspre exterior exfiltratii (pierderi). Conceptul ce defineste aceste
miscari ale aerului este numarul de schimburi de aer pe ora. Miscarea aerului este
influentata de vant sau diferente de temperatura, diferenta de presiune (sistem de ventilare
mecanica).
Cel mai obisnuit sistem utilizat pentru a caracteriza gradul de etanseitate al unei cladiri este la
o presiune de 50 Pa. Conform studiilor actuale, s-a demonstrat ca se pot atinge niveluri de
economie de energie pentru incalzire si racire, de la 5 la 40 % in diverse conditii climatice,
prin nivelul ridicat de etanseizare.
In zona de Nord a Europei se cere ca noile cladiri sa respecte regula de 2.5 schimburi pe ora
la o presiune de 50 Pa sau 3 schimburi pe ora la o presiune de 50 Pa pentru cladirile fara
sistem de ventilatie mecanizata si 1 schimb pe ora sau chiar 0.6, la o presiune de 50 Pa cu
sisteme mecanice de ventilare. Cerinta pentru casa pasiva este de 0.6 schimburi pe ora la o
presiune de 50 Pa. Cladirile noi etanse pot atinge performante de 0.2 schimburi pe ora la o
presiune de 50 Pa.
Testarea etanseitatii prin metoda usii suflante (
Blower door) este un indicator al eficienei
energetice al spatiului testat. Depresurizand
cladirea
sau
unitatea
de
cladire
(
apartamente,incinte cu destinatie speciala,
camere frigorifice,etc) la o presiune standard (50 pa), cu ajutorul unor dispozitive , auditorul
msoar debitul de aer care curge prin ua
suflanta dotata cu un ventilator calibrat si alte
aparate cu capabilitati de inregistrare in conditii
de depresiune controlata.
Etanseizarea unei constructii sau incaperi se
poate realiza printr-un invelis (interior sau
exterior) continuu realizat din diverse materiale tencuiala, beton, bariera din materiale din
fibra lemnoasa, membrane, spuma poliuretanica aplicata prin pulverizare, benzi de etansare
la imbinari.
Pentru cladirile existente, etanseizarea se dovedeste a fi o procedura costisitoare conform
analizelor Laboratorului Naional de Energie din Surse Regenerabile NREL, costul mediu
pentru reducerea pierderilor de aer cu 25 % ar fi de 4.52 $ USD/m2 in timp ce o reducere de
50 % s-ar ridica la valoarea de 24.75 $ USD/m2 (2012). Aceste date arata necesitatea de a se

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

dezvolta materiale si tehnologii noi pentru a rezolva problema etanseitatii cladirilor existente
intr-un mod mai accesibil.20

Design eficient
Cateva principii arhitecturale pentru eficientizarea constructiilor noi: 21
Principiile arhitecturii bioclimatice implica alegerea formelor, orientarea si organizarea
pieselor vitale, precum si luarea in calcul a climatului si a aportului solar pasiv. Toate acestea
permit reducerea necesarului energetic precum si satisfacerea exigentelor de confort termic.
Astfel orientarea cladirii trebuie sa fie astfel aleasa incat sa maximizeze aportul de energie
solara pe timpul iernii. Orientarea cldirii mbunete confortul locuitorilor i contribuie la
reducerea consumului de energie n exploatare cu pn la 10% datorit efectului pe care l
are asupra ventilaiei interioare i a capacitii pereilor exteriori de absorbie a cldurii solare
(de exemplu pentru spaiile a cror funciuni necesit nsorirea direct: sli de clas, living, se
recomand orientarea S-V, S i S-E). Orientarea cladirii optima se face si in functie de
vanturile dominant, vantul fiind o permanenta sursa de disconfort.
La fel de importanta este si evitarea supraincalzirii prin utilizarea unor elemente precum
strasina, acoperiri de protectie solara, vegetatie.
Partea arhitecturala trebuie sa fie integrata cu partea energetica pentru a realiza un optim
global functional.
Pentru limitarea pierderilor este necesar a ase minimiza raportul dintre marimeas suprafetei
anvelopei si volumul cladirii, adica de a mari gradul de compactitate al acesteia.
Culoarea cldirii pe exterior determin cantitatea de energie solar absorbit i transmiterea
acesteia spre interior.
Masa termic a unei cldiri este un alt factor care poate regla temperatura aerului din interior
i influena pozitiv, confortul locuitorilor i consumul de energie. Factorul care descrie ineria
termic a cldirii ca rezultat al cantitii de mas termic existent, este constanta de timp a
cldirii
(builing time constant) i este raportul dintre cantitatea de energie stocat n
anvelopa cldirii (Eb) i coeficientul de pierdere termic al anvelopei (Qb).22
Toate aceste concepte sunt complexe si pot fi optimizate prin utilizarea unor programe de
simulare energetica a cladirilor.
International Energy Agency - Transition to Sustainable Buildings, Strategies and Opportunities to
2050 ISBN: 978-92-64-20241-2
21
Alain Ricaud si Ismael Lokhat, Constructia unei case energetic pozitive , Editura Matrix Rom,
Bucuresti 2014
22
Catalina Tiberiu, Estimation of residential buildings energy consumptions and analysis of renewable
energy systems using a muti-criteria decision methodology, Teza de doctorat. Lyon: INSA de Lyon,
Ecole doctorale: MecaniqueCentre, Energetique, Gnie Civil de Thermique, Acoustique (MEGA), 2009
20

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

4. Legislatia ce reglementeaza eficienta energetica


in constructii:
STRATEGIA NAIONAL N DOMENIUL EFICIENEI ENERGETICE
n condiiile actuale globale, Romnia, ca parte integrant a Uniunii Europene, a stabilit o
serie de obiective care se impun pentru eficientizarea consumului de energie la nivel
naional. Strategia naional n domeniul eficienei energetice descrie posibilitile de
cretere a eficienei energetice naionale i propune programe anuale pentru
implementare n acest scop, identificnd totodat eventualele surse de finanare.
Strategia naional n domeniul eficienei energetice dezvoltat n 2003 stabilete ca
scop esenial al politicii n domeniul eficienei energetice reducerea intensitii
energetice. Urmrindu-se o reducere cu 40% a intensitii energetice primare, au fost
trasate obiective principale pentru perioada 2004-2015, pornindu-se de la ipoteza creterii
produsului intern brut cu 5,4 procente anual:

susinerea creterii economice;


creterea securitii n alimentarea cu energie i reducerea importurilor de resurse
energetice primare;
creterea competitivitii n mediul de afaceri i a eficienei economice, att n plan
intern ct mai ales pe pieele internaionale;
ndeplinirea obiectivelor de ncetinire a schimbrilor climatice, precum i a altor
obiective ale politicii de mediu. 23

Unul din sectoarele cu implicaii majore n consumul de energie l reprezint sectorul


rezidenial iar msurile prevzute pentru creterea eficienei energetice urmresc.

modernizarea instalaiilor interioare de alimentare cu energie termic;


reabilitarea reelelor de distribuie a energiei termice;
introducerea msurilor de gestiune a consumurilor de energie la consumatorii finali;
izolarea termic a locuinelor.

Strategia energetic din 2003 se aliniaz obiectivelor Uniunii Europene care a inclus n anul
1997 n Tratatul de la Maastricht conceptul dezvoltrii durabile i urmrete ndeaproape
Strategia de Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene adoptat de Consiliul European de la
Goteborg n 2001. Astfel, prin adoptarea principiilor dezvoltrii durabile n sistemele
energetice se urmrete reducerea efectului asupra rezervelor de energie primar i asupra
mediului ambient de asemenea i reducerea costurilor.

Guvernul Romaniei, Ministerul Economiei i Comerului, Strategia naional n domeniul eficienei


energetice., August 2003.

23

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

n continuarea politicilor pentru dezvoltare durabil, n anul 2008, Guvernul Romniei a


adoptat Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei. Orizonturi 20132020-2030.24

CADRUL LEGISLATIV I REGLEMENTRILE N ROMNIA


n Romnia, 98,35% din stocul de cldiri l reprezint cldirile rezindeniale. Dintre acestea,
peste 90% au fost construite nainte de 1990 i aproximativ 53% au fost construite nainte de
1970. Cerinele minime de confort termic prevzute de standardele romneti din perioada
anilor 1970 i 1980 permiteau valori ale transmitanei termice, U, foarte mari, ceea ce nsemna
valori ridicate ale consumului de energie utilizat pentru nclzire (180400 kWh/m2an). 25
Prin urmare, a devenit evident necesitatea instituiri unui cadru legislativ i a unor normative
corespunztor aliniate la politicile de eficien energetic ale Uniunii Europene.

n primul rnd, a fost elaborat Ordonana Guvernului Romniei nr.29/30.01.2000


(OG 29/2000), referitoare la reabilitarea i modernizarea termic a tuturor cldirilor
existente i a instalaiilor aferente acestora, cu scopul mbuntirii condiiilor de igien i
confort termic i al reducerii pierderilor de cldur, consumurilor energetice, costurilor cu
ntreinerea i emisiilor poluante rezultate n urma producerii, transportului i consumului
de energie. Aceasta instituie Programele naionale de reabilitare i modernizare termic
a cldirilor armonizate cu prevederile internaionale n acest sens i stabilete, de
asemenea, standarde naionale de eficien energetic i surse de finanare i de faciliti
fiscale. 26

Giurca Ioan, Contributii privind alimentarea cu energie termica a ansamblurilor de locuinte, utilizand
agenti termici cu parametrii scazuti, Teza de doctorat. Cluj-Napoca: Universitatea Tehnica, 2009
25
Brumaru M., E. Megyesi , Evaluation of Energy Efficiency in Retrofitting Residential Buildings with
Large-Panel Structures. Trans Tech Publications, Switzerland, vol. 899, pp. 2429, Feb. 2014
26
Mladin E-C, Georgescu M i Dutianu D., Eficiena energiei n cldiri - situaia n Romnia i acquis-ul
comunitar., 2001
24

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Valori U maxime prevazute de standardele romanesti de-a lungul timpului:

OG 29/2000 instituie obligatoriu ntocmirea certificatului energetic al cldirii ca act oficial care
atest performana energetic a unei cldiri i care se preconizeaz a fi folosit pe viitor n
stabilirea valorii unei cldiri n relaiile de vnzare-cumparare i de asigurare sau alte scopuri
asemntoare. n urma OG 29/2000 au fost elaborate numeroase reglementri elaborate n
cadrul instituiilor de specialitate (INCERC, IPCT i UAUIM) cum sunt: Normativ pentru
elaborarea i acordarea certificatului energetic al cldirilor existente, Metodologie de
elaborare i acordare a certificatului energetic al cldirilor existente, Normativ pentru
realizarea auditului energetic al cldirilor existente i al instalatiilor de nclzire i preparare a
apei calde de consum aferente acestora, Soluii cadru pentru reabilitarea termo-higroenergetic a anvelopei cldirilor de locuit existente, Normativ privind stabilirea
performanelor termo-higro-energetice ale anvelopei cldirilor de locuit existente,
Metodologie privind atestarea auditorilor energetici pentru cldiri i altele. Legea nr.
325/27.05.2002 aprobat prin OG 29/2000. 27
n al doilea rnd, Legea nr. 199/13.11.2000 Legea eficienei energetice stabilete cadrul
legal necesar pentru elaborarea i aplicarea unei politici naionale de utilizare eficient a
energiei i instituie obligaii i stimulente pentru productorii i consumatorii de energie.
Acestei legi au urmat Normele metodologice pentru aplicarea Legii 199/2000 aprobate n
2002, n care sunt elaborate programele de eficien energetic, societile comerciale de
management i servicii energetice i care prezint stimulentele financiare i fiscale 23,28

Precup Marinela, Contributii privind auditarea energetica a cladirilor noi i existente, Teza de
doctorat. Bucuresti: Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Facultatea de Inginerie a
Instalatiilor, 2011
28
Stan Ivan Felicia Elena , Studiul eficientei energetice i economice a cladirilor, Teza de doctorat.
Craiova: Facultatea de Electrotehnica, 2009
27

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

De o importan major n evoluia reglementrilor cu privire la eficiena energetic n


sectorul cldirilor este Legea nr. 372/13.12.2005 privind performana energetic a cldirilor.
Legea instituie n legislaia romneasc Directiva 2002/91, prin care se promoveaz
mbuntirea performanei energetice, n conformitate cu iniiativele Comunitii Europene
referitoare la consumul de energie 29 30
Directiva 2002/91 creaz un cadru legislativ care permite rilor UE s respecte angajamentul
de a reduce emisiile de gaze cu efect de ser pn n anul 2020 cu cel puin 20% sub
nivelurile din 1990. n acest sens, a fost estimat un potenial de reducere a consumului de
energie la nivel european n sectorul cldirilor de 22%, reprezentnd echivalentul a 3% din
consumul total final de energie al UE .25
Conform Directivei 2002/91, performana energetic a cldirilor este calculat pe baza unei
metodologii comune i sunt urmrite standarde minime de performan, difereniate la nivel
regional, pentru cldirile noi i pentru anumite cldiri existente.
Totodat se instituie inspecia periodic a cazanelor i a sistemelor de climatizare din cldiri i
evaluarea instalaiilor de nclzire echipate cu cazane cu o vechime mai mare de 15 ani. Pe
baza standardelor se ntocmesc scheme de certificare i expunerea public a certificatelor de
performan energetic mpreun cu ali factori climatici relevani n cldiri (de ex.:
temperatura interioar recomandat) contribuie la contientizarea consumatorilor de
energie.31
Pentru realizarea condiiilor de implementare a prevederilor din actele legislative prezentate
mai sus, au fost elaborate sau revizuite o serie de reglementri, desfurate pe dou direcii:
activiti coordonate de MDRT, n cadrul creia au fost elaborate reglementri tehnice de tip:
normativ, ghid, metodologie, specificaie tehnic, soluii cadru i activiti coordonate de
ASRO, n cadrul creia au fost adoptate standarde europene ca standarde romneti.32
n acest sens, Metodologia de evaluare a performanei energetice a unei cldiri MC 001,
reglementat prin OM 157/2007, transpune n Romnia prevederile Directivei 2002/91/CE
conform Legii nr. 372/2005 privind performana energetic a cldirilor. Aceasta este
structurat pe trei pri: Metodologia de determinare a caracteristicilor hidro-termoenergetice ale elementelor care alctuiesc anvelopa cldirii, Metodologia de analiz a
instalaiilor i echipamentelor cldirii i Metoda de ntocmire a auditului energetic al cldirii i
a certificatului de performan energetic a cldirii. Prin Ordinul 1071/16.12.2009 sunt
adugate nc dou pri Metodologiei de calcul, i anume: Breviar de calcul al performanei
Legea nr. 372/2005 privind performana energetic a cldirilor (actualizata n 2013 publicata n M.O.
Partea I, Nr. 451/23,VII,2013)
30
Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind
performana energetic a cldirilor
31
Rotaru C., Preda M., Eficiena energetic un element al dezvoltrii durabile. Mas rotund Energia
surs de dezvoltare economica.: CCIRB, 2004
32
Radu S.A., Satisfacerea exigenelor de izolare termic i conservare a energiei n construcii.: Ed.
Societii Academice Matei-Teiu Botez, 2003
29

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

energetice a cldirilor i apartamentelor i Model certificat de peforman energetic al


apartamentului.
Revizuirea sub diverse aspecte a eficienei energetice a cldirilor a condus la concluzia c, la
nivel de anvelop, pierderile medii de cldur n cldirile noi din UE, sunt aproximativ
jumtate din cele realizate n stocul de cldiri construite nainte de 1945. Prin urmare exist
un potenial de economisire a energiei n cldiri de cca. 50%, prin mbuntirea capacitii
termice a anvelopei unei cldiri. 23

LEGISLAIE EUROPEAN CU PRIVIRE LA EFICIENA ENERGETIC N


CONSTRUCII
Diverse msuri i instrumente de politici au fost aplicate la nivel naional n rile europene
nc din anii 70 pentru a sprijini utilizarea mai eficient n cldiri.
De asemenea, provocrile energetice legate de construcii, inclusiv economiile de energie,
sunt o preocupare principal la nivel european.
Obiectivele majore ale politicii Uniunii Europene n domeniul energiei se bazeaz pe trei
aspecte fundamentale: durabilitate, competitivitate i siguran n alimentarea cu energie. n
acest sens, n decembrie 2008, a fost aprobat de ctre Parlamentul European Pachetul
Energie Schimbri Climatice intitulat sugestiv 20-20-20.
Pachetul prevede inte ambiioase pentru anul 2020 i presupune:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser (GES) la nivelul UE cu cel puin 20% fa
de nivelul anului 1990;
creterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabil (SRE) n totalul
consumului energetic al UE, precum i o int de 10% biocarburani n consumul de
energie pentru transporturi;
o reducere cu 20% a consumului de energie primar, care s se realizeze prin
mbuntirea eficienei energetice, fa de nivelul la care ar fi ajuns consumul n lipsa
acestor msuri.33

Obiectivele pentru anul 2013 prevedeau o reducere a consumului de energie final cu 13,5%
n perioada 2008-2016 n comparaie cu nivelul consumului mediu din perioada 2001-2005,
prin msuri legislative, acorduri voluntare, instrumente financiare i de cooperare. De
asemenea, n urma unor politici naionale i strategii la nivel local care promoveaz noi
tehnologii de eficien energetic, a fost prevzut reabilitarea energetic a cel puin 25% din
fondul de cldiri multietajate.
GUVERNULUI ROMNIEI, STRATEGIA ENERGETIC A ROMNIEI PENTRU PERIOADA 2007 - 2020
ACTUALIZAT PENTRU PERIOADA 2011 - 2020., 5 septembrie 2007

33

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Obiectivele pentru anul 2020, n ceea ce privete eficiena energetic, prevd reducerea
consumului de energie primar cu 20% comparativ cu media consumului din 2001-2005 i
creterea nivelului de energie electric din surse regenerabile cu 38%. Se urmrete
reabilitarea energetic a circa 35% din fondul de cldiri multietajate de locuit, administrative
i comerciale.
Obiectivele pentru anul 2030, prevd reducerea consumului de energie primar cu 30%
comparativ cu perioada 2001-2005 i generalizarea iluminatului cu lmpi eficiente, mpreun
cu extinderea utilizrii tehnologiilor de producere a energiei electrice i cldurii cu amprent
ecologic redus. Se va continua cu reabilitarea termic a restului de cldiri multietajate
(aproximativ 40% din fondul existent) i va ncepe dezvoltarea proiectelor de construcii cu
cldiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse de 15-50 kWh/m2an.
Strategia propus stabilete obiective i aciuni specifice care corespund viziunii Uniunii
Europene pentru o dezvoltare durabil: Limitarea schimbrilor climatice, precum i a
costurilor i efectelor negative ale acestora asupra societii i mediului.20

Cadrul legislativ i standardele din domeniu au de asemenea un impact mare asupra


implementrii msurilor care s conduc la cretere a eficienei energetice. Este vital ca
eficiena energetic s se regseasc n toate aspectele cheie cum sunt: proiectarea,
construcia, legislaia, .a.
n primul rnd, n Carta Verde (COM 769) emis n 2000, Pentru o Strategie European n
Aprovizonarea cu Energie, au fost subliniate trei aspecte legate de necesitatea promovrii
economisirii de energie: dependena de import poate atinge 70% n 2030, fa de 50% n
prezent, dac nu se procedeaz la creterea securitii aprovizionrii cu energie; impactul
asupra mediului se resimte tot mai accentuat, n special n urma proceselor de producere i
utilizare a energiei n urma crora rezulta 94% din emisiile de gaze i, influena UE asupra
condiiilor de aprovizionare cu energie este limitat, ceea ce impune elaborarea unor politici
de intervenie care s promoveze economiile de energie n sectoarele cldirilor i
transporturilor. Prin urmare, se reafirm obiectivul mai vechi de a mbunti intensitatea
energetic a consumului final cu 1% mai mult dect ar fi fost atins n mod normal n fiecare
an. Aceasta ar permite respectarea angajamentului de la Kyoto de a reduce cu 100 Mt/an
(reprezentnd un procent de 20%) emisiile de CO2 .34
Apoi, n 2002 Parlamentul European i Consiliul UE au adoptat Directiva 2002/91/CE asupra
Performanei Energetice a Cldirilor. Prin aceasta a fost stabilit ca obiectiv general
mbuntirea performanei energetice a cldirilor n cadrul UE, printr-o abordare integrat cu

IONESCU A., Cercetri privind consumul de energie pentru climatizarea cldirilor. BUCURETI: UTCB,
2011

34

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

msuri eficiente i din punct de vedere economic. De asemenea, s-a urmrit o mai bun
coordonare ntre legislaiile statelor membre n acest domeniu. 35
n continuare, n anul 2007, Uniunea European a constatat c, n ritmul respectiv de
dezvoltare: dependena de importul de gaze naturale n producia de energie ar crete de la
57% la 84% pn anul 2030, iar fa de petrol ar crete de la 82% la 93% pentru aceeai
perioad. Totodat, ca urmare a evoluiei consumului de energie i a tehnologiilor existente
n anul 2007, emisiile de gaze cu efect de ser ar crete la nivelul UE cu circa 5% i la nivel
global cu circa 55% pn n anul 2030. 36 Aceste constatri au condus la reafirmarea
necesitii siguranei aprovizionrii cu energie i a reducerii impactului asupra mediului
pentru o dezvoltare durabil.
Astfel, n 2007 a fost dezvoltat Planul de aciune pentru eficien energetic: realizarea
potenialului prin care s-a identificat potenialul semnificativ de eficientizare energetic n
sectorul cldirilor.
De asemenea, n 2009 au fost consolidate obiectivele Directivei 2002/91/CE prin Decizia
nr.406/2009/CE a Parlamentului European, devenind obligatorie reducerea consumului de
energie cu 20% pn n anul 2020 i stabilindu-se obiective naionale obligatorii de
reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Apoi, Directiva 2009/28/CE instituie obiectivul
obligatoriu de atingere a unei ponderi a energiei din surse regenerabile de 20 % pn n anul
2020 i dezvolt un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile.
Directiva 2002/91/CE a fost nlocuit i completat n 2010 prin Directiva 2010/31/UE
privind performana energetic a cldirilor i ulterior n 2012, a fost nlocuit definitiv de
Directiva 31/2010. Aceast actualizare legislativ a survenit datorit nevoii de a stabili aciuni
mai concrete cu privire la exploatarea potenialului, slab valorificat, al economisirii de energie
n sectorul cldirilor i pentru coordonarea statelor membre spre un nivel comun de rezultate
obinute n acest sector.
Directiva 31/2010 cuprinde obiectivele din Directiva 91/2002 i aduce completri, innd
totodat cont de condiiile climatice din exterior i locale i de climatul economic al statelor
membre i anume: 37
1. Urmrete dezvoltarea unui cadru general comun pentru o metodologie de calcul al
performanei energetice integrate a cldirilor i a unitilor acestora.
2. Impune respectarea cerinelor minime de performan energetic a cldirilor noi, a
cldirilor existente sau a elementelor de cldire supuse unor lucrri de renovare, a
Bernadett KISS, Building Energy Efficiency, Policy, learning and technology change, Teza de doctorat.
Sweden: ISBN 978-91-87357-02-2, Lund University, June 2013.
36
Giurca Ioan, Contributii privind alimentarea cu energie termica a ansamblurilor de locuinte, utilizand
agenti termici cu parametrii scazuti, Teza de doctorat. Cluj-Napoca: Universitatea Tehnica, 2009
37
Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European i a Consiliului privind performanta energetica a
cladirilor
35

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

elementelor care fac parte din anvelopa cldirii cu impact semnificativ asupra performanei
energetice a anvelopei cldirii atunci cnd sunt modernizate sau nlocuite, a sistemelor
tehnice ale cldirilor fie c sunt nou instalate, nlocuite sau mbuntite.
3. Stabilete cerine cu privire la planurile naionale pentru creterea numrului de cldiri al
cror consum de energie este aproape egal cu zero.
4. Urmrete certificarea energetic a cldirilor sau a unitilor acestora.
5. Stabilete inspecia periodic a sistemelor de nclzire i de climatizare din cldiri.
6. Stabilete sistemele de control independent al certificatelor de performan energetic i al
rapoartelor de inspecie.
Cldirile al cror consum de energie este aproape egal cu zero sunt definite ca fiind acele
cldiri cu o performan energetic foarte ridicat, unde necesarul de energie aproape egal
cu zero sau foarte sczut ar trebui s fie acoperit, ntr-o foarte mare msur, cu energie din
surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produs la faa locului sau n
apropiere. Planurile naionale prevd ca pn la 31 decembrie 2020, toate cldirile noi s fie
cldiri de tipul celor definite mai sus i, n mod similar, cldirile noi ocupate i deinute de
autoritile publice dup 31 decembrie 2018 s fie cldiri al cror consum de energie este
aproape egal cu zero. 33
n continuare, planurile naionale trebuie s prezinte aplicarea practic detaliat de ctre
statul membru a definiiei cldirilor al cror consum de energie este aproape egal cu zero,
adaptat la condiiile naionale, regionale sau locale ale acestuia i s stabileasc un indicator
numeric al consumului de energie primar, exprimat n kWh/m2 pe an, n funcie de valorile
de energie primar medii anuale, naionale sau regionale i de standardele europene
relevante. Totodat, planurile ofer informaii privind politicile i msurile financiare pentru
promovarea cldirilor al cror consum de energie este aproape egal cu zero, deasemenea
prezint msurile naionale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile n cldirile
noi i n cldirile existente supuse unor renovri majore i stabilesc obiective intermediare,
pn n 2015 38
Directiva 31/2010 propune calcularea performanei energetice a cldirilor pe baza unei
metodologii care ine seama de standardele europene n vigoare i, n acelai timp, se
difereniaz la nivel naional i regional, fiind urmrit pe ntreg parcursul anului, prin prisma
a mai muli factori: caracteristici termice, instalaii de nclzire i de climatizare, folosirea
energiei din surse regenerabile, elemente pasive de nclzire i de rcire, umbrirea, calitatea
aerului din interior, lumina natural adecvat i proiectarea cldirii. Cerinele minime cu
privire la performana energetic sunt stabilite cu scopul de a atinge echilibrul optim, din
punctul de vedere al costurilor, ntre investiiile necesare i economiile de cost al energiei
IONESCU A., Cercetri privind consumul de energie pentru climatizarea cldirilor. BUCURETI: UTCB,
2011

38

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

realizate pe durata de via a cldirii, fr a aduce atingere dreptului statelor membre de a


stabili cerine minime mai eficiente din punct de vedere energetic dect nivelurile de eficien
energetic optime din punctul de vedere al costurilor. Este recomandat revizuirea periodic
a cerinelor minime de performan energetic a fiecrui stat membru.39
Pentru a ncuraja i stimula msurile legate de eficiena energetic, au fost elaborate
instrumente financiare. Printre acestea, de o importan major pentru sectorul cldirilor sunt:
Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European i al Consiliului, emis n 2006,
privind Fondul European de Dezvoltare Regional care a fost adaptat n aa fel nct permite
investiii sporite n eficiena energetic n sectorul locuinelor; parteneriatul public-privat cu
privire la iniiativa Cldiri europene eficiente din punct de vedere energetic prin care se
dorete promovarea tehnologiilor ecologice i dezvoltarea unor sisteme i materiale eficiente
din punct de vedere energetic n cldirile noi i n cele renovate i iniiativa dezvoltat
mpreun cu Banca European de Investiii, Iniiativa UE de finanare a energiei durabile,
care ofer posibilitatea, printre altele, unor investiii n eficiena energetic.35 40
Deaorece rezultatele directivelor anterioare privitoare la consumul energetic n Uniunea
European sunt de o calitate relativ slab datorit unei tendine a statelor membre de a
urmri ndeplinirea nivelului minim de ambiie, evitnd modificrile complexe ale legislaiei
naionale n vigoare, a fost emis Directiva 2012/27/EU asupra eficienei energetice. Aceasta
stabilete un cadru comun de msuri cu caracter obligatoriu pentru statele membre i
prevede stabilirea de obiective naionale orientative de eficien energetic pentru 2020.
Atingerea obiectivului de reducere cu 20% a consumului de energie primar a Uniunii rezult
n urma punerii n aplicaie a cadrului de msuri energetice stabilite de Directiva 2012/27.
Proieciile pentru anul 2020 cu privire la consumul de energie primar i final indic
potenialul de economisire a 20% din energia primar (370 Mtep) n comparaie cu proieciile
stabilite n anul 2007. 41
n urma Directivei 2012/27 statele membre sunt obligate s stabileasc obiective orientative
naionale de eficien energetic alturi de planuri, msuri propuse i metodologii detaliate
care urmeaz a fi raportate Uniunii Europene n fiecare an nainte de 30 Aprilie, ncepnd cu
anul 2013. Obiectivele sunt stabilite inndu-se cont de specificul naional (aciuni demarate
anterior pentru eficientizarea consumului de energie, evoluia PIB-ului, ali parametri referitori
la sistemul energetic curent cum ar fi schimbrile n importurile i exporturile de energie.
Totodat, valorile int trebuie s fie exprimate n consumul de energie primar i final pn
n 2020 fiind posibil astfel evaluarea i comparaia cu obiectivul UE. 37

Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European i a Consiliului privind performanta energetica a


cladirilor
40
Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiena
energetic la utilizatorii finali i serviciile energetice.
41
Comisia European, Directiva asupra eficienei energetice, 2014.
http://ec.europa.eu/energy/efficiency/eed/eed_en.htm
39

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

n ceea ce privete Romania, Directiva 2012/27 presupune aducerea unor modificri la nivelul
sistemului energetic care vizeaz att instituiile publice, furnizorii de energie, sectoarele
industriale, consumatorii, ct i autoritile de reglementare naionale. Subliniem faptul c
eficientizarea din punct de vedere energetic a cldirilor devine foarte important deoarece
directiva prevede ca instituiile publice s achiziioneze cldiri, produse i servicii eficiente din
punct de vedere energetic i s i renoveze anual 3% din cldiri. De asemenea, se dorete
introducerea unor sisteme de certificare pentru furnizorii de servicii energetice prin care se
asigur un nivel nalt de performan tehnic. Progresele realizate n urma transpunerii noii
Directive n legislaia naional vor fi analizate n anul 2014. n cazul constatrii unor rezultate
nesatisfctoare cu privire la reducerea consumului de energie, vor fi propuse obiective
obligatorii la nivel naional.42

Comisia European, Rezumat pentru ceteni Propunerile UE privind reducerea consumului prin
mbuntirea eficienei energetice, 2012. http://ec.europa.eu/energy/efficiency/eed/eed_en.htm

42

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

5. Concepte de cladiri sustenabile:


Cele mai intalnite concepte de cladiri performante energetic si cu impact redus asupra
mediului, sunt urmatoarele:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.

Casa cu consum redus de energie;


Cladire ecologica;
Cladire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB);
Cladire cu consum 3 litri;
Casa pasiva;
Cladire cu consum zero ncalzire;
Cladire cu consum de energie egal cu zero (ZEB);
Cladire cu plus-energie;
Cladire cu zero emisii;
Cladire zero carbon;
Cladire inteligenta;
Cladire fara emisii;
Cladire fara emisii de carbon;
Cladire autosustenabila;
Cladire triplu zero;
Cladire verde certificata tip LEED sau BREEAM;
Cladire verde;
Cladire sustenabila conform ghidului CSH (Code for Sustainable Homes);
Cladire bioclimatica;
Cladire organica
Cladire independenta energetic;
Casa activa.

1 Casa cu consum redus de energie


Definire concept
n mod generic, o casa cu consum redus de energie este acea casa care utilizeaza mai putina
energie decat cladirile ncadrate n normele actuale de eficienta energetica, dar mai multa
decat una pasiva. Performanta energetica a unei cladiri cu consum redus de energie este cu
aproape jumatate mai mica decat cerintele minime. Nu exista o definitie la nivel global pentru
casa cu consum scazut de energie, deoarece standardele nationale difera considerabil de la o
tara la alta.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


n Romania putem spune ca o cladire cu consum redus de energie are un consum energetic
anual pentru ncalzire mai mic de 79 kWh/m2an. n Marea Britanie sunt astfel denumite casele
care folosesc anual mai putin de 40 kWh/m2an energie pentru ncalzire, cel mult 22
kWh/m2an curent electric si emisiile de CO2 sunt sub pragul de 23 kg/m2an. n Germania,
standardul de consum pentru cladiri considerate eficiente energetic trebuie sa se ncadreze

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

sub o limita de 7 litri de petrol anual pentru un metru patrat de constructie (50 kWh/m2an)
iar n Elvetia acest standard este de 42 kWh/m2an pentru spatiul ncalzit.
Astfel o cladire cu consum redus de energie este o cladire care prin proiectare, tehnologii
nglobate si materialele folosite are un consum anual total de energie mai mic decat o
cladire conventionala, care corespunde normelor actuale de eficienta energetica.
n general, principala valoare luata n considerare este consumul de energie destinat ncalzirii,
deoarece, n majoritatea tipurilor de climat, n acest scop, este angrenata o cantitate
importanta.
ntelesul termenului low-energy a evoluat nsa pe parcursul ultimelor decenii iar n Europa,
la momentul actual se refera n general la cladiri rezidentiale care au un consum global de
energie cuprins ntre 30 kWh/man si 20 kWh/man. Cand se obtin rezultate de consum sub
valoarea de 15 kWh/man cladirile se nscriu n categoria Ultra-low-energy standard,
concept pionierat de Germania dar mbratisat n prezent de tot mai multe state Europene.

2 Cladire ecologica
Definire concept
O casa ecologica este modelata pe fluxurile de energie si utilizarea de materiale ale
ecosistemelor naturale, astfel, mbunatateste mai degraba decat degradeaza mediul
nconjurator. Ca un ecosistem, o casa ecologica conserva resursele (energie, apa, alimente si
materiale).
O casa ecologica nseamna o casa realizata din finisaje naturale si cu o izolatie foarte buna.
Avantajele ar fi ca acest tip de case se construiesc mai repede decat una obisnuita si se
economiseste mult mai multa energie reducandu-se astfel energia nglobata cat si emisiile de
CO2.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


Acest tip de locuinte, sunt realizate doar din materiale naturale, sunt prevazute cu un sistem
de ncalzire solara a apei calde si cu sistem de ncalzire centrala bazat de obicei pe masa
lemnoasa. Fata de o locuinta normala, o casa ecologica are un sistem de izolare superior.
O casa ecologica nu nseamna o casa de lemn sau o locuinta pasiva desi definitiile acestora
sunt asemanatoare. n primul rand, o casa ecologica nu prezinta nici un fel de pierderi
deoarece este foarte bine izolata si totul este reciclabil (chiar si apa de la toaleta provine din
apa de ploaie), inclusiv materialele din care este realizata pot fi reciclate ( de exemplu poate fi
construita din pamant presat, baloti de paie).

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Desi costurile acestui tip de locuinta sunt mai mari decat ale uneia obisnuite, orice investitie
n plus, este apoi recuperata prin reducerea substantiala a costurilor de energie. Un alt lucru
pe care trebuie sa l stim despre casele ecologice este faptul ca acestea au un transfer termic
cu mediul nconjurator extrem de mic. n plus, n acest tip de locuinta nu va fi nevoie sa
porniti aerul conditionat vara, deoarece beneficiaza de un sistem special care nu permite
patrunderea caldurii n interior. Locuintele ecologice au aparut din dorinta si nevoia
arhitectilor de a proteja mediul nconjurator si de a nlocui anostele constructii din beton.

3 Cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero - NearlyZero Energy Buildings (nZEB)
Definire concept
Acest principiu castiga tot mai multa popularitate fiind privit ca un mijloc de a reduce
emisiile de carbon si dependenta de combustibilii fosili, fiind tratat si n directiva
31/2010/UE la Articolul 9, Cladiri cu consum de energie aproape zero (nZEB) ca viitoare
cerinta care trebuie sa fie pusa n aplicare ncepand cu 2019 pentru cladirile publice si din
2021 pentru toate cladirile nou construite.
Statele membre se asigura ca:
(a) pana la 31 decembrie 2020, toate cladirile noi vor fi cladiri al caror consum de energie este
aproape egal cu zero; si
(b) dupa 31 decembrie 2018, cladirile noi ocupate si detinute de autoritatile publice sunt
cladiri al caror consum de energie este aproape egal cu zero.
Directiva 2009/28/EC defineste energia din surse regenerabile ca fiind energia din surse
regenerabile nefosile, respectiv eoliana, solara, aerotermala, geotermala, hidrotermala si
energia oceanelor, energia hidroelectrica, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, gaz
provenit din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz.
n articolul 2 din Directiva 31/2010/UE conceptul este definit astfel: cladirea al carei consum
de energie este aproape egal cu zero nseamna o cladire cu o performanta energetica foarte
ridicata. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scazut ar trebui sa fie acoperit,
ntr-o foarte mare masura, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse
regenerabile produsa la fata locului sau n apropiere.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Cu toate acestea nu putem discuta nca de un standard cu o definire clara a unor criterii si
principii n ceea ce priveste cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero.

Fig.3. Valori ale principalelor caracteristici pentru nZEB.

4 Cladire cu consum 3 litri


Definire concept
Sunt acele cladiri n care consumul de energie primara pentru ncalzire si ventilatie (consumul
pentru apa calda menajera ACM nu este inclus) poate fi sustinut de echivalentul a 3 litri de
combustibil fosili pe metru patrat, adica consumul de energie fiind de aprox. 34 kWh/m2 pe
un an.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


Compania BASF a lansat un proiect pilot pentru case 3 litri n Brunck Quarter care se afla n
Friesenheim un cartier din Ludwigshafen, Germania.
Dupa o perioada de monitorizare de trei ani rezultatele obtinute au arata ca nivelul de de
energie necesar pentru ncalzire a fost chiar mai mic decat cel anticipat ajungand la numai 2,6
litri.
Obiectivele proiectului au fost cresterea eficientei energetice prin modernizare si reducerea
consumului de energie pentru a atinge nivelul de consum de 3 litri pe metru patrat cat si
mbunatatirea confortului interior n spatiul de locuit.
A fost analizat impactul masurilor implementate pentru a putea utiliza datele obtinute n
dezvoltarea de noi materiale pentru izolatii si tehnologii pentru constructii.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Acest concept este capabil de a reduce consumul de energie pentru ncalzire cu pana la 80%
fata de cladirile conventionale.

5 Casa pasiva - Passive House


Definire concept
Termenul de "Casa pasiva" este utilizat pentru a defini un standard de cladire recunoscut pe
plan international, caracterizata printr-un consum foarte redus de energie.
Institulul casei pasive defineste conceptul astfel:
O casa pasiva este o cladire pentru care confortul termic (conform ISO 7730) poate fi realizat
numai prin pre-ncalzire sau pre-racire a debitului de aer proaspat care este necesara pentru
a obtine un climat interior confortabil - fara a fi necesara recircularea suplimentara a aerului.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta:


Certificarea casei pasive se realizeaza dupa evaluarea performantelor energetice bazate pe
criteriile definite de Institutul Casei Pasive din Darmstadt, Germania (Dr. Wolfgang Feist)
pentru cladiri rezidentiale dupa cum urmeaza:
Consumul pentru incalzire:
- consumul anual pentru incalzire 15 kWh/m2an;
- sau sarcina termica 10 W/m2.
Consumul pentru climatizare incusiv dezumidificarea:
- consumul anual pentru racire 15 kWh/m2an + 0.3 W/m2anDDH;
- sau sarcina termica 10 W/m2.
Consumul total de energie:
Consumul total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta (ncalzire, apa calda
menajera, ventilatie, pompe de caldura, iluminat, gatit si aparate casnice) 120 kWh/m2an;
Etanseitatea la aer:
Etanseitatea anvelopei casei pasive, conform normei EN 13829, rezultata in urma testului de
presiune (la 50 Pa) trebuie sa aiba o rata a schimbului de n50 0,6 h-1.
Sistemul de instalatii interioare se refera la urmatoarele specte: ventilare care trebuie sa
asigure un debit de aer proaspat de 30 m/h pentru o persoana si calitatea aerului interior,
incalzire si apa calda menajera, racire. Pentru a mentine un confortul interior optim,
temperatura interioara nu va cobori sub 20 C n timpul iernii, iar n timpul verii va fi
mentinuta sub 26 C;

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Organismul responsabil cu certificarea conceptului de casa pasiva este The Passive House
Institute (PHI) care este un institut independent de cercetare, care joaca un rol deosebit de
important in dezvoltarea conceptului de Casa Pasiva, concept recunoscut pe plan
international bazat pe performanta de energie in constructii.
Conceptul de Casa pasiva are la baza principii si criterii bine definite iar certificarea
riguroasa ii consolideaza pozitia si recunoasterea internationala.
Totusi, un dezavantaj important il constituie lipsa orientarii spre mediu. Nu sunt specificatii
privind materialele reciclate, reciclabile, toxice sau modul de colectare al deseurilor si nici
considerente asupra spatiului exterior casei.

6 Cladire cu consum de energie egal cu zero - Zero Energy


Buildings (ZEB)
Definire concept
O cladire cu consum de energie egal cu zero reprezinta o cladire rezidentiala sau comerciala
cu cu o performanta energetica foarte ridicata si un necesar de energie redus care poate fi
acoperit ntr-o masura foarte mare din energie produsa din surse regenerabile, inclusiv din
surse de energie regenerabile de la fata locului.
Deoarece obiectivele de proiectare sunt atat de importante pentru atingerea cladirii cu o
performanta mare, modul in care sunt definite obiectivele conceptului de cladire cu consum
de energie egal cu zero este crucial pentru a intelege combinatia de masuri de eficienta
aplicate si a optiunilor de alimentare cu energie din surse regenerabile.
Conceptul de cladiri cu consum de energie egal cu zero nu prezinta nca o definitie clara si
concisa. Aceasta sarcina de a defini principiile si cerintele minime cat si a unei metodologii
cazand in sarcina fiecarui stat membru al uniunii europene.
Astfel ca performanta energetica a unei cladiri cu consum de energie egal cu zero poate fi
cuantificata sau definita n mai multe feluri, n functie de limite si metric asa cum este
rezentata in cele ce urmeaza.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


Atunci cand consumul de energie nu poate fi acoperit in totalitate din energie produsa din
sursele regenerabile se trece pe consumul de energie din surse traditionale cum ar fi energia
electrica, gaz iar cand consumul generat din surse regenerabile depaseste necesarul cladirii,
excesul de energie este injectat n reteaua publica.
Pentru a asigura necesarul de energie in cladire exista cateva optiuni de aprovizionare cu
energie care se pot ierarhiza dupa importanta lor:

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA
-

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Reducerea consumul de energie prin intermediul sitului folosind energii regenrabile si


tehnologii eficiente energetic. Aceasta optiune este considerata o conditie
fundamentala pentru cladirile nZEB;
Utilizarea energiei din surse regenerabile care poate fi generata de sisteme montate
pe cladire cum ar fi panourile fotovoltaice, panouri solare sau turbine eoliene montate
pe cladire si conectate direct la sistemul distributie al apei sau electric al cladirii;
Utilizarea energiei din surse regenerabile de catre sisteme montate pe situl cladirii
cum ar fi parcari, spatii deschise si conectate direct la sistemul distributie al apei sau
electric al cladirii;
Utilizarea de surse regenerabile din afara sitului constructiei pentru a genera energie
termica si electrica pentru consumul din cladire. Aceste surse poti fi: biomasa, peleti,
etanol, biodisel care pot fi aduse din afara sitului sau colectate de la fluxul de deseuri
propriu generat de procesele din cladire;
Achizitionarea de energie din instalatii care utilizeaza surse regenerabile de energie si
care sunt amplasate in afara sitului.

Astfel putem vorbi de o ierarhie in ceea ce priveste alimentarea cu energie prin tehnologii
care utilizeaza surse regenerabile disponibile in situl si/sau pe constructiei. Panourile
fotovoltaice si cele solare pentru producerea AC sunt cele mai aplicabile la scara larga. Alte
tehnologii pentru realizarea de energie cum ar fi sistemele eoliene pot fi limitate datorita
factorilor climatici.
Astfel in definirea unei cladiri cu consum de energie egal cu zero se disting patru
componente fundamentale cu privire la tipul sursei de energie utilizate care stau la baza
conceptului.
-

Energia sitului net-zero: energia produsa in sit este cel putin la fel de multa ca cea
consumata intr-un an.
Sursa de energie net-zero: produce sau achizitioneaza cel putin la fel de multa energie
regenrabila ca cea consumata intr-un an. Sursa de energie se refera la energia primara
utilizata pentru a extrage, prelucra, genera si exporta energia la cladire.
Costul energiei net-zero: balanta cheltuielilor intre costul pentru asigurarea utilitatilor
si castigurile din exportul de energie pe parcursul unui an trebuie sa fie zero.
Emisiile de noxe ale cladirii net-zero: o cladire cu emisii nete zero produce sau
achizitioneaza suficienta energie din surse regenerabile deci fara emisii pentru a
compensa emisiile din energia totala utilizata in cladire anual. Emisiile de carbon, oxizi
de azot NOx, oxizi de sulf sunt cele mai des intalnite in cladire care trebuie
compensate. Pentru a calcula emisiile totale a unei cladiri, energia importata si
exportata se inmulteste cu un coeficient de emisie corespunzator, pe baza emisiilor
din utilitati si a emisiilor generate pe sit daca exista.

In vederea indeplinirii obiectivelor stabilite in DIRECTIVA 2009/28/CE de a atinge o pondere


de 20% a energiei din surse regenerabile din intreg consumul de energie pana in anul 2020,

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

conceptul de cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero reprezinta o solutie viabila in
acest sens.

7 Cladire zero carbon


Definire concept
Conceptul de casa zero carbon (Zero carbon house) ncearca sa abordeze provocarile legate
de schimbarile climatice viitoare si a suprancalzirii pe timp de vara datorata ncalziri globale
cauzata de emisiilor de gaze cu efect de sera. Acest concept si propune sa dea nastere unei
case cu spatii interioare atractive si flexibile care sunt destinate locuitului modern, dar unde
tehnologiile moderne de constructie nu compromit confortul interior al ocupantilor.
Fundamentul pentru orice casa zero carbon este asigurarea unei eficiente energetice bune
pentru a minimiza cererea de energie.
n urmatorii cativa ani industria constructiilor se va confrunta cu o provocarea imensa, aceea
de a construi case care trebuie sa aiba zero emisii de carbon.
Conceptul de casa cu emisii zero de carbon este dezvoltat de Guvernul britanic care a
implementat Codul pentru case sustenabile (Code for Sustainable Homes), acesta stabileste
ca ncepand din anul 2016 toate casele noi cu emisii zero de carbon trebuie sa fie la nivelul 6
din cod.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


Codul cuprinde o multitudine de principii pentru o proiectare durabila si acopera
performantele n nou puncte cheie: energie si emisiile de CO2, apa, materiale, deseuri,
poluare, sanatate, management si ecologie.
Codul ncadreaza casele de la 1 la 6 stele conform cu o multitudine de parametrii ai de
factori, variind de la utilizarea caldurii de la aparate pana la stand pentru biciclete.
Nivelul 6 vine cu cea mai lunga lista si masurile cele mai stricte. Pentru ca o casa sa fie notata
la acest nivel, cere ca toate emisiile din casa (din ncalzire, racire, ventilare si iluminat) si din
activitatile care au loc n aceasta (de la aparatele de uz casnic) trebuie sa fie zero net pe
parcursul unui an.
Nivelul 6 din standard stabileste cerinte obligatorii cu privire la:
-

realizarea emisiilor zero de carbon prin performanta energetica;


valoarea coeficientul de transfer termic unidirectional pentru peretii U = 0,11 W/m2K
si U = 0,7 W/m2K pentru ferestre;
permeabilitatea la aer = 1m3/h/m2 la 50 Pa;
puntile termice sa aiba o valoare de maxim 4,5% din suprafata anvelopei;

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA
-

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

ventilatie mecanica = 88% recuperare a caldurii;


iluminat 100% fluorescent;
surse regenerabile de energie pentru instalatia de ncalzire, apa calda, iluminat,
ventilare si pompe de caldura;
energii regenerabile pentru sistemele si aparatura casnica;
credite pentru alte caracteristici cu emisii reduse de carbon;
reducerea consumului de apa;
consumul de apa potabila la 80 litri/zi de persoana;
sursa de apa potabila din sit;
utilizarea rationala a consumului de apa;
folosirea apei de ploaie pentru irigare si masina de spalat;
impactul materialelor asupra mediului;
colectarea si depozitarea selectiva a deseurilor menajere;
sistem de gestionare a deseurilor provenite din constructie.

8 Cladire inteligenta
Definire concept
Conceptul de casa inteligenta se defineste ca o locuinta moderna, n care totul poate fi
controlat, din interior sau din exterior, printr-o simpla apasare pe tastele unei telecomenzi:
lumina, caldura, sistemele audio, video, sistemele de supraveghere, draperiile, intrarea n casa,
n garaj, etc.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


Casa inteligenta se mai numeste si casa domotica (de la lat. domus-casa si informatica).
Domotica reprezinta asadar, un ansamblu de sisteme si tehnici electronice, informatice si de
telecomunicatii folosite pentru casele inteligente, n scopul asigurarii unui confort maxim, prin
gestionarea energiei, optimizarea climatizarii si a iluminarii, comanda la distanta, etc.
Domotica are impact si asupra protejarii mediului, prin reducerea consumului energetic (mai
ales daca avem n vedere ca va fi obligatoriu ca atunci cand, de exemplu, se deschide o
fereastra, sa se ntrerupa sistemul de ncalzire).
Daca functionalitatea instalatiilor dintr-o casa este controlata prin scenarii predefinite sau
daca toate subsistemele (control iluminat, control temperaturi, sonorizare ambientala,
alarmare la incendiu si efractie, irigatii si degivrare etc.) sunt integrate ntr-un singur sistem si
pot fi controlate printr-o interfata grafica facila si comoda proprietarului sau daca sunt
anticipate anumite nevoi ale ocupantilor casei si sunt rezolvate automat, putem spune ca
avem o Casa inteligenta.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

9 Cladiri verzi - Green Building


Definire concept
Conceptul de cladire verde se refera la o constructie si la un mod de exploatare care
respecta mediul nconjurator si utilizeaza resursele rational pe parcursul ntregii sale durate
de viata: alegerea amplasamentului, proiectare, construire, folosire, ntretinere, renovare si
demolare. Aceste criterii de performanta vin n completarea celor considerate traditionale:
functionalitate, durabilitate si confort.
Desi se dezvolta n permanenta noi tehnologii cu rolul de a crea cladiri mai verzi scopul
final este acela de a reduce impactul ecologic si asupra sanatatii utilizatorilor al mediului
construit prin:
- folosirea eficienta a apei, a energiei si a altor resurse;
- protejarea sanatatii ocupantilor si cresterea productivitatii muncii;
- reducerea cantitatii de deseuri, a poluarii si a degradarii mediului.
O cladire verde se defineste printr-o colectie de principii de constructie avansate si metode
care merg dincolo de codurile de proiectare uzuale, urmarind reducerea impactului asupra
mediului.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


Motivatiile principale provin de la preocuparile legate de eficienta energetica, consumul
excesiv de materii prime, cantitatea de deseuri n depozitele de aferente si de probleme de
sanatate.
Acest concept de cladiri pot fi certificate de catre Green Building Certification Institute (GBCI)
n sistemul LEED Leadership in Energy and Environmental Design. Acesta este un sistem de
evaluare a cladirilor verzi care are scopul de a sustine si certifica proiectarea, construirea si
exploatarea cladirilor verzi. Se adreseaza arhitectilor, inginerilor, constructorilor si
beneficiarilor pentru a fi posibila transformarea mediul construit ntr-unul sustenabil.
Sistemele de evaluare au fost concepute n acest caz pentru cladiri cu diferite functiuni, n
acest caz criteriile sunt aceleasi dar valorile tinta sunt diferite. Se iau spre analiza proiecte de
cladiri noi, proiecte de eficientizare energetica a cladirilor existente, cartiere, complexuri
comerciale, etc. Sistemul de evaluare urmareste 5 criterii de baza: situri sustenabile, eficienta
consumului de apa, energia si atmosfera, materiale si resurse, calitatea mediului interior si
inovatia.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

10 Cladire sustenabila conform ghidului CSH (Code for Sustainable


Homes)
Definire concept
Ghidului CSH (Code for Sustainable Homes)reprezinta un standard la nivel national in Anglia
pentru realizarea unor case sustenabile. Scopul este de a obtine reducerea emisiilor de
carbon si de promovare a unor standarde deasupra standardelor minime de proiecatre
impuse prin normative.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


Acest ghid pune la dispozitie noua criterii de analiza a sustenabilitatii:
-

Energie / emisii de CO2;


Apa;
Materiale;
Managementul Apa de ploaie;
Deseuri;
Pouare;
Sanatate si confort;
Management;
Ecologie.

Clasarea se face cu stele intre unu si sase.

11 Cladire independenta energetic


Definire concept
O cladire autonoma este proiectata pentru a functiona deconectata de infrastructura edilitara,
reteaua publica de electricitate, gaz, alimentare cu apa, canalizare si n unele cazuri drumuri
publice. Date fiind aceste caracteristici, o cladire care se ncadreaza n aceasta categorie are
un impact ecologic minim, costuri de ntretinere foarte mici si capacitatea de a asigura
confort si siguranta n cazuri de forta majora, dezastre naturale sau razboaie.

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta


S-a reusit obtinerea de rezultate satisfacatoare cu precadere n cazul cladirilor rezidentiale.
Gradul de dificultate n implementarea unui asemenea concept depinde foarte mult de
particularitatile climatice, dorintelor beneficiarilor si bugetul alocat. n tari cu o temperatura
medie mai ridicata, potrivit proiectantilor este posibila construirea unor case fara costuri de
ntretinere, care ofera un confort interior satisfacator fara a avea nevoia de ncalzire sau racire
care sa si produca propria electricitate, sa isi colecteze propria apa si sa se ocupe de

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

rezidurile produse folosind tehnologii disponibile pe piata si la preturi comparabile cu ale


caselor conventionale. Singura conditie impusa pentru obtinerea celor mentionate este
reducerea suprafetei utile n medie cu 25% fata de o casa conventionala.
Avantajele conceptului:
-

reducerea impactului ecologic prin folosirea resurselor disponibile local;


reducerea costurilor de functionare;
siguranta sporita n caz de calamitati;
nlaturarea dezavantajelor antrenate de pierderile din sistemele publice de alimentare,
economisirea resurselor conventionale;
Dezavantajele conceptului:
autonomia are multe niveluri si este foarte importanta perioada de timp la care este
raportata;
independenta totala fata de lumea exterioara pe o perioada nelimitata este foarte
dificil de obtinut;
pentru a trai intr-un mediu cvasi-izolat este nevoie de unele sacrificii n ceea ce
priveste stilul de viata, comportament si asteptari sociale chiar si n cazul cladirilor
autonome avansate tehnologic;
proiectul pentru o cladire autonoma este unic si adaptat ntocmai caracteristicilor
climatice ale amplasamentului si cerintelor utilizatorilor;
folosirea sistemelor solare pasive, sisteme alternative pentru canalizare, apelor
meteorice, elementelor cu masa termica ridicata, acumulatori, vitraje eficiente termic,
etc., cresc pretul constructiei si necesita timp de acomodare alaturi de experienta n
utilizare.

12 Cladire activa
Alianta Casa Activa este o asociatie non-profit cu sediul central in Belgia la Bruxelles.
Scopul asociatiei este de a promova si dezvolta un mod de construire ce pune accent pe
sanatate, confort, energie, fara a avea un impact negativ asupra mediului. Scopul final este
dezvoltarea unui model de cladiri sustenabile, la modul ideal, satisfacand toate criteriile
actuale.
Ideea de casa activa pleaca de la notiunea de functionalitate. Principala caracteristica a unei
astfel de case o constituie impactul pe care aceasta il are asupra mediului inconjurator. Iar
acest impact trebuie sa fie unul pozitiv, evident, pentru ca o casa, pentru a fi considerata
activa, trebuie sa produca mai multa energie decat consuma.
La o casa activa se pune mare pret si pe climatul interior sanatos, realizat prin multa lumina
natura si aer proaspat.
Criterii analizate:

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Energie:
-

Designul, orientarea si materialele cuprinse intr-o acsa activa sunt astfel optimizate
incat consumul de energie sa fie redus la maxim iar energia necesara sa fie asigurata
din surse regenerabile;
Consumul redus de energie se poate realiza printr-o abordare complexa a unor
elemente precum: utlizarea maxima a radiatiilor solare, utilizarea unor produse
performante, sisteme de control inteligente, fatade dinamice, etc.
Se masoara consumul de energie si emisiile de CO2 pentru fazele de construire si
exploatare pe m2 si pe ocupant;

Mediu interior:
-

Se analizeaza nivelul de lumina naturala din interiorul casei, calitatea aerului si


confortul termic;
Exista un sistem central de control al sistemelor de incalzire, ventilare si iluminat
precum si a anvelopei cladirii pentru a asigura, in mod automat, un nivel optim al
climatului interior atat vara cat si iarna precum si pentru a raspunde nevoilor
utilizatorilor;
Se analizeaza materialele ce intra in contact cu mediul interior;
Se ia in calcul intreg ciclul de viata al cladirii, traditii locale in ceea ce priveste
constructiile, materiale regionale, colectarea selectiva a deseurilor si infrastructura;

In concluzie, o casa activa este eficienta energetic, are impact pozitiv asupra naturii si ofera
locuitorilor un climat interior sanatos.

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii

Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA

Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii