Sunteți pe pagina 1din 724

C.

I. BAICOIANU

DOCTOR ?N $TIINTELE ECONOMICE $I FINANCIARE

ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE
$I A

BANCII NATIONALE
1880-1914
VOLUMUL II

PAR TEA

MONITORUL OFICIAL $I IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA

BUCURESTI
1932

www.dacoromanica.ro

Plana I

1
A

,'

,11

J..

'"r*

7-4
,

.',4e j
-

;Sig,

I.
.

,1104

ION C. BRATIANU
Intemeietorul Bancii Nationale a Romaniei

1821 1891

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Volumul de lagi este al II -lea din cele patru privitoare la
istoria politicei noastre monetare yi a Bcincii Nationale.
In primal volum am fdcut o f ugitiva expunere a monetarismului din linuturile locuite de Romcini din vremurile cele
mai indepcirtate ci pdnd la 1880. Tot cu acest prilej am arcitat
cum s'au ndscut, sub presiunea imprejurcirilor economice de
dupci Regulamentul Organic, primele case de imprumuturi
yi cum interesele propel' yirii economice generale stingheritd de

haosul monetar depe vremuri a condus la legea din 1867


prin care s'a intronat un regim normal de politicd monetard.
Miycarea ideologicd dela 1848, care revendica infiintarea
unei band romcinayti de scont fi emisiune, crave tot mai mult
treptat cu desvoltarea procesulai de intensificare a productiei
noastre agricole, determinat in deosebi de reforma agrard dela
1864.

Imprejurarile vitrege ce au prezidat in 1859 la constituireaf noului Stat romdnesc, au fdcut ca migarea sd rcitneinei
num.ai ideologicd incii multd vreme. Realizarea ayezcimdntului

de emisiune yi credit national, n'a putut lua nactere decdt cu

mult mai tdrziu, in 1880, incercarea din 1856 de a infiinta o bancd nationald in Moldova dcind grey 0 nefiind
favorizata de imprejurcirile economice, politice, sociale si
financiare necesare unui aseinenea ayezeimcint.
www.dacoromanica.ro

IV

Ca sd intelegem insei $i mai bine problema, am ceiutat in


capitolul introductiv al volumului de laid care trateazei evolutia Beincii Nationale dela 1880 $i pcinei la 1914, sei fac o
expunere mai largei a imprejureirilor economice, financiare, so-

ciale $i comerciale cari au determinat $i grdbit infiintarea


Bdncii Nationale.

Tratarea perioadei 1880-4914, am fdcut-o in cloud Orli


bine distincte.

In prima parte a lucreirii am cercetat organizarea interns


a Bdncii qi evolutia ideilor de politica fiduciarci cari stau la
baza institutului nostru de emisiune, in complexul circumstantelor economice, financiare $i comerciale. Nu am putut
trece cu vederea evolutia politicei monetare a Statului ca una
ce era menitei sii influenteze activitatea ci politica de emisiune
a Bcincii Nationale. Ca lea aceasta ne-a condus la expunerea
crizelor agricole, comerciale $i bancare interne $i externe cari
au frarncintat perioada 1880-1914, in repercursiunea for asupra Bdncii Nationale. Numai a$a am putut sci liimurim mai
bine cauzele determinante ale ref ormelor monetare $i fiduciare
din aceasta perioadei.

In partea a doua am examinat in continuare modul cum


s'a desfdyurat activitatea ayezeimdntului nostru de emisiune in
cadrul economiei nationale romcinefti, analizdnd sub variatele for

aspecte rezultatele pe cari le-au dat operatiunile principale


ale BOncii Nationale: emisiunea, scontul, lombardul, trate $i
remize.

Am gnat sei completdm expunerea noastrci prin examinarea mioeirii bancare din perioada 1880-1914, determillatci
ci sustinutei de Banca National&
Un capitol ref eritor la conducerea Bdncii ,ci altul privind
criticele aduse ayezeimeintului nostru de emisiune, completeazei

cea de a doua parte a volumului de Md.


*

www.dacoromanica.ro

In volumul ce urn2eaza corn continua expunerea evolujiei

agztimdntului nostru de emisiune in perioada 1914-1920,


care este cea mai grea pe care a strabcitut-o in cursul existentei sale Banca Nationalei a Romdniei.

C. I. BAICOIAN U

www.dacoromanica.ro

PARTEA I
INFIINTAREA $1 ORGANIZAREA
BANCII NATIONALE A ROMANIEI

CAPITOLUL I

CAUZELE ECONOMICE, FINANCIARE 5I SOCIALE DIN

PERIOADA 1859 - 1880, CARI AU DETERMINAT


INFIINTAREA BANCII NATIONALE A ROMANIEI

www.dacoromanica.ro

PARTEA I
INFIINTAREA

I ORGANIZAREA RANCH NATIONALE A ROMANIEI


CAP ITOLUL I

CAUZELE ECONOMICE, FINANCIARE 1 SOCIALE


DIN PERIOADA 1859-1880, CARI AU DETERMINAT

INFIINTAREA BANCII NATIONALE A ROMANIEI


Organizarea Statulul roman dupe unirea Principatelor din 1859 gi pro Intinderea gi populatiunea Romanlei
clamarea Domnitorulul Carol din 1866.
1861-1880.
Evolutia proprietatil
Reforma Improprieteriril dela 1864.
Repartitia proprietatii agrare Inainte
agrare gi a agriculturii 1860-1880.
ImproprIetarlrile din 1880, 1881 gi 1889.
Prin legile din 1868,
de 1864.
1873 91 1875 se tree din domeniul public In proprietatea teraneasca noui Intinder' de lament.
Succesivele tmproprieteriri pun bazele unei burghezii
Pane la 1866 agricultura, comertul gi Industria depindeau de Minirurale.
sterul de Interne.
In 1866 se linfiinteaza pe lenge Minlsterul Lucrarilor Publics
o directiune a agriculturii, comertulul 91 Industrie'.
Evolutia Intinderilor
arabile 1860-1886.
Productia principaielor cereale 1862-1886.
Repartitia
Intinderilor arabile Intre principalele cereale cultivate 1862-1886.
Drumurile,
goseiele, podurile, podetele metalice gi cello ferate, au contribuit Intr'o large
masure alaturi de cre9terea populatiunii 91 avantul comertulul exterior, la desvoltarea agriculturii.
Problems construirii cailor ferate In perioada 18411864.
Incercarile facute In aceasta perioada pentru construirea cailor ferate
In Principate.
Perioada discutiunilor 1840-1861.
Perioada concesiilor
neaduse la Indeplinire 1861-1865.
Perioada construiril cailor ferate In
Principate.
Concesiunile acordate lui P. Mavrogheni gi Principelui Bibescu
Basarab Brancoveanu pentru construirea de cal ferate.
In 1864 se depun In
Parlament 4 proiecte pentru concesionarea construirii drumurilor de fler, luandu-se In discutiune gi propunerea Marchizului Jose de Salamaca.
Conditiunile
grele impuse de concesionari au zadarnicit tratativele.
Necesitatea concesiunilor este unanim recunoscuta de factor!' nogtri politic'.
Lupta ce se da In
aceasta directiune Intro finanta austriaca 91 germane pe de o parte, engleza
Concesiunea acordati In 1865 lui lohn Stanisgi franceze pe de alts parte.
forth 91 lohn Trevor Barkley pentru construirea liniei Bucure9ti Giurgiu.

Anularea concesiunil de Locotenenta Domneasca gi relnoirea ei prin legea din


In August 1869 construirea liniel
Conditiunile concesiunii.
6 Aprilie 1867.
Concesiunile acordate lui Oppenheim
BucuregtiGiurgiu a fost terminate.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

Conditiunile concesiunilor.
Pentru motive de ordin
politic, economio II social, Guvernul roman hotarkgte etatizarea okilor ferate
91 grupului Strussberg.

construite.

RezIlierea contractelor de concesiune.

Motive le oar' au deter -

minat atitudinea Guvernului.


Conditiunile rascumparkril concesiunilor.
Concesiunea acordat In 1875 grupului Crawley-Gouilloux.
Statul construeste
singur call ferate necesare tarsi.
Formarea unui corp tehnio de inginerl roman'.
Lungimea callor ferate construite In flecare an In perioada 18601900.
Linille ferate construite Intro anii 1859-1880.
Costul linillor ferate
oonstruite pAnk in 1904.
Influents exeroltata asupra vietil economic a tarsi
de call ferate construite.
Statul cAgtiga dope urma exploatarli linillor ferate.
Bugetul callor ferate 1890-1914.
Progresul flout In domeniul con struiril drumurilor de fier 1866-1906.
Evolutia pogtei romanegti pan& Ia
1865, cAnd se face unificarea poptala definitive din cele douk PrIncipate.
Organizarea serviclului pogtal, telegrafic 01 telefonio dupe 1865.
Principalele
Veconventiuni Internationale Inch late de Directia General& a Poste lor.
niturile aduse de pogta, telegraf gi telefon Intro anil 1867-1915.
Statistics
stabilimentelor industrial afiate In Muntenia In anul 1863.
Industria extractive: petrolul gi sarea.
Comertul ca principal factor pentru desvoltarea
economic& a Romanis'.
Propaganda lui I. Bratianu pentru inflintarea Institutiunilor necesare desvoltaril comertului romAneso.
Sub Domnitorul Cuza
tau nagtere camerile de comer' In 1864.
Organizarea judecatoreasch gi administrative a tarsi Inainte de 1864.
Intro anil 1864-1866, Domnitorul Cuza
Domnitorul Carol
Inzestreaz& tars cu o organizatie judecktoreasca proprie.
continua opera legislativa, Intro/land respectul legalitatii.
Imbunatatirea
Organizarea economics, politick gi social&
navigatiel fiuviale gi maritime.
a tarn, determine nagterea burgheziel romanegti.
Evolutia comertulul exterior 1860-1880.
Balanta comer/Asia excedentara doming epoca.
ExConventia
portul Romaniel pe prIncipaiele tar' de destinatiune 1861-1880.
comercialk din 1875 Incheiata cu Austro-Ungaria.
Organizarea financlark
a 'aril pan& Ia 1856.
Tratatul gi conventia dela Paris desfiinteaza privilegille
Evo lutia finantelor publics a Principatelor 1831-1858.
Reforms
de clash.

financiark infaptulta de Domnitorul Cuza cu sprijinul acordat de Franta In


urma interventiel lui V. Place.
Critics adusi de Locotenenta Domneasca
owe' financiare a Domnitorului Cuza.
Situatia financier& a tarsi In anul
1866.
Masurile lusts pentru Iniaturarea greutatilor vremii.
Inflintarea
Casei de Liohidare.
Imprumutul Oppenheim.
blics dupe 1866.
Sporirea veniturilor publics.

Consolidarea finantelor puEvolutia finantelor publics


Imprumuturile publics contractate In perioada 1860-1880.

1862-1882.
Anglia atrage Romania In sfera
Imprumuturl productive fi neproductive.
sa de activitate, pentru a coda mai tarziu intestates Germaniel gi Frantel.
Consolidarea finantelor public permits Infaptuirea luorkrilor reclamate In mod
imperios de avantul vietii economics gl modernizarea Statului roman.
Turcia
Indepenzadkrnicegte pan& la 1877 organizarea temeinica a Romaniel.
dents politic& absolute castigate prin rasbolui din 1877, desohide noui orizonturi
vietll politico, economics gi social a Romanic/I.
Rolul istorio al burgheziel
romAne.
Uzura zarafilor determink un ourent din oe In ce mai pronuntat
pentru Infiintarea unui Institut de emisiune, menit sa activeze Intreaga vista
economic& a Orli.
Mitcarea bancarli Inainte de Infiinfarea Balla Natio-

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

nale.
Zarafii, bancherii gi cassele de banca (Mitre anti 1870-1885.
Operatiunlle pe carl le faceau zarafil, bancheril li cassele de banca.
Cauzele cart
au limpledlcat Oat Ia 1880 fnflintarea Bancil Nationale.
Bancherll gl zarafil
aunt Impotriva chemAril Ia vista a institutului de emisiune.
I. BrAtianu gl tnflintarea Bancil Nationale.
Incheere.

Unirea Principatelor realizata la 1859 i desavarita prin


intronarea la 1866 a unui Domn strain,
astfel cum se ceruse de marii notri patrioti In perioada framantarilor politice pentru renaterea Romaniei,
odata Infaptuita, marea noastra generatie a pus tot sufletul i toata energia pentru consolidarea i inaltarea noului Stat romanesc.
Toate domeniile vietei publice au fost Imbratiate i In
toate directiunile s'au Inceput realizari menite s schimbe
fundamental situatia politica i economic& general& de pang
atunci.
Administratia a fost push pe baze moderne, corespunzatoare nevoilor timpului; justitia, in functie de care aveau
sa se desvolte rap orturile de schimb i implicit creditul i
micarea bancara, a dobandit o temeinica aezare europeneasca; finantele publice, menite sa contribuie la consoli-

darea vietei Statului, s fie un puternic punct de razem


pentru infaptuirea tuturor reformelor ce aveau sa is fiinta

i s promoveze lucrarile publice cu caracter tehnic, sortite


sa activeze procesul propairei economice generale ; armata,
ce avea s garanteze siguranja i paza hotarelor tarii; invatamantul public, menit sa theme la lumina massele poporului ce traise pang atunci in intuneric ; agricultura, comertul, industria i meseriile, constructiunile de chi ferate
i drumuri, organizarea porturilor i a institutiunilor chemate sa activeze comertul intern i extern pentru a ridica

productiunea generala, toate acestea, dei au fost printre


preocuparile de frunte ale regimului dintre 1859-1866, total n'au putut fi solutionate fericit decat dupa 1866, cand
s'a pornit cu energie i hotarire la modernizarea vietei noului Stat romanesc.
Sa examinam rand pe rand cum s'a manifestat progresul
Romaniei in aceasta perioada, sub influenta interventiunilor
ce au avut loc in diversele directiuni.
Sa incepem prin cercetarea elementului social, populatiunea, care constitue viata insa a tarii, pentru a continua
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

apoi cu examinarea diferitelor ramuri de activitate economica.

Pe o suprafata de 123 mii kmp., Rom &ilia de odinioara


constituita din Moldova, Muntenia, Oltenia i cele trei judete din Sudul Basarabiei, pierdute in 1877, numarh in
anul 1860-1861 o populatiune de 3.917.541 suflete. Raportat& aceasta cifra la intinderea tarii, densitatea populatiei
pe kilometrul patrat era de aproximativ 32 locuitori.
Tabloul care urmeaza ne arata evolutia populatiunei
Romaniei in perioada 1861 -1880:
Anii
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870

Numarul
locuitorilor
3
4
4
4
4
4
4
4
4
4

969
018
044
093
132
115
153
193
250
294

Anii

675
957
208
452
842
818
363
649
373
201

1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880

Numarul
locuitorilor
4 332
4 374
4 355
4 361
4 399
4 446
4 479
4 485
4 529
4 545

874
689
701
135
236
165
813
696
568
821

Aruncandu-ne ochii asupra cifrelor de mai sus, vedem


ca populatiunea Romaniei a crescut in mai putin de un patrar de veac cu aproape 600.000 locuitori 1).
Majoritatea acestei populatiuni tfaih la Cara indeletnicindu-se cu agricultura i ramurile ei anexe, potrivit regiunilor
in cari ii aveh aezarea.
*

Reforma agrard a improprietaririi dela 1864, rasturnand


ordinea feudala a proprietatii rurale de pang atunci, a dat
acestei epoci o stralucire deosebita.
Aceasta reforma cu adanci efecte sociale in toate manifestarile vietei noastre economice, a fost continuata prin succesive vanzari de moii ale Statului, la scurte intervale de
2) Dr. L. Colescu, Progresele economice ale Romaniei Implinite sub domnia
Majestatei Sale Regelui Carol I, Bucuresti 1907.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

timp, pana cand sub presiunea cunoscutelor evenimente ale

anilor din urma, s'a ajuns la recenta expropriere a marei


proprietati, punandu-se astfel la ban proprietatii noastre

agrare mica proprietate.


Sa urmarim procesul progresului i a prosperitatii economice a Romaniei in aceasta perioada de noud aezare
agrara dela 1.864, care a revolutionat profund Intregul nostru
edificiu politico-economic In toate domeniile: agricultura,
comert, industrie, cai ferate, posts i telegraf, ca s putem
intelege i mai bine ritmul miscarii bancare In perioada dela
1859 i pana la Infaptuirea Bancii Nationale.
Agricultura noastra ,scria Aurelian 1) intre 1870-1880,
referindu-se la starea de lucruri dintre 1860-1870, se
exerciteaza pe o intindere care trece de 12 milioane p ogoane. In mijlociu aceasta suprafata se imparte Intre diferitele culturi in modul urmator:
.
Pamant arabil . . . . .
. 4.442.924 pogoane
308.477
Gradini de legume i pomi. . .

Fane-te . . . . .
Pauni si imasuri .
Vii

..
.

...

1.848.775
5.845.135
191.307

Afars de aceasta suprafata, completeaza Aurelian statistica, mai sunt a se adauga 4.092.947 pogoane paduri
si 7.574.336 pogoane locuri necultivate din muntd, baltd,
rapi, drumuri, ocoalele comunelor i altele.
Caracterul dominant In ce privete repartitia proprie-

tatii inainte de 1859, era acela al marei proprietati cu un


pronuntat accent latifundiar.

Mica proprietate o reprezinta inainte de 1859 proprietatea libera a monenilor ci razeilor, a carei intindere nu o
putem stabill.
In ce privete marea proprietate, ea era detinuta in Prin-

cipate de catre marii latifundiari, bisericile i manastirile


Inchinate i nelnchinate, carora Domnii le daruise mari Intinderi de pamant. Statul nu detinea din Intinderea tarii
pana la tratatul dela Adrianopole, nici o bucata de pam5nt.

Dupa 1829, Muntenia a intrat in posesiunea domeniilor Brai1) Vezi P. S. Aurelian, Terra Nostra, pag. 101, Bucureeti 1880.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

lei, Giurgiului, Turnului, precum i a baltilor i analelor

Dunarii, cari produceau la 1831 un venit de 550.779 lei vechi,


ceeace reprezenta 6,60% din totalul veniturilor 1).

Aceasta situatie a dainuit pans In 1863, cand prin

legea din 17 Decemvrie secularizandu-se averile manastireti, domeniile Statului cresc In suprafata, iar veniturile
aduse de dansele, sporesc dela 560.779 lei vechi cat erau In
1831, la 51.581.507 lei vechi In 1864.
Prin secularizarea averilor manastireti sporind intinderea domeniului public, legiuitorului din 1864 i-a fost uor sa
Infaptuiasca opera exproprierii, punand la dispozitda satenilor a treia parte din Intinderea expropriate din domeniile
Statului. In anul 1864 produsul domeniilor Statului era de
51.581.507 lei vechi sau de 19.085.157 lei noui, fate de
165.768.000 lei vechi sau 61.334.160 lei noui venituri bugetare ; venitul domeniilor reprezinta deci 31% din veniturile totale ale tarii. In 1865, dupa aplicarea legii rurale, evaluarea veniturilor domeniale a scazut la 40.532.155 lei vechi,
sau la 14.996.897 lei noui. Veniturile totale ale tarii pe acel
an fiind de 159.166.000 lei vechi sau 58.891.670 lei noui, produsul domeniilor Statului reprezinta numai 25% din veniturile
bugetare. Aceasta proportie scade la 24% In 1867, and veniturile domeniilor Statului au fost de 37.585.000 lei vechi

sau de 13.906.450 lei noui, iar veniturile totale pe acela


an s'au ridicat la 152.230.336 lei vechi sau 56.325.234 lei
noui 2)

Explicatia acestui fapt este ward. Reforma dela 1864


pune capat regimului feudal de pans atunci, prin improprietarirea clacailor i a Insurateilor, ieind astfel din proprietatea Statului o Intindere de 800.305 ha., repart'izate la
200.067 improprietariti.
Prin Improprietarirea dela 1864 i a celorlalte ce i-au
urmat, la 1880, 1881, 1889 i 1890, s'a realizat o schimbare
Insemnata in repartitia proprietatii de pang atunci.

Tabloul de mai jos ne Infatiaza numarul improprietaritilor la 1864, 1880, 1881 i 1889, ca i Intinderea de
pamant ce le-a fost atribuita:
1) Vezi Th. C. Asian, Tratat de Fluorite, Bucurqti 1925.
2) Vezi Inventarul moiilor Statului 1865-1907, pag. III, Bucure0i 1909.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

Numarul improprietaritilor din:

Improprietariti
In virtutea
legilor din:

Proprie - Proprie-

tatea

privet &

Intinderea In
hectare:
Total

tatea

Din
dome-

Din
dome-

Total

niul par- niul Staticular


tului

Statului

ImproprietAriti cu
mai putin de 10

hectare prin legea din 1864.

316.115

151.725

467.840 1.194.281

571.976 1.766.257

Impropr. Insuratei-

lor din 1864.

48.342

48.342

228.329

228.329

Improprietarirea
InsurAteilor prin
legea din 1881.

4.970

4.970

23.069

23.069

105.165

105.165

526.233

528.233

1.716

1.716

8.228

8.228

ImproprietArirea

Insurateilor prin
legea din 1889.

Impropriethriti cu

mai mult de 10
hectare

Prin legea din 1889

Improprietariti

cu 10 hectare

1.163

1.163

11.690

11.690

ImproprietAriti cu
25 hectare. . .

386

388

8.670

8.670

Total .

316.115

313.467

629.582 1.194.281 1.378.195 2.572.476

Reese din acest tablou, c prin legea dela 1864 s'a trecut
in proprietatea tdraneasca o Intindere de 1.994.586 hectare,
iar prin exproprierile succesive pang la 1889 Inca 577.890
hectare, In total deci 2.572.476 hectare.

Interesant este ca din aceasta Intindere cea mai mare

parte a fost luata din domeniile Statului. Deasemeni nu trebuie sa pierdem din vedere caracterul ultimei 1mproprieta-

riri, care tindea sa sporeasca proprietatea mijlociei Orawww.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

10

neasca, pentru a Introna la sate o burghezie rural& care s


serveasca ca exemplu celorlalti sateni In practica agriculturii.
Impini de acela gand de a Intari burghezia rurala pe
de o parte, pe de alta nevoiti sa acopere deficitele bugetare,
guvernantii depe vremuri tree In patrimoniul particularilor
In virtutea legilor din 1868, 1873 i 1875 noui intinderi de
pamant din domeniul public.
Astfel prin legea din 1868 se vinde o Intindere de 74.633
hectare, prin legea din 1873 625 hectare i prin legea din
1875 16.943 hectare 1).
Dar paralel cu opera unei mai drepte repartijii a proprietatii rurale, ce nu putea ramane fara influents asupra
propairii generale, vedem guvernele regimului intronat la
1866, Intrecandu-se in a chema la vieata organisme i aezaminte menite s activeze productiunea cantitativa i calitativa a Indeletnicirii agricole.
Faith la 1866, agricultura, comertul i industria, faceau
parte din Ministerul de Interne.
Dupe aceasta data a luat fiinta pe langa Ministerul Lucrarilor Publice o directiune a agriculturii, comertului
i industriei, pentru ca mai tarziu sa vedem infiintandu-se Ministerul de Agriculture, Cornell i Industrie, in
anul 1883.
Scopul directiunii din Ministerul Lucrarilor Publice era
s activeze prin toate mijloacele promovarea agriculturii,
infiintand coli agricole teoretice i practice, ferme model,
organizand concursuri i expozitiuni agricole, etc., toate acestea determinand un puternic curent de exploatarea intensiva a pamantului i ridicarea productiunii agri'cole din
punctul de vedere calitativ i cantitativ.
Urmarile unei mai drepte repartitiuni a pamantului ca
i a unei mai Ingrijite culturi, se traduc In primul rand Intr'o
cretere continua a Intinderii arabile In dauna fanetelor i a
imaurilor.

Este interesant tabloul de mai jos care ne Infatiaza

progresul Intinderii arabile In perioada 1860-1886, In dauna


Intinderii paunilor i fanetelor:
1) Vezi Gh. Dobrovici, Istor'cul datoriei publice a Rornaniei, Bucure0i 1913.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

Intinderea
Anii

Anii

arabilb,

In hectare
1860
1862
1863
1864
1865
1866

1.947.600
2.032.700
2.259.800
2.371.600
1.650.300
2.102.600

1887
1868
1869
1870
1871
1872

Intinderea
arabila
In hectare
2.411.800
2.415.000
2.460.400
2.406.600
2.485.400
2.419.600

11

Intinderea
arabila
In hectare

Anii

2.914.600
3.263.600
3.525.000
3.260.100
3.998.000

1873
1874
1875
1876
1888

Examinand cifrele cuprinse in tabloul de mai sus cons-

tatam ca in timp de un sfert de veac intinderea arabila


a Romaniei s'a marit de 2 on mai mult.

Evident, extinderea culturilor a determinat o descretere


continua a intinderii paunilor i fanetelor.
Ar fi interesant sa putem stabili masura in care aceste
intinderi au descrescut. Documentatia statistics depe vre-

muri nu ne da insa aceasta posibilitate.

Desigur, creterea continua a intinderii arabile, a determinat i o sporire a productiunii agricole.


Tabloul care urmeaza ne infatiaza pe culturi avantul
luat de agricultura romaneasca in perioada 9.862 -1886:
H

Anul
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870.
1871

1872
1873
1874
1875
1876
1886

Grau

Porumb

t oli t
Secaril

750.400
9.373.600 13.450.900
12.199.800 17.678.000 1.207.100
12.052.000 16.621.800 2.136.800
191.100
2.957.700
8.881.700
6.489.200 5.860.100
535.400
10.230.480 12.845.380 1.038.700
11.358.880 16.013.030 1.501.920
8.343.030 15.708.550 1.326.060
9.864.420 14.471.730 1.345.050
9.403.900 15.130.000 1.269.840
864.000
6.355.350 12.457.950
736.270
10.218.630 11.626.160
11.928.900 11.475.240 1.130.850
924.700
11.836.880 22.510.260
7.557.950 22.987.680 1.181.600
12.221.040 25.532.640 2.263.800

0rz

Ovaz

Rapita

3.729.400
4.928.000
4.827.700
1.668.300
2.308.200
2.947.360
3.558.520
2.796.120
2.840.160
3.306.240
3.514.040
4.919.210
7.001.280
3.374.790
6.363.680
5.105.080

812.900
1.000.600
1.522.100
461.200
464.400
740.320
830.700
822.760
740.000
1.020.840
1.126.680
1.585.600
1.715.130
1.004.700
1.412.550
3.585.020

31.200
87.100
72.100
53.800
47.900
192.000
267.520
289.060
456.780
892.060
589.640
1.120.640
55.660
28.200
129.280
936.050

www.dacoromanica.ro

C. I. BAicoiANu

12

Examinand cifrele cuprinse In tabloul de sus, cari ne


Infatiaza productiunea cerealelor principale In perioada
1862-1886, constatam o continua cretere a productiunii,
exceptand anii secetoi: 1865, 1866, 1869, 1870, 1871, 1872
fli 1876.

Productiunea graului a crescut In 1886 fate de aceea din


1862 cu o treime, a porumbului i a orzului aproape s'a Indoit, a ovazului de mai mult de patru ori, a secarei de trei on
li In sfarit, productiunea rapitei a crescut aproape de 30
de ori.
Dace creterea productiunii graului, orzului, ovazului i
rapitei este in stransa legatura cu avantul pe care 1-a luat
comerjul nostru de exportatiune, marirea productiunii po-

rumbului i a secarei este direct influentata de creterea


populatiunii tariff, a carei baza de alimentatie o formau aceste
cloud cereale.

Nu este mai putin interesant sa vedem care a fost su-

prafata cultivate repartizata pe cerealele principale produse.


Tabloul ce urmeaza ne Infatiaza pentru aceeai perioada,
repartitia lntinderii arabile fare cerealele cultivate:
H

Anul
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1886

Gran
697.600
795.100
822.500
419.500
751.400
874.400
894.400
897.100
865.300
854.900
730.500
992.100
1.169.500
1.345.100
1.064.500
1.175.100

Porumb

SecarA

0rz

962.400
1.022.800
1.056.200
892.000
968.800
1.052.900
1.074.700
1.098.500
1.088.100
1.112.500
1.083.300
1.277.600
1.366.100
1.424.700
1.384.000
1.713.600

59.800
76.800
124.800
43.700
91.000
122.200
119.200
125.100
128.100
122.100
120.000
103.700
107.700
132.100
147.700
231.000

242.300
295.300
274.100
226.100
226.000
283.400
250.600
258.900
232.800
262.400
297.800
353.900
457.600
462.300
513.200
554.900

www.dacoromanica.ro

Ovaz
61.900
62.300
87.700
61.300
57.500
66.100
58.500
61.400
59.200
72.400
91.600
99.100
112.100
118.200
109.500
226.900

RapitA

'

8.700
7.500
6.300
7.700
7.900
12.800
17.600
19.400
33.100
61.100
56.400
88.200
50.600
42.600
40.400
96.500

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

13

Constatam din examinarea cifrelor tabloului de mai sus,


ca intinderea cultivate cu grau i poruinb a crescut in mai

putin de un sfert de veac aproape de 2 ori, in vreme ce


intinderile Insamantate cu secara, orz, ovaz i rapita au
crescut inteo proportie cu mult mai mare.

Astfel se cultiva in 1886 231.000 hectare secara fata


de 59.800 in 1862 ; 554.900 hectare orz fate de 242.300 ;
226.900 hectare ovaz fate de 61.900 i 96.500 hectare rapita,
fate de 8.700 hectare.
* * *

Dace marirea populatiunii tarii pe de o parte i avantul


comertului de exportatiune cum vom vedea mai departe,
pe de alts parte, explica desvoltarea vertiginoasa a agriculturii in perioada 1862-4880, nu este mai putin adevarat
Ca sunt i alti factori de o covaritoare importanta cari au
avut o inraurire hotaritoare asupra productiunii agricole.
Dotarea Orli cu drumuri, osele, poduri i podete metalice, pentru a culmina in construirea cailor ferate, cea dintai legend Bucuretii cu Dunarea la Giurgiu, nu putea ramane fare influents asupra intregei noastre vieti economice
i in deosebi asupra agriculturii 1).
Decat problema constructiunilor cailor ferate nu putea
fi solutionata cu uprinta, necesitand insemnate mijloace baneti pe cari Cara nu le avea.
Un apel la finanta i capacitatea tehnica strains, aparea

de neinlaturat, altfel aceasta mare opera pe umerii careia


urma sa se inalte intregul edificiu al vietii noastre economice, nu putea fi infaptuita.
Importantul rol pe care 11 au caile ferate in desvoltarea

vietii economice, a fost de timpuriu recunoscut i inteles de


conducatorii destinelor Principatelor romaneti.
Lipsa capitalurilor necesare infaptuirii lor, nu a deplasat
decat cu mult mai tarziu discutiunile depe taramul teoretic
pe acel practic.
Perioada 1841-1864 este framantata de nesfarite discutiuni asupra mijloacelor de realizare a organismelor cari
1) C. I. Baicoianu, Handels politische Bestrebungen England's zur Erschliessung der unteren Donau, Miinchen, ed. Sellier, 1913.

www.dacoromanica.ro

14

C. I. BAICOIANu

sa des un puternic imbold economiei nationale a tarilor romaneti.

Cu drept cuvant am putea numi aceasta epoca ideologica , caci aici trebuie sa cautam i sa gasim origina tuturor
marilor institutiuni Infaptuite dupd 1866, sub glorioasa domnie a nemuritorului Rege Carol I.
'raffle inconjuratoare construind pang la granitele Prin-

cipatelor cai ferate, era firesc i natural ca i la noi A se

puna in discutiune aceasta problems, mai ales ca interesului


national i se alatura i acela al tarilor vecine, cari tinteau
sali deschida prin tara noastra nu numai un drum lesnicios
spre largul Marii, dar i un debueu important in tarile avezate In valea Dunarii.
Sunt prea putin importante i reprezinta un interes numai pentru istoriografi incercarile facute intre 1841-1864
pentru construirea tailor ferate in Principate, ca sa intram
in analiza lor. Credem util totu sa le rezumam in nota de
mai jos 1).
1) Perioada 1834-1859 prezintA un deosebit interes din punctul de vedere
a incercarilor de realizare a cailor de comunicatie, pentru dotarea tarii cu mijloacele pe Cali le aveau Voile din Occidentul Europei.
In timp ce In Anglia ei In Franta se faceau primele inceputuri de construetiuni de cai ferate, dupa ce prima linie fusese deschisa In Anglia intre Liverpool
ei Manchester la 15 Septembrie 1830 ei In Franta Inca de mai Inainte, la 1828,
intre St. Etienne ei Andrezieux, la noi se vorbitt prin 1836 ca despre o mare
minune a timpurilor despre maeina care e In stare sa transporte cu o viteza
mare fart" cai ei fara boi, marfuri ei oameni.
Cu toate acestea, nu peste multa vreme, a inceput sa se puna in discutiune
ei la noi infiintarea tailor ferate. Realizarea acestor importante lucrari In tara
la noi, de sigur ca, era ei In interesul tarilor centrale ei a acelora din Occident,
cari cautau In acest chip said deschida drumul in spre gurile Dunarii ei Marea
Neagra. Timpul cat s'a sours pant cand tara noastra a putut sa -$i injghebeze
o slabs retea de cal ferate, poate fi impartit in trei perioade bine distincte:
1. Perioada discutiunilor, in care nu s'a realizat nici o linie ferate (1840-1861).
2. Perioada concesiilor neaduse Ia indeplinire (1861-1865).
3. Perioada de dupa 1865, In care ca,ile ferate au inceput sa fie construite.
Deel nu avem un document din care sa rezulte In mod precis, totue se pare
ca in toamna anului 1841, Domnitorul Mihail Sturza ar fi primit niete propuneri

de construire a Iiniilor ferate in Moldova, dela intreprinzatorii drumurilor de


fier ce se planuiau sa fie realizate In Galitia ei Bucovina.
0 propunere mai serioasa gasim Ins& In anul 1842, cand inginerul Marin
din Cernauti eerie Ia 14 Februarie Domnitorului Mihail Sturza, cerand construirea unei linii care BA piece dela Mihaileni ei sa urmeze valea Siretului pe o
distanta de 50 mile austriace pans la Dunare (1 mila, austriaca = 7.586 metri).

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

15

Nu putem insa trece cu vederea faptul caracteristic, ca


in 1862 s'a acordat prima concesiune pentru exploatarea i
construirea unei cai ferate dela Galati pang la granita Bucovinei lui Petre Mavrogheni, fost Ministru de finante.
Tractiunea vagoanelor urma s se fach, deocamdat6, pe aceasta linie cu
ajutorul cailor, iar pentru asigurarea rentabilitatii propunea gi infiintarea
pe un canal dealungul Siretului a 50 mori americane cu 6 ei 8 pietre.
Viitorul acestei linii ar fi lost mare In cazul cand tractiunea animals ar fi
putut fi inlocuita prin aceia cu aburi si cand s'ar fi stabillt legatura cu
liniile poloneze, putandu-se face astfel ueor comunicatia intre Marea Neagra
ei Marea Nordului.

Pentru aceasta lucrare, inginerul Marin, eau mai bine zis societatea pe
actiuni ce urma sa se constituiasca, cerea privilegiul exclusiv pe timp de 50
de ani, precum ei 3.625 pogoane austriace pe cari sa se faca, traseul (un pogon
austriac = 3.755,44 m2); 3.970.000 zile de claca, cu bratele; 1.030.000 zile
de claca cu carele, eau In total 5.000.000 zile de clack valorand impreuna cu
terenul 1.041.250 florin'. Valoarea pogonului austriac era socotita la 10 fiorini,
ziva cu bratele zece creitari gi cea cu carul 30 creitari. (Fiorinul austriac de
argint se impartea In 60 creitari, cantarind 12,34 grame qi avand titlul de 0,900).
Toate veniturile cailor ferate ei a morilor, trebuiau sit ramb,na, societatii

care fel rezerva dreptul sa stabileasca taxele.


Dupa trecerea celor 50 ani priveligiati, Intreprinderea putea dispune de
bunurile sale reale ei mobiliare.
Propunerii inginerului Marin nu i s'a dat nici o importanta de Domnitorul
Mihail Sturza, dell el insue In ofisul adresat Adunarilor Obeteeti arata cat de
importante sunt caile de comunicatie pentru toate clasele populatiei.
In afara, de aceste fncercari de sub domnia lui Mihail Sturza In Moldova,
nu par sa mai fi existat ei altele de a infiinta In Principate cai ferate pan& catre
sfareitul anului 1855, and Domnitorul Barbu Dumitru Stirbey adreseaza o
scrisoare la 22 Noemvrie Comandantului austriac al armatei de ocupatie din
tare, locotenentul Feld Mareeal Conte de Caronini, care se afla atunci la Viena.
In aceasta scrisoare Domnitorul Munteniei solicit& Austriei un inginer, care
ajutat de doi ingineri romani In sub ordine, sa construiasca un drum de fier
care legandu-se cu reteaua austriaca, sa piece dela Oreova spre a ajunge la
Giurgiu prin Craiova i Bucureeti, punandu-i-se la dispozitie In afar de indemnizatia drumului, subventia ce s'ar ga,s1 potrivit a i se da.
Dupa putin timp, Domnitorul inainteaza la 22 Decemvrie qi catre Sfatul
Administrativ Extraordinar un ofis in care propunea ca Guvernul sa faca studiul pregatitor al drumului dela Varciorova prin Craiova fi Bucureeti la un
punct depe Dunare, de unde sa se poata prelungl pane la un port al Mari Negre
Qi sa se is masuri de a acorda cheltuelile trebuincioase.
Pests putin timp, dupe deschiderea Divanului, Stirbey insarcineazb, pe
fiul bancherului D. Curtis din Viena sa se Inteleaga cu Maximilian de Haber
din Carlsruhe care reprezenta o companie, pentru a construl cai ferate In
Muntenia.

www.dacoromanica.ro

16

C. I. BAICOIANU

Cam In acela timp, se acorde o alts concesiune Principelui Bibescu Basarab Brancoveanu, iar In 1864 se depun
In Parlament 4 proiecte de concesiuni de cai ferate, luanLa 17 Februarie 1856, ofisul Nr. 310 s'a Inaintat Impreuna cu conditiunile
propuse de companie si un proect de lege In 4 articole, pentru concesia de pamAnt necesar construirii tailor ferate.
Prin acest proect, proprietarii de mosii erau obligati Ca fart' de nici o platit
sli deie pe Intreaga lungime a liniei si pe atata timp cat va fi nevoe, o littime
dela 25-42 stAnjeni de pamant. Deasemeni, pentru statiile mici trebuiau sa
se deie pawl la 14 pogoane, iar pentru acele marl cari nu se puteau infiirrtb, decAt
la distante dela 4 la 6 poste, pane la 20 pogoane, pentru cari li se plata. proprietarilor o despagubire anuala dela 8-14 sfantihi de pogon si deosebit, pentru
dreptul de a aveA birt pe acele pogoane urma sa li se plateasca anual cAte 5
galbeni pentru statiile mici $i 10 galbeni pentru statiile marl.
Proiectul era semnat de: M. Baleanu, I. CAmpineanu, N. Baleanu, I. Otetelesanu, Plagino, B. Vladoianu $i I. A. Filipescu.
Economia propunerii lui Haber o rezumilm In urmatoarele puncte:
1. Concesia erA exclusive $i pe termen de 99 ani.

2. Traseul liniei erA: OrsovaCraiovaBucurestiBraila, sau eel mai


apropiat port dunarean.
3. Concesionarul putee. reclamA orice pamant pentru tales de fier dublA,
pentru statii sau alte stabilimente.
4. Guvernul roman trebuiA sit fie mijlocitor pe lane]. PoartA de a i se
acordA tot lui Haber concesia, In cazul cAnd linia trebuiA sa, urmeze malul drept
al Dunarii.
5. Nici o concesie nu se putea, acordA fart' ca Maximilian de Haber sit nu
fi avut prioritatea.
6. Concesia erA milli dee& in timp de un an nu Incepeau lucritrile.

7. Concesionarul puteA exploata singur, (land a zecea parte din castig


proprietarului, In cazul cAnd In timpul constructiei ar fi descoperit mine metalice sau carbuni.

8. Guvernul trebuiA sit acorde libertatea pentru importul materialelor


necesare constructiei.
9. In tot cursul concesiei, Guvernul erA obligat et' acorde concesionarului

dreptul de a exploata 40 paduri manastiresti, hotarIndu-se pretul lemnelor


dupe cel de mijloc din anii 1850-1865.

10. Mai departs, el trebuiA sa garanteze capitalului Investit o dobandli


anuala de 7 %.
11. Realizarea concesiei urmA sa se face prin frifiintarea de catre Haber
a unei societati anonime.
12. Se mai cerea Guvernului sa acorde concesionarului scutirea de orice
impozit In tot timpul concesiei.
Conventia erA iscalita de Maximilian de Haber lnsotit de martorul Alexandru Nocz si de M. D. Curtius fiul, lnsotit de martorul D. Cavaler de Pyra.
Ambele proiecte au fost trimise In cercetare Comisiei administrative, In
sedinta din 18 Februarie 1856.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

17

du-se in discutiune kii propunerea Marchizului Jose de Salamaca.

Cat de mult preocupa spiritele in perioada lui Cuza proComisia administrativit a adaugat la proiectul de concesie pentru pamant,
dispozitiile ca atat linia cat si statiile drumului de fier, trebuie sa ocoleasca
spre a nu vatama cladirile Insemnate de biserici, case si altele, alcatuind In
ceeace priveste concesia aratata, o alta mai deslusita bazatii, pe aceleasi principii si continand numai 14 articole.
Guvernul roman, promite chiar neIntarziata Intarire a concesiei lui Haber.
Cu toate acestea, In Buletinul Oficial Nr. 20 din 9 Martie 1856 apare numai
ofisul de Intarire al legii pentru concesia de pamant trebuincios drumului de
Fier, precum si e Temeiuri pe care Obstescul Divan a fmputernicit pe Guvernul
Roman a trate, pentru concesia unei linii de drum de fier In Printipat *.
In realitate, aceste temeiuri nu sunt altceva decat conventia lui Haber,
pe baza careia trebuiau sa urmeze tratativele cu orice societate ce ar fi dorit
sa construiasca linii ferate In Muntenia.
Inainte de promulgarea acestor douli legiuiri, $tirbey adreseaza. lui Fuad
Pala o scrisoare in care fi aduce Ia cunostinta importanta mare a realizarii ce
intentioneaza, sa, Indeplineasca si care intereseaza deopotriva si Poarta si Principatul Munteniei.
Dupit ce ambele proiecte au fost promulgate, Stirbey comunica baronului
.

Zeidlitz, agentul tarii Ia Viena, legea votata de Divanul Obgtesc privitoare


la cesiunile de pamant si la conditiile pe cari aceasta Adunare le-a adoptat,
spre a servI ca bazIt la concesionarea drumurilor de fier In Muntenia.
Intentiunea lui Stirbey de a Infiinta In Muntenia traseuri de cai ferate,
a atras atentia multor bancheri can doreau said plaseze capitalurile lor, iar
presa, Indeosebi cea austriaca, a provocat o mare miscare In cercurile cornerciale si industriale, mai ales In Transilvania.
Legatura prin Orsova frisa., nu era bine primita de vecinii nostri, mai ales
de transilvaneni, can ar fi vazut un mare bine din punctul de vedere economic,
prin legarea Brasovului cu porturile Dunarene. In acest scop, Camera de Comert

si Industrie din Brasov a si Intocmit un memoriu, fnainte de a se prezenta


Obstescului Divan proiectul de lege pentru drumul de fier, pe care Presedintele
Carol Maager 1-a trimis starostiei austriace din Ploesti, pentru ca ea sa lucreze
In vederea formarii unei societati particulare ca sa realizeze o cale feratii dela
Brasov, prin Transilvania, In Romania.
Dar Guvernul roman nestramutandu-si gandul de a face legatura cu Occi-

dentul prin Orsova, o delegatie de 4 reprezentanti ai Camerei de Comert si


Industrie din Brasov, sustinuta de principele Carol de Schwarzemberg, Guvernatorul civil si militar al Transilvaniei, precum si de Conte le Caronini, a si
venit la Bucuresti la 4 Martie 1856, pentru a salmi asupra Infiintarii liniei
care trebuitt s lege Brasovul cu Dunarea.
In urma promisiunii pe care Guvernul le-a facut-o prin Consulul austriac
ca va studia chestiunea, Secretariatul Statului a si primit o felt& din partea
lui I. Goet, I. P. Heimer, Ioan G. Joan si F. Vas, cari In numele unei societati
austriace ce urma sa construiasca drumul Intre Temesvar si Brasov, cereau
2

www.dacoromanica.ro

18

C. I. BILicoiANU

blema construcVunilor tailor ferate, o marturisete proiectul


de lege pentru concesia tailor ferate In partea de dincoace
pentru aceeag societate constructia pentru Muntenia a unei linii care va pleat
dela hotarul Transilvaniei pan& la Braila, prin Ploegti gi Buzau gi a alteia tot
din acelag punct pan& la Giurgiu prin Bucuregti.
Concesia era ceruta pe 90 ani.
Degl Secretariatul Statului a fnaintat-o Ministerului Dinauntru la 19 Martie
1856 gi degl la 3 Aprilie 1856 cu mid modificari Statul Intocmegte o nou& conventiune, totug nu se is o hothere definitivii. La 3 Martie 1856 sosind la Bu-

curegti inginerul austriac Franz Dimmer insotit de ajutorul Ernest Denis


Street, pentru a carui venire !mug Stirbey intervenise pe langa Contele Caronini,

se incep studiile de construire a tailor ferate.


Dup& propunerea lui Dimmer, lucrarile trebuiau sit Inceapa In Aprilie
cu studiul liniei OrgovaCraiovaBucuregtiDunitrea, Impartita In cinci sectiuni. Pentru Intocmirea planurilor el cere Inca trei ingineri gi un elev inginer,
cari au sosit din Austria catre sfargitul lunii Aprilie.
Studiile inginerului Dimmer au urmat gi dup& ce Domnitorul Barbu D.
Stirbey s'a restras dela domnie la 25 Iunie 1856, terminandu-se In Noembrie
a aceluiag an, and proiectul definitiv a fost trimis spre examinare Comisiei
tehnice compus& din inginerii Florescu gi Poenaru. Comisiunea terminandu-gi

examinarea, Consiliul administrativ a dispus ca planurile gi anexele sa, se


depue In arhiva despartirii tehnice, pant', ce se va da concesiunea. Timpul
trecand Insa toate semnele prin cari Dimmer stabilise traseul liniei au Inceput
sii fie distruse, cu toate straduintele depuse de Guvern de a le mentine.
*

In timp ce In Muntenia Stirbey Voda desfagura o activitate mare pentru


aducerea la indeplinire a acestei dorinte, In Moldova, Grigore Alexandru Ghika
se ocupa, de aceast& problem& In mod mai cumpatat, degl nici el nu era strain

de marea ei importanta.
Cu ocazia Inchiderii gedintelor Divanului General din 10 Mai 1856, In
ofisul domnesc, el arata ca negociatiunile pentru aceasta realizare s'au gi Inceput
cu o puternica societate franceza, care nu era alta decat Creditul Mobiliar din
Paris, careia Grigore Ghika Ii Mouse In 1855 propuneri pentru constructia unui

drum de fier dela Galati, pan& la frontiera Bucovinei.


Aceasta societate a gi trimis chiar la Iasi pe inginerul Bonaut s& se Inteleaga cu Guvernul gi s& fats studiile necesare.
In 1856, Principele Sapieda care capatase concesia liniei Bonaut la Lemberg gi Brodi In Polonia, a cerut Domnitorului Moldovei concesia de a prelungi
linia pan& la Galati.
Consiliul de Minigtri Intrunit sub pregedintia Domnului la 3 Iunie 1856,
a hotarft s& adopte libera concurenta, pentru adereatii ce s'ar ivl In termen
de 3 luni in vederea constructiunilor de cai ferate.
La 3 Iulie 1856, Grigore Alexandru Ghika parasind scaunul Domnesc,
nu se Infaptuise Inc& nimic in aceast& directiune, cu toate cb., dup& cum am
vazut din cele de mai sus, sfortarile nu au lipsit.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

19

de Milcovu , prin care se acorda i concesia Printului Bibescu Basarab Brancoveanu 1).
(Vezi In aceasta privinta $i Constantin C. Manescu
In Romania).
*

Istoricul tailor ferate

Acestor dibuiri $i nelamuriri le pune capat initiative engleza, care pentru


motive nu atilt politico cat economice, pe cari le urmarea cu o perseverenta
uimitoare In interesul avantului industriei sale manufacturiere, realizeaza
prima cale ferat din Sud-Estul european, legand Constanta cu Cerna-Voda.
Prin construirea acestei linii la hotarele Orli noastre, prin mijlocul careia
produsele romanesti erau canalizate spre pietele din Occident si Indeosebi spre
Anglia, s'a dat un si mai mare imbold factorilor nostri politici, pentru realizarea
tailor ferate romanesti.
Astfel vedem catre sfarsitul perioadei lui Cuza o $i mai mare Intrecere a
capitalismului continental pentru obtinerea concesiunilor de construiri de cai
ferate In Romania.
Decal Cara fiind prinsa In vartejul problemelor de consolidare politica, si ad-

ministrative, problema tailor ferate si data preocupa, spiritele, a trebuit sa


fie rezervata unor Imprejurttri mai prielnice, atilt din punctul de vedere politic,
cat si financiar.
Prilejul n'a intarziat sa se iveasca si astfel concesiunea construirii liniei
Bucuresti-Giurgiu, acordata de Cuza, anulata de Locotenenta Domneasca si

reinoita de Regele Carol, a putut sa fie infaptuita si linia s'a dat circulatiei
In anul 1869.

1) lath, in extenso proiectul de lege pentru concesia tailor ferate In partea


de dincoace de Milcov:
Art. 1. Se declare de utilitate publics construirea unui drumu ferat
care se va uni cu resolu drumurilor de fer Austriace prin valea Jiului, la Vulcani, trecand pe teritorul Roman prin targul Jiul, Craiova, Pitesti, Bucuresti,

Ploesti, Buzau, Galati si de la Bucuresti la Giurgiu.


Art. 2. Se priimeste propunerea facuta de Printul Bibescu Basarab
Bra,ncovenu, In numele sau si al sotilor sai de a construi $i exploata acel drum

si ramurile mai sus aratate, cu a D-Ior chieltuiala, risic si pericolu.


In consecinta. Ministrul lucrarilor publice este autorizat a subscrie In
numele Statului concesiunea acelui drum cu ale lui ramuri, in favorul Printului BrAncoveanu, sub conditiunile cuprinse In legea de fat& si In caetul de
Insarcinari ce se va alcatui de catre Guvern si care va fi considerat ca parte
integrant& a acestei legi.
Art. 3. Minierele de materii proprii la construirea $i exploatarea drumului ferat, precum carbuni de pamant si oleum care se vor gasi pe proprietatile
publice de cari Statul ar dispune in districtele tranversate din liniile drumurilor
de fer, se vor putea deschide $i exploata de concesionarii cai ferate, pe tot timpul
concesiunei, fars ca sa le constitue monopol.
Concesionarii In timpul acestei concesiuni vor fi supusi zeciuelei, numai

pentru catimele ce vor fi destinate pentru comert, iar nu si pentru acele me-

2
www.dacoromanica.ro

C. I. ILlicoiANU

20

Decat cond4iunile grele impuse Vdrii, au Impiedicat definitivarea concesiunilor.

Caracteristic este insa faptul, a vedem renunlandu-se

nite trebuintei caei ferate. Duptt espirarea Ins& a termenului concesiunei dru-

mului ferat, Statul va reintra in dreptul exploatarei acestori miniere.


Art. 4. Concesionarii vor intra In drepturile concesiunei, Indata ce ei
represintat1 de Printul Br &nvanu vor priimi $i vor subscrie caietul de insArcinari, precum si actul de concesiune fttcut in conformitate cu legea de feta.
Priimirea Printului Brancoveanu se va cuprinde In publicarea ce se va
face prin Monitorul Oficial pentru promulgarea legei de fat& foi a caetului de
Insarcinari.

Art. 5. Concesionarii vor fi datori a supune aprobarei Guvernului pAnA


In termen de vase luni duptt acea promulgare, statutele societtttei ce vor forma
pentru aceastA Intreprindere.

Prin acele statute concesionarii sunt datori a fixa si a declare domiciliu


legal al societatei, precum si locul asezArei administratiunei drumului, care
va fi unul din orasele Principatelor-Unite. Aprobandu-se statutele de cAtre
Guvern, ele se vor promulga si vor avea taria ca un regulament de administratiune publica.
Art. 6. Concesionarii eau societatea ce vor forma, vor fi supusi prescripVunilor legiuirei asupra drumurilor ferate, precum $i tuturor legilor, regulamentelor si instructiunilor administrative ce In viitor se vor face asupra drumurilor ferate $i asupra minelor, Intru cat acestea n'ar fi contrariat legile de
fata $i caietul de insarcinari. Guvernul va prezenta In cea Intaia sesiune Incuviintarei puterei legiuitoare proectele de legi asupra regimului apelor si
asupra minelor $i va fntocmi regulamentele necesare pentru aplicatiunea lor.
Va presenta iarA la timpul cuvenit proecte pentru toate legile ce be va
socoti trebuitoare spre a inchiez5,slui lucrarea drumului ferat si esecutarea
transactiunilor $i a regulamentelor Intreprinderei, precum $i acele necesare
pentru a inchiezaslui siguranta, drepturile si interesele publicului I} i a le
Statului.
Regulamentele si instructiunile administrative pentru aplicarea acestor

legi se vor Intocmi In timpul cel mai scurt putincios dupa promulgarea lor.
Art. 7. Concesionarii sunt obligati a proceda de indatA catre studiile
definitive pentru stabilirea drumului ferat $i dependintelor lui, W& ca agentii
lor sb. poattt Intampina vre'o impiedicare Intru desAvarsirea lucrarilor, avand
a se conforma Intru aceasta prescriptdunilor legei de espropriere pentru cause
de utilitate public& si ale art. 11 a legei de feta. Administratia be va da spre
acest finit tot ajutorul.
Art. 8. Concesionarii vor fi datori a Incepe lucrarile constructiunei
drumului ferat $i a ramurilor lui, cel mai tarziu pant). In termen de un an $i a
be savarsi cel tArziu p1.ntt in termen de nouA ani de la promulgarea legei de fats.

Aceste termene se vor putea prelungi de catre administratiune numai cand


concesionarii ar dovedi ca au intampinat impiedicari isvorAte din casuri de fort&
majorA neatirnath de vointa lor, precum revolutiune, resbel, si alte de asemenea.
Concesionarii vor depune la tesaurul publicu pana In termen de trei lun i

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFI1NTAREA BANCII NATIONALE

21

la gandul de a construi cal de comunicalie prin propriile


naastre puteri, recunoscandu-se in unanimitate de factorii politici reprezentativi ai tarii, necesitatea concesiunilor. Imde la data promulgarei legiuirei de concesiune, o garantie in numArAtoare in
valoare de doua sute cinci zeci mii franci No. 250.000.
AceastA garantie li se va inapoia de catre tesauru la savarsirea construetiunei resoului concedat. Suma depusa, va produce in folosul concesionarul
unui procent de vase la sutA, pe an.
Dac It concesionarii nu vor fi inceput, eau nu vor fi savarsit lucrarile in termenul prescris vi nu vor fi indeplinit celelalte obligatii, care le Bunt impuse prin
acest act, vor fi supusi In afar& de casurile de for

majorb., la penalitatile urmatoare :

case luni dupb, primul avertisment al Ministerului LucrArilor Publice atingatoriu de catsele de neesecutare, se va da companiei un al doilea avertisment
vi dacA, in al doilea termen de vase luni nu vor satisface reclamatiile Ministerului,
dreptul companiei la garantia de vase la But& se va suprima pentru sectiunile
terminate, liberA fiind societatea a le exploata pe conta sa dupe caetul de instircinari pe tot timpul concesiunei. Cat pentru sectiunile neterminate, Statul
are dreptul vi facultatea a proceda atilt la continuarea si la gAtirea lucrArilor
sectiunilor neterminate, cat vi la executarea acelor indatoriri contractate de dare
concesionari prin meziu-locului unei adjudecatii care se va deschide pe basa
unei pretiuiri a lucrArilor executate vi a materialurilor aprovisionate.

Preciuirea se va face de catre o comisiune speciale constituith de mai


inainte de cAtre Guvern, in contul companiei.
Adjudecatorii vor fi supusi Indatoririlor caetului de insarcinari vi concesionarii departati, vor primi de la adjudecAtori preciul fixat prin aceasta, adjudecatiune.
Preciul adjudecatiunei va putea fi mai mic de cat acel al preteluirei. Daca

adjudecatiunea deschisA nu va aduce nici un resultat, o a doa adjudecatiune


se va face pe aceleasi base dui:A un sorociu de vase luni. Daca vi aceastA a doua
incercare ar rAmanea Mat resultat, atunci lucrarile executate, materialurile aprovisionate vi sumele ce s'ar afla in deposit la tesaurul public, conform stipulatiunilor de mai sus, vor deveni proprietatea Statului. Iar Statul va plAti concesionarul o anuitate de vase la sutA pan& la finitul concesiunei asupra capi-

talului ce va results din preciuirea flicuta de comisiunea constituita ad-hoc,


pentru lucrArile vi materialurile sectiunilor Incepute vi neterminate, pierzand
societatea vi dreptul concesiunei pentru aceste sectiuni.
Art. 9. Drumul ferat ce face obiectul concesiunei de fat& se va impart!
in mutt sectiuni, care vor compune trei linii:
Sectiunea
*

I. De la Giurgiu la Bucuresti
II. Dela Craiova la valea Jiului pana aproape

Linia
Sudului

in dreptul VIAdulenilor
III. Dela VlAduleni prin tArgul Jiului, Vulcani Linia
frontiera Austriei, pe valea Jiului . . . I Nordului

IV. Dela Bucuresti pawl aproape in dreptul


Cranguri

www.dacoromanica.ro

22

C. I. BAICOIANU

portant mai este s atragem atentia ca. toti concesionarii erau

straini, chiar atunci cand veneau sub numele cate unui om


politic de seama roman. Ei uzau de acest mijloc, pentru
a putea mai uor obtine concesiunile pe cari le tinteau.
Sectiunea
*
*
*
*

V. Dela Cranguri prin Pitesti la Merlesti


VI. Dela Merlesti pan& la Craiova
VII. Dela Bucuresti la Ploesti
VIII. Dela Ploesti la Buzau

IX. Dela Buzau prin Braila la Siret, in linia

Linia
Estului

concedata D-lui Mavrogheni

Aceste noun sectiuni se vor executa si se vor pune In exploatare una dupe

alta. Concesionarii vor avea facultatea sa schimbe randul sectiunilor, dupe


cercetarile ce vor face asupra traficului $i In interesul exportului, dupe aprobarea Guvernului, afara de Sectiunea I.
Art. 10. Termenul acestei concesiuni este de noun zeci ani socotiti de la
termenul prescris pentru savarsirea Intregei linii si a ramurilor concedate,
prin umare el va expira la 31 Decembrie anul 1961.
Art. 11. Pamantul necesar pentru stabilirea drumului ferat cu ale lui
ramuri si dependinti, a santurilor, a postamentelor, depozitelor de materiale,
birourile telegrafice, caselor de cantonieri $i pazitori, rezervatorilor de ape,
carierelor de pieta, prund, nisip, $i sapatoriior pentru pamant, se vor da concesionarilor fare plata pe proprietatile publice In directia liniilor concedate.
Concesionarii vor fi Irma datori a despagubi pe arendasii actuali ale ziselor

proprietati, precum $i pe locuitori pentru pagubele ce le-ar cauza.


Intreprinderea fiind de utilitate publica, concesionarii se vor folosi pe
celelalte proprietati pentru executarea lucrarilor atarnate de aceasta concesiune, de toate drepturile ce Statul are si vor dob&ndi in virtutea legilor si a
regulamentelor existente, privitoare in materie de lucrari publice, atat pentru
capatarea pamanturilor prin expropriatiunea cat $i pentru retragerea, transportarea si depozitarea de pamant, materiale Si raman tot odata supusi tutulor Indatoririlor ce decurg sau vor decurge pentru Stat din acele legi $i regulamente. Spre acest finit legea de expropriare pentru cause de utilitate public& $i regulamentele pentru aplicatiunea ei, se vor promulga si pune In lucrare

data va fi putinta odata cu legiuirea de fate. Ins& data legea de expropriare


pentru cause de utilitate publica si regulamentele pentru aplicatiunea ei, n'ar
fi promulgate inaintea inceperii studiilor si a lucrarilor, concesionarii vor
avea facultatea spre a nu se aduce intarziere In lucrarile drumului ferat, de a
depune provizoriu la Tribunalul districtului, soma ce Ministerul LucrAxilor
Publice ar fixa pentru indestularea fiecaruia proprietar expropriat, cand concesionarii nu s'ar putea frivol cu el, ramanand atuncea a se fixa soma definitive

a despagubirei dupe modul ce se va prescrie prin zisa lege.


Pentru asezarea drumului de fer, a santurilor $i a intretinerei, concesionarii vor avea facultatea de a cere pe proprietatile Statului pentru linia ferata
o latime de 40 metri, afara de pAmantul necesariu pentru Intinderea statiilor
mai Intinse.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA RANCH NATIONALE

23

Ca i in domeniul infiinarii institutiunilor de credit, lupta


era deschisa i ea se da MO intre finanja austriaca i germane pe de o parte, engleza i franceza pe de alta.
Se hotaraste in folosul concesiunei de feta, ca oricare ar fi
Art. 12.
estimatia pentru fondul expropriat osebit de celelalte despagubiri la care
ar avea drept proprietarii, concesionarii nu vor putea fi obligati a plati mai
mult de cat pan& la 40 galb. patruzeci galbeni de fiecare falce de pamant gol
$i aceasta numai pentru pamantul acelui din afar& a ora$elor, targurilor $i a
targu$oarelor pan& la apropierea de dansele trite distant& de dotia chilometre,
socotite de la bariera sau dela marginea fiecaruia.
La distantele mai apropiate precum vi In launtrul barierelor sau a marginelor unui ora$, targ sau targupare, pamantul se va pretelui dupe valoarea
ce ar rezulta din Imprejurarile locale.
Art. 13.
Masinele, materialele trecute, s'au manufactura $1 in genere
toate obiectele necesarii pentru infiintarea $1 exploatarea drumului ferat, vor
fi scutite de drepturile de vama la intrarea for In tare, In tot timpul construetiunei vi pant" fn unu termen de cincisprezece ani socotiti de la termenul fixat
pentru perfecta savarsire a liniilor concedate.
De aceast& sentinta se vor bucura concesionarii fn termenul citat mai
sus vi la exportarea ma$inelor, care vor fi fost aduse pentru construirea drumului ferat.
Art. 14.
Toate contractele vi actele de on ce natura, privitoare catre
infiintarea drumului ferat, catre cumpararea de pamanturi $1 materiale vi
In genere toate transactiile pentru construirea vi exploatarea drumului fcrat,
actiile, cuponurile $i obligatiile emanate de la concesionari, vor fi scutite demice drepturi de timbru $i de inregistrare In tot timpul concesiunei. Sunt esceptate numai cazurile in care ar veni a results din aceste acte o actlune judiciara,
concesionarii fiind atunci supu$i a achita drepturile de inregistrare, de timbru
vi altele prevazute prin. lege.
Art. 15.
Drumul ferat va fi scutit de imposite directe In tot timpul concesiunei, dependintele lui vor fi scutite de imposite pan& in termen de cincisprezece ani socotiti dela ziva fixat pentru perfecta savaivire vi punere in
circulatiune a liniilor concedate.
Statul garanteaza concesionarilor pentru toata durata conArt. 16.
cesiunei $i pentru tot resolul concedat, unu venit anual de $ase la suta (scazandu-se cheltuelile de exploatare $1 de administratie) pentru capitalul $i toate
sumele efective investite de catre concesionari in constructia drumului de fer,_
adica pentru studii vi cheltueli preliminare, pentru cumparatoarea pamantului,
constructiunea drumului de fer, pentru cumparatoarea tuturor materialelor
$i ma$inelor necesare la constructie $i la exploatare, pentru cheltueli de administratie vi In fine pentru interesul capitalului pe timpul constructiunei, pana
la epoca cand va incepe garantarea.
Aceasta garantare a venitului curat de vase la % se va acorda concesionarilor in sectiuni, adica din minutul ea.nd fiecare sectiune se va pune in exploatatie $i and venitul curet anual nu va ajunge la cifra de vase la %. Se Intelege ca venitul $i garantarea se va socoti treptat pe una sau mai multe sec-

www.dacoromanica.ro

24

C. I. BAICOIANU

Inceputuri mai serioase pe taramul constructiunilor tailor ferate, Intalnim cu putin mai tarziu.
Finan %a englezd biruise, asiguranduli un be de frunte nu

numai intre concesionari, dar i in exploatarea economics


Ouni terminate, astfel In cat toate sectiunile

vi resoul Intreg sit se considere


In total. Cand In virtutea acestei clause concesionarii ar avea dreptul din causa
neajungerei venitului drumului ferat de a reclama plata partial& sau integrala
a unitatei garantate, Guvernul va executa aceasta plat& In moned& de our sau
argint pan& In termen de trei luni, ineepatoare de la publicarea socotelelor
exploatatiunei aprobate de Comisarul Guvernului. Aceste socotele se vor ineheia In fiecare semestru, verificarea ai- aprobarea for de eatre Comisarul Guvernului se va face pans In termen de o funs dela expirarea fiecarui semestru.
Sumele ce Guvernul va plat/ concesionarilor In virtutea acestei garantii,
vor fi considerate ea avansuri pe care concesionarii vor fi datori a le Inapoia
Statului, Impreuna cu procentul for de patru la /,, pe an, Inc lata ce venitul anual
al drumului ferat va trece peste anuitatea garantata de vase la suta, on In ce

an s'ar Infatiaa un asemenea venit ai inainte de a se preleva on ce escedent


In folosul Intreprinderei.

Daca la espirarea concesiunei, concesionarii ar ramane datori catre Stat


din sumele avansate de acesta In virtutea garantiei cle mai sus, Statul se va
despAgubi prin scadere din suma ce va datori concesionarilor pentru eumpararea materialului de esploatatiune, daca va avea loc aceasta conform art.
urmator.
Art. 17.
La epoca fixata pentru espirarea concesiunei ai prin singurul
fapt al acelei espirAri, Statul va fnlocui pe concesionari In proprietatea pitman-

turilor ai a locurilor ce constitue drumul ferat ai dependintele lui ai va intra


do Indata In stapb.nirea drumului, a tuturor dependintelor ai a tuturor veniturilor lui.
Concesionarii vor fi datori a trada In bung stare de intrebuintare drumul
ferat, luerarile ai dependintele lui, precum garile, locurile de IneArcare ai desearcare, statiunile cu toate dependintele for, biurourile, casele de cantonieri vi
pazitori, maainele fixe ai in genere toate obiectele nemiacatoare ce n'ar ayes
special& ai deosebita destinatiune numai pentru serviciul transporturilor.
In cei depe urma cinci ani ce vor proceda teimenul concesiunei. Guvernul

va avea dreptul de a Implini veniturile drumului ferat ai de a be intrebuinta


Intru restabilirea in bun& stare a drumului ai a tuturor dependintelor lui, data
concesionarii n'ar lua toate masurile pentru Intreaga vi desavAWta Indeplinire
a acestei Indatoriri.
Cat pentru lucrsrile, precum maaini locomotive, vagoane, trA.suri de tot
felul, care, materiale combustibile ai aprovizionari de tot felul ai obiectele
miaeatoare necoprinse in enumeratiunea de mai sus, acestea raman proprietatea

concesionarului ai concesionarul va avea dreptul de a cere ca Statul a be is


cu un pret ce se va hotara prin esperti. Asemenea vi Statul va avea dreptul
de a cere ea concesionarul sa i be dea cu un asemenea pret.
Statul Insa nu va fi obligat a lua mai multe aprovizionari de cat acele
mecesare drumului ferat pe un tirnp de case luni.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CART AU DETERMINAT INFUNTAREA BANCIT NATIONALE

25

a piqelor romaneti, ca una ce avea mai multa experienta,


caci construise Inca de la 1860 linia Cerna-VodaConstanta,
Concesionarii vor ramanea proprietari a constructiunilor special, precum

cuptoare de coke, varsatori, fabriei de maeini ei alte stabilimente ce le-ar


fi infiintat ei care n'ar fi considerate ca facandu parte din dependintele drumului ferat.
Art. 18.
Un regulament de administratiune public& va detormina formole dupti, care concesionarii vor fi datori a justifica In privirea Statului ei
sub controlul administratiunei superioare, despre cheltuelile anuale de intretinere ei exploatare, precum ei despre veniturile drumului ferat.
I. In cheltuelile anuale de intretinere ei exploatare se vor coprinde;
a) Toate cheltuelile ce concesionarii vor face pentru reparatiunile ordinare ei estraordinare ei pentru Intretinerea drumului;
b) Cheltuelile de exploatare de administrare ei de privegherea drumului;
c) Cheltuelile de intretinere ei exploatare a proprietatilor nemiecatoare
dobandite de concesionari pentru serviciul drumului de fer ei neintrebuintate
In aceasta pan& la vanzarea sau inapoierea for atm proprietarii primitivi, conform dispozitiunilor ce se vor cuprinde In legea de expropriere pentru cause
de utilitate publica.
II. Nu se vor cuprinde In cheltuelile anuale de intretinere ei exploatare:
cheltuelile pentru exploatarea minelor ei a carierelor, precum ei cheltuelile
care n'ar servi d'a dreptul intru exploatarea drumului.
III. In veniturile anuale se vor cuprinde toate veniturile ordinare ei extraordinare de on ce natura, primite de concesionari si provenite atat din exploatarea drumului ei a dependintelor lui, cat ei din serviciile accesorii a be
transportului, precum ei din exploatarea proprietatilor nemiecatoare neintrebuintate in serviciul drumului ferat, pana la vanzarea sau la inapoerea for catre
proprietarii primitivi.
IV. Nu se vor socoti in veniturile anuale, acele provenite de la exploatarea minelor, minierilor ei a carierelor.
Art. 19.
Concesionarii vor avea facultatea: (deosebit de capitalul ne-

cesariu pentru constructiunea drumului de fer), de a adaoga capitalul emis


prin actiuni ei de a dispune de acele sume care se vor socoti necesarii pentru
cumparatoarea bailor sau stabilirea special& de mine, miniere, usine gi f abrice de tot felul In Romania, sau chiar in localit &tile Invecinate din Banat
ei Transilvania.

Se Intelege ca Guvernul nu garanteaza nici un venit pentru partea capitalului investit si Intrebuintat In intreprinderile mentionate aci.
Art. 20.
La cas de strieaciuni causate in lucrarile ei in materialul drumului ferat, prin resbel, revolutiune sau turburari, Guvernul va regula despitgubirile ce vor fi a se acorda concesionarilor.
Art. 21.
Guvernul va acorda concesionarilor tot sprijinul ri protectiunea intru construirea si exploatarea drumului ferat.
Art. 22.
Concesionarii sunt obligati a intretine pururea In stare bunk
de conservare in tot timpul concesiunei, toate drumurile ferate ce le sunt concedate, In mod ca circularea sa fie pururea inlesnicioasa ei sigura ei vor pone

www.dacoromanica.ro

26

C. I. BAICOIANU

iar in urma rapoartelor economitilor sai, era cea mai bine


informata asupra situatiei economice a tarilor romaneti 1).
Imprejurarea aceasta a facut ca Domnitorul Cuza, pe care
finanta engleza 11 ajutase in realizarea operei sale prin imprumutul Stern Brothers, sa acorde in 1865 englezilor Iohn
Stanisforth ci Iohn Trevor Barkley, concesiunea construetiei liniei BucuretiGiurgiu, rupa.nd astfel firul discutiunilor
teoretice. Aceasta concesiune anulata de Locotenenta Domneasca, a fost reinoita prin legea din 6 Aprilie 1867 de Domnitorul Carol.
Statul a pus la dispozitia concesionarilor in mod cu totul
gratuit terenul necesar constructiunii pe lungimea de 70 km..
Pretul unui kilometru de linie ferata a fost fixat la 196.500
lei, sau in total 13.755.000 lei. El se obliga sa achite aceasta
sums printr'o anuitate anuala de 1.650.000 lei, in timp de
16 ani, garantand o dobanda de 9 Vs, plus o cots de amortizare de 3 Va. Concesionarii s'au angajat sa termine linia in
timp de 2 ani.
In august 1869 linia a fost terminate, iar inaugurarea_
ei s'a f dent in luna Octombrie a aceluiai an.
Astfel, Romania a fost dupe interminabile discutiuni inzestrata cu prima linie ferata, menita sa scurga bogatiile
campiilor romaneti, pe Dunarea pana la Marea Neagra
i apoi pe Mare spre Occident.
mijloacele de exploatare In stare de a raspunde la toate nevoile circulatiuner
publice.

Statul are pururea dreptul de a verifica starea drumurilor $i dependintelor


for de cAtre unul sau mai multi comisari randuiti de administratiune (Guvern).
Art. 23.
Guvernul va regula prin Intelegere cu concesionarii exercitiu
dreptului de privighere al Statului asupra drumurilor ferate.
Art. 24.
Statul nu va conceda alto linii de drumuri ferate paralele cu
acelea ce fac obiectul concesiunei de facia care ar deservi aceleasi localitati. Ti s reserve Ins dreptul de a conceda ramuri sau prelungiri a le drumurilor cuprinse
In concesiunea de fate, sau si alte drumuri ferate ce ar deservi alte localitatiArt. 25.
Contestatiunile ce s'ar ridica Intro concesionari si administratiune, In obiectul executarei $i a interprearei clauselor legei de fatA $i din caetul
de InsArcintiri, se vor judeca In lipsa unui Consiliu de Stat, de cAtre Inalta Curte
de Justitie Si de Casatlune.

Concesionarii nu se vor putea nici ()data folosi de jurisdictiune strains


in toate contestatiunile for cu administratiunea Orei, In privinta acestei cencesiuni.

') Vezi C. 1. Bdicoianu, op. cit.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

27

Dar acestui inceput i-a urmat realizarea unui intreg program de constructiuni, stabilit de Domnitorul Carol i guvernele sale.

Cu un an mai tarziu, in 1868, s'a concesionat grupului


Oppenheim construirea liniei SuceavaRoman, cu ramifioath spre Iai din Pacani i spre Botoani din Vereti; iar
grupului Strussberg, construirea liniilor: RomanGalati
prin MaraetiTecuci i cu o ramura TecuciBarlad ; Ga-

latiBrailaBuzauPloietiBucureti; BucuretiPitetiSlatinaCraiovaT.-Severin la Verciorova.

Grupul Oppenheim pentru a putea execute lucrarea, era


obligat s se constituie sub forma unei societati anonime.
Lungimea linii era de 224,068 km., iar pretul unui kilometru a fost fixat la 270.000 lei.
Statul era obligat sa plateasca pentru fiecare kilometru
un avans de 40.000 lei, iar restul. de capital de 51.535.640
lei, urma sa fie realizat de societate prin emisiunea de obli-

gatiuni Statul garantand achitarea for In timp de 90 ani.


In 1869, linia ItcaniRoman este terminate; in Iunie

1870 aceia dintre Pacani i Iai, iar in Noemvrie 1871 linia

VeretiBotoani.
In ce privete concesiunea lui Strussberg, i-a fost acordata pentru construirea retelei in lungime de 914,890 km.
Costul acestei retele era de 247.000.000 lei, ceeace revenea
la 270.000 lei kilometru. Grupul Strussberg a fost autorizat
sa emita obligatiuni, Statul garantandu-le un procent de
7,1/2%.

Decat nerespectarea contractelor de catre grupurile concesionare, atat in privinta executarii lucrarilor in timpul hotarit, cat Si a materialului i a modului de executie, determina Guvernul roman a carui situatie financiara se schim-

base mult in urma reformei fiscale din 1872, s examineze problema concesionarii principalelor noastre artere
de cai ferate i pentru consideratiuni de ordin politic, social
i economic, se hotarate etatizarea construirei cailor ferate
i fascumpararea concesiunilor in fiinta.

In urma numeroaselor discutiuni, Statul a reziliat mai


intai concesiunea grupului Strussberg pentru motivul ca
executarea lucrarilor intarzia prea mult.
Prin conventia votata de Corpurile Legiuitoare in Dewww.dacoromanica.ro

28

C. I. BAICOIANU

cembrie 1879 i Ianuarie 1880, conventie care a intrat in


vigoare la 22 Martie 1880, Statul roman s'a obligat sa substitue obligatiunile emise de grupul Strussberg, prin titluri

de Stat tip 6%.

Cu zece ani mai tarziu, Consiliul de Minitri din 5 Octombrie 1888 hotaracte sechestrarea liniei construita de grupul Oppenheim, pentru motivul ea administrajia ei lash nes-

pus de mult de dorit din cauza materialului circulant.


Statul se obliga printr'o conventiune incheiata in Ianuarie 1889 cu grupul Oppenheim, sa despagubeasca societatea

prin anuitati semestriale de 3.865.173,87 lei 1).


Rascumpararea concesiunilor in fiinta inaugureaza o 'loud
epoch in domeniul constructiunilor de cai ferate. Dela aceasta
data insui Statul a continuat sa inzestreze Cara cu drumurile
de fier reclamate de imperioase nevoi economice i politice.
5i puteau guvernele tarii sa procedeze la rascumpararea
concesiunilor acordate, cu atat mai mult, cu cat regimul ordinei i a disciplinei interne, bazat pe o finanta ce se conso-

lidase tot mai mult zi cu zi, le deschideau perspective incurajatoare in ordinea angajarii creditului public i in afara
de granitele tarii.
Nu este locul aid sa intram intr'o mai amanuntita analiza i descriere a avantajelor ce an rezultat pentru Romania din rascumpararea concesiunilor acordate. Este destul

sa aratam ca dela aceasta data s'a putut constitui un corp

tehnic al inginerilor romani, cari an inlocuit in aceasta direc-

tiune pe inginerii straini.


Prin sprijinul corpului tehnic romanesc, in afara de liniile mai sus amintite, construite prin concesionarea lucrarilor, insui Statul prin Directia Cailor Ferate Romane a
construit o 1ntreaga serie de artere de comunicatie, poduri,

gari, etc., toate la un loc intrand in domeniul public al


Statului.

Pentru ca sa ne putem face o idee precisa asupra constructiunilor din fiecare an, dam tabloul de mai jos:
1) Nu putem trece cu vederea o a treia concesiune de important& mai
pentru construirea liniei ferate PloestiPredeal, care a Yost acordata
prin legea din 22 Iulie 1875 Grupului Crawley-Gouilloux.
Linia a Post dat5, circulatiei fn anul 1879.
mica,

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

29

Anul pune- Lungimea Anul pune- Lungimea Anul pune- Lungimea


In km. des- rn
.
..
.
In km. desrii In circu- In km. des- rn.. In circuIn menchisit In
chid),
In
chid', in fielatiune
latiune
latiune
fiecare an
care an
fiecare an
65,255
172,287

1860
1869
1870
1871
1872
1874
1875
1879
1881

1883
1884
1885
1886
1887
1888
1890
1892
1893

75,710
44,236
640,903
21,419
273,987
84,617
90,272

39,437
81,831
57,675
283,513
413,417
124,564
19,089
67,786
16,060

1894
1895
1896
1898
1899
1900
1901

7,471
163,182
139,996
168,399
40,194
7,211
72,263

Vedem din cifrele de mai sus, ca cea mai mare lungime


de cale ferata a fost predata circulatiei in anul 1872, dupa

care yin anii: 1887, 1886, 1875, 1869, 1898, 1895, 1896, etc.
Progresiunea constructiunilor cailor ferate In ce privecte
lungimea liniilor, intre anii 1859-1880, ne-o infatieaza tabloul ce urmeaza:
Anii

Lungimea Anii
In kilometri

Lungimea Anii Lungimea


In kilometri
In kilometri

Lungimea Anii
In kilometri
.

1859
1860
1861
1862
1863
1864

66
66
66
66
66

1865
1866
1867
1868
1869
1870

66
66
66
66
172
248

1871
1872
1873
1874
1875

292
933
933
955
1.229

1876
1877
1878
1879
1880

1.229
1.229
1.229
1.313
1.313

Din tabloul de mai sus putem deduce uor avantul pe


care 1-au luat caile ferate in Romania intre anii 1859-1880.
De unde In 1860 lungimea for era. de 66 km., In 1869
crete la 172 km., In 1874 la 955 km., pentru ca sa atinga
In 1880 1.313 km.
Dupd cum vedem, In timp de 2 decenii lungimea cailor
ferate romaneti a crescut aproape de 20 ori.
Nu este lipsit de interes sa adaugam ca intreaga re1ea
de cale ferata construita In Romania pang la 1904, garile,
podurile ci alte lucrari in legatura cu drumurile de fier, au
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANIJ

30

costat Statul roman 787.132.874 lei, sums repartizata astfel 1):


1) Tabloul de mai jos ne infatieeaza in mod detailat costul cailor ferate
romane pans la 1904 ei a diferitelor lucrari executate de Stat in legatura cu
exploatarea for :
Lei

Total

Linn construite pe seams Statului

Bucureeti
Giurgiu
Iaei
Ungheni
Ploeeti
Predeal

Smarda

14.306.488
4.611.006
37.114.000

56.031.494

288.893.320
16.459.873

305.353.193

60.495.640

60.495.640

Linn rfiscumparate de Stat

Bucureeti
Barlad
Piteeti
Cernavoda

Buzau
Braila
Galati
Tecuci
Varciorova
Constanta

BarboeiRoman-

Linii ferate data in concesiune gi exploatate de Stat

Roman
Paecani
Vereeti

Burdujeni
Iaei

Botoeani

Linii ferate construite direct de Stat

Buzau
Maraeeeti
Campina Doftana ei Buda
Slanic . .
Titu Targoviete
Adjud Targu-Ocna
Bacau Piatra
Barlad Vaslui
Bucureeti
Feteeti
Mogoeoaia
Obor
Ciulnita Calaraei
Slobozia
Faurei Tandarei Feteeti
Piatra
Dragaeani
Corabia
R.Ocnele Mari . . .
Raureni
Valcea
T.-Magurele . . . .
Costeeti
Roeiori
Campulung
Goleeti
Dolhasca
Falticeni

www.dacoromanica.ro

10.743.002
5.650.000
1.649.947
5.998.669
4.574.773
5.468.367
13.708.355
1.266.352
3.593.381
8.605.653

9.893.869
4.584.121
4.183.113
1.385.445

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

Linii construite pe seama Statului


Linii rascumparate de Stat

lei

Lei
Filiasi Tg.-Jiu
Crasna Husi
Leorda Dorohoi
Targoviste
Laculete Pucioasa
Iasi
Vaslui
Focsani Odobesti
T.-MAgurele
Saligny si Podul
Dunare
Craiova Calafat
Calafat-Port
Rosiori Alexandria
Zimnicea
Dorohoi
Rediu
Larga
Giurgiu
Bazin
R.-Valcea
Raul Vadului

Pitesti
Galati

peste
.

34.995.844
14.730.922
7.508.372
24.106.781
644.381

Palanca

Moi-

34.395.726

[Merit lucrari executate de Stat, podurl,


girl, etc.
Reconstruirea liniei

Saligny-Constanta-

Port
Studii de OA ferate gara centrals, atelierele din Bucuresti fl, i Iasi

Material rulant
Diverse statiuni
Statiunile Tecuci si Adjud
Statiunea Burdujeni
*
R.-Sarat
o

Ploesti
Iasi

Gara de garaj Braila


Statiunea Azuga
Linia a doua Chitila

Crivina

Total

24.015.480
7.887.846
26.614.444

Curtea de Arges

Beresti
Tg.-Ocna
Comanesti
nesti

56.031.494
305.353.193

3.984.745
2.653.286
2.379.275
2.768.611
9.535.169
1.056.638

31

5.681.942
1.364.023
10.886.150
28.219.376
1.213.189
3.153.689
1.156.542
951.572
421.002
998.870
725.327
1.539.572

www.dacoromanica.ro

278.582.567

32

C. I. BAICOIANU

Linii ferate date in concesiuni 1 exploa-

lei 60 .495 .640


tate direct de Stat
Linii ferate construite direct de Stat . 278.582.567
Diferite lucrari executate de Stat, poduri, gari, etc

86.669.980
Repercursiunea pe care a avut-o Inzestrarea tarii cu o
retea de cal ferate o cunoatem cu totii. Proprietatea rurala
a catigat nespus de mult, marindu-i-se valoarea venala.
Comertul a folosit prin uurinta cu care se faceau transporturile dela un capat la altul al tarii. In deosebi comertul de
cereale caracterizat prin produse de o greutate mare ci o

valoare relativ mica, a gasit In calea ferata una din conditiile


esentiale de natura sa-i asigure prosperitatea.

Industria de toate categoriile, prin uurinta de a se aliments cu materii prime necesitate de fabricatiuni, ca i prin
lesniciosul transport al fabricatelor, a aflat in caile ferate
un auxiliar indispensabil propairii sale, fara sa mai vorbim

de avantajele creiate traficului de persoane, care a putut


sa paraseasca greul i anevoiosul drum al diligentelor medievale.

Dar regimul inaugurat In urma rascumpararii concesiunilor sus amintite, a creiat foloase Statului roman nu numai
din punctul de vedere politic i economic, dar ci din acel
fiscal, bugetul cailor ferate soldandu-se dupa cum rezulta
din tabloul ce urmeaza, In perioada 1890-1914, cu excedente apreciabile:
Lei
Tunelul Barb*
Reconstruiri de poduri pe liniile principale
Podul dela Cosmesti $i podul de peste Arges

la Pitesti
Fond de rulment

400.000
12.663.914

3.088.183
8.650.000
4.455.437
554.098
46.964
130.130

Centralizarea macazurilor
Caramidaria Ciurea
Pepiniera Ciurea
Cladirile din Pascani

Exproprieri de linii de interes local

Total

si

general

370.000

www.dacoromanica.ro

86.869.980

33

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

1890
1894
1899
1902
1906
1910
1913

Cheltueli de exploatare

Venitul brut

Anii
91
95

40.135.171,78
47.013.265,58

900
903
907
911
914

48.539.359,

26.062.186,02
34.650.717,90
40.066.199,87
33.981.895,67
44.823.209,62
60.732.174,73
82.616.507,27

57.490.492,65
78.566.579,72
97.345.821,03
115.046.192,54

Excedent de
venit
14.072.985,76
12.362.547,68
8.473.159,13
23.508.596,98
33.743.370,10
36.613.648,30
32.429.685,27

Deducem din examinarea cifrelor de mai sus, Ca cu exceptia anului 1899-1900, cand Cara a trecut printr'o grea
criza agricola, in toti ceilalti ani ai perioadei 1890-1914,
bugetul cailor ferate s'a soldat cu excedente ce au depait
suma de 10.000.000 lei.

Deasemeni constatam ca de unde in 1890 excedentul a


fost de 14.072.985,76 lei, el crete in 1902 la 23.508.596,98 lei,
pentru a ajunge In 1913 la 32.429.685,27 lei.

Excedentele deci au fost Intel) continua cretere, contribuind astfel la marirea veniturilor publice.
*

Dar perioada 1859-1880, nu este caracterizata numai


printr'o febrila activitate in domeniul constructiunilor de
cai ferate.

*oselele nationals, judejene i drumurile de toate cate-

goriile, au fost 1mbratiate de programul realizarilor in acest


domeniu.

Cateva cifre ne vor dovedi cu prisosinta progresul facut


in domeniul construirii drumurilor 1):
Anii

Lungimea

In km.

Anii

Lungimea

1866
1876
1887

1.095
5.165
12.931

1900
1906

24.823
26.425

In km.

Examinand cifrele cuprinse In tabloul de mai sus, ajungem la concluzia 1mbucuratoare ca In mai putin de jumatate
1) Vezi Les Routes en Roumanie, Bucarest, 1900.

www.dacoromanica.ro

34

C. I. BAICOIANU

de veac, lungimea drumurilor s'a marit de aproximativ

24 on.
De unde In 1866 Romania avea 1.095 km. drumuri, peste
zece ani, In 1876 lungimea for crete la 5.165 km., in 1887
la 12.931 km., In 1900 la 24.823 km., pentru ca sa ajunga
in 1906 la 26.425 km.
Dupa cum vedem, lungimea cea mai mare a fost cons-

truita Intre anii 1887-1900.


*

Construirea cailor ferate i Imbunatatirea drumurilor tarii

can faceau legatura Intre centrele de productiune i porturile Dunarii principala artera de navigatiune prin care se
scurgeau produsele agricole spre largul Mani i de aci spre
pietele Occidentului , trebuia completata cu o retea telegrafi* mai tarziu liti telefonica i cu un serviciu potal organizat In spiritul nevoilor timpului.
Organizarea potei i legarea centrelor oratianeti prin-

tr'o retea telegrafica, se impunea cu atat mai mult, cu

cat comer -tail romanesc incepuse sa se afirme din ce in ce


mai mult i vieata politica i administrativa a tarii tindea
spre o orientare noud, isvorita din marile acte politice consecutive din 1859, 1866 ci can culmineaza in proclamarea
independentei tarii dela 1877.
Pand la unirea Principatelor, pota romaneasca, ca ci In
celelalte tan , a fost creiata numai pentru a satisface nevoile
Domnitorilor, ale marilor dregatori, precum ci ale tuturor
curierilor strain. Ea era intretinuta de catre populatia aflata
In regiunea pe unde treceau drumurile 1).
Rana catre sfaritul veacului al XVIII-lea nu numai intretinerea cailor necesari potei era obligatorie pentru po-

pulatiunea aflata pe traseuri, dar chiar ci caii i carutele


cadeau tot in sarcina sa.
Depe la Inceputul veacului al XIX -lea, sarcina intreti-

nerii potei a trecut asupra Visteriei Statului. Pentruca Visteria nu putea acoperi marile cheltueli necesitate de aceasta
institutiune, se da dreptul, contra unor taxe stabilite, ca ci
particularii sa poata trimite corespondenta lor.
1) Vezi: Constantin N. Mines=

Istoria Postelor Romano. Bucuresti, 1918.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

35

Tot cu acest prilej pota se organizeaza in aa fel, incat


intre atributiunile ei intr.& i aceia de a transport& i calatori
pe langa scrisori.
Se pare ins& ca nici aceste inovatiuni n'au putut rezolva
problema financiara a potei romaneti.

Cu toate ca ea nu servea numai exclusiv nevoile ma-

rilor dregatori i ale Domnitorilor, ci i pe acelea ale particularilor, totui sumele incasate erau prea mici pentru ca
prin ele sa poata fi acoperite toate cheltuelile.
Din aceasta pricina, incepand din anul 1795, atat in Moldova cat i in Muntenia potele au fost concesionate diverilor antreprenori.

Aceasta situatie a dainuit pentru unele artere de comunicatie pang chiar dupa unirea Principatelor.
In anul 1860, la 17 August, Adunarea legislative a Munteniei, imitand exemplul Moldovei, anexeaza Directia Potelor Ministerului de Final*.
Aceasta situatie n'a dainuit mult, caci In 1862, serviciul
potal a fost concesionat. Tot in acela fel se petreceau lucrurile i In Moldova.

Nu putem trece cu vederea faptul ca i dupa unirea

Principatelor, nu s'a facut o unificare imediata a serviciului


potal. Abia cu mult mai tarziu, in 1862, s'a format o singura directiune a potelor cu reedinta in Bucureti, sub
conducerea lui Panaiot Sevescu.

Desavarirea unificarii potelor nu a avut loc deal in


1865, cand s'a pus In aplicare prima lege de exploatare a
potelor i telegrafelor decretata in 1864.

Prin aceasta lege s'au stabilit principalele haze de exploatare moderns a celor doua maxi servicii: pota propriu zisa
pe de o parte, telegraful pe de alta. Tot cu acest prilej s'a
hotarit dreptul de monopol asupra transmiterii comunicatiilor prin firul telegrafic i transportului de obiecte i persoane prin pota.
Calendarul Gregorian i francarea obligatorie a scriso-

rilor cu o taxa unitary, a fost stability tot printr'o lege in


anul 1864.

Dela aceasta data, paralel cu desvoltarea cailor de co-

municatie terestre, fluviale i maritime, serviciul potei i a


telegrafului a luat o desvoltare din ce in ce mai mare. Noui
www.dacoromanica.ro

36

C. I. BAICOIANU

legi de organizare temeinica au venit rand pe rand sa Intareasca importanta institutiune romaneasca.
Mentionam legea pentru crearea corpului potal i telegrafic In Romania din anul 1871; legea pentru organizarea
potei rurale din 1874, desavarita mai tarziu prin legile
din 1892 i 1898.

0 alta lege de o deosebita importanta, este aceea din 3


Martie 1886, prin care se unified pe baze moderne pota i
telegraful, Infiintandu-se Directia Generala a Potelor i Telegrafelor, titulatura care ne indica ordinea istorica a Infiintarii acestor doua servicii.
Datorita serioasei organizari a Directiei Generale a
Potelor i Telegrafelor, Romania a putut BA' Inchee diferite
conventiuni internationale.
Mentionam conventia hicheiata cu Austria la 31 Martie
1869 i aceea Incheiata cu Confederatia germand la 1 Iulie
1869.

Deasemeni am putut lua parte la congresele internationale din Julie 1868 (Viena), din 1874 (Berna), etc.
Pentru a ne putea face o idee exacta asupra avantului
luat de serviciul potal i telegrafic i mai apoi i telefonic,
dam tabloul de mai jos care cuprinde veniturile realizate
depe urma acestor trei institutiuni Intre anii 1867-1915:
Anii

Po05.

1867
1870
1875
1880
1885
1890
1893
1895
1900
1905
1910
1913
1915

Telegraf

n
455,72
1.234,22
1.421,24
2.327,35
2.508,03
3.463,46
4.098,14
5.527,08
6.258,81
7.561,06
12.072,97
11.531,62
9.453,62

896,25
1.095,33
1.231,13
1.472,18
1.733,95
2.471,11
3.119,83
2.789,66
2.691,93
2.975,82
3.654,45
4.660,55
5.472,39

Total

Telefon
1

60,61
180,68
409,81
808,86
1.807,49
2.507,69
2.521,26

www.dacoromanica.ro

1.351,97
2.329,55
2.652,37
3.799,53
4.241,98
5.934,57
7.278,58
8.497,42
9.360,55
11.345,74
17.534,91
18.699,86
17.447,27

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

37

Ce concluzii putem trage privind cifrele cuprinse In tabloul de mai sus ?


De unde la 1867 veniturile potei i ale telegrafului erau
numai de 1.351,97 mii lei, ele crest in 1875 la 2.652,37 mu
lei, in 1880 la 3.799,53 mii lei, In 1900 la 9.360,55 mii lei,
pentru a ajunge in 1915 la 17.447,27 mii lei.
Dupd cum vedem, dela 1867 i pand la 1915, venitul
potelor i telegrafelor i mai apoi al telefoanelor, a crescut
de aproximativ 12 ori.
Lipsindu-ne alte criterii de orientare, consideram veniturile realizate ca mijlocul cel mai sigur pentru a ne putea
face idee de avantul luat de aceste institutiuni.
Conducandu-ne dupa acest criteriu de cercetare, putem
stabil' ordinea urmatoare in care aceste creatiuni s'au desvoltat: a) pota, b) telegrafele i c) telefoanele.
Ar fi desigur interesant sa stabilim statisticete micarea
afirmata de circulatiunea telegrafo-potala in intreaga

perioada dela 1859-1880, ca sa constatam progresul savarit, bazandu-ne pe date mai reprezentative decat totalul
veniturilor.

Neposedand aceste date, ne marginim numai in cadrul


acelora de mai sus.
*

Un alt factor economic de productiune important pentru precizarea situatiei economice din perioada ce ne preocupd, este industria i meseriile.
Datorim straduintelor distinsului economist Martian o statistica a aezamintelor industriale aflate in Muntenia la 18631).

Din aceasta lucrare constatam ca potrivit imprejurarilor


generale in cari se afla Cara, industria nu era atat de des-

voltata.

1) Statistica lui Martian intocmita cu ocazia numaratoarei populatiunii


tarn din 1860, se refera, numai la Muntenia.

Ea a Post publicata In Analele Statistice ale Romaniei din anul 1863 ei In


anul 1904 a Yost republicata de Ministerul Agriculturii, Comertului, Industriei

ei Domeniilor in Ancheta Industrials., lucrare care cristalizeaza rezultatele


anchetei facuta In aceasta directiune in anul 1901-1902.
Dam tablourile din text dupli statistica lui Martian, care este prea importenta pentru ca O. o putem trece cu vederea.

www.dacoromanica.ro

C. 1. BiacciANU

38

In adevar, In anul 1863 existau In Muntenia 12.867 stabilimente industriale, din can 2.486 erau situate In orae
i 10.381 la sate.
Repartizate pe ramuri de activitate aceste stabilimente
se prezentau astfel:
Nr. eta- Cate din acestea

Felul industriilor

bilimen-

aunt In

telor
orase

Mori

Olarii

Pive t3i darete


Ferastrae
Poverne
Panerii (brutarii)

Fabrici de gaz si olei


Tabacarii
Vararii
Lumanarii ei sapunarii
Caramidarii
Casarii si branzarii

..

PietrArii

Fabrici de postav
Tipografii $i litografii

Fabrici de bere
Covrigarii
Bragagerii
Zalhanale

Diferite industrii
Fabrici ale StatuLui

Total

6.771
622
417
608
1.687
378
58
233
463
145
226
220
23
4

715
200

2'7

27

72
212

72
212
100
24

100
78
509
14
12.867

sate

122

6.056
422
400
595
1.565

362

16

17
13

41

17

223

10

463
142
141

55
14

2.486

3
85

214
23
4

54
454

10.381

Deducem din tabloul de mai sus ca locul de frunte 11


detineau morile, In cea mai mare parte aezate la sate, dupa
cari veneau povernele, olariile, ferastraele, varariile, pivele
i darstele, brutariile, tabacariile, caramiddriile, cdariile, covrigariile, etc.
Daca privim problema din punctul de vedere al nationaRAO proprietarilor, constatam ca in majoritatea lor, ei erau
Romani.

Astfel 12.171 proprietari erau de nationalitate romana.,


1.7 de nationalitate franceza, 4 de nationalitate italiana, 19
www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIIN7AREA BANCII NATIONALE

39

de nationalitate engleza, 91 de nationalitate rusa, 33 de nationalitate prusiana, 208 de nationalitate austriaca, 7 de nationalitate olandeza, 95 de nationalitate otomana i 222 de
nationalitate elena.
Tabloul ce urmeaza ne Infatiaza pe nationalitati modul
cum erau repartizate industriile :

,,

ix

Mori
011trii

Pive gi dlrste
Ferastrae
Poverne
PItnerii (brutttrii) . .
Fabrici de gaz gi olei

.
.

TabAcArii
VArikrii

Lurnanarii iji sapuniirii.


Caramidarii
Cagarii gi brfinzarii
Pietrarii

Fabrici de postav .

6 771 6.491 6
822
616
417
412
607
608
1 687 1.634 1
378
292 6
45 __
58
233
213
463
463
145
129
226
209
220
182
23
20
4
4

27

19

Fabrici de bere .

72
212

33

Covrigarii
Bragagerii
Zalhanale

Diferite industrii

Fabrici ale Statului


Total .

100
78
509
14
12.867

43
N

0
0

All

cil

Tipografii gi litografii.
.

5
1

73
2

1
1

--2

166
53
75
494 2 1
14
--12.171 17 4

87

91

N
a)

-0

ca

21

1
1

21
13
6
13

2
2

--

23
2

,0

0
0

rii

99
2
3

5 20
2 42
2
7

10
27

4
3
9
3

15 26
6
2

2 39

19

ge

7
1

Otomana

ge

Austrian&

--

Prusiana

43

Rusts.

Felul industriilor

Franceza

stabilimentelor

Protectiunea proprietarilor

10

--- -33 208

7 95 222

Constatam din examinarea cifrelor de mai sus ca numai


to industria moraritului, a brutariilor, povernelor i bragageriilor, numarul strainilor era mai mare.
Celelalte industrii erau detinute aproape numai de Romani.

Precum vedem din tablourile de mai sus, morile, povernele, olariile, ferastraele, varariile, pivele i darsele, brutariile, tabacariile, caariile, covrigariile i alte industrii de o
www.dacoromanica.ro

40

C. I. BAICOIANU

mai mica importanta, constituiau la Inceputul deceniului al


VII-lea al veacului trecut, notiunea micarii industriale a
tarii romaneti.
In schimb, atat Martian cat i Aurelian ne spun ca meseriile erau numeroase, dar ca aveau mult de luptat pentru
a se adapt& cerintelor populatiunii ce devene& tot mai exigenta In urma introducerii articolelor din Occident, prin
mijlocul comertului exterior.
In ce privete industria extractive, principalele isvoare
de bogatie ale tarii erau salinele exploatate Inca dela Inceputul veacului al XIX-lea prin concesiondri, carora mai tarziu li se adauga extragerea petrolului.
Cantitatea i valoarea petrolului extras in perioada
1858-1880, ni le Infatiaza tabloul ce urmeaza:
ProducAnii

1858
1859
1860
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869

tiunea

Valoarea
product.

in tone

in lei

495
605
1.188
2.403
3.226
3.888
4.591
5.426
5.915
7.070
7.700
8.130

19.800
24.200
47.520
96.120
129.040
155.440
183.640
217.040
236.600
282.800
308.000
325.600

Anii

1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877

1878
1879
1880

Productiunea

Valoarea
product.

in tone

in lei

11.649
12.517
12.690
14.468
14.350
15.100
14.480
16.100
15.200
15.300
15.900

465.660
500.800
507.600
578.720
574.000
604.000
619.200
604.000
608.000
612.000
636.000

Privind tabloul de mai sus constatam ca productia petrolului in timp de 22 ani a crescut de aproximativ 32 ori.
De unde in 1858 s'au extras numai 495 tone, productia
crete In 1865 la 5.426 tone, In 1870 la 11.649 tone, in 1875

la 15.100 tone, pentru ca s atinga In 1880 15.900 tone..


In acela timp, pretul pe tona de petrol a ramas constant
la 40 lei.
In ce privete exploatarea salinelor din Principate, ea se
faces pana pe la 1845 Inteun mod cu totul rudimentar.
www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

41

Dela suprafata pamantului se sapau puturi cari se largeau cu cat lucrarile inaintau spre interiorul pamantului,

'Ana ce ajungeau sa aiba un diametru de 50-60 metri,

cand sapaturile incepeau sa se faca orizontal.


Sarea sapata se scotea prin 3-4 puturi, cari patrundeau
in interior.
Metoda galeriilor sustinute de stalpi, a fost introdusa la
Salinele-Mari in 1845 de catre inginerul austriac Foyt i extins& apoi in 1865 la Doftana i in 1870 la Slanic i TargulOcna.

Despre o desvoltare mai mare a exploatarii salinelor nu


se poate vorbi decat dupa anul 1880, cand datorita inginerilor romani, ele au fost inzestrate cu utilajul tehnic modern.
Dupd cum se poate vedea din tabloul ce urmeaza, dela
aceasta data productiunea a fost intr'un continuu progres 1):
Anii

Doftana

Total

Sal. Mari
II

IC

1881/82
1882/83
1883/84
1884/85

Tg.-Ocna

Slanic

35.201.599
41.026.391
39.409.977
29.958.076
145.596.043

23.548.814
17.302.068
21.161.561
21.350.598
83.363.041

10.197.832
3.860.862
8.033.989
9.072.175
31.164.858

10.078.315 79.029.560
16.564.904 78.754.225
18.039.201 86.644.728
10.027.269 70.408.118
54.709.689 314.836.631

Deducem din examinarea cifrelor de mai sus ca cea mai


mare cantitate de sare o producea salina dela Doftana, dupa
care urmeaza: Slanicul, Salinele-Mari i Tg.-Ocna.
Deasemeni putem constata Ca extractia anuala a sarei
se urea in mijlociu la 80.000 tone.
*

Dar factorul de mare importanta pentru exploatarea bogatiilor tarii i desvoltarea vietii noastre economice, a fost
comertul.
1) Floru Diana, Salinile Romflne, pag. 45. Bucuresti 1886, extras din
Economia National& Asupra istoricului si evolutiei salinelor din Principatele
romEtnesti, vezi si interesanta lucrare: Const. Bro$teanu, Salinele noastre, Bucuresti 1907.

www.dacoromanica.ro

C. I. BLICOIANU

42

i in aceasta directiune trebuie sa constatam ca marea


noastra generatde care poarta pe umerii ei nu numai ideologia dar ii infaptuirea institutiunilor ce au adus propairea
noastra economics, an tiut sa des comertului importanta
cuvenita.
Goletii 1 marele om de Stat Ion C. Bratianu, aceti cu-

getatori i infaptuitori ai democratiei noastre i Statului roman, contienti de rolul pe care 11 an comerciantii inteun nou
Stat, Ii vedem in fruntea unei micari care avea scopul sa
arate Romani lor importanta comertului in viata economic&

pe de o parte, iar pe de alta foloasele ce se puteau trage


depe urma lui.

# Schimbul numai, inteadevar,scria Ion Bratianu

((cid nascere agriculturei, industriei, sciintelor, moravurilor;


numai el face sa rodeasca tarinile, sa taneasca fantana din
pantecele pamantului, sa desemne gradini, sa spintece pietiele ca sa scoata diamantele, sa smulga margeanul i mar-

garitarul din abisurile oceanelor, sa transforme materia


inept& 'intr'un principiu activ, sa ajute la perfectia dobi-

toacelor, sa des vieata marmurei i panzei; ce zic, omul civilisat este un resultat al schimbului, al comertului; el in
sfarit transform& pamantul inteun paradis fli pe om in
Inger 1) . 5i in mintea lui se cristalizeaza depe atunci in9 lath In extenso acest frumos articol de propaganda publicat In Romdnul, Nr. 28, din 12 (24) Noembrie 1857:

COMERTUL
Comertul este suma tuturor miscarilor de schimb intre oameni ; $i schimbul
este principiul activ a unei a doua creatiuni pe aceast& planets.. Fax& schimb
nu este agriculture, fare schimb nu este industrie, far& schimb nu Bunt idei
nici simtiminte, nu este sciinta, nici arte, nici morala.; In sfarsit farti acest fir
care leaga pe oameni in societate, omenii ar ram&nea bite nedesvoltare care s'apropie de-a dobitocului, fai pamintul In primitiva sa sillbaticie.
schimbul numai inteadevar, d& nascere agriculturei, industriei, sciintelor,
moravurilor; numai el face sit rodeasca tarinile, s& tasneasca Mntana din pantecele pamantului, sa desemne gradini, sii spintece pietrele ca sa scoata diamantele, s& smulg& margeanul si margaritarul din abisurile oceanelor, s& transforme
materia inept& Inteun principiu activ, s& ajute la perfectia dobitoacelor, sh
de& vieatit marmurei Iji p&nzei; ce zic, omul civilisat este un resultat al schimbului, al comertului ; el in sfarsit transform& pamantul intioun paradis si pe
om in Inger.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

43

zestrarile ce trebuiau facute tarii pentru ca, comertul gi comercian-Vi roman sa se poata afirma astfel cum o cereau
interesele acestei activitati.
Cu un ochi ada.nc patrunzator el afirma Inca depe atunci
mijloacele cari pot ajuta la promovarea comertului:
sunt
Mijloacele schimbului
stria el mai departe
goselele, drumurile de fier, navigarea sau plutirea apelor,
Bancile, casele de comision, magasiile sau antrepozitele, do-

Mijloacele schimbului sunt $oselele, drumurile de fier, navigarea sau plutirea apelor, Bancile, casele de comision, magasiile sau antrepositele, docurile,
casele de siguranta si c. a., precum $i o multime de legi atingatoare schimbului.
Unde aceste mijloace au fost mai tntinse si mai perfectionate acolo schimbul
a avut o mai mare desvoltare si civilisatiunea a mere Ora la eel mai limn punt.
Nu fac aci o teorie, ci scot un fapt care s'a produs pretutindenea fart' a suferi
vre'o exceptiune; aceasta o dovedesce istoria tuturor neamurilor. Inteadevar,
care sunt societatile cele mai civilisate, la al carora leagan ne putem urea cu
istoria? A Atenienilor, a Cartaginesilor, a Grecilor, a Italienilor, a Olandezilor,
a Englezilor, a Portugesilor, a Spaniolilor, a Francezilor si a Germanilor, $i

tot acestea sunt si natiunile cari tin eel dintaiu loc ca natiuni comerciante.
Aceste putine cuvinte sunt destule sy explice dece incetarea comertului
in Principate aruncil societatea noastra Intro stare asa de ticaloasit in cat mai
multi secoli nici nu mai fury socotite in Europa civilisatii.
Intr'alt articol voiu dovedi ca Principatele Moldovei si Valahiei n'au fost
de la un timp incoace lipsite de un comert intins si activ si ca amortirea for a
fost pricinuita numai de Imprejurari politice atat din nauntru cat $i din afara.
Voiu arata Inca cy In minutul cand unele din acele stavili au inceput a se ridica, comertul a inceput iaras sa-si iea eborul, lasand pretutindenea In urma-i
Inbelsugarea si civilisatiunea.
Dacti incetarea comertului ne instrainase de lumea civilisata in cat ca sy
fie in cea mai mare nepasare de nenumaratele nenorociri ce ne b&ntuiau, inflorirea lui trebuie sy tnoade firele rupte ce ne legau si ce trebue sa ne lege firesc
cu natiunile surorile noastre din Occident, ca astfel devenind iarltsi un madular
activ al Europei sa ne ocupam locul nostru legiuit, starea la care tind toate aspirarile noastre.
A lucra dar pentru desvoltarea comertului, pentru perfectionarea $i imbunatatirea mijloacelor de schimb, este a face act de devotament, un act patriotic.
Ast-fel eel putin va fi privity ei tmbratisata de noi, on -ce tntreprindere
ce va avea acest caracter, flu% ca sa ne informam data intreprinzatorii Bunt
impinsi tot de acelasi mobil de care ne simtim impinsi noi.
Ins& In ocasia In care luam condeiul, suntem fericiti de a avea convingerea
ca, nu suntem siliti a face aceasta din urma reserva.

Inteadevar, Compania Franco-Danubianii, care este organisata spre a


aseza nisce relatii Inlesnitoare si de-a dreptul intre Occident si Romania, implinesce toate conditiunile dorite ca sa ne faca, s'o iubim si s'o adoptam ca un
asezamant national.

www.dacoromanica.ro

0. I. BAICOIANU

44

curile, casele de siguranta i c. a., precum i o multime de


legi atingatoare schimbului .
Jar mai tarziu, cand dupa unirea Principatelor Domnitorului Cuza 1i pregatea programul de organizare temeinica a tarii romaneti in toate domeniile: economic, politic,
social, etc., Ion Bratianu in cunoscutul memoriu ce i 1-a
prezentat prin D. Sturza in Februarie 1859 1), ii atrage atentia asupra importantului rol pe care clasa negustoreasca
il avea in vieata economics a Romaniei:
# Clasa comerciantilor 0 a meseriacilor in Tara Romaneasca este pepiniera clasei de care vorbiram in urma. Ea
in toate partile produce toate bogatiile ce isvordsc din agriculture i chiar acestora le da un pret ce nu l'ar avea fare
dansa; ea poseda toate calitatile de energie i de moralitate,
ce caracterizeaza aceasta clasa in toate societatile europene ;
ea posed& Inca nu numai instinctul, amorul libertatfi, ce
este firesc unei clase de o nature democratica, ci 0 al patriotismului celui mai malt, celui mai entusiast i pentruca
de1 in comertul de sus se afla multi straini, insa fiind toti
de ritul Bisericei noastre nationale, i fiind toti veniti din
tarile supuse Turcilor, Romania a fost adevaratul pamant
al fagaduintei pentru dan0i; aici s'au imbogatit 0 s'au ridicat la starea de om liber, aici au gasit o patrie mai fiber&

0 mai generoasa, la a careia prosperitate se intereseaza

astazi, atat cat 0 not nascuti Romani. Aceia ce intarete insa


0 mai mult aceasta clasa 0 o tine pe drumul patriotismului,
sunt meseriacii, cari sunt toti Romani, cu simtiminte de mo-

ralitate 0 de patriotism, ce ar face onoare oricarei alte


clase .

Pentru a face sa prospere comertul atat in ordinea

organizarii interne cat 0 in aceia a raporturilor cu strainatatea, vedem guvernele Domnitorului Cuza framantate de
dorinta de a mijloci clasei negustoreti aezaminte de natura sa-i consolideze existenta.
Domnitorul Carol continuand opera inceputa sub scurta
domnie a lui Cuza, intarete 0 mai mult pozitia comerciantilor.
1) Vezi: Discursurile i cuvantarile lui I. C. Bratianu, 1821-1891, pag.
149. Bucureti, 1903.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

45

Astfel vedem luand natere pe langa Ministerul de Interne o sectie a agriculturii i comertului, care mai tarziu
a format o directiune pe langa Ministerul Lucrarilor Pub lice.

Nu mult dupa aceia a luat natere Ministerul de Agricultura i Comert.


Dar pentru apararea intereselor comertului vedem infaptuindu-se atat In vremea lui Cuza, cat i a marelui Rege

Carol, o legislatie menita sa consolideze creditul i sa inlesneasca promovarea intereselor comerciale. Astfel Camerile
de Cornell infiintate sub Cuza la 1864 prin cari se creeaza
breslelor negustoreti organizatii proprii de aparare a inte-

reselor lor, au fost consolidate in primii ani de domnie ai


Regelui Carol I.
* * *

Dar ceeace a contribuit Intre anii 1864-1880 sa asigure


desvoltarea i propairea economic& i sociala a Romaniei,

a fost organizarea judecatoreasca unitara a tarii, care avea


sa Intareasca convingerea populatiunii in dreptatea acordata de aezamintele juridice in mod egal i fard nici o
precupetire, tuturor cetatenilor.
Inaintea anului 1865 Principatele Romaneti vietuiau
sub legiuiri incomplete i diferite, nu numai prin forma, dar
i fondul lor. In deosebi in privin %a creditului i organizatiei comerciale, cele doua pravile alcatuite, a lui Caragea i
Calimach, cuprindeau in unele privinte dispozitiuni extrem
de restranse, iar in altele nu pomeneau aproape nimic.
Regulamentul organic nu aduce aproape nici o imbunatalire.

Abia mai tarziu, In urma curentelor juridice ce iau

fiinta in Principate sub influenta Apusului, se introduce Co-

dul comercial in Tara Romaneasca la 1840 i in 1863 in

Moldova.

Dar epoca de adevarata organizare juridica i administrative a tarii, incepe abia dela 1864 inainte, de cand, dupa
cunoscuta lovitura de Stat, Domnitorul Cuza impamantenete aproape intreaga legislatiune apuseana, adaptand-o nevoilor Principatelor-Unite. Legislatiunii infaptuita In ultimii
ani ai domniei lui Cuza 1864-66, i se datorete desvoltarea
ulterioara a intregei vieti economice a Principatelor. Creditul In general i In deosebi Creditul Funciar din 1873,
www.dacoromanica.ro

46

C. I. BAICOIANU

nu ar fi putut lua natere i nu s'ar fi putut desvolta in


spiritul vechilor pravile atat de sarace i incomplete in privinta dispozitiunilor for administrative i comerciale.
Pentru ca sa evidentiem importanta operei legislative a
Domnitorului Cuza, suficient este sa mentionam urmatoarele
legi, introduse in ultimii ani ai domniei sale 1864-66:
Codul penal i procedura penala din 1864, Codul comercial
i procedura comerciale 1864, Codul civil i procedura civila
pus in aplicare la 1 Decemvrie 1865, legea Curtii de Casatie
i Justitie din 1864, legea pentru organizarea judecatoreasca
din 1865, legea pentru constituirea corpului de advocati din
1865, legea pentru infiintarea consiliilor judiftene din 1864,
legea comunelor din 1864, legea pentru regularea proprietatii rurale din 1864, legea telegrafo-potala din 1864, legea
pentru infiintarea Curtii de Conturi din 1864, legea pentru
contabilitatea generala a Statului din 1864, etc., etc.
Este suficienta aceasta enumerare limitativa a legilor introduse in Principate intre anii 1864-66, pentru a evidentia
radicala revolutionare a formelor de vieata a poporului ro-

man. Datorita for vieata public& i comertul infra intro


noua faze, prin aceea ca se reglementeaza i garanteaza creditul, temelia vietii comerciale moderne.

Dace obaria legilor fundamentale trebuie s'o cautam


sub domnia lui Cuza-Voda, nu este mai putin adevarat ca.
Domnitorul Carol prin Constitutia din 1866 i celelalte legi
ce i-au urmat, intregecte opera predecesorului sau.
Dar nu numai in aceasta directiune trebuie sa cautam
i sa gasim meritele infaptuitoarei domnii a marelui Rege
Carol I.
Dace Domnitorul Cuza a pus temeliile legislatiunii noastre, Domnitorului Carol ii revine sarcina grea de a introna
respectul legalitatii i a adapts rand pe rand toate legile
la nevoile reale ale vietii poporului roman. Si din acest punct
de vedere privita opera legislative din timpul domniei lui
Carol I, constatam o simtitoare imbunatatire in toate domeniile i in deosebi in acel economic i comercial1).
Productia agricola kii industriala a tarii crete, starea fi1) Vezi Andrei. Radulescu: Centenarul Regulamentului organic, Bucureti
1931 i ?aizeci de ani de Cod civil, Bucurer}ti 1926.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

47

nantelor publice se imbunatatete, navigatia fluviala, maritima, drumurile ferate i oselele dau un imbold necunoscut economiei najionale. Organizarea i progresul uimitor al
vieii economice, reclama in mod imperios i organizarea
creditului.

Creditul Funciar Rural care nu putea lua natere In vremea vechilor pravile, is fiinta in spiritul prevederilor Codului civil, ale carui dispozitiuni relative la ipoteci sunt
luate dupa cele mai bune isvoare, dupa Codul civil belgian.
Daca Creditul Funciar Rural pune capat uzurei ruinatoare a clasei agrare, nu e mai putin adevarat ca In domeniul creditului comercial, infiintarea unui aezamant central de credit national, era reclamata cu multa insistenta.
*

Opera de imbunatatire a cailor de comunicatie terestre


i fluviale, prin permanentizarea la gurile Dunarii a unei

Comisiuni care sa asigure Intretinerea navigabilitatii fluviulegile de imbunatatire a cheiurilor i porturilor i intreaga legislatie economics ci administrativa Infaptuita In
perioada 1859-1880, toate acestea au reprezentat in calui ;

drul politicii generale, puternice puncte de sprijin pentru


ca comertul tarii sa is un avant necunoscut Inca 'Ana atunci, instrumentul activ al acestei prosperitati fiind clasa
burgheza, pe care aceasta situatie noua o creia. i ii ingroa.
randurile.

Desigur ca ar fi interesant sa putem stabili In cele mai


mici amanunte fazele acestui proces de nactere a burgheziei
romaneti. Din nenorocire statisticele vremei nu ne dau nici
o relatiune in aceasta privinta. Pentru acest motiv am fost
nevoiti sa recurgem la isvoare izolate i mai cu seam& la
informatiunile directe, cari de1 nu lamuresc pe deplin chestiunea, ne dau totuci puternice puncte de sprijin pentru sustinerea tezei noastre, privitoare la zamislirea burgheziei ro-

maneti In aceasta perioada. Din tablourile Intocmite cu


grea truda, pe cari le dam pentru deosebita for valoare documentary In nota, rezulta ca in Oltenia ci Muntenia In
toate ramurile comerciale principalii comercianti Bunt cretini, aproape toti Romani, mai putin Greci ci Armeni. Comertul de bani insa, este acaparat de Evrei printre cari inwww.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

48

talnim mai putini Romani Cu cat ne indepartam spre Nordul


-Orli, apropiindu-ne de granitele Galitiei i Rusiei, situatia
este inverse. Evreii ocupa primul loc in toate ramurile comerciale, inclusiv comertul de bani, in vreme ce cretinii se

afla pe al doilea plan. Aceasta constatare dovedete Inca


odata faptul des remarcat, ca. Muntenii i Oltenii sunt mai
reactionari din fire i cu aptitudini mai desvoltate pentru
comert decat Moldovenii 1).
1) In tablourile ce urmeaza dam cateva date privitoare la organizarea
comerciala a Romaniei fnainte de anul 1880 :

TABLOU
de firmele comerciale pe profeslunl, ce lucrau fn perioada dela
1870
1880 pe plata Brallel

Numele gi pronumele

Profesiunea

Neagu Burduloiu . . Braqovenie


Ioan Giulea . . . .
*
Stan Badulescu . .
*
Stan Beizadea . . .
*
Vasile Sasu. . . . .
*
Dumitru BoantA . .
*
Neculai Perlea . . .
*
Fratii Perlea . . . .
*
Costache Molandac .
*
Radu Albulet . . .
*
Stoica Belu, Nita
Butu
*
*
Gheorghe Badulescu
*
Ion Moroianu . . .
Stefan Roata. . . .
*
loan D. Seitan . . .
*
Ion Filip
*
*
Stan Filip
*
Iancu Avisalom . .
Stoica Butoianu . . Manufacture.
Ilie $tefanovici . . .
*
*
Vasile Calinescu . .
Th. Chirculescu . . . Manufacture gi
boiangerie

Eremia Verzea .
Ion Fratici

*
*

Numele gi pronumele

Profesiunea

Nae Misirliu . . .
Fratii Craioveanu .
Neculai Tigoi . . .

Manufacture

Ion Olteanu

Costache Ciurcu .
Neculai Gagiulescu
Neculai Popescu .

Fratii Barbu .

Bratu Popescu gi Gamulescu

Ilie G. Bolhovar :

Ilie Damachescu . .
Radu Voiculescu . .
Vasile Pergoiu . . .
Dumitru Pergoi. . .
Constantin Pergoiu .
Neculai Titeiu . . .
Costache Zamfirescu.
David Popescu . . .
Gheorghe Florescu .
G. Trandafirescu . .

G. Facaianu .

*
*
*
*
*

Coloniale
A

Coloniale gi

carciuma

Radu Calinescu . .
Ghenciu Spanu . . .
Lambru Stefanescu .

www.dacoromanica.ro

Coloniale
*
*

49

CAUZELE CARI AU DETERMINAT iNKINTAREA BANCII NATIONALE

Datorita acestei burghezii, comerjul intern incepe sa is


o mare desvoltare, produsele agricole fiind canalizate spre
Profesiunea

Numele Qi pronumele

Alecu Malaeru . .
Coloniale
*
Ion Stoica
*
Stoica Bogdanescu
*
Gheorghe Raiciulescu
Colon., fabr. de
Ion Dinu
sap., WM. Qi car.
Fierarie
Vasile Avizalom .
Neculai Drugescu .
#
Panait Drugescu .

Ion Petcu
Dritgan Petcu

*
.

Alex. Vasilescu . .
Const. Dobrescu .
Neagu Vasilescu .
Lazar Stefanescu .
Ion Constantin . .
Neculai Olteanu .
Iordache C-tinescu

I
I

Ivan Padure zis Jianu


Serban Hristu Cosac
DumitruHristu Cosac

Carciumar
I
*

Ivan Munteanu zis


Tutuian

Const. Stanescu zis

Lunge
Gheorghe Anghel . .
Alecu Constantinescu
zis Penigor . . . .
Ene Nichiforescu . .

#
*
*

Carciuma gi
cereale

pagcu

Anghel Panait
Stan Barnet .

Branzarie
Restaurant
Rachierie gi
cofetarie

Nae Chivulescu . .
Cristu Grigorescu zis
Harcan

Profesiunea

Gh. Cutitaru zis Lu-

Numele gi pronumele

0
.

Depou de lemne

Fabr. de sapun

Dumitru H. Cosac
Sotir Ionescu . .
Ioan Ion
Gheorghe Neagu .
Stefan Bolboceanu

Carciumar

Cojocar
.

Macelar

Apostol Bogdanescu .

Bancherl
H. Schaffer . .
Iosef Goldstein .

Cass& de Banc& Egec

Bancher
#

Cass& de banal

TABLOU
de firmele comerciale pe profesiuni, cari au lucrate In perioada dela
1870-1880 pe plata orasulul ['Rest!
Numele gi pronumele
Vasile CrAciun

Dumitru Constantin .
Tudor Steriade . . .
Spirea N. Mamulea .

Profesiunea

Numele gi pronumele

Profesiunea

Coloniale

Marinache Dumitru .
Dumitrache Vasiliu .
Eftimie Ionescu . .
Constantin Bugheanu

Coloniale

#
*
#

www.dacoromanica.ro

#
*
*

50

C. I. BAICOIANU

pietele oraelor, a targurilor i a balciurilor, cari in lipsa


tailor de comunicatie aveau un rol important, cad aci, la
Numele ei pronumele

Profesiunea

Profesiunea

Numele ei pronumele

Marcu Braeoveanu .
Braeovenie
Ionith Popovici . .
Iancu Roeeanu . . .
Tache Constantinescu
Alexandru Popp . .
Mihalache Chercea . Manufacturh

Ni t.h. Purchreanu

Pavel Kihaia . . .
Tache Hagi Nazar .
Ionita Tudor . . . .

Nita David . . . .
Societatea Economia Cash de economii, Infiintata

Nae Teodoru . . . .
Mogardici Hagi Asian
Garabet Hagi Asian.
Mihalache Stlitescu .
Ghith Mhlurescu . .
Raiciu Vasiliu . . .
Gheorghe Dima . .
Flores Florescu . .
Raducanu Ion . .

NAstase Purcareanu .
Gh. Berevoescu . .
Agate Vasiliu . . .
Iancu ei Marcu Haginicolau

Argeeul

Cutitar
Chiristigiu

Ivancea Nicolopol
Gr. Racoviceabu .
Dumitrache Ioanid

Tache Ivan

Cofetar

Bumbaa

la 1879
(Actualmente
Banos Argeeul,
S. A.)
Zaraf

.
*

LumAnarar

TABLOU

de bancherli, frnprumutatorll de banl II zarafil earl au functionat In perloada


1870-1890 In lapl

Numele ei pronumele

Israil Haim Daniel


I. Neuschotz
Leib Mayerhofer
David Lottingher
Mayer Weisengrun
Haim Lehrer

S. 0. Groswald

Imprumutatori
de bani
bancheri zarafi

Oa la (aprox.)

Casa de schimb

1860-1900
1864-1898
1860-1895
1854-1880
1884-1910
1874-1895

Bancher

1874, exist& ei azi

Bancher
Imprumu tator
Zaraf
Bancher

Isac Leibovici

S. Rapp
Felix Klerman

A functionat dela

Imprumutator

Moses de Waldberg
Ghetel Margulies
D. Agatetein

Zaraf

M. Jurist

Bancher

www.dacoromanica.ro

1867-1898
1876-1900
1894-1905
1854-1888
1878-1890
1874-1890
1864, exista ei azi

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

51

date fixe, se adunau producatorii i consumatorii, primii pentru


a vinde prisosul, ceilalti pentru a cumpara obiectele necesare.
TABLOU STATISTIC
pe profesluni de firmele earl lucrau In Botofanl In perloada 1870-1880

Profesiuni

Profesiuni
Bacani

14
2
2
2

Librari ei tipografi
Barbieri

Cafenele

Galanterie
Muzicale
Craeme
Macelari

3
47

. ......

Mezelari, pastramagii ei ghiud.


Farmacieti . .
Maruntieuri

2
6

4
3

Agricultori

Report

Hotele ei restaurante
Institut ecolar
Frangherii
Blanarii
Dulgherii
Covrigari
Gradina publics
Gradinari
Haine preuteeti

89
27
2
1
1

2
4
1
1

5
1

De reportat . 89
Total .
134
In Mara de aceetia, mai erau comerciantii evrei cari nu Bunt cuprinei In acest tablou.
Cassele de banca erau toate evreeeti :
Moscovitz & Landesberg, mai tarziu numai Moscovitz ;
Sol. Abr. & G. Wechsler ;
Fratii Segall & Bruit ;
Meier Politzer.

Imprumutatori cari nu aveau birouri deosebite: Mendel Bacal,

Meier Schlesinger, Sol. Schneier ei losef Speier.


Zarafi erau multi, vreo 30.

TABLOU
de bancherli, Imprumutfitoril de ban( p1 zarafii earl au functionat in perloada
1870-1890 in Cralova

Numele ei pronumele

Petre Cristo

BA luta Sandulescu

Asericu Eskenasy
Moreno Penchas
Heinricu Lazar
Macicu Penchas
Nastase Tecu Rusu
Voicu C. Rigman
Mitru Proicea
Antonie Chituta
Anastasie Cionea
Andrei Megopolu
Fratii Aver Eskenasy
Fratii Fernio

Rafael S. Penchas, Fii

Imprum. de bani
bancheri zarafi

A functionat dela
pans la (aprox.)

Zaraf
*
*
*
*
*

Imprum. de bani
*

*
*
*
*

Bancheri
*

www.dacoromanica.ro

4*

J9

C. I. BAICOIANU

Se intelege ca pe masura desvoltarii tailor de comu-

nicatie lesnicioase i rapide i acest vestigiu al starii Inapo-

TABLOU
de numele comerciantilor

Industrial! lor ce existau pe plata Cra love! llnaInte de


1 lanuarie 1880

Profesiunea

Profesiunea I Numele gi pronumele

Nume le $i pronumele

Nae T. Popp .

el

Maillender et Gold .
Cerealist
$i export, ban- Petrache Andreescu &
Frate
* cereale, etc.
Mare magazin
Cass& de import

Pommey et Foreanu Banca (conta-

de fierArie

bil-cassier : Al. Nicolae $i Stefan PeBazelli, azi In


trescu
Magaz. de Fier.

viata)
Fratil A$er

Iancu Constantinescu

Bancheri

Esche-

nassy

Lazar Fermo . . .
Morinicu Penchas.
Mayer Cohen. . .

.
.

& Frate
Nicolae Ionescu .

Bancher
Costache Buciumeanu
Bancher $i zaraf Constantin Mihail . .

Iancu Iliescu

Zaraf

D. Dumitrescu & Frate . . Engr. dif. marl Ghenea Dancov

Costache

Fratii Ayer
nassy

Moise Penchas

>

Mare magaz. de
fierarie

Cutitar

Dumitru Zanovschy. .

Esche-

Rafael Penchas.

$i cercelArie

Petre Pisticov

vale, brags $i
rahat
Mare tutungiu

.
.

Mihalache Constantin Mare angrosist,


dif. marfuri $i

bumbace
Stan Dimitriu .
Nicolae Dulgherescu . Engros., bum- Baluta Tumusliu

Tinichigiu
Simigerie
Bragagiu, hal-

Moise Feder . . .
Ghioca Placintaru
Costea Ene . . .

D-tru Dimoviceanu . Tutungerie $i


alts marfuri
Diferite mArfuri
bace etc.

Moise D. Mayo .
Iosef

Eskenassy

$i cercelArie
cercelarie

& Bum bace

Frate, Solom. Es-

Albert Roth .

Palmer

Louis Barer

George Vasilesc,u
Grigore Miulescu

kenassy
.
Iancu Boicescu & NiToma Cristea . . .
Engrosi$ti
a $i caciular
Postavar
colae Popescu . .
Leon M. Eschenassy
Isac Ligi
I
Engrosist, cer- I leinerich Folender .
celarie gi altele Coman M. Ureche . Fabrics de s&pun $i lum.
A. M. Strass . . .
Cereale-export
Sigmund Strass .
Nita. Angelescu . . . Lumanarar
Teodor Ga$par . . .
a
Savu Alexiu . . . .
Valentin Cohn . . .
Dumitru Vasilescu .
e
Cerealist

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

53

iate de odinioara a fnceput sa piarda din importani,a lui.


Ar fi interesant desigur s putem stabili evolutia deverului
Profesiunea

Numele $i pronumele

Numele $i pronumele

Profesiunea

Dumitru Cacaliceanu Cafenea $i cof.


Grigorie Cacaliceanu
#
*
#

Saro$ & Jpold .

GhitA Andronescu
Nicoll Cutava . .

.
.

Mihalache Stanescu . Manufacturalipscanie

*
I
loan Lungulescu . .
*
#
Tanasache Teodore*
I
Cat'. greceascA,
scu si Iordache Din-

piata Elca
Baruch Mevorak

Barbu Ionescu . . .
Ilie F. Popescu . .
#
A
*
Grig. C. PArvulescu Brasovean kii
manufacture
Nitu Radovici zis
Brasovean
Tiganul
Nae Florescu . . . .
#
Ionita Mih. zis Carnu

Ion Constantinescu .
Constantin Popovici.
Costache Manea Brasoveanu

culescu

Florea Florescu (Sergentul din 1877) . Manufacture


tilor marl
Voicu Lupancescu . Manuf. en gros
B-sovean si dif. Avram Cohen . . .
#
Cat ovreiascA
a comercian-

a
*
*

Frantz Porubsky .

Ionitlt Vasiliu

Ilie R. Opran, Succes.

Gh. Popescu zis Usneata


Brasovean
Nicolae Ungureanu . Manufacture
Gheorghe Mihaescu . Manuf. $i ma-

Pavel Toga . . . .
*
Hristea Ionescu . .
*
Ilie Diaconescu . . .
o
*
Toma Priescu . . .
Petre Crasnaru . . .
*
*
Chivu Athanasiu . .
Ion State Bercu . .
#
Fratii Const. $i Ionita
*
Bratoloveanu . . .
#
GhitA $tirbu . . . . Brasovean 0
manufacture,
Petrache Popovici . Brasovean $i
manufacture
Mihaita Petrescu EBrasovean
puran
Tache Andreianu . . MArfuri de lux
Tudorache Popescu . Brasovean
D-tru Ghisdavescu . Manuf.-lipsc.
*
I
Nicolae Ghisdavescu
Stefan Georgescu . .
#
*

Manuf. str.
Unirii
MaruntisuriGlobul verde

Marcu Popescu . . .
Ilie Nicolau Furtuna .
Ionita Georgescu $i
Fratii MihaitA si
Constantin . . . .
Nicolae Athanasiu zis
Francezu . . . .
Ghita Ionciovici-Bu.
curesteanu . . . .

Stavre Economu .

runt,isuri
Lipscanie
I
I
I
#

Gheorghe Georgescu .

I
I

Alecu Radovici . . .
Costache Marinovici .
Ilie Pipercu . . . .
Toma Stanovici . .
Tanasie Ionovici . .
Stan Dalcescu . . .
Eraclie Constantinescu

Chiriac Stoianovici
Vasile Ionescu . .

www.dacoromanica.ro

I
I
*

#
.

54

C. I. BAICOIANU

comertului nostru interior din perioada: 1859-1880. Lipsindu-ne o documentatie statistic& In aceasta privinta,
Profesiunea

Numele $i pronumele
Ni tli, Sterescu . . .
Tache Constantineanu

Lipscanie
Marchitan

Marin Chitu . . . .
RAducan Georgescu .
Cristea Ionovici . .
Cristea si D-tru Hagi

Avram M. Rosenzweig

Truscil Boiangiu

Greb15,

Vancu Mladenovici
Ludvig Zeidmann

MititA, Constantinescu

Ionita Stefanescu zis


Fitantea
Iorgu Colorian . . .
Ghita Priescu . . .
Achim Achimescu .

Iulius Glatz .
Francisk Pohl

Ni tA Popescu .

Osvald

Gheorghe Vasilescu .
Gheorghe Costescu .

Boiangerie
Cavaf-incal-

taminte
Pantelie Velescu

Cavaf-IncAlta-

minte de lux
Pencioiu si StAnescu . Incaltaminte
Ionith Petrescu-Sur-

Sfetcovici

nescu

*
*

Frederich Mess . .
Filip LazAr . . .
Sandu Benvenisti .
David Benvenisti .

Tipo-litograf
Tipograf

Ralian si Ignatz Samitca .

Cojocar subtire Iancu Davidescu .

*
.

Fratii Anast. si Ilie


Grigorie Stanescu .
Nicolae Grecescu . .
Costache Mihail . .
Grigorie Constanti-

Farmacist

Pielar

Abagiu-ilicar
Farmacist, La
Vulturul de our

I. Bruckner

Fratii Kepich . . .
Fratii Damianoff . .
Max Salom . . . .
Isac M. Balunstein .
.

Marin Diaconescu

Iosef Benvenisti .
Moise A. Mendel .
loan Ridel

cel

Florea St5.ncescu . .
Dumitru Marinescu .

Scurteicar

Abagiu

*
*

Cojocar subtire

Nita Dima
Hristea Nicolau .
Gheorghe Panait .

Boiangerie

Trusca

Ionith Dumitriu zis

Ghebrea
NicA $i Stan Florescu

Hristea Lambescu

Laptagiu . . . .
Const. Gheorghiu zis
Tranca
Petrache Dimitriu-

Daniel

Anghel Hagi Danil

Profesiunea

Numele si pronumele

Doamna Goldstein
A. Zentler

Ritchel

Sandu Benevenisti

Lito-tipograflibrarie
Librar
Giuvaergiu
Magazin de
stofe franceze
si confect.
Mobil& si tapiterie
Mode pentru
dame
ModistA

HainArie barb5,teasca

www.dacoromanica.ro

HainArie de
dame
Magaz. galant.

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

55

ne marginim numai sa ne aruncam privirile asupra comertului


nostru exterior.

Dumitru Baronos . .
Constantin Gherasimatos
Gheorghe Ganea . .

Fane Saita

Alexandru Dumitrescu
Iorgu Popovici . . .
Petrus Cotades . . .
Stefan Badea Mihail
Nastasie Petrescu .
Tudorache Grigorescu
Gheorghe $tefanescu
IonitA Georgescu . .
JupAn Dinca Popescu
zis Turcu . . . .
JupAn Nita GhitA Segarceanu . . . .

lescu

*
*

Coloniale
en-gros
BacAnie
*
*

*
*

veanu
JupAn Preda Loan .
*
Marin Popescu-Tarpan . .
JupAn Patru Rareteanu
Jupan Marin Popescu
*
Stancu Branisteanu
JupAn Ilie Salban .
N-lae Salban .
*
*

Stan Guta

Jupan Stancu Stro-

Cojocar

JupAn Ion Popa .

*
*
*
*

U
cd
c.

0
.-,

a a a

Cismar

Dodescu zis

Calu

Petre Stancu .

MitricA Ghindeanu

escu

Ghita
*

Jupan C-tin Stroescu


*
Stavarache
Constantinescu

a
a

zeanu

Jupan Marin Leo-

Nicolae Udrea

Cretu
Jupan Ilie Mihailescu

Cojocar

Ilie Gruia

Marin Vitelu .
*
Floricel Dumitrescu . . . .

Jupan Ion Ionescu .

Jupan Ion Dumitru .


*
Palm Damian

Jul) An Marin Oprea .

loan Primaru
*
Jupan Constantin
*
Iordache Berneanu
BAcanie si vops. Jupan Marin Bar-

JupAn Ilie Ion Dumitru


Juptin Ionita Albu-

Profesiunea

hail
Carol Ianisewsky . .
Emanoil D. Paulian
D. S. Fortunescu . .
Adam Popescu . . .
Marin Cercelaru . .

Numele si pronumele

Iancu Baumann zis


Prusianu . . . . Ceasornicarie
Ilie Pipercu . . . .
*
Dumitru Lazaridis .
BacAnie
Parvan RAdulescu .
*
Dumitru Badea Mi-

A A

Profesiunea

.....

Numele si pronumele

Gheorghe Serbanescu

Ionita Tobosariu .
Marin Radulescu .
Nicolae Sgaiba . .
Nita BalAseanu .
Mitru BalAseanu .
Petrache G-tinescu

www.dacoromanica.ro

.
.
.

.
.
.

C. I. BAICOIANU

56

Atenta examinare a cifrelor comertului nostru exterior,


ne va pune in situatda s cunoatem pe de o parte avantul
Numele ei pronumele

Profesiunea

Rafail Alteras . . .
NitA Ionescu . . . .
Petre Constantinescu
Tudor Nicolau . . .
Marin Zamfirescu . .
D-tru Constantinescu
Costache Ionescu . .
Nicu Gelep . . . .
Petrache Serbanescu
Mihail Petrovici . .
GrigoritA Calomfi-

Cizmar
PlApumar

rescu

Ionita Dragoescu .
Petre Marian. . .
Marin Constantin .

.
.
.

Vasilache Vanghelie .
Dumitru Coanda .
Nick, Coanda . .

Dumitru Paulian zis


Mitrut
Enache Manea . .
Fane Cucitina . .
Ilie Alexandrescu .
Ionita Marinescu .
Tudorache Tudoran .
Stancu Gavrilescu .
Ilie Gheorghiu-Plisarid',

Stan Canescu. . .
Avram Marinescu .
Enache Panait . . .
Dumitru F. Capita-

*
*

*
*

Barbier
I

Numele ei pronumele

Profesiunea

Radu Dumitriu-Ghebrea

Carciumar

Ni tA Radulescu.
Nicolae Rochita

TabAcar

Stan Damian .
Stan Stelian .
Ilie Stelian
Vasile Marian .
Florea Clenciu .
Zamfir Combei .

Mutts Sandulescu
Nita Putureanu .
Marcu Anastasiu
Iorgu Saita . .
IonitA Viteleanu

.
.

.
.

Tabaci, str.

I
s

IonitA Tomescu .
.

Mihail Const-scu
*
Ionita Clipici . . . .
*
Nae Predescu . . .
*
I
Dumitru Gheorghiu . Moara tariin.
I
*
Mare carciumar Gh. Parvanescu . .
Moise A. Mendel ei Fii
*
moder.
el rachier
Pepi Pomeranz . . .
I
*
Carciumar
Marcu Weiss. . . .
*
*
I
IonitA Velianescu . . Tinich. roman
*
Costica I. Grecescu . Perier ei strung.
*
roman
Flores MAceeeanu . . Carcium . ei han*
giu, str. Beche*
tului
Carol Draber . . . Carnatar gi dif.
*
delic. piata Elea
I
Vasilache Ionescu. . Carcium., earn.,
I
eunci afum. ei
I
dif. delicatese,
str. Copertarii
Danila EnAchescu. . Carciumar, In
I

nescu

Voicu Rikman
Vasile Barbu .

dif. teatre gi
varieteu, la

I
.

Doamnei
Caf-chantant.

Josef Balogh .

.
*

www.dacoromanica.ro

Pomul Verde
Birtae, berarie
gi dif. varieteu

pe locul fost
Jean Hagiade

CAUZELE CARL AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

57

pe care 1-a luat agricultura, iar pe de alta nevoile tot mai


mari de consumatie ale populatiunii romaneti.
Profesiunea

Numele $i pronumele

Frantz Ecsler .
Anton Bulfinsky
Wilhelm Mess

Filip Petschuch si
Bladus M. Roth

Ignatz Lichtenfeldz

Louis Ratz

Numele si pronumele

Caretas de lux Carol Jurendi


*
Carol Hahn .
a
a
Fabrics de apa W. Sipzer
gazoasa
Fritz Zwenger

Tapiter
Fotograf

Cherestea si

ttimpliirie
Florltrie

Depozit de che- M-me Wandlock


restea $i dogar. M-me Fancsel .
Iohann Kasper .
Depozit de
cherestea

Fabric& de

postav si fabrica de bare

Tapiter

Profesiunea

TABLOU
de firmele comerciale ce existau In perloada 1870-1880, pe plata Focfani,
Panciu sl Odobegti

Firma

Domi- 1 Felul
ciliul
comert.

Stefan Rainic . . Focsani


a
Ghita Ioan . . .
a
Nicu Giurgea . .
a
Vasile $teftmescu
a
Ilie Musat . . .
a
Kircor David . .
Stefan Ferhat . .
a

Ferhat F. Ferhat.

Manuf.

Firma
Gh. Bur lan

Domiciliul

Felul
comert.

Focsani

Galant.

T. Mandrea .

Nicolai Ca los

a
a
C. Ardeleanu . .
a
a
Costache Sliveanu
a
a
Sarchis Cristovici
a
Manug Aburel . .
a
a
Manuf.
Asfadur Cristof .
a
Vartam Popovici
a
a
Mode
Chircor Asian . .
Manea Baiatu . . Odobesti Manuf.
a
a
Gh. Giurgea . .
a
Tache Moise . .
a
a
M. Maxim . . . Panciu
a
Anton Alexandru
*
a
Donig Moise . .
a
a
a
Chircor Seferovici

a
a

Altam Agemoglu .
Nicolae Robovici .
Kiror Popovici .
Margo Ciomag . .
Hristea Solomon .
Stefan Toma . .

Iacob Hanagick .

Margarit Asian . .
Mih. Asfadurovici
Vortam Missir . .
Sarchis Hanagick
Asfadur Hanagick
Nicolae Stefan. .

Const. Panciu .
Anton Iacob .
Chircor Iacob .
Simion Bogdan

www.dacoromanica.ro

a
a

a
a

Manuf.

58

C. I. BAICOIANU

Inteadevar, principala noastra ramura de productiune


hind agricultura, ea era chemata s alimenteze in cea mai

Firma

Domiciliul

A. P. Dumitriu
Hagi D-tru Ion

Alecu Profiriu .

Nick. Profiriu . .
Grigore Iliescu .
N. Chiril Siweanu
Stefan Nicolau .
Petrache Grigoriu

Felul
comert.

Fir ma

Felul

Domiciliul

convert.

Brutar

Focsani Coloniale Nicolai Cocolis .

Focsani

Luca $tefan . .
Fratii Solomon.
Anton Popovici

Manuf.

Fratii M. $i Gr. Pr.


Marug Gaink, . .

*
*

*
*
*

Hacic Bedros

D. Baliu . . . .
*
Tudor Enica . .
*
r
Nic. Rocca . . .
Toma Teodorescu
*
Anton Capriel . .
*
D. Z. Madgearu .
*
M. Racovita . .
*
Hagi Costache . .
*
Hagi Dumitru . .
D. Tudorache . . Odobesti
*
Tache Zaharia . .
Tache Vrabie . .
Petre Dumitriu .
*

Anghel Toma .
Fratii Asian . .

Sarehis Popovici .
Apanes Napasait .
Vasile Stefaniu. .
Vasile Georgescu.
Gh. Antonescu . .
Alter Kivu . . .
Cost. Antonescu .
Avedic Kircorian.
Gay. Kircorian. .

Sp. StefAnescu .

*
*
*
*
*
*
*

*
*
#

*
*

C-tin Petrescu . .
*
*
Hacic Kircorian .
*
*
Mihai Pruncu . .
Galant.
r
Dogar Alganes Aburel . Panciu Manuf.
*
Nicu Hurmuzache
Coloniale
*
*
C. Hurmuzache .
*
Librar Sandu Gheorghiu
*
*
*
*
Tache loan . . .

Zaraf.

Tabacar

Costache Milea .

Ion C. Cann. .
V. Cann . . .
Al. Codreanu .
I. Cara
I. Filaliti . . .
I. M. Neigher .
W. Scheyer . .

Panciu
Focsani

.
.

*
*

I. M. Cremnitzer. .
Tzala Goldstein .

Oanes Popescu . .
Alecu Romanoaie
Bancher Const. Nistor . .

Societatea Econ.

Societatea FrAtia .
Jacob Gheler . .

I. Kirmaier .

Zarat

Chivu Lindenberg
Somer si Neigher.
Alex. Hamel. . .
Vasile Romano .
Hagi C. Chituc . .
Anton Polatos . .

Banat
*

*
*

Ghitk. Porumbel
M. Radulescu .

Opincar

Copcar

Brutar Radu Dumitriu

Tache Nistor .
D. Murgu . . .
D. Duminick .
Std. Mironescu
V. Boboceanu .

Gh. Balan .
Cofetar Gr. Stlinescu
*

M. Dobrovici

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

mare parte exportul. Intre exportul Romaniei


tarea agriculturii, exista deci un raport direct.

Firma

Domiciliul

Gr. Cerchez . . .
C. Negut . . . .
I. Steuner . . .
Adamovici I. . .
A. Capatana . .
Iordache Dumitriu
Gh. Ilie . . . .

Felul

comers.

Domici liul

Felul
comert.

Copcar C.LazAr,D.Ionescu Focsani Coloniale


Fierarie FratI I.N.Racovita
*
*
*
*
Focsani Farmac. Zaharia Vasiliu .
a
Odobesti
*
Vas. Giurgea . . Odobesti
a
a
Chirila Diea . . .
Panciu
a
*
Focsani Carcium. Nastase Budescu . Panciu
a
a
a
C. Hristodorescu .
a
a
*
D. Ramascanu .
*
a
*

1. Vlad
V. Secartt .

N. Stet Nicolau .

lord. Sovejan . .
U. Stet. Lungu .
Tanase Teoharie .

Firma

i desvol-

Panciu

Gh. Ilie II

Anastase Andrei .
V. Paraipan . . .
Gh. Nicolau . . .

59

Ion G. Varzaru
U. D. Mihail .

a
Costache Ionescu .
Andrei Nicolau . Focsani
*
C. Belciugan . .
Chiril Saveanu .
*
*
Cristodor Dumitru
a
Stoica Mincu . .

Gh. Belciugan.
Badea Oprea .
Gh. Negoita .

a
.
*
*
Coale& Lepadatu
a
a
.
*
V. Constantinescu
Cherest. Lazar Wan& . .
a
a
Nicolau Tache . .
a
Hristea Negru . . Panciu
*
Dacu Gheorghiu .
*
Ghita Ciotti.. . .
*
Hagi Gr. Teodoru
a
*
Ion Croitoru . .
*
Tache Grigoriu .
a
Dogar Stefan Milea . .
a
a
Stoiciu Ion . . .
Nicolae Alaci . . Panciu Manutac. Vasile Petrovici . Focsani
*
Hagi Petrovici . .
a
Mardiros Alaci .
*
a
D-trache Dumitru
*
a
V. Bilas . . . .
a
Vasile Popicu . . Focsani Coloniale Petre Dumitriu .
a
Gr. Petrovici . .
a
D. CAlui . . . .
a
Stefan S. Ferhat .
*
a
a
Teodor Atanasiu .
Gr. Iliescu . . .
*
*
Serban Costian .
*
a
Andrei Iliescu . .
a
Stan Costian . .
a
*
Ene Belea . . . .
*
Ion Gheorghiu .
*
*
*
Nicolai Rusovici .
Gh. Andronescu .
*
*
*
D. Vasiliu . . . .
*
Grigore Nicolau .
D. Belea . . . .
*
*
a
Sandu Vasiliu . .
*
Iacob Demi . . .
a
a
NicA Petreanu . .
a
*
*
Margarit Gheorghe
Conet. Vasiliu . .
*
Nic. Curelea . . .
*
Tache SAndulescu
*
*
a
Gh. Longinescu .
*
Th. Nicolau . . .
*
*
Vasile Marculescu
Pavel Radulescu .
*

www.dacoromanica.ro

Incalt.
*

a
a
a
a
*

a
*

Coloniale
*
*

Fierarie
*

a
a
*

a
a

Blanar
Abagiu
Blhnar
*

a
a
a

Luman.
*

C. I. BAICOIANU

60

Pe de alta parte, marirea importului ne dovedete ca


nu se gaseau in Ora *i

trebuintele produselor can

Firma

Felul co-

mertului

Firm a

Domiciliul

Felul co-

mertului

11

Domiciliul

Fr. Remer

Gavril Grigoriu

Teodor Niculescu .

Hagiu Nicolau . .
Hagiu Stefan . .
Hagi D-tru Crangu

A. D. Petrescu

Ovanes B-rabeanu

Macelar

Melidnu B-beanu

Nica Cra.ngu .

Tutung.

eft

Alecu Pantazescu
Stefan Stanciu .

Gh. Velnicescu
Ghita Mircea .

Dogar

Vz

IS

Panait Dumitriu .
Nic. Hagi Grigore

Nicolae Gaicu . .
Ghita, Constantin
Farmac. Petro Nicolau . .
*
Foc ?a T. Nanu .
Cherest. Nicu Sandu . . .
*
Stefan Vremes .
*

Str

st

ilte

I*

N. Anastasiu
A. Oravetz .

a 9 9 *

M. Marculescu .

Principalele firms comerciale existents pe plata Galati intro anti 1870 -1890

Exportatori $ mart comerciarqi de


cereate

M. Schmierer & Cie


L. Mendl & Cie
Sp. Topali
Fratii Caravia
Ion Frigator & Cie
Nicolae Chiriacopol
G. Nicolopol
Atanasuli M. Niculae
Atanasuli Panait
Dimitrie Corvissiano
Chrissoveloni file & Cie
D. C. Climis
A. H. Caludi
Constantin Valsamache
E. Dinermann
Louis Dreyfus & Cie
G. H. Dracopol
Ilie Deciu
Fratii Ellmann
Fratii Foclaner
P. Mavrojani

P. G. Mantu

D. Peride
G. Rascovici
Fratii Sgardelli
H. Z. Zaphiratos
Fdinari si en-grositi
Gr. Iorgulescu
Exportatori de cherestea vi cherestea
en-gros

M. Leventhal & Cie


Julius & Iacob Lazar
S. Hagi Beiu
M. Ciuntu
Constantin Dimitriu
Ali Keospeoglu
P. Hagi Avramide
Kahnetz & Englandner
Garfinkel & Diamant
A. Ludmer
I. M. Schwartz
A. Lovel & V. Loventhon
D. Horn
I. Braunstein

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARL AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

in deosebi
cretere.

a acelora industriale, erau intr'o

Constantinidi & Cie

David Abramovici

Fratii G. Czuntu
Czuntu & Waibl

A. Weinreb & S. Ferh

P. D. Pagoni
I. Cutava

Fratii Antache
I. Tomovitz
Hagi Ghita Gaitan
Teodor Deleanu

Carnegie & Cie


Bermann & Abramovici
Mih. N. Apostolides

Comisionari de cereale

Fratii Luludi
I. Mihailescu
P. Mihailescu
Toma Radulescu

G. I. Roman
Coloniale en-gros

Jacques Brunner
Dimitrie Climis
Vasile Moscopol

Vasile Stoicovitz
Nicolae Gavrilov
Ion Niculescu
Fratii Teologu
Fratii Coco li
Contoguri Varsami
Iiaralambie Tomaide
Gheorghe Sfaellos & Cie
I. Kalavrezo
Ion Coltofeanu
Aurel Bunea
Fratii Draganescu
Dumitru Carambi
Gheorghe Ghecof
Petcu Ianculof
Iacobsohn & Susman
Fratii Antoniade
G. Hagi Apostol & Cie
C. Babad
Stefan Staicovici & Cie
Blank, Alger & Cie
Moritz Schwartz
Vasile Saribalas

C. & I. Bujes
5t. Stavrides

continua

Jacques Blumenfeld

Pescarie en-gros

V. G. Dragomir
P. D. Iancolof
A. Chemale
G. A. Loiso
Miltiade Loiso
G. Stegliano
Brader Steinsberg
Freres Vacas
Coloniale en-detail
Costache Stoianovici

Iani Sure
Costache DrAganescu

Petre Altagiu

Std. I. Kicomban
S. B. Ionescu & Cie
Victor Alger & Cie
Fratii Conciof
M. Pastramagiu & Cie
Frigator, I. Coltofeanu & Cie
Niculae Dima
C. Mihailceanu
State Teodoru
Dimitrie Panaitescu
David Kivovici
G. Teodosiu
I. Lefterescu
N. Cristoforato
Ghita Coltofeanu
Schneker & Pomerantz

Panait Petrol
Stoian Dimitriu
Ion Gradea
Ion Gheorghiu
Ion Mustata
Constantin Teofanato
Stere Codescu

www.dacoromanica.ro

61

62

C. I. BAICOIANU

In aceasta constatare trebuete sa vedem cauza pentru


care importul crete intr'o prop ortie cu mult mai mare
cleat exportul.
Manufacturd en-gros

I. Label & Cie


I. Steinberg
Fratii Anastasiu
Braunstein & Label
Solomon Tierer

Agenytt de vapoare pi reprezentanIt


de comer;

P. Foscolo & Cie


Fratelli Fanciotti
Powel & Guirard
Watson & Youell
V. Lascaris
Fratii D. Maori
Marty & Cie
I. Schlienger & Cie
S. E. Somaripa
E. D. Vlasopol

Agemoglu

D. I. Anastasiu
Fratii Aburel
I. Niculescu & Cie
Gheorghe Nedei
Mihail Pantazi
Jacques Martin
M. Mastrapas.

Spiru Topa li

Manufacturd en-detail (firme prin-

cipals)
Ion Alexandrescu
Simion Caramlau
Nica, Madgearu

M. Cretoiu

Petrache Radovici
Luca Su lie&

George Nicolau
Nicolae Trifanescu
Stefan Nenitescu
Bra,govenie en-gros ct en-detail

DrItglinescu & Popovici


G. Draganescu

P. N. Ganea

Trantafill & Cie


Petrache Kicomban
Vasile Kicomban

Nicolae Kicomban
Gheorghe Panu
Haralambie Dumitrescu
Ion Popovici

Alecu Dumitru
Costache Draganescu
Gheorghe Voicu
Nicolae Pastramagiu
Hagi Vasile Frigator
Dimitrie Frigator
Nicolae Frigator
Nicolae Ghimbapanu
Nicolae Paun
Vasile Bratu & Cie
Antipa-Galati
Vinuri en-gros
Fratii Haralambescu
Apostol Papadopol
Neiger & Saline

Ftierdrie en-gros

Jacques Brunner
Schafer & Cie
Jacques Martin
Oettly & Tobler
D'aujourd'hui
Osias Ausschnitt & G. Panu
Frigator, Colfoteanu & Dobreanu
Osias Ausschnitt
Gheorghe Panu
I. Richner

Industriafi
C. Konzelmann, fabr. de sapun si

lumanari
Bernard Mersing, fabric& de stearin&

Apostol P. Papadopol, fabrics de


coniac

Tabacaria Romana , fabr. de piele


P. & C. Goetz Cie, fabr. de cherestea
Fratii Hristoforatos, morari
*
E. Lambrinidi
A. I. Michailoff

Aristide Papadopol, fabrics de lumAnari

Detailifti diverqi

Brader Kepich, pielarie, ma.gini de


cusut
M. Ruber, bijutier, ceasornicar
M. Helder, bijutier
M. Granberg, bijutier, ceasornicar
G. Andreescu, palarier
M. H. Teodorovici, droghist
S. Komrover
*

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

63

Tabloul care urmeaza ne infatiaza evolutia comertului


nostru exterior in perioada 1860 -1880:
Anul

1860
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880

Import

Export

Lei

Lei

62.718.258
68.403.969
64.786.611
72.138.951
78.782.062
68.039.115
71.429.266
70.550.012
90.789.519
82.927.228
109.327.780
97.867.167
122.794.114
100.834.169
195.933.503
335.548.999
306.582.302
254.482.629
255.336.415

116.166.404
101.334.669
113.991.625
120.916.009
148.520.669
111.735.599
116.500.363
110.481.120
198.025.684
177.682.782
166.557.104
157.570.732
134.713.818
144.966.079
235.256.286
141.081.100
217.041.727
238.650.000
218.918.878

E. = Excedent
D. = Deficit
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.

E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
D.
D.
D.
D.

53.448.146
34.930.700
49.205.014
48.778.058
69.738.607
43.696.484
45.071.097
39.931.108
107.236.165
94.755.555
57.229.324
59.703.565
11.919.704
44.127.910
39.322.783
194.467.899
89.540.575
15.832.623
36.417.537

Examinand cifrele cuprinse in tabloul de mai sus


constatam ca in vreme ce importul Romaniei a crescut in
timp de 2 decenii mai mult de 4 ori, exportul nici nu s'a
dublat.

Cu toate acestea, balanta comerciala a fost excedentara


15 ani i deficitara numai ultimii patru ani 1877-1880. Deficitele se explica uor. Rasboiul din 1877 sapase rani adanci
pe trupul tarii, cari cu greu au putut fi vindecate. Din aceasta
cauza o mare parte din productiunea tarii, care altfel ar fi
fost destinata exportului, a fost intrebuintata pentru acoperirea lipsurilor interne.
Ar fi extrem de interesant sa putem stabili valoarea fli
cantitatea marfurilor importate pe tari de provenienta. Investigatiile noastre in aceasta directiune nefiind fructuoase,

ne marginim sa redam tablourile de mai jos in cari am


www.dacoromanica.ro

64

C. I. BkICOIANT3

stabilit exportul Romaniei pe principalele tali de destinatiune in perioada 1861-1880.


Anii

Turcia

AustroUngaria

Franta
L

1861
1862
1863
1884
1865
1867
1868
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880

Anii

32.924.829
43.522.029
50.845.208
67.879.037
87.896.100
44.659.386
136.171.266
39.586.637
27.268.429
35.782.190
39.820.455
37.445.605
49.183.210
17.200.176
51.294.895
49.002.350
25.090.837

Rusia

23.811.208
25.503.475
20.639.510
23.850.372
20.548.048
24.758.177
31.530.568
49.635.217
81.688.383
68.768.568
55.476.370
38.735.456
73.790.878
90.134.238
67.273.674
68.856.820
82.958.681

Germania
L

1861

14.430.176
8.632.021
13.952.652
12.154.562
261.060
7.020.306
7.553.048
27.395.260
14.132.375
16.349.411
13.080.446
18.595.010
40.534.013
11.901.810
40.534.013
37.898.669
56.415.987

14.700.324
14.004.970
20.477.966
21.998.325
989.102
19.630.930
14.610.169.
31.951.541
14.696.603
14.056.883
10.022.297
24.046.661
31.729.987
5.807.636
19.335.545
17.775.037
27.756.406

Serbia

Belgia
e

1.985.674
2.146.869
3.706.445
5.115.346
4.888.391
6.036.217
4.864.322

1.588.598
3.162.036
444.566
231.391
159.709
1.143.173
287.601
1.271.525
1.558.498
722.918

611.511
489.668
1.918.645
134.122
2.161.109
250.470

2.550.000

www.dacoromanica.ro

4.188.751
3.740.818
7.835.902
13.960.219
136.233
103.075
6.546.677
7.600
2.155.478
2.053.707
3.407.146
4.095.336
1.775.414
5.053.811
616.649
7.155.088
2.918.779

Diferite tari

-3.415.634

Italia

--

1862
1863
1861
1865
1867
1868
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880

Anglia

454.377
886.854
525.359
1.599.200
1.616.154

8.943.791
16.057.712
5.167.498
7.016.039
38.958
1.012.304
4.078.105
3.054.953
21.954.418
21.463.422
14.891.431
10.000.719
22.056.311
27.678.747
28.996.868
22.856.497
47.954.319

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

65

Cercetarea datelor de mai sus ne da prilejul sa constatam principalele tari Inspre cari se indreapta In aceasta perioada exportul nostru.
La 1861 locul de frunte 11 define Turcia care absoarbe
marfuri pentru o valoare de 32.924.829 lei din exportul
nostru total care se cifra la 116.166.404 lei.
Imediat dupa Turcia vine Austro-Ungaria, apoi Franta,
Anglia, Italia, etc.
Turcia li mentine importul sau ridicat din Romania,
'Ana In anul 1877, cand el scade dela 49.183.210 lei cat era in
1876, la 17.200.176 lei, pentru ca In anii urmatori 1878, 1879

sa se ridice din nou. Dela 1880 Inainte exportul nostru in


Turcia a fost inteun continuu regres.
Austro-Ungaria o gasim 'Inca depe la 1861 Intre principalele noastre tari de exportatiune. Dela aceasta data i
pana la 1880, importul ei din Romania a crescut uimitor,
ajungand In 1880 la 82.958.681 lei, lath' de 23.811.206 lei cat
era In 1861. Constatarea aceasta sta In legatura cu lncheerea
conventiei comerciale din 1875 de trista amintire, gratie careia Austro-Ungaria reuete sa consolideze pe zece ani un

regim vamal cu mult mai redus decat acela al regimului


ad-valorem de pana atunci de 7,1/2%.
Este interesant sa remarcam ca de unde In 1861 exportul nostru In Franta Intrecea pe acel Indreptat Inspre Anglia, cu timpul situatia se schimba In favoarea Angliei. De
unde exportul romanesc spre Franta fn aceti 20 ani nici
nu s'a dublat macar, acela indreptat spre Anglia se impatrete aproape, ajungand In 1880 la 56.415.987 lei, fata
de 14.430.176 lei cat era in 1861.
Mai putin important este exportul nostru dirijat spre
alte tari: Rusia, Germania, Belgia, Serbia, etc.
Tinem sa atragem atentiunea ca de unde pand la 1860
comertul nostru exterior era exercitat de prea putine firme
romaneti, dela aceasta data i pana pela 1880 numarul comerciantilor romani i a institutiilor de comert romaneti,
sporete mult, In dauna aceluia al comerciantilor straini i
institutiilor de comert straine.
* * *

www.dacoromanica.ro

'5

66

C. I. BAICOIANU

Dar progresul pe care it afirma vieata noastra economica, politica ci socials In perioada 1859-1880, n'ar fi de
in-teles pe de a Intregul daca nu am cauta sa ne dam seama
ci de situatia finan(elor noastre publice, ca unele ce reprezinta pivotul In jurul caruia aveau sa graviteze infaptuirile
In toate directiunile mai sus amintite.
Am vazut Intr'un alt capitol al vol. I care era. organizatia financiara a Principatelor Romanecti Intre anii 18301859.

Perioada ce urmeaza i care ne preocupa In capitolul de


fata, reprezinta prin ideile afirmate i legiuirile Infaptuite,
o profunda revolutionare a regimului financiar care a dainuit pana catre sfaritul deceniului al VI-lea al veacului
trecut.
Caracteristica organizarii financiare a Regulamentului
organic a fost ca s'au desfiintat toate darile In bani ci In natura ce existau In ambele Principate ci cari erau introduse
de Domnii perindati pela carmele Principatelor, pentru a
stoarce cat mai multi bani depe spinarea bietului popor romanesc. De1 Regulamentele organice cuprind norme in privinta fixarii i perceperii impozitelor, totuci acest regim
n'a putut desfiinta privilegiile de clasa. Fiscalitatea are la
baza ci mai departe nedreptatea. Ea lovecte in acei slabi ci
umili ci avantajaza clasa dominants, detentoarea bogatiilor i a puterii politice a tarii.
Acestei triste situatiuni avea sa-i puie capat tratatul dela
Paris din Martie 1856, care prin art. 24 dispunand convocarea Divanurilor ad-hoc In ambele Principate, pentru ca
ele sa exprime dorintele poporului roman, acestea Intrunite
au cerut desfiintarea privilegiilor de clasa, egalitatea tuturor Romanilor Inaintea legilor ci aezarea impozitelor In raport direct cu averea fiecaruia.
Conven-tia dela Paris din 1858,
devenita quasi-consti-

tutia Romaniei , In art. 46 imbratiaza ci concretizeaza


ideile i dorintele exprimate de Divanurile ad-hoc, prevazand ca toti Romanii sa fie egali Inaintea legilor fiscale de
pang atunci a Principatelor.
Cari erau isvoarele de venituri ale Principatelor Inainte
de 1859 ?

Ele pot fi Impartite in cloud categorii distincte:


www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

87

Unele alimentau direct bugetul Statului, iar altele erau


afectate anumitor casse speciale.

Din prima categorie faceau parte urmatoarele dari, in


marea for majoritate fixate de Regulamentul organic:
Capitatia plugarilor de 11 lei i 11 bani pe an ; darea
mazililor de 16 lei i 65 bani pe an in Muntenia i 28 lei i
15 bani in Moldova ; patenta comerciantilor i a meseriailor ; darea asupra exportului boilor i vacilor ; cornaritul
i oieritul pastorilor ce veneau din Ardeal ; arenzile ocnelor
de sare ; arenzile vamilor la can se adauga taxa de 5%;
venitul domeniilor i pescariilor Statului ; taxa de export
asupra saului i. ciriviplui ; taxa infatiarilor la judecati ;

taxa mezaturilor ; taxa pappoartelor, etc.


Din a doua categorie faceau parte dank urmatoare, cari
ca i primele, erau fixate in majoritatea for de Regulamentul
organic:

0 zecime asupra capitatiei destinata fondului comunelor ;


74 bani de familie pentru intretinerea colilor ; veniturile

exportului ce constituiau un fond administrat separat ; o


zecime asupra capitatiei destinata pentru fondul dorobanWor ; cloud zecimi asupra capitatiei pentru fondul amortizarii datoriei publice ; capitatia platita de tigani pentru plata
proprietarilor in urma emanciparilor ; fondul Buletinului Ofi-

cial alimentat din abonamentele anuale de 2 lei, 50 bani pe


can le plateau comunele ; fondul recrutilor format din varsamintele efectuate de Stat pentru fiecare recrut in sums
de 111 lei i 14 bani ; fondul drumurilor infiintat de 5tirbey
i format din darea personals de 3 lei i 33 bani ; fondul
Casei Centrale destinat pentru a fi impartit aezamintelorde binefacere ci alimentat din excedentele manastirilor, etc.

Acestui regim financiar i-a pus capat, dupa cum am

zis , conventia dela Paris, gratie careia Domnitorul Cuza a


putut chema pe toti cetatenii tarii la plata impozitelor, fara
deosebire de rang social sau traditie. 15.050 contribuabili
can pang atunci au fost privilegiati, au contribuit efectiv
la realizarea veniturilor prevazute in bugetul anului 1859.
Deasemeni patentarii can pan& atunci nu mai plateau nici
o dare in afar& de patenta, au fost supui contributiei personale de 11. lei i 11 bani.
www.dacoromanica.ro

5.

C. I. BAICOIANU

68

Gratie acestor masuri bugetul din 1859 al Munteniei i


al Moldovei, prezenth la venituri suma de 28.500.735 lei,
(14.802.615 lei Muntenia i 13.698.120 lei Moldova), ceeace

insemna un spor apreciabil fata de trecut, dupa cum se

poate vedea din tabloul ce urmeaza:


Anii

Cheltueli

Excedente

Deficite

Lei

Lei

Lei

Lei

8.348.616
8.628.178
8.206.395
8.316.168
9.010.736
9.156.629
9.564.692
9.029.922
9.044.068
9.524.439
9.554.726
9.758.277
9.857.339
9.725.677
9.923.087
10.522.355
10.606.676
10.583.312
11.852.286
11.751.222
12.547.271
12.760.695
13.747.809
13.101.009
15.495.119
14.921.994

1831
1832
1833
1834
1835
1836
1837
1838
1839
1840
1841
1842
1843
1844
1845
1846
1847
1848
1894
1850
1851
1852
1853
1854
1855
1858
1857
1858

Total .
Media .

Venituri

16.604.041
17.895.869
309.038.607
11.037.093

7.572.763
6.971.272
7.838.338
8.599.232
9.286.817
8.891.799
8.146.793
8.245.629
9.186.809
9.225.265
9.003.254
8.810.723
8.930.828
9.060.191
10.048.393
10.869.445
10.235.943
11.568.080
10.843.302
12.050.977
13.548.950
12.600.756
12.695.319
12.938.993
13.987.816
15.883.504
18.504.330
19.670.570
305.214.071
10.900.503

775.853
1.656.906
368.057
283.064
276.081
264.830
1.417.899
784.293
142.741

299.174
551.472
947.554
926.511
665.486

--

-123.306
347.090

370.733

984.748
1.008.984
299.755
1.001.679

--

159.939
52.490
162.016
1.507.303

--

11.919.500

961.510
1.900.289
1.774.701
8.094.964

+ 3.824.536
(1,23 %)

Inteadevar, interesantul tablou de mai sus, pe langa ca


ne indica evolutia finantelor publice a Principatelor (Molwww.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA RANCH NATIONALE

69

dova+Muntenia) in perioada 1831-1858, mai are darul s


ne face sy constatam ca in nici unul din anii acestei perioade

veniturile Principatelor n'au atins suma de 28.500.735 lei,


realizatd la venituri in anul 1859.
Dar nu numai atat, ci chiar media veniturilor acestei perioade reprezinta o suma cam de cloud on i jumatate mai
mica decat aceea a veniturilor din 1859.
Tot in 1859 Domnitorul Cuza Inscrie in bugetul Statului
i veniturile cari pang atunci se varsau casselor speciale.
.

0 politica financiard unitary nu s'a putut infiriph decat


in anul 1862, an in care s'a savarit unirea administrative a
Principatelor, fapt care a inlesnit reformele cu caracter fiscal1).

Cu concursul functionarilor specialiti pe cari Guvernul


Francez i-a pus la dispozitia Domnitorului Cuza cu multa
bunavointa i un mare interes in ce privete injghebarea
Statului modern roman, vedem nascandu-se o noua era in
ordinea financiard.
Domnitorul Cuza convins ca opera sa de modernizare a
Principatelor romaneti nu se putea sprijini decat pe finante
sandtoase, arata consilierilor sai un mare interes pentru realizarea legilor cu caracter fiscal. Stapanit de aceasta dorinta

el procedeaza In spiritul conventiunii dela Paris, la o revizuire total& a legislatiei fiscale de pang atunci, infiintand:
impozitul funciar de 4% din venitul net al proprietatilor
nemicatoare2); unified contributia de poduri i osele statornicind-o la 4 lei i 44 bani pe an3); fixeaza taxa de transmi-

tere a proprietatilor mezamintelor publice la 10%4); unified contributia personal& fixand-o la 13 lei i 33 bani pe
an, pentru aceia cari aveau o varsta mai mare de 25 ani,
precum i pentru cei casatoriti, iar pentru cei necasatoriti
cari aveau varsta de 20-24 ani, o fixeaza la 11 lei i 11

bani5); d& viata mai multor clase de patentari6); ex-

1) Vezi Th. Asian, Finantele Romtlniei dela Regulamentul Organic pant'


astazi, Bucure0i, 1905. Tratat de Finante, Bucure5ti, 1925. Glt. M. Dobrovici,
Istoricul Datoriei Publice a Romaniei, Bucure0i, 1913.
2) Legea din 31 Martie 1862.
3) Legea din 31 Martie 1862.
4) Legea din 31 Martie 1862.
2) Legea din 31 Martie 1862.
0) Legea din 27 Martie 1863.

www.dacoromanica.ro

70

C. I. BAICOIANU

tinde urmatoarele legi ale Munteniei i In Moldova 1) : legea care reglementeaza taxa pentru judecati, legea atingatoare la taxele vanzarilor cu licitatie, legea privitoare la taxele vanzarilor de bun& voie li Insfarit, legea averilor manastireti 2).

Datorita acestei organizari legislative, bugetele anilor


1862, 1863 i 1864, se Inchee la venituri cu sumele: 35.580.259
lei iiii 68 bani, 50.931.206 lei ci 30 bani i 61.395.555 lei.

Dupa cum vedem, intr'un interval de numai 5 ani, bugetul Romaniei a luat o desvoltare necunoscuta Inca parka

atunci.
Caracteristic este ca politica financiard a lui Cuza-Voda,
marcheaza inceputul unei epoci In desvoltarea economic& a

tarii, rupand cu privilegiile de class de pana atunci i intronand In locul for egalitatea de drept Intre toti cetatenii
tarii In privinta drepturilor i datoriilor pe cari le aveau
unii fats de altii i toti fat& de Statul roman.
Opera aceasta de progres in domeniul fiscal o continua
Domnitorul Carol, tinand seams de cele mai noui principii
financiare pe cari le adapteaza In Cara noastra, armonizandu-le cu interesele tuturor ramurilor de productiune i realizand In acest chip resursele baneti de cari ave& nevoie
pentru organizarea tarii In toate directiunile: cai ferate, cosele, porturi, institutii de utilitate publica, etc.
Nu este mai putin adevarat ca greutatile din primii ani
pe cari a avut sa le Intampine Domnitorul Carol ci guvernele sale in aceasta directiune, erau destul de mari.
Pentru a ne pute& face o idee cat de grea era situatia
financiard a tarii In 1866, dam cuvantul mesajului din 28
Aprilie 1866 a Guvernului Locotenentei Domnecti, care cris-

talizeaza ci rezuma astfel situatia Orli:


Datorii colosale in proportiune cu mijloacele tarii.
Venituri compromise i miccorate din cauza de dezordine.
Lips& de sistem i de legi speciale pentru repartitia i
perceperea impozitelor.
Ramaite colosale de venituri i impozite, impleticite in cea

mai mare confuziune, neconstatate i mare parte pierdute.


1) Legea din 9 Aprilie 1862.
2) Legea din 7 Decemvrie 1863.

www.dacoromanica.ro

CAIIZELE CARI AU DETE RMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

71

In administratia salinelor sistem vitios, lipsa de legi i


de control.
In administratia domeniilor Statului tot dezordine, lipsa
de sistem, de regulamente i de control.

In administratia monopolului tutunului, daca aceasta


se mai poate numi administratie i monopolul regie, o Indoita cursa care s'a Intins Statului i publicului, cursa In
care a picat i Statul ci publicul, unul i altul jertfe ale cupiditatii traficantilor de tutun i ale oamenilor lnsarcinati
cu Infiintarea i administrarea acestui monopol.
Bugete pand astazi iluzorii, in cari se aflau veniturile
spre a le apropia cat se va putea mai mult de suma cheltuelilor: noua i ingenioasa metoda de echilibrare In materie
de buget 1) .

Desigur critica ce se faces regimului din 1859-1866,


daca era din multe puncte de vedere Indreptatita, nu trebuie sd uitam Ins& ea Domnitorul Cuza jalonase drumuri
noui In toate directiunile, dornic de a modernize cat mai
curand noul Stat romanesc, dorinta profund contrariata de
instabilitatea politica, caci In cei 6 ani de domnie, s'au perindat la carma tariff nu mai putin de 30 guverne.
Dar situatia finantelor publice era li mai mult impovarata de datoria publics exigibila In cursul anului 1866, precum i de diferite restante, dupe cum se poate vedea din
cifrele cari urmeaza:

Lei 8.895.625 In bonuri de tezaur, parte ajunse la scadenta, parte platibile In cursul anului.
5.820.185 In bonuri de tezaur pentru cumpararea tutunului, platibile In cursul anului, atat
ajunse cat i neajunse la scadenta.
#
1.000.000 cautiunea depusa de concesionarii Bancii
>>

Romaniei.

492.280 datoria contractata In 1865 catre diferite


casse.

4.444.445 mandate In suferinta.

1) Vezi in extenso mesajul Locotenentei Domnesti din 1866 care inventariaza sub un unghi de vedere critic opera lui Cuza, In volumul I, partea II,
al acestei lucrAri.

www.dacoromanica.ro

72

C. I. BAICOIANU

Lei 3.703.704

pentru acoperirea cheltuelilor exercitiului 1865.

1.192.960 restul de plata din datoriile tezaurului

dinainte de 1859.
*
8.584.050 anuitatile diferitelor imprumuturi.
48.187.861 restul cheltuelilor bugetului 1866, cu scaderea platilor efectuate pang la 11 Fevruarie 1866.
Lei 82.321.110 in total.

Pentru acoperirea acestei sume Guvernul prevedea urmatoarele surse de venituri:


Din ramaitele de 15.036.652 lei, se
7.407.407
spera sa se Incaseze
lei
Ramacitele din amenzile domeniilor
Statului in muma de 4.444.444 lei, din
cari se sperit s se Incaseze

Produsul vanzarii tutunului cumparat


pentru regie, evaluat la . . . . .

2.962.963

7.407.407

Veniturile bugetare ale anului 1866, deducand ce s'a incasat pang la 11 Fe


45.300.347
bruarie 1866
Total lei 63.078.124
Dupa cum vedem, prevederile in suma totala de 63.078.124

lei, nu erau de natura sa acopere suma de 82.321.110 lei,


ramanand un deficit de 19.242.986 lei, pentru acoperirea
caruia s'au prevazut urmatoarele resurse:
Imprumutul national de 11.111.111 care
reprezenta efectiv suma de . . . . . lei 8.888.888
Restul din Imprumutul de 14.814.815 lei
votat la 2 Februarie i neefectuat,
5.925.926
cu scaderea hnprumutului national .
Anularea urmatoarelor anuitati:
A lmprumut. de 34.000.000 Lei 3.444.445

1.650.600 *
5.095.045
A drumului de fer Giurgiu
Total . . lei 19.909.859
www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

73

Tot In acest stop, Guvernul a fost autorizat prin legea


din 15 Julie 1866 sa vanda bunuri mici de ale Statului pana
la concurenta sumei de 27.000.000 lei, rezultatul vanzarilor
fiind destinat pentru retragerea mandatelor i a bonurilor
de tezaur aflate in circulatie, prin mijlocul Casei de Lichidare a datoriilor flotante ce se planuia a se infiinta.
Ion Bratianu propune, dupd cum am avut prilejul sa
constatam Intr'unul din capitolele anterioare, emisiunea biletelor fiduciare, cu cari sa se poata acoperi golurile buge-

tare i stinge datoria publica flotanta.


Nefiind admisa propunerea lui, se infiinteaza proectata
Casa de Lichidare pentru amortizarea datoriei publice flotante.
Decat, prevederile Guvernului nedand rezultatele atep-

tate i cum bugetul trebuia echilibrat, el se vede silit sa


recurga la contractarea unui imprumut public extern.

Imprumutul a fost acordat de grupul Oppenheim In


suma de 31.610.500 lei i el era al patrulea imprumut contractat dela unirea Principatelor, dupa:
1. Imprumutul Stern, contractat la Londra prin Banca
Otomana i frajii Stern, la 12-24 August 1864, pe 23 ani,
pentru un capital nominal de 916.000 lire sterline, sau
22.889.487 lei i 3 bani, sau efectiv 17.797.921 lei. Anuitatea
de 2.062.600 lei, impreuna cu cheltuelile de schimb, comision i transmiterea anuitaIilor la Londra, se ridica la
2.124.236 lei i 65 bani.
Acest imprumut emis pe cursul de 78.45% purta o do-

banda de 7%, prin urmare dobanda reala cu care a fost


contractat era de 11.56%, lei 22.889.437, bani 3.
2. Imprumutul pentru construirea a 19 poduri de fier,
contractat in 1864, amortizabil In 16 ani i 36 zile prin o
anuitate de 1.443.274, lei 12.027.285.

3. Imprumutul pentru calea ferata BucuretiGiurgiu,


contractat In 1864, amortizabil in 10 ani prin o anuitate
de 2.010.000, lei 13.755.000.

In ce privecte imprumutul Oppenheim, el a fost contrac-

tat la Paris la 12/24 Octomvrie 1866, in valoarea nominala de 31.610.500 lei, sau efectiv 18.500.000 lei, rambur-

sabil in 23 ani. Anuitatea era de 3.115.197 lei, 70 bath.


www.dacoromanica.ro

74

C. I. BAICOIANU

Acest imprumut a fost emis pe cursul de 63.25% cu o dobanda de 8%, adica cu dobanda reala de 16,36%.
Dupd cum vedem, valoarea nominala a celor 4 Imprumu-

turi contractate In perioada 1859-1866 se Tidied la suma


de 80.282.272 lei, 3 bani.
Dei iimprumutul Oppenheim a uurat acoperirea presantelor nevoi din anul 1866, totui bugetul Statului s'a soldat cu un deficit de 9.232.949 lei, 62 bani.
In anii urmatori finantele publice au fost pe deplin consolidate, bugetele Statului soldandu-se cu excedente.
Odata marile dificultati isvorlte din lichidarea trecutului
Inlaturate, guvernele Domnitorului Carol s'au straduit sa
Intregeasca i sa completeze legislatia fiscala infaptuita In
spiritul conventiei dela Paris sub domnia lui Cuza-Voda.
Experienta dovedind ca resursele creiate prin legislatia
lui Cuza erau insuficiente pentru a satisface marile nevoi
baneti reclamate de consolidarea noului Stat romanesc, guvernele Domnitorului Carol au cautat s sporeasca veniturile publice, marind impozitele existente i adaugand altele
noui.

Aceasta noud perioada a fost inaugurate la 1872, Infiintandu-se monopolul tutunului1), timbrul ci inregistrarea 2)
i licenta bauturilor spirtoase 3).
Tot cu aceasta ocazie se voteaza un adaus de 2% asupra
impozitului funciar 4), ridicandu-se la 6% pentru imobilele
rurale i urbane, exceptandu-se viile cari erau supuse la o
contributie de 2 lei de pogonul de vie lucratoare, pe baza
legii din 25 Aprilie 1870.
In virtutea noului sistem fiscal introdus, se spera ca veniturile publice sa se urce cu cel putin 20 milioane lei 3).
i tot din aceleai motive vedem mai tarziu realizandu-se
o noua revizuire a impozitelor care au avut loc Intre 18761886, desfiintrandu-se contributia personals pentru construirea
oselelor i infiintandu-se o noua contributie de 18 lei pe an.
') Legea din 6 Februarie 1872.
4) Legea din 1 Martie 1872.
3) Legea din 1 Aprilie 1873.
4) Legea din 21 Martie 1871.
5) Vezi Th. C. Asian, Finantele Ronnaniei 1831 1905, BucureVti 1905,
pag. 135.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARL AU DETERMINAT INFIIN7AREA BANCII NATIONALE

75

Retributiunile functionarilor au fost supuse la o taxa de

5% 9

S'a modificat legea patentelor din 1863, introducandu-se

o taxa'. proportional& 2).

Taxele de timbru i Inregistrare au fost sporite 3).

Costul transporturilor pe caile ferate a fost majorat

cu 15%.
Datorita politicii financiare inaugurate sub domnia lui
Cuza-Voda, Intarita i consolidate In spiritul vremii i conform cu trebuintele adanc simtite de Cara romaneasca care
avea nevoie de numeroase institutiuni pentru modernizarea
ei i propairea vietii economice, veniturile publice au fost

trite continua cretere, dupe cum rezulta din tabloul ce


urmeaza:
Anul

Venituri

Cheltueli
L

1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880

35.580.259,68
50.931.206,30
60.051.424,55
54.747.704,55
59.053.493,31
66.114.885,56
62.737.507,89
71.748.800,61
62.321.960,48
70.735.673,64
82.621.037,02
92.853.592,64
82.621.037,02
98.485.677,22
81.144.686,64
110.063.639,97
117.710.380,42
114.228.041,22
154.279.554,23

E. = Excedent
D. = Deficit

44.240.260,01
44.063.332,45
62.312.631,36
64.389.360,79
68.286.448,93
61.465.245,43
78.432.555,23
81.073.617,84
72.430.586,53
74.235.256,29
85.223.600,03
91.568.005,96
90.062.036,84
98.812.586,80
99.046.763,42
104.990.986,19
121.538.704,73
114.292.949,33
140.762.976,70

D.

E.
D.
D.
D.

E.
D.
D.
D.
D.
D.

E.
D.
D.
D.

E.
D.
D.

E.

1) Legea din 4 Mai 1877.


2) Legea din 23 Martie 1877.
3) Legea din 1 Iunie 1877.

www.dacoromanica.ro

8.660.000,33
6.867.873,85
2.261.206,81
9.641.561,24
9.232.949,62
4.649.640,13
15.695.047,34
9.324.817,23
10.108.626,05
3.499.582,65
2.379.650,68
1.285.586,68
7.440.999,82
326.909,58
17.902.076,78
5.072.653,78
3.828.344,31
64.908,11
13.516.577,53

76

C. I. BAICOIANU

Examinand cifrele de mai sus constatam ca de unde in


1862 veniturile au lost de 35.580.259 lei, 68 bani, ele cresc
in 1870 la 62.321.960 lei, 48 bani, in 1875 la 98.485.677 lei,
22 bani, pentru a ajunge in 1880 la 154.279.554 lei, 23 bani.
Vedem deci ca in mai putin de un sfert de veac, veniturile tarii aproape s'au incincit.
In ce privete cheltuelile ele au crescut intr'o proportie
cu mult mai mica decat veniturile.
De unde in 1862 cheltuelile se cifreaza la 44.240.260 lei,
1 ban, ele cresc in 1870 la 72.430.586 lei, 53 bani, in 1875
la 98.812.586 lei,

80 bani, pentru a ajunge in 1880 la

140.762.976 lei, 70 bani.

Pentru aceasta perioada creterea cheltuelilor este de


aproximativ 3 on i un sfert.
Aruncandu-ne o privire asupra modului cum s'au soldat
bugetele, constatam ca din cei 19 ani, numai cinci au fost
excedentari: 1863, 1867, 1873, 1877 i 1880.
Dar contributia tarii nefiind suficienta pentru satisfacerea nevoilor tot mai mari, vedem guvernele recurgand i la
sprijinul finantelor private interne i externe. Astfel In perioada 1860-1880, Statul roman a contractat urmatoarele
imprumuturi publice:
Capital nominal

IMPRUMUTURILE

Lei

Imprumutul Stern

22.889.437 03
31.610.500
78.000.000 -44.600.000 -31.077.726 16
12.027.285
13.755.000

Oppenheim
Domenial

Renta perpetuh 5%
Datoria flotanta 1875
Podurile de fier

Linia BucurestiGiurgiu
*

Bucuresti

Buzau

Braila

Roman Pitesti Varciorova

Galati
.

Avansul facut Soc. actionarilor C. F. R. In 1872


Linia Roman Iasi Botosani
Ungheni

Iasi

Ploesti Predeal

B.

Total .

www.dacoromanica.ro

248.130.000
9.985.320
51.535.640
3.770.215
34.350.351
581.731.475

83
41

04
47

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

77

Prima constatare pe care o facem privind tabloul de mai


sus, este ca datoria publica care la 1866 se cifra la 80.282.272
lei, 3 bani, sporete la 581.731.475 lei, 47 bani.

Explicatia acestui fenomen este ward.


Reorganizarea in toate domeniile din temelii a Orli romaneti pe de o parte, pe de alta acoperirea deficitelor bugetare, au reclamat sume din ce in ce mai mari, in majoritatea for realizate din imprumuturile contractate.
Dar o aprofundare mai serioasa a tabloului de mai sus
este de natura s ne releveze i un alt fapt de o covAritoare importanta.
Nu toate imprumuturile contractate In aceasta perioada
au avut scopuri productive.
Multe dintre ele au fost imprumuturi de consumajie,
destinate acoperirii deficitelor bugetare.

In tabloul de mai jos am separat imprumuturile dupd


scopul ce au servit, in cloud mari categorii: imprumuturi
neproductive i imprumuturi productive:
Capitalul nominal

IMPRUMUTURILE

Lei

B.

Datoril neproductive

Imprumutul Stern
Oppenheim
Domenial

Renta perpeturt 5 %
Datoria flotanta 1875
Total .

22.889.437 03
31.610.500
78.000.000
44.800.000
31.077.726 16
208.177.663 19

Datoril productive

Podurile de her

12.027.285
13.755.000

Linia BucurestiGiurgiu
Bucure0i

Buzau
Braila Galati
Roman Pite0i Varciorova . . . .
Avansul facut Soc. actionarilor C. F. R. In 1872
u

Linia Roman
u

ho}i

Ploeiti

Ia0

BotcHoani

Ungheni

Predeal

Total .
Total general .

www.dacoromanica.ro

248.130.000
9.985.320
51.535.640
3.770.215
34.350.351
373.553.812
581.731.475

83
41

04
28
47

78

C. I. BAJCOIANU

Examinarea cifrelor din tabloul de mai sus este de natura sa ne arate ca din totalul Imprumuturilor de 581.731.475
lei, 47 bani, numai 373.553.812 lei, 28 bani, au fost destinati
scopurilor productive i in deosebi construirii cailor de co-

municatie, restul de 208.177.663 lei, 19 bani, fiind utilizat


pentru acoperirea deficitelor bugetare.
Cercetarea atenta a imprumuturilor contractate in strainatate, este de nature sa ne indice un fapt important,
peste care nu putem trece, fare ca s nu-1 evidentiem.
Remarcam cu acest prilej ca dace spiritului francez se datorete organizarea In mare parte a Statului modern roman 1)

finanta engleza a tiut sa traga catiguri insemnate din


aceasta imprejurare.

Decat aceasta situatie nu trebuie sa ne surprinda, pen-

trued istoria noastra economics ne dovedete Ca poporul en-

glez a cautat sa exploateze bogatiile tarilor dunarene i sa

i le insueasca In folosul propairii sale manufacturiere, Inca

din al 4-lea deceniu al secolului trecut.


Instructive le rapoarte economice ale inginerilor Lid le i
Gorden, scrise in al 5-lea deceniu al veacului trecut, asupra
carora am insistat cu alt prilej 2), au deteptat atentiunea
Angliei asupra tinuturilor dela Dunare ci initiativei ei se

datorecte lnfaptuirea liniei CernavodaConstanta in anul


1860.

Prin mijlocul acestei cai ferate Anglia nazuia sail aduca


produsele sale manufacturate Intr'un port dunarean, distribuindu-le In tinuturile scaldate de acest fluviu, de unde s
1) Citam cu titlul de curiozitate, o parte din legile votate In perioada
1859-1880, in majoritatea for inspirate din legislatia franceza: codul civil,
codul penal, procedure codului civil ei penal, legea comunala, legea corisiliilor
judetene, legea instructiunii publice, legea pentru infiintarea Curtii de Casatie,
legea de organizare judectitoreascA, legea Curtii de Conturi, legea contabiliOW generale a Statului, legea pentru Infiintarea Casei de Dotatiune a Oastei,
legea pentru Inflintarea Casei de Depuneri Qi Consemnatiuni, legea Camerelor
de comert, legea pentru adoptarea sistemului metric de mAsuri ei greutati etc.
Multe din aceste legi completate ei acomodate In decursul timpului nevoilor
tb.rii, aunt ei astazi In vigoare.
Nu trebuie Irma stt uitam at dad', aceste legi ei-au glu3it principalul isvor
de inspiratie In legislatia franceza, ele n'au suferit ei influents legilor italiene
germane ei In deosebi belgiene.
2) C. 1. Biticotianu
op. cit.

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARL AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

79

Incarce cerealele noastre pe preturi eftine, micoranduli In


acest mod costul de productiune.
Constituirea i Inchegarea noului Stat romanesc, a gasit
deci Anglia in plind activitate economics pentru a stabili
legaturi trainice comerciale cu tarile noastre.
Cand consideratiuni de ordin politic au dictat Guvernului
englez sustinerea inchegarii i a unirii Principatelor romaneti,
diplomatia engleza avea deja In ordinea intereselor economice

catigat un punct important de strategie economics in tarile din valea Dunarii i era firesc ca politica englezeasca
sa nu cedeze altora nici un pas din domeniul catigat.
Ca ea a tiut sa-i sustina interesele In aceasta ordine, o
dovedete tocmai partea activa pe care finanta englezeasca
a tiut sa
rezerve In opera consolidarii financiare a Romaniei. In mod firesc, In lupta cu finanta englezeasca a
intrat In decursul vremii aceia franceza, german& i in deosebi austriaca. Tani eminamente industriale, unele cu mult
mai aproape de not decat Anglia, cautau noui debueuri
pentru productia for industrials.
Anglia la randul ei, ispitita mai mult de exploatarea vastelor sale posesiuni coloniale, cedeaza locul la gurile Dunarii
finantei germane, franceze i austriace, fara Ins& ca interesul
sau pentru consolidarea i Intarirea Romaniei sa slabeasca.
Atitudinea politica a Angliei se explica uor.

Pentru Anglia, Romania constituia nu numai o etapa a


drumului sau spre extremul Orient, dar i un mare obstacol
In calea realizarii visului milenar al slavismului: unirea.
* * *

Reorganizarea finantelor publice aducand Orli venituri


din ce in ce mai mari, guvernele Domnitorului Carol au
putut Infaptui lucrarile reclamate In mod imperios de avantul
viejii economice i modernizarea Statului romanesc de cu-

rand chemat la vieata.


Dar In opera de reorganizare conceputa i urmarita cu
o tenacitate vrednica de admirat, Romania era stanjenita
de raportul de suzeranitate fats de Turcia, obstacol pe care
i daca tratatul i conventia dela Paris i Constitutia din

1866 11 slabise, totui intentiunile guvernelor depe vremuri


erau deseori zadarnicite de puterea otomana.
www.dacoromanica.ro

80

C. I. BAICOIANU

Inlaturarea acestui obstacol constitue in deceniul al 6-lea


i al 7-lea al veacului trecut, cea mai arzatoare preocupare
a marei generatii care infaptuise unirea Principatelor.
Prin participarea la rasboiul Ruso-Turc din 1877-1878
i faptele de bravura militara savar0te cu acest prilej, Romania rupe ultima catua ce o mai Linea aservita Imparatiei
otomane, care o impiedica sali ia avantul pentru a ajunge
pe celelalte state europene.
Din isbanda determinate de vrednicia militara a dorobantului roman, s'a nascut independenta politica a tarii roma'neti, vis de our al marei noastre generatii, ce avea sa
marcheze o cotitura In mersul inainte al Romaniei moderne.
Independenta politica odata cucerita prin foe i sabie,
marea noastra generatie 10 indreapta mintea i sufletul i
cu mai multa ardoare In directiunea realizarilor economice
ce aveau sa asigure independenta politica castigate i
care trebuia consolidate prin Intarirea resurselor economice
in ordinea importantei: agricultura, meteugurile, comertul
i industria pe de o parte, iar pe de alta, continuarea realizarilor in domeniul cailor de comunicatie: drumuri, osele,
poduri, cai ferate, poste i telegraf ; o contienta organizare
judecatoreasca menita sa asigure claselor producatoare in
cazuri litigioase dreptatea; o politica de Incurajare a productiunii agricole i a inceputurilor de industrie; o politica
comerciala pusa In serviciul desvoltarii resurselor economice
ale tarii, ce trebuia sa Inceapa prin inlaturarea conventiei
de trista amintire Incheiata cu Austro-Ungaria; toate acestea tree pe primul plan de activitate a organelor noastre
politice.

Politica aceasta trasata Inca dela 1866 dupe cum am


vazut , devine de asta data dupe cucerirea independentii

preocuparea de capetenie a factorilor politici.


In intervalul dela 1859-1877 se facuse Inteadevar progrese uimitoare in toate directiunile. Marea reforma a secularizarii averilor manastireti i a improprietaririi dela
1864, Incadrata de libertatea comertului ce fusese decretata
Inca dela 1829, a fost completata ulterior prin sus amintitele
aezaminte, menite sa dee vigil economice un mare impuls:

Datorita activitatii de imbunatatire a conditiunilor de


transport in interiorul tarii pe de o parte i paralel cu imwww.dacoromanica.ro

81

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

bunatatirea navigatiei pe Dunare 0 la gurile ei 1), comertul

putea sa is un avant mai mare in favoarea productiunii

agricole, ca ci a meseriilor ci chiar a inceputurilor de indeletnicire industrials.


Inlesnirea transporturilor i ieftenirea for in acelac timp,
a provocat sporirea intinderilor agricole, cu atat mai mult,
cu cat conjunctura preturilor mondiale asigura agricultorilor
venituri satisfacatoare.
Cifrele comertului exterior ale anilor 1875-1880, comparate cu acelea ale trecutului, afirma dupe cum am vazut , puternic ritmul progresului in ordinea miccarii economice generale a Romaniei.
Aceasta desvoltare a comertului exterior al tarii, dovedette cum am zis , o stare economics in plin progres,
cu urmari din cele mai fericite pentru conturarea 0 afirmarea claselor noastre sociale.
*

In efectele sale sociale, aceasta uriaca sarcina de a active 0 sustine cu permanents 0 constants hotarire ridicarea nivelului de propaire al tarii in toate domeniile, economic, politic, social, etc., s'a tradus cum mai sus am
aratat, prin infiriparea incetul cu incetul 0 ridicarea treptata a unei noui clase sociale puternice, aceia a burgh.eziei
romaneti, avand tendinta sa substitue burghezimea eteroclita de pang atunci, compusa din Greci in Muntenia i Evrei

in Moldova 0 care era chemata sa devie pivotul in jurul


caruia sa graviteze inteo forma necunoscuta pana atunci,
o noua culture 0 civilizatie la gurile Dunarii.

Burghezia functionareasca magistratii, clerul, corpul


didactic, ofiterii, functionarii propriu zici, etc. , chemata la

vieata de organizare administrative a tarii in variatele ei


aspecte, 10 ingroaa randurile in perioada 1866-1880. Reforma agrard din 1864 dase nactere unei noui clase cornpusa din taranii proprietari a loturi mari ci arendacii moiilor Statului c a multor mocii particulare, burghezia agrara,
careia in scurta vreme i s'a adaugat ca o consecinta direct&
1) Vezi C. I. Bdicoianu, Dunarea

Studiu politic, economic si istoric,

Bucuresti 1915.

www.dacoromanica.ro

82

C I. BAICOIANU

burghezia comerciantilor mai intai, a meseriailor dupa


aceea i a industriailor In cele din urma.
Aceasta dud burgheza chemata la vieata de progresul
economic general al tarii determinat de era fericita de dupa
1866, simte tot mai mult nevoia unei organizatii de credit
national, pentru a scapa de uzura zarafilor ei a bancilor
depe vremuri.
Ar fi de un netagaduit interes dud am avea un material documentar pe care sa-1 putem intrebuinta pentru a
stabili cu mai multa preciziune manifestarile profesiunii ban-

care din punctul de vedere al capitalului i a afacerilor pe


cari le facea in perioada premergatoare infiintarii Bancii
Nationale.

Din nenorocire Insa nu exista astfel de lucrari, din care


cauza suntem nevoiti sa recurgem la informatiunile pe cari
ni le dau contemporanii.
Ca am avut o breasla de imprumutatori de bani, derivati din micii zarafi i bancheri de odinioara, nu mai incape
indoiala. Pentru perioada mai indepartata ne putem folosi
in cauza de documentatia meritorie a lucrarii D-lui Dobrovici 1). Din situatiile datoriei publice ale perioadei dela 1834

pang la 1856, pe cari le-am publicat in partea a doua a


primului nostru volum, putem afla pe mai toti bancherii i
imprumutatorii de bani ai acelei epoci, cari faceau operatii
de banca.

Ma voiu servi, pentru perioada apropiata epocei de

infiintare a Bancii Nationale, de notele instructive cari prezinta un deosebit interes, ale fiului unui mare negustor depe
vremuri, care intrat in cariera negustoreasca la 1847, ajunge
la 1857, starostea zarafilor din Bucureti 2).
tefanescu ne dovedete prin schita ce publicam in plana
II i care infatiaza aezarea comerciala din inima Bucu-

retilor, cat i prin tabloul de mai la vale reprezentand

breslaii targului de bani dintre 1870-1885, ca in perioada


pana la rasboiul independentei i chiar dupa aceea, piata
comerciala i a targului de bani era stapanita in cea mai
mare parte de Romani, vrand sa dovedeasca prin aceasta ca.
Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a Rornitniei, Bucuresti 1913.
11) Taal lui Al. N. $tefanescu.
1)

www.dacoromanica.ro

Plana IZ
09..6.a,mu

fronatr

Aurae ce
.95.6nrier

9,4f /ere,

fonioCci cs,
roiised.e reek.,

c.."

7,4 isere .1"../s./.


44:4-4 Ps,/

rcit-yu Ceiccdcfi

4.
!C r

("frac,.
N 7rd 4o

fe/ece,i

..4

V Co". ryrcru
L.4

r4,-,re' "taA,
r, /4-14,

Ann,.

S. Jr oeeareI

1,4
tOek.;4'

1/,- Zer- cu/7,"

!,

cu 77/.."

ono

"ro
9fY-, ono

.3v/ins
e/hc,i,ce,-tre

1/5.- ...6Vere,
.1f ec-op.fre

Akin/

,peardk* Tk...aer

`ti

Ailevr

crs 4/ndedre k itcake


4owsc/

/)iCultecr

lissrs/;//xs

o r c/=,

sh- -I
'

And o, eiNIA

-*tee Acre'

,-errore,c4.

/Yo./ Work/

C7e0b!at
A

-Po cs.n/c/

/3,* (kf 1r.n. es3,./

4,,cuict

gr, o,7.11.1,1t atioNwe

How./
27diert

ctrvra
0,1.0 sr, e

www.dacoromanica.ro
Planul centrului comercial
din BucurW1 inainte de anul 1880.

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

83

contrar afirmatiunii multora, in a doua jumatate a veacului


trecut a existat o burghezie romaneasca.,
Dupa trecerea perioadei de apasare turceasca, care se inchee la 1859 i in deosebi dela inceperea reorganizarii Statului roman pe haze moderne conform Constitutiei din 1866,
tefanescu constata ca Romanii, cari pana atunci ii faceau
cariera In diferite ramuri comerciale, incep incetul cu incetul sa paraseasca ramura negustoriei, luand drumul functiunilor administrative i lasand negotul in seama strainilor,
cari ii substitue in ramura bancara i comerciala.
Pentru a constata cat de bine erau reprezentati Romanii
In afacerile targului de bani, tefanescu ne-a restabilit din
memorie tablourile de mai la vale, reprezentand firmele ce
se indeletniceau cu comertul de bani In perioada 1870

1885 :

Banci
1. Banca Romaniei.
2.

>>

3. Societatea Financiara ').


4. Creditul Mobiliar.

Bucureti.

B ancheri
1. Marmorosch Blank &

9. St. Ioanid.
10. Marcus, Hornstein Fii.
2. Deroussi, Sechiari, Ro- 11. A. D. Waldberg.
docanachi.
12. Ieschek & Co..
3. S. Halfon & Fii.
13. L. Manoach & Co.
14. Menelas Ghermani.
4. Ch. L. Zerlendi.
15. Th. Mehedinteanu.
5. Mircu I. F. Fii.
16. Evloghie Ghiorgheff.
6. Negropontes.
17. Rothschild & Co.
7. I. Chrissoveloni.
8. Fratii A. L. H. Elias. 18. Alexianu.
Co.

Casse de schimb

1. B. Cobilovici.
2. Chr. Elefterescu.

3. G. M. Eftimiu.
4. Toma Taciu.

5. Nae Moroianu.
6. Vasile Stanescu.
7. Fratii Aveky Emanoel.
8. Lithelsohn A. H.

1) Societatea Financiara s'a Infiintat la 1871 cu un capital de 10 mil. lei,


fiind o creatiune a tutulor b ncilor existente, av &nd director pe Taponier.

www.dacoromanica.ro

84

C. I. BAICOIANU

I. Stahli i apoi I. D.
Benzal)

9. S. Hechter.
10. Isac M. Levy 1).
11. M. E. Nachmias (Mercu-

16. N. Fermo.
17. M. Fermo.
18. I. Cohen

rul Roman).
12. Fratii Benzal.
& M. Nachmias.
13. Moscu (fuzionat apoi
19. Fratii Alexandru i P.
cu Nachmias).
14. M. Finkels.
Ionescu (devenit Panait
Ionescu).
15. Rufer et Stahli (devenit
20. Raf Calmy.
Imprumuteitori de bani

1. Fratii Petrescu.
2. Vlasto.
3. Em. Farchy.
4. G. Ionescu.
5. Hagi Vasile.

12. Solomon Ascher.


13. Nic. Hristu.
14. Vasile Vera.
15. Cr. Aveky Emanuel.

16. F. Athanasiu.
6. A. Zahariade (a avut 17. Avram Levy.
ca tovara pe C. An- 18. Moscu Russo.
ghelescu devenit Cenzor 19. A. Lindeberg.
20. Solomon Cohen.
la B. N. R.).
21. Fratii Juster.
7. Lipati Ilie.
22. Sabetey Cornea.
8. T. Simonide.
23. A. Gutman.
9. Ilie Niculescu.
10. Ghita Hagi Tudorache. 24. I. L. Samuelly.
11. S. Arie.
25. D. Solomon (Cocon).

Zarafi
1. Anghel Nedelcovici (starostele zarafilor inainte de
1880).

2. Anghel H. Joan.
Cum se vede, in perioada aceasta, contrariu celei dela
1870 cand dominau Imprumutatorii de bani, bancherii i
zarafii turci i bulgari, erau i Romani cari se ocupau cu
comertul de bani 2). Incetul cu incetul insa, ei au cedat tot
1) La 1873 si-a schimbat firma * La Bursa * revenind apoi la 1896.
2) Acestea aunt firma din Bucuresti. Acelea din principalele orase din
tarli, pe cari le-am putut stabill dup> i. informatlunile culese, aunt redate tot
in acest capitol mai Inainte. V. pag. 48 si urm. (note).

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINIAREA BANCII NATIONALE

85

mai mult acest teren elementului evreesc. In ce privete


puterea capitalise a acestor bancheri, imprumutatori de
bani, cassele de schimb i zarafii, tefanescu ne spune ca

afara de rani excevtiuni, mai toti operau cu fonduri proprii,


iar cei cu reputatie mai mare ca Poumay, operau i cu fonduri straine. Depuneri spre fructificare erau putine.
Operatii le de devize cu strainatatea erau apanagiul unui
numar restrans de bancheri i anume: Banca Romaniei, Mircu & Fii, Negropontes, Menelas Ghermani, Stefan Ioanide,
Mehedinteanu, Evloghie Ghiorgheff, Halfon, Poumay, Marmorosch i Elias. Operatiunile cu strainatatea erau extrem
de restranse i ele erau facute mai cu seam& de exportatorii
de grane din porturile noastre: Braila, Galati, Giurgiu, etc.
Trate le Brailei

provenind din comertul de cereale

se

scurgeau prin Bucureti.


Un mare client al bancilor depe vremuri in ce privete

platile in strainatate, era Statul, care pentru variatele sale


aprovizionari din afara, avea nevoie de devize.
Pe masura ce reorganizarea Statului cretea in amploare, creteau i nevoile sale de devize pentru plata importatiunilor necesitate de multiplele sale nevoi. Banca Romaniei (acum The Bank of Roumania) era foarte ocupata
cu satisfacerea nevoilor regiei cu devize, intrucat ea luase
cu o bailed din Budapesta concesiunea monopolului tutunului.

Din aceasta pricina aproape nu mai facea scont. Operatiunile de devize cu Franta i Belgia, se faceau mult prin
Banca Poumay, in stranse legaturi cu Credit Lyonnais.
Pentru legaturile de bani cu Austro-Ungaria, lucre cu
predilectie Banca Marmorosch, care pentru a-i afia relatiunile sale cu aceasta Cara, avea batut la intrare un fiorin
de hartie.
* * *

Zarafii faceau schimbul monetelor straine de aur, argint,


nichel i amnia.
Legea monetary din 1867 le stanjenete intrucatva activitatea, pentru ca mai tarziu prin normalizarea circulatiei,

datorita Bancii Nationale, sa li se deg lovitura de gratie.

In anul 1899 din pricina grozavei crize, multe firme s'au

desfiintat. Zarafii au mai Minas insa in Piata Sf. Anton,


www.dacoromanica.ro

86

C. I. BAICOIANU

avand firme pe trotuar i transformandu-se din schimbatori de bani, in furnizori de bijuterii pentru tarani.
Clientii lor, in cea mai mare parte erau oamenii dela
tara, carora le vindeau salbe de aur facute din galbeni mici
i mari, monete turceti imitate in tara, mahmudiele, rubiele, icoari auriti, monete jubilare romaneti, iar barbatilor lanturi de aur sau aurite. Ei faceau foarte putin schimb
de monete straine. De unde odinioara ei ii aveau aezarea
in anumite piete frequentate de lumea dela sate, in perioada
premergatoare infiintarii Bancii Nationale i chiar dupa
aceea, ei se instaleaza pe langa magaziile de imbracaminte taraneasca, unde ii puteau mai uor vinde obiectele de podoaba.

In aceasta privinta planele III--VIII sunt edificatoare.


Dupa cum vedem, cele 5 categorii de breslai reprezentand comertal de bani depe vremuri, bancile, bancherii, Cassele de schimb, imprumutatorii i zarafii, aveau fiecare cate

un cerc de activitate bine definit.


Bancile erau ocupate mai mult cu insarcinarile date de
Stat pentru diferite operatiuni cu strainatatea, sau interne.
Bancherii faceau operatiuni de scont, de efecte publice,
imprumutau pe ipoteci i chiar plati in strainatate. Cassele
de schimb faceau imprumuturi i comert de efecte. Imprumutatorii faceau operatiuni de imprumuturi. Zarafii
schimbau monetele straine.

Pe atunci insa operatiunile de efecte publice se faceau


cu o mare greutate. Marele public le cumpara greu, pentrued era deprins cum spun contemporanii, sa auda
banul sunand de cateva on inainte de a-1 baga la chimir.
Se cumparau i efecte, lush' numai In mod exceptional,
de exemplu, cand era nevoie pentru constituiri de dote,
cand se cumparau fonduri pentru succesiuni sau minori, etc.
In cazul acesta neexistand o bursa oficiala i pentru ca cumparatorul minor s fie aparat de speculatiuni, venea in targ
cu un delegat al justitiei asistat de grefier i cumpararea
se facea numai dupa ce se putea stabili pretul cel mai mic.
Tot cam in felul acesta proceda i Casa de Depuneri
cand dorea sa investeasca fondurile disponibile in efectele
publice. Ea cerea in acest scop oferte dela diveri deten-

tori de titluri i apoi cumpararea se efectua pe preturile


cele mai scazute.
www.dacoromanica.ro

Plan$a III

t;),

4;4
-E1s, #11,114711

-14NtrigelktreijatiliilrllijA114)111.!I (.i $

Zarafia modern& din Bucure$ti.


(1932)

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

87

Circulatia pietii, mica in realitate, era si mai mult stingherita prin fondurile ce se sustrageau, necesitate de garaniile pentru furnituri, sau lucrari publice, averi dotale, tutelare, garantii pentru urmariri, etc.
Efectele publice cari circulau pe acea vreme erau: titluri de 10% emise pe vremea Domnitorului Cuza pentru
rascumpararea dijmei si a clacii taranilor. Titlurile erau de
1.000, 500 ci 100 lei vechi. Obligatiuni domeniale 8%; imprumutul Stern 8%; imprumutul Oppenhein 7%; Creditul
Rural 7%; Creditul Urban 7%; obligatiile comunei Bucuresti ; Casa Pensiilor de 300 lei bucata 10%, cu finantarea
carora fusese insarcinata cassa de banca Poumay.
Caracteristica imprumuturilor acelor vremuri, era ca ele
se acordau mai ales functionarilor publici si pensionarilor
Statului, deci acelora cari pentru vremurile de neincredere
in cari se faceau imprumuturile, ofereau garantia ca le vor
achita din salariile sau pensiile lor. Se acordau in felul acesta

imprumuturi pe salarii si asupra pensiilor mai cu seams,


pe luni, ani si chiar pe vieata intreaga.
Dobanzile erau cate odata camatdresti si pentru a nu
pans prea mari imprumutatului, i se lua o sums globald,
care in aparenta mica, de exemplu 200 lei pe luna la 3.000
lei, reprezenta un procent de peste 70%. Cassele serioase
lucrau insa cu dobanzi cari nu treceau de 15 0/0.
Des se imprumutau marii proprietari, boierii vremurilor.
Acectia nu tratau mai nici odata direct cu imprumutatorii,
ci prin samsari, cari isi faceau din aceasta ocupatie o profesiune ci cari in schimbul unor sume globale, le aduceau
acasa banii de cari aveau nevoie.
Un cunoscut samsar din categoria acestora a fost Kalerghi, care mai tarziu a intrat la Banca Marmorosch Blank.
Dobanda pietii pans la intemeerea Bancii Nationale,
varia intre 12-18-20-24 /0 si aceasta imprejurare a determinat in bung masura accelerarea chemarii la vieata a
asezamantului de emisiune romanesc.
Infiintarea Creditului Funciar Rural aduce o mare Miesfire proprietarilor rurali.
*

www.dacoromanica.ro

88

C. I. BAICOIANU

Vedem din expunerea de mai sus asupra micarii bancare dinainte de infiintarea Bancii Nationale, ch. In general
camata este caracteristica comertului de bani. Pentru
desvoltarea vietii economice sub variatele ei manifestari,
uzura constituia una din cele mai serioase piedici. Depe
urma ei sufereau deopotriva comerciantii i agricultorii, cari
nu puteau gasi conditiuni avantajoase scontarii titlurilor pe
cari le luau drept imprumuturi dela Creditul Funciar Rural.
Pentru Inlaturarea cametei, care stingherea orice progres, in preajma anului 1880 is natere dupa cum mai

sus am aratat , o micare a comerciantilor cari cereau

Infiintarea institutului de emisiune.


Dupa cum la 1873 agricultorii au cerut ci organizat Creditul Funciar Rural, comerciantii cer de astadata infiintarea
unei banci de scont ci emisiune, fagaduita de conducatorii
vietii noastre politice, pentru a se vedea scoci din ghiarele
speculantilor zarafi.
Aceasta institutie menita sa fie de un real folos burgheziei romaneti in opera ei constructiva, se impunea cu atat

mai mult, cu cat Regale Carol I ajutat de guvernele tarii,


creiase ci Infaptuise in toate domeniile institutiuni de natura s intareasca creditul ci sa contribue la desvoltarea
vietii noastre economice.
Ca banca de emisiune nu luase 'Ana atunci fiinta, aceasta

nu insemneaza ca factorii conducatori ai tarii nu erau patrunci de insemnatatea creditului ca parghie pentru promovarea intereselor de productiune. Dupa cum am vazut, afirmarea dorintei de a da vieata acestei banci o gasim formulate Inca dela 1832, dorinta repetata cu caldura la 1848 ;
dorinta a carei realizare s'a incercat In Moldova in 1857
prin Infiintarea Bancii Nationale a Moldovei ; dorinta de
care era animat Domnitorul Cuza care a incercat sa-i dea
vieata prin contractarea unui imprumut extern de 60 milioane franci, prin Consulul Frantei Victor Place ; dorinta afir-

mata i cu tarie sustinuta de I. Bratianu, care in 1860 depune pentru prima oara In Parlament un proiect In acest
sens ; dorinta exprimata In numeroasele proiecte de concesiuni propuse intre anii 1859-1880.
Incercarile facute insa in perioada 1859-1880, au ramas
toate de domeniul ideologic.
www.dacoromanica.ro

Mama .111

Vitrina unei zArafii moderne din Bucuresti.


(1932)

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA MINCH NATIONALE

89

Cei ce cunosc organizarea tarii romaneti pang in al

VI-lea deceniu al secolului trecut, 10 pot explica pentru ce


aceasta idee n'a putut sa is corp.
Tara fund lipsita dupa cum am aratat , de o organizare judecatoreasca care sa faciliteze operatiunile cornerciale i sa inlesneasca creditul ; lipsita de cai de comunicatie
lesnicioase, pota, telegraf i telefon, absolut necesare intronarii unei organizatii de credit sanatoase cum de altfel
o marturisete i raportorul legei pentru contractarea imprumutului de 60 milioane franci din. 1860 , lipsita de cai ferate si de un sistem monetar romanesc, era firesc ca chiar
cei mai inflacarati adepti ai miccarii ideologice sa-i vedem
stand in cumpana in lupta pentru realizarea efectiva a unui
aezamant de credit national.
far dach mai tarziu, in fericita epoca a domniei Regelui
Carol I, consideratiunile ce puneau aceasta dorinta in umbra
incep sa dispard una cate una, totuci infaptuirea ei se arnana
necontenit din pricina neintelegerilor ce dainuiau in privinta
chemarii ei la vieata, in randurile factorilor politici.
*

*
*

Doud erau curentele in privinta modului de organizare


a acestui acezamant: unul cerea infaptuirea institutului prin
propriile noastre mijloace ; al doilea, neincrezator in puterile
noastre i nesocotind interesele nationale, preconiza chemarea lui la vieata prin mijlocul concesionarii unui grup de
bancheri strain.
Decat de astadata prea mari erau interesele in joc pentru
ca hotarirea infiintarii Bancii Nationale sa mai poata fi
amanata.
Erau interesele burgheziei in constants desvoltare, interesele generale de productiune i tot atat de mult interesele Statului.
Nevoile de bani eftini ale nascandei noastre burghezii
negustorecti, se confundau de astadata cu nevoile tot mai
mari i presante ale Statului romanesc.

Statul in nevoile lui de a apela la capitalul strain, ce

devenea pe zi ce trecea o necesitate de neinlaturat, se resimtea de lipsa unui organ bancar national care sa-i serveasca
desinteresat in cauza i mijlocitor intre acest capital 0 piata
www.dacoromanica.ro

90

C. I. BLICCIANu

interna, fara sa mai vorbim de sprijinul ce un atare aezamant ar fi putut sa-1 des Statului in momente de grea cumpana, in cari Statul ar fi continuat sa ramana la discretia
egoismului micilor banci ce nu urmareau decat satisfacerea
nesatiului for banesc.
*

Dar nu numai atat. Romania era angajata inteo reform&


monetara pe care rasboiul nu numai ca o Intrerupsese, dar
ii creiase dificultati ce trebuiau scoase din cale i tot greutatile financiare ale rasboiului creiase biletele ipotecare cari
In concept ia celor ce le pusese In circulatie trebuiau retrase
i organul ce avea sa procedeze la regularea acestor treburi
financiare de fundamentals important& pentru finanta romaneasca, urma sa fie o banca de scont ci emisiune, a carei
lntemeere nu mai putea fi amanata. In afara de interesele
burghezimei in plind ascendenta, mai reclamau infiintarea
bancii de emisiune i acelea ale nu de mult infiintatului
aezamant de Credit Funciar Rural, care dupa cativa ani dela

fondare ajunsese la 1879-1880 sa aiba un plasament de


5.899.000 lei, ceeace insemna o despovarare a unei bune parti

din proprietatea romaneasch din mainile uzurii ucigatoare.


Zarafii i micii bancheri ai timpului, in lipsa unei banci
nationale care s lombardeze scrisurile marelui aezamant
de credit rural, le speculau, scazandu-le cursul la expresiuni
ce cadrau cu interesele for de speculatie, dar prea putin cu
valoarea for reala.
Proprietarii agrari, a caror interese se confundau cu interesele economiei nationale, incercau astfel pagube simtitoare,
tar infiintarea unei banci de scont ci emisiune era ceruta ca
un corolar indispensabil ci din partea proprietarilor notri
rurali, cari in acea epoca constituiau clasa stapanitoare,
dominants.
Bancherii erau In schimb putin lncantati de infiintarea
unei banci de scont i emisiune.
Multi din ei vedeau in ea un concurent de temut, caci
simteau cum scontul politelor cu o dobanda scazuta be va
lua din maini o bung parte din beneficiile realizate 'Ana
atunci. Deasemeni in infiintarea bancii de emisiune vedeau
un substituitor al majoritatii operatiunilor ce le faceau ei.
www.dacoromanica.ro

Plan$a V

Zilrafia moderns din Bucure$ti.


(1932)

www.dacoromanica.ro

CAUZELE CAM AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

91

Ca unii ce pana atunci dirijau targul monetar, ei pretindeau ca prin aparitia bancii de emisiune ea va avea sa
se substitue in acest rol, 1ndepartandu-i pe dansii.
De aci $i coalitia acestor bancheri, pe cari u gasim instigand in perioada 1865-1880, contra infiintarii bancii de
emisiune. Ei au mars cu indrasneala pana acolo, ca au cautat sa insinueze in anumite clase dominante, pe cari le credeau protivnice politicii lui Ion Bratianu, ca banca de emisiune ar fi o mare afacere pe care ar pregati-o acest mare
om de Stat, pentru a trage foloase materiale personale.
Tactica aceasta o mai intrebuintase uzurarii straini de
Cara $i de interesele ei vitale si mai 1nainte, la 1868. Atunci

au reusit se pare, sa impiedice infaptuirea proiectului de


banca nationals, caci iata ce spune Ion Bratianu cu amaraciune la 1877:
De cand am venit in tars, am muncit din toate puterile male pentru a infiinta o balled de scont si circulatie.
In 1867 si 1868, am rugat pe toti bancherii sa imi des
concursul for si am adus un proiect in Camera. Dar unii
din dreapta erau prea inapoiati, iar altii din stanga erau
prea inaintati, ca D-1 Buescu, care voia sa 1nfiinteze idealul
creditului gratuit.

Cand la 1868 am avut atatea obstacole la infiintarea


unei banci, m'am adresat unei persoane cu mare greutate

in afaceri de ass natura si am facut sub numele sau cererea


la Guvernul din care faceam parte.
Dar s'au sculat toti uzurarii si s'au dus noaptea la colegul meu si 1-au amagit in ass fel, Inca 1-au facut de s'a
opus a da curs cererii.
Si fiindca eram ci eu amestecat si sa nu creada colegul
meu ca am vreun interes personal, ca voiesc sa fac un geceft, am renuntat in fata teribililor opozitii 1ntampinate .
Decat de astadata, circumstanjele erau altele.- 0 Romania independent& politiceste, cu stari sociale in.chinate muncii

de productiune, voia sa -ci afirme independenta economic&


prin creiarea unui organ de credit national, dela care si prin

care aveau sa se intretie prin credit ieftin toate Indeletnicirile productive ale vietii economice a acestui popor: agricultura, meseriile, comertul si industria; care sa fie In acelac

timp un efectiv sprijin al creditului public, de care Statul


www.dacoromanica.ro

92

C. I. BAICOIANU

avea atata nevoie in opera lui de reconstructie i intarire


economics a tarii.
Daca cu 20 ani in urma, revendicarea aceasta putea fi
taxata de ideologica, la 1880 situajia economics, politics, financiard i socials a tarii era, cum am vazut , de aa natura,

Inca fi oferea toate posibilitatile de infaptuire, fiind reclamata in acela timp de interese economice i aspiratiuni ce
nu se puteau ocoll, interese i aspiratiuni simtite de cea
mai mare parte a Romani lor i pe cari omul politic inzestrat
cu simtul realitatilor, nu le mai putea inconjura.
Ion Bratianu care era de astadata in fruntea puterii politice i a carui minte era framantata de realizarea acestei marate organizatiuni, depune la 27 Februarie 1880 proiectul sau
de lege pentru Intemeerea Bancii Nationale necesitata de
intreaga noastra vieata economic& i care era menita sa incoroneze i sa asigure completa independent& politica a tarii.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE BUPA RIZBOIUL


INDEPENDENTEI CARL IMPIEDICAU INFIINTAREA
BANCII NATIONALE

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA


RAZBOIUL INDEPENDENTEI CARI IMPIEDICAU
INFIINTAREA BA NCH NATIONALE
Dupe rizbolul din 1877 conditiunile financiare gi monetare ale tarsi nu
erau favorabile 1nflIntarli Bancil Nationale.
Prin legea monetary din 1867
RomAnia adoptase sistemul bimetalist al Uniunii Monetare Latine.
lmprejuArlie politico nu ne-au Ingadult sit aderam In mod oficial la conventiunea Uniunii
Monetare Latino.
Rfizbolul din 1877 tntrerupe opera de organizers monetare
fnceputa In 1867.
Melia cuvinte asupra circulatlei monetare dinainte de
anul 1867.
Maurits lusts de Guvern pentru a provent dificultatile monetare
creiate de rkzbolu.
Emislunea biletelor Ipotecare II a bonurilor de tezaur.
Conventia monetare romino-ruse.
Consecintele circulatiel rublelor.
Bimetalismul aur gl argint este tnlocult de monometalismul argint. Pentru 1nIAturarea neajunsurilor isvorIte din oirculatia rublelor, s'a propus demonetizarea
for gi baterea monetelor de 5 lei.
Legea din 1879 pentru baterea monetel de
5 lel.
Demonetizarea rublelor.
Tabloul tuturor monetelor batute sub domnia
Regelui Carol I.
DIscutiunile din Parlament privitoare la loges din 1879.
Inchelere.

Pentruca Institutul de emisiune sa poata lua natere in


condiiuni economice favorabile, trebuiau inlaturate greutatile monetare i financiare lasate de rasboiul din 1877.
Am vazut inteun capitol al volumului I lupta care a fost
dusa pentru curmarea haosului monetar i pentru consolidarea unitatii monetare lntrodusa prin legea din 1867.
Rasboiul dela 1877, a intrerupt firul fericit al politicii
noastre monetare dela 1867.
Carmuirea depe vremuri, adoptase sistemul monetar al
Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalismul aur i argint. Raportul de valoare dintre aceste cloud metale era de

1-15 %.

www.dacoromanica.ro

96

C. I. BAICOIANU

Uniunea Monetary Latina fusese Incheiata la 1865 i definitivata prin conventia din 20 Julie 1866, intervenita Intre

Franta, Belgia, Italia i Elvejia, iar in urma au aderat la


conventiune i alte sari.

Prime le patru tari, se bucurau Inca depe la 1860 de o


uniformitate monetary, avand la baza francul de argint in
greutate de 5 gr. kii cu un titlu de 0,900, iar moneta de aur,
avea aceeaqi greutate, Insa o valoare de 15 on i jumatate
mai mare ca aceea de argint.
Art. 12 al conventiunii Uniunii Latine, stipuleaz5. Ca

once Stat care ar primi conditiunile cuprinse In ea, are

dreptul sa adere la Uniunea Latina 1).


Conditiuni politice speciale au dictat ca in legea noastra
monetary din 1867, care rupea cu starea haotica a circulatiunii de pang atunci, s se adopte In Intregime sistemul monetar al Uniunii Latine.
Tot imprejurarile politice ne-au impiedicat sa ne putem
afilia oficial acestei Uniuni. Desfaurarea evenimentelor insa,

ne-au Ingaduit prin baterea monetelor dupa prescriptiunile


conventiei Uniunii Latine, s ne afirmam legatura cu aceasta Uniune.
Decat rasboiul din 1877, intrerupe opera de organizare
monetary Inceputa cu atata hotarire i staruinta, mai Inainte ca Intreg programul monetar sa fi fost realizat.
Dintre monetele prevazute de legea din 1867, nu s'au
putut pune In circulatie pang la 1877 decat moneta bilonara in suma de 4.000.000 lei i pentru 25 mil. 400 mii lei,
moneta divizionara de 2 lei i 0,50 bani.

Urma sa mai fie push in circulatie i moneta de 5 lei


i aceea de aur.
La isbucnirea rasboiului circulh dar pe piata moneta proprie nationals, pentru suma de 29.400.000 lei.
Ca i In trecut, pentru transacjiunile mai importante externe i interne, circulau monetele de aur europene: napoleonii francezi, lirele otomane, galbenii, etc.
Circulatia acestor monete se cifra cam la 100 mil. i ele
proveneau din exportul cerealelor noastre i din Imprumuturile externe ce se realizase pang atunci.
L'historie monetaire de notre temps, ParisBerL'Union monetaire de la France, 1866.

1) Vezi Ottmar Haupt

lin 1886, si Parieux

www.dacoromanica.ro

Plan$a VI

vo
.PERDELL

GALERIr
Vive?

11

PEWIR
iii

DAME

-79,1WENTR

2..4

DOA

;"--

1:1

DA!

DOMNI'

:4:-,
I

ita
44

A
li:=7;?

'"

,?

<

.
r

.-6

Ztu 'aria modern& din Bucurnti este asezata langb, magazinul de


Imbrachrninte tarAneasca.
(1932)

www.dacoromanica.ro

INLATIMAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877

97

Socotind dupa legea monetara din 1867, Romania trecuse la un regim bimetalist, de unde pans atunci, in sistemill desordonat al haoticei circulajiuni monetare, regimul
era monometalist, avand aurul la baza calculelor sale. Mo-

neta de argint se primea in plata dupa calculul asupra

monetelor de aur, al caror curs se statornicea pe calea ofiselor de ocarmuiri, in spiritul Regulamentelor Organice la
inceput 1 mai tarziu dupa directivele pe cari le impuneau
reprezentantii marilor puteri suzerane.
Decat evenimentele politice caracteristice deceniului al
VIII-lea al veacului al XIX-lea, cari lasau sa se intrevada
tulburarea pacii pang in Sud-Estul Europei, nu puteau s
raman& fara influents asupra pietii comerciale romaneti.
Daca la acestea mai adaugam i perioada slabelor recolte agricole ale anilor 1871-1876 i dificultatile pe cari
aceasta stare de lucruri le creia tezaurului public, ne vom
putea explica starea lamentabila depe vremuri a situatiei
economice generale, care se caracterizeaza din punctul de
vedere monetar printr'o criza de numerar necunoscuta

pana atunci, semn prevestitor al unor greutati ce aveau


sa vie.
Svonurile tot mai persistente despre un eventual rasboiu
ruso-turc, depe urma caruia Romania prin situatia sa geografica de Stat despartitor avea sa sufere cu precadere, fa-

cuse ca, criza monetara sa se accentueze din ce in ce mai


mult. Lumea de afaceri, a fost silita de aceste imprejurari
sa se supun& la o lichidare a raporturilor de afaceri cu strainatatea. Intre cauzele cari influentau aceasta lichidare, era
i diminuarea exportului nostru din pricina slabelor recolte.

Lichidarile au trebuit sa se faca din aceasta cauza cu rezervele capitaliste ale negustorilor, prin exportul putinului
aur ce circula in tail.
0 bung parte a numerarului ramas, ca intotdeauna in
vremuri de apropiata bejanie, a luat drumul ascunziplui,

pentru a ie1 la lumina dup& furtuna.


Pentru a putea intampina greutatile provenite din aceasta stare de lucruri, Guvernul creiaza cum am vazut ,
biletele ipotecare in sums de 26.000.000 lei, in scopul de a
inlesni circulatiunea 1 a face sa nu se resimta prea mult
lipsa numerarului. Isbucnirea rasboiului care a avut loc in
www.dacoromanica.ro

98

C. I. BAICOIANU

a doua jumatate a lunii August, intervine sa contrarieze


socotelile Guvernului referitoare la biletele ipotecare. Legea,

del a fost promulgata la 10/22 Iunie 1877, totui prima

emisiune nu s'a ridicat decat la 1.375.000 lei, iar restul biletelor au fost puse In circulatiune dupa 1 an dela promulgarea legii, la 11/13 Iunie 1878.
Guvernul s'a ajutat provizoriu in acest timp prin emi-

terea unor bonuri de tezaur depe urma carora a Incasat

aproximativ 9.000.000 lei. Ajutor i-a venit Ins& i din alts


imprejurare isvorita din starea de rasboi i asupra acesteia
trebuie sa insistam putin, caci ea este isvorul marilor greutati monetare, caracteristice anilor 1879-1890.
Starea de rasboi a condus la cunoscuta conventiune monetara cu Rusia1), in virtutea careia Romania 10 conditioneaza respectul politicii sale monetare, hotarind ca toate

platile armatelor ruseti In tam noastra sa se faca In lei.


La Inceput, armatele ruseti pentru a catiga lucre-

derea i simpatia populatiunii romaneti, s'au servit In platile for de monetele de aur. Rezultatul acestor plati, s'a resimtit imediat. Piata, depe care disparuse cu ocazia rasboiului monetele de argint, a fost inundata pentru scurt timp
de o avalana de aur. Incetul cu Incetul 'ma, Ruilor trebuindu-le aurul pentru satisfacerea obligatiunilor ce be aveau
feta de strainatate, au silit Guvernul roman sa primeasca un

aranjament prin care sa consimta ca platile s fie facute


In ruble de argint, raportandu-le cursul for la leii romaneti 2). Cum intentiunea Ruilor era sa canalizeze rublele de

hartie spre tam noastra, ceeace ar fi putut aduce Romaniei


incalculabile pagube, Guvernul nostru a trebuit sa admita
circulatiunea rublelor de argint. Pentru a Inlatura invadarea
pietei cu ruble de hartie, Guvernul a mers pang acolo, Incat
a acceptat pentru rublele de argint un curs care depaea
valoarea for intrinseca.
Am vazut Ca legea din 10 Mai 1877, fixeaza rubla la 4
lei, jumatatea la 2 lei, sfertul la 1 leu, iar bucatile de 20,
15 i 10 capeici, la 40, 30 ci 20 de bani, In vreme ce cursul
for comercial era pentru rubla 3,70, pentru jumatate 1,85,
pentru sfert 0,925 lei, iar bilonul era exclus.
1---2) Vezi volumul I partea I a acestei lucrturi, pag. 291 si urm.

www.dacoromanica.ro

Mama VII

A.
IZPAHN
z6 Casa Fondala 'Stilt
Z

in

04.

vlinaern

OFZI -

diTtPardir

Cl

F FI

OBIECTEDEVALOARE

r.

Vitrina unei zarafii modorne din BucureW.


(1932)

www.dacoromanica.ro

-11

99

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877

Aceasta masura de a substitui etalonul nostru argint cu


acela al rublei ruseti, a fost luata conform legii noui, cu
caracter provizoriu.
Argintul a devenit astfel un masurator legal al valorilor,
rubla valorand 4 lei. Romania a ieit din acest moment din
echilibrul stabilit de legea monetary din 1867, lege care a fost
sacrificata unui etalon de argint de valoare flotanta, de h-nprejurarile vitrege.

Inteadevar, de unde piesa de 5 lei a Uniunii Latine pe


care o adoptase ci Romania avea un aliaj i o greutate constants, rublele cari circulau atunci i cari urmau sa se as-

varle pe piata romaneasca, reprezentau o multitudine de


aliajuri i greutati, din care cauza comertul nu le accept&
automat la un curs fix, ci pe fiecare In parte, in raport cu
aliajul i greutatea ce aveau.
Astfel erau ruble din timpul Ecaterinei a II-a, cari aveau
greutati de: 23,9948 ; 23,955 ; 17,799 gr. i titlurile 750, 757,
743. Ruble le din 1810 avand greutatile: 20,7315 ; 20,725 gr.
i titlurile: 868 1/18 i 870 i rublele din 1878 cari aveau o
greutate de 20,511 i un titlu de 865.

Evident ca aceasta stare de fapt a rublei rusecti faces

sa se Inteleaga deprecierea ei pe pietile comerciale, fapt pen-

tru care toata lumea o evalua sub cei 4 lei, curs decretat
oficial In Romania. In fata acestei stari de fapt este explicabila i agitatia ce cuprinsese Intreg comertul i clasele pro-

ductive ale tarii romaneti, agitatie ce se oglindete i in


presa cotidiand depe vremuri, care accentuiaza imperioasa
necesitate de a se sfari cu rubla ca mijloc de circulatie
legala, care pagubea prin nesiguranta cursului ei, toate transactiunile i activitatea economics a tarn romaneti 1).

Dupa calculele Ministrului de finante depe vremuri,

pierderea rublei fata de our era la 1879 de 171/2 %. Socotita

rubla la cursul Londrei de 3,30, la o circulatie de:


20.000.000 ruble argint, era o paguba de lei 3.500.000
30.000.000
40.000.000
50.000.000

5.000.000
7.000.000
8.000.000

1) In anexa Nr. 1 dam o eerie de articole extrase din presa contemporana pri-

vitoare la neajunsurile creiate circulatiei de rubla ruseasca.

www.dacoromanica.ro

100

C. I. BAICOIANU

Toata lumea fiind convinsa de greutatile pe cari le creiase rubla circulatiei monetare, problema care se punea era
ca solutionarea crizei economice i financiare creiata de rubla

sa se faca In conditiuni cat mai putin pagubitoare pentru


cassele Statului detentoare a unei cantitati de ruble evaluate la 25.000.000 lei, ca i a particularilor cari detineau
restul rublelor din Cara.

Asupra acestui punct toata lumea cazuse de acord, ca


conversiunea rublelor In monad de 5 lei era solutiunea
de moment cea mai favorabila. Acesteia trebuia sa-i urmeze
apoi decretarea demonetizarii, dela care se atepta sfaritul
crizei monetare, provocata de rubla ramasa de trista amintire.
* * *

Legea din 1879 pentru baterea monetei de 5 lei pentru


suma de 24 mil. lei, a fost primul Inceput a unei masuri
practice de solutionare a problemei 1).
1) Dam in extenso In randurile de mai jos expunerea de motive relativa.
la aceasta lege a Ministrului de finante, raportul prezentat Camerei de P. S.
Aurelian, gi proectul de lege pentru baterea monetei de 5 lei. In anexa Nr. 2
dam desbaterile parlamentare ce au avut loc cu acest prilej.
EXPUNERE DE MOTIVE
la proiectul de lege pentru baterea de 24 milioane moneta de argint de 5 lel

0 criza monetara, de o natura cu totul deosebit5 bantue Cara. Remediul


pentru a o inlatura e cu atat mai greu de aflat, cu cat ne lipsesc date pozitive
gi certe asupra circulatiunii monetare din tara.
Numai prin inductiuni putem sEt ne facem o ideie si aceea vaga 5i nesigura,

de cantitatea monetei ce circula la noi Inainte de criza actual& 5i ce circula


astAzi, In mijlocul crizei.
Presupunerile in aceasta privintA se fac pe un camp foarte intins. Ele oscileaza Intro 100 gi 200 milioane lei. Avand in vedere putinatatea transactiunilor
comerciale la noi, aces opiniune se pare mai apropiatti. de adevar, care fixeaza
cantitatea monetei In Romania la 100 milioane, sau la 20 lei pe cap.
A calcula Ins& pe cifre dubioase gi nesigure pentru a ajunge la un rezultat
cart, este totdeauna o greutate foarte mare, mai ales cand a vorba de a rezolva
chestiuni practice, precum e cea prezentA.
SA stabilim mai Intaiu faptele.

In 1887 s'a introdus In Romania in parte, sistemul monetar adoptat in


State le din Uniunea Latina. Francul sub denumire de leu a devenit de atunci
moneta legala.

Eram naturalmente condugi la aceasta prin natura chiar a comertului


nostru, care e mai ales cu Occidentul european.

www.dacoromanica.ro

Planfa VIII

theaatiewgi,r4.`.11,.,

o.

s. rere

$$$$$$

I,

SSSSSS eel'
allele *tee
AeAllete. SSSSSSSSS

II

................. I
...... ..............
.....
............... ........

,
_

ZAracia modernft din Bucuresti este asezati langa magazinul de


1mbracAminte taraneasca.
(1932)

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877

101

In virtutea acestei legi, Guvernul a fost autorizat sa bath


monete de 5 lei pana la 24 mil. lei. Greutatea, titlul,, diametrul i toleranta, au fost admise acelea ale tarilor Uniunii
Prin adoptarea sistemului monetar al Uniunii Latine, se limiteaz& numai
emisiunea monetei de argint divizionara la 0 franci pe cap (art. 9 al conventiunii

monetare) sau pe o populatiune de 5 milioane de suflete, la o valoare de 30


milioane lei, avand facultatea nelimitata de a fabrica moneta de aur de orice
valoare gi moneta de argint In bucati de 5 lei (monnaie d'appoint).
Diferenta Intro moneta de argint de 5 lei pi aceea divizionara de 2, 1 pi
1/2 Iei repede In titlul for deosebit, care la cea Intaiu este de 900 miimi cu o
tolerant& de 2/1000, pe cand la cea din urm& ea este de 835 miimi cu o toleranta

de 3/1000. Aceasta este pi cauza pentru care leul romanesc nu corespunde cu


francul francez, fiindc& acesta este reprezentat prin moneta de argint zis&
d'appoint, iar leul prin moneta divizionara ceeace face o diferent& de 7,222 %.
Astfel dar Inainte de 1877, Romania poseda:

a) Pentru transactiunile sale interioare de putina importanta, moneta


sa proprie national& In suma de 29.400.000 lei gi anume:
25.400.000 Iei in monet& divizionara, de argint de 2, 1 pi 1/2 lei.
4.000.000 a a
de bronz de 10, 5, 2 ffi 1 ban.
*

b) Pentru transactiunile mai Insemnate din launtru pi pentru cele din


afara: diverse monete de aur
napoleoni, lire otomane pi galbeni pentru
sum. de 70 milioane lei, dm& fix &m cantitatea monetei In Romania la 100
milioane lei. Acest aur provenea, din un stock permanent de aur in tara,
pi din aurul importat prin Imprumuturile extern pi prin exportatiunea productelor agricole. Mai mult ca Incercare s'au bittut bucati de 20 lei de aur nationali in suma de lei 400.000 cari au disparut iute din circulatiune.
Aurul pi argintul au lost considerate un timp foarte Indelungat, ca avand
amandoi Intr'un mod egal caracterul de masuratori legali al celorlalte valori.
Relatiunea de pret ale acestor (Iota metals pretdoase, a suferit din diferite
cauze, oscilatiuni In decursul secolilor, Ins& numai In a doua jumatate a secolului

nostru, deprecierea argintului In fata aurului a fost decisiva, ; iar pretul argintului sc&zand pi devenind nesigur, aurul s'a recunoscut ca un masurator mai
constant.
Cauzele sunt mai multe, cari au produs aceasta adevarat& revolutiune
monetark In a carui cerc este Invaluita astazi toat& Europa culta, aci dupa
cum zice Ministrul norvegian Broch: 4( Aurul raspunde singur trebuintelor
unei circulatiuni active pi unei civilizatiuni fnaintate pi a devenit moneta tuturor
popoarelor can progreseaza, pe ca,nd argintul ramane moneta popoarelor Inapoiate sau stationare a. Descoperiri de mine nou& pi bogate de argint In America
au depreciat mult valoarea argintului. Nu mai putin au contribuit la aceasta
calitatile superioare ale aurului, care Intro altele sunt ca, se transporteaza
mai upor dealt argintul, atat din cauza valorii dela 1 la 18, cat pi din cauza
volumului dela 1 la 30 pi c& se uzeaza, mai greu cleat argintul. Etalonul aur
s'a stabilit Intr'un mod cu totul decisiv, prin adoptarea lui legal& de c &tre Anglia

mai Intaiu, de catre Germania mai In urmk prin adoptarea lui de fapt de catre
statele Uniunii Latine (Francis, Italia, Belgia, Switzera). Germania mai ales a

www.dacoromanica.ro

102

C. I. BAICOIANU

Latine i anume: greutatea 25 gr., toleranta 0,003, titlul


0,900, toleranta 0,002 ci diametrul 37 mm.

Visul de odinioard de a afirma suveranitatea nationals

exercitat o influent& decisivA asupra deprecierii argintului, nu numai prin


vanzarile argintului sau, dar gi prin un stock Insemnat de argint In rezerva,
pe care-1 poate arunca pe pietele monetare In momentul pe care-1 va socoti
mai favorabil pentru dansa gi care stoc corespunde trebuintelor de argint,
ce au Indiile pentru doi ani.
Raportul dintre pretul aurului gi cel al argintului a fost:
Dela 1526 la 1575
*

1604 s 1685
1687 o 1800
1801 * 1850
1851 * 1866
1867 * 1872

de 11,30 gi 11,68
*

*
*
*
I)

12,60 gi
14,97 gi
15,60 i
15,46 gi
15,57 gi

15,10
15,42
15,83
15,41
15,63

La 1873 raportul era de 15,92 la 1874 de 16,17


la 1875 de 16,68 la
la 1878 de 17,90. In Iulie 1876 raportul se
la 1877 de 17,01
urcase la 20,17; in a doua jumatate a lunei Ianuarie 1879 el era de 19,03.
Astazi dar cu un kilogram de aur se cumpa.ra 19 kilograme de argint, pe
cand pela Inceputul secolului se cumpara 15,60.
1876 de 17,84

Aceasta este gi cauza pentru care monetele de argint din diferite state
nu se compare Intre dansele numai ca argint, ci se pun gi In relatiune cu pretul
aurului gi acesta dup& cursul Londrei, actualmente piata cea mare a lumei
pentru aur 5i argint. Cu alts cuvinte, argintul devine din ce In ce mai mult o
marfa, supusa unei depreciatiuni continue 5i certe, pe cand aurul se impune
In acelag mod mAsurAtor legal al Insugi argintului.

Cu toate ca dupa legea monetara romans, etalonul legal stabilit In Romania era acel de argint, putem zice c& Inaintea razboiului etalonul uzitat fn
tara era cel de aur, cu o circulatiune de 1/4 in moneta divizionara nationals 5i
de 3/4 in moneta de aur, reprezentata prin tipul bucatilor de 20 franci. Celelalte
monete de aur, fie ele lire otomane, galbeni sau imperiali, In cantitAti masurate,
se regulau dupe bucata de 20 franci.
Masurile luate de legea monetara In contra monetelor de argint straine,
cari nu apartineau Uniunii Monetare Latine, au avut de scop expulsiunea for
din Statul roman, scop care a fost pe deplin atins.
La not s'a Intamplat ca In Norvegia, unde precum zice Invatatul Broch,
* etalonul unit de aur s'a introdus cu ugurinta, gratie unui curs fortat dat bucAtilor de aur straine gi pentru ca suma metalului circulant de care are nevoie
tara, e putin considerabila *.
Rezbelul din urrna a turburat de tot acest echilibru, atat de natural pi de
ugor stabilit, atat de salutar pentru o tara, care este in contact zilnic gi direct
cu Europa occidentals.
Inainte de a isbucnl, razboiul se presimtea $i -5i exercita influenta asupra
starii economics a popoarelor. In asemenea imprejurari termomentul cel mai
fin al situatiunii era starea pietei monetare.

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877

103

prin baterea de monete cu efigia Domnitorului i care la


1867 fusese contestat, se realizeaza de data aceasta.
Art. 3 glasuiete ca moneta de argint de 5 lei, va purta
Nesiguranta In care se afla Europa In 1876 din cauza chestiunii orientale,
care din zi In zi devenee, mai arzatoare, siguratatea, ca Romania va avea
ea intaiu a suferl de isbucnirea unui razbolu, relele recolte succesive, de cari
tare era bantuita, dificultatile eu cari awe, a se lupta tezaurul public,
toate acestea produsese o stagnatiune general& a comertului, nemaipomenita
Inc& ei care se manifesta mai ales Intr 'o lipsit aparent& de numerar.
Romania are cu Occidentul un bilant pasiv. Inaintea razboiului, ea a platit nu \
numai importul sau ei anuiatile datoriei de Stat, ci ea fu silita, viitorul fiind
cu totul necunoscut, sa se supue la o lichidare generals,. Strainatatea cerea
plata tuturor datoriilor comerciale lichide In remise asupra ei, ceeace echivala
cu plata in numerar ei aceast& plat& la randul ei necesita exportul din tars, a
numerarului care atunci era compus mai ales din aur. Tot deodata Ins& acest
export de monet& pica intr'un timp In care din cauza razboiului iminent, orice
transactiune se oprise, iar numerarul ce se mai afla In tars, se ascundea. Transactiunile neexistand, moneta nu putea circula, ea ramane stagnata, ca ei transactiunile insttei ; iar publicul simtea aceasta stare de lucruri inteo lipsa de numerar aparenta, fiindc& transactiunile comerciale nule necesitau moneta,
apasatoare, pentruca nevoile zilnice cereau moneta, care nu avea putinta de a
reveni In circulatiune din cauza lipsei de transactiuni.
Atunci s'au treat biletele ipotecare In sum& de 26 milioane lei. Ele erau
destinate a facilita circulatiune ei a face sa, disparit lipsa de moneta. Insa Inainte

de a pune un singur bilet ipotecar in circulatiune, razboiul isbucnise ei criza


era terminata. Temerile cari Inainte de furtuna Bunt totdeauna mai mari, se
alinase ei razboiul chiar aduse dupe, sine, nu transactiunile mari internationals
de mai Inainte, dar totupi afaceri de o important& oarecare, mai ales In jurul
centrurilor de operatiuni ale armatelor.
Pentru a da celor ce preced o mai mare claritate, e destul a reaminti aci
datele. Isbucnirea razboiului a avut loc la Inceputul lui Aprilie 1877. Legea
pentru emisiunea biletelor ipotecare s'a promulgat In 10/22 Iunie 1877. Intaia
emisiune a biletelor ipotecare de 1.375.000 lei a avut loc In 1/13 Iunie In 10/22
Iunie 1878, un an dupa promulgarea legii.
Starea de lucruri creata prin razboiu, a tras dupa sine cu Incetul ei pe nesimtite o noun criza, monetara, care-9i are fnceputul In timpul Intaiei emisiuni
a biletelor ipotecare, dar despre cari nu ne-am dat cont, decat, tend am Post
pe deplin intrati intea,nsa. Aceast& criza s'a manifestat prin un agio ueor dintre
argint ei aur on de cate on era vorba de a face vreo plat& In strainatate.
Intrand trupele ruseeti In Romania, s'au nascut dela sine transactiuni
intre dansele ei populatiunea local5,. Rueii nu puteau uza de alts monetk decat
de aceea ce posedau. La Inceput armata aceasta plates tot In aur. Cu incetul
aurul deveni Ins& mai rar, cad el era de trebuinta Guvernului rus pentru a plati
strainatatea. Atunci incepu tars a fi inundat& de ruble. Teama, ca In urma rublei
de argint, sit nu vie rubla de hartie, a determinat pe Guvern, in unire cu Perlamentul, sit dea monetei ruseeti de argint un curs legal, in Romania. Legea din

www.dacoromanica.ro

C. I. BAIcoiAml

104

pe o parte efigia Domnitorului, iar pe cealalta parte armele


tarii i indicaida valorii. Mai dispune legea in art. 4, ca trei
luni din ziva cand se va constata printr'un proces-verbal
10 Mai 1877, fixeazb. valoarea rublei de argint la 4 lei, a buciltilor de 1/2 rublts
la 2 lei, a bucatilor de 1/4 rubln. la 1 leu, a bucatilor de 20, 15 titi 10 copeici la
40, 30 Iii 20 bani. In Iunie 1877, Consiliul de Mini0r1, cu aprobarea domneasca
a fixat cursul jumatatii de imperial la 20 lei 60 bani.

Cursurile anterioare ale acestor monete erau jumatatea imperialului 20


lei 40 bani, mai jos decat valoarea lui real., care e de 20 lei 58 bani, rubla 3 lei
70 bani, 1/2 rubla 1 leu 85 bani, 1/4 rubla 92 bani. Bilonul rusesc era exclus
din curs.
Masura luata de Guvern era inevitabil., in mijlocul frama,ntarii razboiului
0 daca rubla de argint ne-a creat o dificultate, rubla de hartie ar fi adus paste
tar& o adevarata calamitate. Masura insa era considerata chiar de atunci ca
temporara, ca,ci legea prevedea cursurile mentionate numai 41 dela promulgarea
legii pan& la noui dispozitiuni, cari vor face obiectul unui decret domnesc *.
Rub la de argint, ca moneta de argint, valoreaz& dupa diferiti ani, carora
apartine f}i chip& tariful biroului de schimb al banariei din Paris, Intre 3 franci
92 centime i 3 franci 97 centime. Astfel dar, ca moneta de argint, ea nu a fost
taxata. prea sus. Diferenta e dela 2,05% la 0,51 %. Nu trebuie insa sa uitam ca
argintul fiind astazi In parte o marfa, cel putin pentru Occidentul european 0
toate tarile ce Bunt In legatur& cu dansul, pretul lui se pune in raport cu aurul,
adevaratul masurator al valorilor. In acea.sta privire rubla de argint Et. In disproportie cu valoarea aurului, caci ea nu valoreaza decat 3 franci 30 centime, pan&
la 3 franci 33 centime, ceeace da o diferenta de 22,33% la 20,30%.
Aceasta situatiune, rezultat inevitabil al razboiului, care nicaeri nu trece
fara a cauza pierderi, a tras dupa sine urmarile sale inevitabile.
Aurul, reprezentat prin bucata de 20 franci a Uniunii Monetare, nu mai
era masuratorul legal al valorilor, ci argintul, reprezentat prin rubla de argint,
primita drept o valoare nominal. de 4 lei ; i din acel moment Romania iesi
din echilibrul monetar, ce 0-1 crease prin chiar natura lucrurilor f}i intra In
realitate in etalonul de argint, reprezentat prin o moneta de o valoare flotanta.
S'a zis mai sus, ca. rubla de argint are o valoare flotanta. Cauzele aunt simple.

Rublele nu au, ca bucatile de 5 franci un aliagiu 0 o greutate constant& 0 nu


se retrag spre a merge la refonta, cand au o usura determinata. Rublele cari
circula astazi reprezint& o multitudine de aliagiuri i de greuta,i4.
Pentru a da numai o idea despre aceasta, voi amintl din 67 ani greutatea
rublelor a 28 ani:

Greutate a
25 ruble

Greutatea
unei ruble

506 grame

20,24 grame

509
510

511

20,36
20,40
20,44

*
ir

Milesimul
1811,
1813,
1812,
1815,

www.dacoromanica.ro

1817
1814, 1830
1823, 1824
1816, 1818

INLATURARE k GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877

105

al Consiliului de minitri ea a intrat in cassa Statului suma


de 5.000.000 lei din noua moneta, monetele de argint diferind
de acelea ale Uniunii Latine, nu se vor mai primi de cassele
Greutate a
25 ruble

Greutatea
unei ruble

Milesimul

512 grame

20,48 grame

513
514
515
516
517
518

20,52
20,56
20,60
20,64
20,68
20,72

1819, 1829
1828, 1831, 1841

*
*

*
*

*
*

*
o
*

1822

1840, 1842
1834, 1844, 1846
1843, 1852, 1876, 1877

1872, 1878

E ugor de inteles, ca greutatea mai mare merge man& in mans cu deteriorarea aliagiului.

Rublele din timpul Ecaterinei II (1762 -1798) au greuttiti de 239.948


grame cu titlul de 750, de 23,955 grame cu titlul de 757, de 17,799 grame cu
titlul de 743. Rublele dela 1810 au o greutate de 20,7315 grame cu un titlu de
868,1/18 gi de 20,725 grame cu titlul de 870. Rublele din 1830 au o greutate
de 24.800 grame cu un titlu de 878, cele din 1833 o greutate de 21.000 grame
cu un titlu de 874. Rublele din 1878 s'au aflat In greutate de 20,511 grame cu
titlul de 865.
Aceste diferente trag dupe sine o nesigurantit in privirea valorii reale a
argintului continut In ruble, nesiguranta, care se exprima prin o scadere mai
mare de cat e necesar, In rata aurului. Cu alte cuvinte: o suma oarecare de bucati
de argint de 5 franci Bunt mai lesne gi mai cu bun pret primite decat o cantitate
echivalenta cu ruble de argint. Mai mult Inca, rublele cari circula astazi, In
majoritatea lor, nu reprezinta bucatile cele mai bune, nici In privirea aliagiului,
nici in privirea greutatii, caci bucatile cele mai bune se retrag cu iuteala din
comert pentru a se preface In bucati inferioare. Astfel vedem circulitnd In canMAO insemnate ruble de argint, cari dateaza de un secol, ruble de argint cari
prin usual, (gtergere) au pierdut o cantitate atat de insemnata de argint, !neat
una suta ruble de aceasta categorie nu mai tontine astazi atat argint, cat contineau ele and iegise din blinaria imperials ruse gi prin urmare nu mai poate
reprezenta valoarea a una sutit ruble, ci mai putin.
Daraverile armatei rusegti, earl se plateau toate in ruble de argint gi platile
ce Romania trebuia sa efectueze in Occident In moneta de aur, favorizara foarte

mult importatiunea argintului, In forma rublelor gi exportatiunea aurului,


gi aceasta cu atat mai mult, cu cat In Rusia prin cursul fortat al rublelor de
}Artie, argintul e in scadere catre hartie, care e singurul mijloc de plata legala.
Dintaiu incepura a disparea napoleonii, pe urma lirele otomane, In urma
chiar imperialii rusegti. Numai o parte din tarn, Moldova de Nord, a mai ramas
cu galbeni, cari din cauza gilurilor gi a deteriorarii lor, nu pot iegi afara din cercul
restrans unde se intorc, spre paguba productiunii agricole gi cagtigul bancherilor locali.

www.dacoromanica.ro

108

C. I. BAICOIANU

Statului. S'a decretat dar camp liber circulatiunii monetelor


Uniunii Latine i s'au demonetizat toate celelalte monete, In
consecinta i rubla, care nu mai avea curs legal In Romania.
E greu a estima cantitatea rublelor introduse in tar& prin situatiunea
creata de razboiu. Ea se evalueaza la 40, 50 Eji chiar 100 milioane lei. E cert !ma,
ca aurul ielind continuu, rublele s'au aglomerat inteun stock metalic insemnat,

care are de rezultat ca In tarn se afla mai multa moneta decat inainte, Ins& o
moneta statatoare, care nu se misca, pe care nimeni nu o poate milca din loc,
si care din contra tinde a se inmultl, caci oriunde se ivegte aurul, ea-1 inlocuegte,
exportandu-1 in strainatate.
Ceeace este necontestat consta in aceasta ca tezaurul public (cassele Statului
si Casa de Depuneri si Consemnatiuni) poseda 24.1/2 milioane de lei In ruble de
argint.
AvAnd In vedere moneta divizionara nationals de argint si bronz, precum

si biletele ipotecare, cari amandoua trebuie sa reprezinte un minimum de 35


milioane, suntem condugi a crede, cli rublele cari circula astazi in Romania
nu se suie dead la o valoare de mult 40 milioane.
Aceasta cantitate mare de moneta de argint ruseasca de o valoare flotanta,
care nu se poste scurge in Occident din cauza Iipsei de legaturi cu legile si uzantele

lui monetare, care nu se poate scurge nici in extremul Orient asiatic, fiindca
acesta sta gi el sub influents monetei Occidentului european, formeaza un stock
nestramutat de moneta, cu un caracter de imutabilitate, contrariu caracterului
ce trebuie sa aiba moneta. Acest stock echivaleaza unei hartii metalice, neapta
pentru transactiunile internationals.
Faptul acesta ar fi in sine chiar suficient pentru a produce o perturbatiune,
care trebuie sa devie intensive, fiindcb, ea atinge pe Stat, ca si pe fiecare particular, dela cel mai bogat, pans la cel mai sarac. Fiecare se asteapta la un desnoclamant, fiecare simte ca cine posed& rubla ruseasca va fi expus la o pierdere,
fiecare cauta s& nu fie victima acestei pierderi.
Rezultatul acestei stari de lucruri este:

1. Ca moneta divizionara de argint nationals, a inceput stt dispara, nu


trecand hotarele, precum se crede, ci ascunzandu-se de acei cari neputand pune
banii for la o parte In aur, fi pun in acea moneta de argint despre care stiu pozitiv,
ca nu va fi expusA, la o demonetizare.
2. Ca biletele ipotecare, destinate prin chiar natura for de a circula numai

in tare, sporind numerarul pentru transactiunile interne, a activat exportul


aurului si nefiind expuse la o depreciere eventuala, au ajuns Ca si moneta divizionara national& de argint a fi preferate argintului rusesc.
3. Ca s'a stabilit intro aur de o parte Qi argint si biletele ipotecare de alta
parte, un agio, care dela 2 % a crescut la 7 % gi care astazi pentru sume mai maxi
e chiar incalculabil sau imposibil, caci afara de aurul care s'a ascuns, restul a
iesit din tar& pi exist& pentru comert in sume foarte restranse.
Ne aflam deci in fata unui numerar ce posedam, dar cu care nu putem lucra
In strainatate. Avem situatiunea inverse, ce exista inaintea razboiului. Atunci
era o lips& aparenta a numerarului, care apasa piata gi care corespundea unei
stagnatiuni totals a afacerilor. Circulatiunea sangelui in corp era pentru un

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATTLOR MONETARE DE DUPA 1877

107

Dupe propunerea lui Kogalniceanu, Parlamentul a apro-

bat ca moneta de 5 lei sa se bath in tard la o monetarie


ad-hoc creiath in acest stop 1).

moment suspendata. Astazi exista un numerar, insa el este in cea mai mare
parte in ruble, In fata unei stagnatiuni de afaceri destul de mare. Neputandu-se
desface de aceste ruble, ele apas& cu toata puterea greutatii for finantele Orli
gi fat orice miscare de nu imposibila, dar eu totul anevoioasa. Rezultatul este
acelas ca $i cand n'am avea acest numerar, fiindca Intrebuintarea lui e costisitoare.

Remediul e greu de aflat:


1. Fiindca diferenta Intre rubla de argint si aurul este astazi de 17.1/2%
calculand rubla la Londra drept 3 lei 30 bani;
2. Fiindca orice scadere a rublelor corespunde unei pierderi echivalente
din avutia tarii;
3. Fiindca suntem pusi In imposibilitate de a evalua inteun mod precis
aceasta pierdere;
4. Fiindca din cauza lipsei de transactiuni comerciale in monetele de fats
si din cauza departarii noastre de centrurile marl monetare ale Occidentului,
dificultatile de a iesi din o situatiune grea si complicate crest si mai mult;
5. Fiindca solutiunea nu poate fi de a ramanea cu ruble de argint scazute
in tarn, ci de a le revedea Inlocuite cu aur;
6. Fiindcii a Post mai usor a intra intro situatiune defavorabila, decat a
iesi dinteansa, trebuind create avantage opuse, cari totdeauna aunt costisitoare.

Pierderea rublei In contra aurului, astazi de minimum 17.1/% va fi:


Pentru 20 milioane ruble argint 3.1/2 milioane lei
*
*

30
40

5.1/4

In momentul actual nu ne putem preocupa de demonetizarea imediat& a


rublelor, acesta nu poate fi un remediu de adus situatiunii. $i nu putem sa nu
avem In vedere pierderile ce vor suferi tezaurul public gi publicul, reprezentat
aci mai ales prin agricultori si negutgitori.
Pentru Stat scaderea rublelor se transform& In o cheltuiala, a tezaurului
public, care necesarmente este a se Inscrie In randul cheltuelilor de razboiu. Pentru

public ea este o pierdere sau de venit, sau de capital.


In amandoua cazurile trebuie cautate mijloacele cele mai proprii pentru a
face aceste pierderi cat mai mici, cat mai putin simtitoare. Ori si care masura
se va lua, o sdruncinare e inevitabila. Aceasta sdruncinare trebuie s& fie alinata,
cat se poate mai egal impartittl asupra tuturora si s& ne duct], pe cai, care s&
ne fereasca a intrit intr'o nouil situatiune periculoasa, aceea a valutei de hartie.
Mijlocul care mai Intaiu se prezinta dinaintea fiecaruia este scaderea rublei,
pans la acel punct, de unde nu numai ca va fi avantajos de a le exporta intro-

duand aurul.
1) Este regretabil ca pane astazi nu avem Inca o lucrare asupra monetariei romanesti. Problem a ramane rezervata cercetarilor viitoare.

www.dacoromanica.ro

108

C. I. BAICOIANIJ

Consequent acestei hotariri, Ministrul de finante care intrase in legaturi cu monetaria Statului belgian din Bruxelles,

procedeaza la facerea studiilor monetare a unei banarii la


Sa ne dam cont de aceasta opergiune.
Dm& s'ar admits o scadere treptata ca mijlocu de intrebuintat, rublele
tot vor intra si aurul tot va iesi i starea de astazi va ramane, pan& ce se va
Iua masura din urma, pans ce scaderea definitive va fi pronuntata. Acest mijloc

trebuie dar inlaturat.


Luand ca unicul si singurul remediu al situatiunii, masura radical& de
scadere, pana la limita necesara de expulsiune a rublei, s'ar produce o neegalitate

de pierderi In public, dupa cum fiecare se va afla cu ruble mai multe sau mai
putine in buzunar In momentul cand masura va fi pronuntata de Guvern,
s'ar produce deodata si Intr'un singur moment intreaga pierdere, ce este reprezentata prin diferenta dintre pretul aurului si al argintului, sau 1/5 din ceeace
fiecare poseda,
s'ar cauza o cheltuiala insemnata tezaurului public, care
trebuie evaluate la un minimum de 5 milioane. Cine ar suferi mai putin ar fi
bancherii, can prin stiinta ce au despre operatiunile banesti, prin prevederea
nedeslipita de negotul lor, prin Insasi natura comertului lor, Bunt condusi a
opera astfel, ca rublele de argint sa treaca prin cassele lor numai ca un ram, pe
care-1 raspandesc in public, fare a fi inundati de el.
E necesar dara sit mai descoperim alte mijloace, care sa mearga, man& In
man& cu masura de scadere a rublelor si care sa fie menite s aline lovitura.
Rubla In Europa orientalil scade din zi In zi, iar etalonul de aur is In acela
timp mai multa radacina i cats a se introduce chiar in extremul Orient, In Indii
si In China.
Pe cursul de 4 lei rublele nu pot reintra In Rusia fiind oprite de rublele de
hartie si nu se pot vinde In Occident, caci reprezinta o valoare fictiva, departata
de realitate. Ele trebuie deci distruse, daca voim s& salaam de d.nsele. Altfel
vor ramanea in Romania, ca $i galbenii gauriti In Moldova.
Aceasta criza monetary e pentru viitorul Romaniei de o gravitate incalculabila din dou& cauze:
1. Dace ciuma se va lati In Rusia si o panics general& va cuprinde Europa,
hartia monetary ruseasca se va respinge de Occident ca mijlocul eel mai propriu
de contagiune $i o criza monetary se va desfasura, care va cuprinde fn cercul
sau toate statele, care prin Imprejurari date, se vor afla cu o valuta oarecare
ruseasca la d.nsele.
2. Imprejurari analoage, ca acelea ale Austriei, ale Italiei sau ale StatelorUnite ale Americei, pot Impinge Romania din cauza rublelor de argint stagnate,
spre valuta de hartie, din care se va putea mai greu descurca decat .Statele
mentionate si care vor face sa suporte pierderi anuale lnsemnate In transactiunile comerciale.
Pentru a ies1 din aceasta situatiune Romania trebuie numaidecat sa reintre
In Uniunea Monetary Latina si In etalonul ei aur, prin o eerie de masuri, unele
atat de necesare ca c}i celelalte.
Aceste ma.suri aunt:
1. Scaderea cursului rublei.

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877

109

Bucureti, careia, urma s i se Incredinteze baterea monetelor

de argint i de aur, necesare circulatiunii noastre. Cu toate


acestea, banaria proiectata nu a putut lucre in conditiunile
Cursul Londrei fiind intre 3,25 gi 3,30 contend transportul gi cagtigul
eventual ce bancherii aunt obignuiti a preleva, m&sura de repulsiune energicit
ce s'ar prezenta In contra ruble!, ar fi saderea ei la 3 lei 50 ban!. Pierderea ar
f! de 12.1/2%.
Aceast& scadere se pare prea violentit, caci rublele se pot exporta In Bulgaria, unde au un curs de 3 lei 88 ban!. Scaderea decretat& s'a oprit la 3 lei
70 ban!, pretul ce-1 aveau rublele inainte de razboiu.
Saderea ins& trebuia decretat& deodatit gi inteo zi hotarIta, pentru a nu
da loc la diferite speculatiuni.
Prin aceastit scadere publicul cu 16.1/2 milioane, va suferl o pierdere de
1.838.500 lei, care micgorat& va face pierderea general& mai putin simtia.
2. A doua masura de luat este, cit Statul care posed& pe cat credem 3/4
a rublelor aflate in tarit, s& le transforme In bucitti de argint de 5 franci.

Aceasta este puntea pe care Romania va scapa de ruble gi va intra in


Uniunea Monetar& LatinA.

State le conventiunii latine au renuntat In adevar, intr'un mod provizoriu,


Ia beneficiul ce-1 aveau de a bate bucati de argint de 5 franci.
Aceast& deciziune a introdus In aceste State o circulatiune proprie In bucat! de argint de 5 franci gi statele cari intr& in Uniunea MonetarA au dreptul
de a veni cu un contingent propriu de argint In bucati de 5 franc!.
State le Uniunii Latine au fabricat cu Incepere dela 1865 bucati de 5 franci

in urmtitoarele cantiati:
5.061.970.720 franc!, Franta
495.679.210
523.687.770

Belgia

Italia

Greciei i s'a acordat cand a intrat in aceast& Uniune monetara, dreptul


de a fabric& bucati de 5 franci pentru sums de 8.1/2 milioane lei, sau 5,66 pe cap,
socotindu-se populatiunea Ia 1.1/2 milioane locuitori.

Romania ar putea dar, declarand intrarea ei in Uniunea Monetara Latina,


bate buchti de fr. 5 pentru 24,1/2 milioane lei, caci aceasta ar face numai 4,90
pe cap, aproape jumatate mai putin decat proportiunea acordata Greciei.
Aceasta m&sura ar ave& urmatoarele rezultate:
a) A nu sporl argintul ce circulit az! In tare.
b) Conversiunea rublelor in bucati de 5 franci nu poate costa pe Stat scump.
c) Pierderea ce ar suferi tezaurul public gi particularii ar fi deci mai mica
decat de 7,1/2.
d) A avea In tar& o monet& de argint cu caracter international, care se va
preface cu Incetul In monet& de aur prin mijlocul transactiunilor comerciale,
putandu-se scurge chiar In extremul Orient ca toate bucatile de 5 franci.
Transformarea rublelor ce posed& Statul In bucati de 5 franci, trebuie eh
se fad), cu destul& iuteala, pentru ca s& nu se produc& o alt& stare de suferintit
prin o pozitiune ambarasat& a tezaurului public.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

110

sperate. Tata ce ne spune in aceasta privinta Ministrul


de finante D. Sturza:
Cand am intrat in Ministerul de Final*, chestiunea
rublelor fiMd atunci la ordinea zilei, cel dintaiu lucru pe
3. A treia masurA este demonetizarea monetei de argint rusesti, IndatA
ce vom avea moneta noastrA, proprie de 5 lei.
Prin aceste masuri vom intra cu pasi decisivi In situatiunea In care eram
fnaintea razboiului, In adevar suferind pagube, dar pagube inevitabile, on si ce
si on si cum am fi facut in timpurile grele, ce am percurs. Astfel ne vom afla
iesiti din criza monetary In care ne aflam astazi, cu Inceputul primaverii, cand
se va efectua exportul sub imperiul de aur, iar nu at rublelor de argint. Astfel
criza monetary Isi va lua sfarsitul ei, Inainte de a se Incheia anul 1879.
Ministru finantelor, D. Sturdza
Bucuresti, 18/30 Ianuarie 1879.

R A P O RT
asupra proiectului de lege pentru baterea monetei de argint In
bucatl de 5 lei noui

Domnilor Deputafi,

Proiectul de lege privitor la baterea monetei de argint de 5 lei, desbAtut


de cAtre sectiunile Camerii, a fost Inaintat In cercetarea Comitetului delegatilor
ales pentru acest sfarsit, compus din D-nii: I. Codrescu, Em. Costinescu, Pantazi
Ghica, Em. Protopopescu Pache, Margaritescu, D. I. Ghica si P. S. Aurelian.

Comitetul constituindu-se in ziva de 25 Ianuarie, a luat In cercetare mentionatul project si dupA discutiunile urmate a votat luarea sa In consideratiune,
votand In contra D-1 Em. Protopopescu Pache, delegatul sectiunii a IV-a, care
a respins luarea In consideratiune a proiectului, cu majoritate de 6 voturi contra
cinci.

DupA cum vA este cunoscut, D-lor Deputati, prin proiectul prezentat deliberatiunilor D-voastrA de chtre D-1 Ministru al finantelor, se cere a se da Guvernului

autorizare de a bate moneta de argint In bucati de 5 lei noui, pentru sums de


24 milioane lei. Aceasta moneta Intrucat priveste greutatea, titlul, diametrul
si toleranta, va fi conform cu cele admise de catre Uniunea Monetary Latina,
adica greutatea de 25 Brame cu toleranta de trei miimi ; titlul nouh sute miimi,
cu toleranta de dolly miimi; diametrul de 37 milimetri. Pe langA aceasta, Guvernul va fi autorizat sA fixeze, prin deciziune administrativA epoca dela
care dupa prima emisiune a monetei de 5 lei noui, monetele de argint diferite
de acelea ale Uniunii Monetary Latina, vor Inceta de a mai fi admise In cassele
Statului.
In desbaterea pe articole, articolul IntAiu al legii s'a modificat In modul
urmator:
Guvernul este autorizat a bate monety de argint In bucati de 5 lei noui,
pang la suma de 24 milioane lei noui.

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877

111

care 1-am facut a fost s ma informez ce pregatiri existau


la monetaria noastth ca sa se bath monete de argint. Pregatirile anterioare erau numai pentru a bate monad de arama.
Nefiind hotelul pregatit i montat pentru o batere mai conAceasta modificatiune s'a gasit necesara In urma observatiunilor facute de
mai multi membri din Comitetul delegatilor, ca cifra de 24 milioane ar fi poate
prea mare si ramane ca Guvernul, dup& consecintele ce emisiunea unei asemenea monete va avea, sa aprecieze la ce sum& sa se opreasca.
Articolele 2 gli 3 s'au admix fare nici o schimbare.
Articolul 4 s'a modificat precum urmeaza:
In termen de 3 luni din ziva cand se va constata prin Incheiere de procesverbal at Consiliului Minivtrilor ca a intrat In cassa Statului suma de 5 milioane
lei noui din noua moneta, monetele de argint, diferite de acele ale Uniunii Monetare Latine, nu se vor mai primi In cassele Statului.
Astfel dar economia acestui proiect de lege se reduce la trei puncte: baterea
de moneta de argint In sum& maxim& de 24 milioane lei noui, conformarea Intrucat privevte greutatea, toleranta, titlul i modul cu prescriptiunile conventiunii monetare latine tli demonetizarea monetelor de argint cari se vor deosebi
de acelea ale Uniunii Monetare.
Imprejurarile cari au silit pe Guvern sit aiba recurs la aceasta masura, Bunt
bine cunoscute de catre D-voastra. In anul 1877, dup& intrarea armatelor ruseti
In tare, cu voie fare voie, a trebuit sa intram In relatiuni de comert cu intendenta ruseasca, Insarcinata sa aprovizioneze armatele.
Catva timp armata ruseasca a efectuat platile In our i dace ar fi atarnat
de vointa noastrk negresit ca am fi stipulat ca Eji pe viitor O. se urmeze tot
astfel. Din nenorocire forta lucrurilor a fost mai puternica decat dorinta noastrk
Aurul devenind din ce In ce mai rar, furam nevoiti a primi drept plat& pentru
productele ce vindeam armatei rusevti monete de argint, adic6. ruble. La randul

sau Guvernul fate cu o situatiune impus& de Imprejurari, pentru a Inlatura


f3i Introducerea rublei de 'Artie, fu silit IA. propuie 13i sit dobandeasc& dela Adu-

narea Legiuitoare autorizarea de a da curs legal monetei ruse de argint gi de a


fixa valoarea rublei la 4 lei.
Cat a durat r &zboiul, rublele au continuat a intra In tar& i dup& terminarea
sa, speculantii folosindu-se de valoarea urcata a monetei de argint ruse, au continuat a versa In Romania cat s'a putut mai mare catatime de ruble. Guvernul

neputand eta indiferent fat& cu o situatiune atilt de Impovaratoare pentru


finantele tarii i pentru averea particularilor, decreta scaderea valoarei rublei
la 3 lei 70 bani, valoare pe care o avea rubla Inainte de razboi. Cu toata pierderea

ce va ocaziona aceast& masura, totu0 nu este deajuns pentru a scapa Cara de


ruble.

Dac& rubla ar fi posedat InsuOrile cari i-ar permite s& circule In diferitele

piete ale Europei, tot puteam spera ca am fi putut s& ne desfacem treptat,
cel putin de o parte din suma de ruble ce avem astazi In tara. Nu este Ins& ass.
Afar& de Rusia rubla nu circula nici Intro tara. Astfel fiind daca nu s'ar lua o
masura radical& care s& ne scape de aceast& moneta, masura de natura a ne expune la o pierdere cat se poate mai mica, este Invederat c& rublele ar ramane pe

www.dacoromanica.ro

112

C. I. BAICOIANU

siderabila de moneta in genere i de moneta de argint in


special, am venit la masura aceea pe care o propun de a se
bate moneta in strainatate. Bandria noastra cum este organizata astazi, nu poate sa bata bucati de 5 lei cleat 'Ana
pietele noastre timp Indelungat ei printr'aceasta chiar ne-ar pune In pozitiune
de a face oarecum parte din sistemul monetar rusesc. De bunk seama o asemenea situatie ar fi contrar& intereselor noastre.
Fat& cu aceast& situatiune, D-1 Ministru de finante propune ca Statul,
care posedk pe cat crede, trei patrimi a rublelor aflate In tars, ea le transforme
In bucatd de argint de 5 lei, care sit intruneasca toate conditiunile stipulate In
conventiunea Incheiat& Intre State le cari compun Uniunea MonetarA Latina.
Cu modul acesta vom scapa de ruble ei totodata vom intra In Uniunea Monetara. $i fiindca intrarea Romaniei In Uniunea Monetara Latin& este o chestiune
care ne intereseaza de aproape, vA cer voie, D-Ior Deputati, sa-i consacrez cateva
r &nduri.

Uniunea Monetara Latin& s'a format din anul 1865 Intre Franta, Belgia,
Italia ei Elvetia, in virtutea conventiunii promulgatA la 20 Iu lie 1866 ei care s'a
pus In lucrare dela 1 August 1866. Dela aceastA epocA a intrat ei Grecia in Uni-

unea Monetara, la 1868, in virtutea dreptului de accesiune rezervat prin articolul 12 al conventiunii. $tiu cA s'au fAcut lucrAri pentru intrarea tarii noastre
In aceastA Uniune, frisa Imprejurari de naturA politic& ne-au impiedecat. Totuei
not am adoptat In baterea monetei noastre divizionare sistemul admis de Uniune.

DupA cuprinsul conventiunii, State le de mai sus sunt constituite In stare


de Uniune In ceeace priveete greutatea, titlul, modelul ei cursul monetelor
for de aur el de argint. Monetele cari vor frisuei conditiunile specificate, vor
fi primite In cassele publice ale Statului contractant.
Articolul 9 al conventiunii 1ndatoreaza pe State le contractante a nu emite
piese de argint de 2 franci, de 50 centime ei de 20 centime decat pentru o valoare corespunzand cu 5 franci de locuitor. lntrucat priveete bucatile de monetA

de 5 franci, guvernele contractante sunt indatorate a nu mai fabrica nici a


IA% sA se fabrics decat In greutate de 25 grame, cu o tolerant& de 3 miimi, titlul
de 900 miimi cu toleranta douA miimi ei cu diametrul de 37 milimetri.

In vedere ca ei alte State vor mai intra In Uniune, articolul 12 al conventiunii stipuleaz& cA, dreptul de accesiune la conventiunea de fat& este rezervat

oricArui Stat, care ar priml obligatiunile cuprinse friteansa ei care ar adopta


sistemul monetar al Uniunii, In ceeace priveete monetele de aur ei argint.
Astfel dar, calea este deschisA ei nu vom mai intampina nici o dificultate
pentru a intra in Uniunea MonetarA pe data ce moneta noastrA va 11180 conditiunile cerute.
Una din consecintele intrArii noastre In Uniunea MonetarA Latina, ar fi ei
aceea a trecerii unei parti din moneta noastrA de argint In circulatiunea Statelor care compun Uniunea ei cu modul acesta s'ar neutraliza pana la oarecare
punct efectele de cari se tern aceia cari Bustin cil, ar trebui sA se bat& cat mai
putina monetA de argint.
Oricare ar fi pArerea cu privire la catatimea ei felul de monetA ce ar trebui
sA avem, cred ca nu trebuie sA pierdem din vedere ca de astadata ne aflam In

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877

113

la valoarea de lei 2.500.000 pe luny. Aceasta ar aduce o Intarziere mare in aplicarea legii, pentruca baterea total& ar dura

opt luni de zile.


Eu ma tem ea aceasta transformare durand opt luni,

fats cu o sum& de 24 milioane lei In ruble; a interesul comertului nostru reclamIt ca s& ne scapam de aceastA monetA. Intrebarea este: care ar fi mijlocul
cel mai practic pentru a ajunge la acest sfarait? D-1 Ministru de finante a crezut
cA, Inlocuirea rublelor cu moneth romAna, avand un caracter international ai
demonetizarea ruble' de argint indata ce vom avea monet& nationalk ar fi
mijloacele cele mai proprii.
Comitetul delegatilor a cercetat chestiunea cu toatA seriozitatea ce merit&
ai rezultatul la care a ajuns este primirea proiectului prezentat de D-1 Ministru
de finante cu modificatiunile Introduse la articolul 1 ai 4, modificatiuni cari
s'au primit ai de D-1 Ministru In urma discutiunii ce s'a urmat In aedintele Comitetului.
Raportor, P. S. Aurelian.
PROIECT DE LEGE
pentru

baterea monetei de argint to


baleful' de 5 lel noul

Art. 1.

Guvernul este autorizat a

bate monetA de argint In bucati de


5 lei noui, pentru suma de 24 mil.
lei noui.
Art. 2.

Greutatea, titlul, diame-

trul ai toleranta vor fi cele admise

pentru asemenea monete in Wile cari


au aderat la Uniunea Monetary Latin&
ai anume:

PROIECT DE LEGE

pentru baterea monetei de argint In

buall de 5 lel noul, modIfloat de Comitetul delegatilor

Art. 1. Guvernul este autorizat a


bate monetA de argint de 5 lei noui,
pan& la suma de 24 milioane lei noui.

Art. 2. Greutatea, titlul, diametrul ai toleranta vor fi cele admise


pentru asemenea monete In tarile cari

Greutatea 25 grame. Toleranta 3


miimi. Titlul 900 miimi. Toleranta

au aderat la Uniunea Monetary Latina ai anume:


Greutatea 25 grame. Toleranta 3
miimi. Titlul 900 miimi. Toleranta 2

douti miimi. Diametrul 37 mm.


Art. 3. Moneta de argint de 5 lei

miimi. Diametrul 37 milimetri.


Art. 3. Moneta de argint de 5 lei

va purta pe o parte efigia Domnitorului, tar pe cealalt& armele tarii cu

va purta pe o parte efigia Domnitorului, tar pe cealalta armele tarii cu

indicatiunea valoarei ai milesimul.


Art. 4.
Guvernul va fix& prin de-

indicatiunea valoarei ai milesimul.


Art. 4. In termen de 3 luni din
ziva cand se va constata, prin Incheerea
de proces-verbal al Consiliului Mini-

ciziune administrative epoca la care,


dup& prima emisiune a monetei de 5
lei, monetele de argint, diferite de

atrilor, cA a intrat In cassa Statului

acele ale Uniunii Monetare Latine, vor

suma de 5 milioane lei noui din moneta

Inceta de a mai fi admise in cassele

noun, monetele de argint, diferite de


acele ale Uniunii Monetare Latine, nu
se vor mai prim' In cassele Statului.

Statului.

Ministrul finantelor, D. Sturdza.

www.dacoromanica.ro

114

C. I. BAICOMNU

timp foarte Indelungat, sa nu fim expui la fluctuatiile la


cari poate fi expusa rubla care e la not In Cara; ma tern Inca

mai mult Ca, cu cursul de 3,70 lei, mai pot intra In Cara
Inca multe ruble. Ceeace le-a Impiedicat de a intra dela
scaderea for pand acum, a fost mai ales carantina care a
fost pusa pentru ciuma. Din momentul ce va Inceta ciuma
i va fi carantina ridicata, nu tim daca nu se va mai introduce In timp de opt luni.
Introducandu-se ruble Inca In Cara, o sa fim nevoid sa
le transformam tiii pe acestea noui Introduse. Atunci unde
mergem? Pe urma va mai fac atenti un lucru. Baterea monetei In strainatate la banaria din Bruxelles va dura 2 luni >.
TABELA MONE
batute 91 demonetizate dela

CAT $ I CAN D S'A BAT UT

Metalul t3i valoarea

monetei

s.

+,

Anul

Lei 20/
*
*
C

20

1870
1883
1884
1890
1906

100

50
25
12.50

Lei 5

i..

Lei 2

Jubiliari

1880
1881
1882
1883
1884
1885
1900
1906

..
ez

Bucati

1873
1881
1894
1900
1909
1910
1911
1912
1914
1915

Jubiliar

Valoarea

5.000
150.000
35.290
196.000
15.000
3.000
28.000
24.000
32.000
488.290

100.000
3.000.000
705.000
3.920.000
300.000
300.000
1.400.000
600.000
400.000
10.725.000

1.800.000
4.000.000
1.100.000
2.300.000
300.000
40.000
68.850
200.000
9.808.850

9.000.000
20.000.000
5.500.000
11.500.000
1.500.000
200.000
344.250
1.000.000
49.044.250

6.178.255
1.150.000
600.000
87.279
900.000
900.000
1.000.000
1.500.000
1.760.286
691.734
14.767.534

12.356.510
2.300.000
1.200.000
174.558
1.800.000
1.800.000
2.000.000
3.000.000
3.520.532
1.388.468
29.535.068

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE BUPA. 1877

115

In urma expunerii Ministrului de final*, Parlamentul


a incuviintat baterea monetelor in strainatate.
Ca urmare a acestei legiuiri, 9.000.000 lei in bucati de
cate 5 lei au fost pui in circulatie la inceputul anului 1880
i alte 20.000.000 lei in cursul anului 1881, in 1882 5.500.000,
in 1883 11.500.000, in 1884 1.500.000 i in 1885 200.000 lei.

Simtindu-se nevoia i de monete divizionare, ele au fost

batute ci puse in circulatie in masura trebuintelor pietii.

Tabloul de mai la vale ne infatiaza monetele cari au circulat

in Romania dela 1867 pang la 1914. Tot din acest tablou


putem vedea ci locurile unde s'au batut monetele, precum
i demonetizarile ce s'au facut intre anii 1867-1915.
TELOR ROMANE$T1
anul 1867 IAEA la 1915

Localitatea
unde s'a biktut

Anul

DEMONETIZATE
Bucati
Valoarea

Totalul
valoarei

Bucuresti
1

Bruxel
1

10.725.000

Bucuresti

.
}

Bruxel

1890
1900
1906

5.000.000
68.850
7.920
5.076.770

25.000.000
344.250
39.600
25.383.850 23.660.400

1900
1906
1910

87.279
2.700
6.048.000
1.632.700
709.000
609.500
4.089.179

174.558
5.400
2.096.000
3.265.400
1.418.000
1.219.000
8.178.358 21.356.710

Bruxel
Viena
}

Bruxel

} Hamburg
Bruxel

Bruxel si Hamburg
Hamburg

1911

1912
1914

www.dacoromanica.ro

116

C. I. BAICOIANU

CAT $ I CAND S'A BATUT

Metalul $i valoarea

monetei

Anul

4.600.000
2.573.065
3.540.000
2.982.935
1.300.000
34.074.800

1873
1881
1884
1885
1894
1900
1910
1911
1912
1914

6.926.980
1.000.000
1.000.000
200.000
600.000
3.838.000
3.600.000
3.000.000
1.800.000
1.600.000
23.564.980

3.463.490
500.000
500.000
100.000
300.000
1.919.000
1.800.000
1.500.000
900.000
800.000
11.782.490

1867

25.000.000

2.500.000

1867

25.000.000
20.000.000
45.000.000

1.250.000
1.000.000
2.250.000

10.000.000
17.250.000
20.000.000
47.250.000

200.000
345.000
400.000
945.000

5.000.000
20.000.000
25.000.000

50.000
200.000
250.000

1873-74
1881

Lei 1
0

Valoarea
400.000
10.680.000
1.800.000
1.000.000
400.000
1.500.000
798.000
2.500.000
4.600.000
2.573.065
3.510.000
2.982.935
1.300.000
34.078.800

1870

-p

Buati

1884
1885
1894
1900
1906
1910
1911
1912
1914
1915

400.000
10.600.000
1.800.000
1.000.000
400.000
1.500.000
798.800

Jubiliar 2.500.000

bil

;.

.<,

Bani 50

Bani 10
N

Bani 5

1882-85

1867

Bani 2
s..

q
Bani 1

1879-82
1900

1867
1900

www.dacoromanica.ro

INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877

DEMONETIZATE

Localitatea

unde s'a bIttut

Anul

Bucati

Valoarea

117

TotaluI
valoarei

Bucurepti
Bruxel
Viena

} Bucurepti

I Bruxel
Hamburg pi Bruxel
Bruxel pi Hamburg
Bruxel
Bruxel pi Hamburg
Hamburg

1900
1906
1910
1911
1912
1914

798.800
1.543.000
2.760.000
1.915.600
910.000
940.000
8.867.400

798.800
1.543.000
2.760.000
1.915.600
910.000
940.000
8.867.400 25.207.400

1900
1910

3.838.000
368.000
342.000
200.000
274.000
5.022.000

1.919.000
184.000
171.000
100.000
137.000
2.511.000

Bruxel
Viena
} Bucurepti

} Bruxel
Bruxel pi Hamburg
Hamburg pi Bruxel
Bruxel

Bruxel pi Hamburg

1911
1912
1914

Birmingham

1900

25.000.000

2.500.000

Birmingham
Bucurepti

1900

45.000.000

2.250.000

9.271.490

Birmingham
Bucurepti
Hamburg

945.000

Birmingham
Hamburg

250.000

www.dacoromanica.ro

118

C. I. BAIC OIANU

Metalul ei valo area

CAT $ I CAN D $'A BAT UT

monetei

Anul

Bucati

Valoarea

Bani 20

1905
1906

5.000.000
3.000.000
8.000.000

1.000.000
600.000
1.600.000

Bani 10

1905
1906

35.000.000
17.000.000
52.000.000

3.500.000
1.700.000
5.200.000

Bani 5

1905
1906

50.000.000
24.000.000
74.000.000

2.500.000
1.200.000
3.700.00

Dupa cum vedem, din tabloul de mai sus rezulta ea


In anul 1914 Romania avea In circulatie urmatoarele monete:

our 10.725.000 lei, argint 79.496.000 lei, bronz 1.195.000


lei i. nickel 10.500.000 lei; In total deci circulatia se cifra
a 101.916.000 lei.

Am aratat in randurile de mai sus cum s'au lnlaturat

cele mai de seams greutatd monetare depe vremuri, Intregind expunerea noastra cu un tablou statistic, care ne indica monetele ce au fost batute i puse in circulatie In Romania in perioada 1867 19141).
Nu ne-am preocupat Insa de consecintele economice ti;i
financiare ale acestei activitati monetare. Constatarea acestora, va face obiectul unei expuneri mai largi in cadrul capitolelor urmatoare.
* * *

Votarea legii pentru baterea monetei de argint de 5 lei


din 1879, care constitue o paging remarcabila In istoria politicii noastre monetare, a Intampinat In Parlament discutiuni cari merits un interes deosebit.
1) Vezi descrierea tuturor monetelor batute sub domnia Regelui Carol 1,
In lucrarea lui Mihail Gr. Romaoanu Manetele Regelui Carol I Buoure0i
1932. Tablourile de mai sus Bunt date duph lucrarea lui N. Pr4jescu, Tabloul
monetelor etc., Bucure?ti 1915.

www.dacoromanica.ro

INLA.TURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877

Localitatea
uncle s'a bIttut

DEMONETIZATE
Anul

Bucitti

Valoarea

119

To talul
valoarei

Bruxel si Hamburg
Bruxel

1.600.000

Bruxel si Hamburg
Bruxel

5.200.000

Bruxel si Hamburg
Bruxel

3.700.000
101.916.000

Se sustinea de catre I. Strat, ca prin aceasta lege se Introduce etalonul de argint In locul etalonului de aur care
exist& pand atunci. Cand toate tarile din Occident se straduiesc pentru Introducerea etalonului de aur, sustinea el, Intro-

ducerea etalonului de argint In -tam noastra constitue un


iminent pericol pentru economia nationals, deoarece argintul
are tendinta de a scadea necontenit. Retragerea rublelor din
circulatie i demonetizarea for este o greala, deoarece rubla,

ca moneta de argint, calculate dupa proportiunea In care

se gasete argintul In o pies& de 5 franci i in urma aplicand


aceasta proportie la rubla, vom gad ca ea valoreaza 4 franci

ci piesa redusa la valoarea rublei de 3,70, nu face decat


4,50. Va sa zica Guvernul scade rubla care valoreaza 4 franci

la 3,70 i ne da apoi In locul ei o moneta de argint drept

5 franci, care, In raport cu cursul actual al rublei de 3,75, nu


valoreaza decat 4,50 franci.
Din pricing c& vom pune In circulatie o important& can-

titate de argint, tarile can fac parte din Uniunea Latina,


nu vor accepts sa aderam ii not la conventiune.

Deasemeni se sustinea c& nu ar fi fost nevoie sa retragem i

sa demonetizam rublele, caci ele vor dispare In mod lent


i natural din circulatie, trecand Incetul cu Incetul Dunarea
In Bulgaria.
Raspunzand criticilor aduse proiectului, Ministrul de fiwww.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

120

nante depe vremuri, D. Sturza, atrage atenjiunea ca


se comite o greald atunci and se sustine ca prin aceasta
lege se introduce etalonul de argint, deoarece acesta
exists i ceeace se urmarete, este tocmai ajungerea la etalonul aur.
Acei ce sustin superioritatea rublei fats de moneta de

argint de 5 lei, uit5 ca ea are titlul de 0,866, pe cand


piesa de 5 lei are titlul de 0,900. Tinandu-se seam& de

acest fapt, oricine Ii (IA socoteala ca diferenta dintre mo-

neta de argint de 5 franci i rubla, e de cel putin 1

leu la suta i ca, prin urmare, rubla este inferioara monetei


de 5 lei.
In ce privete chestiunea pug, ca vom scapa de ruble
prin scurgerea for In Bulgaria, Ministrul de finante 1i pune
cu drept cuvant Intrebarea data Bulgaria va putea absorbi
toate rublele din Cara noastra.
Mentinandu-se rublele In circulatie, am fi expui ca Rusia

s ne invadeze piata cu noui cantitati de ruble, realizand


importante beneficii din diferenta de curs.
Cared s'a adus in discutiune intrarea Romaniei in Uniunea Latina, s'a combatut ideea sustinandu-se ca Cara noastra pentru import i export Incaseaza i platete sumele
In aur. Cand vom intra In Uniunea Latina piata noastra
va fi invadata de monetele de argint 1).
0 alts idee sustinuta a lost aceea a vinderii rublelor i
cu banii realizaji sa se poata bate moneta de aur, Introducandu-se monometalismul aur 2).

Aratandu-se Insa ca prin calcule amanuntite s'a ajuns


la concluzia c5 pierderea pe care ar incerca-o Statul nu ar
fi atat de Insemnata, 3) proiectul pentru demonetizarea rublelor

i baterea monetei de 5 lei a lost adoptat.


Fara Indoiala, discutiunile angajate cu acest prilej sunt
extrem de importante din punctul de vedere al politicii monetare, 4) caci problema monometalismului aur a format
1) Vezi discursul lui Manolache Kostache In anexa Nr. 2.
2) Vezi discursurile lui Manolache Kostache si D. Pisca In anexa Nr. 2.
4) Discursul lui Ion Ghica se poste consults In anexa Nr. 2.

4) In anexa Nr. 2 darn in extenso desbaterile parlamentare ce au avut


loc cu acest prilej.

www.dacoromanica.ro

INLA.TURAILEA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877

121

dupd cum vom vedea , obiectul principal In anii urmatori


al preocuparilor Parlamentului i publicului, gasinduli abia
cu 12 ani mai tarziu rezolvarea atat de mult dorita.
Dar aezarea ordinei In circulatia monetara a tarii se
impunea i pentru alte motive. Institutul de emisiune care
urma sa fie In curand lnfiintat, cerea Inainte de toate curmarea haosului produs de circulatiunea rublelor, care avea sa-i
asigure conditiunile prielnice pentru chemarea sa la viewta.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

LEGEA BANCII NATIONALE. TEMELIILE El JURIDICE,


ECONOMICE I FINANCIARE

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

LEGEA BANCII NATIONALE.


TEMELIILE EI JURIDICE, ECONOMICE BSI
F I NANCIARE
Guvernul prezidat de I. Bratianu depune pe biuroul Camerli legea pentru
Infiintarea Bancil Nationale a Romaniei, In luna Februarie 1880.
Proiectul
din 1880 nu era altul decat acel elaborat de P. Mavroghenl In 1874, caruia I.
Bratianu H Meuse modificarile corespunzatoare conceptiunilor sale economic
nationaliste.
Toti factorli determinanti erau de acord cu vederile lui I. Brittianu In privinta Infiintarli Bancil Nationale cu capital romAneso.
Rezultatele straiucite pe cars le daduse Creditul Funciar Rural, erau o cheza,ie a reu;Rai Bancil Nationale.
P. Mavrogheni recunoWe ca dreptatea era de partea
lui I. Bratianu.
Proiectul lui P. Mavroghenl din 1874 I acela al lui P. Buescu
din 1877.
Expunerea de motive la proiectul din 1880.
Economia legit
Bancli Nationale a Romanis'.
Desbaterile pariamentare.
incheiere.

In Februarie 1880, Guvernul prezidat de Ion Bratianu,


depune pe biuroul Camerei proiectul de lege pentru Infiintarea unei banci de scont, circulatiune i emisiune, sub
numele de Banca National& a Romaniei . Acesta era
proiectul care se elaborase in 1874 cu puterile unite ale
conservatorilor i liberalilor i pe care 1-a prezentat Camerei

Ministrul de finante Mavrogheni, proiect supus ulterior


modificarilor pe can I. Bratianu i le Meuse In spiritul conceptiunilor economice nationaliste cars stapaneau acele timpuri.

Proiectul pentru Infiintarea Bancii Nationale, fusese


anun1at de I. Bratianu cu ocazia desbaterilor dela legea
emisiunii biletelor ipotecare, Ins& imprejurarile vitrege survenite nu au Ingaduit legiferarea lui.
Propaganda convingatoare a marelui Bratianu reuise de

mult s Intruneasca unanimitatea aproape a tuturor factowww.dacoromanica.ro

126

C. I. BAICOIANU

rilor politici, cu privire la Infiintarea unei banci de scout kii


circulatiune i astfel, organul central de credit national,

Banca National& a Romaniei, ce avea sa devie regulatoarea creditului privat ci public al tarii, urma sa is fiinta
cu concursul nu numai al opiniei publice care 11 revendica,
cu acela al partidelor politice, independent de cultul
for politic.
i In aceasta Infaptuire economics, notorie mai cu seams
pentru epoca aceea In care luptele politice se duceau cu o
pasiune neInfranata, rezida marele merit al lui Ion Bratianu,
ci ti$i

merit de a fi tiut prin puterea convingerii, sa amuteasca


patimile ci sa Intruneasca toti factorii politici pe altarul
realizarii marelui aezamant de credit national, ce avea sa
patroneze avantul ci propairea economics i financiara a
tarii romaneti, In variatele ei aspecte.
Rezultatele fructuoase ale Infiintarii Creditului Funciar
Rural, cladit prin propriile noastre forte i condus de not
Ini-ne, stateau la lndemana tuturor ci acest fapt facuse sa
amuteasca partizanii capitalului strain, cari debitasera apriori
incapacitatea Romani lor In materie de barked.

Nu se putea o satisfactie mai mare pentru I. Bratianu


i partidul lui, decat recunoacterea principiului pe care el
il sustinuse cu atata ardoare ci care biruise.
Insui Petre Mavrogheni, reprezentantul cel mai de seams

al Partidului Conservator, recunoacte ca dreptatea era de


partea lui Bratianu 1).

Instituirea unei banci de scout i circulatiune, recunoscuta de utila i In tam noastra Inca de mai multi ani
glasuiete expunerea de motive Incepe a deveni din zi In zi
mai necesara pentru desvoltarea comertului i Incuraj area nas-

candei noastre industrii nationale. Pentru crearea unui asemenea institut de credit, ni s'au prezentat cereri de concesiuni. Guvernul tusk avand convinctiunea ca o institutie
de banca, care are a se bucura de un privilegiu atat de Insemnat ca acel al dreptului de emisiune, nu are nevoie a
fi concesionata pentru a se putek fonda.
Exemplul tuturor tarilor, unde banci cu dreptul exclu1) Asupra modului cum privet,. P. Mavrogheni fnfiintarea 135,ncii Nationale

cu zece ani mai fnainte, vezi volumul I, partea I a acestei lucrtiri, pag. 338 -9.

www.dacoromanica.ro

LEGEA RANCH NATIONALE

127

siv de a emite bilete au fost instituite, dovedesc ca fundatiunea ei prin constituirea unei societati pe actiuni, nu are trebuinta de a fi push sub auspiciile vreunui grup de capitaliqti.
Scopul unei banci de scont ci circulatiune trebuie sa

fie inainte de toate de utilitate publics. Statul trebuie s


exerciteze asupra unei banci de asemenea nature o privighere mult mai directs decat aceea ce s'ar putea exercita prin
concesionarea ei catre o asociatiune de fondatiune private.

Guvernul dare, in loc de a Ira prezenta aceste cereri de


concesiune, va supune alaturatul aici proiect de lege, pentru
instituirea unei banci de scont i circulatie prin o subscriere
public& .

Dar Insucirea de catre conservatori a felului de a vedea

al naarelui Bratianu In materie de credit, mai are ci alts


Insemnatate.

Pans atunci se aducea lui Ion Bratianu ci partidului sau


mai cu seams de catre P. Mavrogheni, care, cu cativa ani
mai tarziu, devine adeptul convins al ideilor for acuzatia
de fobie contra capitalului strain, de1 el, In diferite imprejurari, explicase Ca dace instinctul de conservare ne impunea
ca banca menita sa devie regulatoarea pietii noastre financiare trebuia stapanita in fond i forma de capitalul national, totui punerea in valoare a imenselor bogatii ale tarii
reclama colaborarea capitalului strain, care nu trebuia exclus atunci cand nu venea cu intentiuni cuceritoare.
Atmosfera aceasta nedreapta ce se crease vederilor sanatoase ale liberalilor in materie de credit dispare incetul
cu incetul, astfel ea la 1880 Guvernul lui Bratianu a putut
depune proiectul de lege In desbaterile Camerei, intr'o atmosfera de incredere i satisfactiune generals.
El era rezultatul cum zice raportorul al unui studiu amanuntit al proiectului din 1874 a lui P. Mavrogheni,
cat ci al aceluia din 1877 a lui P. Buescu, caruia Ministrul
de finante i eful Guvernului In aceeaci vreme, impreuna
cu o comisiune compusa din financiari, economicti i bancheri, Ii daduse forma definitive depusa Camerei spre delib erare 1).
1) In anexa Nr. 3 dAm in extenso proiectu/ lui P. Mavrogheni din 1874
si acela al lui P. Buescu din 1877 pentru Inflintarea Sandi Nationale, fmpreunA
cu expunerile de motive.

www.dacoromanica.ro

128

C. I. BAICOIANU

Sunt demne de retinut randurile prin cari acest important proiect este recomandat Camerei.
Necesitatea infiintarii unei banci de scont i circulatiune simtita de societatea noastra Intr'un mod atat de intensiv de mai multi ani incoace, nu provine numai din cauza
legitimei dorinte ce are fiecare om de a afla cu inlesnire i
cu cat mai mica dobanda un capital necesar spre a pune
in micare activitatea sa comerciala i industriala; ea este
mai ales efectul desvoltarii, ce au luat intr'o Ora transactiunile comerciale i industriale, mijloacele de comunicatiune i in fine deteptarea intelectuala in genere, care, ne
mai putand sta in nelucrare i paralizare, cauza In toate
partile i prin toate modurile, a-i satisface spiritul de intreprinderi, a multiplica necontenit ceeace are deja, a se
mica In fine mai fiber i cu puteri mai marl pe calea cea
larga a progresului i a bunei stari... In relatiunile societatilor moderne, chestiuniie relative la credit au ajuns a lua
un loc aa de important, incat creditul este considerat ca
parghia cea mare care pune in micare toata activitatea comerciala, industriale i economica a unei tari. Foarte nimerit mai multi economiti compare creditul cu calea ferata:
Creditul are, zic ei, pentru desvoltarea avutiei publice
cel putin, aceeai putere ca i &dile ferate. Precum calea ferata deschide noui emporii, face s circule marfa mai lute
i cu mai putine spese, apropie pe consumator de producator i prin aceasta char adauga la fecunditatea muncii,
tot astfel i creditul pune In mainile fabricantului, comerciantului i muncitorului, capitalul care ii este necesar la
productiune. Fara credit, o multime de bunuri utile societatii ar ramane neutilizate. El este care is din mainile acelora cari posed& acele lucruri, dar cari nu tiu sau nu le
pot face folositoare, cari prin utilizare be dau o plus valuta'.
i prin aceasta inmultesc avutia publica. Ca lea ferata face
sa circule productele deja fabricate, creditul ajuta i provoaca la fabricarea for i amandoua aceste artere de vieata
i micare, una la baza productiunii alta la capatul ei, exercita o prodigioasa influenta asupra intregii desvoltari a progresului i a avutiei nationale.
Aceasta fiind importanta i puterea creditului, este uor
de inteles ca once chestiune privind organizarea lui, merit&
www.dacoromanica.ro

LE GEA BANCII NATIONALE

129

In cel mai mare grad tot interesul 0 toata solicitudinea


D-voastra, D-lor Deputati, fara distinctiune de partid sau
principii politice i sociale.

Posteritatea va lua cu recunotinta act In analele ei ca


Romania 0-a dobandit astazi institutiunea unei Banci Nationale, prin propunerea Guvernului Conservator 0 prin staruintele 0 sfortarile Partidului kii Guvernului liberal.
Aceasta imprejurare onora egalmente 0 pe acei cari au
luat initiativa propunerii i pe acei cari din propunere au
facut o realitate .
* * *

Dupa multe framantari parlamentare, legea bancii de


scont i circulatie compusa din 30 articole a fost promulgate la 17 Aprilie 1880 1).
Numele acestei banci se stabilecte In articolul prim a fi:

Banca Nationale a Romaniei 0 i se da dreptul exclusiv

de a emite bilete de banca la purtator.


Recedinta ei se hotarate a fi In Bucurecti (art. 2), impunandu-i-se obligatiunea prin articolul 3, de a infiinta
imediat sucursale In 14, Craiova, Galati i Braila 0 sedii
In toate capitalele de judet i In toate localitatile din Cara
unde trebuinta va cere.
Durata Bauch s'a admis In art. 4 a fi de 20 ani, cu incepere dela 1880.

Interesant este faptul, ca la not ca 0 In alte Vari, cu ocazia


Infiintarii Bancii Nationale s'a pus In discutiune chestiunea
dace acest aezamant trebuia sa fie de Stat, sau exclusiv
In mainile particularilor. 5i una i cealalta din aceste cloud
propuneri prezenta avantaje 0 desavantaje. Infiintarea unui
institut de emisiune de Stat, ar fi dat Indemnul ca in momentele grele prin cari avea de trecut tezaurul public, sa se
abuzeze de emisiunea biletelor, depa0nd acoperirea metalied
0 trecand peste marginile nevoilor pietei comerciale, regulatoarea prin excelenta a circulatiei monetare. Pe de alt.&
parte, lasarea In seama initiativei private a chemarii la vieata
a acestui aezamant, nu ar fi avut sorti de izbanda In tam
1) In anexa Nr. 4 dam in exteneo legea Bancii Nationale, semnaland ei
modificArile cari au avut loc plinft In 1914.

www.dacoromanica.ro

130

C. I. BAICOIANU

noastra, unde lumea era prea putin Increzatoare i nu avea


Inca desavartlita pregatirea in aceasta directiune. Pentru
aceste motive s'a recurs la al treilea sistem, Infiintandu-se
o bane& de emisiune cu un caracter mixt.
Capitatul Bancii s'a fixat In art. 5 a fi de 30 mil., din

care 10 mil. se vor depune de Stat, iar 20 mil. se vor

varsa de particulari, prin subscriptiune publics.


Din acest capital, se hotardte a se varsa la Inceput 12

mil., iar restul treptat cu trebuintele, astfel ca Statului

Ii revenea o subscriptie de 4 mil. i particularilor 8 mil.


Art. 6-7 trateazd chestiunea beneficiilor Bancii i dispune a se forma un fond de rezervd cu destinatia de a acopen eventualele pierderi din capital i a Implini beneficiul
anual pang la concurenta unui dividend de 5% asupra capitalului varsat.
Acest fond de rezerva era hotalit sd se formeze din o
retinere de 20% asupra beneficiilor curate can ar trece de
6% asupra capitalului Bancii.

Art. 8 prevede cota ce revine Statului dupd retinerea

aceleea a fondului de rezervd, care se stabilise a fi de o cincime.

Se mai dispune sa revind ca profit Statului i beneficiul ce ar realize Banca National& din diferenta Intre dobanda de 7% i aceea peste aceasta oiled. Acest articol este
de o Insemndtate deosebitd, prin aceea ca desintereseazd
Banca de a apela la un scont prea ridicat.
Art. 9, care este la fel cu acela din legea Bancii Nationale belgiene, fixeazd urmdtoarele operatiuni pe can le
poate face Banca:
1. sa sconteze sau sd cumpere polite, bilete la ordine,
sau alte efecte avand de obiect operatiunile de comert, In
marginile ce se vor hotarl de statute.
2. Sd sconteze bonuri de tezaur, Insd numai pang la concurenta de 20% din capitalul varsat.
3. Sd facd comert cu aur i argint.
4. Sd Incaseze efectele ce Ii vor fi remise de particulari
sau de diferite institutiuni.
5. Sd facd avansuri de fonduri pe bucati sau pe amanete

de aur on de argint.
6. sa primeascd sume in cont curent i In depozit, titluri, metale pretioase i monete de aur i de argint.
www.dacoromanica.ro

LE GEA BANCII NATIONALE

131

7. Sd Led avansuri in cont curent sau pe termene

scurte, pe depozite de efecte publice nationale, scrisuri funciare sau alte valori garantate i In conditiunile ce se vor
fixa periodic de catre administratiune, In unire cu Consiliul
censorilor, sub aprobarea Ministrului de finante. Putin mai
tarziu, i se acorda Bancii dreptul sa sconteze ci sa facd
avansuri pe recepise ii warante liberate conform legii docurilor.

Se deroaga dela dispozitiunile art. 1686, 1687 i 1689 din


codul civil in favoarea Bancii Nationale, prin dispozijiunea
cuprinsd In partea finald a art. 9, unde se prevede ca Banca,

prin simpla remitere In mainile sale a efectului depus,


constatat printeun act sub semnaturd privatd, este In drept,
de Indatd dupd expirarea termenului avansului i lard sa
fie trebuinta de vreo punere In Intarziere sau chemare In
judecatd, sa dispund de efectul depus, spre a -ci Ineasa cu pre-

ferinta avansul facut pe dansul, cu dobanzile ci celelalte


cheltueli .

Ori ce alte operatiuni In alai% de acele enumerate mai


sus, sunt interzise Bancii Nationale, ea neputand sa facd
imprumuturi pe ipoteci. Deasemeni, li este interzis sa. faca
imprumuturi pe propriile sale actiuni, cum i sa is parte
direct sau indirect la intreprinderi industriale sau comerdale, neingaduindu-se sa alba alte proprietati imobiliare
cleat cele strict necesare stabilimentelor sale.
Art. 11, impune Bancii In schimbul privilegiului, oblige-

tiunea de a face serviciul de casierie Statului fard nici o

indemnizare, In conditiuni ce se vor stabill printr'o lege speciald.

De o Insemndtate covaritoare este art. 12 care gldsuete:

Banca are privilegiul de a emite bilete de bailed la

purtator.
Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata prin va-

lori lesne de realizat. Banca va trebui sa aiba o rezerva

metalied de o treime din suma biletelor emise .


Prin valori lesne de realizat s'a Inteles un sanatos portofoliu comercial, astfel cum 11 Ingradete cu toate garantiile statutele In art. 28 ci 29, cari interzic primirea la scont

a efectelor din circulatiune create prin lntelegerea Intre


diferiti semnatari ci cari vor fi fard cauza sau valoare reald,
primindu-se Insd acelea avand o cauza reala, cu scadenta
de cel mult 100 zile ci garantate prin trei semnaturi solvabile.
www.dacoromanica.ro

9.

182

C. I. BATCOIANTJ

Stocul metalic avea menirea s chezapiasca prin ur-

mare o i mai mare garantie a biletului pus in circulatie de


Banca Nationale, contra cambiilor ce veneau la scont ii cari
readuceau la ghieu acest numerar la scadenta.
Art. 13 prevede ca: forma biletelor de banca, modul
emisiunii for i cantitatea pe fiecare categorie, sa fie lasata
a se stabili prin statutele Bancii .
Valoarea fiecarui bilet neputand fi mai mica de 20 lei,
statutele la randul for hotarasc ca biletele sa fie de 20, 100
i 1000 lei, prevazand in acela timp ca, dupa nevoie, sa se
poata crew i tipuri intermediare de 50 i 500 lei.

Pentru cea dintai emisiune s'a prevazut ca biletele sa


se tipareasca In proportiile urmatoare:
Biletele de 20 i 50 lei In prop. de 25%.
Bilete de 100 lei in prop. de 45%.
Biletele de 500, 1000 lei in prop. de 30%.
Pentru emisiunile ulterioare s'a lasat la latitudinea Consiliului general ca, tinand seama de trebuintele circulatiunii,
sa emits de preferinta bilete de 20, 100 i 1000 lei.
Art. 14 este conceput In concordant& cu politica monetara a epocii.
Romania adoptase Inca dela 1867 regimul monetar al
Uniunii Latine, al aa zisului bimetalism, bazat pe circulatia legala a aurului i argintului. El glasuete In consecinta ca:
Biletele vor fi platibile la prezentare la biuroul Bancii,
In our sau in moneta nationala de argint. Ele vor fi primite
la toate cassele Statului, precum i la toate stabilimentele
publice dependente de Stat .
Formula articolului suscitat incadra politica bimetalista, pe care o inaugurase legea din 1867 i pe care Guvernul
depe vremuri i-o insuise i la 1880, intrucat nutrea credinta

ca agiul ce Incepuse sa apara pe piata ii gases explicatia


nu atat in aceasta politica, cat in balanta nefavorabila a
comertului exterior.
Punctul de vedere al Guvernului putea s aiba In teorie

oarecare justificare. Avea lnsa slabiciunea ca nesocotea

fenomenele monetare ale vremii, ce se desfaurau In contra-

rietate cu conceptia dela 1880.


Consecintele economico-financiare ale acestui articol au
www.dacoromanica.ro

LEGEA BANCII NATIONALE

133

dominat epoca 1880-1890 vi tocmai din aceasta cauza este


bine sa fie retinut, caci el va duce la lupta apriga monetarist& ce caracterizeaz& acest interval de timp.
Se impune ins& intrebarea: putea s se adopte convertibilitatea biletului Bancii Nationale numai In aur ?
Cercetand situatia economics a tarii dintre anii 18771880, constatam c& aurul aproape disparuse depe Oath', in
vreme ce circulatia argintului considerabil marita cu ru-

blele rusevti, doming epoca. In cazul and prin lege s'ar

fixat convertibilitatea biletului Bancii Nationale numai


in aur, s'ar fi putut uvor intampla ca subscrierea capitafi

lului initial s& nu se poata acoperi gi astfel infiintarea institutului de emisiune nu numai ca ar fi fost amanata, dar ar
fi compromis pentru multa vreme In ochii publicului o noua
incercare. Pentru aceste motive I. Bratianu care cunovtea
destul de bine situatia monetara gi vedea limpede consecintele la cari ar fi putut da navtere, pune la baza convertibilitatii biletului Bancii Nationale bimetalismul aur gi argint.
In art. 16, se d& Bancii autorizarea sa cumpere fonduri
publice romane, scrisuri funciare, sau alte valori garantate

de Stat, la Inceput 'Ana la concurenta a jumatate din Ca-

pitalul social varsat, mai apoi pan& la concurenta 1ntregului

capital, supunandu-se aceasta facultate ingradirii de a nu


se putea face cleat cu autorizarea data de Ministrul de finante, dupd cererea Administratiei Bancii, aprobata de Con -

siliul de censori. Aceasta dispozitie a fost aspru criticata.


Traian Mihai in lucrarea sa o socotevte imprudent& 1).
Experienta lucrurilor a dovedit insa ca, manuita cu prudent& vi in Imprejurari economice normale, dispozitiunea
aceasta a fost departe de a fi produs operatiunilor Bancii
contrarietate.
Art. 17-26, sunt consacrate Administratiei Bancii, pre-

vazand ca Banca va fi condusa de un Consiliu de administratie format din vase directori vi. un Guvernator care
prevede Consiliul de administratie vi face sa se execute deciziunile lui (art. 71 din statute).
Ea va fi priveghiata de un Consiliu de vapte censori.
1)

Traian Mihai, Politica monetary

gi

a bancilor romariefiti, Bucureti

1907.

www.dacoromanica.ro

134

C. I. BAICOIANU

Consiliul de administratie impreuna cu cel de censori,


formeaza Consiliul general.

Acest Consiliu general numete Comitetul de scont al


Bancii.

Guvernatorul Bancii, care trebuia sa fie roman, se numete de Guvern i are rolul de a exercita controlul asupra
activitatii Bancii. El nu poate fi In acela timp membru al
vreunuia din Corpurile Legiuitoare, nici a se ocupa cu vreun
comert.

Deasemeni directorii i censorii trebuiesc sa fie roman.


Patru directori i patru censori se aleg de Adunarea general& a actionarilor, iar doi directori i trei censori se nu-

mesc de Guvern. Acetia din urma nu pot fi functionari


publici, sau face parte din Corpurile Legiuitoare.
Durata functiunii for se va regula prin statutele Bancii,
Insa cea dintai numire i alegere se va face pe 5 ani.
Art. 25 prevede un Comisar numit de Guvern, caruia i se
vor fixa apuntamentele de catre Guvern i Consiliul de administrajie al Bancii, platindu-i-se de catre Banca.

Art. 26 impune Administratiei Ranch obligatia de a

adresa. Guvernului in fiecare lung un stat aratand situatia


Ranch i a sucursalelor sale, situatie ce se va public& prin
Monitorul Oficial.
Art. 27 rezerva Comisarului Guvernului dreptul de a con-

trol& toate opera %iunile Bancii, avand cii dreptul de a se


opune la executarea oricarei masuri care ar fi contrara legii,
statutelor sau intereselor Statului.
Art. 28 prevede pedepsirea falificatorilor biletelor, conf.
art. 117, lit. b din Codul penal.
In art. 29 se fixeaza ca statutele Bancii se vor face de
Guvern dupa principiile legii, fund supuse sanctiunii domneti.

Importanta este prevederea din acest articol, ca statutele


nu vor pute& fi modificate decat dupa propunerea Adunarii
generale i incuviintarea Guvernului.
De o insemnatate mare monetara este art. 30, care aduce

la indeplinire prevederile art. 10 din legea pentru crea-

rea biletelor ipotecare, hotarandu-se Ca Banca va fi obligata ca In termen de 4 ani cel mult, sa retraga din circulatie biletele ipotecare, emise in virtutea legii din 12 Iunie
www.dacoromanica.ro

LEGEA BANCII NATIONALE

133

1877, Inlocuindu -le cu bilete de bane& emise peste limitele

art. 12 din lege. Biletele ipotecare, astfel retrase, se vor


pastry in cassele Bancii Bi vor fi schimbate al pari Bi fara

prima In moneta, la cassele Statului proportional cu vanzarea proprietatilor domeniale, can formeaza garantia for .
Legea, defli ieita din consensul partidelor noastre politice depe vremuri, a fost totu criticata sever de o fractiune
a opozitiei de atunci 1).
Atat In Camera cat Bi in Senat s'a combatut principiul
participatiunii Statului la capitalul de fondatiune al Bancii
Nationale, considerandu-se formula Guvernului ca o inovatiune putin fericita i primejdioasa.

Combatand participarea Statului la Banca Nationale,

Lahovary spuned urmatoarele:


<4 0 inovatiune foarte importanta In aceasta. materie pe
care o vedem in proiectul ce ni se propune astazi, este participarea Statului la aceasta institutiune. 5i In adevar, Sta-

tul pune un capital de 10 milioane lei din capitalul total


de 30 milioane lei.
Aceasta participare este inovatiune.
Banca aceasta care are s5. faca operajAuni de credit, care
are sa emits o moneta fiduciary Intreita fata de rezerva sa
metalled, care trebuie sa faca apel la acel lucru atat de susceptibil, de sfiicios, ce se cheama creditul public, pe ce iBi
va bath mai cu siguranta operatiunile sale ?
Pe lichiditatea, pe independenta sa. Ce se face aceasta
independenta cand principalul sau actionar este Insui Statul ?

Nu va temeti ea facilitatea pentru Guvern de a intervene


In operatiunile Bancii i Impins de necesitati trecatoare, va
impune acte pagubitoare pentru public i actionari kii loveSte once viitor al Bancii ?
Astfel eu vad aci o combinatiune neobiBnuita, o casatorie, ca sa zic aa, incestuoasa Intre cele cloud teorii asupra
bancilor privilegiate de scout $ill circulajiune, adica teoria
bancii de Stat i teoria bancii fondata din initiativa private,
sub privegherea Statului.
') In anexa Nr. 5 dim desbaterile parlamentare ce au avut loc cu prilejul votArii legit Bancii Nationale.

www.dacoromanica.ro

136

C. I. BAICOIANU

S& critic aceasta este cam greu, fiindc& este un ce cu totul

nou, un fel de revolutiune financiara.


Se poate ca aceasta inovatiune sa isbuteasca, ins& sand
e vorba de a inova in materie de finante, s&-mi fie permis
a fi sfios, caci nimic nu e mai periculos decal a fi inovator
In felul acesta.
Daca vrem o bane& de scont i circulatiune care s& de&
tarii foloase reale, e bine s ne luam dupd exemplul Bancii
din Francia, din Anglia, a caror organizatie de ani indelungati s'a judecat ca este perfect& In fata celor mai grele evenimente ci aca Meuse Guvernul conservator .
Nedumeririi exprimat& de reprezentantul opozitiei, Ii Ms-

punde cu explicatiuni judicioase Ministrul de finante depe


vremuri, Campineanu:
u Daca la not In tar& s'ar fi debutat prin a face o lama
de scont i de circulatiune a Statului in care s le numai
capitalul Guvernului, care s fie administrat& numai de Guvern, atunci s'ar fi exploatat cu mai mult& autoritate toate
cuvintele pe cari se Intemeiaza azi D-1 Lahovary spre a
combate acest proiect de lege, fiindca s'ar fi zis ca ea este
numai o unealt& In mana Guvernului, un mijloc in 'liana sa,
ca oricand ar vol s poata veni sa-i realizeze resurse printr'o
emisiune incalculat& de bilete de bailed kii atunci ar fi fost iz-

bit& o asemenea institutiune dela inceput de discredit, pen-

trued lumea toata ar fi fost incredintata c& Guvernul ar


avea sa abuzeze de o asemenea institutiune, fiindc& cei interesati ca s discrediteze o institutiune, Intotdeauna sun&
tobele rasp andind diverse zgomote....
Pentruca, In teorie pur& aci zice, dace este ca catigul
s& se realizeze prin crearea unei banci de circulatiune and
Statul vine ci d& toate avantajele, catigul s se realizeze
pentru Stat, poate ca din punctul de vedere al teoriilor pure
ca Statul s& vine sa is acel catitig, Ins& in fata necesitatii

am cautat s nu primim acest sistem, caci In materie de


legi, ca ci in once alte materii, trebuie sh nu fie nimic absolut, ci s adaptam un sistem dup& imprejurari i dup&
cum situatia general& permite .
Continuand, explica dece Guvernul n'a admis forma bancii

particulare cu privilegiul de Stat.


www.dacoromanica.ro

LEGEA BANCII NATIONALE

137

(c Iata dece ne ferim noi de acest sistem al unei banci de


scont i circulatie cu exceptiune din partea Statului.
D-voastra cerand un asemenea sistem, sunteti consecventi cu D-voastra, noi cerand sistemul contrariu, o facem
pentruca suntem de ideea ca nici strainii, nici societatile
nu pot sa faca trebile tarii astfel precum ar face chiar Statul .

Iar explicatia formarii bancii de scont ci circulatie particulars ea copartacia Statului la capital, fara lnsa a-i da
puteri discretionare In conducerea bancii, o expune tiii sustine cu temeinicie Ion Bratianu:
4 Ideea care a predominat In Comitetul delegatilor, a fost
tocmai de a se garanta mai bine activitatea i autonomia
bancii, prin participarea Statului la fundatiunea ei ; caci
atunci Statul ca asociat, va fi nevoit sa exercite un control
asupra operatiunilor bancii f)i tocmai acest control al Statului va face ca publicul sa dea o mai mare Incredere acestui
institut care se Infiinteaza astazi la noi. Nu vhd cum s'ar
putea sustine ca Statul ca participator la constituirea capitalului ci ca controlor asupra operatiunilor bancii precum
ci asupra emisiunii biletelor ar putea sa loveasca In independenta bancii, sau sa exercite o presiune asupra speculatiunilor ei. Noi cu totii voim ca independenta bancii sa fie pe
deplin asigurata ci nu cred Ca este cineva aci care ar vol
ca Banca Nationale sa devie o sucursala a Ministerului de
Finante .

0 discutiune vrednica de interes a ridicat opozitia in

jurul emisiunii biletelor de banca.


Ea sustinea ca noua emisiune de bilete de banca peste
cele 26 mil. lei bilete ipotecare In circulatie, ar putea aduce
tarii o catastrofa financiard.
Chestiunea emisiunii putea fard Indoiala sa comporte discutiuni, cum a fost cazul. Ele erau Ins& premature, caci

totul era In functiune de perspicacitatea Administratiei

Bancii, care avea sa examineze pulsul pietii, constatand nevoile ei In raport cu cari sa faca emisiunea biletelor. Problema se reduces deci la o chestiune de Incredere In desfaurarea activitatii institutiei.
Ca retragerea biletelor ipotecare din circulatie fara acoperire era. un lest pentru noul aezamAnt al Bancii noastre
de emisiune, nu mai Incape lndoiala.
www.dacoromanica.ro

138

C. I. BAICOIANU

Acl opozijia conservatoare avea tot dreptul sa fie Ingrijorata, caci se Impovara dela Inceput mecanismul Bancii,
In partea ei cea mai delicata, cu o greutate ale carei conse-

cinte In situatia nelamurita a politicei noastre monetare


depe vremuri, nu se puteau Indeajuns de bine prevedea.
0 not& plina de neIncredere In discutdunile asupra proiec-

tului, a fost adusa de Th. Rosetti In Senat.


Rosetti considers acest proiect prematur fat& de starea
noastra economic& In general.

Ma tern
vorbea acest distins parlamentar -0( pentruca orice institutiune care e creata Inaintea timpurilor i

pentru care nu exist& elementele necesare ale vietii sale economice In o Cara, poate deveni foarte uor periculoasa pentru desvoltarea ulterioara a economies nationale... Dupa
mine, nu cred ca timpul sa fie oportun pentru Introducerea

la not a acestei institutiuni, atat de delicata, atat de pro-

vocanta cum este banca .


Raspuns nelncrederii manifestata de cel caruia un viitor
apropiat 4i rezerva guvernatoria Bancii Nationale, Ii da I.
Ghica i V. Boerescu.
Iata ce fi raspunde V. Boerescu:
Eu va marturisesc ea data regret ceva, este ca o asemenea banca nu s'a Infiintat de mai Inainte, de acum cativa

ani, cad rezultatele ei folositoare erau sa fie deja simite


pan& acum.

De altfel epoca Infiintarii ei In prezent este foarte oportuna, caci creditul Statului este bine stabilit i operatiunile
bancii au sa se faca cu Inlesnire i foloasele ce va produce
au sa se simta imediat. Atunci, cu totii, lmpreuna i cu D-1
Th. Rosetti, avem sa ne felicitam de instituirea unei banci,
care este conditiunea prealabila a oricarei reforme i lmbunatatiri economice generale .
5i aveau dreptate sustinatorii Infiintarii Bancii Nationale.

Dela 1860 cand I. Bratianu concepuse primul proiect


pentru Infiintarea Bancii Nationale i pans la 1880, conditiunile economice, sociale i politice ale Romaniei se schimbase. In toate domeniile vietii economice se facuse un pro-

gres vadit. Tara era Inzestrata cu cai de comunicatie terestre, fluviale i maritime. Porturile erau bine organizate.
www.dacoromanica.ro

LEGEA BANCII NATIONALE

139

Industria incepuse sa se afirme puternic. Agricultura era


In plind desvoltare. In acela timp, finanIele publice aveau
o situatiune din ce In ce mai infloritoare.
Para lel cu 1nzestrarea tarii i desvoltarea producjiunii,
se nascuse o burghezie romaneasca care se indeletnicea
cu comerail.
Pe langa acestea, ideea respectarii instituiunilor juridice, consolidate sub domnia Regelui Carol I, asigura increderea in legile tarii, creindu-se astfel creditului baza necesara
pentru desvoltarea lui.

Dace nu uitam independena politica absolute pe care


i-o catigase Romania prin rasboiul dela 1877, vedem ca
ceeace li mai lipsea tarii era un aezamant central de credit,
care avea sa stimuleze producjiunea sub variatele ei aspecte.
Aceasta Incoronare a operei infaptuita dela unirea Prin.
cipatelor i pana la 1880, a fost Banca National& a Roma-

niei, ale carei haze juridice i economice le-am expus in


randurile de mai sus.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA INTERNA A RANCH NATIONALE

1880-1914

www.dacoromanica.ro

Plana VIII bis.

Organizatorul Bancii Nationale


a Romaniei

www.dacoromanica.ro

CAP ITOLUL IV

ORGANIZAREA INTERNA A BA NCII NATIONALE


1880-191.4
Misiunea lul Eugeniu
Organizarea administrative a Brinell Nationale.
Th. Stefanescu este
Imprimarea biletelor.
Carada la Paris 91 Bruxelles.
Primul
trimis Ia Paris pentru a studia organizarea contabila a Bincil Frantel.
Primul sediu al Bancil Nationale.
ConsIllu. Statutele Eilmoll Nationale.
Emil Costinescu este fnsarcinat sa organizeze imprimarea biletelor !Sandi Nationale.
Tipirirea biletelor fntarzlind, Consiliul Bancil care Guvernului rezerva de bilete ipotecare ce le avea Ia Casa de Depuneri, pentru a Is transforms
in bilete de ale Banoll Nationale.
Instalarea ImprImeriel la Creditul Funciar
Rural.
Carada care Bancil Frantel un Inspector care sa vegheze Ia luorarile
preliminare de organizer a Bancli Nationale.
Regulamentul operatiunilor,

regulamentul sucursalelor, regulamentul agentillor, regulamentul pentru serviciul interior pi pentru paza localului, Instructille pentru suoursalele 91 agentille
Banoll, regulamentul Casei de Pensiuni 9I Ajutoare. Construirea unui local propriu in Bucure#1.
Constituirea capitalului.
Organizarea contabila a Bancli.
Fixarea taxes scontului.
Inflintarea sucursalelor la91, Craiova, Galati 91 Braila.
Inflintari de noul sedil.
In 1890 tau flints urmatoarele 5 agentil: Botogani,
Barlad, Foclani, Ploepti 91 T.-Severin. Sedille fnflintate Intro an!! 1892-1914.-Investitiunile pentru imobile 91 amortismentele anuale.
Crearea Casel de Penstun! 91 Ajutor.
Economia regulamentului acestei Case.
Inchelere.

Imediat dupe ce legea Bancii Nationale a fost votata


de Parlament i promulgate, s'a procedat cu febrilitate la
organizarea ei administrative.
In acest scop, Ion Bratianu indeplinind formalitatile de
constituire, a avut in primul rand grija sa cheme la vieata
organul administrativ legal, Consiliul de administratie,
care avea sa infaptuiasca cele cloud mars preocupari ale sale.
Aceea de a asigura aezamantului posibilitatea sa imprime
biletele necesare circulatiunii fiduciare ce trebuiau emise,
precum i de a desvolta amanuntit prevederile legii li statutelor
www.dacoromanica.ro

144

C. I. BAICOIANU

In regulamentele necesare unei bune i fructuoase functionari


a Bancii.
In vederea realizarii acestor cloud scopuri, Ion Bratianu
10 alese ca colaborator pe Eugeniu Carada, caruia in primul

Consiliu ce a avut lot In Iulie 1880, i-a dat Insarcinarea


de a se deplasa la Paris i Bruxelles pentru ca, inspiran-

du-se dela organele incercate ale acestor banci de emisiune,

s propuna cele de cuviinta i sa dispuna In acela timp

1nzestrarea Bancii cu cele necesare functionarii ei i Indeosebi funcjionarea imprimeriei biletelor, dupa cum se poate
vedea din alaturatul proces-verbal pe care 11 dau in plan-

ele IX X In facsimile, pentru deosebitul interes istoric


pe care 11 prezinta.

Carada 1i alese la randul sau ca colaboratori pe Emil

Costinescu, caruia 1i rezerva sarcina s organizeze imprimarea

biletelor la Bucureti i pe Th. *tefanescu, caruia li venea

sarcina s organizeze contabilitatea noului aezamant, In care


stop a i fost delegat sa se deplaseze la Paris pentru a studik
organizarea contabilitatii Bancii Frantei.
Primul Consiliu de administratie s'a constituit din I. Cam-

pineanu, Preedinte i Guvernator i Th. tefanescu, Em.


Costinescu, Th. Mehedinteanu i D. Bilcescu care s'a cornpletat, conform comunicarii Guvernatorului In edinta din
24 Iunie 1880, cu I. Antoniu i Gr. C. Cantacuzino, directori
i Eug. Alcaz, P. Stoicescu i Al. Baicoianu ca cenzori
numiti de Guvern.
Toate lucrarile premergatoare pentru 1njghebarea aezamantului Banal Nationale au fost conduse de acest Consiliu din care Carada nu faces parte, fiind silit sa lipseasca
din cauza 1nsarcinarii ce avea de a studia In amanunte organizarea Bancii Fran %ei, dar din ale carui rapoarte se inspira Consiliul Bancii.
Conform art. 29 din legea organics a Bancii Nationale,
care prevedea Intocmirea statutelor de catre Guvern, ele au
fost elaborate cu concursul Consiliului de administratie i
promulgate la 25 Mai 1880.
Consiliul de administratie al Bancii, In edinta din 24 Iunie
1880, hotarate trimiterea for spre autentificare Tribunalului.
Statutele cuprind 104 articole divizate, In 9 capitole:
1. Constituirea art. 1-5 ; 2. Capitalul i rezerva
www.dacoromanica.ro

Plama IX

'

ti
(-2

.......7,-01- "(a, see--;

-..?7..../..,..,,,,,,e7

//lie ..e"..."17_,Z

4"."
.e....7, ..,.

.-6Ge - 605 -gr.,. re ........; ...".."1:7%


....

I.

-,....."..'

72,Seso--s.4...C.57 .1-. ../f


i

..;/.0

...--;

,,

ere.<
...'

.. .7.

00-2 r

....

,-'9..t.1-2.......7.'re.r..ee:e.-01..0fo.'

,:,,;7 e....9"P ..--,,,e- --..r,' .--,--

"

,...

'..-10......-;,.......4:41

........,5/5,

,..e. ;r ..W.,..?.,.e.;, -.0,..eLe

ere,lt ....2...e..,.."-er-.Le.- '......e.e.

'

.e ..---e--,--,....,

:-;

-`,.."

,:-5....-.....

er4.

**.e.

? ...;',... -.,n,r,.<:.::.;
.

77,j1
r...,...er".e

.....

.e.7-::-

areVen, r-e-n,)

000

-, 7'

-cr.- . der5 ,-,,-1---

.e-e-','

en,--...,... r.

G-.

...,

e
.

...

n ,"-- ../...*

...)

.r.- ....

rev,- e

V .....
r

....."'.-.0-0'0 ,,,..,--

y-

./....
......%........,-...--...... .. ,-. ....-' -a-

cr ...,
...-

,........

,....

e .,,,,,,e, en -,-.',.. e ..-" r-

...-4,,,, !'"e71.

...,..*:

r <e"

....

'Art

PP

: ,,...-<"

et. I . **
e

--....,,,

-.."/ / r ,....4, .... .. .-t-r

....--1.,

er_ece.....7,0

....

..- et- ... ,--,.....

;:e,

....-;,

.;;;Ira di

./e
c.4

:..,

".".

.......4. "nee, e s ner

...- e.;; ,-..4.-..

- - e._

7.

re, 0.2' e'ea XX.

c-

_./.9.,e" co,/
--e

Areoc
4

0;Z"
'

. ter< -,..-er ......e. ... -.7:- ..... <7./

/ 7/..,;:k..4.1"..` -eCe -- e C....--; ".....-.---."0

' ---->7. e .--

.- ....e...."er....,<,..-...r-e-c-,-. n ..,

; : eV...or+ :

e., , - - ...."....r.:.e;

1r

-.....

;..

..---)

17?ri
....., .......- .....-

' ..",

..e4....... ...Z.,- ..

.o.e e con,-

---.-! -u-

....... 1. ;a...4f ,' ,I.1

enr-(..;,- .4-e,.........--..--........ren-e,,...........n,,.....n.:

ea!
e

.- e .

-see

-,/jeere,
.

. e.- es . r.,

,..:

.:

e -...-,.... ...-.5-...-7;3- .......-",


-,

r-,..2--;72..,

,,,..2.-...7;

..-7.-c --re e '...::. el- .7....


e"

7,0...nn

,..,..

. y
.

1.7e,:oesec./.;./ oele",.

..,-----.

,,,, ....... .Ii'e

, ..,

--

_3

. ,er:re.;

.4

.-"

....'"

_
..
.4...
:
...........-ee

-- 0 4."'',;"'".. 00 ' ,--.0

..4....4.-.. ,-..,:e-1,..e...

.4 ../....e.,?
r...<. -7,,,,X - .
i

,,:,--,......I,.

C --<'0.00,00 ?f.'.....---0-- 1/-' .4, ...... ,,,,,,-,(......... ,.,-

ern.
re,.........e.---

a+ _;

,,....., .-.e.?

--el rrere--...,:ann'es,

.
. . ""
0

e.,......,,,,0.4.,. - ,- e-L.,

, r...7.

4:7"

....V. ......7."----de

..'
- ' ' ' ....-7,

n- ... .....te,, - -eel, (Iv

..,,..... , ,../
..-

rr.--fr

,7- ..... n ; ,K.;


..--

t.----...1 e,-, r.,:rr=0.

.,

ar/70

.*---;-: -E.

...

e-44

.e.,... .4...

.....9e-

ef.7.,....,,,..- e,e.,...r__...... -..,:e.; :re*.

er"

.r-,,,,.. ..P.'

...

;0

...,

e' re....7:?............n?

..G

./.1<". ''',"'" 0.C(''',Z.; Of .....;;;"...20-'

C,e' ....
rei
- ,-'

- ......,

....pi!'

.eti.,.. -1' X...., z-./_err .e......:e r:,:e-gr.,

I#

.... 0: ---eLt...e.

n.Int%
,....V

rr,

,,,,,, ,..

2,74;' f/P.P.

<,,,r.::
..
.

eelr

-.'w-

Primul proces-verbal al Consiliului Bancii Nationale a Romaniei


www.dacoromanica.ro
din 24 Iulie 1880.

ORGANIZAREA INTERNA. A BARCH NATIONALE 1880-1914

145

art. 6-24; 3. Operatiunile art. 25 -41; 4. Bilant ci repartitiuni art. 42-49; 5. Administratiunea (impartit in case
sectiuni) art. 50-82 ; 6. Adunarea general& art. 83-95 ;

7. Comisarul Guvernului art. 96-98 ; 8. Dispozitiuni generale art. 99-100 ; 9. Dispozitiuni tranzitorii art. 101-104.
In esenta statutele nu sunt decat o interpretare destul
de larga a articolelor legii 1).
Tot In Consiliul din 24 Iunie 1880 se is cunotint& de
rapoartele lui Carada care fusese trimis la Paris sa studieze
aprovizionarea cu cele necesare pentru instalarea imprimeriei, prelungindu-i-se delegatia sa continue In straindtate misiunea pentru confectionarea biletelor de bailed, a cecurilor,
a actiunilor nominative tli la purtator, ce trebuiau tiparite
In vederea subscrierii capitalului Bancii Nationale a Romaniei.

Pentru savarirea lucrdrilor provizorii de Inchegare a


Bancii Nationale, Carada 1i recruteaza ca primi functionari
pe Miltiade Barbu, Al. N. 5tefanescu, C. Apostol ci Robert
van Sanner, pe cari ii vedem functdonand dela 20 Aprilie,
tineri aleci dintre absolventii colilor comerciale superioare,
fii ai marilor comercianti cu reputatie recunoscutd pe piata
Bucurectilor.

Cum Imprejurdrile faceau ca paralel cu activitatea sa


la Paris sa in.ceapa i la Bucurecti lucrarile imprimarii biletelor cari erau absolut necesare chiar din primele momente
ale functiondrii Bancii Nationale, dupd propunerea lui Carada, Emil Costinescu este Insdrcinat s organizeze serviciul biletelor la Bucurecti, iar Th. 5tefaneseu este trimis la

Paris pentru a studia tehnica contabild a Bdncii Frantei

in spiritul cdreia avea sa organizeze mai apoi contabilitatea


Bancii Nationale a Romaniei.
Decat organizarea imprimeriei biletelor Intampinand mari
dificulati la Bucurecti, In cedinta din 14 August se hotd-

rate ca primele bilete sa se tipareasca paralel la Banca


Frantei ci in atelierele din Bucurecti, urmand ca cele ce

vor fi mai repede terminate s& fie puse In circulatie.


Dar fabricarea biletelor Intarziind atat In Fran %a, cat
1) In anexa Nr. 6 Om in extenso statutele Eillnoii, semnalftnd si modificitrile can au avut loc 'Ana la 1914.

www.dacoromanica.ro

10

146

C. I. BAICOIANU

i la Bucureti, unde organizarea imprimeriei se izbia de


greutati mari, In edin-ta din 9 Septembrie Consiliul hotarate ca Banca Nationale sa ceara Guvernului rezerva biletelor ipotecare ce avea la Casa de Depuneri, pe cari sa le
poata pune In circulatie aplicandu-se stampila pe recto kii
pe verso: # Banca National& a Romaniei in culoare roie,

biletele cuprinzand In grit& senmatura Guvernatorului, a


unui cenzor kii a casierului Bancii 1).
Emil Costinescu a fost Insarcinat cu transformarea acestor
bilete ipotecare in atelierele Bancii Nationale din Bucureti.

Incercarea de a instals imprimeria Bancii la Monetaria


Statului nu reuete din cauza lipsei de spatiu. Acest
fapt duce la hotarirea de a o instals la Creditul Funciar
Rural 2).

Pentru a se evita pierderile din vedere In lucrarile de


organizare, cari ar fi putut provoca piedici in mersul regulat al Bancii, Carada cere Bancii Frantei asistenta unui
inspector al ei care sa ajute la lucrarile preliminare de organizare ale Bancii ii sa vegheze la regulata ei funetionare.
Aceasta sarcind delicate i-a venit inspectorului d'Auperville,

a carui fotografie o dam In plana X I. Cum insa sosirea

sa in tara intarzie prea mult, pentru a nu amana Ince-

perea operatiunilor care se fixase in ziva de I Decembrie


1880, Consiliul a delegat In edinta din 4 Octombrie pe Th.

5tefanescu i Carada s comande la Paris toate imprimatele necesare Bancii i in acelac timp a Insarcinat o comisiune in frunte cu Guvernatorul Campineanu sa elaboreze
regulamentul de ordine interioara al Bancii.
Rand pe rand apoi au urmat, regulamentul operatiunilor, regulamentul sucursalelor, regulamentul agentiilor, regulamentul pentru serviciul interior i pentru paza localului,
instructii pentru sucursalele i agentiile Bancii i regulamentul Casei de Pensiuni i Ajutoare 3).

Regulamentul de ordine interioara ce trebuia sa stea la


1) Dam aceste bilete In plane astfel cum au fost modificate la capit.

emisiunei.

') Tot la capitolul In care tratam emisiunea dam prima maeina. de tipArit
bilete a Bancii Nationale, tip Marignoni, care a fost instalatA la Creditul
Funciar Rural.
a) Dam aceste regulamente in extenso In anexa Nr. 7.

www.dacoromanica.ro

Plana li
^

Aro'

("/'...

, "-",-.7"lJ %..,
.

1;

..

-0'7,1 ...SI,/

0,--?.<;*

C? -.;;.' e

efec..../-ee 02.0

,--

c<,,,,e; e ............

.......ei

,,
.

..,....;2,--07 .1./......;

.
..,

. 00 .

..,17":

.fit.!/

;4...,.. r / /

...,X.7,---

.....-_...;

,...--

.....,-.....r........."., -....'' .4"; .... ......',


...!

0'40 .0 e 0; .--/0 rte.

.0.-,- e

:4

KT

....r...0,,, ee- 0 0 ;

..: X:.

--1-X.,,z-... - -.0

; ; ; ...7 o

0,0 ;..; 0,0 K...'r;:; ''....

"; I f ...;

.....c.,--",,,, ,!. -

.....,-; ; --Viet!.

...e; /1.4 .....

......---X-,r.,:,e.-"....,.., ,e....; -7!....0-0.- 0 .... .0

---277`r- , ..-';.:

...,.....{..e....

. rt...

' , , -,....7' r'..)-.....,

, __.

-,t-,,,..;

,- ;',),

..'.4" ../.., z f---, ..:"--,/,_LI

'.17; ),,e/

.....,

.r_

,2..........._.

"'

/4-,,te-:"---7"---117.
_

...,..f..:

.,....,,..-....-,
-

- ...,..'

".,,..........,
.27__....; ...e_.;....-,,,V;

,-..r

...
'.5;.)
....
......._......---_,..,;.

e- c

--,----=-.

_.,,.

; .., 0- a.... e7

07 .... 2. 0-0. - 0,07

- -e

e:-::-...,;,./

,...'

-4.-- 4 /1::/l.--Ii-, ;.7...4,..;" ,---; ` ..e. ..5 ./.....':-."..:' ,.

.:: re re e e r e.

:,

.,........../e(e.eKX,..e.e.,1_,.., ,...(:), V .., ...-

.'

..,-....;',.

.0:

0 ; 0 4:,..0 770,- ......- ...--

,,

,.....

, , ..,..:...-!.,-.1;:-..---e" ....,,,-", ,-, ., ,.. -i-.

-- .e.e. __.e,,e4-..e.,..,!:-e

e-efe

-,...-

....<

-,e....-...,,....7-.... 0.- -.. ; .";-' '---

,-..

49'14
.r.. --

'''

, '.... ...-;',

---f - - -:',,

l 0 . e 0:79 .24:

,. -",-.49..; .0.-24;;;;;,...;.0

'..--

,....,,__,......,----7..;
,---,!...

&-4...e.o.," e-r e. - e're......ere,:e ._ -ate

...ex? ..,,,..-/- 0.01.- 0 .. 14.: .....07 e ;

0.0 ; .

K(... 2.... ----;

) .; ; ......;

'

l.:19;.! _

e;,-/.../,:;...., _

..K.:".

re</e4(1. 0 2f."..-

,'''e",' 4.4../.; , -,::-..,4;',:-.-lee

..,,,,,:;,'... .0,22170 ..,,,./;;;..1,11.

...,...1/0-;,...X.-002 ; 2-.27-000 5 ; ...;''.; .....,...,;- ...., r 051 .... :1.7'41

. . ..e ; ; .1.

,..e,9.." _; y , . , ZesZe. ..,..., ... e .... .... .....s2p-,....."-. 0 0 .....;


.

.. / 0 44' er _ _

41.

K. ',0 ,.../.;e. fir-,' ';;;;' .......7-2.;KK.

...... , :/..e..;.. Wray,/ .

/r,

.--

71.--..4:-........

Pe; ''
,.. ..

...

..,,,-9.77,..

,./.,,,,...

2--;;'-fe-

/5....--";

or

ee

:.- r ; 1 . ,,..1.-7......_ ....1

..for:2;

...

...://7.-

<-4-47 ; ';

.44 II/74 .44.44,4-44.44

Ger ,ref

.... 0 .0. e. .....,4 /;''''''';;;

efr--

yerer;

(7e
le es, /
i'12,440.4";e40

A...9,i!

tr.

ee

./7

.,1'.

it

.44;-:".

(,!

-.".,.
0.

07

11.

72'

444

z'

.//'.ee

"-

14j;

744.2
..-

e"...e'Pe"

O.

Ir."...

-.
.

i10-aT-70---- /k-

,,,,

,zixi.--g.;-___.
6 -./.4"T lc'
L./ c.

.6

6a..:4

Primul proces-verbalwww.dacoromanica.ro
al Consiliului Banal Nationale a Romaniei
din 24 Iulie 1880 (urmare).

...."'.....a

147

ORGANIZAREA INTE RNA. A BANCII NATIONAL E 1880 -1914

baza noului aezamant, a fost votat i aprobat in edintele


din 19, 20, 21, 22 i 24 Noembrie 1880.
Regulamentele i instructiunile elaborate in aceast& perioada, cari stau la baza activitatii Bancii Nationale ci astazi,
desvolt& pang. In cele mai mici amanunte prevederile legii
i ale statutelor Bancii.
Conturile curente, scontul, cumpararea de cupoane Si
titluri eite la sorti ajunse la scadenta, tratele titi alte efecte
asupra strainatatii, cumpararile ci vanzarile de titluri, efec-

tele spre incasare, mandatele la ordin, plaile prin corespondent& i telegrame, viramentele, lmprumuturile, depozitele libere, dispozitiunile comune imprumuturilor i depozitelor libere i recipisele la vedere, formeaza obiectul regulamentului de operatiuni.

Regulamentul de ordine interioara se ocupa de capital,


operatiuni, bilant ci buget, Consiliul de administratiune,
Adunarea generala, diviziunea serviciilor, Comisarul Guvernului, functionarii i personalul de fabricare al biletelor i al
imprimeriei, precum i acela de verificare a biletelor anulate.
Regulamentul sucursalelor ci agentiilor, reglementeaza
organizarea i activitatea sediilor.

Un alt regulament se ocupd de organizarea serviciului


interior i paza localului in Administratiunea centrals, sucursale i agentii, iar instructdunile pentru sucursalele i
agentiile Bancii indica modul cum trebuesc facute operatiunile de cont curent, scontul, cumpararile de trate, cumpararea i vanzarea de efecte publice, Imprumuturile pe
titluri, etc., etc.
* * *

Primul sediu al Bancii Nationale a Post sub acopera-

mantul Senatului. Cum Ins& In acest local nu se Intrevedea


posibilitatea de a se face instalatia unei imprimerii de bilete necesare Bancii Nationale, Consiliul hotarate in edinta
din 24 Iunie 1880, mutarea provizorie a Bancii la Creditul

Funciar Rural, unde s'au gash cloud camere In cari sa se

poat& instal& imprimeria biletelor.

Dar ci acest local, firete, nu putea sa fie privit deck/

ca un provizorat, mai cu seam& c& desfacurarea Intregului

aparat al Bancii, a facut s& se simth din primele luni ale


www.dacoromanica.ro

10

C. I. BAICOIANU

148

activitatii sale, necesitatea unui local propriu care sa permits desvoltarea normal& a variatelor sale operatiuni 1).
Aceasta idee, urmarita cu perseverenta de Consiliu, o
vedem realizandu-se In edinta din 30 Octombrie 1881, cand

se hotarate cumpararea actualului loc pe care s'a cladit

localul Bancii Nationale, numit atunci Hanul 5erban-Voda.

Acest loc care avea 4 fatade, era punctul de luta Mire

al comertului central al Capita lei, fund inconjurat de cladiri

mici, dupe cum se poate vedea din planele XIVXVI 2).


Cum acest teren apartinea Statului, Guvernatorul a fost
1) In planeele XIIX III dam doutt vederi a primului tezaur al Bancii
Nationale, instalat la Creditul Funciar Rural.
') De un deosebit interes este lista chiriaeilor cari ocupau imobilele ce
Inconjurau localul pe care este astazi cladita Banca Nationale a Romaniei
ei pe care o redam in extenso mai jos. Din aceasta lista rezulta ca la 1880 ma-

joritatea comerciantilor erau Romani. Aceasta constatare Intareete afirmatiunile


pe cari le-am flicut In capitolul I, privitoare la comertul romanesc din preajma
anului 1880.

TABLOU

de privallile gi magazille 11nohirlate din Hanul Berban-Voda ininduto Banoil


Nationale a Romlinlel.

Numirea bunului

2
3
4
5
8
7

8
9

10
11

12
13

Pavane. Nr.
a
a

>

>

a
a
a

*
*

a
a
a

a
a
>

I. Rheinstein

4
5

N. Vasiliu

>

16

17

18
19
20.
21

20

22
23

23 * 24
25 a 26

27

a
a

28

1.885

$tefan Niculescu
Balaeeanu D.
a

21 ei 22

23 Aprilie 1883

a
a

23 Aprilie 1880-

I. Rheinstein

G. Poloni

14
15

Lei

12
13

cat i s'a Inchiriat

Chiria
anualli

11

Timpul pentru

490
1.010
915
1.000
1.000
1.000
1.720
1.680
3.040
2.840
3.070
2.010
2.350
1.300
1.300
2.120
2.120
1.800
2.050
4.000
2.220
2.000

Fratii Papazolu
Albert Foceeneanu
A. I. Iscovici
I. Martinovici

6
7
8
9
10

14
15
16
17
18
19

Numele
chiriaeului

Iacob Steiner
Petrache Joan
Gr. Cavadia
G. Fundescu
C. Vlaicu
D-na Elena Popovici

www.dacoromanica.ro

*
*

a
a
a

*
*

a
a
a

a
a

*
a

a
a
a

Plana XI.

D'AUPERVILLE
Inspectorul Bancii Frantei detasat pe langA Banca National).
a Rom Aniei pentru a ajuta la organizarca
apelmAntului nostru do emisiune.

www.dacoromanica.ro

0 R GANIZARE A INTE RNA. A BANCII NATIONALE 1880 1914

149

insarcinat sa trateze cu Ministrul finantelor cumpararea


lui i conform legii din 22 Ianuarie 1882, el a fost achizitionat pentru suma de lei 800.000 1).
Ca urmare a acestei cumparari i in urma hotarkii Consiliului din 26 Februarie 1882, s'a incredintat arhitectilor
parizieni Cassien Bernard i A. Galeron sarcina intocmirii
raportului pentru construirea unui palat al Bancii Nationale.
Acetia depunandu-i raportul, in edinta din 31 Martie
1882 se aproba contractul pentru facerea proiectului care
a i fost supus Consiliului in edinta din 2 Iunie 1882 i
asupra caruia au fost insarcinati sa refere arhitectii Caputineanu, director in Ministerul Lucrarilor Pub lice, Lecomte
de Nouy, directorul lucrarilor de restauratie a Manastirii
Arge i C. Olanescu, inginer ef la C. F. R.
In urma raportului favorabil al acestei comisiuni, s'a ho-

tarn s se dea arhitectilor francezi elaborarea planurilor


cari, prezentate Consiliului la 16 Septemvrie, autoriza facerea planului definitiv. Cassien Bernard i Galeron terminand planurile in cursul anului1883, 41I edinta din 13 Aprilie

Consiliul numete o noua comisiune compusa din inginerii


Duca, Olanescu, Cerkez, Gottereau i Savulescu, care s stuc.)

Numele
chiriasului

Numirea bunului

z
24
25

26
27

Pravalia de sub gang Intre cele cu Nr. 15 si 16


din Hanul Serban-Voda D. Balsanu
Magazia Nr. 1 ulicioara
de Mg& Pravalia Nr.
28 din Hanul SerbanVoda
Gr. Cavadia

Timpul pentru

cat i s'a Inchiriat

23 Aprilie 880-

Magazia Nr. 2 din ulicioara Hanul Serban-

23 Aprilie 883

S.

China
anualt

Lei

300

290

290
Voda
Petrache Ioan
Doua magazii de sub localul Imprimeriei Statului In rand cu localul expeditiei Moni23 Aprilie 1881
23 Aprilie 883
545
torului Oficial
G. Fundescu
Seful biuroului (ss) Gr. Banu

1) Vezi In anexa Nr. 8 desbaterile Camerei ei Senatului referitoare la aceasta


chestiune.

www.dacoromanica.ro

150

C. I. BAICOIANU

dieze planurile i sa propuna modificarile, atat la fatada cat i

la interior. Mai tarziu, la 28 Septembrie, planurile au fost


aprobate de Consiliu, platindu-se suma de 46 mii lei arhitectilor cari le-au intocmit, plus 2.000 lei pentru voiajul lui
Galeron, cu conditia ca sa efectueze masuratoarea pe teren
pana la 31 Decembrie 1883.
In edinta din 27 Octombrie 1883, Consiliul hotarate
a se face constructia Bancii sub supravegherea i controlul
arhitectilor C. Baicoianu i N. Cerkez, caruia, In edinta din

9 Noembrie ii aloca onorariul de 1000 lei pana la terminarea lucrarilor, plus o prima de 1% din valoarea lucrarii.
In caz de reziliere a contractului de catre Banca, se stipuleaza o despagubire de 10.000 lei pentru arhitectul N. Cerkez1).

Lucrarea, inceputa in Aprilie 1882, a fost terminate in


Iunie 1890 i a costat 2.700.000 lei, astfel ca Banca National& a putut sa se instaleze in noul local corespunzator operatiunilor sale.
Experienta a dovedit ca unele din serviciile Bancii null
gasesc astazi in localul astfel conceput o fericita aezare,
ceeace face ca serviciul depozitelor i a cupoanelor sa nu
se poata desvolta astfel cum cer interesele acestor ramuri
de operatiuni. Che5tiunea ramane o problem a a viitorului
care se va rezolva probabil cu prilejul completarii actualului
local, pe terenul nou achizitionat de Banca2).
*

Una din preocuparile de capetenie ale primului Consiliu


constituit in Iunie 1880, a fost subscrierea capitalului. El
trebuia varsat in cote de 25% i s'au stabilit epocile de
varsamant la 15 Octombrie, 15 Noembrie i 15 Decembrie
in aa fel, ca la 1 Ianuarie 1881 intreg capitalul sa fie varsat.
Capitalul urma sa fie depus in our sau In argint. Din bilantul de 1 lung de activitate a anului 1880 pe care, pentru interesul
istoric ce 11 prezinta, it dam in intregime mai jos, se constata ca

subscriitorii au fost foarte prompti In implinirea datoriei lor.


1) Banca creiazA arhitectului Cerkez un serviciu tehnic special cu urmatorul personal:
1 ajutor arhitect, cu 500 lei lunar, 1 desenator cl. I cu 300 lei lunar, 1

copist cu 120 lei lunar, 1 odaias cu 80 lei lunar. Se alma si 100 lei lunar
pentru cheltuelile de birou.
1) DAm in plansele XVIIXXII cateva din aspectele interioare $i exterioare ale Band! Nationale a Romaniei.

www.dacoromanica.ro

Mama XII

:F.

E.W
".

oZ,Z7771

40:...

Vedere a primului tezaur al Ranch Nationale a Romaniei instalat la


Creditul Funciar Rural.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INTERNA. A BANCII NATIONALE 1880-1914

151

BILANTUL BANCII NATIONALE


ACTIV

Inchelat la 31 Deoembrls 1880

PAS IV

Lei I B.I L e i

L e i B.

B.

Restul de varsaminte al
actiunilor :

Varsamantul
*
*

III

.
.
.

.
.

II

*
IV
. .
r, { Numerar 3592194,60

875
4125
25750
65250

Capital
12000000
Bil. { In circ. 7740040 10123000
transf. * cuts& 2382960

a Bilete . 2382960,

5975154 61
3985645 13

Bonuri de tezaur scont


Avans asupra efectelor
publice

. .

7500
68519 50
1500

Dobanzi datorate de de-

ponenti panit la 31 Decembrie la avans. asupra efectelor publice $i


lingouri . . . . . .

31693 61
22164306 98

22164306 98

CONTUL DE PROFIT 1)1 PIERDERE


Inchelat la 31 Deoembrla 1880

DEBIT

Lei
Cheltueli de ad-tie . . .
Salarii dela constituirea
Bancii pan& astlizi .
Cheltueli de imprimerie
Salariul personal. imprimeriei
Jetoanele consiliului de

CREDIT
Lei

B.

B.

9058 97 Dobfinzi provenite din

tmpr. pe bon. de tezaur

51544 13 Dobanzi prov. din avans


2434 63
pe depozit de efecte .
2569 21

Dobanzi prov. din avans


pe depozit ruble . .
Dobanzi prov. din scomp-

cenzori $i consil. g-ral . 9100


tarea efectelor. . . .
Iluminat $i incalzit .
1357 75 DobAnzi provenite din
Porto depesi . . . .
scompt. cupoanelor .
187 24
Imprimate $i registre . 2513 50
Cheltueli la actiuni . . 234 05
Jetoanele de pros. ale
comitetului de scont
480
Diversi

1406 85
99932 58

7338000
89800
192816 54
416
17852 60

Cupoane scomptate . .
Efecte scomptate . . .
Timbrele actiunilor . .
Mobilier si material . .
Cheltueli de ad-tie cuvenite anului viitor . .
Marini si materialul imprimarii biletelor . .
Conventia comertului de
.

67 55

4379608

Avans asupra depozit


de ruble . . . .

our si argint

95800

Compturi curente . .
Dobanzi cuvenite anului
viitor asupra scontur.
de efecte de comert .
Profit si pierdere . . .

Lei

B.

85645 13
16298 28
15395 33

31693 61
1789
271 85

87 45

Soldo .

39832 58
119399 59

profitul neto trecut in


contul anului viitor

www.dacoromanica.ro

119399 59
39832 58

152

C. I. BAICOIANU

Rezulta din acest bilanj, ca la sfaritul anului, din cele


12 milioane, mai erau In restanta varsaminte numai pentru
suma de lei 95.800. Ar fi de interes s se tie cat din cele
12 milioane s'au subscris In aur i cat In argint. Aceasta relatiune pe care nu o gasim nicaeri ne-ar pune In situatia sa cu-

noatem valoarea rezervei metalice In aur de pe vremuri.

Ca s'au facut multe varsaminte i In aur, o dovedesc


multiplele scrisori ale dosarului de varsaminte din care
publics o serie In anexa Nr. 9.
* * *

Organizarea contabila a Bancii Nationale a fost incredintata directorului Th. yStefanescu, profesor de contabilitate
i director al colii comerciale superioare din Bucureti, care

i-a completat cunotintele necesare i prin experienta facut& In timpul ederii sale la Paris pe langa Banca Frantei.
Dupa sistemul introdus de dansul, contabilitatea generala
a Bancii Nationale Inregistreazd toate operatiunile dupd
insa"i actele de origins, actele de cassa, contractele de Impru-

muturi, foile de prezentare la scout, trecand toate operatiunile prin urmatoarele registre: strata, jurnal i cartea-mare.
Operatiunile Bancii sunt efectuate de diferite servicii
dupa natura lor: scont, secretariat, Imprumuturi pe depozite, casierie, etc. Fiecare serviciu 11 are contabilitatea lui
specials tinuta prin ajutorul registrelor auxiliare.
Aceste servicii intocmesc situatiuni de opera- iunile facute In cursul zilei. La fel procedeaza i sediile. Situatiile
zilnice se trimit contabilitatii pentru confruntare cu soldurile
obtinute de contabilitatea generala a operatiunilor.
Sta dar, la baza acestei contabilitati un dublu control,
care asigurd exactitatea cifrelor produce de contabilitate.
Ace Iasi lucru 11 cere 5tefanescu i pentru contabilitatea
biletelor.
Contabilitatea din sediile Bancii este aceeai Ca i In Cen-

trald, utilizand conturi intitulate dupa natura operatiunilor.


Cum sediile sunt alimentate cu londuri de Centrals, contul
acesteia este totdeauna creditor i tine locul de capital, fats
de sediul respectiv. Sediile Bancii Intocmesc zilnic i remit
Centralei urmatoarele trei situatiuni:
1. 0 balanta a conturilor, numita situatia contabilitatii.
www.dacoromanica.ro

11165111

Valero a primului tezaur al www.dacoromanica.ro


Bancii Nationale a Romriniei instalat la Creditul Funciar Rural.

//TX 9Attv1d-

1111111.11111111

ORGANIZAREA INTERNA. A BANCII NATIONALE 1880-1914

153

2. Un cont al operatiunilor dintr'o zi cu Centrala, numit


contul Centralei.

3. Un cont al operatiunilor dintr'o zi cu celelalte sedii,


numit Centrala-sedii.
Situatia contabilitatii servete la concentrarea operatiunilor for cu ale Centralei pentru Intocrairea situatiei sumare
ce Banca public& saptamanal.
Contul Centralei servete la verificarea operatiunilor facute de sedii cu Centrala, unde se contabilizeaza aceste operajiuni dupa corespondenta sediului, iar contul Centrala-

sedii, servete la verificarea operatiunilor facute de sedii


Intre ele.
Sediile Bancii mai trimit lunar Centralei situa %ia prezentatorilor la scont i situatia principalilor obligati al por-

tofoliului ce detin pe baza scontului.


In virtutea acestei organizari contabile functioneaza
Banca Nationale din primele ei Inceputuri i experienta
celor 50 de ani a existentei sale, au dovedit ca ea a fost
pusa dela Inceput pe baze sanatoase.
*

In vederea Inceperii operatiunilor pe ziva de 1 Decembrie 1880, Consiliul, In edinta din 4 Noembrie, hotaracite
ca taxa scontului sa fie de 5 %, la Imprumuturile pe efecte

de 6%, iar la avansurile pe our i argint de 4%.

Se fixeaza taxa de conservare la depozite la 0,25% i a


Incasarii cupoanelor la 0,10%.
Cum operatiunea scontului cerea i instituirea unui Co-

mitet de scont, prin vot secret se proclama In edinta din


28 Noembrie: Petre Stefan, Marinescu Bragadiru, Deroussi,
Menelas Ghermani i N. Moroianu. Vom urmari desfaurarea operatiunilor Bancii pang la 1914, In capitolele urmatoare, ale acestui volum.
Conform dispozitiunilor art. 3 din lege, s'a hotarlt Infiin-

tarea a 4 sucursale la Craiova, Iasi, Galati i Braila.


Primii functionari cari au fost numiti la aceste sucursale sunt urmatorii:
Craiova. Corneti, ef al sucursalei; Chr. tefanescu,
functionar principal; P. Gioroan, verificator ; N. Marian,
contabil , P. Oprescu, intendent.
www.dacoromanica.ro

154

C. I. BAICOIANU

Iafi. M. Ganea, ef al sucursalei ; D. Wortman, ef contabil ; I. Bogdan, casier, Cioranu i Spacu.

Galati. Borghetti, director al sucursalei ; M. Portocala,

contabil ; C. Apostol, casier i Telega, incasator.

Braila. C. Florea, directorul sucursalei ; L. Spacu, contabil i I. Carapan, casier.


Propairea generala a tarii mergand cu pai repezi, Centrala i cele 4 sucursale s'au dovedit insuficiente ca sa cuprinda intreaga tesatura a intereselor bancare kii comerciale
ale tarii. In perioada 1881-1890 Banca National& s'a ajutat
prin serviciul de incasso al Caselor de Credit Agricol judeIene.

Mai tarziu insa, infiintarea de sedii in capitalele judetelor


dovedindu-se absolut necesara, Consiliul elaboreaza in 1890
un regulament al sucursalelor i altul al agentiilor, hotarind
totodata infiintarea urmatoarelor 5 agentii: Botoani, Barlad,
Focani, Ploeti i T.-Severin.

Tot In acest an, la 15 Noembrie, se elaboreaza regulamentul operatiunilor sediilor care este un indrumator al lor,
fixand firul conducator al operatiunilor.
Treptat s'au infiintat rand pe rand fare anii 1892-1913
sediile urmatoarele:
1892-23 April. se decide infiintarea Ag. Constanta
*
1893 8 * * *
*
Buzau
*
*
1896-14 Novem.

T.-Magurele
1896-14
*
*
*
*
Roman

1896-14
1898-19 Mart.
1898-19
1898-22 Mai
1899-15 April.
1899-15
1901-13 Dec.
1901-13
1904-28 Oct.
1906-23 Mart.
1906-23 *
1906.23 *

www.dacoromanica.ro

Caracal
Giurgiu

Piatra-Neamt
Tulcea
Dorohoi
Tg.- Jiu
R.-Valcea
Falticeni
Slatina

Hui

Vaslui
CampulungMuscel

Plana XIV

,-.7...\

....1:.<.::-e
...0?..;41er>.

N.- '--,r.

.0,-,...-

-,"441,!.--

t-:(1'...;-/
.4

Plif.

` -,,..,. ,r)ti

;i

----.

---''*',----

.1ft.L11

ktitf:I'Cr

11.i

'I

ffet,"44.-'4".".

Vederi din strazile Lipscani 5i Smardan a Hanului 8erban-Voda, unde


a fost cladit localul
Brinell Nationale a Romaniei.
www.dacoromanica.ro
(1879)

ORGANIZAREA INTERNA A BANCII NATIONALE 1880-1914

155

Rasboiul Balcanic din 1913 alipind patriei mame cele


cloud judete din Cadrilater, Durostor i Caliacra, s'a simtit
nevoia imediata de a se lega economicete cu Cara i aceasta

provincie, Infiintandu-se, prin hotarirea Consiliului din 23


Martie 1906, agentiile Silistra i Dobrici (Bazargic).
*

Dela inceput gandul conducerii Bancii a fost s-i cumpere primele imobile strict necesare pentru a-i putea exercita activitatea fara sa mai plateasca chirie.
Tabloul care urmeaza Infatieaza sumele cari s'au cheltuit cu cumpararea imobilelor sediilor Ranch Nationale

tare anii 1880-1914.


Tot din cifrele cuprinse in tabloul de mai jos, putem

vedea evolutia amortismentelor i investitiunilor In aceasta


perioada.
Sume 1nveitite

Anil

anual pentru
imob. B. N. R.
Centrala $i

Imobile
Soldul

sedii

1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889

1890
1891
1892
1893

1894
1895
1896
1897

800.000,
12.700,

800.000,
812.700,

94.308,85
426.297,70
622.399,67
659.685,73
$27.694,04
529.909,46
303.202,98
302.477,86
86.862,60
41.959,49
351.938,86

907.008,85
1.333.306,55
1.955.706,22
2.615.391,95
3.143.085,99
3.672.995,45
3.976.198,43
4.278.676,29
4.368.538,89
4.410.498,38
4.762.437,24
4.923.977,38
5.033.553,69
5.068.009,29
5.057.907,88

1611540,14
109.576,31

34.455,60
10.161,41

Amortismentul
anual
pentru imobile

Fond pentru
amortizarea
imobilelor
Sold

.
97.785,31

69.537,
75.000,
85.000,

125.517,
110.409,50
116.555,50

126.802,
130.945,50
142.834,50

147.639,
155.219,
162.089,

Wind. toren
Prim.

www.dacoromanica.ro

97.785,31
167.322,31
242.322,31
327.322,31
452.839,31
563.248,81
679.804,31
806.606,31
937.551,81
1.080.386,31
1.228.025,31
1.383.244,31
1.545.333,31

156

C. I. BAICOIANU

Sume Investite

anual pentru

Anii

imob. B. N. R.
Centrala si
sedii

1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914

11.434,80
29.986,95
67.621,72
186.748,34
98.483,90
115.004,60
71.570,29
126.941,38
115.643,10
47.531,51
41.443,28
29.389,79
18.042,37
67.128,92
253.311,27
207.065,93
173.855,45

Imo bile

Soldul

5.069.342,68
5.099.309,63
5.166.931,35
5.353.679,69
5.452.163,59
5.567.168,19
5.638.738,48
5.765.679,86
5.881.322,96
5.928.854,47
5.970.297,75
5.999.687,54
6.017.729,91
6.084.858,83
6.338.170,10
6.545.236,03
6.719.091,48

Amortismentul
anual
pentru imobile

155.675,
167.683,50
167.448,50

166.541,
165.736,
164.883,50
163.948,50
162.319,10

210.988,
225.288,
224.098,
221.768,
219.918,
264.728,
266.388,
269.238,
316.438,

Fond pentru
amortizarea
imobilelor
Sold

1.701.008,31
1.868.691,81
2.038.140,31
2.202.681,31
2.368.417,31
2.533.300,81
2.697.249,31
2.859.568,41
3.070.556,41
3.295.844,41
3.519.942,41
3.741.710,41
3.961.628,41
4.226.356,41
4.492.744,41
4.761.982,41
5.078.420,41

Dupa cum vedem din tabloul de mai sus, pana la 1914


Banca a achizitionat imobile Yn oraele unde 10 are sediile pentru o valoare de lei 6.719.091,48, soldul fondului
de amortizare la aceeai data fiind de 5.078.420,41 lei.
* * *

La 1 Ianuarie 1893 s'a pus in aplicare regulamentul

Casei de Pensiuni i Ajutoare a functionarilor Bancii.


Dupa acest regulament, dreptul de pensiune se calcula
dela punerea lui In aplicare, de cand a Inceput a functions
Casa de Pensiuni, sau dela data intrarii functionarilor i
celuilalt personal in serviciul Ranch, daca acetia au facut
varsamintele rejinerilor 5% pentru timpul trecut, dela data
intrarii for in functiune pana la 1 Ianuarie 1893.
Fondul de pensiune i ajutoare se formeaza din:
a) Retinerile lunare facute asupra apuntamentelor i lefurilor functionarilor, verificatoarelor de bilete, lucratorilor
imprimeriei, uierilor i celuilalt personal al Ban* precum
i asupra pensiunilor ce se servesc de Casa de Pensiuni a
www.dacoromanica.ro

Plana XV
"""ti.""-D 4L-9.i3 4 .C.-0.:?74$60F.qt.;:qt

'A" f'1..'

Atz --,as 1St taw.

.--11

,-, 1
.

./". 0 A

,rtz1
...,...

,-ft

<-

214,1,

ty3

..,=,,1

;
=

NEI

I
_

";
-

.M_

;;;
;

'

r1

Vederi interioare din anul 1879 a Hanului $erban-Vocia, unde a fost


cladit localul Bancii Nationale a Rornaniei.

www.dacoromanica.ro

OR GANIZARE A INTE RNA. A RANCH NATIONALE 1880 -1914

157

Ban* retineri cari se fixeaza deocamdata la 5% i cari


in nici un caz nu vor trece de 10%.
b) Din capitalul constituit prin varsamintele facute de
functionari i celalalt personal al Bancii.

c) Din 1% prelevat in fiecare an din beneficiile nete

ale Bancii pentru Casa de Pensiuni i Ajutoare a functionarilor Bancii, conform statutelor.
d) Din fondul acumulat format de aceste prelevari.

e) Dintr'o subventiune anuala de lei 50.000 ce se va


plat' de Banca i care se va trece regulat in fiecare an la
cheltueli, incepand cu anul 1912.

f) Din orice alte varsaminte cari s'ar putea face de

Banca.

g) Din produsul amenzilor retinute din apuntamente i


gratificarile ce s'ar pronunta conform dispozitiunilor regulamentului de ordine interioard.

h) Din legaturile i donatiunile ce s'ar face Casei de

Pensiuni.

i) Din veniturile produse prin fructificarea tuturor capitalurilor fondului de pensiuni.


Dreptul de pensiune va fi acordat functionarilor cari:
vor avea varsta de 55 ani impliniti

i cari vor fi participat cel putin 15 ani la institutia

Casei de Pensiuni.

De una sau de amandoua aceste conditiuni vor putek


fi dispensate numai persoanele cari vor fi dobandit o infirmitate gravy din cauza indeplinirii serviciului cu care a fost
insarcinat de Banca.
Pensiunile se fixeaza astfel:
Dupd 15 ani lmpliniti, 45% din media apuntamentelor
i a lefurilor ce functionarul sau celalalt personal a avut
in cei din urma 5 ani.
Dupa 20 ani, 60% din apuntamente i lefuri

25
30
35

75%
90%
100%

Nici o pensiune nu poate fi mai mare de 9.000 lei.


Cotizajia saptamanala de 15 bani ce lucratorii imprime-

riei sunt datori s verse pentru asigurarea legala contra


www.dacoromanica.ro

158

C. I. BAICOIANU

invaliditatii i batranetii, se va plati de Casa de Pensiuni


i Ajutoare a Bancii din retinerile de 5%.
Consiliul de administratie poate pune in retragere:
a) Pe orice functionar care a lmplinit varsta de 55 ani,
oricare ar fi numarul de ani ce a servit ci
b) Pe orice functionar sau orice alts persoand facand
parte din personalul Bancii, claiar de ar avea o varsta mai
mica de 55 ani, data aceasta persoana nu este apta de ali
indeplini datoriile i insarcinarile ce i s'au dat.
Vaduva unui functionar, a unui lucrator, a unui ucier
i a oricui face parte din celalalt personal, decedat lard a
lass copii legitimi minori, care va fi fost casatorita cu dansul
cel putin 5 ani inaintea regularii dreptului sau la pensiune,

are dreptul la jumatate din pensiunea la care ar fi avut

dreptul defunctul.
Aceasta pensiune se va spori cu 10 % din pensiunea cuvenita defunctului, pentru fiecare copil minor legitim, fara
ca suma cuvenita vaduvei i copiilor sa poata intrece suma
pensiunii la care ar fi avut drept defunctul.
In caz cand de pe urma decedatului vor ramane numai
copii, sau in caz sand vaduva ar muri, fiecare copil legitim
minor va primi 25% din pensiunea cuvenita tatalui defunct,
lard ca totalul sumei primita de copii s poata trece 50%

din totalul pensiei cuvenita tatalui. Aceasta suma se va

Imparti egal intre toti copiii.


Vaduva pierde dreptul la pensie prin recasatorire, iar
copiii cand ajung la majorat.
Cand un functionar, o verificatoare, un lucrator, un uier

sau celalalt personal al Bancii n'ar mai putea servi din

cauza unei infirmitati, fie din orice alta cauza care atrage
o incapacitate de lucru i n'ar avea cel putin 15 ani de serviciu, Administratia Casei de Pensiuni cu aprobarea Consiliului de administratie, va putea sa-i acorde un ajutor egal
cu apuntamentele sau leafa sa pe 3 luni data va fi servit
cel putin 5 ani i un ajutor egal cu apuntamentele pe 6

luni, dud va fi servit cel putin 10 ani.

Din tabloul care urmeaza putem urmari pentru perioada

1895 1914 evolutia fondului Casei de Pensiuni a functionarilor Bancii Nationale :


www.dacoromanica.ro

Mama XV I

il

".

".c.
-

:
1

a.

-41C= -

s'

'

7.47'
C

'7-4

rs,-4

Vedere interioar& din anul 1879 a Hanului Serban-Voda, unde a lost


cladit localul Handl Nationale a Rornaniei.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA INTERNA A BANCII NATIONALE 1880-1914

Anul

1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914

Pensii

platite

5.371
5.973
6.643
7.822
8.750
11.269
13.693
17.783
18.297
17.878
17.680
21.396
31.187
28.169

30.068
24.096
32.790
62.754
77.122

Alocatii

statutare

20.043
21.101
27.345
30.085
31.095
31.623
30.653
31.344
28.459
32.989
39.529
46.599
44.014
44.685
46.706
48.724
54.684
71.670
73.623

Alocatii Vars. funct.


suplisi diverse Venitul E.
Publics
mentare venituri.

--------

43.357
54.871
33.576
72.603
48.657
54.278
30.696
31.981
45.541
38.913
39.148
48.398
47.934
46.507
51.494
52.278
66.103
69.194
84.343

50.000
50.000
50.000

17.260
20.632
24.608
29.304
33.672
38.824

44.174
44.892
58.869
65.556
74.260
80.068
88.380
96.075
103.932
110.826
120.012
131.737
121.170

159

Sold

306.507
381.796
472.427
551.313
675.483
780.157
893.613
985.443
1.075.877
1.190.449
1.310.029
1.445.286
1.598.955
1.748.096
1.907.194
2.079.250
2.266.990
2.524.991
2.784.846
3.036.860

Organizarea intern& ce s'a dat Bancii Nationale Intre


anii 1880-1914, cu mici modificari cari au Inlaturat lipsurile constatate, a stat la baza activitatii ei atat de rodnica
pans In zilele noastre.
Aceasta constatare ne pune In situatia sa putem judeca,
grija cu care conducerea Ranch Nationale a cautat s-i asigure Inca din primii ani ai functionarii, o organizatie interna

temeinia, ramasa neclintita In mersul vremii.


In volumul al III-lea al acestei lucrari, vom continua
cu expunerea modificarilor In privinta organizarii interne,
pe cari Imprejurarile le-au dictat conducerii Bancii Nationale.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL ir

MODIFICAREA DIN 1882 A ART. 9 $1 16 DIN LEGEA


RANCH NATIONALE

www.dacoromanica.ro

11

CAPITOLUL V

MODIFICAREA DIN 1882 A ART. 9 BSI 16 DIN LEGEA


BA NCI I NATIONALE
Preocuparile guvernelor duph rasboiul din 1877.
Construirea p1 ImbunitaOrganizarea docutires chilor de comunicatie terestre, fluviale pi maritime.
Loges Bancii Nationale din 1880 nu prevede Imprumuturile pe recirilor.
pise pi warante.
Economia legli magazineior generale din 28 lunie 1881.
Pariamentul resModifIcarea articoleior 9 pi 16 din legea Bancii Nationale.
pingo modificarea articolului 21 din lege. Incheere.

Perioada de dupa razboiul independentii este caracterizata prin preocuparea guvernelor de a ridica situatia economics generala a tarii, prin toate mijloacele menite sa contribue la realizarea acestui scop.
Preocuparea de construire a cailor ferate i imbunatatirea drumurilor, o gasim pe primul plan al activitalii acestor guverne. In acelai timp vedem realizandu-se i constructia de docuri in principalele porturi ale tarii, pentru a
inzestra astfel agricultura, aceasta indeletnicire de fundamentals importanta pentru economia generala a tarii, cu
aezamintele comerciale de natura sa-i inlesneasca desvoltarea. Rolul acestor organizatiuni era sa inlesneasca exportul
i sa mijloceasca plugarului i comertului de cereale, cre-

ditul care se acorcla pe marfa depozitata in docuri.


Cand s'a votat legea Bancii Nationale in 1880, neexistand docuri sistematice in cari depozitarea cerealelor sa
prezinte suficiente garantii pentru imprumutator, legea

Bancii Nationale din 1880 nu prevedea intre operatiunile ei


i pe acelea de Imprumuturi pe recipise i warante.
In programul Guvernului depe vremuri intrand insa i
savarcirea unei retele de docuri i completarea organizatiiwww.dacoromanica.ro

11

164

C. I. BAICOIANU

for de credit inceputa prin infiintarea Bancii Nationale ci a


Caselor de Credit Agricol, Guvernul a %inut, pentru a nu
priva agricultura ci comertul de cereale de a beneficia de
creditul Bancii Nationale, sa propuna modificarea art. 9 din
lege, in sensul de a se Introduce intre operotiunile Bancii
Nationale i pe acelea de warantare ci recipise.
Legea magazinelor generale din 28 Iunie 1881, cuprinde
9 capitole:
,
Ea prevede ca docurile sau magazinele generale pot primi
In depozit materii prime, marfuri i obiecte fabricate depuse de comercianti, industriaci i agricultori.
Administratia docurilor elibereaza depunatorilor recipise,
in cari este specificat numele, profesiunea, domiciliul depunatorului, precum ci natura marfurilor.
La fiecare recipisa este anexat un buletin de gaj, numit
warant, care confine aceleaci mentiuni ca ci recipisa.
Recipisele ci warantele sunt transmisibile prin gir, amandoud deodata sau fiecare In parte. Cand se transmite recipisa ci warantul in acelai timp aceleiaci persoane, girul se
va constitui prin simpla iscalitura in dosul recipisei i warantului.
Prin derogare dela dreptul comun, simpla girare a warantului separat de recipisa, constitue un drept de gaj asupra marfurilor In profitul cesionarului warantului. Girarea
recipisei transmite cesionarului proprietatea marfurilor, cu

singura obligatiune child warantul nu este trasmis dim-

preund cu recipisa, de a plati datoria garantata prin warant.


In caz de neplath a datoriei la scadenta, purthtorul wa-

rantului separat de recipisa, poate lard somatie, protest


i chemare in judecata, s'd ceard dela administratia magazinelor
generale punerea in vanzare prin licitatie public& a marfurilor

warantate.
Cu prilejul modificarii art. 9 din legea Bancii Nationale,
s'a mai propus ci modificarea altor cloud articole c1 anume:

art. 16 ci 21.
Modificarea propusa art. 21 prevedeh capacitatea Guvernatorului de a figura in Parlamentul tarii, ca deputat
sau senator. Decat acest articol a intampinat In Comitetul
delegatilor o atat de mare opozitie, Inca a fost cu unanimitate scos din lege. Temerea ca prin realizarea unei atari
www.dacoromanica.ro

1111119ffirplill MUM

110001111 ft',
is

"1

www.dacoromanica.ro
Vedere generalh a cladirii
Brinell Nationale a Romaniei din Bucureti.

AX vuver

t=.

MODIFICAREA DIN 1882 A ART. 9 $I 16 DIN LEGEA RANCH NATIONALE

165

dispozitiuni s'ar puteh contribui la politicianizarea Bancii,


ceeace Guvernul a vrut sa evite dela inceput chiar, a condus
la inlaturarea acestui articol.
Nu sunt lipsite de interes temerile pe baza carora Co-

mitetul delegatilor Guvernului depe vremuri a inlaturat

glasuete raportul crede ca oricare ar fi meritele Guvernatorului, talentele, activitatea Eli interesele sale, el nu trebuie sa intrebuinteze toate aceste calitati decal in interesul Bancii Nationale, cel mai mare edificiu national, care este destul de
acest articol: Comitetul delegatilor

mare pentru a imortalizh un om cu cele mai man calitati


i el crede Ca nu este bine, pentru prosperitatea unei ah
de man institutiuni nationale, ca Guvernatorul Bancii, care
trebuie sa ii sacrifice toate inaltele sale calitati, sa intre in
arena politica care distreaza pe omul de calcule 04 tarate
in lupte politice contrarii intereselor institutiunii Bancii Nationale .

Tata ce gandeau intemeetorii Bancii Nationale despre


rostul ei in complexitatea vietii economice a tarii kii cum
cautau sa-i asigure deplina obiectivitate in sprijinirea intereselor financiare i economice generale, ridicand pe conducatorul suprem, Guvernatorul, deasupra luptelor kii pasiunilor politice can intuneca uneori ratiunea.
In schimb, Parlamentul a luat in discutiune modificarea
art. 16 din lege. Despre ce era vorba? In prima conceptie
a acestui articol se dispuneh ca Banca poate cumpara fondun publice romane, fara ins& ca ea sa poata poseda asemenea fonduri pentru o sums mai mare cleat jumatate din
capitalul social varsat. Nici o asemenea cumparare nu se va
puteh face cleat, in virtutea autorizatiunii data de Ministrul finantelor, dupa cererea Administratiunii Bancii, aprobath de Consiliul de censori .
Dupa multa reflectiune, Consiliul Bancii, stimulat i de
prevederile legilor organice ale Bancii Frantei i ale Bancii
Belgiei, a convins Guvernul s ceara Parlamentului modifi-

carea acestui articol in sensul de a se puteh plash intreg


capitalul varsat in efecte publice romane sau scrisuri funci-

are, sau alte valori garantate de Stat.

Propunerea, pornita dintr'o cerinta de interes comercial


a actionarilor can tineau sa vada plasat Intreg capitalul sowww.dacoromanica.ro

168

C. I. BAICOIANU

cial, a intampinat atat In Camera cat i in Senat rezistenta


opozitiei conservatoare.

Rosetti in Senat i Generalul Manu in Camera, combateau modificarea acestui articol, sustinand ca aceasta modificare lovete In principiul lichiditalii fondurilor, care inteo
banca de emisiune trebuie sa fie un tel constant, daca vroiete ca ea sa functioneze regulat i sa nu li slabeasca soliditatea.
0 balled de emisiune are nevoie de o cat mai mare lichiditate provenita din toate resursele sale posibile, ca sa
fie in masura sa intervie cu fonduri mobile fara intarziere,
in momentele critice.
Numai astfel se poate garanta circulatia biletelor sale.
0 banca de emisiune trebuind s fie in toate imprejurarile
o regulatoare a pietii, e necesar sa ingrijeasca de cea mai mare
elasticitate a fondurilor. Ori, imobilizarea intregului sau ca-

pital social in efecte supuse jocului de bursa, contravine


acestei idei fundamentale a unei banci de emisiune.
Prevederile existente in legea Bancii Frantei i a Belgiei,

au determinat insa Consiliul de administratie al Bancii s


sustina punctul sau de vedere, pe care i-1 insuise atat Guvernul, cat i majoritatea Parlamentului, ceeace a condus la
modificarea art. 16 din lege, in sensul ca Banca Nationale
sa poata plash intreg capitalul in efecte de Stat i ale Creditului Funciar Rural, bine inteles sub rezerva aprobarii
Ministrului de finante i a Consiliului de censori 1).

1) Vezi desbaterile parlamentare In anexa Nr. 10.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

BANCA NATIONALA SI ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

BANCA NATIONALA BSI ORGANIZAREA

CREDITULUI AGRICOL
Motive le cart au determinat Inflintarea Creditului Funciar Rural gi a Band!
Institutiunile Inflintate fn perioada 1860-1885, pentru ridicarea oulturil profesionale a plugarimil gl pentru Imbunatatirea sthril el
materials.
Lupta dush pentru ohemarea Ia vista a agezhmintelor de credit
earl sh sprijineasch mica proprietate. Ide Ile lul Ion lonescu dela Brad privitoare
la probiema creditulul agriool.
liners:Arlie de a Int lint& fn 1868 o band' rural& a judetului Covurlui, n'au fort tnoununate de sucoes.
Cauzele de ordin
politic cars au zfidarnicit In perloada 1864-1882 organizarea creditului thraPropaganda dust* de I. lonescu dela Brad, P. S. Aurelian, I. Bratianu
nesc.
gl celialti economigti contemporani, conduce In 1881 Ia tnflintarea Case lor de
Nationale a Rom&niel.

Credit Agricol.
Expunerea de motive a prolectulul de lege.
Cum privia P. S.
Aurelian problems creditului agricol.
Economia legit Caselor de Credit Agri-

Casale de Credit Agricol au functionat pe baza legit din 1881 pant In


Dela 1892 fnainte, organizarea creditulul agricol este Meath numal
fn seams Statului.
Ce prevede loges Creditului Agricol din 1892.
Activitatea Caselor de Credit Agricol gi a Creditului Agricol pink Ia 1907.
Raporturile dintre Creditul Agricol gi Banca Nationale.
Incheere.
col.

1892.

Perioada 1860-1880, a vazut nascandu-se din punctul


de vedere al organizarii creditului, cele doua mart asezaminte de credit national : Creditul Funciar Rural, creiat
pentru a sprijini marea proprietate $i a o scoate din camata
ruinatoare caracteristica acelei vremi si Banca Nationald,
chemata sa inlesneased miscarii comerciale $i industriale
un credit eftin ci sh. sprijineasca Statul In multiplele sale
operatiuni financiare, bineinteles in cadrul legii care Ii reglementh operatiunile pe can Banca le puteh face.
Tara de plugari, cu Indeletnicire precumpanitoare agricola, avea Ins& nevoie si de un alt gen de credit, de un credit agricol personal.
www.dacoromanica.ro

170

C. I. BAICOIANU

Marea reform& agrard a improprietaririi dela 1864 rezolvase latura sociala a problemei, trecand In stapanirea taranilor 1.766.258 ha. pamant, iar de atunci, printr'un proces
natural al lucrurilor, mai trecuse In stapanirea taraneasca
i alte intinderi de pamant, facand astfel sa sporeasca numarul improprietaritilor tarani 1).
Agricultura se facea. 'ins& din cauza lipsei de capital cir-

culant, cu mijloace de culture inapoiate, din care cauza


pamantul nu raporta atata cat reclama interesul privat al

agricultorului, precum i interesul public.


Mainismul aproape nu conta, plugul i grapa de lemn
predominau, toate la un loc constituind o piedica vizibila
a procesului de productiune agricola.
Scrierile lui lonescu dela Brad, contemporan al epocii

1859-1880, sunt marturia starii inapoiate In care se Oa


agricultura din cauza lipsei de capital de rulment.

Problema imbunatatirii agriculturii, facuse in structura


ei de organizare teoretica, oarecari progrese.
Astfel vedem cum, prin prima lege asupra invatamantului agricol din 1883, se prevad trei tipuri de coli agricole:
practice, regionale i o coala superioara.
De altfel o coala superioara exists Inca din deceniul al
patrulea, 11-Alin-tat& la Pantelimon.

Pregatirea elevilor ce se primeau In aceasta coala era


neuniforma, deoarece se admiteau elevi incepand dela 4 clase

primare i pana la bacalaureat.


Dupe ce ccoala a fost mutate dela Pantelimon la Herastrau, datorita energiei lui P. S. Aurelian, care a mutat-o
intr'o noapte cu elevii i vehiculele coalei, pentru ca in noua
cladire sa nu se instaleze un spital pe care doria sa-1 aduca
medicul General Davila, cu inceperea anului colar 1883
1884 nu s'au mai admis decat elevi cu cel putin 4 clase liceale.

0 alts coala practice mai veche, care a functionat numai trei ani, a existat la Brad, fiind infiintata de Ion Ionescu. S'au mai infiintat coli de agricultura la Craiova i
Galati.

Deasemeni, pela 1882 au luat natere comitiile agricole


1) Vezi capitolul I al acestui volum.

www.dacoromanica.ro

Plangt XVIII

CL

U_

7-:

e.1

:1

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA $1 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

171

judejene, al caror scop era sa adune la un loc pe agricultori, pentru a studia cele mai bune procedeuri de culture
i creterea vitelor 1).
Pentru rezolvarea marei nevoi a creditului agricol perso-

nal, in care se vedea cauza determinant& a prosperitatii

agriculturii romaneti, se staruia pentru infiinIarea de banci


agricole districtuale care sa imbunatateasca soarta cultivatorilor sateni, emancipandu-i de robia cametei.
In 1868, lonescu dela Brad scria : Sunt trei lucruri cari
se cer pentru ca s& se poata face productia agricola: munch*,
pamant i bani.
Munca o are sateanul, pamantul i s'a dat ca sa -1 rascum-

pere, dar pentru bani, cari sunt una din cele mai principale conditiuni ale culturii i ale deplinei emancipari, nu

s'a facut Inca nimic .


Fecunda lui activitate literara i de practician agricol,
a inchinat-o realizarii acestei idei, de inzestrare a 1,arii cu
un credit agricol 2).
1) P. S. Aurelian preconiza Inc& dela 1860 (Mon. Ofic., Nr. 295 si 296),
infiintarea comitiilor agricole $i a invAtAmantului de trei grade dup& sistemul

francez, asa cum a fost legiferat la 1883.


2) Iota ce scrip, Ionescu dela Brad la 1868, referindu-se la infiintarea
unei banci rurale In judetul Covurlui:
Consiliul judetean al districtului Covurlui, a luat initiativa emanciparii
sateanului din mainile chmatarilor, elaborand statutele unei bA,nci rurale Impartite In cinci capitole: 1. Infiintarea $i fondurile bancii; 2. personalul 'Amid;
3. atributiunile bancii $i sedintele ei $i 5. dispozitiuni tranzitorii.
In articolul 1 se zice: * se Infiinteaz& o bancA agricola In judetul Covurlui
sub firma: Banca rural1 a judefului Covurlui, al cArei scop principal este de a
vent in ajutorul locuitorilor sateni, cultivatori de pamant $i industriasi roman!
de prin comunele rurale*.
Scopul acesta este Inteadevar scopul ce trebuie a se da bancilor rurale
$i este atat de mare, incat merit& a atrage atentiunea cea mai serioasa a oamenilor nostri de Stat. Resursele pentru formarea capitalului bancii consist&
intru a lucre. fiecare om cate 8 prajini de porumb in curs de cinci ani, a se vinde
porumbul In fiecare an $i banii a se capitalize. $i infiinta capitalul bancii rurale.
Resursa procurarii capitalului dar, se reduce la a muncl, a cruta, a strange crutarea $i dintr'Insa a face capitalul bancii. Inteadevar, toate capitalurile se
formeath prin crutare, toate capitalurile au origina for primitive In muncA.
Ins& pentru a se forma capitalul unei band, n'ar fi mai bine a face cum se fac
toate capitalurile intreprinderilor industriale $i de credit, a adune capitaluri
mice, a strange o parte din capitalurile formate deja? Dacit sustin a se introduce In banca rural& i principiul crutaril propus de Consiliul judetean dela

www.dacoromanica.ro

172

C. I. BAICOIANU

Contemporan al epocii de marl i adanci prefaceri sociale 1859-1880, el atepta realizarea programului de organizare de credit agricol, dela regimul politic inaugurat la
8 Aprilie 1866, caruia ii era rezervata sarcina grea sa imbunatateasca soarta cultivatorilor sateni, emancipandu-i de
Galati, putem admite ei aceasta resursk frisk In loc sii aeteptam ca de scum
Inainte sit ne punem pe mune& ei BA strangem capitalul, n'ar fi oare mai bine,
mai rationabil, sa adunam o particia mica. din capitalurile deja adunate? N'ar
fi util ca pe IMO. aceastA resurs& sa. vie ei Guvernul fntr'ajutor, chiar de ar
trebul sa. Imprumute banii cu cari eh contribue la formarea capitalului Windt?

Guvernul care a intervenit In chipul eel mai darnic ei poate chiar contestabil Inaintea reactiunii curate la emanciparea satenilor de clack platindu-le
singur a treia parte din suma totals. a rascumpararii, n'ar trebul sit intervin&
el la formarea capitalului bancii, la formarea capitalului de emancipare a sAtenilor de camataria, de exploatarea muncii for prin nevoia for ce au de bani?
Guvernul este dator sit intervin& la aceast& emancipare cu atat mai mult, cu
cat fAra de aceasta a doua emancipare, cea dintaiu este neutralizata. In efectele
ei salutare. In aceast& a doua lucrare, care complecteaza pe cea dintaiu, Guvernul n'are de fAcut sacrificiile colosale ce a Mout pentru ra,scumpararea clacei
ei cu toate acestea emanciparea de robie a banilor este cu mult mai importanta
dealt emanciparea de claca..
In alte tari, In Franta de exemplu, Imparatul Napoleon a pus la dispozitiunea cultivatorilor o sub!' milioane de franci numai pentru ca s&-i Indemne
a face drenajuri, lactic& a face ca din ogoare sa se Bourg& apele precum se scurge

apa ce se toarna. Intr'o oala cu flori, pentru ca sa se imbunatateascA pamantul


el sa se asigure prosperitatea recoltelor ei noi sa nu facem nimic pentru a pune
Is Indemana cultivatorilor sateni capitalul de care au nevoe pentru a cultiva.
mica particle& de pamant ce li s'a dat, ca ei cand munca ei pamantul ar putea
produce far& de bani?
Capitalul se poste form& sau cu concursul Guvernului, sau cu al populatiunilor sau ei cu unirea concursului Guvernului cu concursul populatiunilor.
Capitalul cu care poate Incepe a function& o bane& ruralk cu care poate BA
dea rezultatele cele mai folositoare, nu se cere a fi mai mare de un milion de
fiecare judet. Guvernul pentru a forma acest avans de Mout producerii tarii,
poate Intrebuinta toate mijloacele de cari dispune, poate chiar contract& un

imprumut, caci imprumuturile ce se fac pentru a se Intrebuinta productivmente Bunt singurile justificabile Inaintea ratiunii, ca unele ce sunt singure
producatoare de rezultate utile. Capitalul ce 1-ar avansa Guvernul, ar pute&
chiar fi producator de dobandk s'ar putea chiar reproduce, Inapoia In curs
de 41 ani printr'un amortisment numai de 1 % pe an. Banca rural& ar putea
plat' 1% pe an amortisment ei chiar 4-5% dobanda. Cu 5% pe an s'ar pute&
avansa bb,ncii capitalul ei banca ar putee, tnlesnl pe cultivatorii sateni dA.ndu-le bani, cu dobanda ce ei ea plateete, plus 1% pentru cheltuelile blincii,
adieb. peste tot 6% pe an. Intr'acest chip ei cu aceasta dobanda ei amortizare
se pot emancipa satenii ei de robia banilor ei de exploatarea camatarilor, caci

nimeni dintrIngii nu poste face concurenta !Aiwa In asemenea conditiuni.

www.dacoromanica.ro

o...1.111ami-;

.
.11"!
Ssie,;

4."41.41. kah..a.a ta 40;,'

ti

.,.

3-4 " -16-

IrV. 4L-eVt:

;..-Aa:s......

-s*..: e -

,..k.,3 -- ',,,--5,

si

.
,,,.

T.,
,-.._

www.dacoromanica.ro
Sala de reeeptie a Brinell Nationale
a Romaniei din BuoureW, transformata in timpul din urma
in cabinelul Guvornatorului.

x-rx vgunicr

BANCA NATIONALA BI ORGANIZARBA CREDITULUI AGRICOL

173

sub robia carnatariei, prin organizarea creditului rural i a


bancilor rurale, cari s contribue la Inlaturarea exploatarii
muncii satenilor de catre uzurari.
In urmarirea acestui gand, Ion lonescu dela Brad, concepe un intreg program de organizare, servindu-i drept InGuvernul punand numai ate jumatate milion In banca rural& a fiecarui judet,
va trebul sit avanseze producerii agricole un capital de 16 milioane. Cu acest
avans de capital, Guvernul scapik populatiunea rural& de camatarie gi o ajuta
s& -gi is un sbor repede catre prosperitatea, de care Guvernul va fi eel dintaiu
ce se va folosl.
Pe lane). punerea de fonduri din partea Statului in banca rurala, populatiunile rurale de ar pune numai cate o zecime din contributiunea fiecarei familii, radio& cate 4 % lei pe an, In 5 ani s'ar face dela 800.000 de familii sategti
o sumb. de 18 milioane gi astfel ar veni, cu avansul Guvernului, ceva mai bine
de un milion de fiecare bane& rurala sateascii.
Credem eft o Nina, rurala sateasca cu capital de un milion, poate sa Indestuleze toate trebuintele de capital ale cultivatorilor sateni din fiecare judet.

Nu este vreo treaba mare formarea acestui capital, nici cantitatea lui,
lust, rezultatele ce va produce Bunt imense pentru progresele agricole, al inlesnirii for depline, at emanciparil gi de robia banilor precum s'au emancipat de
robia pamantului.
Ideea Infiintarii bancilor rurale poate fi combittuta numai de dare cei

interesati In a exploata satenii prin nevoia ce au ei de bani, hula de sigur va


fi sustinuta de toti cei ce se gandesc la progresele agricole, la buna stare a
populatiunilor rurale, la Inflorirea Statului roman prin inflorirea agriculturii in
mares ei impozanta mass& a cultivatorilor sateni, a multimii poporului roman.
Constituit odata capitalul la care se pot da toate excedentele bugetelor
comunale gi chiar particulare, proprietarii cei avuti pot sit dea fonduri Cu 5 %
pe an, ditch s'ar mai gas1 Intro Romani de acei proprietari cari iubesc pe sateni gi le este mils de dangii gi Ii ajuta la toate nevoile for fare a pretinde
dobandii.

DupA cum se formeazA capitalul bancii, aga trebuie sh fie compus pi personalul ce trebuie ea o administreze. Membrii dar ai bancii trebuie sA reprezinte
atat pe Guvern, care pune jumatate din fondurile ei, cat gi pe satenii cari pun

cealalta, jumAtate gi In al caror interes se infiinteazil, acest institut de credit


sates. Prin urmare, membrii bancii In numar de 12, vor fi:
1. Prefectul judetului, 2. Pregedintele tribunalului, 3. Pregedintele Cons.
judetman, 4. Casierul general, 5. Profesorii dela gcoalele din regedinta judetului
gi 6-7 sateni alegi, eel putin elite un Bateau din fiecare plasa. Membrii alegi functioneaza doi ani, pot fi realegi gi se aleg de primarii co munelor gi cate doi ale-

gatori fruntagi de fiecare comuna rural& Cu scrutin secret gi cu majoritatea


voturilor express. Membrii bancii, la randul lor, aleg comisiunea de administrare a banal, alcatuita din trei membri, dintre cari unul trebuie sa fie satean,
gi din directorul bancii, ales gi el cu clout', treimi dintre membrii Ninon.
Directorul este organul executiv al membrilor bancii cari constituie consiliul 'Audi gi at comisiunii de administratle. El face primirile gi darile de

www.dacoromanica.ro

174

C, I. BAICOIANU

dreptar regimul bancilor populare din Germania, pe cari


le cunoctea ci le da de exemplu.
Data fund lnsa starea inapoiata de spirit a Iaranului
roman i lipsa lui de initiativa, Ion Ionesea dela Brad,
seam& de toate 1} i banii se in In casieria judetului, spre a fi p&zit1 ca pi ai
Statului.
Directorul se platepte cu 500 lei noui pe lun5, precum pi cu 400 lei pe luna

pentru doi contabili, unul insarcinat cu luatul pi altul cu datul. Ceilalti membri
ai bAncii Bunt onorifici, afar& de sateni arora li se d5 o diurna de 2 lei pe zi
c&nd vin la Intrunirile generale ale membrilor bancii pi cate un leu pe zi and
lucreaz& in comisiunea de administrare.
Membrii bancii se adun5, odat& pe luna. Pot !nab, s& fax& revizia cassei pi
contabilitatii oridecAteori vor vol. Incheie socotelile lunare ce se prezint& de
dare comisiunea de administrare pi stabileso Incheind procese-verbale, stares
cassei pe fiecare lunk care se tiparepte pi se Impartepte In toate comunele rurale.
Membrii comisiunii de administratie se aduna data pe saptaman& pi d& !Amuririle trebuitoare pi Incheie procese-verbale.
Un regulament va determine,, drepturile pi Indatoririle comisiunii de administratiune. Membrii bancii pe cari-i putem numl Q i consiliul bancii, pot
destine, pe membrii comisiunii de administrare pi in 10 zile a alege altii, ei dau
data pe an o dare de seam& general& Guvernului pi populatiunilor rurale.
Bugetul b5.ncii se face pi socotelile ei se Incheie de catre membrii bancii
la finele fiecarui an.
Fondurile bancii se primesc de comisiunea de administratie care subscrie
in chitanta cu matca de primire pi se dau cu Imprumut numai la locuitorii eateni pe termen de 6 luni, un an gi chiar doi ani pi numai dela 50 pan& la 200
lei maximum.

Pentru a WA bani dela banck oricare sateen trebuie a da garantia, sau


In avere, sau In trei ateni solvabili, la primarie pi primaria libereaza pe raspunderea sa mandat tiparit cu notiunile necesare despre cel ce se Imprumuta, atre
comisiunea de administratie pentru liberarea banilor. Banii se dau In termen
de trei zile Imprumutatului odatit cu un bilet dintr'un registru cu matca, In care
se va arata banii ce primepte, termenul pi procentele ce se cuvin a rkspunde.
Biletul se prezinta la primaria care IA not& Intr'un registru ad-hoc tiparit pi
Ingrijepte ca banii pi procentele S. se pl&teasca la timp pi a Inainteaz& banii.
Neplatind la termen, Imprumutatul este urmArit conform legii de urmarire pi

supus la amend& de a platl /ndoit procentele pentru timpul ce trece dela


termenul Implinit pan& la efectuarea platii.
Acestea aunt dispozitiunile generale ce ar trebul a& fie Introduse In statutele bancii, statute call vor fi aprobate de Guvern pi cari se pot Imbunittati
prin modificari 1} i adaogiri In interesul serviciului, farb. Ins& a se atinge principiile fundamentale pi scopul ce-1 are In vedere aceast& bane& rural& a cultivatorilor sateni.

Banca rural& poate lucre,, pi ca case, de cr4are, primind micile sume ce


cultivatorii sateni pi meseriapii vor vol a le depune pentru a forma Incetul cu
Incetul un capital.

www.dacoromanica.ro

=,("11. ;11111(11.1- .t

'

'I)

,
,

xx roguvid.

1-._

Scara principals care duce la primul


etaj al cladirii Bancii Nationale a Romaniei din Bucure0,i.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. 51 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

175

invoaca necesitatea interventiunii Statului pentru a vedea


savarindu-se idealul ce 11 preocupa, a ridicarii agriculturii
romaneti i a scoaterii muncii taranesti din ghiarele Cametei.

Nu este lipsit de interes credem as -i cunoatem judecata


in extenso:
Capitalul in monad sunatoare, este rar scria el
i de aceea se procura cu multa greutate i cu marl sacrificii.

Imprumuturile nu se fac decat cu garantii in fonduri i


chiar In recolte.
Conditiunile grele ale procurarii capitalului fac a se simjl
cu multa intensitate necesitatea creditului, chiar pentru proprietarii cultivatori, cat i pentru arendai.
Dar proprietarii marl i arendaii, dobandesc azi capita Iul cu conditii aa de grele, apoi proprietarii cei mici, razeii, satenii 1mproprietar4i, satenii cei ramai fara pamant,

nu pot sa contracteze imprumuturi decat supunandu-se la


conditiunile cele mai oneroase, cele mai nepomenite.
Ei dau chiar 200% pe an i apoi i dobanzile le platesc
cii munca, adica dau in plata dobanzii i folosul ce aduce
munca.

Satenii s'au speriat de dobanzile cele mari ce platesc.


ca cei dela Sascut, au trebuit sa dea i din
mana i din gura, numai ca sa scape odata de dobanzile
Unii

cele grele.

0 datorie contractata de satean, se platete macar oricat

de mare ar fi.
Cand satenii sunt atat de scrupuloi In plata datoriilor
lor, oare nu s'ar cuveni ca sa se faca ceva i pentru ei, a-i
Banca rural poate lucra gi ca munte de pietate, d &nd sumo mici pana
la 20 lei noui meseriagilor rom &ni ei cultivatorilor sateni, luind dela acegtia odoare

gi alte amaneturi de un pret indoit mai mare dealt banii ce se dau gi avand
dreptul a le vinde chip& implinirea unui an in cazul cand Imprumutatul nu va
aduce banii. Din banii iegiti la licitatiune public& gi publicata cel putin In curs

de 30 de zile cu anume aratare a obiectelor ce sunt a se vinde, va lua banca


dreptul situ gi restul se va inapoia proprietarului obiectului.
Banca rural& in fine, reprezentata, de director, lucreazit prin acesta Ca o
persoana moral& in toate daraverile gi interesele ei. Toate autoritatile sunt
datoare a-i dA protectiunea, inlesnire gi intaetate in toate afacerile.

www.dacoromanica.ro

176

C. I. BAICOIANU

inlesni cti pe danii a lua banii cu imprumut, In conditii mai

upare, mai cretineti decat sub condijiile cari i-au Ingenunchiat ?

In ideea noastra, banca sateasca trebuie sa fie mai curand o cassa de imprumuturi decat o banca de valori cotate.
Ne trebuie un stabiliment de credit, care sa unease& operatiunile cele simple, financiare, cu operatiunile unei casse
de pastrare, unei casse de Imprumutare, specialmente destinata pentru a Intampina trebuintele satenilor, adica a le
da credit eftin, credit cu care a poata veni In ajutorul culturii pamantului, singurul isvor de subsistenta i de Inavutire In Cara noastra.
Aceasta banca pe care o numim sateasca, fiindca cerem
a se Infiinta numai In scopul de a veni In ajutorul satenilor,

are sa faca avansuri i hnprumuturi satenilor, atat pe garantii personale, sau simple angajamente de sateni cunoscuti prin probitatea i munca lor, cat i prin starea acelora
ce vor fi avand, Intocmai precum se fac astazi avansuri la
saleni de proprietari i arendaci, cu deosebire ca sateanul
ramane liber pe munca sa i poate sa nu o dea pe un pret
scazut.

Trebuintele ce au azi satenii de bani, sa se Indestuleze


In viitor de banca sateasca, ca aa sa nu mai fie ei nevoiti
a-i da munca for mai pe nimica.
Precum la emanciparea satenilor de ciao& i la Improprietarirea for Statul le-a venit In ajutor, dand a treia parte
din fondurile tezaurului public, asemenea i la Infiintarea
bancii satecti, Statul trebuie sa pun& capitalul necesar.
Statul a dotat Casa de Lichidatiune cu sume considerabile.

Statul poate sa doteze i banca sateasca cu un capital


ce este cu neasemanare mai mic.
i oricat poate sa fie de mic acest capital, nu este In conditiuni ca cel mare dat la rascumpararea clacii, fiindca capitalul bancii sta neatins ci merge crescand, pe cand capitalul dat la rascumpararea clacei, nu se mai Intoarce la cassa
Statului.
Poate ca Statul platete pe an peste 20 milioane pentru
rascumpararea clacii satenilor ci cu toate acestea fard de
a avansa capitalul necesar bancii sateti, Imbunatatirea
www.dacoromanica.ro

491 C.
a

may

Sala de a$teptare dela primal etaj al eladirii Bancii Nationale a Romaniei din BueureW.

www.dacoromanica.ro

TY y vgurohr

BANCA NATIONALA $1 ORGANIZAREA. CREDITULUI AGRICOL

177

soartei satenilor nu se poate face, cad nu este destul a se


da omului pamantul necesar subsistentii sale, ci trebuie sa
i se dea i capitalul necesar pentru a exploata acel pamant.
Pamantul s'a dat satenilor, dar i capitalul necesar exploatarii lui s'a lasat in voia soartei, s'a pus sateanul in
trista pozitiune de a -ci robi el munca in conditiuni cu mult
mai grele decdt acele in can i-o robise legea ()eche.

Din acest punct de vedere plecand, zicem ca fara infiintarea bancilor sateti, sateanul nu este cu desavarire
emancipat, nici soarta lui nu este, nici poate sa fie imbunatatita 1) .
1) lath In Intregime vederile lui Ionescu dela Brad referitoare la organizarea creditului agricol, exprimate In lucrarea sa s Agricultura In jud. Putna *
1869:

Nu mai 'Arran Indoial& c& cererea cea mai importantA pentru prosperitatea agriculturii, este organizarea creditului pentru toate treptele de producatori, pentru proprietarii marl ca oi pentru cei mici, pentru az* ca oi pentru
marea multime a cultivatorilor sateni. Organizarea creditului rural pentru
sateni este cu mult mai important& cleat Ins' oi Improprietarirea lor, caci aceasta,
este Indemrinarea principal& ce pbate Ed se dea producerii lor oi cu aceasta se
face of se complecteaz& Imbunatatirea soartei lor.
*

In dispozitia proprietarilor romani st& toata puterea de a-$i conserva mogine oi de a le Imbunatatl, neavand nevoie pentru aceasta ca s& inventeze ei
singuri mijloacele cele mai potrivite cu scopul. Mijloacele aunt descoperite oi
chiar sanctionate de experientli. Proprietarii n'au dealt BA se unease& cu totii
Intr'un cuget oi s& constituie oi ei, cum au flout of altii, aceeace se numeote
Banca fonciar4.
Banes fonciarA procurit proprietarilor capitaluri cu conditiuni avantajoase ;
ea-i .ajuta ca s & -$i conserve mooiile WA a le instraina oi s& le imbunaateasca
Mr& a se Ingloda In datorii.
Cu Infiintarea unei bAnci fonciare, capitalurile nu vor mai lips' proprietarilor nootri, nici raritatea lor nu-i vor pune In trista necesitate de a-$i vinde
mooiile.

***
Dac& capitalul ce se pune in pamant este rar oi scump, apoi nici capitalul
ce se Intrebuinteaz& in exploatarea mo5iei nu este mai abundent oi mai ieftin.
Din contra oi acest capital, zis circulator, este oi putin oi scump de mama
focului.

La rara exploatatiune rural& din judetul Putna, capitalul de exploatare


era suficient mai fnainte de legea rurala. Trebuinta de capital circulator of
mai ales de aces parte dintr'Insul care servea, la plata muncii pamantului, se
dobAndea prin cedarea timpurie a unei parti de p&mant, prin schimbul regulat oi statornicit prin legea relatiunilor reciproce dintre proprietari oi tArani.

www.dacoromanica.ro

12

C. I. BAICOIANU

178

Framantarile pentru organizarea unui credit taranesc,


conduc, dupa cum ne spune lonescu dela Brad, in 1868, la
incercarea Consiliului judetean al judetului Covurlui, de a
injgheba o bailed rurala a judetului.
Capitalurile acestea se schimbb, gi acum, In urma abrogarii legii vechi pi promulgarii nouei legi rurale, far& ca s& mai fie trebuinta de intermediul mo-

netei, al acestui pretios semn gi reprezentant al capitalului.


Capitalul in moneta sunatoare este rar gi deaceea se pi procura cu multA
greutate pi cu mari sacrificii. Obipnuit se platepte unu pi unu gi jumAtate la suta
pe luna. Imprumuturile nu se fac dec &t cu garantdi In fonduri pi chiar In recolte.
Conditiunile grele ale procurarii capitalului fac a se simtl cu multa intensitate

necesitatea organizArii creditului, chiar pentru insapi proprietarii cultivatori


pi pentru arendapi.
Daca proprietarii mari pi arendapii dobandesc astazi capitaluri cu conditduni apa de grele, apoi proprietarii cei mici, razepii, s&tenii, improprietAritii,
satenii cei rAmapi WA, pamant, nu pot sA contracteze Imprumuturi decat supunAndu-se la conditiunile cele mai oneroase, cele mai nepomenite. Ei dau suta
la suta pi chiar doua sute la slit& pe an gi apoi pi dob&nzile le plAtesc cu munca,
adica dau In plata dobanzii pi folosul ce aduce munca. SAtenii s'au speriat de
dob&nzile cele man ce platesc. Unii
ca cei dela Sascut, au hotarit
ea dea pi din man& pi din gull). numai BA scape odata de dob&nzile cele grele.
0 datorie contractata de sAteni o platesc, mAcar Heat de mare ar fi. Si c&nd
plata nu se face, atunci sit fie sigur oricine cA a intervenit o imposibilitate materialA, cA n'a fost in puterea sAteanului de a-pi plati datoria. Buna credinta a
sAteanului n'a fost puss pan& acum la indoiala. Insupi prefectul judetului, D-1

Al. V&rnav- Liteanu zice in expunerea situatiei judetului pe anul 1868, ca


executarea tocmelelor agricole s'au facut cu punctualitate.
CA.nd sAtenii Bunt atat de scrupulopi in plata datoriilor lor, oars nu ar fi
bine sA se facA ceva pi pentru a-i Inlesni pi pe danpii intim a se indatora, a lua
bani cu imprumutare, cu conditiuni mai ware, mai creptinepti, cleat sub cele
cari i-au Ingenunchiat?
Precum doar am cerut mai sus, Infiintarea de band fonciare pentru Inlesnirea cu capitaluri a proprietarilor cultivatori, asemenea cerem gi pentru
sAteni Infiintarea de bAnci rurale sau satepti.
In ideia noastrA banca sateascA, trebuie sA fie mai mutt o cass& de Imprumu-

turi decdt o banal cu va/orf. cotate. Ne trebuie un stabiliment de credit care &I
uneascd operatiunile cele simple, financiare, cu operatiunile unei casse de NIstrare, unei casse de tmprumulare, specialmente destinata pentru a intdmpinct trebuintele satenilor, adica a be da credit ief tin, credit cu care stt poatli vent Intr'ajutorul culturii peimanttaui, singurul isvor de subzistentZt i de inavuftre to tiara
noastret.

AceastA banch, pe care o numim sAteascA, fiindcA cerem a se Infiinta numai


In scopul de a vent inteajutorul sAtenilor, are sA fac& avansuri gi imprumuturi
satenilor, at &t pe garantii personale sau simple angajamente de sAteni cunoscuti
prin probitatea pi munca lor, cat Eji pe starea acelora ce vor fi avAnd, Intocmai
precum se fac azi avansuri la sAteni de proprietari pi arendapi, cu deosebire

www.dacoromanica.ro

4.11/1

----,;,.., ,

lb

----.1!

-.,

0-7:10 :

--.
1.9

11 11

o
,
,-

.4-=:1

41

-.
,

2PrInglIPnr-

,-,`

4$
IP Ili 411
gg 41.1'0.W

,1- is'

.1;'.: .

44414,

c-

%if

n'11

Sala de operatiuniwww.dacoromanica.ro
a Brown Nationale a Rornaniei din Bueure0i.

179

BANCA NATIONALA 4I ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

A trebuit insa ca i acest proiect sa se sfarme, inaintea


greutatilor ce se iveau pe vremuri de a constitui micul capital necesar. Imprejurarea aceasta indeamna pe Ionescu
dela Brad, s ceard staruitor i aici interventia Guvernului,
ca sateanul ramane liber pe munca sa si poate s nu o dea pe un prat scazut.
Trebuintele ce au astazi satenii de bani B. se Indestuleze In viitor de banca
sateasca, ca aka sa nu mai fie ei nevoid a-si da munca for mai pe nimica.
Precum la emanciparea satenilor de claca si la finproprietarirea lor, Statul
le-a venit Inteajutor, dSnd a treia parte din fondurile tezaurului public, asemenea Qi la infiintarea bancii satesti Statul trebuie sa pue capitalul necesar.
Statul a dotat Casa de Lichidatiune cu sume considerabile. Statul poate sa
doteze qi banca sateasca cu un capital ce este mult mai mic. Si Heat poste
sa fie de mic acest capital, nu este In conditiuni ca cal mare dat la rascumpararea clacii, fiindca, capitalul bancii stn neatins si merge crescand, pe ca.nd
capitalul dat la rascumpararea clacii, nu se mai Intoarce In cassa Statului.
Poate ca Statul plateste pe an peste 20 milioane pentru rascumpararea elacii
satenilor si cu toate acestea fdrd de a avansd capitalul necesar bdncii satesti,
imbundtatirea soartei satenilor nu se poate face, caci nu este destul a se da omului
pamantul necesar subzistentii sale, ci trebuie sa i se dea ei capitalul necesar

pentru a exploata acel pamant. Pamantul s'a dat satenilor, dar si capitalul necesar exploatarii lui s'a llisat In voia soartei, s'a pus sateanul In trista pozitiune de a -ui robi el munca to condifiuni cu mult mai grele decdt acele In cari
i-o robise legea veche.

Din acest punct de vedere plecand, zicem ca fern de frifiintarea bancilor


satesti, sateanul nu este cu desavarsire emancipat, nici, soarta lui nu este, nici
poate sa fie Imbunatatita.
Capitalul necesar pentru a Infiinta o banal, sateasca, nu poate fi mai mare
decal capitatiunea pe un an a satenilor. Cand banca sateasca va pune In aucursalele ei cate un milion de fiecare judet, atunci toate trebuintele de bani
ale satenilor se vor indestula.

Ce mare treabli este pentru un Stat ca Romania, care dobandeste dela


sateni pe tot anul cate 30 de milioane, de a pune data pentru totdeauna un
capital de 30 milioane pentru a vent inteajutorul culturii lor ei a-i emancipa
de cei ce exploateaza munca for prin bani? Romania a sacrificat cate 20 milioane pe fiecare an $i In curs de 15 ani, pentru a emancipa pe sateni de claca,
de exploatarea ce se facea prin parnant $i nu va avea inima nici minte, de a
avansa data pentru totdeauna suma de 30 milioane pentru a-i emancipa de
robia banilor, de exploatarea ce se face acum muncii for prin banal.
Banca sateasca trebuie a se Infiinta si a se infiinta cu capitalul de 30 milioane avansate de Statul roman. Banca va avea Fesedinta ei in Bucuresti $i
cate o sucursala In fiecare judet. Capitalul bancii din fiecare judet trebuie sa
fie de un milion.

Capitalul se va avansa satenilor cu un procent de 6 la mita pe an. Din


aceste procente 2 vor servl pentru amortizarea capitalului, 2 la acoperirea chel-

tuelilor de administratie si 2 la acoperirea pagubelor, iar nefiind pagube, la


sporirea capitalului. Punctul de capetenie este formarea capitalului. Asupra

www.dacoromanica.ro

12

180

C. I. BAICOIANU

pentru a constitui el, prin mijloacele sale, capitalul necesar


pentru un asemenea aezamant.
Oricat de importanta era Insa chestiunea organizarii creditului taranesc, covareau in acea epoca preocupari atat
politice cat i economice, de o mai imediata importanta i
carora trebuia sa li se des precadere.
Organizarea unui credit funciar rural cu obiectivul de
a scapa proprietatea mare din ghiarele uzurei i inchegarea
unei banci de emisiune pentru a promova nevoile generale
de credit comercial, industrial i agricol, erau precum am
vazut problemele zilei.
In constitutia politica a acestei epoci, predomina ins&
preocuparea de situatia marei agriculturi detinuta de clasa
dominants. De1 adeptii liberalismului depe vremuri recunoteau necesitatea de a se completa opera dela 1864 prin
organizari de credit personal taranesc, imprejurarile faceau
ca preocuparile de o prea mare independenta a muncitorimii agricole sa fie Impiedicate.
Abia dupa rasboiul independentii, cand liberalismul stapanete situatia politica, problema creditului ii gasete in
reprezentantii autorizati i determinati ai acestui partid, instrumentele chemate sa desavareasca aceea ce interesele
agriculturii i a clasei tardneti cereau cu infrigurare Inca de
a doua zi dupa savarirea marei opere a linproprietaririi.
Ion lonescu dela Brad, cu marea lui putere de a Intelege
vremea i oamenii, pune din nou la 1876 chestiunea creditului taranesc in discutiune, In memorabila lui broura Creditul Rural .
Tata cum, 'kite forma lapidara i de o puternica convingere, el atrage clasei dominante atentia asupra necesitatii
creditului, ..dupa desfiintarea robiei muncii prin pamant,
acestui punct emit parerea de a-1 avanse, Statul pentru 30 de milioane din domenii. Cand se vand domeniile pentru a se plat' datorii de banii cheltuiti neproductivamente, oare n'ar trebul sit se vitna, $i pentru a se avansa productivamente? Poate ca acestea vor ramane din toate domeniile ce se Wind $i vor

rAmtine lucrand la sporirea agriculturii, la emanciparea satenilor de bani,


la Imbunatiltirea, In fine, a soartei lor.
Regulat data punctul relativ la capital, toate celelalte dispozitiuni relative la administratiunea bttncii, la randuiala avansarii si a rambursarii banilor,
la comptabilitate, la control, Bunt lesne de aratat si formulat In spiritul institutiunii de credit pentru trebuinta satenilor.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. $1 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

181

satenii au cazut in robia muncii prin bani qi astazi au ajuns

a fi mai robiti, mai saraciti prin bani, deck, cum erau


odinioara prin pamant. Cu desfiintarea i a acestei robii, s'ar

complete opera de Imbunatatire a soartei taranilor .

In completarea gandului sau, el cerea organizarea cre-

ditului rural prin mijlocul bancilor sateti, dupa modelul


creditului popular din Germania 1).
De asta data alarma lui lonescu dela Brad, a lui P. S.
1) lonescu, dela Brad Creditul Rural
el ideile asupra creditului agricol:

Iagi 1876. Iata cum igi exprima

Creditul a ajuns a fi astazi unul din cele mai bine studiate ramuri ale
economiei politice, unul din principiile cari au avut cele mai numeroase gi mai
fericite aplicatiuni. Avem chiar not astazi Credit Funciar, Credit Urban, dar
creditul ce ne preocupa nu e nici unul nici altul. Este altceva ce Inc& n'a fost
numit gi pe care nu-1 putem numi credit agricol, pentruc& acesta ar cuprinde
pe toti cei ce se ocup& cu productiunea agricola, pe proprietari ca si pe ceilalti muncitori agricoli. Creditul ce ne preocup& se raport& numai la sateni,

la rurali cum li se zice, deaceea 1-am numit credit rural.


Creditul rural este astazi foarte mult intrebuintat de catre sateni. SAtenii, ca gi oricari alti producatori, muncitori, au gi ei trebuinta de facut avansuri producerii, de luat bani pe credit. Satenii gases astazi credit mai cu inlesnire decat toatA lumea, II contract& far& multe formalitlgi gi constituie in
productiunea agricola, a tarii factorul cel mai important, cel mai esential, cel
mai indispensabil cad, dacit nu s'ar intrebuinta acest credit, dacii nu s'ar face
satenilor avansuri de bani pe munca lor, productiunea din cultura mare n'ar
putea exista In tara gi impozitele dela multimea cultivatorilor sateni nu s'ar
pute& strange.

Pentru plata regulat& a impozitelor mai cu osebire alearga satenii la imprumuturi, be contract& angaja.ndu-si munca lor, robindu-gi bratele lor.
Aceasta arat& indestul de limpede Insemnatatea acestui credit, pentru ca sa
atrag& asupra-i deosebita atentiune a oamenilor ce se ocup& cu interesele ge-

nerale ale taxi!, a color ce se ocup& cu producerea avutiei, cu buna stare a


poporului.

Organizarea creditului rural poate s& burzuluiesca pe toti aceia cari speculeaz& azi nevoia ce au satenii de bani gi cari se folosesc pagubind gi sarAcind
satenii.

Dar gi cand s'au emancipat gi improprietarit satenii, multi au crezut ca


producerea agricola a tarn din cultura mare are sa Inceteze sau cel putin a&
sufere. Cu toate acestea, nici n'a incetat, nici nu a suferit, ba Inca de atunci
gi pan& acum a mere tot crescand. Asemenea gi acum, organizandu-se creditul

rural, infiintandu-se aceia ce am putea numi band salegi, nu se is culturii


marl bratele cari o fac sA existe, ci numai se impiedica de a le robl, de a be
exploata, de a le Barad. SAtenii vor munca gi In viitor, ca gi In trecut, Ins& vor
dobandl pe munca lor adev&ratul pret al muncii, pretul curent gi astfel munca

lor nu va mai fi robith prin bani.

www.dacoromanica.ro

182

C. I. BAICOIANU

Aurelian i a celorlalti economiti contemporani, n'a ramas


strigat in pustiu.
La carma tarii se instalase marele roman I. C. Breitianu,
care preconizase creditul national cu ramificatii profesionale
Inca dela 1860.
Nimeni altul mai bine ca loan Breitianu nu simtek nevoia
imperioasa de a ridica taranimea i prin credit. De astadata

problema ideologica de pang eri, intra in domeniul apropiatelor realizari pe cari I. C. Breitianu avea sa le savareasca.

Creditul rural la 1873 i Banca Nationale la 1880, au


pus temeliile puternice pe cari avea sa se reazime creditul
In variatele lui forme de indeletniciri profesionale ale tarii.
In 1881, I. Breitianu in completarea marelui sau program de organizare a creditului, depune pe biuroul Par lamentului legea de organizare a Caselor de Credit Agricol.
Tata prin ce cuvinte introduce el sfatului tarii noua lui
creatiune menita sa desrobeasca pe Oran i munca lui:
Nu putea sa ne scape din vedere ca oricat ar fi de insemnat rolul ce indeplinete comertul i industria in desvoltarea economic& a tarii noastre, totui, azi ca i in trecut, ca
Pentru a dovedl exploatarea satenilor, lonescu dela Brad araa mai departe ca un sateen care se Imprumuta cu 382 lei sa faca, munci proprietarului,
munceete apoi pentru o valoare de 900 lei. Deci la 382 lei sateanul Intoarce
o dobanda, de 518 lei sau 136 la suta, ceeace dupe parearea sa, Inseamna ca.
sateanul * pierde Iji rodul muncii, care e mult mai mare cleat Insuei munca *.
El cere deci ca Guvernul sa, se ocupe de organizarea creditului rural ei
propune Infiintarea bttncilor sateeti. Amintind de creditul popular Infiintat
In Germania de Schultze Delitsche, el cere Infiintarea unei banci sateeti R destineta a face numai satenilor avansurile de Cali au trebuinta e.
El nu vede posibilitatea ca o asemenea banca sa se organizeze de satenii
Insaei, pentruca aceetia e aeteapta, Ca ei ologul din Evanghelie ce eta pe malul
apei ca *A se pogoare Ingerul Domnului sa tulbure apa, sa se bage IntrInsa
tei sa scape de boala de care patimeete *.
El se gandeete deci la bunurile de mana moarta ei cere aft se dea din produsul acestora, ca pe aceasta baza, eft se Infiinteze banca sateasca. Ar trebul
dupe parerea lui ate un milion lei de fiecare judet, sau In total 33
milioane, cum am avut prilejul sh, constatam mai sue din expunerile pe cari
le-am dat in extenso.

Guvernul ar cere societatii de Credit Funciar Roman scrisuri funciare


de 33 milioane, ipotecandu-i domenii de 66 milioane pe timp de 50 ani. Guvernul
ui -ar Incase, mai departe veniturile domeniilor ipotecare, iar satenii ar urma
sa rascumpere prin banca sateneasca cele 33 milioane cu dobanzile dela Imprumuturile for ei cari n'ar fi mai marl de 12 la suta.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA $I ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

183

i in viitor, industria fundamentals a Romaniei este i va


fi agricultura.
Oricat ar progress comertul nostru, oricat de mare avant

ar lua industria nationals, totui productiunea agricola va


fi temelia edificiului nostru economic, cel mai sigur i cel
mai productiv isvor de bogatie al Orli.
Astazi chiar daca avem o micare economic& de oarecare

importanta, daca avem un comert mai mult sau mai putin


infloritor, o datorim tot agriculturii, caci numai printeinsa
exists comertul roman.
Aceasta fiind imp ortanta agriculturii in economia generals a Orli, urmeaza dela sine ca suntem datori a o inzestia.
cu toate institutiunile cari pot contribul la inflorirea sa.
Intre acestea, infiintarea stabilimentelor de credit agricol ni se impun in rangul intai.
La agricultura ca i la industrie, capitalurile fiind factorul de capetenie al productiunii, desvoltarea i prosperitatea agriculturii atarnand de capitalurile de cari dispune,
urmeaza dela sine ca pe cat timp agricultura noastra de
orice treapta, fie mare, mijlocie sau mica, nu va avea la
indemana capitaluri indestulatoare i eftine, fi va fi cu neputinta sa inainteze i in acela timp sa poata lupta cu concurenta ce i se face de catre tarile mai inaintate.
De aci necesitatea ca fard intarziere sa facem pentru
agricultura noastra aceea ce s'a facut pentru industrie i
comert, sa-i inlesnim capitalurile de cari simte atata nevoie.
Acesta este scopul ce urmarete proiectul de lege ce am
onoarea a supune aprecierii luminate a D-voastra. Dupe
cum va veti incredinta din citirea lui, mecanismul pe care
se intemeeaza infiintarea Caselor de Credit Agricol in Romania, este pe cat de simplu, pe atat de solid. N'am cautat
sa inaugurez sisteme noui de credit aplicabile numai agriculturii, caci aceasta este o chestiune ca i nesolubild. Din
contra, am cautat ca respectand legile generale pe cari se
fondeaza creditul, sa fac accesibile agriculturii noastre de
toata mana, capitalurile....
Nu putem ocoli pasajul din expunerea de motive a Mi-

nistrului de finante prin care se arata raportul ce se va

crew intre aceste institutiuni de Credit Agricol i Banca de


emisiune, deoarece aceasta chestiune ridica una din cele mai
www.dacoromanica.ro

184

C. I. BAICOIANU

controversate probleme privitoare la lichiditatea portofoliului unei band de emisiune:


Banca Nationala de scont i de circulatiune, ffind un
institut financiar pentru a intampina i satisface trebuin-tele producatorilor romani de toate treptele, Case le de Credit Agricol, de1 independente In actiunea lor, se vor rezema

i se vor folosi de avantajele ce ofera acest stabiliment financiar. Ar fi nedrept din toate punctele de privire, ca tocmai agricultorii sa nu se foloseasca de inlesnirile ce infatiaza Banca Nationala in materie de credit i pentru acest
sfarit se va cauta ca, Case le de Credit Agricol sa serveasca
pang la oarecare grad de intermediar intre Banca National& i agricultori .

Aceasta enuntare important& a Ministrului de finante, o


gasim mai departe desvoltata in expunerea economistului
P. S. Aurelian, raportorul legii Caselor de Credit Agricol.
El pleaca dela constatarea ca orice ramura de activitate
economic& are nevoie de credit pentru ca sa poata prospers.
In Romania, prin infiintarea Bancii de scont i circula-

tiune s'a pus la dispozitia comertului i a industriei creditul necesar.


Pentru agricultorii mari ai tariff, s'a infiintat Creditul
Funciar Rural.
Pentru micii agricultori, nu s'a facut insa nimic.
0 interventiune in favoarea micilor agricultori se impune.

Se pune insa intrebarea data agricultorii prezinta tot

atatea garantii ca i comerciantii i industriaii.


Multi au raspuns la aceasta intrebare In sens negativ,
cu toate ca agricultorii infatiaza din toate punctele de vedere pe putin tot atata garantie, caci stau cu magaziile
pline de bucate, cu tarinele acoperite de holde, cu pactunile
acoperite cu vite, cu fabricile de spirt, de zahar, de ulei,
cu morile i alte industrii anexe, in lucrare .
Cu toate acestea, ei nu se bucura de conditiunile avantajoase in cari Banca de emisiune acorda credite industriailor i comerciantilor.

Trebuiesc deci cercetate i inlaturate cauzele principale


pentru a i se deschide i agricultorului drumul care institutul de emisiune, de unde sa se poata imprumuta.
Dupa legislatiunea de astazi, data biletul nu provine
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA 51 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

185

dela comercianti, bancherul se expune in caz de neplata a


unei polite subscrisa de agricultori, la formalitatile nesfarite ale unui proces civil. Deaceea bancherul prefer& sa-i
tins banii jn cassa, decat sa rite de a face procese. De aci
urmeaza ca data dorim ca agricultura sa se bucure de credit ca industria i comertul, trebuia sa reformam legislatiunea, sa intemeem stabilimente de credit destinate agriculturii, pe principiile generale ale creditului, particularizand
numai aceea ce se va pare& cu totul propriu agriculturii .
Legislagunea civilei trebuie deci modificatci in acest sens,

ddndu-se astfel posibilitatea agricultorului de a puted constitui gaj in favoarea creditorului, instrumentele, vitele
semdmiturile sale.

Luandu-se aceste masuri, agricultorii vor putea beneficia de binefacerile scontului Bancii Nationale, dupa cum se
procedeaza in Nivernais in Franta.
In aceasta parte a Frantei, in departamentul Nevre, se
face un comer insemnat cu vite ingraqate pe suhaturi fertile.
Dupe initiativa luata de directorul sucursalei Bancii
Frantei, D-1 Girand, Banca s'a decis in 1866 sa primeasca
la scont biletele agricultorilor nivernezi. Pentru acest sfarlit
se procedeaza in modul urmator: biletul pentru 90 zile este
subscris de 2 cultivatori, este indosat de catre un negustor
patentar, justitiabil catre tribunalul de comer, care-1 trece
la sucursala Bancii din localitate. Efectul este scontat ca i
pentru comert in scontul Bancii. Infatiatorul sau mijloci-

torul intre cultivator i Banca, adica negutatorul care a


indosat efectul, primete drept recompense 1/2%.

Dace la scadenta nu se platete biletul, este inteles ca


sa se mai preschimbe data in aceleai conditiuni.
D-1 Girand spune ca sunt deja 10 ani de cand sucursala
Bancii din Nevres imprumuta cultivatorii pe fiecare an cu
pana la 15 milioane lei. Faith' azi nici un bilet nu a fost
protestat.
Aa dar not ar trebui sa urmarim asimilarea industriei
i a comertului agricol, cu industria i comertul, pentru a
pune pe agricultori in situatia de a se folosi de inlesnirile
ce infatiaza stabilimentele de credit, de cari se folosesc
industriaii

comerciantii.

Ramane chestiunea de a se infiinta stabilimente cari sa


www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

186

fie la indemana agricultorilor ci cari sa primeasca biletele


for dandu-le 4n schimb numerar.
Organizarea unor asemenea stabilimente este scopul proiectului depus deliberarilor D-voastra .

Este interesanta expunerea de motive a raportorului

legii, prin aceea eh' se cauta a se creia i agriculturii acces la


Banca de emisiune 1).
') Dam ad In notes, rezumatul discursurilor mai importante ce au avut
lot In Camera vi Senat, cu ocazia votarii legii, ramanand ca cercetatorul dornic
sa le cunoasca In Intregime, sit le citeasca In anexa Nr. 11 a acestei lucrltri,
unde dam vi desbaterile din 1892 tend s'a modificat legea Caselor de Credit
Agricol.

CAMERA
D. V. lepurescu, critic& proiectul de lege astfel:

Examinand proiectul de lege, rezulta trei mari modificari ce i as fac dreptului comun:
1. Se Introduce In condica comerciala nivte persoane noui, o mutt dos&
de comercianti, agricultorii vi industriavii agricoli.
2. Se creeaza prin aceasta lege un nou contract de amanet, contrar aceluia
prevazut de dreptul civil.
3. Se desfiinteaza cu desavarvire privilegiul proprietarului In raport cu
arendavul, chci panii, acum proprietarul avea un privilegiu care venea Indata

dupa celelalte creante privilegiate. Astfel proprietarul era garantat pentru


arenda lui.
Prin introducerea acestei legi, proprietarul va fi substituit In privilegiul
lui de catre Creditul Agricol, caci iata ce glasuevte art. 30 al proiectului:
1 Creantele Caselor de Credit Agricol vor fi privilegiate asupra averii mobile enumeratil la art. 26. Ele vor vent indata dupa cheltuelile de judecata,
cheltuelile de Ingropare a debitorului vi cheltuelile de conservare a lucrului *.
Aceasta prevedere trebuie Inlocuita, caci altfel, arendavii se vor Imprumuta
la Casele de Credit Agricol, iar privilegiul Casei va exclude pe acela al proprietarului vi astfel vor fi pagubiti proprietarii.
Dad', desfiintarea lui nu se poate face, trebuie gasit cel put.in un sistem
care ar pune In concordant& privilegiul Casei Agricole, cu acela al proprietarului.
P. S. Aurelian raspunzand, spune In esenta: * Este adevarat c& acesta
a fost un privilegiu, dar multe privilegii cari au fost In lumea aceasta s'au desfiintat and s'a vazut ca nu sunt justificate *. Proprietarul care fsi arendeaza
movia, nu trebuie s& caute siguranta sa numai In averea arendavului care este
pe movie. Exploatarea produsului agricol trebuie sa-i dea mai Intai siguranta.
* Fara aceasta dispozitie nu poate sa se intemeeze Creditul Agricol *, deoarece
ea este cheia proiectului.
C. Boeresou, analizeaza Intai articolul 20 In care sunt prevazute operatiunile pe can le poate face Creditul Agricol.
Casele de Credit Agricol pot N s& sconteze vi sa negocieze efectele agricultorilor vi industriilor agricole*. Ori aceasta, operatiune se poate foarte bine face

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA $1 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

187

Masura in care Banca de emisiune a putut s satisfaca


aceste cerinte, ramane de vazut in cursul expunerilor ce vor
urma randurilor de fata.
Prin legea Caselor de Credit Agricol, se infiinteaza in
fiecare capitals de judet Case de Credit Agricol, independe Banca National., cad oricine se poate imprumuta la Banca de emisiune,
daca este solvabil.
Case le de Credit Agricol mai pot face avansuri aceloraei persoane pe efecte

publice nationale sau alto valori garantate de Statul roman. Ori ei aceasta
operatiune o face Banca National..
Case le de Credit Agricol pot priml In cont curent sau In depozit, economiile agricultorilor sau industriaeilor agricoli. Ori aceasta operatiune o poate
face Casa de Economii.
Case le de Credit Agricol pot Imprumuta pe amanet de producte ei instrumente agricole, agricultorilor cat ei industriilor derivate ale agriculturii.
Aceasta este unica atributie pe care se cuvine sa o dam Caselor de Credit Agricol.

Sunt Creditele Agricole organizate pentru a putea satisface aceasta important& prevedere a Iegii ei ea alba asigurata ei prosperitatea lor ?
Prin proiect se decreteaza dreptul de preferinta ei de urmarirea asupra bunurilor miecatoare. Aceasta este o eroare a proiectului, pentruca aceste bunuri
sunt ueor de sustras oricarei urmariri, cad ele urmeaza domiciliul proprietarului.
Prevederea ca acei ce vor Instraina aceste bunuri constituite In amanet, vor
fi pedepsiti ca ei acel ce abuzeaza de fncrederea ce i se acorda, nu este bunk, caci
cum putem pretinde ca taranul sli, cunoasca legea? Din aceasta cauzil, ei tranzactiunile vor fi lovite, cad cine va putea sa cumpere un lucru mobil apartinand
unui agricultor, cand nu va aye', certitudinea ca este liber de orice sarcina?
Nu este drept ca sa se elimine proprietarul din privilegiul ce 11 are ei a&
11 substituim cu Creditul Agricol, cad atunci, cand vend roadele moeiei mele
unui arendae, el devine proprietar numai dup11. ce 1mi achita arenda.
A se bucure, de aceste roade, fara a mi se garanta fncasarea arendei, este

o nedreptate de neertat.
Prin aceasta se va fncuraja ei reaua credinta a arendaeului.
In rezumat trei din cele patru operatiuni pe cari sunt sortite sa be faca
creditele, se pot face $i de Banca de emisiune. A patra operatiune pe care
ar trebul sli o fact). aceste Case, este o imposibilitate de realizat, pentru motivele aratate mai sus.
N. lonesou, arata ca discutiunile anterioare sunt deplasate, deoarece In
intentia legiuitorului trebuie sit fie mai Intai ideia de a se Infiinta un Credit
Agricol pentru Wenn cari aeteapta scoaterea for din robia banului ei In al
doilea rand, pentru arendaei.
A face un credit agricol pentru arendaei, Inseamna a nu tine seams de
nevoile vitale ale neamului.
Critics apoi legea, pentruca se formeaza ei fricurajeaza o categorie noun
de comercianti, Intreprinzatorii agricoli, cari nu sunt decat arendaeii.

Pentru Infiintarea unui Credit Agricol, nu avem nevoe de subventiune


bugetara, ci mai degraba, de economiile pe cari sa le Yea tot agricultorii asociati.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

188

dente intre ele, cari pot Infiinta sucursale in judet, daca


nevoile vor cere.

Ele au scopul de a ajuta pe agricultorii i industriaii

agricoli romani, -cu sumele necesare exploatarilor.


Criticile pe cari le aduce proiectului, aunt urmiltoarele:
a) Prin modificArile aduse dreptului comun, se aduce o perturbatie care
va Impiedica legea sA dea roade bune.
b) Termenele pe cari se vor face imprumuturile, trebuie eh fie mai lungi
decttt 30, 60 $i 90 zile, cAt aunt prevazute In proiectul de fath.. Creditul Agricol

are nevoe de cel putin 10 ani pentru a da rezultate.


c) Creditul agricol trebuie creat pentru micii agricultori, nu pentru arenda$i $i in acest scop, ar trebul sa, imittan creatiunea lui Reiffeisen aplicattt cu
atAta succes In regiunea Rinului.
d) Termenul scurt pe care se vor acorda fmprumuturile, vor sill pe micul
agricultor A nu le poattt achita. In virtutea privilegiului ce fl au Case le Agricole asupra instrumentelor sale, i le vor vinde $i astfel agricultorul va sArAcl
In loc BA se fmbogAteasca, de pe urma acestor institutiuni.
e) Taranii nu au ce amaneta fiind oameni saraci, deaceea ei se vor bucura
prea putin de binefacerile acestor Case Agricole.
In rezumat deci:
Aceste institutiuni de credit vor produce o perturbatie In societatea noastrA,
din moment ce se face o favoare pentru o clash din societate arendasii
$i nu se extinde aceasta binefacere gi pentru micii agricultori.
Aceste institutiuni vor aduce ruins micilor agricultori $1 In locul roadelor
bune, vom culege de pe urma for numai deceptiuni.
MinIstrul de finer*. Pala acum s'au fAcut proiectului doutt critici: una

din punct de vedere juridic, alta din punct de vedere economic.


D-1 Ionescu intentioneaza Infiintarea unui Credit Agricol numai pentru
tarani. Duph D-sa trebuie sA desfiintAm clasa arendasilor $i a marilor cultivatori. Aceasta este o enormitate.
Daca la lnceput Casele de Credit Agricol vor servl proprietatea mare $i
mijlocie, va yen' o zi cAnd ele vor aduce un real folos $i micilor agricultori, In-

tocmai ca $i Creditul Rural care In timpul din urma numarh printre fmprumutati $i pe micii agricultori Imprumutati In mod colectiv sau individual.
Este drept ca la fnceput de binefacerile Caselor de Credit Agricol, nu se
vor bucura cleat agricultorii cu o pozitiune mai bunk cari stiu etc scrie $i sA
citeasca, cari vor fi mai priceputi, dar nu rAmAne Indoiala ca organizatiunea
acestei institutiuni este astfel, cA $i muncitorii mici vor putett profittt de ea
ca $i agricultorii marl.
Infiintarea creditelor dupls. sistemul Reiffeisen, cari au la baztt cooperatla,
nu pot da rezultate bune la noi, deoarece noi nu avem capitaluri ca sA se asocieze pentru a acorda credite acelora cari au nevoe $i astfel toata lumea simte
lipsa lui. Deasemeni la creditele Infiintate de Reiffeisen, termenul de 10 ani
pe care se acorda Imprumutul, poate fi Hand denuntat de societate.
N. lonescu, propune ca aceste credite sh nu se Infiinteze pe judete, ci acolo
undo nevoile vor cere.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA $1 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

189

Durata for este de 20 ani, putand fi prelungita cu autorizatia Guvernului.


Capitalul fiecarei Case va fi dela 150.000 pana la 300.000

lei, suma fiind determinate de Guvern dupd apreciere.


Cu hotarirea adunarii generale i aprobarea Guvernului,
acest capital poate fi sporit.
Pentru formarea capitalului se vor emite actiuni nomiSENATUL
B. Boerescu, atrage atentia asupra termenului de frnprumut prevAzut de
lege, pe care 11 considerA prea scurt, pentru ca aceasta institutie sh fie de folos
tArii.

I. Brlitlanu, raspunzfindu-i, spune ca era necesar ca maximum de termen


pe care sa se face fmprumuturile sa fie numai de 9 luni, deoarece aceste efecte
vor trebul s, fie scontate la Banca Nationala. Evident, ca dach aceste efecte
vor capata increderea institutului nostru de emisiune, vor putea fi preschim-

bate de 3, 4 si chiar de 6 ori.


D. Sturza, spune ca dace termenele imprumuturilor ar fi mai marl, atunci
s'ar cere capitaluri considerabile de cari Banca nu dispune.
B. Boerescu, atrage atentia eh infiintarea unui amanet conventional prin
InlAturarea art. 1688 din Codul civil, constituie o inovatiune periculoasa, pentruca In general, lucrul amanetat ar trebul sa, fie In posesiunea creditorului,
nu a debitorului care 11 poate Instraina. Propune reglementarea mai riguroasa
a contractului de amanet, cad simpla intabulare la comuna nu este suficienth.
Ministrul de interne, raspunzand, afirma ca averea mobiliarh amanetat
se va considera ca remise In pastrarea debitorului prin efectul chiar al conventiunii Inregistrate.
MInIstrul de finante, arata ca lii.sarea lucrului amanetat In posesiunea debitorului, nu este un pericol, de oarece aceeasi practicA o intalnim $i la Creditul
Funciar Rural, MA slt se fi Intamp lat pana acum vreun abuz.
C. Bozianu, spune ca in cazul cAnd debitorul ar instrAina lucrul amanetat
Creditului, noul posesor nu va avea decat sb. se plAnga de imprudenta sa, intabularea amanetarii lucrului facandu-se la comuna. Deci noul cumparator
nu va avea altceva de facut dealt BA cerceteze tabela de intabulare facuta
la comunA.

B. Boerescu, propune ca In regulamentul legii aft se prevadh publicarea intabularii la biserica, eau In localul subprefecturii, pentru ca prin asemenea masuri
practice sa tie si cei de al treilea, ca este un privilegiu asupra cutftrui obiect.

I. BrAtianu, vorbind despre privilegiul proprietarului asupra bunurilor


aratorii ale arendasilor, arath eh proprietarii nu trebuie sA fie ingrijorati de
privilegiul acordat Case lor de Credit Agricol pentru urmAtoarele motive:
a) Proprietarii nostri nu au investitiuni marl pe mosiile for $i nici nu arendeaza mosiile ca In alte parti, cu instrumente si vite.
b) Gajul joaca un rol secundar. Rolul principal II are creditul personal.
Dovada ca asa este, e modul cum acorda imprumuturi comerciantilor Banca
de emisiune $i Creditul Funciar Rural proprietarilor.

www.dacoromanica.ro

190

C. I. BAICOIANU

native cari vor trebul sa fie subscrise de agricultorii sau


industriaii agricoli roman.

Pan& cand capitalul va fi varsat in intregime de catre


actionari, Statul va inainta din acest capital cloud parti i
judetul a treia parte, fara dobanda.
0 cassa de credit agricol se va considera definitiv constituita, putanduli incepe operatiunile, din momentul ce va
avea. acoperita 1/2 din capital.
Din beneficiul net realizat se va aloca o sums pentru
formarea unui fond de rezerva, pang cand acesta va ajunge
la 10% din capital.
Fondul de rezerva va servi la acoperirea pierderilor din
capitalul social i la implinirea unui dividend de 5% asupra
capitalului varsat.
Fiecare cassa va fi administrate de catre un administrator, ales pe timp de 5 ani de adunarea generala.
Administratorul va lucre sub controlul a 3 comisari, dintre cari doi vor fi alei de adunarea general& ci unul va fi
numit de Guvern.
Ministrul de finante are dreptul oricand a face inspectiuni la aceste casse.
In adunarea general& fiecare actiune da drept la 1 vot.
Nimeni nu poate define mai mult de 5 voturi.
Case le de Credit Agricol pot face urmatoarele operatiuni:

a) Sa sconteze i sa negocieze efectele agricultorilor i


ale industriacilor agricoli.
b) S imprumute cu amanet pe productele i instrumen-

tele agricole, cat i a industriilor derivate din agricultura.


c) sa primeasca in cont curent sau in depozit economiile
agricultorilor, sau a industriailor agricoli.
d) S face avans acelorai persoane pe efecte publice
nationale, sau alte valori garantate de Statul roman.
Aceste casse nu vor putea imprumuta cu un procent mai
mare de 7%, afara numai de cazul cand scontul Bancii Nationale va trece peste acest procent.
Imprumuturile acordate nu vor trece de 9 luni.
Prin derogare dela art. 1685 i 1688 Cod. civ., amanetul
se considera valabil constituit dela data incheerii convenliunii de imprumut, fara ca sa fie nevoie sa treaca in posesia
cassei de credit agricol.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA *I ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

191

Creantele creditului agricol sunt privilegiate.


Sub forma aceasta, Case le de Credit Agricol nu au funcjionat

deck, pan& In 1892, del durata for fusese fixata pe 20 ani.


Experienta dovedind ca In aceasta forma de cooperatie
a Statului cu initiativa particulars, arendaii i proprietarii
mari au tiut sa-i rezerve partea leului, beneficiind de credite mari, s'a produs o micare in contiinta oamenilor notri politici, vazand ca tocmai aceste institutiuni chemate s
des satisfactie la un cat mai mare numar de agricultori mici,
serveau tocmai interesele acelora marL
Efectele acestei constatari, care 1i Ikea tot mai mult
drum, a fost desfiintarea Caselor de Credit Agricol i inlocuirea for prin Creditul Agricol. Case le de Credit Agricol, dupa
legea din 1881, erau rezultate din colaborarea initiativei pri-

vate cu Statul, dupa cum putem vedea din textul art. 7 din
lege, care prevede urmatoarele:
(c Pana la varsarea Intregului capital de catre actionari,
acest capital va fi Inaintat fara dobanda de Stat pentru cloud
parti, ear pentru a 3-a parte de judet. Statul i judetul vor
primi dividende proportionale cu capitalul ce vor fi lnaintat.
Sumele Inaintate se vor restitui Statului i judetelor proportional i treptat cu actiunile acoperite de actionari .
De aici se poate vedea limpede dupa cum rezulta i

din desbaterile parlamentare , ca Statul avea rolul de a

intervene pentru stimularea initiativei private, pe care vroia


s o lase cu vremea sa organizeze singura aceste institutiuni.
Intentiunea legiuitorului nu a fost Irma realizata, ci dimpotriva. Creditul Agricol Infiintat In 1892 pentru substituirea Caselor de Credit Agricol, era organizat numai de Stat.
Creditul Agricol, Infiintat prin legea din 2 Iunie 1892,
function& pe laugh' Ministerul de Finante i avea ca sucursale Casele de Credit Agricol existente.
Aceasta institutiune se compune din doua sectiuni:
a) Prima sectie, avea scopul sa imprumute pe cultivatori cu sumele necesare pentru agricultura. Ea avea un capital pus la dispozitie de Stat, de lei 20 milioane.
b) A doua sectie avea scopul sa imprumute pe agricultori cu sumele necesare, pentru a face instalatiunile de can
aveau nevoie pe pamantul ce le-a vandut Statul prin legea
din 7 Aprilie 1889 (art. 3).
www.dacoromanica.ro

192

c. I. BAICOIANU

Ea aveh un capital de 3 mil. lei in cont curent la Banca


Nationale.

In afar& de capitalul de 20 mil. de care dispune Creditul


Agricol, prin art. 41 se hotarh ca cu autorizatia Ministrului
de finante, puteh sa mai imprumute o suma de 3 mil. lei,
de preferinta dela Banca Nationale.
Toate efectele endosate de Creditul Agricol erau considerate ca efecte publice de Stat.
Cu administratia Creditului era insareinat un director
general numit de Ministrul de finante, care era rdspunzator
de toate operatiunile efectuate. Sucursalele erau conduse de
directori, supraveghlati de inspectorii financiari.
Prin legea din 1 August 1893 s'au suprimat directorii sucursalelor i s'au dat atributiunile for administratorilor financiari.

Creditul Agricol puteh face operatiunile urmatoare:


a) sa Imprumute agricultorii pe gaj. Gajurile puteau fi:
vite, produse i instrumente agricole.
b) S'a avanseze taranilor sumele necesare pentru a cumpath vite, seminte, maini, etc. Sumele Imprumutate trebuiau sa fie garantate in mod solidar de doi agricultori solvabili din aceeai comund, iar obiectul cumparat, era considerat ca gaj din momentul cumpararii.
c) Sa primeasca In depozit economiile taranilor.

d) Sa Lea operatiuni pentru Banca Nationald, acolo


unde ea nu aveh nici un sediu.
Imprumuturile acordate de Creditul Agricol, nu puteau

dep41 suma de 1.000 lei. Aceasta masurd a fost luata, pentru ca institutiunea sa-i indeplineasca adevarata ei menire:
ajutorarea taranilor.
Procentul pentru imprumuturi era fixat la 10%. Creditul
puteh sa mai perceapa 1% pentru cheltuelile de administratie. Imprumuturile simple se acordau pe 3 luni, iar acele

pentru investitiuni pe timp de 3 ani.


SA' urmarim desfaurarea activitatii Caselor de Credit

Agricol i a Creditului Agricol dela 1882 'Ana la 1907.


In acest interval de 25 ani, dupd lucrarea jubilara a lui
Lucian Bo ltu$, aceste institutiuni an efectuat opt milioane
operatiuni, pentru o valoare de 1.093.751.781 lei, 69 bani,
imprumuturi acordate satenilor pe baza amanetarii vitelor ci
a instrumentelor for agricole, dar can conform legii for orgawww.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. SI ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL

193

nice i prin derogare dela dispozijiile Codului civil, amanetele

ramaneau tot In stapanirea imprumutatilor.


Dela infiintare i pana la 1907, Imprumuturile acordate,
reveneau pe fiecare an la cifrele aratate in tabloul de fat& :
ANUL
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894

Imprumuturile
acordate

2.025.843,
15.005.994,21
33.788.777,80
36.860.032,64
51.066.891,05

45.694.916,
40.975.043,30
34.532.089,25
34.063.711,11
34.109.781,26
30.405.078,38
36.453.344,40
50.146.711,34

ANUL

Imprumuturile
acordate

1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907

52.160.958,50
47.493.755,48
22.442.568,65
52.543.149,64
51.298.299,69
49.398.462,60
49.174.701,85
46.846.108,60
51.154.953,15
54.302.900,75
56.745.322,60
58.421.509,90
66.640.876,54

Din examinarea cifrelor cuprinse in tabloul de mai sus


putem vedea ea reforma din 1892 a condus la o urcare mare
a Imprumuturilor facute in deosebi satenilor.
De unde in anul 1892 Imprumuturile acordate se cifrau
la 30.405.078 lei, 38 bani, in anul 1900 ele ajung la 49.398.462

lei, 60 bani, pentru a atinge in 1907 cifra important& de

66.640.876 lei, bani 54.


Pierderile provenite dela debitorii insolvabili i ramase
neincasate in intervalul dela infiintare i pan& la 31 Martie

1907, se 'idled la suma de lei 234.956 lei, 88 bani, ceeace


revine pe an 9.398 lei.
Interesant de tiut este c, Creditul Agricol a servit i
ca un colector al micilor economii s'ateti. Evident ca aceste

economii sunt inferioare puterii de economie de care ar fi


fost capabil& patura taraneasca.
Economiile sateti atat de reduse, Bunt rezultatul neincrederii pe care au avut-o taranii in aceste institutiuni, neincredere care din nenorocire mai exist& ii azi.
Dela Banca Nationala, Casele de Credit Agricol au avut
in perioada dela 1882-1892, suma de lei 77.979.956, bani 60,
www.dacoromanica.ro

13

194

C. I. BAICOIANU

iar Creditul Agricol a primit dela 1893-1907 suma de lei


60.607.574, bani 46.

Dobanda de 10% incasata de Creditul Agricol dela in-

fiintare fli pana la 1907, se cifreaza la 63.671.378 lei, 6 bani.


Aceasta suma a fost plasata in operatdunile de imprumuturi.
0 sursa importanta de venit a mai avut Creditul Agricol ci
din serviciul de incasso pe care 1 -a facut pentru Banca Nationals
i Banca Agricola, acolo unde aceste institutiuni nu aveau sedii.

Suma care a incasat-o Creditul Agricol pentru Banca Nationala prin serviciul de incasso dela 1892 i pana la 1907,
se ridica la 52.985.111 lei, 62 bath. Pentru acest serviciu
Creditul Agricol primes un comision de 25 bani la mia de lei.
Privita gestiunea Creditului Agricol sub raportul profitului i al pierderilor, este de inregistrat ca beneficiile brute

......... .

realizate dela data infiintarii i pana in 1907 au fost de


lei

52.291.934,27

Din cari scazandu-se cheltuelile de administratie, procentele platite la Banca Nationala, fondul de prevedere, etc., in suma de lei 22.891.104,63
.
29.400.829,64
Raman beneficii nete lei

...

Repartizarea acestor beneficii nete pe ani, da nactere la


tabloul de mai jos, in care beneficiile date pentru anul 1897
cunt numai pe 3 luni, deoarece inceperea anului financiar
s'a schimbat dela 1 Ianuarie la 1 Aprilie:
ANUL
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894

BENEFICII
2.624,67
30.939,44
251.74,90
358.061,31
857.517,69
1.012.717,30
1.417.157,41
1.252.764,72
1.315.723,74
1.378.825,50
1.339.412,15
1.129.349,38
1.106.210,70

ANUL
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1908
1907

www.dacoromanica.ro

BENEFICII
1.448.355,52
1.420.305,16
301.631,71
1.382.886,48
1.374.080,25
1.297.871,14
1.501.874,68
1.457.667,08
1.581.144,07
1.677.464,86
1.526.876,97
1.758.738,46
1.219.620,35

BANCA NATIONALA. $1 ORGANIZAREA CREDITULUI A GRICOL

195

Curentul de democratizare a creditului taranesc ce se


nate in al noualea deceniu al secolului trecut, purtat de
aceasta data pe umerii contiintei taraneti de ajutor mutual, contiinta trezita i incurajata indeosebi de elementul
didactic rural, da o noua orientare problemei i asupra ei
vom reveni intr'un alt capitol.

www.dacoromanica.ro

13

CAPITOLUL VII

BANCA NATIONALA FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA

1880-1890. CAUZE $1 EFECTE

www.dacoromanica.ro

CAP ITOLUL VII

BANCA NATIONALA FATA DE CRIZA BSI AGIUL DIN


PERIOADA 1880-1890. CAUZE BSI EFECTE
Mat dare sfargItul veaoului treout, politica monetara a tarlior din OcciProduotia aurului
dentul Europel a fort bazata pe bimetalismul aur ;I argint.
Abundenta productiel argintului congi a argintului Intro anti .1750-1929.
duce in a doua jumatate a seoolului treout la leftenirea lui fata de aur.
Pretul
argintului gi a aurului intro anti 1850-1883.
Pretul argintului in continua
!cider fata de acela al aurului, Influenteaza raportul de 15 % stabilit Intros acetate

Bout metals, dand nagtere agiului.


Consecintele economics ale agiului.
Pentru a fnlatura neajunsurile agiului, Anglia, Germania, Olanda, Danernarca,
Suedia, Norvegia, Austria gi India Britanloa, trec Ia monometalismul aur.
In
aceeagi vreme, o parte din Virile continentulul lin frunte cu Franta, organizeaza
Uniunea Latina, pentru a mentine mai departs ciroulalla bimetalista.
Bazele contractuale ale Uniunii Monetare Latino.
Masurile lusts de Uniunea
Latina nu pot stiviii deprecierea argintului.
Evolutia Uniunii Monetare
Latino, dela bimetalismul aur II argint, atm monometalismul aur.
Primole Inceputuri de organlzare monetara a Romanis', cad In perioada framantarlior monetare Internationale.
Pan legea din 1867, Romania adopts bimetalismul, care state& la baza organIzirll Uniunii Latino.
Razbolul independentel tntrerupe consolidarea politicil noastre monetare.
Greutatile create
de circulatia rublelor, dupa rizbolul independent& din 1877.
Demonetizarea
rublelor.
Cu ocazia disoutiunlior ce au avut loo In Parlament Cu acest prilej, s'a propus Introducerea monometallsmului aur.
Cauzele determinante ale
crizel economics II a agiului In Romania In perloada 1870-1890.
Conventia comerciala Incheiata cu Austro-Ungaria.
Efeotele agiului gi masurile propuse pentru fniaturarea lui.
Idello lui I. G. Bibicescu privitoare Ia cauzele
cars au determinat agiul.
Criza monetara in fata Parlamentului.
Incheiere.

Criza monetara i economic& caracteristica perioadei


1880-1890 pe intreg continentul european, nu putea sa nu
se produca i la nos, cu atat mai mult, cu cat politica monetara bazata pe bimetalismul aur i argint, ca i imprejurarile provenite din situatia economics i financiara, erau

de natura sa determine procese de tulburare In manifewww.dacoromanica.ro

200

C. I. BAICOIANU

starile productiunii economice a Romaniei, cari au condus


la un agiu salbatic, ce ajunsese pand la 20%.
Sa intram In analiza situatdilor : monetara, economics i financiard, cari au afirmat puternicia crizei cu decorul agiului ce a
framantat Cara mai bine de un deceniu, cu Incepere dela 1878.

Politica monetard a statelor din Occidentul Europei era


bazata Inca din veacul al XVIII-lea pe baterea de monete
de argint ksi de aur, erau deci bimetaliste, relatiunea de valoare dintre aur i argint flind stability la 1: 15%, adica
un kg. de aur fin, valora 151/2 kg. de argint. Pe temeiul acestei
expresivitati de calcul comercial, era intemeiata politica mo-

netara a majoritatii statelor europene.

Atata vreme cat productiunea acestor metale era mica, cat


oferta for pe piata satisfacea cererea cu prisosinta, s'a mentinut
relatiunea de valoare traditionala stability Inca din veacul al
XVII-lea. Extractiunea Insa din ce In ce mai abondenta a argintului, datorita nu atat ameliorarii procesului tehnic de produc-

tiune, dar mai cu seams descoperirii zacamintelor de argint


in cele doua Americi i In Australia, au facut ca abundenta
argintului pus pe piata sa eftineasca pretul metalului alb.
Oferta metalului alb fiind mare, era firesc ca pretul lui.

sa scada. Tabloul de mai jos ne infatiaza productiunea


aurului i a argintului dela jumatatea veacului al XVIII-lea
i pans In zilele noastre :

AUR
Anii

Greutatea
In kgr.

Val. In mil.
franci

1 kgr. aur
fin =

3444,44 frs.
1750
1800
1850
1855
1860
1865
1870
1875
1876
1877
1878
1879

24.610
17.790
54.759
199.388
201.750
185.037
195.026
173.904
156.028
171.446
179.188
163.669

24,8
61,3
188,6
686,7
694,9
637,4
671,7
599,0
537,4
590,5
617,2
563,7

ARGINT
Val. In mil.

franci
Greutatea
1 kgr. argint
In kgr.
fin =
222,22 frs.

533.145
879.060
780.415
886.115
904.990
1.101.150
1.339.085
1.969.425
2.107.325
1.949.533
2.282.508
2.313.550

www.dacoromanica.ro

118,5
195,3
173,4
196,9
201,1
244,7
297,6
437,7
468,3
433,2
507,2
514,1

B. N. R. PATA. DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

AUR

1880
1881
1882
1883

1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899

1900
1901
1902
1903

1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916
1917
1918
1919
1920
1921
1922
1923
1924
1925
1926
1927
1928
1929

Greutatea
222,22 frs,

argint

Anii

In kgr.

ARGINT

Val. In mil.
franci

Val. In mil.

franci
Greutatea
1 kgr. our
1 kgr. argint
In kgr.
fin =
fin =

3444,44 frs.

1 i ri
160.146
155.009
153.456
143.533
153.063
163.153
159.735
159.150
165.803
159.809
178.821
196.586
220.653
236.974
272.598
299.072
304.309
355.212
431.656
461.515
383.149
392.705
446.490
493.083
522.686
572.204
605.632
620.720
666.574
683.331
695.205
694.466
719.400
691.937
678.883
705.273
683.384
631.176
577.185
550.388
504.041
496.886
480.620
551.368
591.942
591.786
601.838
603.352
611.394
611.400

201

551,6
533,9
528,6
494,4
527,2
562,0
550,2
548,2
571,1
640,0
615,9
677,1
760,0
816,2
938,9
1.030,1
1.048,2
1.223,5
1.486,8
1.589,6
1.319,2
1.352,6
1.537,9
1.898,4
1.800,4
1.970,9
2.086,1
3.137,0
2.296,0
2.353,7
2.359,5
2.392,0
2.442,8.
2.383,3
2.338,4
2.429,3
2.353,9
2.173,7
1.988,1
1.895,8
1.736,1
1.711,5
1.655,5
1.899,1
2.038,9
2.038,4
2.073,0
2.078,2
2.105,9
2.106,0

-al.

222,22 frs,

:3, Proja4 1.: i N E

2.326.357
2.457.786
2.689.541
2.774.227
2.537.003
2.849.344
2.901.826
2.989.732
3.384.865
3.739.004
3.921.935
4.267.380
4.763.479
5.147.841
5.121.017
5.210.942
4.885.080
4.990.666
5.259.286
5.236.951
5.400.418
5.382.369
5.363.566
5.216.880
5.108.067
5.359.803
5.133.887
5.729.210
6.321.617
6.545.981
6.896.032
7.008.964
7.134.100
6.964.361
6.566.615
5.563.000
5.013.310
5.417.850
6.163.731
5.488.634
5.418.742
5.327.698
6.526.140
7.651.929
7.448.979
7.627.185
7.894.891
7.810.157
7.993.597
7.900.000

www.dacoromanica.ro

517,0
546,2
597,7
616,5
563,2
633,2
644,8
664,4
752,2
831,0
871,5
948,3
1.058,5
1.147,0
1.137,7
1.158,0
1.185,6
1.109,0
1.168,7
1.168,7
1.095,2
1.196,1
1.129,2
1.159,3
1.135,1
1.191,1
1.140,9
1.273,1
1.404,8
1.454,6
1.532,4
1.557,5
1.585,3
1.547,6
1.459,2
1.236,2
1.114,1
1.204,0
1.369,7
1.219,7
1.204,2
1.183,9
1.700,4
1.700,4
1.655,3
1.694,9
1.754,4
1.735,6
1.776,7

..............................

202

c. I. BAICOIANU

Urmarind cifrele cuprinse In tabloul de mai sus, putem

imediat sa ne dam seama cat de importante au fost creterile dela un an la altul a productiei argintului, In timp

ce productiunea aurului este foarte inceata.


In deosebi, dela 1865, productia mondial& a argintului
a luat o desvoltare considerabila, progresand din an in an
tot mai mult.
Facand o comparatie intre productia aurului i argintului din anul 1865 i aceea din 1929, observam ca productia
aurului abia s'a marit de 31/2 ori, in timp ce aceea a argin-

tului a crescut de 7 ori.

Aceasta considerabila." cretere a productiei era natural sa

produca din ce in ce mai mult deprecierea metalului alb.


Iata acum i un tablou al preturilor argintului i al aurului, incepand dela 1850 ci pana la 1918:
Costul in lei
Anii

aur a unei
uncii de aur
standard

1850
1851
1852
1853
1854
1855
1856
1857
1858
1859
1860
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871

-------

98,05
98,05

Costul in lei
a unei uncii

6,30
8,40
6,35
6,45
6,45
6,45
6,45
6,45
6,45
6,55
6,50
6,40
6,45
6,45
6,45
6,40
6,45
6,30
8,35
6,35
6,35
6,35

de argint
standard

Anii

Costul in lei
aur a unei
uncii de aur
standard

Costul In lei
our a unei
uncii de
argint
standard

1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905

98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,10
98,15
98,15
98,20
98,05
98,10
98,15
98,25
98,20
98,05
98,15
98,15
98,10
98,15
98,15
98,10

5,35
4,10
4,80
4,70
4,60
5,70
4,20
4,90
4,40
3,70
3,05
3,15
3,25
3,05
2,85
2,90
3,00
2,90
2,60
2,60
2,75
2,95

www.dacoromanica.ro

B, N. R. FATA. DE CRIZA $I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

Costul In lei
Anii

1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882

1883

aur a unei
uncii de aur

Costul In lei

standard

a unei uncii
de argint
standard

98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,10
98,10
98,05
98,05
98,05
98,10
98,05

6,30
6,20
6,10
6,00
5,70
5,80
5,60
5,40
5,50
5,50
5,50
5,30

Costul In lei

203

o. stul In lei

Anii

aur a unei

uncii de aur
standard

our a unei
uncii de
argint
standard

1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916
1917
1918

98,15
98,15
98,15
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05

3,25
3,15
2,60
2,55
2,60
2,60
2,95
2,90
2,65
2,50
3,30
4,30
4,95

Cifrele din tabloul de mai sus ne indica scaderile suferite de argint, in timp ce valoarea aurului cu mici oscilatiuni, a ramas constants.
De remarcat e faptul ca argintul inregistreaza pe piaja
mondiala scaderi mai apreciabile incepand din anul 1876,
cand scade la 5,70 dela 6,00 cat era in 1875.
Dela aceasta data, scaderea valorii metalului alb nu a

mai contenit.
In domeniul intereselor comerciale i industriale, metalele nobile, argintul i aurul, privite ca marfa, i-au regulat
expresivitatea comerciala dupa legea cererii i a ofertei.
Nu tot astfel stau lucrurile privind aceste doua metale
prin prisma monetara.
Aci, raportul dintre aceste cloud metale, acceptate din

pricina multiplelor for calitati sa serveasca sub forma de


moneta ca masuratori de valori in schimbul intern i international al popoarelor, a lost stabilit dupa cum spuneam

mai sus Inca dela inceputul veacului al XIX-lea, la 1: 151/2


i aceasta proportie a lost mentinuta in tot cursul acestui
veac, infruntand afirmarea scaderii pretului metalului alb
pe care legea cererii i a ofertei o provoca in urma considerabilei sporiri a productiunii acestui metal.
www.dacoromanica.ro

204

C. I. BAICOIANU

Cum insa viata economics sta sub influenta relatiunilor


qi a legilor economice naturale, iar nici de cum a conventiunilor abstracte, fie ele chiar legale, scaderea pretului argintului nu putea decat sa influenteze proportionalitatea raportului valorii comerciale a argintului fats de aur, in ciuda
hotaririlor monetare legale.
Scaderea pretului argintului nu putea sa lase neinfluentat
raportul de valoare dintre aur i argint, iar regimul politic
monetar netinand seama de aceasta imprejurare, intrucat
continua sa mentina tot raportul de 1: 15,1/2, fenomenul
disagiului, al devalorarii puterii de cumparare a argintului
in raport cu aurul, incepe sa-i faca tot mai mutt aparitia.
Anglia, pentru a pars tulburarile pe cari le provoca moneta metalica bazata pe argint, a carei expresie comerciala
este variabila, se indreapta spre monometalismul aur, pentru
a curma dela inceput raul. In vreme ce Anglia 1i dirija politica sa monetara spre monometalismul aur, continentul se
organizeaza pe baza bimetalista, hotdrind ca raportul dintre aur i argint sa fie 1: 15,1/2.
Franth se gases In capul micarii i concomitent Italia,
Belgia, Elvetia i Germania au adoptat bimetalismul.
Napoleon urmarea o comunitate monetara europeana,
bazata pe bimetalism, crezand ca prin acest mijloc va putea
infrange rezultatul firesc i natural al legii cererii i ofertei,
care in cele din urma a fost din nou verificata de desfaurarea faptelor, contrariind ateptarile.
Sforthrile Frantei conduc la cunoscuta conferinth din 20
Noembrie 1855, din care a eit la 23 Decembrie 1861 Uniunea

Monetard, denumita mai tarziu Latina, din care fac parte:


Franta, Italia, Belgia, Elvetia i la care a aderat mai tarziu
ci Grecia1). Contractantdi acestei Uniuni ici impun titlul, greutatea, modelul i cursul pieselor de aur i argint ce urmau sa

le bats.
Monetele bilonare sunt scoase din sfera preocuparilor tor.

Monetele de aur hotarite sa se bath sunt de 100, 50,


20, 10 i 5 franci, avand titlul de 0,900.
Piesele de 5 franci de argint cu titlul de 0,900 cantarind 25 gr., s'au hotarit sa se bats in numar nelimitat, iar
Vezi 0. Haupt, Histoire monkaire de notre temps, Paris 1888 Si Pauchille,
L'Union monetaire latine, son histoire, 1886.

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA *I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

205

cassele publice erau obligate sa primeasca fare distinctiune


de efigie, piesele statelor Uniunii Latine, fabricate in conditiunile prescrise, admilandu-se o toleranta de 1/2%.
Astfel, piesele de argint ale statelor Uniunii Latine
aveau curs in toate statele ce faceau parte din ea. Ele excludeau monetele divizionare de argint, al caror titlu 11 stabilise la 0,835, limitand puterea for liberatorie la 50 franci.
Baterea monetei divizionare era limitata la 6 fr. de locuitor.
* * *

In vreme ce continentul era condus de conceptia politicii monetare franceze, a bimetalismului, al carui raport de
valoare dintre aur i argint era 1: 15,1/2, se produce intre
1865-1880 pe pietele mondiale, cam de pe la 1867, o revolutie

neprevazuta In preturile acestor doua metale, determinate


de o cretere a produciunii argintului, ca rezultat al marilor exploatari de mine ca i a perfectionarii mijloacelor
de extraciune, cu repercusiuni asupra raportului de valoare
stabilit intre aur i argint.
Germania, pentru a apara efectele isvorite din aceasta
stare monetara care se rezuma in izgonirea metalului galben
de o valoare constants de catre moneta rea i nestabila ca
valoare, confectionata din argint, trece in 1873 la monometalismul aur.
Germaniei Ili urmeaza rand pe rand Olanda care oprete
baterea monetei de argint, mai apoi Danemarca, Suedia i
Norvegia, cari trec i ele la monometalismul aur, mai apoi
Austria unde se retrage in intregime argintul kii ei ii urmeaza
India Britanica, unde se oprete deasemeni baterea monetei
de argint 1).
1) Asupra acestei probleme vezi: Schriften des Deutschen Vereins fur Internationale Doppelwahrung:
Hoffmann: Deutsche Munzverfassung. Erlangen 1874-1881.

Emilie de Lavelege: Der Grund der Wertschwankungen zwischen Gold


and Silber, Berlin 1882.
Wilhelm von Hardorff Walinetz: Zur Withrungsfrage.
Otto Arendt: Offener Brief an Ludwig Bamberger, Berlin 1882.
Henry Hacks Gilbs: Die Doppelwahrung, Berlin 1883.
Bericht der kOniglichen Untersuchungs-Kommission in England tiber

www.dacoromanica.ro

208

C. I. BAICOIANU

In tarile Uniunii Latine, cu toad libertatea baterii de


monete de 5 lei, cursul argintului nu se poate sustine qi
raportul de valoare dintre aur i argint crete in 1875 la 1: 16.
Metalul de o valoare inferioard incepe sa izgoneasc& din
circulajie aurul, confirmand legea lui Gresham, iar agiul ii

face aparitia.
Imprejurarea aceasta provoaca cunoscutele congrese bimetaliste internationale, caracteristice perioadei 1870-85, in
cari este reprezentat aproape intregul continent european.
Decat legea natural& a cererii i a ofertei, infrange pan&
la sfarit combinatiunile de sustinere a monetei metalice de
argint, caci in fata fenomenului agiului pe care aceasta disproportionalitate de valoare a monetelor metalice it determina, Elvetia is initiativa convocarii unei conferinte monetare a tarilor Uniunii Latine care se tine la Paris.
0 nou& conferint& intrunita in Februarie 1875, fixeaza
cota pieselor de 5 lei cari se puteau bate in acel an de tarile
Uniunii Latine, la 150 mil., iar in 1876 se reduce cota la 120
mil. din care 12 mil. In favoarea Greciei, de curand admisa
In Uniune.

In fata ins& a scaderii pretului argintului i a cererii


tot mai mari de a bate monete, Franta suprim& in August
1876 i Belgia la 1 Ianuarie 1877 baterea monetelor de argint i astfel componentii cei mai de seam& ai Uniunii bimetaliste ii dau lovitura de moarte, siliti de fenomenele
monetare, a caror normal& desfaurare n'a putut fi stavilita.
Astfel, dup& interminabile conferinte monetare, cu incepere dela 1879, Uniunea Latina a abandonat bimetalismul
integral, adoptand bimetalismul limitat, caracterizat prin
aceea c& in sistemul acesta se mentin piesele de 5 lei alaturi
de cele de aur cu putere liberatorie, Ins& numai aurul poate
sa fie batut liber, circulatia argintului limitandu-se la cel
existent.

Aceasta conventie, incheiat& in Noembrie 1878, a fost


mentinut& 6 ani, deci pang la 1884, cand Elvetia luand din
die jungsten Anderungen in den relativen Werten der Edelmetalle Gold und
Silber, Berlin 1889.
Henri Cerneschi: Le paire bimetallique, Paris 1887.
Dr. Hans Kleser: Geld und Wahrung.
Dr. Albert Fr. Schdfle: Fur internationale Doppelwahrung, Tubingen 1881.

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA

50

AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

207

nou initiativa unei conferinte, s'a ajuns la conventia monetary din 1885, prin care situatia anterioara a fost revizuita.
Sub imperiul hotaririlor luate In conferinta din 1885, cu
mici modificari, stau i astazi relatiunile monetare ale tarilor
Uniunii Latine1).
*

In epoca 1860-1890 caracterizata prin nelamuririle monetare rezultate din deprecierea argintului fata de aur, dand
natere numeroaselor interventiuni in toate tarile pentru a
pune capat agiului, cad primele inceputuri de organizare
politico - monetary ale Romaniei, care a avut,

dupa cum am

vazut , la 1867 prima lege monetary i tot in aceasta perioada cade i infiintarea primului nostru aezamant de

credit national: Banca National& a Romaniei, inconjurata de


greutati monetare motenite de pe urma rasboiului din 1877.
Conducerii Bancii ca i Guvernului le revenea greaua
sarcina sa se strecoare prin greutatile pe cari imprejurarile

generale din afar% i cele din launtru le impuneau.


Haosului monetar ce stapanea piata comerciala a tarii
romaneti, trebuia sa i se pue capat.
Statul roman, sprijinit in desvoltarea sa politic& ci economics de Napoleon al III-lea, ale carui idei tindeau spre
introducerea bimetalismului international, nu putea ocoli
aezarea monetary a marelui protector. Astfel se explica
sistemul nostru monetar inaugurat la 1867, bazat pe acela
al Uniunii Latine.
Bazele politicii noastre monetare erau acelea ale bimetalismului aur i argint, de pe urma caruia economia nationala a tarii a avut sa sufere dupa cum vom vedea
multe i grele neajunsuri.

Pentru primele inceputuri s'au batut cum am vazut 2)


in perioada 1867-1881 monete de argint pentru
o valoare de 31.700.030 lei, monete de aur pentru suma
de 102.000 lei i monete de bronz in valoare de lei 1.500.000.
1) Vezi Ottmar Ilaupt, Gold, Silber and die Valuta-Herstellung, Wien
1892 i Adolph Wagner, Filr bimetalistische Munzpolitik Deutschlands, zweite
Auflage 1881.

Vezi pag. 277, vol. I, al acestei lucrftri.

www.dacoromanica.ro

208

C. I. BAICOIANU

Dar desfaurarea normala a politicii monetare de curand

inaugurate, este Intrerupta de rasboiul ruso-romano-turc,


care fi rupe firul fericit injghebat, prin inundarea pietii romaneti cu cunoscutele ruble ruseti avand diferite titluri
gi greutati. Rubleie avand un curs superior valoarei for intrinsecidupd cum am avut prilejul sa constatam intr'un alt
i ramanand in circulatia monetara a Romaniei i
dupa rasboiu, puneau una din cele mai grele probleme de
rezolvat, care era de nature sa creeze nu numai schimbului
neajunsuri, dar sa apese greu asupra intregei economii nacapitol

tionale.

Necesitatea de a limpezi situatiunea circulatiunii mone-

tare de dupa rasboiu, conduce la hotarirea de a se scoate

rublele din circulatie pe calea demonetizarii.


Cu ocazia discutiunilor ce au avut loc in Parlament, s'a
pus chestiunea data Cara trebuie s mai ra.mana In cadrul
conceptiei politicii monetare bimetaliste, astfel cum era fixate
prin legea din 1867, sau data n'ar fi mai nimerit sa se adopte
monometalismul cu etalonul aur, ca unul ce era bazat pe
un metal de o valoare constants, invocandu-se curentul tot
mai puternic din diferitele tan europene in favoarea acestui
regim monetar, gratie caruia se combatuse calamitatea
agiului, de dureroasa amintire, in toate tarile i care ar feri
i pe Romania de aceasta perspective.
Dar greutatile financiare ale tarii erau In continua cretere i guvernantii chiar vedeau in introducerea monometalismului aur Inrautatirea situatiei economice a tarii. Pe

de alts parte, multi dintre factorii determinanti ai vietii


noastre publice, erau adepti credincioi ai realizarii unui
bimetalism international, care avea sa puns capat agiului
ce se afirmase puternic in toate tarile. Toate aceste motive
au determinat neadoptarea monometalismului aur i continuarea politicii monetare bimetaliste statornicita prin legea
din 1867, hotarindu-se chiar baterea monetelor de 5 lei cu
putere eliberatorie, cari aveau sa circule alaturi de acelea
de 20 lei aur.
Prin diferitele legi votate intre 1879-1885, s'au pus pe
piata, dupa retragerea rublelor, monete de 5 lei in valoare
de lei 47.700.000.
Acest lucru, tinand seama ca ne aflam intr'o epoca cand
www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

209

valoarea argintului scadea, a contribuit i mai mult la dezechilibrul raportului de valoare dintre aur i argint, pe care

Statul nostru, urmand tarile Uniunii Latine, 11 fixase tot


la 1: 15,%, In vreme ce raportul comercial socotind uncia
de aur la 98,05 i aceea de argint la 4,10 era de aproximativ 1:24.
In acest timp intervenise i Infiintarea Bancii Nationale
a carei politica de emisiune era Intemeiatd nu numai pe
aur, dar i pe argint, metalul a carui valoare varia atat de
mult, ceeace firete nu putea cleat sa puna circulatia fiduciary a Orli la grea Incercare in raport cu moneta metalled de aur ceruta pentru promovarea transactiunilor comerciale internationale.

Daca mai adaugam la acestea i povara impusa Bancii

de emisiune de all Insu0 biletele ipotecare In sums de


26 milioane lei, pe can Banca le retrasese din circulatie

emitand bilete de ale sale, cari reprezentau o emisiune fara


acoperirea metalled clasica ceruta de interesul de lichiditate

al unei banci de emisiune, ne putem face o idee de influenta ce a exercitat aceasta stare monetara asupra crizei
economice din epoca 1880-1890, a carei caracteristica este
agiul.
*

Dar criza economics i agiul perioadei acesteia, 10 gdsete explicatiunea i In alte consideratiuni cleat cele de
politica monetara. Si poate ca motivele economice, Intre cari

relele recolte cu toate consecintele for asupra pietei comerciale i finantelor publice, detin locul de frunte intre
cauzele crizei i sunt chiar mai puternice pentru explicarea
fenomenului agiului, care framanta Cara 1ntreagd.

Se cunoate de toata lumea dorinta ce o aveau multi


oameni politici in perioada dinaintea rasboiului din 1877
de a ne afirma independenta nu numai politics, ci i economics, ndzuinta careia Imperiul Otoman ii faces cele mai
mari greutati.
Neprevazandu-se desfaurarea cunoscutului rasboiu al
anului 1877, Guvernul din 1875, pentru a afirma dreptul

nostru de a dispune in toad voia de regularea politicii


noastre comerciale cu statele Inconjuratoare, Inchee In 1875
www.dacoromanica.ro

14

210

C. I. BAICOIANU

cunoscuta conventiune comerciala cu Austro-Ungaria. Mo-

narhia vecina cautand s profite de valoarea politica pe


care aceasta conventiune o avea pentru noi, reuete s
impuna Romaniei reducerea tarifelor sale vamale de un liberschimbism ce Intrecea chiar taxele ad-valorem ale politicii
otomane de odinioara.
Efectele acestei greite politici economice n'au intarziat
sa se produca chiar din primul an al aplicarii acestei conventiuni. Tabloul ce urmeaza este edificator in aceasta privinta:

Import Export

Anii
1871
1872
1873
1874
1875

Total .

Media anuala

1876
1877
1878
1879
1880

Total .

Media anualk

1881
1882
1883

1884
1885

Total .

Media anuaik

82.927.228
109.327.780
97.867.167
122.794.114
100.834.169
513.750.458

177.682.783
166.557.104
157.570.732
134.713.818
144.962.079
781.486.516

102.750.092

156.297.303

165.933.503
325.548.999
306.582.302
254.482.629
255.336.415
1.307.883.848

235.256.286
141.081.100
217.041.727
238.650.006
218.918.878
1.050.947.997

261.576.770

210.189.599

274.757.458
268.851.921
359.907.178
294.986.273
268.539.150
1.467.041.980

206.518.317
244.730.199
220.650.279
184.115.542
247.968.201
1.103.982.538

293.498.396

220.796.508

In perioada cincinala dela 1871-1875, media importului Romaniei era de 102.750.092 lei, iar a exportului de
156.297.303 lei. Deci balanta era activa.
www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA *I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

211

Dupe ce a intrat in aplicare conventia cu Austro-Ungaria,

gratie careia industriile i meseriile tarii au fost nimicite,


media importului se ridica la 261.576.770 lei, iar a exportului numai la 210.189.599 lei intre anii 1875-1880. Balanta devine simlitor deficitara.
Aceeai isituatie a balantei deficitare se mentine i in
perioada 1881-1885. Pentru aceasta perioada media importului este de 293.408.396 lei, iar a exportului numai de
220.796.508 lei.

Cu alte cuvinte, balanta comerciala din active intre anii


1871-1875, devine pasiva intre anii 1876-1885 prin forta
politicii comerciale de trista amintire inaugurate la 1875,
ca pret a afirmarii independentei noastre economice.
Fara a vol sa punem in sarcina acestei situatiuni cornerciale,

fruct al politicii noastre economice dela 1875 ,

toad raspunderea greutatilor economice caracteristice acestei

perioade i a agiului care a caracterizat aceasta perioada,


socotim totui ca ea a contribuit inteo mare masura la determinarea crizei ci a agiului.
Raportata aceasta constatare la operatiunile de import

i export cu Austro-Ungaria, reese ca fate de perioada 18701875, in perioada urmatoare dela 1875-1880, importul no-

stru a crescut mai mult de cloud on i jumatate 1).


Activitatea industrials, multa putind cat exists, meseriile cari luasera un avant imbucurator inainte de 1875,
toate au fost darapanate in favoarea productiunii AustroUngariei, care gases aci la not un camp liber, in dauna
activiatii industriale i a meseriilor romaneti, pand atunci
infloritoare.

Rana i Mina ci scobitorile de dinti ni se trimiteau din


monarhia vecina. Aceasta imprejurare ce ne faces tributara
strainatatii inteo masura ce intrecea orice imaginatie, nu
putea decat sa influenteze balanta noastra de plati in desavantajul nostru.
Marfurile strainatatii trebuiau platite in devize-aur, cari
erau cumparate cu putinii lei proveniti dintr'o exportatiune
ce nu tines pas cu importul. Devizele ce se plateau ci cu moneta
1) Vezi

C. 1. Baicoianu, Istoria politicei noastre vamale si comerciale,

pag. 98 si urm. Bucuresti 1904.

www.dacoromanica.ro

14*

212

C. I. BAICOIANU

metalica de argint a carei valoare intrinseca era inferioara


valoarei nominale, constitue o alts cauza a agiului i a crizei.
* * *

Dar i in alts directiune mai trebuesc cautate cauzele

crizei i ale agiului.


Nevoia de a inzestra Cara cu drumuri, cai ferate i alte
aezaminte chemate sa inlesneasca propairea economics in
Coate directiunile, a condus la contractarea de Imprumuturi
in afara, a caror anuitate, dupa cum se vede din tabloul de
mai jos (pag. 215), reprezenta in 1885 46.874.947,18 lei, sums
destul de important& pentru totalul bugetului tarii noastre.

Cererea de devize pentru a se face fats obligatiunilor


izvorite din plata cupoanelor datoriei externe i cari nu se
puteau ocoli, Intr'o epoca in care organizatia financiara a
tarii nu-i gasise Inca aezarea conforms nouilor ei nevoi
i aspiratiuni, in care politica economics generala a tarii
ca i aceea monetara afirmau slabiciuni ce trebuiau sa fie
examinate i inlaturate, nu putea deck, s agraveze criza
i s intretina agiul.
In afard de aceste cauze cari au determinat criza i
agiul caracteristic acestei perioade i pe care II infatipaza
tabloul de mai jos, nu trebuie sa uitam i cei doi ani rai
agricoli 1883 i 1884, cari facand sa scads productia agricola,

au contribuit sa accentueze i mai mult suferinta generala


in toate domeniile de productiune i activitate economics.
INALTIMEA MIJLOCIE A AGIULU I IN PROCENTE
Anii

Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iunie Julie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

1880 41/2
1
1881
1882 31/4
1883 2,6
1884 3,3
1885 17 %
1886 161/2
1887 18
1888 17 1%
1889 21
1890 0,75

3%

3%

1 Y4

3/4

5/8

1%

11/4

1,97

2,1

3,8

3,7

2
4
12 %

131/3 14
141/
141/4
14
19 17 % 17 %
171/9 16
16
111/2 0,35 0,35

0,80

1%

3 1/4
1 Y4

11/4

3 3/4
5/8

1%

2,2 2,4
1,7
4,10 5,50 5,55

4%

3/4

3/e

3/4

1%

2
2,1
3,5

1%

11/3

1,85
6,5

1,75
6,5

1,8
2,5

7,2

11
1 % 12 %
13
10 % 10 1 /4
141/8 151/2 13,80
14 15,50 16,35
14
143/4 15 % 15 % 14 % 14 %
2,5
2,1
2 1/4
16 3/4 16,60
8

0,15
0,03 0,35 0,15

0,10 0,07
0,06 0

0,05
0

www.dacoromanica.ro

1%

2
2,3
3,6
15,25

15
16 % 17 %

17,20 17,70
15 %

18

51/2

4
0,70
0

0,12 0,25 0,25


0
0
0

B. N. R. 1'ATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

213

Deducem din examinarea cifrelor cuprinse in tabloul de


mai sus nu numai evoluIia agiului, dar i faptul interesant
ca el este mai accentuat in lunile de lama cand exportul
cerealelor stagneaza. Explicatia e simpla. Ofertele devizelor
in aceste luni fiind reduse, cele existente Bunt platite de
importatori mai stump i astfel aurul cu care se cumparau
rarindu-se, se urea i mai mult in raport cu argintul.
Daca mai adaugam i datoria public& cu anuitatile ce
apasau greu bugetul Statului, ne putem da seama de starea
In care se afla tam. Iata tablourile in cari sunt inirate imprumuturile contractate de Stat i anuitatile ce au apasat
fn fiecare an bugetele din perioada 1864-19129:
IMPRUMUTURI CONTRACTATE PE VALOARE EFECTIVA.
(1864-1912)

1864
1864
1868
1868
1872
1872
1877
1880
1880

Suma facuta
venit la tezaur

IMPRUMUTUL

q4

Podurile de fier
Ca lea Ferata Bucuresti-Giurgiu

12.027.285
13.755.000

Lem berg-Cernitu ti- Iasi- Suceava-Bo-

tosani
Roman-Bucuresti-Varciorova
Iasi-Ungheni

Imprumutul contractat la Casa de Depuneri . .


Bilete ipotecare
Obligatiuni 6% Cal ferate
*
6% ale soeietatilor actionarilor C.F.R.
Sculdverschrebungen)

1880
1875
1894
1899
1905
1905
1906

Imprumut convertit la Casa de Depuneri

Imprumuturile Unificate la Casa de Depuneri .


Rena 5% 1894 - interns,
*
4% perpetua pentru scolile din Brasov . .
*
4% convertith
*
4% Soria B.
Imprumuturi de 41/a% la Casa de Dep. pentru
construirea de OA ferate judetene luate asupra
Statului in anul 1910
Total . . .

1) Vezi Gh. M. Dobrovici, 1. c. pag. 434-5 si 452.

www.dacoromanica.ro

51.535.640
248.130.000
3.770.215 41
10.001.000
26.260.000
237.500.000

47.532.000
9.985.320 83
13.303.526 62
6.500.000
962.500
424.613.000
60.720.000
39.490.000
1.206.085.487 86

214

C. I. BAICOIANU

IMPRUMUTURI CONTRACTATE PE VALOARE NOMINALA (1864-1912)


Anul
contrac-

aril

Valoare

IMPRUMUTUL

nominal&

Imprumutul Stern

1864
1866
1866
1871
1875
1880

Oppenhein . . .
*
National de 30 mil.
*
Domenial . . . .
Rent& 5 % perpetuft

1881
1881

Obligatli 6% cal ferate . . .


Rent& 5 % amortibil& 1881-

1889

Rent& 4% amortibil& 1889 in-

1889

Rent& 4% amortibil& 1889 ex-

1890

Rent& 4% amortibil& 1890 ex-

1891

Rent& 4 % amortibil& 1891 ex-

1892

Rent& 5 % amortibil& 1892 ex-

1893

Rent& 5 % amortibil& 1893 ex-

1894

Rent& 4% amortibil& 1894 ex-

1896

Rent& 4% amortibil& 1896 ex-

1898

Rent& 4% amortibil& 1898 ex-

1899
1903

Bonuri de tezaur 5% 1899 . .


Rent& de 5% amortibil& 1905

1905

1908

Rent& de 4% amortibil& 1905


seria A.
Rent& de 4% amortibil& 1908

1910

Rent& de 4% amortibil& 1910

1910

Rent& de 4% amortibil& 1910

22.889.437 03
31.610.500
4.711.444
78.000.000
44.600.000

17.797.291 63
18.500.000
3.769.155
58.500.000
28.990.000

31.600.000
47.948.000

26.548.802 50
44.102.125

436.525.000

395.809.812 47

32.500.000

25.898.347 68

50.000.000

41.095.039 42

274.375.000

231.160.937 50

45.000.000

37.600.082 62

75.000.000

70.268.387 94

50.000.000

46.785.586 04

120.000.000

98.052.234 08

90.000.000

75.405.904 40

180.000.000
175.000.000

162.058.324 65
155.793.760 80

185.000.000

177.065.640 08

39.280.000

33.599.576 37

70.000.000

60.861.402 26

128.000.000

109.353.086 42

Obligatii 8% conversiunea rural&

1888

tern&

tern&
tern&
tern&

tern&
tern&
tern&

tern&
tern&

extern&

extern&
extern&
intern&

Total .

Valoare
realizata

,=

44.199.000
40.000.095
2.256.238.381 03 1.959.016.221 86

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA t1I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

215

ANUITATILE DATORIEI PUBLICE CARI AU FIGURAT IN BUGETUL


STATULUI DELA 1864-1912

Anii
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880

1881-1882
1882-1883
1883-1884
1884-1885
1885-1886
1886-1887
1887-1888
1888-1889

Anti

Anuitatile
datoriei publice
4.855.026
4.577.751
5.920.730
8.642.131
13.006.659
12.251.725
11.553.930
6.829.429
13.795.393
15.413.772
27.179.661
41.606.672
41.604.513
42.665.785
42.949.243
43.078.357
43.619.524
44.682.408
42.288.472
45.134.960
46.874.947
48.868.579
54.278.365
58.072.257
54.546.788

53
12

50
15

44
63
95

78
12

39
91
51

53
27
01
81

34
59
13
18

36
58
57

1889-9
1890-91
1891-92
1892-93
1893-94
1894-95
1895-96
1896-97
1897-98
1898-99
1899-1900
1900-1
1901-2
1902-3

1903-4
1904-5
1905-6
1906-7
1907-8
1908-9
1909-1910
1910-11
1911-12
1912-13

Anuith,tile

datoriei publice
57.797.631 06
57.171.323 86
57.259.214 25
60.896.065 32
63.675.189 87
65.881.606 70
69.103.225 15
72.207.099 66
74.565.072 26
76.907.035 81
80.357.442 51
85.892.055 31
84.290.291 31
84.691.055 31
83.991.101 81
85.881.741 31
86.864.751 31
82.918.244 32
84.397.986 72
84.398.187 22
87.400.768 32
97.108.096 95
98.612.826 74
98.659.696 96

92

Dar in afara de acestea mai sunt i cauze In legatura


cu situatia pie %elor din afara cari au intervenit sa accentueze
greutatile pietei noastre comerciale i financiare.

Asupra acestora vom insists in capitolul: Banca Nationale i crizele economice.


*

* *

Criza economica i financiara, produsa de multiplicitatea


motivelor ce am enumerat mai sus, a produs o stare de suferinta generals i ea era atat de mare, 'Inca vedem lntreaga
opinie publics Ingrijorata de ziva de maine, cerand oamewww.dacoromanica.ro

218

C. I. BAICOIANU

nilor politici masuri grabnice de indreptare pentru a face


ca agiul sa dispara.
0 intreaga literature circumstantiala intervine indicand

cauzele raului i masurile de luat pentru vindecarea lui. Din


cuprinsul lucrarilor aparute se poate constata panica ce cuprinsese toata lumea i cat de mult se ateptau solutiunile
cari sa inlature dezastrul pe care 11 provocase agiul in intreaga
Cara. Xenopol, Nica, Bibicescu, toti economitii distini ai
tarii, intervin in discutiune pentru a da lamuriri ci a indica solutiuni mai propice pentru a face ca starea haotica
a schimbului sa inceteze.
Iata cum zugravete Bibicescu starea de lucruri produsa
de criza 1 agiu la 1885 1):
Situatia este din cele mai grave, caci agricultorul, co-

merciantul i industriaul, sufar toti deopotriva i toti se


tern ca, culcandu-se cu o avere oarecare in argint sau in bilete de banca, a doua zi se vor gasi mai saraci cu 8,10, 15%
din averea lor.
Aceasta temere, pe care de altfel faptele o legitimeaza,
suprima dela productiune orice intreprindere i marete i
mai mult panica.
Sa trecem in revista faptele spre a nu mai rasa nimanui
loc de indoiala.

Proprietarul fie de movie, fie de case care a facut


un imprumut la Creditul Funciar, pentru a scapa de o da-

torie anterioara sau pentru a -ci imbunatati imobilul, trebuie

sa plateasca ratele in aur i la termene fixe.

Mai mult, pentru orice intarziere de plata' el este obligat

a da o dobanda de 8%, tot in aur.

Ace fiind, dace dansul n'a stipulat ca arenda sau chink


sa i se plateasca in aur, in momentul pla ii va fi silit a cum-

para aurul cu 10-13-15%, ceeace u marete rata i deci


sarcina cu 10-13--15%.
Iata dare o sarcina noua ci cu totul neprevazuta.
Dace insa proprietarul a stipulat ca in aur sa i se face
plata, arendacul dator va vedea crescandu-i arenda cu pretul
aurului, adica 10 13-15%.
1) I. G. Bibicescu: Cercethri asupra crizei $i cauzelor ei, Bucuresti, 1885.
Pentru interesul documentar pe care Ii prezinta, dam aceasta lucrare in extenso
In anexa Nr. 12.

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PE RIOAD A 1880-1890

217

Mai mult, el neputand vinde ceeace i-a produs mocia

pentru CO i se ofera prejuri cari n'acopera nici cheltuelile


cute, sau nu i se ofera nici un pret, ne mai putand face fata
angajamentelor luate, cad ar avea trebuinta de cloud capitale, pe cari nu le are i nu le poate avea, e silit a parasi moia.
Comerciantul e Inteo pozitiune i mai grea.

El a cumparat marfa cand agiul aurului era 1-2 sau cel


mult 5, a dat polita pentru 3 sau 6 luni i a *i vandut marfa

cu un *fig de 5-10%.

La scadenta agiul e 10 sau 15%.


Pentru a avea aurul ce fi este necesar dansul trebuie sa
plateasca 10 sau 15%, adica sa dea spre a-i tine angaja-

mentul nu numai ce a c4tigat la marfa ci i o parte din


capital, Intamplandu-se ceeace nu e rar

ca asemenea po-

lite sa fie multe i comerciantul se vede in neputinta de


a plati i falimentul e soarta ce-1 ateapta.

Comerciantul, cu deosebire de ceilalti muncitori, e expus


nu numai a-i pierde averea ci qi onoarea i drepturile cetatene0i.
Industriaul asemenea sufere, silit fiMd sa plateasca 10
sau 15% aurul trebuitor, achitarii politelor ce a emis pentru
mainile ce a adus din strainatate, precum i pentru materiile straine necesare fabricatiunilor sale.
Mai e i altceva.
Brate ne lipsesc pe timpul muncii campului i agricul-

torii mai aduc lucratori strain.


Ei trebuie platiti fn aur.
Deci iard o noua sarcina de 10 pang la 15 la suta peste

tocmeala.

Intr'un cuvant, toate ramurile de activitate din Cara se


gasesc, din cauza scumpetei aurului, 1ncarcate cu o sarcina
de 10 pang la 15 la suta, peste prevederile for .

In fata acestui fenomen ruinator pentru toad lumea,

Bibicescu, provocat de discutiunile parlamentare ce au avut


loc pe acea vreme i pe cari nu le-a considerat destul de
lamuritoare, 1i propune sa examineze cauzele scumpirii aurului care, spunea dansul, sta la baza crizei ce se manifest&
sugrumator pentru toata lumea.
Dupa Bibicescu, prima cauza a crizei, i a agiului era situahia monetard pe care, spunea el, putini o cunosc cum se cuvine.
www.dacoromanica.ro

218

C. I. BAICOIANU

Nu Bunt lipsite de interes explicatdile prin can Bibicescu 1i sustine afirmatia.


Situatia noastra monetara este foarte putin inteleasa*
scria el.
Cred foarte multi ca noi ne aflam sub regimul dublului

etalon, aur i argint.


Nimic mai neexact.

Romania, de fapt, este monometalista, dar etalonul nostru


este argintul.
i suferim firete consecintele ce are fatal aplicarea

unui singur etalon.


Mai mult: metalul din care noi am facut masura valorii
e un metal depreciat i apoi suntem i intr'o stare economics
ingrijitoare.

In asemenea imprejurari, nu este de mirare ca. suferim

ceeace suferim ; mirare, fapt extraordinar, ar fi fost daca

n'am suferi ii daca n'am avea criza de aur.

i iata de ce:

Statele can au etalonul dublu i anume Franta, Belgia,


Grecia, Italia i Elvetia, dupa indelungi studii i cercetari,
i avand in vedere conditiile de fapt in can se fac tranzactiunile internationale, au convenit ca fiecare din ele s nu

bats moneta d' appoint de argint decat pentru o valoare


corespunzatoare cu 6 franci de locuitor.

Dupa aceasta conventiune, acele State pot sa aiba in


moneta de argint, de 1,2 fr., de 50 i 20 centime:
Franta
240.000.000 fr.
Belgia
Grecia

Italia
Elvetia

33.000.000
10.500.000
170.000.000
18.000.000

*
*

Aceste monete, dupd numita conventiune, au dreptul de a


fi primite cu putere liberatorie, intre particularii din Statul care

le-a emis, pang la concurenta de 50 fr. pentru fiecare plata,

iar Statul e dator s le primeasca fara limit& de valoare.


Cassele publice ale fiecareia din cele 5 state contractante
sunt indatorate, de numita conventiune, sa primeasca monetele d' appoint ale celorlalte pang la concurenta de 100 de
fr. pentru fiecare plata.
www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA

QI

AOIUL DIN PERIOADA 1880-1890

219

Moneta de 5 fr. in argint, en titlu de 900 miimi, trebuie

sa fie primita de oricare din cele 5 state contractante in


orice cantitate.
In rezumat, fiecare din statele Uniunii Latine 'i -a deschis
in celelalte un debueu pentru moneta sa de argint.

Mai mult: toate impreuna au primit i hotarit ca, pe


deoparte pentru a nu goni aurul, pe de alta pentru a nu
Impiedica transactiunile locale, este de ajuns moneta de argint de 6 lei de fiecare locuitor .
Expunerea este interesanta.
Ea are insa cusurul ca nu privete problema monetara
In cauzele fundamentale cari au contribuit sa o declaneze:

jocul pretului argintului, pe care Uniunea Latina nu I-a


putut -tine pe loc i care mai tarziu a silit-o mai intaiu la
limitarea baterii metalului alb ca moneta, pentru ca apoi
sa conduca la desfiintarea bimetalismului, determinand sa
treaca mai toate statele la monometalismul aur.
In conditiunile de continua devalorizare a argintului, raportul de valoare dintre aur i argint ne mai putand fi mentinut, statele bimetaliste i cele monometaliste argint, n'au
mai putut mentine aurul in circulatia lor. In virtutea cunoscutei legi a lui Gresham, moneta cea rea a gonit pe cea
bung i cei ce faceau operatiuni de schimb, intrebuintau
aurul pe care trebuiau sa-1 cumpere platind agiul.
Agiul a luat flint& nu pentruca tam ar fi alungat i exilat
aurul cu bung voie cum intelegea Bibicescu, ci pentruca

se persists inteo politica monetard care voia sa valorifice ar-

gintul ca moneta liberatoare, la o valoare pe care pretul


argintului de pe piata 11 refuza.

Este de mirare cum spiritul atat de limpede a lui Bibicescu nu vedea ca adevarata cauza a agiului trebuia sa o
caute in disproportia ce se accentua tot mai mult intre valoarea intrinseca a monetei de argint i valoarea ei nominal& i implicit intre valoarea nominala a monetei de argint
i a aceleia de aur, a carei valoare ramanea constants.

0 a doua cauza a crizei i agiului o vede Bibicescu in

balanta comerciala nefavorabild.


o Ceeace zicem
scria el nu Insemneaza ca tagaduim

inraurirea ce au avut relatiunile comerciale nebalantate


asupra aurului la noi.
www.dacoromanica.ro

220

C. I. BAICOIANU

Mentinem i astazi ideea ce am sustinut acum cateva


luni inteun alt studiu i pe care cu bucurie am vazut-o
impartaita de barbatii ce au discutat In Camera agiul
aurului, ideea ca relatiunile comerciale nebalantate atrag
aurul.

In relatiunile comerciale dintre state, am zis i repetam


i mai cu deosebire In relatiunile comerciale, nu se face
niciodata sentimentalism. Totul se reduce la un schimb reciproc de egala valoare.
Acest schimb se face sau direct, adica marfa cu marfa,
sau prin interventia monetei.
Cand un Stat importa cat a exportat, schimbul e perfect.
El platete produsele cu produse.
Cand ins& exports mai putin decat importa, trebuie sa
acopere prisosul pentru ca echilibrul sa fie perfect.
Acoperirea prisosului de import se face cu moneta.
De unde insa provine moneta trebuitoare restabilirii echilibrului ?

Moneta decurge sau dintr'o exploatare de mine, sau se


afla adunata ca rezerva dintr'o munca Indeplinita mai
inainte i platita de cei cari au consumat produsele ei.
Noi nu avem Inca mine exploatate, deci trebuie s platim

deosebirea dintre import i export, din rezerva metalica


anterioara*.

Mai departe, Bibicescu vede o a treia cauza a crizei in


Infiintarea Bancii Nationale.

Infiintarea Bancii de Emisiune sustinea el a produs

o adevarata revolutie economics.


Prin posibilitatea de a face o emisiune de trei on mai
mare decat stocul sau metalic, numerarul fiind Intr'o cantitate mare, dobanda a scazut.
Reducerea dobanzei, evident este un bine. Dar in imprejurarile economice in cari se afla -tam, cand Statul plates
pentru datoria sa publica o dobanda superioara aceleia a
Bancii Nationale, comerciantii i industriaii gasiau mijlocul
comod de a se imprumuta la institutul de emisiune, cu o
dobanda mica.
Scontul redus al Ranch de emisiune a tentat pe multi
industriai sail mareasca instalatiunile, iar pe comercianti
s importe marfuri pentru o valoare mai mare.
www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

221

Exportul fiind mai mic decat importul, iar diferenta tre-

buind acoperita, s'a exportat aurul din Cara. Din aceasta


pricina, el a devenit rar i scump.
Deasemeni, marea desvoltare data lombardului a atras
scaderea catigului multor capitaliti, deoarece cei ce aveau
efecte i doriau s se imprumute se adresau Bancii Nationale.
Acest fapt a contribuit la criza monetara, intrucat a stingherit plasarea multor capitaluri.

0 a patra cauza a crizei o vede Bibicescu in imobilizarea neproductiva a capitalurilor, intr'o proportie supe-

rioara economiilor tarii.


Chiar Imprumuturile Statului sustinea el mai departe

in afara de acelea facute pentru fonduri i drumuri de fer,


s'au intrebuintat pentru scopuri neproductive.
an acoperit deficite
spune Bibicescu,
Mai toate,
bugetare sau datorii flotante, adica s'au intrebuintat pentru
cheltueli zilnice ordinare.
Intr'un cuvant, Imprumuturile cari formeaza greaua sar-

cina a dateriei noastre publice, intrebuintandu-se In mod


cu totul neproductiv, se intelege dela sine ca nu puteau sa
nu exercite o Inraurire deprimanta asupra mersului afacerilor publice i asupra starii economice a Orli.
A cincea cauza care a influentat asupra crizei, este, dupa
Bibicescu, Bursa, care nu i-a indeplinit adevarata ei menire.

In adevar, ea In loc sa fie targul de vanzare i cumparare a efectelor publice, a devenit templul agiotagiului celui
mai neinfranat i a Inraurit asupra pretului aurului inteun
mod hotaritor.
Jocurile de bursa au fost rezultatul In blind parte a reducerii operajiunilor bancherilor prin operatiunile de lombard ale Bancii Nationale, cad ei an vazut in ea mijlocul de
a putea restabill in averile for echilibrul zdruncinat de seaderea dobanzii de pe plata.

Din aceasta pricina, la Bursa noastra nu s'au mai negociat efectele Statului, ci a devenit un tang unde cu pasiune se urmareau catiguri cat mai mari prin operatiuni
cat mai riscante.
Doug mari neajunsuri an fost provocate de aceasta situatie :

a) Averile acelora ce au jucat la Bursa au fost lasate

in voia soartei.

www.dacoromanica.ro

222

C. I. BAICOIANU

b) Capitalurile s'au indepartat de scopurile productive


fiind atrase de mirajul unor catiguri maxi i imediate 1).
Daca ideile lui Bibicescu asupra cauzelor gravei crize
caracteristice deceniului al VIII-lea i al IX-lea al veacului
trecut erau in bung parte juste, el greea insa in concluziunea
generals, sustinand ca numai prin intrarea in Uniunea Latina*

am fi putut ie1 din impas.


Intr'adevar, agiul nu era un fenomen economic ivit numai in Cara noastra. El era general, manifestandu-se chiar
In sanul Uniunii.
.

Adevarata cauza a agiului era ruperea in majoritatea


cazurilor a raportului initial de 15 1/2 dintre aur i argint,
dupa cum am aratat i mai sus. Valoarea intrinseca a monetei de argint, era cu mult inferioard aceleia nominale.
Din aceasta pricing s'au ivit o serie de speculatiuni, cari
au facut ca aurul s dispara aproape de pe piata, devenind
mai rar i deci mai stump fats de argint. Astfel s'a nascut
agiul.

Evident, motivele crizei erau multiple. Ea era provocata


pe deoparte de politica liber schimbista a tarii noastre, inaugurate prin conventiunea cu Austro-Ungaria dela 1875 cu
efectele ei distrugatoare pentru economia noastra nationals,

iar pe de aka' parte de criza productiunii agricole care


bineinteles, dadea natere i la o criza comerciala.
*

Dar suferintele provocate de criza economics i de agiul


pe care ea 11 provoca au fost atat de mari, ca ele se impun
i preocuparilor oamenilor politici i chiar mesagiul domnesc,

vestete la deschiderea sesiunii legislative a anului 1885


1) a Bursa*, o eerie Bibicescu* , n'a fost cum se aetepta, de creatorii ei un regu-

lator al creditului Statului, cad titlurile Statului nu s'au negociat, dar a provocat

operatiuni cari au sa.racit pe multi din jucatori.


Din punctul de vedere al crizei, Bursa a exercitat asemenea o inraurire
din cele mai rim facatoare.
Inteadevar, la Bursa toate operatiunile s'au facut In aur, operatiunile fiind
insa fictive, in cea mai mare parte, aurul singur a fost adevaratul obiect al comertului ce se faced la Bursa.
Cu cat operatiunile de felul celor ce indica.m erau mai mari el mai numeroase, cu atat aurul era firesc FA devina mai scump *.

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA I A(HUL DIN PERIOADA 1880-1890

228

poporului, ca, grija cea mai principal& a Guvernului trebuie


sa fie studiul crizei agricole care a provocat o stramtoare

monetara ce se traduce printr'o urcare exceptional& a aurului. Guvernul i Banca National& fac qi vor face tot ce
le sta in putinta pentru a micora efectele acestei situatii
anormale. Aceasta cried trebuie sa fie prin gravitatea ei o
cauza de deteptare i de impulsiune pentru a cugeta cu
totii la remediu i la indreptare .

Indemnul regesc a avut darul sa provoace discutiuni


remarcabile atat In public cat ci in Parlament, referitoare
la criza de pe vremuri i la agiul care, ajunsese sa sugrume
intreaga manifestare de productie a tarii.
Parerile cari s'au emis In perioada 1880-1890 asupra
cauzelor agiului din Cara noastra, le putem imparti in doua
categorii:

Unii, in frunte cu marele istoric i economist A. D.


Xenopol, cautau sa-i explice cauzele agiului, prin organizarea noastra monetara bimetalista statornicita prin legea
din 1867. Dupa acetia, devalorizarea argintului fata de aur
era determinate nu numai de fenomenele economice din Cara
noastra, ci aveau cauze mai complexe i generale. Incercarile Uniunii Latine de a mentine raportul de 151/2 dintre
pretul aurului i argintului, nu au fost incoronate de succes. Deprecierea argintului inceputa in urma descoperirii
minelor bogate din America, a continuat. Toate masurile
luate pentru mentinerea lui au fost zadarnice. Raul neputand fi stavilit, rand pe rand tarile parasesc bimetalismul,
trecand la monometalismul aur. Acest fapt contribue si la
o mai mare depreciere a argintului, care se arunca pe piata
intr'o cantitate mare. Romania, mentinand bimetalismul aur
i argint, a suferit in mod natural influenta deprecierii argintului, care a condus la agiu ce era in continua crectere
si care a influentat defavorabil productiunea, comertul $i
finantele publice. Singura solutie era, dupe acectia, introducerea monometalismului aur in locul bimetalismului care
dainuia dela 1867.

Altii, priveau problema agiului dintr'un alt punct de

vedere. Dupa dancii, organizarea noastra agrara favoriza un


restrans numar de arendaci i proprietari, cari realizau Insemnate catiguri de pe urma muncii taranilor. Catigurile
www.dacoromanica.ro

224

C. I. BAICOIANU

mari i uor realizate, stimuleaza consumatiunea produselor


de lux, pe cari, in lipsa unei organizari industriale proprii,
eram nevoiti s le aducem de peste granita. Prejul for mare
impovara mult balanta conturilor, care se incheia cu de-

ficite apreciabile. Acestea trebuiau acoperite. Argintul nu


era primit peste granita de tarile monometaliste i acelea
din Uniunea Latina. Trebuia deci ca importul sa-1 acoperim
prin moneta de aur. Aceasta aflandu-se in circulatie Intr'o
cantitate mai mica decat nevoile pietei i parasind mereu
Cara pentru acoperirea deficitelor balantei conturilor, deve-

nea tot mai rare, facand prima fata de aceea de argint,


care depaia nevoile circulatiunii.
Dupd cum N edem, nici unul din cele doua curente ale
opiniei publice, nu privia problema in tot complexul ei 1).
1) Pentru a se putea judeca mai limpede modul cum era privit& problema
agiului, rezumam in randurile ce urmeaza cateva lucr&ri contemporane carac-

teristice in aceasta privinta:


AGIU, CONCURS, EXPORTUL VITELOR $I VELNITI

IASI,1886

Agiul este un adaos ce se d peste una But& lei aur, in arama argint eau
hartie. Agiul s'a suit dela Iunie 1884, cand era 1 %, pan& la 20 pi ast&zi este 17 %.
Unii zic ca agiul vine din cauza ca Banca National& Ware stocul metalic tot
de aur; altii zic ca importul este mai mare decat este exportul ; altii zic c& vine
pentruc& s'a Imputinat aurul In lume ; altii zic ca Germania, Italia pi StateleUnite pi-au schimbat sistemul monetar absorbind 5 miliarde aur ; altii zic

c& vine din cauza crizei generale ce domnepte In lumea comerciala ; altii zic
c5. vine din cauza recoltei rele din ultimii 2 ani; altii spun ca agiul vine dela
criza lar nu criza dela agiu kli din cauza productiunii agricole din afarb caci
producandu-se peste tot multe cereale s'au vandut eftin producand criza. WA
dupa aceptia adevarata cauza a crizei:
Aproape fiecare tarn are mai multe feluri de bani pi cu deosebire de aramk
argint, aur pi hartie. Hartia este un mijloc mai nou de schimb in comert pi aproape
mai fiecare tar& are mai multi bani de hartie decat de metal. Chiar prin legea
bancilor se d& drept ca s& se emita hartie de trei on mai mult& cleat stocul
metalic. Hartiile emise de bAncile diferitelor trtri, eau de guverne, Bunt primite
In Cara pe valoarea for nominal& In toate daraverile de vanzare pi cumparare din
l&untru, Ins& cand cumparAm din str&inatate, eau cand trebuie a platim datorii
acolo, ni se cere aur pi nu putem plat' cu hartie. De aci rezult& ca cu cat vom
cumpark pentru mai mari sume, sau cu cat vom avea de platit mai multe datorii
In aur, cu atat aurul ce ne trebuie pentru aceasta va fi mai stump. Cand vindem
not plugarii, caci aproape numai producte agricole exportam, vindem pe !Artie
de a noastra, pentruc& vanzarea productelor noastre o facem mai totdeauna
prin intermediul comerciantilor locali, pe cand ei primesc aur din strainatate.

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA. DE CRIZA I AGIUL DIN PERIGADA 1880-1R90

225

In discutiunile Parlamentului, problema crizei economice a

fost adusa prin interpelarea lui Carp, urmata de aceea a dezidentei liberale in frunte cu G. D. Pa lade, carora le-a raspuns

Campineanu ca Ministru de final*, Stolojan i I. Bratianu.


Stt vedem dm& In cele expuse pan& acum sta cauza agiului. La noi lipsesc
aproape toate industriile gi fabricatele manufacturilor.
Aproape toate obiectele din comert Bunt productiuni straine pe cari comerciantii nogtri le cumpara din strainatate numai pe aur. Dace, le-ar gasl In
tart, le-ar cumpara pe hartie gi prin urmare cumparatorii n'ar mai avea agiu
pentru cateva sute de milioane, costul acestor obiecte. Daca, Statul gi particularii n'ar fi datori In strainatate gi obligati sa, plateasca datoriile In aur, nu s'ar
plan agiu pentru milioanele ce trebuiesc date anual. Agadar, cauza agiului este

In primul rand lipsa de productiune In tart), a obiectelor neaparat necesare


pentru existents, precum gi al acelor de lux, cu cari poporul roman s'a obignuit
prea de timpuriu, &lie& lnainte de a avea cultura ei progresul unui popor clvi-

lizat. Datoriile ce suntem obligati a platl In fiecare an In strainatate In aur,


determine agiul. In al 2-lea loc, vine Banca Nationala, nu pentruca, n'are stocul
metalic In aur, cad D-1 raportor bugetar numai aici are dreptate cand zice ca
dm& Banca ar avett aur In loc de 30 milioane de argint, agiul ar dispare lute,
fiindea s'ar lua, de toata lumea comerciala pentru a-I trimite In strainatate, ci
pentruca ti da legea dreptul de a emite hartie de 3 on mai multa decti,t capitalul
(stocul metalic). Inlesnirea de a gasi bani multi gi eftini a Indemnat pe multi
a face Intreprinderi mari gi numeroase, de pilda un comerciant oarecare avand
credit la Banca National& gi fiind procentul mic de 4 %, mai tarziu 5 gi 6 %,

a imprumutat sume mari de bani cu cari a cumparat din strainatate felurite


obiecte de comert pentru Inzestrarea magazinului sau tntr'un mod cat se poate
de bogat, sperand ea desfacand aceste obiecte va realize, un ciletig Insemnat.
Lucrurile Ins& s'au petrecut altfel. Obiectele cumparate s'au desfacut numai

In mica parte gi cu preturi scazute, jar o mare parte au ramas nevandute


gi comerciantul a saracit gi a Incetat cu comertul, nemaiputand suporta chel-

tuelile, sau a dat faliment.


Odata cunoscute cauzele agiului gii ale crizei, ar trebui sit se Inlatureze gi sa

nu se zica ca agiul gi criza nu va !meta la noi cleat cand va Irma gi In afara.


In strainatate poate s5, Inceteze gi la noi tot nu va Inceta, caci cauzele crizei
lor, nu se potrivesc cu ale noastre.
Toate acestea sunt greu de In Murat, dar dacb, voim sa, existe Cara romaneasca, trebuiesc Inlaturate.
Mai Intai Infiintarea industriilor, este grew de facut, dar trebuie neaparat.
Al doilea Imputinarea datoriei publice gi hotarfrea de a nu se mai face Imprumu-

turi pe viitor, este deasemenea greu, dar flu% de aceasta suntem vanduti
la straini. $i al treilea desfiintarea Bancii Nationale este foarte greu, dar gi
cu operatiunile gi daraverile Bancii de pan& scum, vom merge gi mai Mu gi ar

trebui sa se saute dad), va fi cu putinta sa li se dea alts directie.


S'a sustinut In Camera deputatilor de un Ministru gi s'a aprobat de vecinicul raportor bugetar, ea agiul este Intaiu din cauza, a s'a Imputinat aurul
In mine. Al doilea din cauza ca Germania, Italia gi State le Unite, reformandu-gi

www.dacoromanica.ro

15

226

C. I. BAICOIANU

Din discutiunile ce au avut loc s'au degajat doua cu-

rente bine distincte :


Unul care faces raspunzator de greutatile momentului poli-

sistemul monetar au absorbit 5 miiiarde In aur. Al treilea din criza generala


ce domneste In lumea comercialit. Al patrulea din evenimentul politic cu
Afganistanul, Rumelia etc. Al cincelea din cauza recoltei rele In timp de 2 ani.
Al gaselea din cauza ca exportul este mai mic decat importul gi dare acestea
se adaugit de catre D-1 raportor bugetar ca, al gaptelea, agiul vine dela criza, iar
nu criza dela agiu si ca criza vine dintr'un exces de productiune In afarit, caci
producandu-se peste tot multe cereale s'au va.ndut eftin si criza, zice mai departe,
nu va fnceta deaat atunci cand se va consume, stocul de productiune prea mare
ce exist& gi ca dupa economistii marl, criza ar vent din zece In zece ani.
Ordeanu: Criza financlark, remedille fi agiul.

La 1897 Ordeanu sustine ca, etalonul aur saraceste Romania, ca ar trebui


sit revenim la bimetalism, eft cu cat o muncit se plateste cu o moneta mai depreciate, cu atat valoarea produsului este mai mare.
Gaseste ca agiul ar fi unicul mijloc care ar saga Cara de criza In care se
game, la 1896.
A. D. Xenopol: Situatia financier& a Romaniel sub Guvernul liberal in
1887 Buouresti 1887.
Constata, ca la 1887, agiul constitue o grea povarit pentru bugetul Statului.

La 1887 anuitatea datoriei publice se urea la 61.400.000. Din aceastit


sums. evaluatit In moneta nationals vre-o 7 milioane sunt afectate pentru plata
agiului. In realitate deci anuitatea este numai de 54.000.000. Opozitia face,
raspunzator Guvernul liberal ca politica sa monetary ar fi provocat agiul.
Xenopol crede ca urcarea pretului aurului este datoritit Inteadevar unei
politici monetare, fnsa nu aceleia romanesti, ci acelei europene. Privind In jurul
Romaniei, Xenopol constata ca agiul este In Grecia 20-24 %, In Austria 26%,
In Rusia 30%, In Italia unde agiul era altadata 20-24% si unde disparuse In
urma unei operatiuni financiare, e revenit la 1-3%, In Indiile engleze agiul

a stifle 24%.
Un fenomen age de general, zice el, trebuie s itibit drept cauza un fapt
general, care sit determine In toate partile urcarea aurului. Agiul trebuie sa
aibit o cauza mult mai generalA cleat politica urmatit de tam noastra, aga
de mica, dad). o comparam cu acelea can suferit toate de acelasi rim.
Origina agiului este pus& fitra drept cuvant In seama Uniunii Monetare
Latine infiintatit In 1865, fntre Franta, Italia, Belgia, Elvetia si Grecia.
Uniunea Latina avett de scop realizarea macar In sanul rases latine a Intrebuintarii unei monete comune, bazatit pe tipul francului si agiul nu a putut
fi produsul acestei fnvoiri care nu atingea Intru nimic raportul de valoare existent fntre aur gi argint.
Una din conditiile Ina, ale Uniunii a avut mai tarziu o influentit foarte mare
asupra deprecierei argintului si urcarei comparative a aurului, adicit asupra
pretului argintului.
Este conditia prin care se stipule. ca la desfacerea Uniunii, fiecare Cara sa

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA *I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

227

tica monetary a tarii i implicit Banca Nationale, care, prin privilegiul ce i se acordase devenise un factor hotaritor in politica
noastra monetary, altul, reprezentat prin Guvern, care consifie obligate s5.-si is Inapoi piesele de argint de 5 lei cari aveau curs obligator in
toate Voile ce intraseril, In Uniunea Latina.
Aceast5, dispozitie a determinat saderea consecutiv5, a pretului mondial al

argintului, la care mai trebuieste adttogat In al treilea rand razboiul FrancoGerman dupe care se tie c5, Franta a Yost obligate de Germania la o despltgubire de 5 miliarde. Germania s'a folosit de aceasta Emma colosalli In aur
ce i s'a v5.rsat, spre a In15,tura moneta ei cea veche, talerii cei vechi si stergi,
cari formau baza circulatiunii sale monetare.
Talerii scosi din circulatie si vanduti ca mad& cu c&ntarul, argintul din care

erau facuti, s'a vandut mai eftin decal valoarea for nominala.
Cifra pan& la care Germania izbutl s demonetizeze argintul ei, s'a urcat la
600 milioane, ceeace a facut sb, acacia valoarea argintului de pe piat5,.
0 buns parte a acestui argint treand In Franta gi Belgia spre a fi prefacut
la monearii In piese de 5 franci, Franta simtind pericolul de a i se umple Cara cu
aceste monete fabricate din argintul german, a propus la 1873 cu ocazia reInoirei
Uniunii Latine limitarea baterii monetei de 5 franci. Dar argintul a mai suferit
atunci o depreciere si din faptul descoperirei unei mine de acest metal In Sta-

tele-Unite, care a sporit produetia argintului cu 2 mil. kgr. pe an. S'a propus
atunci la o nou& relnoire a Uniunei Latine, oprirea cu totul de a bate moneta,
de 5 fr., ceeace a adus acestui metal o lovitura din cele mai marl. De acl s'a
ajuns ca cele mai multe din Statele europene au Introdus etalonul de aur si au
declarat ca argintul nu mai este o moneta legala. Prin aceste mijloace s'a
ajuns la deprecierea argintului.
Dupit Anglia, care avea singurs, un regim monometalist de aur ptinto. atunci,

1-a Introdus Germania la 1871, apoi Uniunea Latintt prin faptul ca a suprimat
cu totul baterea monetei de 5 fr. si a introdus gi ea baterea monetei de argint,
introducand si ea In sanul bimetalismului pe care 11 axed un masurator legal,
care avu acelasi elect de a reduce valoarea efectiva, a argintului.
Prima cauza a agiului este dar deprecierea argintului, provenit5, din demonetizarea lui.
Dar numai acesta sa, fie elementul constitutiv al agiului? SA, vedem, s
mergem mai departs.
S'a zis c5, agiul s'ar datorl numai faptului deprecierii argintului. Experienta
contrazice MO, aceasta credintil.
Astfel, del in Franta, Belgia f}i Elvetia exists, o sums foarte mare de argint

alAturi de moneta de aur si unde existenta ambelor monete ar trebul sa


Impingli la lumina diferenta dintre aur gi argint, In aceste ON nu exist& agiu.

In Franta s'ar afla 3.500.000.000 fr., iar aur 4.500.000.000. Cu toath


aceasta catime colosala de argint depreciat, valuta nu este expusa, agiului. Tot
astfel si In Belgia gi Elvetia.
Din acest rapt, Xenopol deduce a prezenta argintului trite tarn, ca moneta
In circulatie, nu produce agiul gi cit aurul, dac4 numai ddnsul poate fi refinut
ta lard, nu este mai scump cleat argintul.

www.dacoromanica.ro

15

228

C. I. BAICOIANU

dera ea adevaratele cauze ale crizei sunt de nature pur econo-

mica, provocate de politica liber-schimbista a conventiunii


dela 1875, al carei termen de denuntare 11 atepta cu neradare
Xenopol gaseste ca, faptul a in Franta, alaturi de moneta cea bunk circuit'
si cea rea Mr& agiu, aceasta nu-si gaseste explicatia in situatiunea monetara, ci
numai in cea economics. S'a zis, dupe legea lui Gresham ca moneta cea rea
alunga pe cea bunk Dace aceasta formula ar fi adevarata zice el , ar trebul
s'o gasim aplicata tocmai In Franta si Belgia, unde pe lang& moneta cea buns,
aurul, este si moneta rea de argint, care, prin imprejurarile aratate mai sus, s'a
depreciat pant', Inteatat, !neat piesa de 5 fr. In realitate nu mai valoreaz& decat
4 fr. Cum se face, zice el, cu toate acestea, a aurul nu fuge din Franta, alungat
de argintul pe care 1-am vazut reprezentat in ace& tars in o catime colosala.
Pentru ce aici moneta cea rea nu ailing& pe cea Nina? Pentrua legea lui

Gresham are nevoie de un corectiv spre a fi adevarata $i anume, a moneta


cea rea slung& pe cea bunb., atunci cdnd puterile productive ale Wei nu sunt in

stare s4 o retind pe aceasta din urid?


lath dece in Franta Statul nu are nevoie sa puns nici un mijloc In lucrare
spre a refine sau a Introduce aurul In tart'. El sta Ins& dela sine alaturea cu
argintul depreciat, far& ca argintul sa-1 poata alunga si Ears ca reintrarea lui
In tar& sa fie supusA conditiunei unui premiu.
Pentru a invedera in chip comparativ justetea afirmatiunilor sale, Xenopol,

Inainte de a trage concluziuni, prezina $i cazul Greciei. 0 tars care, facand


parte din Uniunea Latina ca $i Franta, a trebuit sa se oblige la conditiile acesteia
de a avea dela 1873 o circulatie de argint limitat& $i dela 1878 sa suprime cu

totul baterea monetei de 5 lei. Si ea avea moneta de aur alaturea cu argintul


si Banca ei avea In lazile sale 2/3 aur si 1/3 argint.
Cu toate acestea, Grecia care urma o politic& mare, identica ca a Frantei,
a fost nevoita sa introduce la 1884 cursul fortat, fiinda moneta de aur disparuse cu totul de pe pietele sale. Este Invederat a scurgerea aurului din Grecia,
nu poate fi datorita politicii sale monetare, care era identia cu a Frantei, ci este
datorit11. altor imprejurari, anume, a dela 1884, ivindu-se team, unui razboiu,
Grecia a fost snit& sa cheltulasca mult pentru armamentele sale, ceeace a
fAcut-o ea cheltuiasc& In scurt timp aurul eau si a fost nevoita astfel, nemai
av&nd moneta, sa introduca cursul fortat. Fugirea aurului Greciei este datorita
dar unei Imprejurari economice.
Serbia del nu face parte din Uniunea Latina, introdusese IA In Banca,
etalonul de aur.
Chiar In anul al douilea al existentii Bancii sA,rbesti, tot aurul ei a fost
sustras din Banc& f3i a lost nevoita sa suspende operatiile.

Xenopol vede In aceasta Imprejurare un exemplu viu de ceeace se intampla and Guvernul vrea sa siluiasca interesul economic al unei tari, ceeace
s'ar IntAmpla $i la noi, zice el, dm& s'ar introduce etalonul aur.
Ce dovedesc toate acestea se Intreaba Xenopol? Un lucru foarte simplu.
Aurul eta In acele tari unde poste fi retinut prin puterile productive ale natiei.
Fuge din acelea unde acestea nu Bunt tndestulatoare. SO aurul in acele fari ce
produc mai mutt dealt consumit, alaturea cu moneta depreciate a argintului

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA $I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

2201

pentru a dots tara cu o politica protectionists, menita sa ridice


productiunea industrial& a tarii, dela care se Wepta satisfacerea in build parte a consumului intern prin productiunea tarii.
de care nu poate fi alungat tli fiindcgt nu poate fugl din tara unde este retinut
cu forta, el facand un serviciu paralel cu argintul cel depreciat In valoarea lui
si o diferentgt de pret intre ambele metale, diferenta care exist& in fapt, nu poate
esl la lumina in forma de agiu, argintul fiind retinut de fortele productive ale tarii.

Dimpotriva, In tarile ce nu Bunt In stare sgt retina aurul In ale, din cauza
cgt productia for e mai slabs decat consumatia, de acolo aurul fuge, pentru a
sold& diferenta de datorie catre strainatate.
Mai departe, In examinarea problemei balantei valorilor spre deosebire de
Quin o numesc altii balanta comerciala $i cercetand 1ntrucat ea poate fi Mouth,
raspunzatoare de aparitia agiului In Romania, Xenopol, examinand situatia
monetei de dupa 1877, stabileste ca agiul la noi exist& nu din cauza cs avem

moneta de argint, care ar alunga aurul, caci Franta, Belgia, Elvetia, ar


aver $i ale monete de argint qi cu toate acestea aurul nu este alungat, ci din
cauza clt cheltuim mai mult dee& producem, fiind nevoiti sgt dam in fiecare an
mai mult strh,inatatii, decat luam dela ea. Din cauza deci a balantei defavorabile
a valorilor, nu putem refine aurul la noi, suntem nevoiti sa-1 aducem din strai-

natate $i scumpetea lui creste In raport cu nevoile noastre.


Xenopol reduced dar agiul, la doutt principale cauze:
1. Scaderea valorei argintului,
2. Neputinta unor tari din pricina starii economics de a refine aurul in circulatia lor.
Deaceea acelea ce poseda facultatea de a-1 retina, precum aunt: Franta,
Belgia si Elvetia, nu se tern de agiu, avand Wig& stocul for de aur, unul tot
stet de mare de argint depreciat.
Ian, de ce Xenopol crede: ca introducerea etalonului de aur, pe o tale
snit& fj artificialk ar inrautati situatia in loc de a o face mai buns.
Tara noastrgt nu are putere pentru a refine aurul singura, la ea.
Dad'. Romania prin productiunea ei nu-si poate plan consumatia, este
Invederat ca aurul introdus cu deasila In tara va fugl In curand din ea, pentru
a solda diferenta defavorabila a balantei valorilor.
Daca-1 vom introduce in circulatia publics, el se va duce In strainatate
spre a platl diferenta cu care am ramane datori catre ea.
Daca-1 vom Introduce In Ban* este invederat, biletele de bane& fiind
mai numeroase decat stocul metalic, se vor prezenta la un moment cand o vor
cere platile din strainatate, atb.tea bilete la schimb contra aur, !neat se va
secatul in grabs fondul de aur al Bancii si aceasta va fi nevoita sau sa-si suspends
operatiunile sale, sau BA, introduch cursul fortat.
.

Astfel s'a petrecut In Serbia si tot astfel in Grecia si Portugalia.


fats deco Xenopol la pozitie contra monometalismului aur. Dupa el, intrucat productiunea tarii ar fi defects, introducerea etalonului de aur ar aye&
de urmare introducerea cursului fortat. Caci tot aurul ce 1-am introduce in
tars, zice el, printr'un Imprumut, nu ar fi Indestulator nici pentru a platl diferenta balantii valorilor pe doi ani dearandul.

www.dacoromanica.ro

230

C. I. BAICOIANU

Sa expunem fugitiv argumentarile i a unora tli a altora, pentru a ne face o idee de felul cum se intrevedea

deoparte i de alta solujionarea greutatilor prin cari trecea


Cara.

Atat Carp cat qi Pa lade, considerau politica monetara


drept una din cauzele determinante ale crizei i ale agiului.

Moneta metalled de argint a tarii ce sta la baza circulatiunii, este vitiata. Ea are o valoare nominal& fixata
prin lege In raport cu aurul, mai mare decat valoarea ei
comerciala.

Aci, In aceasta constatare, vad ei una din cauzele fundamentale a aparitiei fenomenului agiului.
Guvernele
explica Palade --(i au venit ci au stabilit
un raport obligatoriu Intre valoarea aurului i a argintului,
i Uniunea Latina a zis: raportul dintre aur i argint este
1: 15%. Acs BA valoreze i de ad Inainte. AO zic, acs voiu
sa fie. Din nenorocire, In materie economics, ordinele guvernelor, ordinele natiunilor chiar, nu pot sa opreasca productiunea i manifestarea unor forte economice naturale.
Pot guvernele sa determine prin legi, ca valoarea aurului

raportata la argint trebuie sa fie 1: 15 %; aceste metale

avand Ins& variabilitatea for diferita, dictata de legea cererii

i a ofertei, fac astfel fixitatea legald, iluzorie.


Tocmai acest lucru se petrece cu moneta de argint raportata la aur.
Din cauza ofertei prea mari a aurului, valoarea adevarata a monetei de argint a scazut, facand astfel iluzoriu
rap ortul stabilit cu gand de eternitate de cei ce au stabilit
ca 1 kg. aur =15 % kg. argint, el fiind Inlocuit cu relatiunea
1 kg. aur=18 kg. argint. Din aceasta cauza comerciantii
fug de argint cautand aurul, caci 4 piece de 5 lei nu mai
valoreaza un napoleon, ci mai putin, ceeace se traduce prin
scumpirea piesei de 20 lei aur in proportia agiului ce trebuia sa plateasca argintul pentru a se egala In valoare cu
acesta.
Din cauza dublului etalon, valoarea obiectului comercial

este rupta prin aceasta diferentk agiul. Pe cata vreme masura valorilor este dubla, acest rau nu se poate Inlatura,
pentruca se masoara cu cloud masuri diferite ci cari nu
Bunt fixe .
www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA g AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

231

Prin urmare, prima explicatiune care se da i care trebuie sa o dam crizelor monetare, nu poate sa fie cleat existenta dublului etalon.
Este o aberatiune economico-comerciala a aved cloud masuri pentru un object variabil i cu raporturi diferite intre ele.

Singura solutiune pentru a se In latura consecintele ce


decurg din aceasta imprejurare, ce se rezuma in agiu, nu
o vad ei disparand deck, trecand la monometalismul aur.
Al doilea element al crizei i al agiului 11 vede Pa lade
i Carp in politica financiara a Band. Nationale.
Circulatia fiduciary In valoare de 95 mil. fiind bazata pe
stocul metalic de argint, ea reprezinta In fapt tot argint.
Adunand aceasta sums la cele 79 mil. valoarea argintului
din circulatie, rezulta ca avem o circulatie monetary de argint de 174 milioane.
Greala nu este numai In faptul ca stocul Bancii Nationale este in argint, ci kii In politica de scont a Bancii, care
mentine o taxa a scontului permanents, ce poate fi asemanata cu fixarea raportului legal dintre aur i;li argint.
Cota scontului Bancii Nationale fiind prea mica, Inlesned

importatiunea pe deoparte, jar pe de alta favoriza un joc

de burs& asupra efectelor de Stat, lneurajand agiotagiul.


Desvoltand aceasta parte a expunerii lui Pa lade, Carp
culmineaza In propunerea solutiunii de a trece la monometalismul aur.
Pentru realizarea monometalismului propuned un im-

prumut extern, gratie caruia sa se poata face acoperirea


pagubei ce s'ar realiza din vanzarea argintului i, In cornpletarea acestei solujiuni, mai cerea reorganizarea Bancii

Nationale in esenla ei fundamental& a acoperirii metalice a


emisiunii sale, pe care Carp nu intelegea s'o vada decat in aur.
Dar Carp mai releva i o alta slabiciune a situatiei noastre monetare, aceea a biletelor ipotecare, cari neavand o
acoperire metalica, o considers ca o emisiune de inflatiune,
facand-o In buns parte raspunzatoare de Indsprirea crizei,
ceeace 11 faced sa ceara Guvernului ca aceste bilete, cari
trebuiau sa fie scoase de mult din circulatie, sa fie retrase
cat mai curand.

Palade mai faced raspunzatoare de criza nu numai situatia monetary i etalonul dublu, ci kii criza agricola a ulwww.dacoromanica.ro

232

C. I. BAICOIANU

timilor doi ani i indeosebi situatia economic& i comerciala


izvorlta din conceptia greita a politicii comerciale inaugu-

rata la 1875, ale carei efecte dezastruoase se resfrangeau


asupra situatiei economice generale a tarii.
In rezumat, Pa lade punea la baza crizei cloud feluri de
cauze: directe i indirecte.

Cauzele directe erau: bimetalismul i politica financiara


i de scont a Bancii Nationale care n'ar fi avut o directiune
conform& cu cerintele pietei. Cauzele indirecte erau: importul mai mare ca exportul, criza agricola i inaugurarea politicii vamale liber-schimbiste la 1875 prin conventia cu Austro-Ungaria, care, prin efectele ei, producea in situatia noastra
economics, agravarea situatiei monetare.
Dace enuntarea cauzelor indirecte, cari indiscutabil au
jucat un mare rol in determinarea crizei de pe vremuri, era
justa, lipseau totui solutiunile practice menite s curme raul.
Can erau vederile Guvernului in chestiunea crizei i a
agiului ?

Pentru guvernanti criza era de nature economics.


Situatia lamentabila create productiunii nationale din
toate punctele de vedere de catre regimul politico-comercial
in fiinta, care provoca balanta comerciala defavorabila ce
se constata in aceasta perioada, trebuia sa inceteze i, in
vederea acestei realizari, Guvernul denunt& conventia cu
Austro-Ungaria, pentru a introna in locul politicii tarifare
i a conventiunilor comerciale de trista amintire, un nou
regim de productie a muncii nationale, un regim care sa
restaureze protectia de odinioard, spre o rational& incurajare.

Dela o astfel de politica se atepta satisfacerea multor

nevoi, in cadrul productiei granitelor noastre, dispensandu-ne

de multe importatiuni ale strain&tatii, ce cereau sacrificiul


platilor in aur.
In vederea realizarii acestui mod de a irrtelege i a cornbate criza, Guvernul de pe vremuri nu s'a dat indarat din

fata unor greutati i cunoscutul rasboiu vamal purtat cu


Austro-Ungaria este o dovada cum a tiut el sa apere po-

litica general& a tarii i una din cauzele pe care o considerk


determinate in afirmarea crizei economice i a agiului 1).
1) Vezi C. 1. Baicotianu, Istoria politicei noastre vamale etc.

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA. DE CRIZA $1 AGIIIL DIN PERIOADA 1880-1890

233

Aspectul monetar al crizei astfel cum 11 infatik opozitia

i dezidenja liberala, nu era in asentimentul Guvernului.


Stapanit de nelamurirea literaturii monetare de pe vremuri
pe deoparte, pe de alta in fata perspectivelor greutatilor
financiare pe cari operatiunea de inlaturare a monetei metalice de argint cu putere liberatorie le-ar fi produs, conducatorii de pe vremuri se lasau a fi falificati in judecata for
asupra influentei ce exercita bimetalismul in raporturile de
justa valorificare a monetei liberatoare de argint.
ySi este de mirare ea au putut sa fie antrenati in a ocoll
rezolvarea acestei probleme, cu atat mai mult, cu cat in trecutul apropiat Uniunea Latina limitase puterea liberatorie a monetei de argint, limitand 1 monetizarea argintului la cote fixe
pentru fiecare Cara, fara ca sa mai amintim ca pang la 1885, o

bung parte a tarilor din Europa i America trecuse dela bimetalism la monometalism. Ceva mai mult, chiar ideea lui Napoleon al III-lea indragostita i sustinuta mai apoi din conside-

ratiuni egoiste ale americanilor, a sfortarilor de injghebare a


unui bimetalism international1), obtinuse o lovitura de grade
prin insai trecerea Americii la monometalismul aur.

In vreme ce acest proces se intampla peste granitele


tarii, la not ii facuse loc in convingerea guvernantilor de
pe vremuri credinta, ca productia mondial& a aurului ar

fi insuficienta la un moment dat sa acopere nevoile tuturor


tarilor, daca ar trece la monometalismul aur.
Din aceasta pricing ei credeau ca aurul, devenind din ce
in ce mai cautat pentru monetizare, s'ar scumpi mult, scazand in acest fel valoarea tuturor produselor. Chiar circulatia ar fi primejduita, pentru motivul ca neexistand cantitatea suficienta de metal galben pentru monetizare, nu
s'ar putea bate monete destule necesare circulatiunii.
Aceasta idee era greita, deoarece experienta lucrurilor a do-

vedit ca inteo Cara cu etalon aur, nu esfe nevoie ca intreaga


cantitate de moneta din circulatie sa fie confectionata din aur.
Biletele de banca, cekurile, mandatele, scrisorile de credit,
cassele de compensatiuni, etc., sunt mijloace practice prin

cari moneta metalica este substituita in circulatie, ramanand numai in tezaurele bancilor cantitatea de metal ne2) Xeller, Die Frage der internationalen Milnzeinigung and die Reform des
Deutschen Miinzwesens, Stuttgart 1889.

www.dacoromanica.ro

234

C. I. BAICOIANU

cesar acoperirii, fare a fi nevoie sa

dat circulatiei.
De0 Guvernul nu consider& suficienta argumentajia antibimetalista, totu0 10 facuse curs i In sanul sau curente
contra baterii mai departe a argintului.
fie

Chiar Ministrul domeniilor exclama ca daca este vorba


de solujiuni i eu am o recomandatie de facut, rog pe Guvern
s popreasca baterea monetei de argint * 1).

Era inceputul unei indoeli promitatoare, dar careia se


pare a nu i se fi dat importanta cuvenita i nici o masura
monetara nu vedem anuntandu-se ca urmare a acestei discutiuni, din contra, in urma se pun In circulatie cum am
constatat intr'un alt capitol, biletele ipotecare, o emisiune
cu caracter inflationist, care, alaturi de circulatia metalled
a argintului depreciat, nu putea decat sa contribue la continuarea crizei, accentuate tot mai mult, dupe cum reese
din tabloul dela pag. 212 caci agiul dela 15% In Noembrie i

Decembrie 1884, variaza intre 11 17% in 1885, ca sa


ajunga intre 13-18% in 1886 i 19 in 1887.

Aceasta situatie intolerabila care exasperase opinia publicd, a contribuit la retragerea Guvernului in 1888, caruia
i-au urmat oameni ale caror convingeri dictau ca. criza i
agiul trebuesc combatute in primul rand prin reforma monetara i implicit a Bancii Nationale i acestor convingeri
le-au dat expresie cu precadere in prima sesiune a noului
Guvern conservator.
*

Rezulta din cele expuse mai sus ea pentru curmarea


crizei care a bantuit tam noastra in al IX-lea deceniu al
veacului trecut, doua curente se afirmase puternic. Primul
punea la baza crizei numai cauzele de ordin economic, intre
cari halal*a deficitara Linea locul de frunte. Cel de al doilea,
considers ca principala cauza a crizei este agiul, rezultat
direct al deprecierii argintului fata de aur. 5i, cum efectele
dispar prin suprimarea cauzelor determinante, fiecare curent cerea o legislatie conform& cu vederile lui.
Cercetatorul obiectiv al acestei epoci atat de variata i
de bogata in manifestari pe taramul economic, nu poate
trece cu vederea faptul ca dreptatea deplina, daca nu era
1) Vezi In desbaterile parlamentare discursul lui Stolojan.

www.dacoromanica.ro

B. N. R. FATA DE CRIZA $I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890

235

de partea nici unora, era de partea tuturor. Deopotriva de


mult cauzele pur economics ca i agiul, determinase criza.
Pentru Inlaturarea ei erau deci necesare masuri nu unilaterale ci complexe, masuri cari sa imbratieze problema sub
toate aspectele ei.

Banca Nationala, prin rolul ei de regulatoare a circu-

lajiei monetare, dei nu putea lua nici o atitudine pentru sau

contra curentelor vremii, totui nu se declarase impotriva


masurilor ce i-ar fi asigurat continuarea politicii pe care o
practicase dela infiintare i pana atunci. In aceasta constatare trebuie sa cautam obaria Brij ei cu care ea cauta
sa-i aiba asigurata acoperirea metalica a biletului sau,
care, printr'o Introducere brusca a monometalismului our i
far& nici un alt sprijin, nu ar fi putut exista.
In ce privete acuzatia ce i se adusese ca, printr'o greita
politica monetara, pusese in circulatie capitaluri mari cu dobanzi mici cari stimulase importul, investitiunile i speculatiunile, nu era intemeiata.
Institutiunile de emisiune sunt rezultatele reactiunii contra uzurii. Prin Insai origina for ele au un rol creator in viata

economic& a tarii, care se manifest& direct, prin punerea


la dispozitia pietii a capitalurilor mari i cu dobanzi mici.
Procedand In acest mod, Banca Nationala a Romaniei
a fost credincioasa rolului pe care 11 avea Inteo lard unde
totul trebuia cladit din temelii.

www.dacoromanica.ro

CAPIT OLUL VIII

PR OBLEMA BILETEL OR IP OTECARE. CONVENTIUNEA DIN


IANUARIE 1886 INTERVENITA INTRE STAT SI BANCA NATIONALA
PENTRU PRELUNGIREA RAMBURSARII BILETEL OR IP OTECARE

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII

PROBLEMA BILETELOR IPOTECARE


CONVENTIUNEA DIN IANUARIE 1886 INTERVENITA
INTRE STAT *I BANCA NATIONALA PENTRU PRELUNGIREA RAMBURSARII BILETELOR IPOTECARE
Imprejurkrlie earl au determinat emisiunea biletelor ipotecare.

Dispozitille

legit Bancii Nationale privitoare la retragerea biletelor ipotecare, n'au putut


fl respeotate de Guvern. Propunerile facute pentru retragerea biletelor ipotecare

sunt considerate de Guvern prea impovarktoare pentru finantele publics.


Conventlunea dintre Stat pi Banci privitoare la retragerea biletelor ipotecare.
Cauzele earl au condus la incheerea conventiunel.
Prelungirea privilegiulul
BMW( Nationale plink in 1912. :Cum explick Cons Illul Banali acordul cu Guvernul.
Cu prilejul connventiunel se modifick gi art. 63 pi 67 din statutele
Blind!, privitoare la mandatele cenzorllor.
In ce constau modificArile aduse
Discutiunile din Parlament
Cu prilejul ratifIcaril conventiunel intervenita Intro Stat pi Banca Nationalit.
Rfispunsul Guvernului.
Critice le aduse aooperlrei metalice a Banal! Nationale.
Ratlfloarea conventiunii.
Incheere.
art. 63 II 67 din statute gi cum le Just !flak Consillul.

Am vazut Inteun capitol al volumului I Imprejurarile


in can au luat fiinta biletele ipotecare Si cum Guvernul

mai apoi cu prilejul infiintarii Bancii Nationale a cautat as


scape de grija acestei emisiuni quasi-fiduciare, obligdnd
Banca National& prin art. 30 al citatei legi, sa le retraga
din circulatie.
In mintea legiuitorului dela 1877 era ca aceasta emisiune
de bilete ipotecare Cu o acoperire sui-generis prin faptul
Ca nu aveau o acoperire metalied uor lichidabila , sa fie retrasa cat mai grabnic.
Amintita lege a Infiintarii Bancii Nationale fixa termenul inlauntrul carula biletele ipotecare urmau sa fie retrase
www.dacoromanica.ro

240

C. I. BAICOIANU

la 4 ani, adica pang la 1884, de &and aceste bilete trebuiau


sa fie scoase din circulatie.
Decat imprejurarile au fost de aa fel, ca Guvernul cu

toad presiunea ce se facea din afark n'a putut proceda la


vanzarea bunurilor ipotecate in vederea retragerii lor. S'a
propus in acest scop solutiunea unui imprumut extern sau
intern, care s serveasca la retragerea biletelor ipotecare In
bloc.

Dar ambele aceste propuneri fiind considerate de Guvern prea impovaratoare pentru finantele publice, au fost
inlaturate, unnand sa se Mina consimtamantul Bancii Nationale pentru o noua i ultima prelungire a termenului ram-

bursarii lor. In acest scop, o conventiune a fost incheiata


intre Guvern i Banca Nationala, care a fost supusa aprobarii Adunarii generale extraordinare a actionarilor din 8
Ianuarie 1886.

Iata cum explica rostul acestei conventiuni Consiliul general al Bancii In raportul sau catre Adunarea general& extraordinary a actionarilor din 8 Ianuarie 1886:
(c 5titi, domnilor actionari, ca dupd legea din 12 Iunie
1877, modificata prin aceea din 17 Aprilie 1880, termenul de
rambursare al biletelor ipotecare expiry la 12 Iunie 1885.

Indata dupa trecerea acestui termen, am intrat in ne-

gocieri cu Guvernul pentru regularea contului acestei operatiuni i in cele din urma, la 10 Decembrie 1885, am ajuns
la o intelegere, incheind convenjiunea al carei text se afla
aci anexat 1).
1) Textul acestei conventiuni este urmatorul:

CONVENT IUNE
Intre Guvernul roman reprezentat prin D-1 Constantin Nacu, Ministru
de finante de o parte si Banca National& a Romaniei, reprezentat& prin D-I loc-

tiitor de Guvernator Anton Carp de sit& parte, s'a Incheiat urmatoarea conventiune :

Art. 1. Banca National& a Romaniel consimte ca termenul de rambursare al biletelor ipotecare, fixat la 12 Iunie 1885 prin art. 8 al legit din 12
Iunie 1877, modificat prin legea din 12 Aprilie 1880 gii combinat cu art. 30 din
legea Bancii, s& fie prelungit pant, la 30 Iunie 1912.

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA BILETELOR IPOTECARE

241

Termenul de plata al biletelor ipotecare, fixat prin legile

din 12 Iunie 1877 i 17 Aprilie 1880, a fost foarte scurt.


Statul nu putea pune In vanzare In acest interval, moii de
o valoare aa de insemnata fara a le deprecia i fara a face
prin aceasta sa scads pentru mult timp valoarea intregii
proprietati rurale a tarii. Contra-efectul acestei deprecieri
s'ar fi resimtit In toate afacerile comerciale ale tarii i insai

Banca nu putea sa ramana neatinsa de o asemenea situatiune. Prin urmare Banca a trebuit sa consimta la prelungirea termenului rambursarii biletelor ipotecare, pang la 31
Decembrie 1912.

In acest termen Statul se oblige a vinde moii de o valoare de cel putin un milion pe fiecare an. Produsul vanzarilor se va inscrie la venituri in bugetul Statului i la cheltueli, ratele ce vor servi la rambursarea treptata a biletelor
ipotecare retrase de Banca. Astfel in 27 ani intreaga datorie va fi pe deplin stinsa.

In schimb Statul acorda Bancii Nationale urmatoarele


avantaj e :

1. Se prelungete pang la 31 Decembrie 1912 durata


Bancii, care dupa legea dela 11 Aprilie 1880 expire la 1
Iulie 1900.
Art. 2. Rambursarea dare Banc& se va face treptat cu vanzarea bunurilor imobile cari formeaza garantia for ipotecara, prin rate anuale conform
unei tabele ce se va dresa de Ministerul de Finante si care va fi bazatil pe vanzarea de cel putin un milion pe an. At&t veniturile din vanzarea bunurilor cat
si ratele cuvenite Bancii, se vor trece In fiecare an In bugetul general al Statului
cu fncepere dela 1886-87.
Contra platli acestor rate Banca va remite Guvernului sume echivalente
In bilete ipotecare anulate prin perforare.
Art. 3. Statul acorda Bancii Nationale ca interese, cheltueli de fabricare si preinoire a biletelor emise de d &nsa, In schimbul celor ipotecare, o indem-

nizare anuala de 1 % (Linn la sutA) din valoarea biletelor ipotecare ce se vor


an In cassele Bancii la epoca platii fiecArei rate.
Art. 4. Durata Bancii Nationale se prelungeste pan& la 31 Decembrie
1912 $i se vor modifica In consecinta art. 4 al legii sale constitutive $i art. 4
al statutelor ei.
Art. 5. Aceasta conventiune nu va fi definitive decat dupa ce va fi
aprobata de Corpurile Legiuitoare $i de Adunarea general& a actionarilor.
FacutA astazi 10 Decembrie 1885.

www.dacoromanica.ro

16

242

C. I. BAICOIANU

2. Se acordd Bancii ca cheltueli de preschimbare a biletelor ipotecare in bilete de Banc& i ca interese 1% pe an,
asupra valorii biletelor ipotecate aflate In cassele Bdncii, in
momentul rambursdrilor anuale facute de Stat .
Banca Ii explicd dar acordul cu Guvernul pentru a nu
determine printr'o eventuald vanzare fortata a bunurilor
ipotecate deprecierea proprietalii rurale a tdrii, care ar fi
putut avea un efect dezastruos asupra tuturor afacerilor comerciale i implicit asupra Bancii Nationale. Pentru a nu
se provoca o atare stare de fapt, raportul Consiliului general ne aratd ca Banca a trebuit sd consimtd la prelungirea
termenului rambursdrii biletelor ipotecare cerut de Guvern
pand la 31 Decembrie 1912, deci cu 27 ani, ca singura solutie impusa. de Imprejurdri.
Prelungirea privilegiului Bancii Nationale cu Inca 12 ani
a fost cerutd de Consiliul general nu pentru a obtine dela
Guvern In grelele momente In cari se afla o compensaide a
serviciilor pe can ea le aducea Statului, ci pentru motivul
uor de Intrevdzut, ca sa poatd execute retragerea total&
din circulatie a biletelor ipotecare, care se amanase pang la
31 Decembrie 1912.

Profitand de aceastd Imprejurare Consiliul Bancii pe

langd modificarea art. 4 din Statute, referitor la prelungirea


privilegiului, a propus i modificarea art. 63 i 67 din statute privitoare la durata mandatului censorilor.
lath' cum justified raportul Consiliului general aceste
propuneri:
# V'am propus D-lor actionari, modificarea art. 63 din
statute.
Aceastd modificare este cerutd pentru urmdtoarele cuvinte :

Cenzorii, dupe acest articol, se aleg pe un singur an.

Aceastd dispozitiune are man inconveniente. Cenzorii dupd

statutele Bancii Nationale, au cloud feluri de atributiuni:


ca membri ai Consiliului general, ei iau parte la Insdi administratiunea acestei institutiuni, ca membri ai Consiliului
de cenzori, ei au atributiuni de control. ySi ca administratori
Iii ca controlori, ei au trebuintd de timpul necesar spre a se
pune In cunotinta cu lucrdrile Bancii.
www.dacoromanica.ro

PROBLEMA BILETELOR IPOTECARE

243

Cu alegerea pe un singur an, acest timp le lipsete cu


desavarire. Abia se familiarizeaza cu afacerile institutiunii
i trebuie s inceteze de a functiona, realegerea nefiind decat

facultativa pentru actionari. La acest mare inconvenient


se unete altul i mai mare: dupa statute, cenzorul ieit la
sorti iese din functiune la 31 Decembrie urmator i numai
la 1 Ianuarie intra in functiune noul cenzor ales In locul

sau. Noul cenzor incepe a functiona dupa incheerea anului


in care a fost ales. El se afla dar in greaua pozitiune de a
da seama Adunarii generale de operatiunile unui an in care
n'a functionat i pe care prin urmare nu le cunoate. Astfel
la viitoarea Adunare generala ordinary -yeti vedea ca darea
de seama a cenzorilor despre operatiunile anului 1885, va fi
semnata de doi cenzori cari n'au luat parte la lucrarile Ranch
In 1885 i cari au inceput a functiona numai dela 1 Ianuarie 1886.

Pentru a inlatura aceste neajunsuri, va propunem D-lor


actionari, ca relnoirea atat a cenzorilor alei cat i a celor

numiti s se face partial dupd cum se face relnoirea directorilor.

Cu chipul acesta, va fi o continuitate In lucrari chiar i


In cazul cand Adunarea generala a actionarilor n'ar mai realege pe cenzorul al carui mandat expira.
Tot in ordinea de idei, care ne-a facut sa va cerem modificarea art. 63, avem onoare a va propune i modificarea
art. 67 din statute. Scopul acestei modificari este mai intai
de a determine epoca inceperii functiunilor cenzorilor deodata cu a directorilor, dupa cum se i urmeaza 4n practice.
Se lamurete apoi indoiala ce putea nate in privirea aces-

tei epoci, din vechiul text, prin faptul c& acest text zice:

termenele conteaza dela 1 Ianuarie sau 1 Julie, etc. .


Cuvintele de sau 1 Iulie se refereau neaparat la starea de tranzitiune ce urma imediat crearea Bancii. Dar acea
stare a trecut de mult timp i prin urmare cats sa fie Inlaturate i cuvintele cari ar putea sa des astazi natere unei
lndoieli. Data de 1 Ianuarie trebuie s fie singura pastrata .
Adunarea general& extraordinary a actionarilor intrunindu-se la 8 Ianuarie 1886 i luand In discutiune propunerile
Consiliului, le-a adoptat. Iata cum au fost modificate art.
4, 63 i 67 din statutele Bancii Nationale:
www.dacoromanica.ro

16'

244

C. I. BAICOIANU

Textul statutelor inainte de Modificcirile propuse de Con8 Ianuarie 1886


siliul general $i admise de
Adunarea generalii extraordi-

narei din 8 Ianuarie 1886.

Durata Ranch va
Art. 4.
Art. 4.
Durata Bancii
fi de 20 ani, cu incepere dela Nationale se prelungete pang
1 Julie 1880.
la 31 Decembrie 1912.

Art. 63. Cenzorii in nu-

Art. 63. Cenzorii in nu-

mar de apte, vor fi Romani ; mar de apte vor fi Romani.

din aceti cenzori 4 vor fi Patru vor fi alei de Aduna-

alei de Adunarea generala a rea generala a actionarilor i

actionarilor i 3 vor fi nu- trei numiti de Guvern.

miti de Guvern. Numirea i


Durata functiunii cenzorialegerea va fi pe un an. Cen- lor va fi de 4 ani pentru cei
zorii alei i eiti sunt reeli- alei, de 3 ani pentru cei nugibili.

miti.

Reinoirea se va face dupa


ordinea de vechime, prin retragere in fiecare an a unuia
din cenzorii alei i a unuia
din cei numiti.
Prin exceptiune, in cei dintai ani, ordinea retragerii se

va fixa prin sorti ci reinoirea va incepe cu anul 1887.


Cenzorii ieciti pot fi rea-

leci sau numiti.


Art. 67.
Prin derogare
Art. 67.
Prin derogare
la art. 56, la infiintarea Ban- la art. 56, la infiintarea Bancii,
cii, cei dintai directori vor fi cei dintai directori vor fi nunumiti i alei pe termen de miti i aleci pe termen de 5

5 ani. Reinoirea for va in- ani. Reinoirea for va incepe dupa doi ani pentru cei cepe dupa 2 ani pentru cei
alei, dup.& trei ani pentru aleci, dupa 3 ani pentru cei
cei numiti.
numiti.
Termenele prevazute la art.
Termenele prevazute la art.
54 i la articolul de fats, con- 54, 56 i 63 conteaza dela 1
teaza dela 1 Ianuarie sau 1 Ianuarie ce urmeaza numirea
www.dacoromanica.ro

PROBLEMA BILETELOR IPOTECARE

245

Julie ce urmeaza numirea on on alegerea. In caz de vaalegerea. Titularii pot insa canta titularii pot Irma func-

function& indata dupa nu- tion& indata dupa numirea


mirea sau alegerea lor.

sau alegerea lor.

Conventiunea adoptata de Adunarea generala extraordinary a actionarilor Bancii Nationale, prezentata apoi spre
ratificare Parlamentului, a produs discutii aprinse la cari
au luat parte partizanii guvernamentali.
Dar in deosebi opozitia conservatoare a tinut sa-i afirme
cu acest prilej o pozitie bine definita in chestiunea monetary, ca i in privinta rolului Bancii Nationale in cadrul economiei nationale.
Primii socoteau prelungirea circulatiei biletelor ipotecare, daunatoare tarii, deoarece aceste bilete fiduciare, fara
acoperirea metalica, loviau In interesele institutului nostru
de emisiune de curand chemat la vieatd.
Petre Carp profit& de aceasta imprejurare pentru a pune
in discutiune intreaga politica monetary a tarii, considerand
monometalismul bazat pe argint drept cauza primordiala
a agiului ce caracterizeaza perioada 1880-1890 i care contribuia deopotriva de mult la impovararea sarcinelor fiscului i a acelora a economiei noastre nationale. Mecanismul
fiduciar al Bancii Nationale fiind 'intemeiat pe conceptia
greita de acoperire metalied argint, contribuie ci aceasta
institutie de credit national la marirea durerilor situatiunii
noastre economice, ce culmineaza inteun agiu salbatec. Pentru aceste motive P. Carp cerea reorganizarea Bancii Nationale in cadrul revendicarilor sale de reforma monetary.
Conventia dintre Banca ci Stat prelungind o circulatie
fiduciary neacoperita, Carp i ceilalti opozanti o combat cu
ultima energie, considerand-o ca una din principalele cauze
care intretine agiul.
Ei cereau solutionarea problemei biletelor ipotecare prin
mijloace radicale. i in acest scop, propuneau fie calea imprumutului extern sau a acelui intern, prin mijlocul carora
sa se retraga cu o ora mai devreme intreaga emisiune de
bilete ipotecare pe cari be detinea. Banca National& i cari,
in convingerile lor justificate, constituiau una din cauzele
principale ce intretinea criza depe vremuri.
www.dacoromanica.ro

248

C. I. BAICOIANU

Decat in randurile guvernamentale chestiunea judicios argumentata de opozitia conservatoare nu gaseste nici un ecou.
Prin glasul fostului Guvernator al Bancii, Campineanu,
Guvernul considers critica adusa politicii sale monetare
unilaterala. Criza si agiul ce se desemnh ar avea la
baza
sustineau ei , cauze economice, iar nu finan-

ciare. Nu regimul monetar si Banca Nationala ar fi cauza


agiului si a crizei, ci regimul economic ci politico-comercial,

care ingaduie o importatiune mai mare decat este exportatiunea. Ca atare, cauzele economice ar trebul inlaturate pentru remedierea crizei.
Consequent acestui mod de a vedeh, Guvernul socotea
a fi obtinut prin ecalonarea pe 26 ani a platii biletelor ipotecare o solutiune fericita ci cereh Parlamentului ratificarea
conventiunii incheiata cu Banca Nationala.
In randurile majoritatii insa se ivesc nedumeriri al caror
exponent era insusi presedintele Camerii, Leca.
Atacurile presedintelui Camerii erau indreptate nu numai in ce priveste solutia retragerii biletelor ipotecare pentru care propuneh mijlocul rascumpararii for prin dividendul
ce it incase Statul ci prin cota de participare ce i se cuveneh
dela Banca Nationala, ci ci contra Bancii la adresa careia in
focul discutiunilor asvarle sageata ca am aveh o Banca
mica, care se intretine cu mari cheltueli de administratie.
Suntem datori sa punem capat acestei stari de lucruri .
Aceasta iecire a presedintelui Camerii era ecoul criticii
aduse de dezidenja majoritatii, reprezentata in aceasta chestiune de parlamentarul Palade.
In fata acestor neintelegeri din sanul majoritatii, presedintele Consiliului declare Guvernul demisionat.
Conflictul se aplaneaza in scurt timp in urma explicatiunilor ce au avut loc in fata Coroanei, care reucecte sa readuca in-

telegerea in randurile majoritatii, delegand pe Ion Bratianu


cu formarea cabinetului, iar Leca ramane presedintele Camerii.

In urma cuvantarii presedintelui Camerii din sedinta

dela 6 Februarie, conventia pentru retragerea biletelor ipotecare se is in consideratie cu 78 bile albe si 38 negre 1).
1) In anexa Nr. 13 dam in extenso discutlunile ce au avut loc cu acest
prilej in Camera si Senat.

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA BILETELOR IPOTECARE

247

Discatiunea pe articole n'a adus elemente noui in desbateri

ca sa ne oprim asupra lor. Ele se pot consulta in anexe.


Potrivit acestei conventiuni, Banca Nationale a consim-

tit ca termenul de rambursare al biletelor ipotecare fixat


la 12 Iu lie 1885 prin art. 8 al legii din 12 Aprilie 1877, modificat prin art. 30 din legea Bancii Nationale din 17 Aprilie
1880, sa fie prelungit pang la 30 Iunie 1912.
Rambursarea sa se face Bancii treptat cu vanzarea imobilelor cari formau garantia ipotecara, prin rate anuale con-

form unei tabele intocmita de Ministerul de Finante i


care trebuia sa fie bazata pe o vanzare de cel putin un

milion anual.
Veniturile din vanzarea bunurilor, cat i ratele cuvenite
Bancii, urmau sa se treaca in fiecare an in bugetul general

al Statului cu incepere din anul 1886-1887.

Banca avea sa remita Guvernului contra platii acestor rate,


sume echivalente in bilete ipotecare anulate prin perforare.

Potrivit art. 3, Statul acorda Bancii Nationale ca in-

terese, cheltueli de fabricare i preinoire a biletelor emise


de dansa in schimbul celor ipotecare, o indemnizare anuala

de 1% din valoarea biletelor ipotecare ce se vor afla in

cassele Bancii la epoca platii fiecarei rate.


Ca un corolar al acestei operatiuni, s'a prelungit privilegiul Bancii pana la 1912, data expirarii acestei conventiuni,
modificandu-se in consecinta art. 4 al legii constitutive i

art. 4 al statutelor, dupe cum am aratat mai sus.


Discutiunile parlamentare sunt extrem de interesante,

de1 sunt multe contradictiuni, prin faptul ca din ele se desprind cauzele determinate ale crizei financiare depe vremuri.
Depresiunea produsa de fenomenele economice i financiare

ce au urmat, pe cari le vom urmari in capitolele viitoare, ne

vor pune in situatia sa judecam cu mai multa temeinicie


argumentele ce s'au produs cu prilejul prelungirii rascum-

pararii biletelor ipotecare prin conventia dintre Stat i Banca

Nationale, pe care am expus-o pe scurt in acest capitol.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX

RETRAGEREA BILETEIOR IPOTECARE IN ANUL 1888, CA MIJLOC


PENTRU CONSOLIDAREA VALUTEI NATIONALE

www.dacoromanica.ro

CAP ITOLUL IX

RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL


1888, CA MI JLOC PENTRU CONSOLIDAREA VALUTEI
NATIONALE
Guvernul consulta Banos Nationalk fn privinta retragerli biletelor ipotecare.
Consiliul Bancil
Nationale primegte ou satisfactie hotarfrea lust& de Guvern, propunand ca retra-

Sorlsoarea Ministruiul de finante catre Banos Nationala.

gerea biletelor ipotecare sit fie realizata prin mijiocul unui fmprumut intern,
nu extern, care ar fi agravat oriza prin marirea saroinilor bugetare platibile In aur.
ProMinistrui de finante pi Guvernul este de aoord ou propunerea Band!,
lectul de lege pentru retragerea biletelor ipotecare este depus la Camera.
Expunerea de motive a prolectulul.
Desbaterile din Parlament.
Votarea
prolectului.
Economla legit.
Guvernul oontracteaza un fmprumut intern

de 32.500.000 lei prin mijiocul unul sindicat fnflintat de cassele de band din
Bucureti.
Conditiunile limprumutului stunt ufurate prin interventia Ranch
Nationale.
Repartizarea sumei rezultata din tmprumut.
Inc:bolero.

Prin schimbarea regimului politic din 1888, problema


monetara intra intr'o noua faza de orientare. Partidul conservator, care avusese prilejul sd examineze cauzele i consecintele crizelor can au dominat deceniul al IX-lea al
veacului trecut, profits de aceasta imprejurare pentru all
pune in aplicare programul sau privitor la politica monetard. Doud erau ideile fundamentale ale programului prin
care Partidul conservator intentiona sa solutioneze problema agiului ce istovia Intreaga activitate economics a tarii:
retragerea biletelor ipotecare can nu se sprijineau pe acoperirea metalled, singura care le putea asigura, prin convertirea imediata o circulajiune nesupusa pericolelor i introducerea monomentalismului aur in locul bimetalismului aur

ci argint. Dintre aceste cloud puncte, cel de al doilea era


www.dacoromanica.ro

252

C. 1. BAICOIANU

mai grew de infaptuit, reclamand insemnate mijloace financiare de cari Cara nu dispunea. Retragerea biletelor
ipotecare ce se impunea inaintea introducerii monometalismului, reclama in schimb sacrificii materiale cu mult
mai mici. Deaceea Guvernul o infatipaza Camerii din primele zile ale guvernarii sale.
Cum insa operatiunea retragerii biletelor ipotecare era regle-

mentata printr'o conventiune ce intervenise intre Stat i


Banca de emisiune In anul 1886, Guvernul, prin Ministrul
de finante depe vremuri, s'a simtit obligat sa consulte kii
Banca Nationale pentru realizarea acestui prim proiect de
nature monetara in legatura cu criza i agiul.
Scrisoarea in cauza a Ministrului de finante, face obiectul preocuparilor Consiliului general in edinta din 7 Septembrie 1888, cand Guvernatorul pune Consiliului in vedere adresa

respective a Ministrului de finante, cu continutul urmator:


# Guvernul dorete a aduce modificarea conventiunii actuale ce a incheiat cu Banca Nationale pentru plata biletelor ipotecare, in sensul ca aceasta plata sa se face imediat
sau cel mult in termen de un an. Am onoarea a Ira ruga,
Domnule Guvernator, s binevoiti a supune aceasta dorinta
a Guvernului Consiliului general al Bancii Nationale i a ne
face cunoscut dace ea a fost admisa in principiu, pentru ca
apoi sa se poata formula o conventiune care s fie supusa
aprobarii ac4ionarilor Adunarii generale extraordinare ce s'ar
convoca ad-hoc i In urma ratificarii Corpurilor Legiuitoare .

Chestiunea era mai simple decat o prevedea scrisoarea


Ministrului de finante, caci conventiunea intervenita la
1886 pentru prelungirea circulatiunii biletelor ipotecare nu
se opunea hotaririi vreunui Guvern de a plati i scoate din
circulatie biletele ipotecare. Din contra, limpezirea circulatiunii noastre fiduciare prin retragerea acestor bilete, era
chiar dorita de Banca.
Aceasta masura nu putea sa fie decat o actiune bine yenita pentru conducerea i politica Rancid Nationale i concomitent cu acest punct de vedere, Consiliul in aceeai e-

dinta din 7 Septembrie, luand act de adresa Ministrului

de finante, a autorizat pe Guvernatorul Bancii sa raspunda


ca pentru efectuarea platii prin anticipatie a biletelor ipo-

tecare retrase din circulatie de Banca Nationale, care


www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL i888

253

rezulta dintr' un dr ept necontestabil $i necontestat al Ministrului

de final.* >, nu este nevoie nici de o noua conveniune, nici


de o alts formalitate.
0 singura nepotrivire de vederi se ivise In aceasta chestiune Intre Banca i Guvern.
Se afirmase Ca aceasta idee de rascumparare a biletelor
ipotecare sa fie facuta printr'un eventual imprumut extern.
Banca, considerand povara ce s'ar fi nascut pentru Stat dintr'o astfel de procedare, lntrucat Statului i-ar fi incumbat sar-

cina sa mareasca anuitatile platibile In aur, cari, tinand

seama de agiul depe vremuri, ar fi sporit sarcina contribuabilului roman, a opinat dela Inceput ca Imprumutul acesta
s se realizeze in tare, punct de vedere care a gash ecou i
in convingerile Ministrului de finante i ale Guvernului depe
vremuri.

Acest punct regulat intre Stat i Banca Nationale, Guvernul depune pe biuroul Camerii legea relative la rascumpararea biletelor ipotecare.
Nu este lipsit de interes sa cunoatem din expunerea de motive a legii In cauza, vederile politico-monetare ale Guvernului.

Raportorul Th. Nica, Insotete proiectul de urmatoarele


consideratiuni:

In seria de masuri pe cari Guvernul este decis a le


lua spre a consolida valuta noastra nationals, vi se Inca-

tiaza, D-lor deputati, In prima linie retragerea definitive i


desfiintarea biletelor ipotecare emise la 1877.
Cum ne este eunoscut, acest mijloc de circulatiune fiduciary constitue In realitate un imprumut al Statului In forma
de ipoteci asupra unui numar determinat de moii ale sale.
La constituirea Bancii noastre nationale prin legea dela
17 Aprilie 1880, s'a impus Bancii sarcina de a retrage din
circulatie, In termen de 4 ani cel mult, aceste bilete ipotecare, lnlocuindu-le cu bilete ale sale i urmand ca fiscul,

la randul sau, sa le plateasca In moneta proportional cu


vinderea proprietatilor domeninale, cari formeaza garantia lor.
Se gasesc azi (situatia dela 3 Decembrie) retrase i In
posesiunea Bauch Nationale bilete ipotecare pentru suma

de lei 25.741.300 i in locul for se gasete In circulatie o suma

egala de bilete emise de Banca.


www.dacoromanica.ro

254

C. I. BAICOIANIJ

Aceasta parte din totalul biletelor Bancii noastre nationale, de 109.412.560 lei, nu este fondata nici pe stock
metalic, nici pe portofoliu comercial, nici pe efectele publice
rambursabile.

Ea constitue o inflatiune a circulatiunii noastre fidu-

ciare, care apasa simtitor asupra ei i aduce o atingere creditului de imediata realizare in moneta, pe care trebuete
sa 11 aiba fiecare bilet emis de Banca Nationale.
Afars de aceasta mai exists i o alts ratdune puternica,
care oblige pe Guvern de a aviza la retragerea grabnica a
biletelor in chestiune.
Conform legii care a prezidat la emisiunea biletelor ipo-

tecare, urma ca fiscul sa vanda treptat o sums de moii


ale Statului, cari fusese expres afectate ca ipoteci pentru
plata acestor bilete.

In urma s'a instrainat o parte din aceste domenii i pentrued ratele conventionale s'au modificat, ealonandu-se pe

o serie mai lunga de ani, Statul a platit pana astazi sub

acest titlu Bancii numai 508.810 lei, iar mo$iile urmeazci a


se instraind $i din cele rdmase, in curdnd, cu deplinele D-voastre asentimente, desigur se vor mai scoate in vcinzare in loturi
mici pentru (drani oriceite se vor cere.

Astfel ultima garantie a biletelor ipotecare, primind alts


destinatiune, se impune necesitatea pentru Ministrul de finante de a aviza la stingerea acestei sarcini prin contractarea unui imprumut de rents, spre a putea degreva domeniile afectate i a retrage biletele ipotecare cu desavarire
din circulatie.
Proiectul prezentat Camerii atingand acest indoit scop,
merit& deplina D-voastra aprobare i Comitetul delegatilor
D-voastra va roaga prin mine sa binevoiti a-1 aproba .
Iar Th. Rosetti, raportorul legii la Senat, talmacea
rostul ei in cuvintele urmatoare:
Este cert ca circulatia celor 26 mil. lei bilete de Banca,
emise in schimbul celor ipotecare, nu putea aduce i nu a
adus nici o schimbare in bine a trebuintelor reale ale cornertului, ci din contra, au contribuit la urcarea agiului.
Considera.nd ca in afar& de efectele dezastruoase ale agiu-

lui asupra starii economice in genere, aceste efecte se simt


direct i cad in sarcina tarii prin faptul Ca Cara avand anuitati
www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL 1888

255

insemnate de platit in our in strainatate, diferenta aceasta


prin acele plati a ajuns de multe on pan& la 7 mil. aproximativ, ceeace constitue o dauna invederata fiscului i intregii tari.
Spre a scapa comertul i creditul public de neajunsurile
agiului i a asigura neintoarcerea lui, fiind trebuinta de masuri rationale, cari sa faca ca moneta fiduciary sa fie bazata pe valori adevarat metalice, on comerciale, Ca unul
din mijloacele nimerite spre a ajunge la acest rezultat, este
plata urgent& a biletelor ipotecare in valoare de 26 mil. lei,
pentru ca retragandu-se valoarea for din circulatie, s se
reduca o mare parte a monetei fiduciare la proportiuni mai
conforme cu trebuintele comerciale ale tarii.
Din cele expuse rezulta in mod neindoios ca aceasta lege
va produce efecte foarte favorabile i ca negreit agiul va

scadea, daca nu de tot, dar In bung parte .


Discutiunile ce au avut loc in Parlament, atat In Camera
cat i in Senat, sunt de cel mai mare interes. Cele cloud curente ale acelora cari vedeau la baza crizei i a agiului ce
rodea piata numai cauze economice, se ciocnird cu opozitia
de odinioard ajunsa la franele tarii, care socotea Ca, criza
i agiul sunt determinate in primul rand de politica monetary care ne doming ci care trebuia reorganizata i reformat& cu un ceas mai inainte ci cu precadere, pentru a
mijloci o stare monetary normala ce avea s contribuie la
inlaturarea crizei i a agiului depe platy.
Primii se aratau foarte sceptici ca circulatia fiduciary reprezentata de biletele ipotecare ar fi cauza agiului i constatand din examenul urmarilor fiscale ce ar avea contractarea

unui imprumut pentru retragerea acestor bilete, ca ar fi

vorba sa se impovareze bugetul pe timp de 44 ani cu circa


1.500.000 lei cat reprezenta anuitatea, respingeau aceasta
operatiune considerand-o ca oneroasa, bine inteles se soap&
din vedere folosul economic general ce urma sa -1 traga
chiar numai dintr'o partiala reducere a agiului scoaterea
din circulatie a unei emisiuni fara acoperire metalica ci
nefiind rezultatul unei emisiuni facuta In scop productiv.
Se mai ridica obiectiunea ca Guvernul nu a venit cu o
intreaga serie de masuri monetare pentru a aeza valuta
tarii pe o baza solida, cu toate ca el formulase un intreg
www.dacoromanica.ro

258

C. I. BAICOIANU

program de actiune care cuprindea reforma legii monetare


din 1867 prin decretarea etalonului de our i implicit reforma Bancii Nationale In partea ei de interes monetar a
acoperirii circula'iunii sale fiduciare, cum i a unor modificari de ordine administrative.
Cum Insa realizarea acestui program cerea o prealabila
Injelegere cu institutul de emisiune pe de o parte, iar pe de
alts parte studii mai aprofundate pentru realizarea lui, s'a
crezut nimerit sa se inceapa cu reforma de asanare a emisiunii fiduciare a Bancii Nationale, vitiate prin legea biletelor
ipotecare, ca una ce era mai upard i de un mai imediat interes.
Minded nu putem remedia toate relele zice cu multa

dreptate Lahovary raspunzand lui Aslan i celorlalti vorbitori <c sa. facem ceeace este In putinta noastra.
Dar D-1 Aslan zice id facem intregul complex de legi
pe cari le reclama rezolvarea definitive a chestiunii agiului.
Bine ar fi, dar cand este vorb a de o reforma i cand avem
o parte mature gata, pe cand sunt alte parti neajunse Inca la
maturitatea unde pot fi divergente maxi de opiniuni, dece sa
nu incepem cu partea care este, ca s& zic aa, bine rumegata ?
Este adevarat ca prin aceasta lege unica nu se suprima
agiul, dar este iarafli adevarat ca fard aceasta lege nu puteji
lua nici o masura Impotriva agiului.
Aceasta lege este un preliminariu indispensabil pe care
trebuie sa.-1 Infaptuim, pentru ca sa. putem realize i celelalte reforme >>.

0 chestiune desb atuta a fost i aceea a privilegiului acor-

dat Bancii Nationale cu ocazia conventiei dela 1886, prelungit pe Inca 12 ani pans la 1912.
S'a obiectat ca plata anticipate a biletelor ipotecare ar
necesita ca Statul sa ceara Bancii Nationale renuntarea la
privilegiul prelungit, reprezentand un avantaj fare cauza.
Deck chestiunea ridicata implica greutati pe cari Guvernul a crezut mult mai nimerit s le treaca sub tacere,
cu atat mai mult, cu cat discutiunile ce s'ar fi putut ivi In
aceasta chestiune ar fi fost de nature sa. tirbeasca iar nu
s'a consolideze creditul public.
Acest mod de a vedea a fost exprimat in numele Guver-

nului cu multa pricepere de Al. Lahovary, cand a tinut s


rectifice i s puns la punct conceptia eronata a multor
www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL 1888

257

parlamentari, cari confundau natura operatiunii de rascumparare a biletelor ipotecare, aceasta fiind departe de a reprezenta

un imprumut intervenit intre Stat i Banca Nationale.


Cu prilejul desbaterilor ce au avut loc in jurul acestei
legi nu au lipsit nici criticele aduse operatiunilor i organizarii Bancii Nationale i datoria noastra de cronicari ne impune sa le expunem, pentru ca cititorul nepartinitor, urmarind evolutia acestui mare% aezamant de credit national, sa

le aprecieze in lumina faptelor i rezultatelor Minute. i


tinem cu atat mai mult sa nu le trecem cu vederea, cu cat
vom avea prilejul sa constatam ca. Administratia Bancii, in
decursul vremii, nu a lipsit chiar ea insai dela datoria de
a complete lipsurile in organizarea sa i a rectifica slabiciunile constatate, in raport cu experienta ii nevoile scopului pentru care Banca a fost infiintata 1).
Discutiunile cari au avut loc nu au inlaturat proiectul
care a fost adoptat de ambele Corpuri Legiuitoare.
Conform art. 1 se deschide Ministerului de Finante un
credit ordinar pentru plata imediata sau cel mult in 6 luni
a biletelor ipotecare emise in virtutea legii din 12 Iunie 1877.

Pena la efectuarea acestei plati s'a asigurat Bancii Nationale o indemnizare proportionala calculate pe baza de
1% pe an, prevazuta in conventia din 1886.
Acest credit urma sa se acopere conform art. 2 printr'o
emisiune de rent& amortibila 5 %, sau printr'un imprumut
sub orice forma va gasi Guvernul de cuviinta, iar conform
art. 3, biletele ipotecare cari nu s'au putut retrage de Banca
Nationale a Romaniei, urmau a fi platite in 5 ani dela promulgarea legii, de Ministerul de Finante. Valoarea biletelor neprezentate in acest termen la plata, ramanea in folosul Statului.

Mai prevedea legea in art. 4 ca dupe expirarea termenului de 5 ani, biletele ipotecare s se arda in prezenta unei
comisii compusa din delegatii Curtii de Conturi i ai Ministerului de Finante.
Conform situatiei din 3 Decembrie 1888, se g'aseau in po-

sesia Bancii Nationale biletele ipotecare pentru suma de


25.741.300 lei, in locul carora se afla in circulatie o suma
egala de bilete de banca.
1) A se vedea desbaterile In intregime in anexa Nr. 14.

www.dacoromanica.ro

17

258

a. I. BMCOIANTJ

data legea votata i promulgata, Ministrul de finante


convoac& in ziva de 29 Octombrie la Minister reprezentantii principalelor casse de bane& din Bucureti i ai Ranch
Nationale, pentru a-i consults --cum reese din edinta Consiliului din 29 Decembrie 1888 , asupra urmatoarelor chestiuni:
1. Daca imprumutul de 26 mil. ce Statul voiete a con-

tracts pentru plata catre Banca National& a biletelor ipotecare retrase de &Ansa, s'ar putea emite in Cara, in monet&
national& cu plata anuitatilor in aceeai moneta.
2. Daca cassele de banca din Bucureti ar putea garant&

reuita imprumutului, asigurandu-i un prej ferm, pe care

Ministrul de finante sa-1 poat& accepts.


Dupd cum rezult& din edinta Consiliului Bancii Nationale, bancherii au cerut s& li se acorde mai multe zile de
reflexiune, apoi au format un sindicat compus din:
Banque de Roumanie
16
mil.
lei nomin.

Halfon et fils
5

3,1/2 mil.
N. Crissoveloni

3,1/2
Eulogis Georgef

Yeschek et Co.
4

1
Jacques Poumay S-ri

Marmorosch Blank & Co.


2

1/2

I. Ioanide

1/2
C. Deroussi
care s examineze situatia i sa fixeze conditiunile in cari
s'ar putea asigura succesul imprumutului.
Aceste conditiuni odata fixate, o delegatiune a sindicatului compusa din Frank, directorul general al Bancii Romaniei, S. Halfon i Crissoveloni, s'au prezentat Bancii Nationale spre a-i cere s participe i ea la operatiune i s'd is
directiunea sindicatului 1).
1) Conditiunile sindicatului formulate in limba franceza, erau urmatoarele:
Condition de l'offre a faire au Ministere des Finances pour l'emprunt de
vingt-six millions de lei effectifs.

1. Titre portant quatre pour cent d'interet (4%) jouissance du 1 Janvier


1889, exempte de tous impets et timbres present et futur.
2. Emission au cours de soixante-douze lei effectifs (7 %.) pour cent lei
nominal, les frail de confection des titres a la charge du Ministere.
3. Une commission de garantie de deux et demi pour cent stir le capital
nominal, pour les Banques garantissant la souscription.

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL 1888

259

Banca Nationala, examinand conditiunile i considerand

ca propunerile sindicatului nu erau destul de avantajoase


pentru Stat pentru ca Banca Nationala sa se poata asocia
la dansele, Consiliul a insarcinat pe loctiitorul de Guvernator sa intre in negocieri cu reprezentantii sindicatului, spre
a ajunge la nite conditiuni can s permit& Bancii sa des
concursul sau operatiunii i a se prezenta cu dansele in fata
Guvernului.

Demersul Bancii a condus la stabilirea cursului de 80%.

In urma acordului bancilor, Guvernul a lansat un imprumut intern tip 4% de 32.500.000, purtand cupoane semestriale platibile la toate cassele Statului. Cursul de emisiune a fost de 80% i s'a acordat o prima de 1% acelora
ce au subscris cel putin 1 milion.

Termenul imprumutului a fost de 44 ani, subscrierea s'a


facut in primele zile ale lunii Februarie i a fost acoperita
de 8 ori, ceeace dovedete cat inteles a manifestat opinia
public& pentru rostul acestui imprumut, dela care se atepta
un inceput de ameliorare a crizei provocata de agiul ce Iramanta de ani de zile intreaga manifestare de productiune
a tarii.
S'au platit Bancii din suma realizata de 25.898.347 lei
biletele ipotecare ce le define in valoare de 25.539.630
lei. S'a mai achitat pang la 31 Mai 1896 bilete ipotecare
aflate in circulajie i intrate tardiv, in valoare de 132.525
lei i s'a mai platit 64.65 7 comisionul Bancii Nationale de
t % asupra biletelor retrase. Au mai ramas neretrase bilete
in valoare de 72.5 80 lei, can s'au facut venit pentru lucrari
extraordinare.

Astfel, dupd indelungate zbuciuman, s'a pus capat circulatiei fiduciare a biletelor ipotecare, cari contribuiau mult
la mentinerea crizei economice ce se deslantuise.
4. Versements echalonnes pendant un Mai de six mois.
5. Duree de l'emprunt A quarante quatre annees avec amortissement
annuel pendant ce terme par tirages semestriels.
6. Les titres devront etre admis en garantie au pair aux caisses de 1'Etat
et prix en nantissemmant par la Banque Nationale pour ces avances.
7. Ms. S. Halfon, N. Crisoveloni et D. de Frank sont charges de la negotiation avec le Ministre de Finances et de la reunion des adhesions des participants.

www.dacoromanica.ro

17

CAPITOLUL X

REFORMA MONETARA DIN 1890. MODIFICAREA LEGII MONETARE


DIN 1867 PRIN INTRODUCEREA ETALONULUI AUR

www.dacoromanica.ro

CAP ITOLUL X

REFORMA MONETARA DIN 1890. MOD I FICAREA LE GI I

MONETARE DIN 1867 PRIN INTRODUCEREA ETALONULUI AUR


Retragerea biletelor ipotecare din 1888 este primul pas pentru normalizarea
olroulatiel monetare. Guvernul depune In Camera loges pentru Introducerea
etalonului aur.
Expunerile de motive ou earl raportorii prezinti proiectul
Corpurilor Legiuitoare. Votarea proieotului.
Eoonomia legli.
Loges votati
in grabi dovedindu -se inaplicabila pi nefiind promulgata, Guvernul ravine asupra
el printr'un nou protect depus Camerll In Februarie 1890.
Modificarea art. 8,
12, 13 1114 din legea Banoll Nationale, s'a flout fara consimtimantul institutulul
nostru de emisiune.
Comfits:dui dintre Bauch pi Stat.
Banos Nationala nu
era adversara monometalismului aur, of Gaut& numal si-11 alba asigurate mijloacele neoesare pentru a putea duce pi mai departs politica monetara de plink
atuncl, favorablia desvoltaril tntregel economil nationale.
Punctuf de vedere
al Banoll Nationale este aooeptat de Guvern.
Incheere.

Normalizarea circulatiunii monetare prin retragerea biletelor ipotecare realizata la 1888, a fost o operatdune preliminary fn vederea aplicarii programului monetar al noului
regim politic, ce a urmat Guvernului I. C. Bratianu.
Opinia publica, de mai bine de opt ani apasata de
persistenta agiului cu decorul variatelor suferinte ce el
provoca, atepta i dela realizarea acestei reforme indreptarea unei situatiuni economice profund ingrijitoare pentru
toate categoriile productive ale tarii.
Pe Pang% retragerea biletelor ipotecare, programul monetar
al regimului dela 1888 mai cuprindea ins5. i alte trei puncte:

1. Introducerea monometalismului aur ;


2. Transformarea stocului de argint al Bancii Nationale
in aur i
3. Reorganizarea administrative a Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro

264

C. I. BAICOIANU

Legea pentru modificarea regimului monetar statornicit


la 14 Aprilie 1867 ci introducerea etalonului aur, depusa pe
biuroul Camerii la 6 Iunie 1889, implineh primul punct al
fagaduintii sale, dela care opinia public& atepth in bung
parte combaterea crizei ci a agiului.
Nu sunt lipsite de interes cuvintele introductive cu cari
Guvernul prezenth aceasta lege:
Un concurs de imprejurari
zice raportorul legii la
Camera, Th. Nica au facut ca astazi unicul masurator al
valorilor, recunoscut i primit in tranzactiile lumii intregi, sa

fie exclusiv aurul. In Europa indeosebi, se poate numi

astazi ban, cu plina putere liberatoare i achizitoare, numai

banul de aur. Argintul s'a recunoscut incapabil de a mai


indeplini aceasta functiune:

Son avenir est, cum zice distinsul economist Andre Co-

chut, d'tre au dessous de l'or, un diviseur et un appoint


de meme que le bronze, plus necessaire et plus employe
que l'argent dans les innombrables incidents de la vie reelle,

ne peut etre, en raison de son abondance qu'un diviseur


et un appoint pour l'argent. Cette transformation est dj
accomplie dans plusieurs pays: elle entre, peu a peu et par
la force des choses, dans la pratique des peuples qui lui
resistent theoriquement, it est inevitable qu'elle se generalise dans un temps plus au moms long: it n'y a plus d'illusion
a se faire sur ce point *.

Etalonul unic de aur exists deja de drept in Anglia,

In Imperiul German i in tarile Scandinave. El este de fapt


adoptat ci in statele Uniunii Monetare Latine.
Prin suspendarea baterii de moneta reala de argint dela

1878 incoace, Wile partae la aceasta Liga au facut din

moneta courant de argint de mai inainte, o moneta in


parte fiduciary . 5i sunt semne cari invedereaza tendinta
ce exists la cei mai multi din partaii Uniunii Latine de a
adopts etalonul unic de aur, indata ce va expiry termenul

conventiunii ce s'a reinnoit ultima data numai 'Ana la 1


Julie 1891.

Desfacerea Uniunii Latine va da in Europa lovitura de


gratie ci neaparat ca va avea ca urmare i suspendarea acs
numitului Blandbile In Statele Unite ale Americii de Nord.
www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

265

La aceasta proscriptiune a argintului noi n'am co ntribuit ;i nici sta in puterea noastra a o remedia.
Pentru noi, Cara mica i Inca inapoiata economicete, nu
exista nici indemanarea imaginata a ass numitului ban
intern . Noi suntem tinuti din cloud parti de comertul international, atat cu productiunea noastra, cat i cu insemnatul
import ce suntem siliti a face. Este dar de neaparata tre-

buinta, conditiune chiar a desvoltarii noastre, ca valuta

noastra intern& sa fie acomodata conditiunilor ce le dicteaza


comertul international i astfel alcatuita, !neat la calculele
noastre de productiune sa nu mijloceasca o parte incerta sau
aleatorie chiar. Daca am fi avut Inca indoiala in aceasta privire, apoi ea a fost de sigur inlaturata prin experienta trista
pe care am facut-o In anii din urma cu agiul, aceasta calamitate care a jignit mult Intreaga noastra economie nationala.

Prin proiectul de fata vi se propune adoptarea etalo-

nului unit aur. Leul roman, unitatea noastra monetara, va fi


leul aur ; iar moneta de argint de 5 lei, care pana acum funcVona ca moneta reala, cu forty liberatorie nelimitata, nu
va mai putea fi data In plata decat pand la maximum 50 lei.
Ea devine moneta divizionara.
Aceasta insemnata reforms trebuete insa sa fie infaptuita cat mai grabnic, spre a se folosi imprejurarile favorabile cari acum u vin in ajutor.
Printr'o serie de masuri bine combinate, Intre cari a fost
in prima linie retragerea biletelor ipotecare votata de D-voa-

stra, ajutati i de o recolta bung, avem satisfactia de a

constata ca agiul a disparut pentru un moment. Conjunctiunile noastre cu marile piete sunt astazi astfel, incat prefacerea unei sume de 30 mil. lei in bucati de 5 lei argint,
In lingouri i moneta courant de aur, s'ar putea efectuk
acum cu jertfe relativ cu mult mai mici din partea Statului,
decat inteun moment dat mai tarziu, dupa eventuala denuntare a Uniunii Latine, la 3 Decembrie a. c. *.
Tot astfel este recomandat proiectul i la Senat, raportorul nefacand deck, o parafrazare a textului raportului colegului dela Camera

Dupa articolul prim al legii, unitatea monetard a Romaniei se proclama a fi leul aur i astfel, monometalismul
aur devine axa politicii monetare a Romaniei.
www.dacoromanica.ro

266

C. I. RAICOIANU

Leul se imparte in 100 parti numite bani, iar conf. art. II


monetele romane stint:

In aur:

Bucata de 20 lei
10

In argint:

Bucata de 5 lei
2

In arama:

1 leu
50 bani

Bucata de 10 bani
5
2

1 ban
Monetele de aur aveau titlul de 0,900, iar greutatile for
i dimensiunile erau urmatoarele:
Piesa de 20 lei 6,452 gr. i 21 mm. diametru

19
Toleranta titlului i a greutatii for era de 2 miimi (art. IV).

10

3,206

Monetele de argint de 5 lei aveau titlul de 0,900, monetele de 2 lei, 1 leu i 50 bani de argint aveau titlul de 0,835.
Greutatile i dimensiunile for erau urmatoarele:
Bucata de 5 lei greut. 25 gr. 28 mm. diametru
20

1 /2

10

5
2 y2

27
23
18

Toleranta titlului era de 2 miimi pentru moneta de 5


lei i 3 miimi pentru celelalte.
Toleranta greutatii era de 3 miimi pentru bucatile de
5 lei, 3 miimi pentru bucatile de 2 lei 4i 1 leu 0 7 miimi
pentru bucatile de 0,50 lei (art. V).
Monetele de arama aveau urmatoarea compozitie: 95%
arama, 4% cositor, 1% zinc i o tolerant& de 7 miimi.
Greutatile i dimensiunile for erau urmatoarele (art. VI):
Bucata de 10 bani 10 gr. i 30 mm. diam.
O

25

5
2

5
2

20
15

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

267

Monetele de aur straine i cari erau fabricate pe aceeai


baza ca i monetele romaneti in ce privete titlul i sistemul, aveau curs in tars (art. VIII) urmand ca celelalte monete de aur sa se primeasca In plata dupa un tarif stabilit.
Monetele de argint nu aveau putere liberatorie, decat
pentru suma maxima de 100 lei, iar cele de bronz pentru

suma de 5 lei (art. VIII).


Orice fabricare de moneta era interzisa dupa promul-

garea legii, afara de cazul cand acest lucru ar fi fost incuviinjat printr'o lege specials (art. IX).
Monetele nationale uzate urmau sa fie retrase i inlomite cu altele noui (art..X).
Dispozitiunile contrarii ale legilor anterioare ramaneau
abrogate (art. X I).
* * *

Decat legea facuta i votata in pripa, dovedindu-se neaplicabila, n'a fost promulgate, iar Guvernul a fost nevoit sa
revina asupra ei printr'un nou proiect depus Camerii la 15
Februarie 1890.

Iata cum lamurete expunerea de motive nevoia de a


reveni asupra primei legi ramasa nepromulgata.
Convinctiunea marei majoritati a acestei Adunari este
deja Malta in privirea sistemului monetar cel mai potrivit
astazi, fats cu Imprejurarile In cari ne gasim.

Legea ce vi se prezinta i prin care se proclama leul


de aur drept unitate monetara a Romaniei, a fost in partea
ei esentiala deja votata de D-voastra.
Proiectul prezentat din nou de Guvern, nu difera de cel
votat de D-voastra in edinta din 29 Mai 1889, decat in
urmatoarele doua puncte:
1. S'a suprimat art. 11, care autoriza Guvernul s transforme moneta de argint de 5 lei In moneta de aur.
Pentru acest scop vi s'a prezentat un deosebit proiect
de lege.
2. S'a introdus la finele legii o dispozijie tranzitorie, prin

care posesorii monetelor de argint de 5 lei au drept a cere


preschimbarea for in moneta de aur in termen de 6 luni
dela promulgarea legii; iar dupa expirarea acestui termen,
toate monetele de argint de 5 lei, ce se vor mai gasi in cirwww.dacoromanica.ro

268

C. I. BAICOIANU

culajie, se vor considers ca monete subdivizionare i nu vor


mai putea fi primite in mod obligatoriu in plati, adica pang

la suma de 50 lei.

Ambele aceste doua modificari au fost primite de toate


sectiunile Camerii, mai adaugandu-se in sectiunea a 2-a un
articol (12) in cuprinderea urmatoare:
Aceastei lege va intra in vigoare numai in urma aplica ;iunii legii pentru transformarea monetei de 5 lei de argint,
iar ziva termenului de punere in aplicare se va fixa printr'un
decret regal .

Iar la art. 12 devenit astfel 14, sectiunea a 2-a a hotarit ca termenul preschimbarii sa fie un an de zile, in loc
de 6 luni.
Un nou articol 9 hotardte ca monetele straine de argint, arama, bronz i nickel, de orice specie, nu vor avea
curs in Romania .

Legea monetary a ramas in chipul acesta aceeace trebuia sa fie, afirmarea unui regim monetar nou, bazat pe
conditiunile de alcatuire tehnica prevazute de lege, pe monometalism, celelalte monete de argint, bronz sau nickel ffind

reduse la monete divizionare, limitate ffind in puterea


for liberatoare la 50 lei pentru argint i 5 lei pentru celelalte.

5i era firesc sa fie astfel, cad aplicarea legii din 1889


era in functiune de anumite posibilitati de ordine materials
deoparte, cum i de alts natura cum vom vedea, ce constituiau greutati cari trebuiau mai intaiu scoase din cale,

pentru ca legea sa poata fi aplicata, din care cauza ea a

i ramas nepromulgata. Dar nu numai atat. Am aratat mai


sus ca prin legea dela 1880 Banca Nationale a Romaniei
a fost acezata pe baza bimetalismului our i argint. Legiuitorul dela 1889 trebuia sa tins deci seams cu ocazia introducerii monometalismului nu numai de vederile Guvernului
ci i de acelea ale institutului de emisiune, caruia trebuiau
s i se asigure mijloacele materiale i posibilitatile de reorganizare tehnica pe temeiul noului sistem monetar. Ori,
acest lucru nu s'a intamplat. 5i nu numai Ca autonomia

Bancii Nationale n'a fost respectata, dar chiar legea nu

idea. decat sa introduce monometalismul fara sa-i asigure


mijloacele materiale de aplicare. Fats de aceasta situatie
www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

269

care ameninta politica monetara a Varii, era firesc ca Banca


sa is o atitudine hotarita, ceeace a condus la conflictul intervenit intre dansa i Stat i pe care it vom expune in
randurile ce urmeaza.
*

Scoaterea din cale a greutatilor de realizare materials


a reformei aveau sa faca, cu un an mai tarziu, obiectul
legii din 1890, privitoare la demonetizarea argintului, care
a kii fost depusa pe biroul Camerii tot in edinta din 15

Februarie 1890.
Adunarea, in edinta sa dela 29 Mai anul expirat 1889 ,
glasuete expunerea de motive cu care se inainteaza acest

proiect , a adoptat cu aproape unanimitate de glasuri (76


contra 1) proiectul de lege prin care se proclama etalonul
unic de aur.
In cursul discutiunilor asupra proiectului de lege monetar s'a propus i s'a primit de care Adunare intercalarea
unui articol, prin care se autoriza Ministerul de Finante sa
retraga din circulatie moneta nationals reala de argint (bucati de 5 lei) pana la concurenta sumei de 40.000.000 lei,
inlocuind-o cu moneta reala de aur; iar diferenta ce va rezulta din vanzarea argintului ci cumpararea aurului sa se
acopere printr'un imprumut pang la 12.000.000 efectiv.

Proiectul de lege a fost votat tot astfel la Senat.


Legea insa nu s'a putut aplich, din cauza ca s'au con-

statat unele dificultati in aplicarea ei.


Spre a putea invinge aceste dificultati, Guvernul a prezentat doua proecte de legi, deosebite, dintre cari unul
privete exclusiv sistemul monetar, iar celalalt, proiectul de
fata, se refers numai la una din masurile pregatitoare cari
trebuesc neaparat sa preceada aplicarea noului sistem monetar. Acest proiect de lege nu difera de articolul votat de
Adunare in Mai expirat i intercalat atunci intre art. 10 i
11 al legii monetare, decat prin indatorirea ce se impune
Ministerului de Finante de a retrage moneta reala de argint, cu stocul metalic ce se gasete in tezaurul Bancii Nationale . Prin art. 1. al acestui proiect, Ministerul Finantelor
este autorizat sa transforme in moneta de aur moneta na-

tional& de argint de 5 lei, pang la concurenta sumei de


www.dacoromanica.ro

270

C. I. BAICOIANU

40.000.000 lei, incepand mai intaiu cu stocul metalic al


Bancii Nationale . Iar art. 2 prevede ea <c cheltuelile nece-

sare pentru efectuarea acestei transformari se vor acoperi


prin pretul argintului din moneta de 5 lei, care se va demonetize, iar restul printr'o emisiune de rent& amortibild, on
printr'un imprumut sub orice altd forma se va gad de cuviinta, pdna. la un capital efectiv de 12.000.000 lei .
Aceastd lege a fost votatd, dup.& interesante discutiuni
cu 57 bile contra 71).
Putin dupd aceea, Guvernul depune dupd lungi ezitari,
pe biroul Camerii, proiectul de lege asupra modificarii articolelor 8, 12, 13 i 14 din legea Bancii Nationale, care a
i fost votat la 15 Iunie 1890.
Expunerea comparativd de mai la vale, ne infatipazd articolele vizate a fi modificate, puse in fata reformei urmarite:
Cum era Legea Bancii Natio-

Ce modificeiri s' au adus la

nale din 17 Aprilie 1880


15 lunie 1890
Art. 8. Din excedentul r6Art. 8. Din excedentul ramas, se va refine 1/5 in pro- mas se va re-tine 1/5 in profitul Statului.
fitul Statului.
Beneficiul rezultdnd penSuprimat.
tru Banca National& din diferen %a intre dobanda de 7%

ci acea peste aceastd cifra


perceputd de Baned, va fi in
profitul Statului.

Art. 12. Banca are priviArt. 12. Banca are privilelegiul de a emite bilete de giul a emite bilete de balled
bane& la purtator. Suma bi- la purtator. Suma biletelor
letelor in circulatie va fi re- in circulgiune va fi repreprezentata prin valori lesne zentatd prin valori lesne de
de realizat. Banca va trebui realizat.
se aibd o rezerva metalied
Banca va trebui se aibd un
de o treime din suma biletelor
emise.

stoc metalic de aur de cel

putin 40% din suma biletelor emise de &Lisa.

1) In anexa Nr. 15 difun in extenso discutIunile ce au avut loc in Cattier&


si Senat in anii 1889, 1890 si 1892 privitoare la Introducerea etalonului aur.

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

271

Treizeci la suta din acest


stoc metalic al Bancii va pu-

tea. consta in trate asupra

pietelor Londra i Berlin.


Art. 13. Forma biletelor de
Banca, modul emisiunii for kii balled, modul emisiunii for i
cantitatea pentru fiecare ca- cantitatea pentru fiecare categorie, se va stabili prin sta- tegorie se va stabili de Banca
tutele Bancii.
in intelegere cu Guvernul. BiArt. 13. Forma biletelor de

Valoarea fiecarui bilet nu letele vor fi de 100, 500 i

va putea fi mai mica de 20 lei.

1000 lei.

Dela promulgarea acestei

legi nu se vor mai putea. pune

in circulatie bilete de 20 lei.

Biletele de 20 lei cari sunt


azi in circulatie se vor retrage treptat in termen de 4
Art. 14. Biletele vor fi pla-

tite la prezentare la biroul

Bancii, in aur sau in moneta


nationals de argint. Ele vor

fi

primite la toate

cassele

Statului, precum kii la toate


cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.

ani, cate o patrime cel putin


pe fiecare an.
Art. 14. Biletele vor fi piatite la prezentare, la birourile
Bancii, in moneta de aur, coform sistemului monetar al
Statului.
Ele vor fi primite in plata
la toate cassele Statului, precum i la toate cassele stabilimentelor publice dependente

de Stat.
Legea nu va intra in lu-

crare decat dupa transformarea stocului metalic al Bancii


i aplicarea nouei legi monetare.
Se suprima, dupd cum se vede, aliniatul vechiului articol 8, cedandu-se Bancii Nationale rezultatul ce ar reveni
din diferenta de 7% i aceea ce s'ar percepe de Banc& peste
aceasta cifra.

Se justifica acest avantaj prin faptul ca Banca sa nu

fie impiedicata, in cazuri de criza, de a beneficia de sporul


www.dacoromanica.ro

272

C. T. BAICOIANU

de dob Lida ce i s'ar cuveni prin restrangerea operatiunilor


eventuale, ce i-ar dicta atari imprejurari.

Art. 12 statornicete ca rezerva metalled in loc de o

treime aur i argint, sa fie cel putin de 40% din biletele emise.

Art. 13 prevede ca, cantitatea fiecarui bilet s se stabileasca de Banca in intelegere cu Guvernul, prevazandu-se
ca Banca poate emite bilete de 100, 500 i 1000 lei. Se pre-

conizeaza dar scoaterea biletului de 20 lei din circulatie.


In articolul 14 se prevede ca biletele se vor plati la prezentare in aur, conform nouei legi monetare a Statului.
Prevazand greutatile ce stateau in calea acestei reforme,
conceputa i Infaptuita de Guvern lard asentimentul Bancii
Nationale, art. 14, dintr'un simtimant de prudenta, glasuete

ca legea nu va intra in aplicare cleat dupa transformarea


stocului metalic al Bancii i aplicarea nouei legi monetare.
Era acest aliniat al art. 14 un corectiv necesar sfidarii

ce se arunch celui mai malt aezamant de credit, care in


timpul celor cativa ani de existents ii afirmase stralucit
rostul i utilitatea.
*

Reforma pe care o concepe Guvernul in dorinta de a


combate criza i agiul, se prezenta la 1890 trite situatie
cu totul alta de cum fusese conceputa reforma dela 1867.
Ce evenimente intervenise intre timp de nature sa impun&
modificarea legii dela 1867 i introducerea etalonului aur?

Intervenise anul 1880 care dotase tam cu o Banca de

emisiune facuta cu concursul capitalului particular i cu participarea Statului, careia el ii acordase un privilegiu pentru
o emisiune fiduciara, avand la baza, conform art. 14, o aco-

perire metalled de aur i argint i de a carei structure juridic& nu se putea atinge conform art. 29 din lege i 100
din statute, cleat cu invoirea Adunarii generale, a carei
experienta era privita ca o chezaie puternica a bunului
mers al acestui aezamant. Cedand pasiunilor politice, Guvernul dela 1889, concepe .dupa cum am aratat mai sus,
o opera reformatoare In legatura cu noul sistem monetar,

in afara de Banca National& i aceasta imprejurare nu putea


decat sa prejudicieze nu numai Banca, dar i prestigiul Guvernului reformator.
www.dacoromanica.ro

273

REFORMA MONETARA DIN 1890

i totuq mai putina pasiune i o intelegere mai adaned


a lucrurilor, ar fi putut duce fara lupte la rezultate mai bune.
Banca cunotea de mult vederile monometaliste ale gu-

vernantilor dela 1888 i avusese timp sa mediteze asupra


greutaiilor ce aceasta politica putea sa provoace conceptiunii
de pand atunci a acoperirii sale metalice, care conform pre-

vederilor legale i statutare era in aur i argint.


Nu monometalismul era problema ce nelinitea Banca,
eaci in aceastd privinta ea gasise in cadrul experientei sale
mijloace suficiente cari sa inlature greutatile ce i se impuneau prin introducerea monometalismului aur i sa concure
la izbanda politicii de acoperire metalica aur ce se preconiza. Ceeace o nelinitea era metoda de aplicare a ideilor
Guvernului, care doria sa treaca toate aceste trei legiuiri
neschimbate, fara sa consulte in prealabil conducerea Bancii i cari atingeau profund circulatiunea fiduciary a tarii ce
se ridica in acea epoca la 105.858.944 lei, in afar& de moneta
metalied care reprezenta o cifed aproape egala.

Cu alte cuvinte, grija de capetenie a Bancii Nationale


era sa aiba garantata acoperirea metalied a biletului sail,
pentru ca astfel s poata asigura land circulatia monetary
tot atat de favorabild desvoltarii vietii economice, ca i in
cei dint'di 10 ani ai existentii sale.
Prevdzand greutatile ce stateau in fata acestei reforme,
Guvernul de pe vremuri a incercat inainte de votarea primei

legi din 1889, abrogata cum am aratat mai sus prin acea
din 1890, sa consulte i Banca Nationale in privinta modifi-

earii legii sale organice i a statutelor. In acest scop, locVitorul de Guvernator a fost insarcinat de Ministrul de
finante, Ghermani, in Februarie 1889, sa consulte Consiliul
asupra modificarilor pe cari intentions sa le aduca legii i
statutelor Bancii.
Chestiunea a format obiectul discutiunilor Consiliului in
edintele dela 8, 9 i 16 Februarie 1889.
Dupe desbateri indelungate i strict objective, in edinta
din 16 Februarie 1889, Consiliul Bancii ii formuleaza in
urmdtorii termeni atitudinea sa:
Consiliul general in edintele sale din 8 i 9 Februarie,
in asistenta D-lui Comisar al Guvernului, cum i in edinta
de azi 16 Februarie 1889, lipsind D-1 Comisar al Guvernului,
www.dacoromanica.ro

18

274

C. I. BILICOIANU

luand in cercetare proiectul ce i s'a prezentat i In urma discutiunilor urmate, a luat in unanimitate urmatoarele rezolutiuni:
Avand In vedere pe deoparte ca proiectul de modificari,
prin reducerea operatiunilor Bancii, prin modificarea conditiunilor relative la rezerva metalick prin suprimarea biletului de 20 lei, care circula i In alte tari unde aurul este
mult mai abundent decat la not i prin mai toate celelalte
dispozitiuni ale sale, constitue o imputinare a avantagiilor
asigurate societatii actionarilor Bancii, care formeaza contractul sinalagmatic dintre acetia i Stat;
Avand in vedere pe de alts parte ca aceste modificari,
daca s'ar admite, ar avea, dupa parerea Consiliului, pentru
micarea economics, industrial& i comerciala a tarii, rezultate cu totul opuse scopului pentru care a fost creata Banca
Nationala;
Astfel ar fi scumpirea dobanzilor, Ingreunarea tranzactiunilor i altele asemenea ;
Consiliul declara ca nu poate a-i Insuiproiectul de modificari ce este supus i nici a-1 propune Adunarii generale
extraordinare. El autoriza pe D-1 Guvernator a comunica
tot oficios hotarirea sa D-lui Ministru de finante.
In ceeace privete insa cloud puncte din proiectul de modificari, D-1 Guvernator este Insarcinat a face D-lui Ministru
de finante urmatoarele declaratiuni:
1. Pentru economiile ce proiectul pare ca ar voi a realize in cheltuelile Bancii, Consiliul este gata a studia el insui
i a propune modificarile cari ar putea aduce economii tot

atat de Insemnate, ca acelea din proiectul D-lui Ministru


de final*, fara a atinge organizarea actual& a Administratiunii care, prin responsabilitatea directorilor ce sunt In capul serviciilor i prin privigherea necontenita a mai multor
cenzori, ofera cele mai mari garantii a intereselor societatii.
2. Intinderea operatiunilor Bancii In toate judetele este
i astazi un principiu consacrat de statute i nu este nevoie
de noui dispozitiuni pentru crearea de agentii sau comptoare.
Banca,s'a ocupat Inca dela 1882 de aceasta chestiune i la

1884 a luat o deciziune pe cale regulamentara prin care


da mijloace societatilor din judge de a putea face functiu-

nile ce Indeplinesc In Belgia comptoarele de scompt. Ea n'a


www.dacoromanica.ro

275

REFORMA MONETARA. DIN 1890

go.'sit Ina nici un concurs din partea acestor societati. Banca


avea de scop asemenea a face din Case le de Credit Agricol

agentii ale sale In judete. Acest proiect a i primit un inceput de executiune. Creditele Agricole fac pentru contul
Bancii, dela 1884, plati 0 Incasari de polite ci treptat Banca
cugeta a le Incredinta deocamdata la unele din ele i scontul.
Masurile luate Insa de Guvern pentru marginirea operatiunilor acestor institutiuni cu Banca, ne silesc a renunta deocamdata la aceasta idee.
Administratiunea Bancii nu inceteaza Insa a se preocupa
necontenit de a Intinde cercul operatiunilor sale ci prin judete ci va propune mijloacele pe cari le va crede mai nimerite pentru a ajunge la rezultatul dorit, rezultat care se

poate foarte lesne atinge fara a mai avea nevoie de vreo


modificare de statute .

Banca privea dar problema din cloud puncte distincte

de vedere:
In primul rand ea 1i intemeia atitudinea pe prevederile

precise ale art. 29 din lege care statornicia ca statutele


Bancii se vor face de Guvern dupa principiile legii de fats
ci vor fi supuse sanctiunii domneqti. Ele nu vor putea fi
modificate decat dupa propunerea Adunarii generale ci Incuviintarea Guvernului qi pe dispozitiunile art. 100 din
statute: nici o modificare a statutelor nu va putea avea loc
decal In o Adunare generals special convocata spre acest sfarqit.

In al doilea rand, Banca nu era adversary monometalismului aur care i-ar fi consolidat i mai mult pozitia. Cauta
Ins& sa -ci vada asigurate din partea Guvernului nu numai
mijloacele materiale necesare cu cari sa-i poata Inlocui
stocul metalic aur i argint printr'un stoc aur, dar ci alte
garantii statutare can sa-i dea rezistenta necesara In vremuri de criza.
Pentru a dovedi simtimintele sale de obiectivitate, Consiliul Bancii, putin dupa aceea, propune ca o comisiune de
trei delegati ai sai Impreuna cu delegatul Ministerului de
Finante sa studieze cele trei proiecte 0 s gaseasca formula
cea mai fericita care sa poata fi supusa unei Adunari generale a actionarilor Bancii, ce s'ar convoca a delibera, urmand ca rezultatul acestor hotarki sa fie comunicat de Banca
Ministrului de finante.
www.dacoromanica.ro

18

278

0. 1. BAICOIANU

Guvernul, determinat insa de consideratiuni de ordin


politic, depune cele trei proiecte de legi, unul dupa altul, pe
birourile Corpurilor Legiuitoare, ceeace determine Consiliul
Bancii Nationale, Intrunit In edinta din 2 Martie 1889, sa
is din nou In discutiune problema.
In aceasta edinta Consiliul:
Avand in vedere art. 29 din legea constitutive a Bancii
care prevede Ca statutele ei nu pot fi modificate deceit dupa
propunerea Adundrii generale fi incuviinprea Guvernului ;
Considerand ca dupa acest art. initiativa modificarii statutelor apartinand numai actionarilor, Guvernul trebuia sa
atepte rezultatul Adunarii generale a actionarilor inainte
de a prezenta orice proiect In Corpurile Legiuitoare;
Pentru aceste motive decide ca Banca sa trimeata D-lui
Ministru de finante o adresa prin care sa i se atraga atentiunea asupra dispozitiunilor art. 29 din lege i sa-1 roage
ca proiectul de lege pentru modificarea legii i statutelor
Bancii sa nu fie luat In desbaterea Camerii mai inainte de
a se lua o deciziune de Adunarea general& a actionarilor,
convocata in ziva de 16 Aprilie 1889.
Pentru redactarea acestei adrese, Consiliul numete o comisiune compusa din D-nii Carp, Costinescu gi censor Ve-

riceanu, care sa prezinte proiectul de adresa in prima lui


fiedinta.

Intocmit in spiritul hotaririlor din aceasta gedinja, adresa


a fost aprobata de Consiliu In edinta din 5 Martie 1889 gi
inaintata apoi Ministrului de finante de catre membrii cari
fusesera delegati cu intocmirea ei.
* * *

Neintelegerile dintre Banca gi Stat determinand remanierea Guvernului, la carma tarii a venit o noua formatiune
guvernamentala mai respectoasa pentru autonomia Bancii

gi mai intelegatoare a greutatilor ce ar fi izvorit pentru


primul institut de credit, din aplicarea legii din 1889. Cu
acest prilej Consiliul Bancii supune din nou Guvernului,

prin adresa din 28 Iunie 1889, chestiunea care daduse nagtere la atatea neintelegeri gi framantari.
Aceasta adresa in care Bunt expuse cu o desavarita claritate gi obiectivitate toate neajunsurile legii din 1889, mewww.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

277

rita sa fie puss in extenso sub ochii cetitorului nepartinitor,

pentru ca sali poata da seama singur de realitatea lucrurilor:


Prin legea din 11 Aprilie ii statutele din 22 Mai 1880,

cari formeaza contractul dintre Guvern 0 Societatea actionarilor Bancii Nationale a Romaniei, s'a acordat acesteia
dreptul de a emite bilete la purtator cu facultatea pentru
dansa de a le achita la preschimbare fie in aur, fie in argint.
Aurul fiMd de o intrebuintare generala i servind singur
la regularea tuturor transactdunilor internationals, este intotdeauna cautat. In unele momente el devine rar i scump
nu numai la noi, dar chiar i in tarile cu o mare productie
industrials i al caror schimb se soldeaza cu un excedent
al acestui metal.
A-1 fi impus exclusiv Bancii Nationale pentru rambur-

sarea al pari a biletelor sale, ar fi fost a declara dela in-

ceput privilegiul emisiunii defectiv 0 a expune Banca in momente dificile la alternativa cursului fortat, sau a suspendarii

platilor. Din contra, moneta nationals de argint, fiind de


un uz numai local 0 in cantitate indestulatoare, asigura
Cara 0 Banca pentru toate operatiunile for in contra fluetuatiunilor ce aduc crizele monetare 0 in special pune pe
Banca la adapost de orice rise. richt de rar 0 scump ar fi
aurul,facultatea ce aveau comerciantii, industria0i, producatorii 0 cu dan0i Banca, de a se servi in tranzactiunile interioare, de moneta de argint, le da putinta de a face fats la
orice imprejurari. Piata noastra era astfel ca 0 cea franceza,
belgiana, italiand, etc., mai putin expusa la acele inspaiman-

tatoare crize monetare, cari au bantuit de mai multe on

in acest secol, Cara monometalista prin excelenta, Englitera,


cauzand falimente colosale, sdruncinand creditul public, punand In pericol insu0 existenta puternicei Banci a Engliterii
0 facand necesara ca mijloc de scapare, decretarea cursului
fortat.
Nimeni nu contests, domnule Ministru, dreptul Statului
de a face orice legi generale cu caracter obligatoriu pentru
toti. Consiliul Bancii Nationale considerand Ins& Ca acele
legi nu ar putea desfiinta nici imputing drepturile acordate

unei societati printr'o lege specials, printr'un contract exi-

stand intre dansa 0 Guvern, lard a expune pe Stat 0 la


www.dacoromanica.ro

278

C. I. II A.ICOIANIJ

indatorirea de a da eventual desdaundri. In specie, el crede


ca dreptul ce. avea Banca de a se libera. fie In aur, fie in
argint, nu-i putea fi nici ridicat, nici imputinat, far& consim-

tamantul ei i lard a i se da in schimb alte garanlii, cari


s'o asigure contra riscurilor ce ar rezulta pentru ddnsa din
intrebuin! area exclusive a aurului.
Deaceea cand predecesorul D-voastra la Ministerul de Finail-0, D-1 M. Ghermani, a proiectat a aduce la legea i statutele Bancii mai multe modificari, intre cari figurau ii principiile legii monetare, adica excluderea argintului in for-

marea rezervei metalice i dela plata biletelor de banca,

Consiliul general, al carui concurs fusese cerut in mod oficios, a fost grit a raspunde in mod negativ.
El a considerat, Domnule Ministru, pe deoparte ca modificarile proiectate constituiau o imputinare a avantajelor
asigurate societatii Bancii prin legea de concesiune i contractul sau cu Statul, iar pe de aft& parte, c& acele modificari, dace s'ar admite, ar avea pentru micarea economics,
comerciala i industrial& a tariff intregi, rezultate cu totul
opuse scopului pentru care s'a creat Banca Nationale, ca
ele ar aduce rarirea i scumpirea capitalurilor, ingreunarea
tranzactiunilor, scaderea i deprecierea productiunii nationale i alte asemenea consecinte vatamatoare intereselor publice i private.
Cu toate acestea, in contra dispozitiunilor formale ale

art. 29 din legea Bancii i 100 din statute, predecesorul


D-voastr& s'a adresat deadreptul la Corpurile Legiuitoare

pentru votarea proiectului de modificari care fusese comunicat Consiliului i a altor dou& proiecte cari, direct sau
indirect, loveau in drepturile i interesele Bancii, lard ca
Adunarea general& a actionarilor sa fi fost consultata. Con-

siliul a fost dar Inc& odata nevoit a supune Guvernului

respectoasele sale observatiuni asupra violarii legii de concesiune i a contractului de societate i asupra consecintelor
ce ea poate avea.
Totui proiectele au fost mentinute i unul din ele relativ la reforma monetara, care reduce la 50 lei forta liberatorie a argintului i face obligatorie platirea in aur a ori-

carei sumi mai mare, a fost votat in timpurile din urma


ale sesiunii. Aceast& lege, dach s'ar promulga, ar nimici diswww.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

2741

pozitiunile legii i statutelor Bancii cari ii asigurau facultatea de a se libera in argint gi in unele imprejuthri lesne de

prevazut, ar puteh aveh de rezultat suspendarea


ruina inevitabild a actionarilor Bancii, sau cursul fortat.

Am vazut, Domnule Ministru, ca cu ocaziunea discutiunilor urmate In aceasta privinta. in Corpurile Legiuitoare,
D-voastra ati recunoscut ca nici o modificare nu se poate
aduce legii Rancid, fara consimtimantul Adundrii generale
a actionarilor 1i ati declarat ca nu yeti promulgh legea monetary dealt dupd ce va veli asigura de mijloacele de a o
pune in aplicare lard dificultate qi fard a provoca neajunsurile ce s'au semnalat in aceasta discufiune. Aceasta de-

claratiune ne da dreptul a crede, Domnule Ministru, ca

D-voastra sunteti dispusi a examine din nou chestiunea cu


toad atentiunea ce ea merita 1i, in aceasta credinta, Consiliul Bancii, I i face o datorie de a supune din nou inaltei
D-voastre aprecieri consideratiunile ce preced gi spera ca nu
yeti rash ca institutiunea cea mai strans legath cu interesele
economice ale Orli $i ale Statului, sh fie atat de gray vatamata in interesele sale si amenintata chiar in existenta ei .

Expunerea dark concisa ci mai ales real& a faptelor,


ne scutecte de orice comentarii asupra cuprinsului acestei
adrese.

Este de ret,inut ca Banca a fost silita sa is pozitie contra


introducerii monometalismului, deoarece prin legea votata
in 1889 nu se dadeau garant,ii impotriva riscurilor ce ar
rezulth din intrebuintarea exclusive a aurului.
Aceste garantii pe cari Banca le socoteh imperios necesare, facuse obiectul discutiunilor delegatilor Bancii, cu
reprezentantii Ministrului de final* i ele erau in tot cazul
de alth nature decat cele prevazute in legislatia monetary
a Guvernului.
Votarea legii referitoare la transformarea stocului din argint in aur, prilejueste tocmai din aceasta cauza accentuarea conflictului intre Banc& i Ministrul de finante.

Cu un an mai tarziu, in Martie 1890, Ministrul de fi-

nante prin Guvernatorul Bancii, face Consiliului propunerea

ca el sa-i dea Guvernului concursul pentru tranformarea


stocului de argint al Bancii in aur. Dace Consiliul admiteh
aceasta propunere, urma sh se incheie intre Ministerul de
www.dacoromanica.ro

280

C. I. BAICOIANU

Final*

ci Banc& o conventiune in care sa se stabileasca


modul de procedare. In principiu, Ministrul de finante propunea ca Banca sa-i remits In fiecare an 5 milioane lei,
contra carora s'ar depune de cassele straine Insarcinate cu

vinderea argintului nite garantii in fonduri de Stat romane sau straine, cari vor sta la dispozitia Bancii pans la
varsarea unei sume echivalente in aur >.
Propunerea a format obiectul discutiunilor Consiliului
general in edinta din 10 Martie 1890, al carui proces-verbal
II dam aici in extenso in note 1).

1) Jets in extenso,
procesul-verbal al eedint.ei Consiliului general din
10 Martie 1890:
D-1 Loctiltor de Guvernator comunica. Consiliului ca D-1 Ministru de finante 1-a insArcinat verbal a intreba pe Consiliu dacs este dispus a da Guvernului

concursul sau pentru transformarea In aur a stocului de argint al Bancii. Daca


Consiliul ar admite in principiu aceasta idee, atunci s'ar Incheia, o conventiune
cu Guvernul pentru stabilirea modului de procedare. D-1 Ministru ar don de
exemplu ca Banca s&-i remit& pe fiecare lun& 5 mil. lei, contra carora s'ar depune de cassele straine insarcinate cu vinderea argintului niete garantii In fonduri
de Stat romitne sau straine, cari vor sta la dispozitiunea Bancii pan& la var.
sarea unei sume echivalente In aur. Dac& Consiliul ar gas1 o alt& combinatiune,
D-I Ministru de finante este gata a o studia.
D-1 Pima Pencovici, este de parere ca, privind chestiunea din punctul
de vedere juridic, rezerva.nd chestiunea de drept, Banca poate inlesnl Guvernului operatiunea sa, Ins& nu poate da bani in modul propus de D-1 Ministru
de finante, ci numai contra bonuri de tezaur cu o dobanda mai redusa decat
la particulari si pan& la concurenta de 20 % din capitalul varsat.
D-1 Vericeanu, zice ca, in chestiune de drept, Consiliul a Mout deja rezervele sale, pe cari le-a ei comunicat guvernului prin o adresa. formals. Prin
urmare crede ca ei D-1 Pencovici, ca am putea face inlesnirea ce se cere.
D-1 tefanescu, consider& ca cererea ce ni se face implic& adesiunea la o
modificare a statutelor si Consiliul n'are competinta a se pronunta in asemenea
materie, care este de resortul exclusiv al Adun&rii generale a actionarilor.
D-nii Costinescu, Carada $i Stitesou stabilesc mai intai ca o operatiune
aes cum se propune de D-1 Ministru de finante nu s'ar putea face In nici un
caz, cad ea nu Intel in nici una din prevederile statutelor. Dumnealor demonstreaz& cs Consiliul nu poate da nici chiar indirect adeziunea sa la transformarea
stocului metalic far& a c&Ica, peste atributiunile sale, far& a impiety asupra
drepturilor Adunarii generale a actionarilor.
Aceasta transformare constitue In adevar o modificare a legii ei a statutelor Bancii, &lie& a contractului sinalagmatic dintre actionari ei Stat. Ea
nu se putea face valabil decat prin cooperarea ambelor parti contractante ei
numai dup& propunerea Adunarii generale a actionarilor gi cu facultatile prescrise de statute. Din momentul cand ea s'a facut in mod unilateral, Banca
nu poate decat a mentine declaratiile Mute de Consiliu In eedinta dela 2 Martie

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

281

Examinand problema aa cum se pusese de Ministrul


de finante, Consiliul gasete ca nu poate fi nici Intr'un caz
aprobata, cad ea nu jilted in cadrul nici uneia din prevederile statutului.
1889 gi comunicate Ministrului prin adresa dela 7 Martie 1889. Ea, prin urmare,
nu poate da concursul sau sub nici o forma la operatiunea de care este vorba.
Dumnealor protesteaza frisa contra ideii ca Administratiunea Bancii ar voi
sa in o atitudine ostila fat& cu Guvernul.
Dumnealor aduc aminte ca, Banca a dat concursul cel mai activ Guvernului
gi chiar Ministrului actual de finante In toate operatiunile In cari nu se atingeau

drepturile ei gi ca adesea 1-a dat in mod gratuit, precum de exemplu cu emisiunea imprumutului de 4 % Mout In 1888 direct de Guvern.
Banca, pentru a ajuta, Guvernul in opera sa, declara a fi gata gi In viitor
a continua concursul sau gi a satisface orice trebuinta gi cerere a Guvernului care
n'ar fi legata cu o atingere a statutelor sale. Ea va tine totdeauna la dispozitiunea

Statului fondurile de cari el va avea trebuinta, fie contra bonuri de tezaur, fie
ca Imprumut pe titluri gi cu conditiuni mai avantajoase decat pentru particulari.
D-1 Popovici, Comisar al Guvernului, insista ca sa se primeasca propunerea

D-lui Ministru de finante. D-sa nu crede ca Banca are dreptul de a se


impotrivl la legi de interese generale, chiar dacit prin ele s'ar atinge dispozitiuni din legi speciale anterioare. Este mai bine ca Banca sit deb, concursul
eau Guvernului la executarea legii pentru transformarea stocului, mai intai
pentruca D-sa nu crede c'ar rezulta din aceasta vre-o paguba pentru &rasa gi
apoi pentruca Banca s'ar expune altmintrelea la inconveniente mai mart.
Ce s'ar Intampla In adevar, intreaba D-1 Popovici, data In fats refuzului Mach
Ministerul ar vent cu 5, 10 on 20 mil. bilete gi ar ridica argintul dela Banca?
Ar putea oare refuza de a-1 da? Nu cred gi atunci ar fi expusa la consecinte
grave, pentruca circulatiunea va ajunge in disproportiune cu stocul metalic.
D -1 Carada, In urma cuvintelor D-lui Comisar al Guvernului, declara ca
starueste gi mai mult pentru ca Banca sa se abtina de a participa la operatiunea
de care este vorba. D-sa sustine ca mai tarziu se va trage din aceasta participare

concluziunea ca Banca a dat consimtimantul sau tacit la modificarea statutelor facuta fara dansa. D-sa nu admite teoria D-lui Popovici c& legile generale
pot desfiinta drepturi create prin legi speciale. Nimeni nu contest& Guvernului

dreptul de a face orice legi va vol. Cand ins& prin aceste legi s'ating drepturi
dobandite In virtutea unui contract, este dator sau a obtine consimtimantul
celeilalte parti contractante, sau a-i plat' despligubiri, data din aceasta atingere
ar rezulta pentru dansa vre-o paguba direct& sau indirecta. D-1 Carada nu
admite ca Guvernul poate recurge la mijloacele aratate de D-1 Popovici, spre
a ridica argintul dela Banat. Daca Ins& o va face gi cand o va face, vom vedea
ce masuri avem de luat. In orice caz, justitia va decide atunci cui incumba
raspunderea consecintelor unei asemeni procedari.
D-1 Carada, termina cerand din nou ca Consiliul sit nu admits cererea Guvernului gi sa fact), din nou gi In mod formal rezervele sale.

D-1 Statesou, tine a adaoga catevb. cuvinte asupra color zise de D-1 Comisar al Guvernului. D-1 Popovici a sustinut ca legile posterioare gi generale

www.dacoromanica.ro

282

C. I. BAICOIANU

Afard de aceasta Consiliul mai crede ca el nu poate da


adeziunea la transformarea stocului metalic, fail sa calce
peste atributiunile sale, fara s impieteze asupra drepturilor
actionarilor constituiti in Adunare generala.
abrog& pe cele anterioare ei pe cele speciale ei c& prin urmare legea transformarii stocului Bancii este obligatorie pentru dansa. In regul& general& aceasta
este adevarat ei Consiliul n'a frite les niciodata sa conteste aceste principii
nici sA pun& la Indoiala dreptul ce are Statul de a abroga legi vechi el de a to
Inlocul cu altele noui. Dar nu este mai putin adevArat c& atunci cb.nd o lege, cum

este legea constitutiva a Bauch, are Indoitul caracter de lege a Statului ei de


contract particular, pentru o durata determinatA, ea nu mai poate fi abrogat&

eau modificata In mod unilateral, de dare Stat, cleat cu conditiunea de a


respects drepturile acordate prin lege, sau de a despagubl pe partea contractant&

de etirbirea ce se aduce prin noua lege acelor drepturi, de toate beneficiile ei


avantagiile ce decurgeau din ele. Acest principiu este atat de necontestabil ei
se Intemeiaza pe notiuni de drept atilt de elementare, that legea constitutive
a Bancii prevede ea Ins AO ca statutele ei nu se pot modifica de Guvern farA
prealabila Invoire a Adunarei generale a actionarilor.
Statul prin urmare a renuntat singur la dreptul de a face el Insuei modiEarl. $i lucrul este natural. Statul este In acelaei timp parte contractant& ei
In specie, este chiar asociat. Ar fi dar absurd de a pretinde ca contractul dintre
parti el legea care-i serveete de baz& sa fie modificat& prin vointa numai a Guvernului ei far& consimtimantul celeilalte pArti.
D-1 StAtescu, prin urmare nu admite modul de a vedea al D-lui Comisar ei

crede cA Consiliul trebuie sa se mentie pe terenul legal at rezervelor facute.


D-1 E. Costinescu zice c& far& s& conteste autoritatea legilor de interes
general, nu poate sa nesocoteasca legea special& In virtutea chreia Fji Banca
ei Consiliul ei existb.. Dup& aceasta lege ei dup& statute stocul metalic at Bancii
poate sA fie ei de argint. $i aceasta dispozitiune legal& ei statutara nu se poate
modifica cleat cu concursul AdunArii generale a actionarilor.
Dan& Consiliul ar aderA dar astazi formal, cum o cere D-1 Comisar al Guvernului, la schimbarea stocului metalic al Bancii, el ar viola legea ei statutele Bancii.
Chiar dad,. Consiliul ar fi In stare sa Mc& aceasta, D-1 Comisar at Guvernului
ar trebul sa-1 opreasca, cAci datoria D-sale ei scopul pentru care este numit, e de a

pazi ca legea ei statutele Bancii sa fie strict observate.


Cat despre eventualitatea arAtata de D-1 Comisar al Guvernului ca Guvernul ar puteA sa yin& data cu 10 sau 20 milioane In bilete ei s& ridice astfel
tot argintul Bancii, ea nu este prea amenintatoare, pentru dota motive: 1. Fiindca
legea autoriza pe Guvern sA schimbe stocul metalic de argint at Bancii In aur,
iar nu sA deA bilete In locul argintului ; 2. In practice schimbul biletelor pe

argint se face cu zabav& din cauza naturei monetei de argint ei aceasta Inlesneete BM-Jell mijlocul sail reface pe deoparte stocul ce i se ridica, pentru ca
proportiunea cerutA pentru emisiunea biletelor sii nu fie turburatA.
Este dar de dorit, zice terminAnd D-1 Costinescu, ca D-1 Comisar al Guvernului sa staruiasc& pentru ca Intelegerea s8 se stabileasc& Intro Guvern lei Banat,
far& ca aceasta sa fie pus& In conflict cu datoriile ei fate cu statutele. Guvernul

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

283

Aceasta transformare ar constitui in adevar o modificare a legii i statutelor Bancii, adica a contractului sinalagmatic dintre Stat i Banca National& i ea nu se putea
face valabil decat prin cooperarea ambelor parti contractante i numai dupa propunerea Adunarii generale a actionarilor i cu facultatile prescrise de statute. Din momentul cand ea s'a facut in mod unilateral, Banca nu poate
decat mentine declaratiile facute de Consiliu in edinta dela
7 Martie 1889. Prin urmare, Consiliul hotardte ca nu poate

da sub nici o forma concursul la operatiunea de care era


vorba, pentru motivul ca nu avea aceasta facultate i operatiunea depa0a cadrul prevederilor legii i statutelor.
Insistentelor interventiuni ale Guvernului ca Banca sa
primeasca propunerea Ministrului de finante, care .10 exprima prin Comisarul sau parerea ca Banca nu are drept
sa se impotriveasca la legi de interes general, chiar dace prin
pi statutele in
virtutea carora exists. El poate cere ins& un imprumut pe bonuri de tezaur,
pi Banca i-1 va face In conditiunile cele mai avantajoase, dupa cum a propus

nu poate sA cearii. Consiliului Banal ca el Insusi sa calce legea


D-1 Pencovici.

Avand In vedere ca transformarea stocului Bartell, constitue o modificare


a legii gi statutelor, formand contractul dintre Stat Qi actionari;
Avand in vedere ca o asemenea modificare nu se poste obligatoriu face,
cleat in conditiunile gi cu formalitatile, prescrise de art. 29 din lege si 100 din
statute ;
Avand in vedere c>ir Baca Consiliul ar consimtl a da concursul sau la ope-

ratiunea propusii. de Guvern, s'ar putea zice ca el a dat implicit adesiunea


sa la o modificare a statutelor si a calcat astfel peste limits competintii sale,
insusindu-si atributiuni cari apartin numai Adunarii generale a actionarilor;
Consiliul decide:
1. Mentine declaratiunile sale, comunicate Guvernului prin adresa Nr. 8440

din 7 Martie 1889, rezervand drepturile Brinell la daune Qi interese, pentru


cazul cand din aplicarea legilor cari modifica unilateral dispozitiunile actului sau
constitutiv, ar rezulta pentru dansa pagube, fie prin plata de agiu, fie prin alto
consecinte directe sau indirecte.
2. A se abtine de a lull parte la on Ei ce operatiune relative la transformarea
stocului.

Totdeodata, Consiliul declare ca. In viitor ca si in trecut, si pentru orice


alto operatiuni sau cereri cari nu implica o atingere a statutelor, Banca va
continua a da Guvernului concursul sau pi a-i face imprumuturi fie pe bonuri
de tezaur, fie pe titluri, cu conditiuni speciale cari se vor fixa de Consiliu.
Aceste Incheeri ale Consiliului vor fi comunicate D-lui Ministru de finante
verbal si oficios, precum s'a Mout gi propunerea D-sale.

www.dacoromanica.ro

284

C. I. BAICOIANU

ele se atingeau dispozitiuni din legi anterioare, s'a opus categoric Consiliul prin cuvantul hotarltor al lui Carada, care
nu admited teoria Comisarului Guvernului ca legile generale
pot desfiinta drepturile cdtigate prin legi speciale.
Nimeni nu contests Guvernului spuned Carada
dreptul de a face once legi va vol. Cand insa prin aceste legi se

ating drepturi dobandite In virtutea unui contract, este dator


sau a obtine consimtdmantul celeilalte parti contractante, sau
a plati despagubiri dacd din aceasta atingere ar rezulta pentru
dansa vreo pagubd directd sau indirectd. Fats de amenintdrile Comisarului ca. Guvernul poate recurge la anumite mij-

loace pentru a ridica argintul dela Banca, Carada afirma


ca: daca ins& o va face i cand o va face, vom veded ce
masuri avem de luat. In once caz, justitia va decide atunci
cui incumbd raspunderea unei asemenea proceddri .

In desbaterile sale, Consiliul constata. ca Guvernul nu

poate sd ceard Consiliului Bancii, ca el Insui sa calce legea

i statutele in virtutea carora exists.


Guvernul poate cere un hnprumut pe bonuri de tezaur
i Banca 11 va face in conditiunile cele mai avantajoase.
In concluziune, Consiliul conchide ca o transformare a
stocului Bancii constitue o modificare a legii i statutelor,
cari formeazd contractul dintre Stat i actionari.
Avand In vedere ca o asemenea modificare nu se poate

face deck, in conditiunile ci cu formalitatile prescrise de


art. 29 din lege i 100 din statute;
Avand in vedere ca dacd Consiliul ar consimtl i ar da
concursul sau la operatiunea propusa de Guvern, s'ar puted
zice ca el a dat implicit adesiunea sa la o modificare a statutelor i a calcat astfel peste limita competintii sale, In-

suindu-i atributiuni cari aparjin numai Adundrii generale


a actionarilor, Consiliul decide:
1. Mentine declaratiunile sale comunicate Guvernului
prin adresa Nr. 3440 din 7 Martie 1889, rezervand drepturile Bancii la daune i interese, pentru cazul cand, din aplicarea legilor cari modified unilateral dispozitiunile actului

sau constitutiv, ar rezulta pentru dansa pagube, fie prin

plata de agiu, fie prin alte consecinte directe sau indirecte.

2. A se abtine a lua parte la once operatiune relativa

la transformarea stocului.
www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

285

Totdeodata Consiliul declara Ca, in viitor ca i in trecut


i pentru orice alte operatiuni sau cereri cari nu implied o
atingere a statutelor, Banca va continua a da Guvernului concursul sau i a-i face imprumuturi fie pe bonuri de tezaur, fie
pe titluri, cu conditiuni speciale cari se vor fixa de Consiliu .
Raspunsul consequent i intemeiat al Consiliului comunicat verbal Ministrului de finante de Loctiitorul de Guver-

nator, Carp, a dovedit Guvernului odata mai mult cat de


mare dreptate au avut i cat de just au vazut acele personalitati marcante din Guvern, cari au preconizat dela inceput o intelegere cu Banca, mai inainte de a se vota legea,
pentru ca astfel ea sa fi fost rezultanta ci a unei experiente
indelungate a Bancii.
In urma acestui raspuns verbal, prin adresa Nr. 11.340/483

din 16 Martie, Ministrul de finance cere sa i se comunice


in scris incheerea Consiliului dela 10 Martie. In cedinta din
20 Martie 1890, Consiliul intrunit decide 4 ca spre raspuns
la aceasta adresa s se comunice in scris incheerea Consiliului general susmentionata. Totodata Administratiunea sa
faca cunoscut Ca in conformitate cu acea incheiere i in
conditiunile in ea aratate, Banca este gata a imprumuta,
contra bonuri de tezaur, suma de 2.400.000 lei cu dob_anda
redusa de 21/2% .

Convinci intre timp de gravitatea problemelor ce impunea legea monetara i cum discutiuni largi avusesera loc
intre timp cu sferele in masura sa documenteze prin experienta for insuficienta conceptiunii legislative guvernamentale, Ministrul de finante exprima Consiliului prin censorul Vericeanu, dorinta unei intelegeri cu Banca, cu privire la sistemul monetar i reforma legii ci a statutelor
Ranch Nationale a Romaniei.
Vericeanu, in edinta din 23 Mai 1890, comunica Consiliului punctele de vedere ale Ministrului finantelor privitoare la incheierea convenciei, in cazul cand s'ar ajunge
la o intelegere cu Banca.
Totodata Vericeanu inainteaza Consiliului propunerile
formulate ale Ministrului de finante privitoare la modificarea statutelor Bancii ci cari erau urmatoarele:

1. Redactiunea art. 37 din Statute sa se modifice in

sensul ca stocul metalic al Bancii sa fie in our pe cat timp


www.dacoromanica.ro

288

C. I. BAICOIANTJ

va fi in vigoare sistemul monometalist prevazut prin legea


din 1890.
2. Rezerva metalled a Bancii sk se ridice la 40%.
3. Biletele de 20 lei sd se limiteze la 15% din emisiune.
4. Dobanda care trece peste 7% id nu se mai perceapd

de Stat.

5. Guvernul consimte a reduce partea de beneficiu ce i


se cuvine Statului dela 20 la 10%.
Banca a %inut cu prilejul acesta, prin glasul lui Carada,
sd declare ca ea a fost dela lnceput de parere ca nu se poate
aduce nici o modificare statutelor Bancii, lard o intelegere

prealabild cu Banca. ySi acest punct de vedere al Bancii


izvora nu dintr'un orgoliu egoist, ci din necesitatea imperioasd ca Banca id fie asiguratd contra riscurilor la cari
o expunea politica monetary a monometalismului aur. Pentru
a dovedi buna dispozitie a Bancii, Consiliul, in aceeaci sedinta numecte o comisiune compusd din Costinescu, Vericeanu ci Carp, ca sa intre in negocieri cu Ministrul de finante si sa supund apoi Consiliului general rezultatul acestor negocieri.
Rezultatul acestor deliberdri cazuse inteo atmosferd de

reciproca dorinta pentru a se apland conflictul ivit intre

Banca National& $i Stat si au condus la un proect de tranzactiune stabilit de conducerea Bancii Nationale impreund
cu Ministrul de finante, care a facut obiectul deliberdrilor
din sedintele Consiliului din 20, 21 $i 22 Decembrie 1890
si al cdror continut 11 dam aici in extenso In nota 1),
1)

Iatifl

in extenso procesele verbale ale sedintelor din 20, 21 si 22 De-

cembrie 1890:

citire urmatoarelor acte:


I. Proiectul de tranzactiune stabilit de Comisiunea Mncii Impreunil cu
D-I Ministru de finante In urmittoarea cuprindere:
D-1 Guvernator da

CONS ILIUL GENERAL


Sedinta din 20 Deoembrle 1890
Proleotul Comislunli
Observatlunile D-lui Ministru de finante

Art. 8. 1111.milne ca In proiectul


Ministrului.
Art. 12. Fit mane ca In proiectul
Guvernului a3i i se va aditoga urmli-

toarele aliniate:

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

28'7

Reese din aceasta colaborare, ca legea conceputa de Guvern i ieita din deliberarea parlamentara a suferit modifi-

carile pe cari experienta le aratase indicate pentru a se


Aceastb, rezerva, poate fi coborft&
pana la 33% In cazurile determinate
de Consiliul general gi cu autorizarea

D-1 Ministru a cerut suprimarea


acestui aliniat din moment ce prin
aliniatul urmator, guvernul garan-

Guvernului.

teaz& Bancii stocul necesar pentru o


circulatiune de 100 milioane.

Portofoliul Bancii asupra Londra,


Berlin gi Amsterdam, pana la suma
de 12 milioane, se va consider& ca
numerar In rezerva Bancif gi va da,
dreptul la emisiune ca gi moneta me-

talia.

D-1 Ministru este de p&rere cii acest

aliniat s& fie redactat In modul urmittor:


C&nd cu toat& urcarea taxei scontului pi taxei avansurilor gi realizarea
portofoliului strain, exceptandu-se cele

12 milioane considerate ca stoc metalic, cererea de numerar metalic ar


proved), scaderea rezervei metalice sub

cifra necesara pentru o emisiune de


bilete de 100 milioane lei, Guvernul

Dac& rezerva metalic& a Blincii ar

va da Bancii In schimb de bilete, moneta de aur trebuincioas& spre a mentine aceasta rezerva.

wade& sub cifra necesara unei emisiuni de 100 milioane, degl Administratiunea Bancii ar fi ridicat taxa

scontului gi a Imprumuturilor pe titluri la... gi degl ar fi lust masuri urgente

pentru reducerea portofoliului strain


la 12 milioane, Guvernul va fi dator
a da Bancii In schimbul biletelor moneta de aur trebuincioas& pentru mentinerea rezervei sale metalice de 40 mil.
Daca prin Incasari, s'ar acumule. la

Banc& o cantitate de moneta de argint, care n'ar putea, s& fie Intrebuintat& In pliiti conform legii monetare
din 12 Martie 1890, Banca o va prezenta Ministerului de Finante spre a
fi preschimbata.
Art. 13.
Forma biletelor de Banat,
modul emisiune for gi cantitatea pentru

fiecare categorie se vor stabill prin


statutele Bancii.
Valoarea fiecitrui bilet nu va putea
fi mai mica de 20 lei.

D-1 Ministru a cerut sli se fixeze


limita la 15 %, cu facultatea pentru

www.dacoromanica.ro

288

C. I. BILICCIANU

asigura consolidarea Bancii Nationale de care era straps legata'. Insai soarta creditului public romanesc.
Ce urmarea in esenta Banca?
Nimic alt ceva decat obtinerea de garanii, ca trecerea dela
Proportiunea biletelor de 20 lei din
totalul emisiunii se fixeaz& la 25%.
Art. 14. Biletele vor fi platite la
prezentare la biurourile Bancii In moneta ce are curs legal, conform siste-

mului monetar al Statului. Ele vor fi


primite In plat& la toate cassele Statului precum i la toate cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.
Beneficiul de 20% cuvenit Statului,
independent de dividendul lui ca actionar, se reduce la 10 %.

Guvern a se ridica la 25 %.

D-1 Ministru a cerut eh se adauge


dupa oily/into!

cuvintele a de aur
moneta *.

Acest articol a Post propus de D-I


Ministru de finante. In urmb. D-1
Ministru a cerut ca Banca s& aleaga
Intro aceasth dispozitiune Si aceea pre-

vazut& la al. 3 dela art. 12.


II. Legea votata de Corpurile Legiuitoare pentru modificarea unora din articolele

vechii legi a Bdncii. D-sa arat& apoi c& D-1 Ministru de finante i-a declarat c&
primeste la art. 8 s& se reduca la 15 % partea de beneficiu revenind Guvernului ;
c& este dispus a reduce, In unele cazuri cari s'ar determina, limita stocului pan&
la 33 %, dar ca nu mai primeste ca Statul s& reconstitue stocul Bancii, precum
se zice la al. 3, art. 12 al proiectului de tranzactiune. De altfel zice D-1 Guver-

nator, nici D-sa n'ar priml aceast& masuril, cad cu formalitatile ce se cer, ea
ar constitul un adevarat amestec al Guvernului In afacerile Bancii si D-sa nu
primeste un asemenea amestec. D-1 Ministru este asemenea dispus a priml mentinerea biletului de 20 lei, cu conditiunea ca valoarea for s& nu tread" de 20%
din totalul emisiunii. D-1 Ministru primeste asemenea s& schimbe argintul ce s'ar
acumula la Banc& din incasari si care nu s'ar putea intrebuinta de (Musa In plati,
cu conditia Ins& ca toate biletele de Banc& s& fie integral platite In aur.
D-1 Guvernator declara discutiunea deschisa si d& cuvantul D-lui Vericeanu.
D-1 Vericeanu tine mai Intaiu a stabill of legea votata de Corpurile Legiuitoare nu se poate aplica B6ncii, pan& ce mai Int&iu nu va fi admisa de Adunarea
general& a actionarilor conform statutelor. Dacti s'ar procede altfel, D-sa este
sigur c& justitia Orli va sti a face s& se respecte sanctitatea contractului dintre
not si Stat. Aceasta a Post totdeauna convingerea D-lui Vericeanu. Cu toate
acestea, spre a evith orice conflict, D-nealui a Yost ksi este gata pentru o intelegere.

Nu primeste Ins& nici o masurli care ar pune Banca la dispozitia Guvernului,


de aceea este contra dreptului ce s'ar acorda acestuia de a sada, limita stocului, c&ci se tame a se va eery' de dansul spre a obtine dela Banc& fmprumuturi
eau alte avantaje. Afar& de aceasta D-1 Vericeanu, este monometalist si consider& ca o rezerva suficient& fn aur este absolut necesara spre a de. credit mare

biletelor noastre. D-1 Vericeanu nu admite asemenea amestecul Guvernului


in fixarea proportiunei biletelor de 20 lei. Aceasta, conform contractului nostru,

www.dacoromanica.ro

289

REFORMA IdONETARA. DIN 1890

un regim bimetalist la regimul monometalist aur, sa se svartleasca numai cu dobandirea tuturor garantiilor, pentru a se
evita eventualele zdruncinari pagubitoare ale biletului Bancii.

Din acest punct de vedere privita preocuparea

Ban*

este de competinta Consiliului Bancii numai.


Pentru a ajunge Ins& la o Intelegere cu Guvernul, primeste a se prevedea
ca Consiliul nu va putea emite bilete de 20 lei dead in proportie de 20 % din
emisiunea totals.
In rezumat D-1 Vericeanu, primeste a se incheia conventia prealabila cu
Guvernul, care va fi supusa ratificarii actionarilor pe urmittoarele baze:
1. Stocul metalic va fi de aur 40 %, In care vor intra si tratele asupra Londrei,
Berlinului si Anvers. Acestea pe cat timp va fi In vigoare legea monetary din 1890.

2. Biletele vor fi platite In aur pe cat timp va fi In vigoare citata lege.

8. Consiliul de Ad-tie al Bancii va decide proportia biletelor de 20 lei,


fara, a putea emite mai multe bilete de 20 lei decat In proportia de 20 % din
emisiunea totalit.

4. Guvernul renunta In favorul Bauch la 10 % din 20 % ce-i este acordat


prin legea constitutive a Bancii.
D-1 Vericeanu declarit c8 aceste puncte aunt indivizibile si nu intelege a
acorda pe unul si a refuza pe altul, ci, sau Guvernul le primeste pe toate si
atunci se poate Incheitt conventia, sau refuza pe vreunul St atunci conventia
nu este posibilit.

D-1 Pima Penooviol, este asemenea contra amestecului Guvernului In


Ad-tiunea Bancii, deaceea nu admite ca dansul sa fixeze sums stocului metalic. Aceasta trebuie sa fie de singura competenta a Consiliului Bancii, Insii,
se intelege cu o limits determinate.
Tot asemenea se pronuntit D-sa Qt In chestiunea biletului de 20 lei. In
ceeace priveste plata biletelor, D-sa zice ca, nu trebuie Muth decat in aur.
D-1 Carada, face un scurt istoric al negocierilor retncepute astazI. Banes
a Mout negresit rezerve contra oricarei atingeri a statutelor sale, cart constituesc contractul sau cu Guvernul, Ins& n'a refuzat niciodata de a ajunge la
o Intelegere. Deaceea de mai bine de 2 ani, ea a numit o comisiune de 3 membri
can au intrat In negocieri cu D-1 Ghermani. Schimbarea Ministrului a suspendat
stele negocieri. Ele au inceput din nou Indata ce D-1 Ghermani a revenit la Guvern
si In ziva chiar tend s'a votat la Senat modificarile legii Bancii, afirmandu-se

ca noi nu voiam nicl o tntelegere, D-1 Ministru de finante se despartise cu o


ors fnainte de comisarii nostri, cu cart pusese bazele tranzactiunii, cart s'au
redactat mai pe urma si a format proiectul ce vi s'a cetit. D-1 Carada a tinut
a educe aminte toate acestea, pentru liimurirea situatiunii. Intrand apoi In
discutiunea articolelor, D-1 Carada declarit ca reducerea partii de beneficiu
cuvenit Guvernului, nu-1 intereseaza deloc. Aceasta reducere nu va Beryl la
nimic, dacit nu se vor lua alto masuri ca sa asigure existenta Bauch si s& o pule
In pozitiune de a venl In momente grele In ajutorul pietei. Nu ideea unui coleg
ne preocupa pe noi, ci numai garantarea situatiunii Bancii si deaceea am sustinut
si sustinem ca redactiunea articolului privitor la rezerva metalica sit fie identicit
cu cea dela Banca Belgiei. Cat pentru ideea reconstituirii rezervei de catre Gu-

www.dacoromanica.ro

19

290

C. I. BAICOIANU

proiectul guvernamental care prevedea o acoperire metalica

aur fixa, nu era de nature sa corespunda unor astfel de


garantii.
Carada

iiii.

majoritatea Consiliului cereau in cele 3 e-

vern, In cazuri anume determinate, ea nu emana dela noi. Ea a Post sugerata


intr'o convorbire de insusi D-1 Ghermani comisarilor nostri gi fiindc& ea constituie,

o asigurare pentru Banca, noi am primit-o. Diferenta Intro redactiunea data


de D-1 Ministru, gi aceea a comisiunii, n'are mare importantA. In ambele texturi
ideea este aceeagl gi negregit, lesne s'ar ajunge la o formula primita de ambele
pArti. Ins& D-1 Ministru acum nu mai primegte aceastA idee, prin urmare n'avem
s& ne mai ocupAm de modul cum trebuie formulate.
In lipsa asigurarii, D-1 Carada, credo c& dispozitiunea din legea belgiana
poste singurA garanth Banca pentru cazuri de crize. Cu rezerva de argint, limita
de 33% era Indestulatoare, pentruc& argintul este o moneta grea, care anevoie

se poate transports gi care nici n'are o Intrebuintare internationala. Astfel


am putut traversb, crize, far& ca rezerva noastra metalica sA scada gi gratis
acestei Imprejurari am putut ajute. comertul In momenta grele. Cu aurul va
fi greu gi cu totul altfel. Deja, Mit nici o criza, In vreo 6 saptAmitni, au iegit
din Banc& mai bine de 14 milioane, &lie& a 4-a parte din rezerva noastra gi
dac& vor mai leg' 4 sau 5, vom fi afar& din lege. Ce va fi ins& in caz de o
criza interioar& eau exterioar& care s& afecteze piata noastrA? DacA statutele
nu vor da operatiunilor noastre o elasticitate IndestulAtoare, vom ajunge sau
la Inchiderea pravAliei, sau la cursul fortat. Dar s'a zis ca redactiunea legii belgiene ne duce In definitiv la aceleasi rezultate. Este cea mai mare eroare.
Cursul fortat este desfiintarea oricarei obligatiuni pentru Banc& gi indatorirea impusa la toat& lumea de a primi bilete al pari In orice tranzactiuni,
far& a aver facultatea de a mai vent in cassa Bancii sA le schimbe in orice moment In moneta. Tocmai pentruca nu voim sa ajungem In aceasta stare, cerem
supapa de asigurare ce exist& in Belgia, undo obligatiunea Bancii de a schimbe,
biletele sale in moneta nu este niciodat& suspendata. Cantitatea de numerar nu
este fixat& In mod definitiv, ea se reguleaza In intelegere cu Guvernul, dup&
Imprejurari. Banca este ins& datoare a aver in orice caz moneta necesara pentru
schimb gi astfel biletul dm se bucura In totdeauna de cel mai mare credit.
N'a voit legea a 1mputina garantfile publicului, ci a de. Brinell timpul de a reconstitul rezerva sa metalica in mod limitat, far& grabs, far& a provoca nici
o sguduire. Aceasta o cerem gi noi gi suntem siguri ca se poate acorda nu numai
far& nici un pericol, dar gi in interesul creditului public gi chiar In interesul Statului care ar resimtl inevitabil efectele unei incetAri sau chiar ale unei suspendAri,

fie momentane a operatiunilor Bancii.


Dar, zic unii, nu va fi nici Incetare, nici suspendare, caci se vor lus masuri
din timp, dac& Administratiunea va fi pendinte vederilor. Aga ar fi dacA crizele
s'ar anunta cu mult timp inainte. Ele InsA yin mai intotdeauna repede, subit,
precum ati vazut crizele din Londra, precum a lost falimentul Spartali gi altele
gi In asemenea imprejurari milioanele de aur fug repede, situatiunea casselor
de comert este amenintat& gi ale car ajutor dela BaneA. Ce vom face noi? Ajunsi
la limita rezervei, dads. nu dincolo de ea, vom fi siliti a Incruciga bratele gi a

www.dacoromanica.ro

REFORNA MONETARA DIN 1890

291

dinte memorabile din 20, 21 i 22 Decembrie 1890, o conceptie mai elastics in privinta acoperirii, astfel cum era prevazuta i in statutul Bancii .Belgiei, fara de care nu se puteh
concepe o politica sanatoasa a Bancii Nationale a Romaniei.
refuza concursul nostru. Eu, nu pot admite aceasta, caci am lipsi dela datoria
noastrA, dela rolul nostru ca Banc& de scont.
Deaceea Inca, data D-1 Carada, cere mai multa elasticitate In dispozitiunile

legii, pentruca, in cazuri exceptionale, sA avem timpul a lila masuri a realiza


portofoliul nostru strain, cad aceasta se face Inset gi treptat, pe cand crizele
merg repede.
Trecand la chestiunea biletului de 20 lei, D-1 Carada zice ca, deoarece D-1
Ministru Insugi 9 admite In proportiune de 20% din Intreaga emisiune, nu are
altceva de zis decal ca ar fi bine Eta se adauge gi aci facultatea pentru Guvern
de a autoriza marirea proportiunii in cazuri de trebuinta.
Pentru plata biletelor, ar fi rational ca gi Banca sa intre In regula comuna.
Din momentul !ilea ce D-1 Ministru primegte a schimb& In our sau bilete argintul

ce s'ar acumula la not din Incasari, nu are nimic de obiectat.


Cat pentru preocuparea D-lui Pencovici gi Vericeanu ca. intervenirea Guvernului In reducerea limitei rezervei metalice ar putea pune Banca la discretiunea acestuia, D-1 Carada crede ca se poate 081 un corectiv In contra unui
abuz de putere. S'ar putea de ex. stipula cA fn caz de neIntelegere Intre Guvern
gi Banca, litigiul sA se rezolve printr'un arbitraj.
DupA cererea mai multor membri, flind tArziu, discutiunea se amana pentru

a 2-a zi la ora 4.
9edinta din 21 Decombrie 1890
La ordinea zilei este discutiunea InceputA In gedinta precedentA.
D-1 OW/meson Wand cuvAntul Incepe a declarA cA D-sa se unegte In totul
cu vederile D-lui Vericeanu, dar diferA de D-sa In ceeace privegte baza disou-

tiunii asupra punctelor de modificat, pentru can suntem chemati a delibera.


D-1 Vericeanu, zice D-1 Stefanescu, face cu totul abstractie de legea votatA
gi astAzi nu voiegte sA se ocupe decAt de modificArile propuse, fara sA tie seams
daca exist& sau nu o lege modificatoare dejA votatA.
D-1 Stefanescu declarA dela Inceput ca. tocmai existenta unei legi modificatoare deje. votatA, Il face sA intro In discutie asupra propunerilor aduse Inaintea
Consiliului, caci daca D-1 Ministru ar yen' astAzi fnaintea noastrA gi ne-ar solicit&
pArerea fan), ea fie votate modificArile ce a crezut de cuviinta a face, pozitiunea
D-sale ar fi limpede gi nu ar ave& decAt sa repete cele ce a sustinut In asemenea

ocaziuni, adicA: se marginegte In rolul sau de mandatar al actionarilor, cari


dad. 1-au onorat cu Increderea sA -i reprezinte In Banca, In vedere cA legea gi
statutele existente nu depagesc marginile mandatului sau, nu voegte sa. is
rhspunderea sA trateze modificari de statute, drept ce nu-1 au decAt mandantii
sAi in acord cu Guvernul. AstAzi Ins& cand legea modificatoare e dejA votatA
fltra consimtamantul prealabil al actionarilor gi recunoscand ca situatiunea
ce s'a creat Bancii este gravA, credo de datorie sA -gi deli cuvantul gi sA declare cA
oricari ar fi asigurarile pentru o bunA reugita a redob&ndirii drepturilor actiona-

www.dacoromanica.ro

19

292

C. I. BAICOTANU

Banca accepts ca acoperirea metalied sa fie 40% aur.


Ea tine& insa Ca, pentru a putea lupta in cazuri de criza,
aceasta rezerva sa poata fi coborita la 33% in imprejurarile
determinate de Consiliul general ci cu autorizarea Guvernului.
rilor pe calea justitiei, prefer& o invoiallt strambil decat o judecatift dreaptk
pentructi este convins de rezultatele morale la cari s'ar expune creditul public,
credit pe care se intemeiaat asemenea institutiuni In tot timpul cat va dura
procesul.
Tree And la discutiunea pe articole chip& cum a urmat-o D-1 Carada zice:

Art. 8 prejudec& necesitatea cu Administratia, se ridic& dobAnda peste 7%


si acest plus de dot:sand& a& rAmAie In favoarea Bancii. Prin aceasta dispozitiune

se confirm& scaderea operatiunilor Brinell, prin ridicarea dobAnzii impus& ca


mrtsurri de apArare a stocului metalic.
Daca aceasta propunere ar putert fi oarecum satisfAc&toare interesului
material, nu-i cat de putin corespunzatoare scopului pentru care sunt create

bancile de scont si circulatiune, cari sunt infiintate In interesul desvoltarii


comertului si industriei, rezultat ce nu se poate obtine decttt prin scaderea
dobanzilor. S'a zis cA ridicarea dobAnzilor va mai contribul sA aducA capitale
striline. Aceasta, dads este adevArat, va chart cat dobanda va fi mult 'idlest&

peste dobanda pietelor straine si pentru timp scurt, subordonata fiind creditelor personale, iar In momente de cea mai mica crizA pe pietele occidentale,
viteza cu care se retrag asemenea capitale e dezastruoask Astfel dm& crizele
strAine nu ne angajeaz& cu nimic And capitalele for nu se ail& la noi, apoi In
cazuri contrarii ne tar/we la o criz& monetary adesea mai periculoas& cleat cea
economic& si conseeintele sunt sdruncinatoare mai cu seam& pentru o piat&
midi.
RezumA sustinand cA tendinta ridicArii dobanzii poste 7% si nelimitatA,
fie ea In avantajul oricArei parti, nu poate fi decat opus& adevAratelor cauze
pentru cari natiunile si-au asigurat prosperitatea for financiarA prin crearea de
blind cu privilegiu de emisiune a hrirtiilor fiduciare.
CAnd e vorba de a spar& stocul, D-sa conteazA mai mult pe alte mijloace
sau mAsuri administrative cleat pe ridicarea dobAnzii, mai cu seam& cA ridicarea dobrinzii loveste chiar In creditul Statului, deoarece efectele publice au
sA scadA pan& la nivelul de dobAnd& a BAncii, motiv pentru care guvernele au
limitat dobAnda, crici nu poste crede nimeni cA tendinta de a beneficiA Statul
a dictat asemenea dispozitiuni chiar in tarile mult mai Inaintate ca a noastrA.
Venind la art. 12 care limiteazA stocul metalic In raport cu circulatia biletelor, regret& ca este convins de argumente economice cu totul opuse vederilor
D-lui Carada.

D-1 Carada, In sustinerea argumentelor aduse in f}e dint a precedentA, a


conchis ert, data se primeste limita stocului metalic la 40%, In acest caz sA se
lase Consiliului un mijloc de a puteA par& fat& cu cererea la schimb, coborAndu-se sub aceasta limit& de 40% In Intelegere cu Guvernul, dispozitiune prevrtzuta si in statutele Bancii Belgiei, del D-1 8tefitneseu aminteste cA aceleasi
statute limiteazA In mod indirect maximum de circulatiune.
Recunoaste motivele ce face pe D -1 Carada sA asigure Banca prin o dispo-

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

293

Mai cerea Banca, tot pornita din necesitatea de elasticizare a stocului metalic pentru cazuri eventuale de criza,
ca portofoliul ei asupra Londrei, Berlinului i Amsterdamului, Ora la concurenta sumei de 12 mil., sa poata fi
zitiune statutarit, Inlaturarea inconvenientelor la can ar fi expusit In cazul
cand, prin surprindere i far& posibilitate de vreo mAsura preventivA din partea Administratiei, s'ar ;Vial Banca cu o circulatiune contrarie statutelor. Dar
D-sa se intreabil: acest aliniat propus, da destulit garantie BAncii tocmai and
se va gAs1 in stare anormala?
In dorinta de a ne asigure, circulatiunea In marginile statutare, nu am ajunge
sa depkim site limite yi sit periclitam tocmai ceeace voim sa apitrAm ?
D-1 Steflinescu este de parere a In timpii anormali, nu desvoltarea circulatiunii trebuie sa ne preocupe, ci garantarea mijloacelor de a face fay), In mod
grabnic i suficient cerintelor de schimb i aceasta 11 face sit Bustle necesitatea
de a garanta circulatiunea prin schimb i In prima ordine aceasta garantie nu
o gAsete dead In limits stocului bine precizatit prin lege.
Este cunoscut c& Bunt doull teorii In ce privete circulatiunea: una, care
pretinde limitarea stocului metalic i cea de a doua care care ca circulatiunea
a nu aibk to limit& statutara un stoc metalic, ci aceasta limitA sit nu constea
dec &t In prudenta administrative de a tine In strand" legaturA circulatia cu
mijloacele de incasari.
Dad" unele blind sunt conduce dupe statute de teoria de a doua, de1 de
fapt duplt teoria dintiliu, cum au ajuns aei i In ce conditiuni se aflit biletele
for In circulatiune?
Mai multi ani au urmat cu limits statutarA a stocului metalic i cand au

ajuns /a o desvoltare ce nu putea fi zdruncinata de vreo criza a incasului


contra moneta metalicii, au admis a doua teorie. Suntem noi In aceasta din
urmA dispozitiune? SA luarn toate situatiunile bAncilor strAine 1 data observam

valorile cari se MIA in portofoliu, gAsim ca cea mai mare circulatiune e absorbith de portofoliul comercial cel mai exact i mai lesne realizabil chiar In
timpurile de cea mai profundit criza.
Belgia pe care o invocam mai totdeauna In sustinerea argumentelor noastre,

Ewell in ultima situatie din 18 crt.: portofoliul 316.305.360 fr. i avansuri


pentru efecte publice franci 7.479.300, pe cand noi ne gasiam cu o proportiune
i nversA.

Se zice tocmai pentru aceste motive de dificultate a realizArii repede a


valorilor noastre s& cautam mijloace de a IntampinA nevoile circulatiunii. Regreta ca nu poate BA se conduce dec &t de o alti% siguranta, ca cu cat valorile de
care Banca dispune, valori chemate a se transforma In biletele noastre, Bunt
mai dificil de realizat, cu atAt D-sa este dator sA se IngrijeascA de a dispune

de valori numerice (metal) pentru ca sa poatit face fat& schimbului in mod


repede i abundent.
Se sustine ca siguranta de cauza, care ne face sa recurgem la scaderea stocului este di, aceasta scadere nu se poate face decat cu intelegerea Intro Ad-tie
i Guvern. Mkrturisete D-1 8tefitnescu ca nu vede in aceasta dispozitiune nici
o siguranta pentru urmatoarele motive:

www.dacoromanica.ro

294

C. I. BAICOIANLT

considerat ca numerar in rezerva Bancii Nationale i ca


atare 84 dea dreptul la emisiune ca i stocul metalic.
Banca cerea aceste supape de siguranta ce existau i la
Banca Belgiei, pentru a puteh rezisth fard eventuale greutati

Sau Consiliul este in armonie cu Guvernul si In acest caz, o s, i se recunoasa


ca nu Administratia a provocat depAsirea circulatiei, sau nu suntem In armonie
cu Guvernul si nu o sa, ne aprobe saderea stocului.
In o tars ca a noastra undo educatiunea financiarit a publicului nu a ajuns
a inteleaga cum trebuie sit trateze o bane& nationals, limita stocului se impune.

Daa In alte parti capitalistii yin In timp de criza pe o intrare secrets $i


aduc la bane& moneta ca a sustie schimbul la ghiseurile ei, la not se grabesc

a. vie pe usa mare a ceara moneta.


D-sa crede ca, daca, se va priml aliniatul propus de D-1 Carada, va avea
efect Mu chiar In timp normal, deoarece publicul nostru mai timid ca in alte
taxi, scriind prin lege a Ad-tia Bartell In intelegere cu Guvernul poate reduce
suma metalului din tezaur, la cea mai mica. banuiala.va alerga sa-1 schimbe,
pe and asigurat prin lege de un stoc bine ingradit, chiar in timp bS.nuitor nu
va alerga la schimb.
Terminand aceasta, parte a discutiunii relative la limita stocului de 40%,
D-1 tefftnescu crede ca, pentru a satisface ingrijirile D-lui Carada, ca Administratia a nu fie surprinsa. cu o circulatie afar& din statute, se poate prevedea
coborarea stocului pana, la 33 % pentru un timp marginit, and Ad-tia aft fie
datoare a reintra In stocul statutar.
Voind aft arate parerea D-sale asupra pretinsei garantii din partea Guvernului a circulatia sa nu scads sub 100 milioane, trece Inainte, deoarece
a Post intrerupt spunandu-i-se a acest articol este scos din discutiune.
Pentru facultatea ce trebuie sb, se acorde Bancii a dea in circulatie si
bilete de 20 lei pans la concurenta de 15-20%, recunoaste indispensabilitatea
acestor bilete in interesul inlesnirii circulatiunii fractionare care se aria, In mainile

micilor detentori, pentrua sumele mici cari s'ar afla in buzunarele mici, fiind
In bilete, valoarea for metalica va sta in tezaurul Bancii si In timpuri grele
aceste bilete mici se prezinta cele mai tarziu si foarte rar la schimb. Crede ca
suficienta. suma notate in proiect.
In ce priveste reducerea la 10% din beneficiul Statului, in afar& de dividendele ce i se avin ca actionar, este de parere sit staruim a se mentine, deoarece
va servl mult la grabirea consimtamantului actionarilor, care stint In drept a
ceara asemenea compensatiuni provocate de reducerea operatiunilor ce va
necesita mijloacele pe cari Ad-tia va fi nevoita. ea, is Intrebuinteze la ocaziuni
pentru restrangerea circulatiunii.
D-1 N. Ath. Popoviel, Comisarul Guvernului zice: a nu s'ar opune ca art.
12 sa fie redactat asa ca numai la unele momenta date si numai pentru un timp
scurt si determinat, Guvernatorul ca reprezentant al Bancii, In intelegere cu
Ministrul finantelor ca reprezentant al Guvernului, a pat& col:ice pan& la
33 % rezerva metalica, dar adauga, D-1 Popovici, mai trebuie introduse Inca,
doult idei in acest articol. Acea,sta, masurft se va lua: 1) dupft ce Banca va fi
ridicat taxa scontului si a imprumuturilor pe titluri pana, la atata la mita si

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

295

in caz de criza i mai susIinea aceste dispozitiuni, nu pentru


a imputing garantiile publicului, ci pentru ca s i se
dea timpul de a reconstitui rezerva sa metalica fard
grab& i far& a suferi o zguduire puternica ale carei con2) dupe ce se vor fi luat masuri urgente pentru reducerea portofoliului strain.
Nu poate Ins admite, ea on de sate on rezerva metalice, a Blincii, va fi mai mica
de 40 milioane, Guvernul sa fie dator a o complete,. Aceasta este ceva foarte vag

si foarte incert $i In asemenea caz nu crede se. fie Camerile dispuse a acorda
din partea Statului o obligatiune at &t de Insemnata.
In ce priveste chestiunea de a se considerb, ca numerar in rezerva B&ncii
o sum& oarecare din portofoliul Bancii asupra Londrei, Berlinului si Amsterdamului, admite foarte bucuros parerea ca o cifra fixa din acest portofoliu,
adic& 10 eau 12 milioane s& fie considerat Ca numerar. Ideea de a se admite o
WI% mai mare eau o cot& parte din Intregul portofoliu asupra ziselor piete nu
o poate Impartasl. Aceasta idee fiind periculoasa In unele momente prin augmentarea circulatiunii si incert pentru strainii de Banc& care si-ar putea forme
diferite idei In privinta circulatiunii in raport cu stocul metalic.
In ce priveste argintul care s'ar putea grained} In Banc& pentru bucatile de
5 lei, Ministerul Finantelor le poate schimba far& inconvenient, d&nd in schimb
bilete. Trebuie Ins s& se clarifice fraza, adica numai In cazurile c&nd Banca ar
avea trebuinta si prin urmare interes de a face aceasta.
D-1 Popovici watt!, ca si In alto ocaziuni s'a pronuntat contra biletelor de
20 lei. Numai prin circulatiunea for Banca va putea posed& In permanent& un stoc

lnsemnat de aur. Dar pentruca Camera a desfiintat biletul de 50 lei, se poate


admite emisiunea de bilete de 20 lei, Ins& numai pentru o sum& limitata si mice,
cum ar fi de 10 % In raport cu totalul emisiunii.
Se Intelege ca biletele trebuie pl&tite numai In aur. De altmintrelea interesul
acestei chestiuni dispare din momentul ce Ministerul Finantelor se oblige. a da,

bilete contra argintului care s'ar gramadl In Banca.


Asemenea Guvernul poste renunta la vreo 5 % din beneficiul cuvenit Statului de 20%. Din aceasta Insa nu e bine se, se lac& o conditiune sine qua non, cad

nu aceasta va garante, prosperitatea Bancii, ci celelalte chestiuni de cari


ne-am ocupat.
D-1 Costlnesou zice a dupe. parerea D-sale se face prea mult caz de folosul

ce s'ar putea dob&ndl din negocierile cu Guvernul prin renuntarea acestuia


la dob&nda ce s'ar lug de Banc& poste 7 % si prin reducerea color 20 % din
beneficiu net al Bancii ce se is de Stat. D-sa consider& ca ar putea a& fie chiar
un dar funest acela ce ar lase, in folosul Brinell dob&nda ce s'ar lua peste 7 %.
Banca National& nu poate sta alb& scopul injositor de a realize, foloase din
dobanzi Matte. Ea a lost create. In stop de a Inlesnl circulatiunea averii publics,
de a di!' ajutor activitatii economise a t&rii si prin urmare de a scedea iar nu
de a urea dob&nda capitalului. Se poate ca Banca spre a-si apart" stocul sau
metalic sit fie nevoita sit-si urce exceptional dob&nda, dar In asemenea cazuri
impuse de puterea Imprejurarilor, este drept ca dob&nda ce s'ar percepe peste
un maximum stabilit de lege s& revina societatii Intregi, adicli Statului care
o reprezinta. Banca ar fi cobortta dela Inaltimea misiunei ce i-a dat legea, dace,

www.dacoromanica.ro

296

C. I. BAICOIANU

secinte puteau sa se rasfrfinga asupra lntregei vie %i economics.

Tot astfel vedea i Costinescu.


zicea el In edinta din 21. De-

* Garantia de capetenie n

ar fi puss fn ispita sA, ia dobanzi urcate In scop de a trage foloase din aceastb.
urcare. In ceeace privegte dispozitiunea din lege care asigura Statului 20 %
din beneficiul net ramas, cup" Impartirea de un prim dividend de 6 % $i dupti
retinerea pentru fondul de rezerva, D-1 Costinescu crede ca este drept ca Statul
sit alba acest folds In schimbul privilegiului ce-1 chi Bancii. Este drept ca foloasele ce se trag din exploatarea acestui privilegiu foarte insemnat sa revina In

parte gi Statului, care reprezinta societatea Intreaga. Prin urmare data s'ar
puteb. dobandl dela Guvern garantii serioase pentru soliditatea gi securitatea
viitoare a Bancii, D-1Costinescu, zice ca ar renunta bucuros la partea ce Guvernul
este dispus sa cedeze din cele 20% din beneficiu.
Garantia de capetenie ce ar fi de dat Himeji stain asigurarea unei elasticitat,i

Indestulatoare a puterii sale de emisiune In momente de crize. Am vazut dezastrul ce s'a Intamplat zilele trecute la Londra, din cauza ca Banca Engliterii,
restransa cu totul In drepturile sale de emisiune, n'a lost In stare BA via. In
ajutorul pietei fntr'un moment de criza. Aceasta Band", ca sa ugureze propria
sa situatiune, a Post nevoite sit ceara ajutorul Bancii Frantai, a carol putere de
emisiune gi al carei stoc metalic, compus atat din argint cat gi din aur, o pun la
adapostul oricarui pericol
Inlesnegte oricand mijlocul de a vent In ajutorul
publicului gi at Statului cu puteri necunoscute fn Banca Engliterii.
Pe cat timp stocul Bancii noastre era compus gi din moneta de argint,
zice D -1 Costinescu, el se apara singur cum se apara gi stocul Bancii Frantei gi
astfel emisiunea noastra era asigurata, dupb. Insemnatatea acelui stoc. De and
Ins" stocul nostru este compus numai din moneta de aur, el este nelncetat
amenintat de Imputinare prin trebuintele numeroase ce le are publicul gi Statul
de monetA de aur, pentru soldarea tranzactiunilor sale comerciale cu strainb,tatea gi pentru plata anuitatilor datoriei publice In strainatate. Ar fi destul
cateva luni de criza, de o recolth rea gi se pot Intampla chiar doub, recolte succesive role, ar fi destul deci lipsa Intamplatoare a exportului cerealelor noastre,
pentru ca ne mai intrand prin acest mijloc aur In tare, toti acei ce au trebuinta
de aur, sa alerge on bilete de Banca gi sA cearb. In schimb aur. Aceasta cerere
fatallt, In asemenea Imprejurari, ar reduce stocul pane chiar sub limita prevazuta

de lege, gi ar sill Banca sa-gi reduce cu pripire emisiunea de bilete. Aceasta


reducere tocmai fn momente de criza ar avea de elect de a marl criza gf astfel
Banca, In be sit raspunda la chemarea ei de a vent fn ajutorul pietei sdruncinate,
ar grabl din contra catastrofa. Bine este oare a pune Banca Intr'o asemenea
situatiune, silind-o sa se margineascb, oricand a avea In circulatie numai de 2 Y2
ate tea bilete cat este stocul sau metalic? Nu este oare prudent, nu este In inte-

resul general at tarii, pentru serviciul careia Banca a lost create, ca legea gi
statutele Bancii sa cuprinda o dispozitiune ce i-ar permite, cu autorizarea specials a Guvernului, nu dupa singura ei chibzuire salt mareasca puterea ei de
emisiune, atunci cand numai prin acest mijloc s'ar putea db. ajutor circulatiunii
gi tranzactiunilor publice?

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

297

ce ar fi de dat Bancii, sta in asigurarea unei


elasticitati indestulatoare a puterii sale de emisiune, In momente de criza
Este prea interesanta argumentarea lui Costinescu, In
cembrie

Ceeace s'a spus despre venirea aurului strain cand este bine renumerat,
adica cand dobanda e mare, nu e catusi de putin intemeiat pentru un timp de
criza, zice D-I Costinescu. Atunci din contra fuge aurul din tarts, fiecare cant" de

bane& strains, temandu-se de pierdere iii retrage fondurile ce le are in tara


si aceasta iarasi mareste criza. A intemeia o situatiune monetary pe fondurile
straine ce cauta o buns remunerare in tara, este a pregatl mart catastrofe la
orice crize economice eau politice ce s'ar ivl. Vorbesc numai in vederea rolului gi

chemarii Bauch pentru timpurile de criza, cad atunci mai cu osebire actiunea
ei poate sit fie mare si bine facittoare, dacalegea et statutele ei Ii tnlesnesc mijlocul

de a vent in ajutor pietelor zdruncinate ale tarn. Baca Belgia a carei situatiune
economics e atat de stralucita, a crezut ca e trebuincios pentru securitatea ei
comerciala sa punt" in statutele Bancii ei nationale o dispozitiune care-i permite
s treats, in caz de trebuintli, cu emisiunea biletelor de Banclt, peste de 3 on
valoarea stocului ei metalic, cu ata.t mai mult o asemenea dispozitiune este
neapttrata in statutele Bauch noastre, tara noastra fiind cu neasemanare mai
slab& pe terenul economic si facultatea noastra, de emisiune, merg &nd duptt
noua lege, numai pita, la de 21% valoarea stocului metalic.
Pentru timpurile normale, D-1 Costinescu, primeste el aceasta facultate
restransa de emisiune, des' chiar Banca Germaniei treats in vederea asigurarii
monometalismului aur, are facultatea de a emite bilete pentru intreita valoare
a stocului ei metalic. Dar pentru timpuri de criza aceasta restrangere va avea
efectul fatal de a paraliza Banca si de a o face neputincioasa sa vina in ajutorul
pietei $i a circulatiunii publice. Pentru asemenea timpuri, numai o dispozitiune
identica cu cea din legea Belgiei ar putea sa permit& Bauch sa raspunda la
scopul pentru care a fort treaty. In astfel de cazuri stocul fiind neaparat redus
de cererea de moneta, nici facultatea de a emite bilete pentru valoarea Intreita
a stocului, n'ar ajunge poate sit usureze lipsa si suferintele circulatiunii Qi tranzactiunilor publice. D-1 Costinescu, este sigur ca in asemenea crize, insuei Guvernul ce a redus facultatea de emisiune a Band' $i i-a interzis sa se ajute gi
cu moneta de argint pentru formarea stocului sau metalic, va fi nevoit sa vina
cu legi exceptionale spre a usury situatiunea monetary gi economics a tarii Si
poate ca acele mlu3uri exceptionale vor merge pane la decretarea cursului fortat.
Ce sdruncinare mare s'ar aduce creditului public, ce panics s'ar produce
dad). legea Bauch Nationale ar tontine o dispozitiune inteleapta ca cea din
legea Bancii Belgiei? Banca, de acord cu Guvernul, ar vent fart" sgomot in
ajutorul circulatiunii gi comertului, crizele ar putea fi domolite din vreme
el nici panice, nici dezastre, nu s'ar produce. Poste sa avem norocul sa nu recurgem niciodatti la facultatea ce ne-ar da aceasta dispozitiune. Dar asemenea
poate ca dupe un an numai de recolta rea, in toamna anului 1891 bunitoara,
sa, se product' o criza ei atunci ce ne facem cu stocul nostru de aur, dispus sa
fug& la orice criza gi fart' o latitudine salvatoare ca cea din legea belgiana?

www.dacoromanica.ro

298

C. I. BAICOIANU

susjinerea ideii de elasticitate a stocului metalic, ca sa o


trecem cu vederea.
Iata cu cat& caldura, cat sims de prevedere i cu cats
viziune practice acest distins financiar 10 sustinea punctul
Pentru aceste cuvinte, D-1 Costinescu este de prtrere ca singura masura
ce ar asigure. situatiunea BAncii si ar pune-o In pozitiune eh raspunda la chemarea ce are de a Inlesni oricand circulatiunea si a ajuta interesele economice
ale Orli, este Introducerea In statutele ei a unei dispozitiuni identice cu cea din
statutele BAncii Belgiei, anume facultatea de a trece cu emisiunea biletelor

peste limita normala, atunci cand va fi trebuinta absolute si and Guvernul


va da aprobarea sa formallt.
0 sit& dispozitiune importanta ce trebuie sa fie introdusa In invoiala ce
se negociaza cu Guvernul, este cea privitoare la mentinerea biletului de 20 lei.
D-1 Costinescu, crede cto. dac5. s'ar suprima acest bilet, dupe cum o prevede
legea votath de Corpurile Legiuitoare $i dad', cel mai mic bilet ar aye& valoarea
de 100 lei, circulatiunea publics s'ar simtl atat de lipsita de un mijloc de schimb
mai mic de 100 lei, incat publicul ar venl cu bilete de 100 lei Ia schimb In contra
pieselor de aur de 20 lei $i ne-ar fi peste putinta sa pastram un stoc metalic
suficient. Din nefericire nu este destul aur In tarn, !neat sa ne putem forme.
cu Inlesnire i stocul metalic si sA mai ramana In circulatiune destula moneta
de aur spre a Inlesni biletele de 20 lei. Aceasta lips& se simte chiar In turf cu

neasemanare mai bogate decat a noastra. In Germania unde prosperitatea


economic& a ajuns la culme si unde monometalismul aur este stabilit de at &tia
ani, Statul tine In circulatiune o mare cantitate de bilete de 20, de 10 $i chiar
de 5 marci. Cu cat dar Romania nu s'ar puteA lips! fltra pericol pentru circulatiunea sa de biletul de 20 lei? D-1 Costinescu, crede cA interesul circulatiunii
publice si interesul ce-1 are Banca de aii pastra stocul dm metalic, cer ca 20 %
din emisiunea total& a BAncii sA fie reprezentatA In bilete de 20 lei
Mai este o dispozitiune esentialA din Invoiala ce este vorba sA se hie& cu
Guvernul, care trebuie sa. fie bine lAmuritA. Legea ce este vorba sA se modifice
de comun acord, prevede cA biletele vor fi plAtite Ia prezentare la birourile
BAncii In monetA de aur. De ce sA nu se zicA mai bine CA vor fi platite In monetA

ce are curs legal, conform legii monetare a Statului? Pentru ce singura Banca
sA fie supusA In tartt unei dispozitiuni exceptionale si sA nu intre in sistemul
monetar al Statului? 0 dispozitiune ca cea din lege n'ar avea neajuns pe cat
timp sistemul monetar al monometalismului aur ar exists. Dar sistemul monetar
se poate schimbA dintr'o zi pana In alta, pe cand statutele BAncii nu se pot
modifica dealt cu concursul AdunArii actionarilor si lungi formalitAti. Banca
s'ar putee. dar silt' ca, conform statutelor ei, sA fie obligatA a plat! In aur toate
biletele ei, In timp de mai multe saptamani, mai multe luni poate, pe cand sistemul

monetar al Statului ar fi bimetalismul, spre ex. Intr'o asemenea situatiune


stocul metalic de aur s'ar aria In cel mai mare pericol. Este dar si prudent si
drept, zice D-1 Costinescu, ca Banca sA intre In legea comunA si cA ea sA fie datoare a-si platl biletele in moneta ce are curs legal conform tuturor dispozitiunilor

legii monetare. Ea le va plAti neapArat in aur, pe cat legea va mentine mono-

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

299

sau de vedere In Consiliu, care era in concordant& cu acel


al lui Carada.
Am vazut dezastrul ce s'a Intamplat zilele trecute la
Londra, din cauza ca Banca Engliterii, restransa cu totul
metalismul aur. Cand Ins& data sistemul s'ar schimba, Banca ar intra fax%
sdruncinare gi MIL o noun modificare de statute In noul sistem.
D-1 Eugenlu Stiteseu, voiegte ss stabileasca mai Intaiu care este situatiunea
Bancii fate cu noua lege care a modificat legea constitutive a Bb.ncii. D-sa nu
contests puterii legiuitoare dreptul de a face orice legi, de a modifica gi a abroga
chiar legi existente, cand interesul public ar cere aceasta. Sunt Insa o categorie
de legi pe cari puterea legiuitoare nu este In drept a le modifica. Acestea sunt
legile cari au In acelagi timp caracterul de contracte, cum stint de ex. legile prin
cari se acorda o concesiune de drum de tier, sau oricare alta, legea prin care
s'au infiintat creditele funciare, loges prin care s'a dat Bancii Nationale privilegiul de a emite bilete de banca, etc. Aceste legi nu se pot modifice, cleat cu
consimtamantul celeilalte parti $i c &nd puterea legiuitoare apreciaza ce interesul public cere ca legea sa fie modificata, fare a se consult/3 of cealalta parte,
atunci, odatii cu modificarea legii, trebuie s& se preyed& i despagubirile ce
trebuie sit se acorde partii lezate, cum se face de ex. In cazurile de expropriere.
,Aceasta este atilt de adevarat, cit Insugi D-1 Ministru de finante a remnoscut-o, cerand Banal consimtamantul ei la aceste modificari. Recunogtea
printr'aceasta chiar a nu se poate face nici o modificare In legea ei constitutive
pana a nu se obtine mai Intaiu acest consimtamant.
Situatiunea Bandi dar, fat& cu noua lege monetara, este urmatoarea:
Legea fiind facutli, fare ca Banca se fi Yost consultata gi fare ca sik-$i fi dat
aprobarea ei, nu poate sit-i fie opozabila.

Odata stabilit acest principiu, D-1 Statescu, nu crede ca Banca trebuie


se se mentina strict numai pe taramul legal gi sa Impinge lucrul pan& la conflict.
D-sa dela Inceput a fost gi este gi astazi de parere, ca Banca trebuie se ajunga

la lntelegere cu Guvernul. 0 bancit de emisiune nu poate merge inainte decat


fiind In bung armonie cu Statul. Trebuie dar sa, se ajunga la o invoiala.
Ceeace cere D-1 Statescu, este ca In c,onventiunea ce se va face cu Guvernul
ease des toate garantiile posibile, pentru a se pune Banca la adapostul oricarei
eventualitati In cazuri de criza. Aetfel D-I Statescu este de parere a se priml
redactiunea art. prin care se fixeaza, proportiunea intro stocul metalic Bi biletele
In circulatiune la 40%, cu conditiunea ca sa se adaoge un aliniat care sa permit&
Bancii a trece In unele momente gi poste aceasta limits. Si pentruca nu se poate
obtine o limits mai mare, sa, se fixeze cel putin la 33%. Aceasta dispozitiune
ar da Bancii o mai mare latitudine gi i-ar permite In momente grele, sit face
rata cererilor de aur, fare a aye& team& ca Intr'un moment dat are sit fie afar&
de prevederile statutelor.
In privinta biletului de 20 lei, D-1 Statescu, nu mai insists, deoarece toti
bleep scum of recunoasca utilitatea lui. D-sa credo cs se poate pune o limit&
emisiunii lui, ins& acea limits trebuie sa fie cat se poate de mare, pentru ca
publicul se nu sufere din lipsa acestui bilet.

www.dacoromanica.ro

500

c. I. BAICOIANU

in drepturile sale de emisiune n'a fost in stare s vina in


ajutorul pietii intr'un moment de criza. Aceasta bana,

pentru a uura propria sa situatiune, a fost nevoita sa ceara


ajutorul Wancii Franjei, a Carel putere de emisiune i al
Dispozitiunea din lege ca Banca sit plateasca biletele ei In aur, poste fi,
In unele momente, foarte periculoasa. Deaceea D-sa este de parere ca sit se admit&

formula ea Banca a plateascit biletele sale conform sistemului monetar al


tarii. D-1 StAtescu, nu Impartii4e$te parerile D-Iui Costinescu In ceeace prive$te

avantajele bane$ti pe cari Guvernul voie$te sa le des Band' reducand partea


of lasand in folosul Minch dobanda ce s'ar percepe
peste 7 %. D-1 Statescu Intelege ca sa nu se fact din aceasta o conditiune sine
qua non, cum cere D-1 Vericeanu, dar pe de alt.& parte nu Intelege pentru ce
s'ar respinge un beneficiu ce s'ar lasa actionarilor, fara ca ei s5 renunta la celelalte
dispozitiuni cari garanteazit pe Banat in cazuri de criza.
D-1 Th. C. Rosettt discuta In parte fiecare din punctele cari fax obiectul
proiectului de conventiune dintre Banc& $i Stat.
Beneficiul peste dobanda de 7 % la care Statul renunta In favoarea actionarilor este foarte legitim. Cu sistemul monometalist aur, Banca va avea cate
()data o circulatiune de bilete mai mica $i prin urmare beneficiile ei ar putea
cite odata fi mai mici, ca pana scum, dactt Statul n'ar 11u3& Sandi dobanda
pe care dame, o va percepe peste taxa de 7 %.
D-1 Rosetti nu Imparta$e$te temerile exprimate de D-1 Costinescu $i D-1
Carada In privinta situatiunii Bancii in cazuri de criza. Banca noastra nationalik,

sa de beneficiu dela 20 la 15 %

zice D-1 Rosetti, nu poste trece prin crizele prin cari a trecut In timpul din
urma Banca Engliterii, deoarece Cara romaneasca nu are comertul of relatiunile
Intinse pe cari Englitera le are cu lumea lintreaga $i deci nu este expusa la crize
comerciale alp, de intensive ca acelea ce se produc In alte tari. Dar recunoa$te
ca In unele momente vor fi cereri marl de aur. Daca Inds Banca va lua mlu3uri
din vreme, ea va putea totdeauna sali apere stocul ei of aceste masuri ea va
trebul sit le is on cA ar fi, on cit nu ar fi vreo dispozitiune legal& In aceastA privinta. Nu trebuie s& se uite, zice D-1 Rosetti, cit Banca National& are o mare
parte din portofoliul ei interior In efecte agricole, a cAror realizare In cazuri de
restrangere a circulatiunii, este foarte dificilA. Trebuie dar ca Banca noastrA
sit alba o proportiune mai mare de stoc metalic fat& cu biletele In circulatiune,
oricare ar fi limita legala. Din acest punct de vedere, D-sa credo ca proportiunea

de 40 % pentru o stare normal& este o masura foarte Inteleapta. Cat pentru


putinta de a reduce aceastA proportiune la 33% in cazuri exceptionale, D-sa
nu-i atribuie nici o importanta, pArerea D-sale fiind, ca o asemenea rezervii, de
40% este dictata chiar de nu ar stA in lege prin regulele unei bune gestiuni. De
se va puteA obtine reducerea la 33%, D-sa nu vede In aceasta vreun rAu, convins
fiind cA in practicA nu se va uzA nici cand de ea.
In ceeace prive$te biletul de 20 lei, D-1 Rosetti dupA informatiunile ce i s'au
dat de dare bancherii importanti din plata, recunomite cA este foarte trebuincios. De aceea D-sa va starul ca el ea fie mentinut, fixandu-i-se Ins& o limit&
de 20% din emisiunea total& a biletelor, limit& care a fost admisa $i de D-1 Mi-

nistru de finante.

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

301

carei stoc metalic, compus atat din argint cat i din aur,
o - pun la adapostul oriarui pericol i-i inlesnete oricand
mijlocul de a vent in ajutorul publicului cii al Statului cu
puteri necunoscute in Banca Engliterii.
D-1 Rosetti credo ca obiectiunea facuta de D-1 Costinescu la redactiunea
articolului care prevede ca biletele de bane& vor fi platibile In aur, se poste
inlatura prin o redactare care sa stipuleze ca Banca sa fie obligata a se supune
sistemului monetar al Statului, astfel di sa nu fie push afar din lege In caz de
schimbare a sistemului monetar. Deaceea, D-1 Rosetti credo ca ar trebul all se
giiseasca o formula care sh fach sa miss& bine ideea ea Banca va plat' biletele
sale In aur pe cat timp va fi In vigoare sistemul monometalist aur.
In ce priveate renuntarea la 5 % din cei 20 % ce revin Statului, D-sa nu
crede ca ar fi bine ca Banes, di o reaping& Dandu-se oarecari avantagii actiona-

rilor, s'ar inlesnl 5i acordul ce se core a se Incheia Intre Stat ai Banca.


Termina,nd, D-I Rosetti propune a se numl o comisiune care sa dea o redactiune definitivit proiectului de conventiune, pe care Banca o va propune Guvernului In sensul ideilor exprimate de aproape unanimitatea membrilor Consiliului.

Consiliul, admite propunerea D-lui Guvernator ai numeate o comisiune


compusa din D-sa, D-nii Statescu ai Costinescu, care sa, redacteze proiectul de
conventiune ai sa-1 supuna Consiliului general In prima aedinta spre aprobare.
edinta din 22 Deoennbrie 1890
D-1 Guvernator

dh citire proiectului de conventiune cu Ministerul de

Finante, elaborat de comisiunea numita de Consiliul general In aedinta precedents, In urmatoarea cuprindere:
A. In lege:

Art. 8. Din excedentul ramas se va retine 10 (15) % In profitul Statului.


Art. 12.
Banca are privilegiul a emite bilete de Banca la purtator.
Suma biletelor in circulatiune va fi reprezentata prin valori lesne de realizat.
Banca va trebul a& aibil o rezervii metalica de aur de cel putin 40 %din suma
biletelor emise de dansa. Aceasta rezerva va putea, totuai ail fie coborata, pana

la 33% printr'un comun acord Intre Consiliul general al Bancii ai Guvern,


care va fixa totodata ai termenul pentru care Guvernul acorda aceasta, autorizare.

0 a treia parte din stocul metalic al Bancii va putea fi plasat In trate de


prima ordine asupra pietelor Londra ai Berlin.
Dad). prin Incasari s'ar acumula la Banat o cantitate de moneta de argint
care nu ar putett fi intrebuintata In plata conform legit monetare din 12 Martie
1890, Banca o va prezenta Ministerului de Finante spre a fi preschimbata.
Art. 13.
Forma biletelor de Banc& modul emisiunii for ai cantitatea
pentru fiecare categorie, se vor stabil' prin statutele Bancii.
Valoarea fiecarui bilet nu va putea fi mai mica de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100, 500 ai 1000 lei. Proportiunea biletelor de 20 lei
din emisiunea total& nu va putea Intrece 20%.

www.dacoromanica.ro

302

C.

I. BAICOIANU

Pe cat timp stocul Bancii noastre era compus


moneta de argint

continua Costinescu

i din
el se apara singur

cum se apara stocul Bancii Frantei i astfel emisiunea noastra era asigurata, dupa Insemnatatea acelui stoc. De cand
Art. 14. Biletele vor fi plAtite la prezentare la biurourile Banda In moneta liberatorie conform legii monetare a Statului.
Aceste bilete vor fi primite In platA la toate cassele Statului, precum si la
toate cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.
DispozIflune tranzitorie

Se acordA Bancii un termen de 6 (ease) luni dela promulgarea legii de fat&


pentru retragerea din circulatiune a biletelor de 20 lei ce tree peste proportiunea
de 20 % din emisiunea totallt.
B. In Statute :

Art. 32. Aliniatul I se suprima.


Banca va trebul sS albs o rezervA metalica de our de eel putin
Art. 35.
40% din suma biletelor emise de dAnsa.
AceastA rezervA va putea fi totusi coborttA pftnA la 33%, printr'un comun
acord Intre Consiliul general al Bancii si Guvern, cari vor fixit totodatft si termenul pentru care Guvernul /word& aceasta autorizare.
0 a treia parte din stocul metalic al BAncii Nationale, va putett fi plasat
In trate de prima ordine asupra pietelor Londra gi Berlin.
Art. 36. Forma biletelor de BancA, modul emisiunii for si cantitatea
pentru fiecare categoric:), se va fixa de Consiliul general al Damn pe bazele aici
stabil ite.

Biletele vor fi de 20, 100 si 1000 lei. Se va putea crew si un tip intermediar
de 500 lei. In nici un caz valoarea unui bilet nu va putea fi mai mica. de 20 lei.

Proportiunea biletelor de 20 lei din totalul emisiunii, se fixeaza la 20


la suta.
Art. 37. Biletele vor fi plAtite la prezentare, In moneta liberatorie
admisa de legea monetara a Statului, la biurourile Bancii In Bucuregti, sau la
sucursale ei agentii. Totusi plata for la sucursale si agentii poate fi amAnata
pan& ce ele vor priml fondurile necesare din Bucuregti.
Art. 43. Nr. 3, &in. I se suprima.
Art. 44. Alin. al 2-lea. 10 (15) % Statului independent de dividendele
cuvenite lui ca actionar.
D-1 Carp, avli.nd cuvantul admite in Intregime proiectul de conventiune astfel
cum a lost redactat de comisiune. D-sa voieste Insft stt-si motiveze votul D-sale.
D-I Carp educe aminte Consiliului eft Inca de cAnd s'a pus in discutlune
legile pentru schimbarea sistemului monetar si pentru modificarea legii consti-

tutive a Bancii, si-a aratat ingrijirile D-sale despre situatiunea ce se creiaza


BAncii fatli, cu legile propuse. Aceste ingrijiri cari an fost aga de bine formulate
ei desvoltate In gedintele trecute de D-nii Carada gi Costinescu, D-1 Carp le-a
manifestat In toate ocaziunile In cari s'au tratat In Consiliu aceste chestiuni si
mai ales cu ocaziunea diferitelor intrevederi ce le-a avut cu D-nii Costinescu
gi Vericeanu ca delegati ai Bancii, cu D-1 Ministru de finante.

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1590

303

ins& stocul nostru este compus numai din moneta de aur,


el este neincetat amenintat de imputinare prin trebuintele
numeroase ce le are publicul gi Statul de moneta de aur,
pentru soldarea tranzactiunilor sale comerciale cu strainaD-sa nu impArtapepte parerea D-lui Guvernator c. In tara romaneasa
nu se pot ivl crize de acelea cari BA puns Banca fn situatiunea de a se OBI intr'un

moment dat afara din statute, din cauza cererii prea mari de numerar metalic.
Dacit la not nu putem avea, fn starea In care ne aflAm astazi, crize comerciale,
putem avea fns5, zice D -1 Carp, crize monetare provenind din recolte role, crize
cari aunt mult mai role ca celelalte, aci dacA o crizit comercialA se poate preveda,

aji preintampina, cea monetary provenind dintr'o recolta rea cu greu se poate
fnlatura, oriat de intelepti am fi of oricare ar fi fort mbsurile ce am fi luat.
Am avut doi ani agricoli buni, adaoga D-sa. Yn acepti doi ani s'au fAcut de Stat
Imprumuturi de peste 180 mil., ceeace reprezinta, tinand cont cit o parte din
Imprumuturi au Post fAcute In tara, o importatiune exceptional& de 150 mil.
aur, sau aproape aurul de care tara are nevoie pentru plata anuitatilor ei In
strAinatate, pentru 3 ani. Cu toate acestea stocul de aur al BAncii a scAzut
cu 15 mil., plus Ina cA a iepit din Banc& 7-8 mil. trate asupra strainAtatii,
ceeace reprezintA iaraoi o exportatiune de aur. Pentru D-1 Carp acest fapt este
Indestulator pentru a se prevedea care va Ii situatiunea BAncii and vom aveA
o recoltA rea ali and Statul nu va mai fi fAcut nici un imprumut in strAinAtate.
DacA pe Ring& aceasta se va intAmpla ca pietele strAine sA tread'. printr'o crizA

ca aceea din anul acesta, and orice speranta de a se aduce aur fn asemenea
momente din strAinAtate de cAtre bancherii noptri, devine aproape iluzorie,
atunci pozitiunea BAncii va fi cu desttvarpire grea. Deaceea D-sa in toate negocierile pe cari le-a avut cu D-1 Ministru de finante a cerut ca proportiunea intro
stocul metalic al BAncii Qi biletele ei In circulatiune sA poatA fi In unele cazuri
mai mica, puthndu-se scobori pi pitnit la 25 %, astfel cum este de fapt la Banca
Belgiei.

VAzAnd ins& cA aceastA propunere intampinit dificultati din partea D-lui


Ministru de finante, pentru a ajunge neapArat la o tntelegere, s'a raliat la ideea
ca proportiunea sit se poatA scoborl numai pan& la 33 %. D-1Carp roagA pe D-1 Gu-

vernator a stftrul din toate puterile pe Mg& D-1 Ministru de finante ca sA acorde
BAncii negrepit aceastA facultate, far& de care Banca este expusb. la mari neajunsuri. D-sa nu contest& cele zise de D-1 Guvernator, cA singurul mijloc prin care
o bane& poate sA lupte In cazuri de crize este ca ea sii. alba rezervA metalicA at
de mare, pentru ca sA poatA iface fat& schimbului biletului In numerar. Proportiunea legal& Ina. joaa pi ea un rol important. CAnd stocul metalic scade gi
ajunge la limita statutarA, cea mai mica cerere de numerar poate sA face pe o
bane& a fie afar& din statute, dacA In statutele ei nu se prevede o dispozitiune

cA proportiunea metalicA poate sA fie ecoborita pi sub cifra statutarA. Din


contra, o bana avAnd aceastit facultate, poate s. lupte cu mai multi Inlesnire.
Ea poate s. schimbe biletul ei far& team& de a fi cAlcat statutele pi de
multe on cu mijiocul acesta poate sA inlature pericolul. Facultatea ce proiectul
de conventiune acordA BAncii de a-pi intrebuinta 1/5 din stocul ei metalic In
portofoliu strain, D-1 Carp o gasepte foarte necesarA pentru Banca. Dispozi-

www.dacoromanica.ro

304

C. I. IsiticoiANU

tatea rill pentru plata anuitaIilor datoriei publice In stealnatate.


Ar fi destul cateva luni de criza, de o recolta rea i se
pot intampla chiar cloud recolte succesive rele, ar fi destul
tiuni analoage exist' si in alte Band. Astfel se consider& ca stoc metalic In Banca
Germaniei, bonurile de sass' ale Imperiului, In Banca Suediei sumele aflate In
corespondentii ei din strainatate, In Banco, Portugaliei creantele asupra strainftt&tiisi fondurile BAncii In valori straine, In fine In Banca Norvegiei o treime din
sumele aflate la corespondentii ei din strainittate.
Meat priveste biletul de 20 lei, D-1 Carp nu Intelege de ce i s'a fAcut atAta
ritzbolu. Prezenta lui nu este contrarie nisi unei teorii stiintifice. S'a zis adaogrt

D-sa, cb. biletele mici poste s& fie In unele cazuri un pericol pentru o Ban',
did detentorii de asemenea bilete, In momente de crizA, se prezinta totdeauna
la Banc' sit cearb. numerar. Aceasta teorie este foarte contestatit. Dacit acest
fapt a putut fi adevitrat In unele tiftri, nu rezultA de aci ca el sit se ridice la inaltimea

unui principiu. Dovad& este ca, Bunt o multime de tari si unele din ele chiar
monometaliste aur, undo circuit). bilete midi. D-sa citeazA Belgia care are biletul
de 20 franci, Grecia pe cel de 10 franci, Elvetia (Cantonul St. Gall) biletul de

20 lei, Danemarca pe eel de 10 coroane sau 13,80 franci, Suedia pe cel de 5


coroane sau 6,90 franci, Finlanda pe eel de 5 marci, in fine Norvegia pe eel de
o coroanA sau 1,39 fr. Adevarata teorie In privinta felului biletelor este a o
banc& trebuie sit-si creeze tipul acela de bilete care convine mai mult publicului.
Necesitatea de a 11 In circulatiune bilete de 20 lei se recunoaste azi mai de toti.
D-1 Carp credo c& el este nu numai trebuincios pentru circulatiune, dar chiar
indispensabil pentru economisirea stocului BAncii. Dacb. acest bilet n'ar fi In
circulatiune, desigur cit el ar fi lnlocuit cu aur pe care publicul fArA indoialit
ar yen' sa-1 ib. dela Banca. Deaceea D-sa admite redactiunea comisiunii in privinta biletului de 20 lei. Cere ins' ca sb. se lase BAncii facultatea ca In unele
cazuri sit post& trece si peste limita de 20% cu autorizarea Ministrului de finante, and necesitatile circulatiunii ar cere aceasta.
D-1 Carp propune acest aliniat fiindcA Ii este team' ca cererea de bilete de
20 lei are stt fie In unele momente foarte mare si c& emisiunea lui fiind limitatb.
la 20%, publicul va fi nevoit sA vie sit ceara aur dela Barlett.
Redactiunea art. privitor la moneta In care are sA se plitteasca biletele de
handl, D-sa o gAseste foarte nimeritA.
TerminAnd, D -1 Carp roagA pe D-1 Guvernator, ca In tratativele care va aye'

cu D-1 Ministru de finante, a& Bustin' neapArat aceste 4 puncte $i dad), va fi


vorba a se face vreo concesiune, apoi D-sa este de pArere ea Banca sa renunte in
avantagiile bAnesti pe cari D-1 Ministru de finante voieste sA le acorde BAncii,
adicA la dobAnda de peste 7 %, ce se las& BAncii $i la 5 %, care s'a propus a se
Ilu3A In favoarea BAncii. D-sa nu cautA a ajunge la o intelegere pentru a obtine
avantagii bAnesti, dar numai pentru a garantA Banca In cazuri de crizA.
D-1 Eug. Carada IntreabA mai Intaiu dacA se redeschide discutiunea asupra
punctelor votate de Consiliu In sedinta trecutit, cAci, dacA este astfel, D-sa ar
aveA sA raspundb. la cele zise de D-1 Guvernator In acea sedinta.
Dacit ins', cum declarA D-1 Guvernator, se face numai o simplA comu-

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

305

lipsa intamplatoare a exportului cerealelor noastre, pentru


ca, ne mai intrand prin acest mijloc aur in Cara, toti acei ce
au trebuinta de aur, sa alerge la bilete de banca i sa ceara
In schimb aur. Aceasta cerere fatala in asemenea imprejurari,

ar reduce scontul pang chiar sub limita prevazuta de lege


i ar sill Banca sa-i reduca cu pripire emisiunea de bilete.
Aceasta reducere tocmai In momente de criza ar avea
de efect de a marl criza kii astfel Banca, In loc sa raspunda
la chemarea ei de a veni in ajutorul pietii zdruncinate, ar
grabi din contra catastrofa.
Bine este oare a pune Banca inteo astfel de situatiune,
silind-o sa se margineasca oricand a avea in circulatie
numai de cloud on i jumatate atatea bilete cat este stocul
sau metalic ? Nu este prudent, nu este in interesul general
al leirii, pentru serviciul ceireia Banca a fost creiatd, ca
legea fi statutele Beincii sd cuprindd o dispoziliune ce i-ar
permite, cu autorizarea speciald a Guvernului, nu dupd
singura ei chibzuire, sei li, meireascci puterea ei de emisiune

atunci cdnd numai prin acest mifloc s'ar puted da ajutor


circulatiunii i tranzactiunilor publice ?.
Numai Teodor tefanescu faces o nota discordanta in

aceasta privinta. El socotea elasticizarea ceruta de toti ceilalti colegi, ca o slabiciune ce ar trebui sa fie evitata.
Discutiune larga 'a avut loc i in jurul biletului de 20
lei, care conform proiectului Guvernului, urma sa fie scos
din circulatie.
Lamuririle date de catre comisiune au facut dovada gre-

ce s'ar fi comis daca s'ar fi suprimat din circulatie


acest bilet, prin faptul ca disparicia lui ar fi facut peste
putinta sa se pastreze un stoc metalic de aur suficient.
elii

In legea Guvernului se mai prevedea ca biletele vor fi


platite la prezentare la birourile Bancii In monete de aur .
nicare a redactiunii data de comisiune proiectului, atunci se margineste a constata ca Consiliul a admis acest proiect Intr'un spirit de conciliere, pentruca 1 s'a
declarat ca era primit si de Guvern. $i data si acest minim s'ar Inlatura prin
diverse influente, D-sa va vota contra oricarei alto concesiuni, ramanand a se
supune chestiunea Adunarii generale a actionarilor.
Consiliul decide:

Aproba, proiectul de conventiune astfel cum a fort redactat de comisiune


si autoriza pe D-I Guvernator a-1 prezenta D-lui Ministru de finante.

www.dacoromanica.ro

20

806

C. I. BAICOIANU

Comisiunea a cerut ca acest aliniat sa fie fnlocuit cu In


monete ce au curs legal conform legii monetare a Statului.
Comisiunea solicit& aceast& dispozitie din consideiatiuni

de prudenta, pentruca dace candva s'ar fi revenit asupra


naturii acoperirii metalice, Banca as nu fie obligata a-i
modifica legea.
edintele comisiunii au fost Incheiate prin rezumatul Gu-

vernatorului T. Rosetti, care stabilete acordul Intre reprezentantii Bancii ci Stat.


Rosetti propune o comisiune care sa dea o expresiune
definitive proiectului de conventiune, pe care Banca o propune Guvernului In sensul aprobat de unanimitatea Consiliului. Consiliul admitand, deleaga pe Directorul Costinescu i
Censorul Statescu sa Intocmeasca proiectul de conventiune,
care, in edinta din 22 Decembrie 1890, a fost citit Consiliului general.
Iata modificarile preconizate de comisiune, sa se aduca
legii i statutelor Bancii Nationale.
<,

Art. 8. Din excedentul rdmas se va -tine 10-15% In

profitul Statului.

Art. 12. Banca are privilegiul a emite bilete de banca


la purtator. Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata
prin valori lesne de realizat. Banca va trebul sa alba o rezerva metalled de our de cel putin 40% din suma biletelor
emise de dansa. Aceasta rezerva va putea totuci sa fie scoborita pang la 33% printr'un comun acord intre Consiliul
general al Bancii i Guvern, care va fixa totodata i termenul pentru care Guvernul acorda aceasta autorizare. 0
a treia parte din stocul metalic al Bancii va putea fi plasat
in trate de prima ordine asupra pietelor Londrei i Berlinului.

Dace prin Ineasari s'ar acumula la Banc& o cantitate de


moneta de argint care nu ar putea fi intrebuintata In plata
conform legii monetare din 12 Martie 1890, Banca o va pre-

zenta Ministerului de Finante spre a fi preschimbata.


Art. 13. Forma biletelor de Banca, modul emisiunii for
gi cantitatea pentru fiecare categorie, se va stabill prin statutele Bancii. Valoarea fiecarui bilet nu va putea fi mai
mica de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100, 500 i 1000 lei. Proporjiunea biletelor de 20 lei din totalul emisiunii nu va putea intrece 20%.
www.dacoromanica.ro

307

REFORMA MONETARA DIN 1890

Art. 14. Biletele vor fi platite la prezentare la birourile


Bancii In moneta liberatorie conform legii monetare a Statului.
Aceste bilete vor fi primite in plata la toate cassele Statului, precum i la toate stabilimentele publice dependente
de Stat.
Dispozitiuni tranzitorii. Se acorda Bancii un termen de
6 luni dela promulgarea legii de fata, pentru retragerea din

circulatie a biletelor de 20 lei ce tree peste proportia de

20% din emisiunea totala.


In ce priveste statutele, ele sufereau urmatoarele modificari:

Art. 35, al. I se suprima. Banca va trebui sa aiba o


rezerva metalled de our de cel putin 40% din suma biletelor emise de &Ansa. Aceasta rezerva, va putea totusi fi
coborita pan& la 33 % printr'un comun acord Intre Consiliul Bancii i Guvern, cari vor fixa totodata i termenul
pentru care Guvernul acorda aceasta autorizare.
0 a treia parte din stocul metalic al Bancii Nationale,
va puted fi plasat in trate de prima ordine asupra pietelor
K

Londra $i Berlin.

Art. 36. Forma biletelor de banca, modul emisiunii for


i cantitatea pentru fiecare categorie se va fixa de Consiliul
general al Bancii, pe bazele aici stabilite.
Biletele vor fi de 20, 100 si 1000 lei. Se va crea i un

tip intermediar de 500 lei. In nici un caz valoarea unui


bilet nu va putea fi mai mica de 20 lei.
Proporjia biletelor de 20 lei din totalul emisiunii se
fixeaza la 20%.

Art. 37. Biletele vor fi platite la prezentare In moneta


liberatorie admisa de legea monetara a Statului, la birourile Bancii din Bucuresti, sau la sucursale i agentii.
Totusi plata for la sucursale i agentii poate fi amanata
pang ce ele vor primi fondurile necesare din Bucuresti#.

Proiectul acesta a fort supus de Guvernatorul Rosetti


Ministrului de final* spre cunostinta i putin mai tarziu
el a putut comunica Consiliului ca Guvernul, luand cunostinta de proiectul statutelor Bancii Nationale, s'a ajuns la
o intelegere definitive cu Banca.
Decat, din cauza imprejurarilor politice cum $i din alte
www.dacoromanica.ro

20

308

C. I. BAICOIANU

cauze

cum declara Guvernatorulnegocierile au fost in-

trerupte.
Banca considerand ca modificarea legii sale a fost facuta lard consimtamantul ei, deci in afar& de prevederile
legii i ale statutelor din 1880, considers legea din 1890 neopozabila ei.
Noul Guvernator, avusese timp in cele 5 luni sa cunoasch
intreg regimul Bancii in de privete pretentiunile ei.
De aci i atitudinea sa imperativa manifestata in edinta
din 10 Octombrie 1891, adica la interval de un an aproape
dupa ce anuntase stabilirea unei intelegeri cu Guvernul pe
baza proiectului prezentat de Consiliu in edinta din 22 Decembrie 1890, cand propune Consiliului sa se reia negocierile intrerupte dintre Stat Eli Banca Nationale, pentru a ie1
din situatia creata. Bancii de legea din 1890 pe care ea' nu
a aprobat-o in toate actele administratiei sale. Inteadevar,
Banca Nationald n'a tinut
cum a declarat-o i Carp intr'una din edintele Consiliului socoteala de aceasta lege.
Dovada despre aceasta este, eh de1 prin aceasta lege s'a
interzis Bancii de a mai emite bilete de 20 lei, Banca a emis
aceste bilete necontenit. Deasemeni, dei prin legea cea nouh
se prevedea. ca emisiunile de bilete trebuiau sa se fach cu

autorizarea Ministrului de finante, Banca n'a cerut nicidata sa i se dea o asemenea autorizare, ci a continuat
sh se administreze dupd previziunile legii din 1880.

Rosetti a avut A lupte mult pentru restabilirea unor

relatiuni normale intre Banc& rli Stat, caci atitudinea contemplative a Guvernului, ofensase Consiliul Bancii peste
masura, caruia nu i se puteh object& decal ca sustinea cu
cerbicie inlaturarea unei legi pe care experienta o condamna
pe deantregul.
Guvernatorul, venit de curand la conducerea Bancii,
stapanit de spiritul de contradictiune, devine in scurt timp
un fervent aparator al conceptiunii reformatoare a primului
Guvernator din 1890.
El sustinea conceptia monometalista aur, astfel cum o

stabilise legea din 1890, menita sa chezapiasca in viitor


consolidarea Bancii.
Explicatiunile ce au avut be cu prilejul remarcabilei ce-

dinte din 10 Octombrie 1891 intre Guvernator i Consiliul


www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

309

Bancii, sunt prea interesante din punctul de vedere al politicii Bancii Nationale, pentru ca BA le trecem cu vederea 1).
1) lath in extenso incheerea Consiliului din 10 Octombrie 1891:
CONSILIUL GENERAL

D-1

fedinta din 10 Octombrie, 1891


Guvernator aminteote Consiliului c& in anul trecut intrand In negocieri cu

D-1 Ministru de finante spre a ajunge la o intelegere In privinta modific&rii


statutelor sale, Banca a numit o comisiune care s& elaboreze un, proiect de
modificari de statute in sensul ideilor emise de Consiliul general in mai multe
oedinte consecutive. Acel proiect a of fost redactat de comisiune oi in urm&
aprobat de Consiliul general In oedinta dela 22 Decembrie 1890. D-1 Guvernator a pus in mod oficial in vederea D-lui Ministru de finante proiectul spre a
fi studiat of aprobat. Din ImprejurAri cunoscute de toti, cum schimbarea Ministerului of altele, negocierele au fost intrerupte. D-1 Guvernator este de parere
c& ar fi bine ca Banca a& reinceapa acele negocieri, de aceea roag& Consiliul
a-i arta can aunt vederile sale In aceast& privinta.
D-1 Penoovioi nu vede ce interes ar avea Banca de a reincepe negocierele
cu D-1 Ministru de finante pentru a ajunge la o intelegere In privinta modific&Hi statutelor sale. Legea care a modificat legea BM-mil a fost facut& far&

consimtamAntul actionarilor. Ea prin urmare nu poste fi opozabila Bancii.


Pan& tend actionarii nu vor declara c& primes aceasta lege, Banat trebuie s&
urmeze dup& legea oi statutele ei actuale.
Domnul Pencovici gaseote ca chestiunea pus& de D-1 Guvernator este cu
totul inoportun &.
D-I Guvernator

crede c& Banea ar trebul a ajung& neaparat la o Into-

legere cu D-1 Ministru de finante pentru ca s& iasa din situatiunea anormal& In

care se afl& astazi. 0 lege a modificat legea constitutive a bancii. Statute le


ei ins& au rAmas neschimbate. Dac& Guvernul ar cere BAncii sa aplice noua
lege oi Banes ar refuza aceasta aplicare, pe motiv cA statutele ei nu aunt puse
in acord cu legea cea noun, ea s'ar 081 in conflict cu o lege votatit de Corpurile
Legiuitoare, promulgath oi avand prin urmare caracter obligatoriu pentru toti.
Banca are cu atilt mai mult interes a ajunge la o Intelegere cu Guvernul cu
cAt ea de fapt aplic& dispozitiunile legii celei noui. Astfel este cu plata biletelor
de bane& in our oi cu mentinerea proportiunii stocului metalic, fat& cu biletele
in circulatiune, la 40 %, dispozitiuni cari amandou& aunt prey/mute de legea

cea noua. Dac& lucrurile stau astfel de ce Banca n'ar priml In statutele sale
dispozitiunile pe cari le aplica de fapt.
D-1 Vericeanu sustine c& legea cea null nu poate fi obligatorie pentru
Banca pan& c&nd nu va fi aprobat& de Adunarea general& a actionarilor. D-1
Vericeanu este Ins& de parerea D-lui Guvernator, ca Banca s& ajunga la o Intelegere Cu D-1 Ministru de finante, mai ales cAnd, prin conventiunea ce se va
Inchee &, se vor stipula oarecari avantagii pentru Banc &, cum ar fi reducerea pArtii

cuvenit& Statului dela 20 % la 10 %. Pe langa aceasta adaog& D-1 Vericeanu,


prin aeeasta nu s'ar face cleat sa se consfinteasca in scris cele ce se aplicii de fapt,
dui:A cum afirmA D-1 Guvernator.

www.dacoromanica.ro

310

C. I. BAICOIANU

In sustinerea readucerii raporturilor normale cu Statul,


Guvernatorul Ii formuleaza ideile 4n cuvintele urmatoare:
Banca ar trebui sa ajungd neaparat la o Intelegere cu
D-1 Ministru de finante, pentru ca sa iasa din situatiunea

anormala In care se Oa astazi. 0 lege a modificat legea


D-1 Carp crede ca se face o confuziune cAnd se afirmA, ca Banea apnea de fapt

noua lege a Bancii. Este adevarat cA Banca plateste astazi biletele sale In aur,
cum prevede legea cea noun. Banca plateste biletele sale In aur, pentruc& dela
demonetizarea argintului, aurul este singur a monet& pe care ea o are la dispo-

zitiunea sa. Este asemenea adevarat c& Banca n'a trecut In acest an peste
proportiunea de 40 % Intre stocul ei metalic oi biletele In circulatiune, cum
prevede legea cea noun. Nici din aceasta insa nu se poate trage concluziunea ca Banca a pus In aplicare legea cea noun.. Nu numai In acest an, dar mai
totdeauna afar& de rani exceptiuni, Banca n'a trecut peste aceast& proportiune.
Aceasta se poate lesne vedea din tablourile anexate la raporturile cb.tre AdunArile generale ale actionarilor, dela infiintarea BAncii Oa), astazi.
D-1 Carp sustine cA, departe de a aplica legea cea noun, Banca din contra
in toate actele administratiunii sale n'a tinut nici odat& socoteala de aceast& lege.
Dovad& despre aceasta este ca, deli prin aceast& lege s'a interzis BAncii de a
emite bilete de 20 lei, Banca a emis si emite necontenit asemenea bilete. Dovada
Inc& este ca, cu toate c& prin legea cea noun se prevede ca emisiunile de bilete
se fac cu autorizarea D -lui Ministru de finante, Banca nici odat& n'a cerut a&
i se dea o asemenea autorizare.
Poate c& D-I Guvernator a inteles a aplica legea cea noun si atunci cAnd a
luat mlosura de a se restrange circulatiunea biletelor de 20 lei. Dac& aceasta a
Post intentiunea D-sale, D-1 Carp roag& pe Consiliu a lua Indata o hotarire In
aceast& privinta. D-1 Carp sustine c& nici chiar Consiliul general nu este In
drept a declarti, ca consimte a puns In aplicare legea cea noun. Acest drept 11 are
numai Adunarea general& extraordinar& a actionarilor convocat& In modul Ii
forma prevazuta prin statute. Pan& cand o asemena Adunare nu va fi prima legea
cea noun, Banca este datoare s& se conduca dupa legea si statutele in vigoare.
D-1 Carada credo c& D-1 Carp se inseal& cAnd fsi inchipueste ca D-1 Guvernator a avut In Wind sit aplice legea cea noun restrangan.d circulatiunea biletelor
de 20 lei. D-1 Guvernator a voit probabil sa lac& o Incercare dad). biletul de 20 lei
este In adevar atat de necesar circulatiunii precum se zice. Asemenea Incercare
a facut-o $i D-1 Carada In acest an, cAnd D-1 Rosetti era In concediu si cand D-sa
Linea locul de Guvernator.
Rezultatele acestor cercetari au Post de asa natura tncat D-1 Carada crede
ca si D-1 Guvernator, ca Bi noi toti, s'a convins c& biletul de 20 lei este absolut
necesar. D-sa crede chiar ca proportiunea de 20 % din totalul emisiunii indicatA
de unii din noi ca trebuincioasa, va fi insuficient& biletului de 20 lei, care este
In adevAr indispensabil pentru toate transactiunile cele mici, plata de lucratori,
cumptirAri de cereale de pe la tarani, lucrari agricole gi toate nevoile zilnice
pentru hranti, imbactiminte etc. Rolul sau nu se poste Indeplini nici de biletele
mai marl, nici chiar de aur, care nu este lesne de purtat prin comunele rurale.

D-1 Carada arata ca orice Incercare de a Imputina circulatiunea biletului de

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

811

constitutive a Bancii. Statute le ei Insa au ramas neschimbate. Dace Guvernul ar cere Bancii sa aplice noua lege i
Banca ar refuza aceasta aplicare, pe motiv ca statutele ei

nu sunt puse fn acord cu legea cea noua, ea s'ar gasi in


conflict cu o lege votata de Corpurile Legiuitoare, promul20 lei a IntAmpinat reclamatiuni din toate partile, precum a putut-o constata
si D-I Quvernator.
In ce priveste legea cea noua, D-1 Carada aduce aminte mai Intaiu c& chiar
Minigtrii cari au sustinut-o In Camera, ca si D-1 Comisar at Guvernului In Adu-

narea general& a actionarilor, au sustinut ca, ea nu se poste pune In aplicare


far& consimtimantul acestei Adunari. Apoi D-1 Guvernator in acord cu tot Corisiliul a declarat acelasi lucru In mod formal In raportul cAtre Adunarea general&

din Februarie trecut, Apoi chiar faptul c& Guvernul a intrat fn negocieri cu
Banca spre a ajunge la o fntelegere, dovedeste c& el insusi nu poate apnea
legea far& consimtimantul celeilalte parti contractante, adicli al actionarilor.
Din faptul cri stocul nostru este mare si In aur, nu se poate deduce c& noi
am dat adeziunea noastra la aceasta lege. Noi am lucrat el acum ca 5i In trecut
cu prudent& gi am cautat a asigura cat se poate mai bine situatiunea Bancii.
Prin urmarenici nu poate fi vorba de o punere In lucrare a legii de cAtre noi. 8i
Inc& odat& D-1 Carada crede ca D-1 Carp s'a Ingelat atribuind aceasta idea D-lui
Guvernator.
Totusi D-1 Carada crede O. bine a facut D-1 Carp ca a pus chestiunea, pentru
ca Consiliul sa se poatti Inca odath pronunta l&murit In aceasta privinta.

D-nii Verioeanu si Penooviol aunt cu totul de acord c& legea nu poate fi


opozabila BAncii mai fnainte de a fi primita $i de actionari gi prin urmare pAnA
atunci nu se poate aduce nici o restrictiune biletului de 20 lei.

D-1 Guvernator recunoaste ca fiat cercArile facute de D-sa ca si cele


facute de D-1 Carada au dovedit c& biletul de 20 lei este trebuincios circulatiunii, dar nu este mai putin adevarat c& situatiunea actual& nu este tocmai
normal& $i ca nu este bine ea Banca sA se stie In conflict perpetuu cu o lege votata

de Camera. Tocmai deaceea D-sa este hothrit s& se refnceapli negocierile cu


D-1 Ministru de finante spre a se ajunge la o Intelegere. D-sa a crezut ins& ca
este o datorie de colegialitate de a cunoaste 5i sentimentul Consiliului In
aceasta privinta.
D-1 teffinescu declar& ca este pentru refnceperea sau continuarea tratativelor cu Guvernul asupra modificarilor de introdus fn legea Bancii, as& cum
le-a decis Consiliul, dar propune ca aceste negocieri s& se fact' prin corespondents, pentru ca dosarele Winch s& poat& dovedl bunele intentiuni ale Consiliului
care niciodat& nu s'a opus de a intl.& In asemenea tratari cu Guvernul, astfel s&

nu se mai dea loc la afirmari neIntemeiate ca acele ce s'au facut inaintea Parlamentului, sustinandu -se ca Administratiunea Winch s'a opus totdeauna de
a se intelege cu Guvernul In ce privegte ultimele propuneri de modific&ri.
Consiliul is act de declaratiunea D-lui Guvernator ei -I invite a retncepe
negocierile cu D-1 Ministru de finante pentru a se hicheia o conventiune In
conformitate cu proiectul aprobat de Consiliul general In sedinta dela 22 Decembrie 1890.

www.dacoromanica.ro

312

C. I. BlICOIANU

gata i avand prin urmare caracter obligatoriu pentru toti.


Banca are cu atat mai mult interes a ajunge la o Intelegere
cu Guvernul, cu cat ea de fapt aplica dispozitiunile legii
celei noui. Astfel este cu plata biletelor de banca in aur
tili cu mentinerea proportiunii stocului metalic fats cu biletele In circulatiune, la 40%, dispozitiuni cari amandoua
sunt prevazute de legea cea noua. Daca lucrurile stau astfel,
de ce Banca n'ar primi In statutele sale dispozitiunile pe
cari le aplica de fapt .
Replica lui Carp i a lui Carada pun insa chestiunea
in adevarata ei lumina. Iata inteadevar vederile acestor doi
factori din conducerea institutului de emisiune:
4 Carp crede ca se face o confuziune cand se afirma Ca
Banca aplica de fapt noua lege a Bancii. Este adevarat ca
Banca platete astazi biletele sale In aur, cum prevede legea
cea noua. Nu se poate Ins& deduce din aceasta ea, Banca
aplica legea cea noua. Banca platete biletele sale In aur
pentruca, dela demonetizarea argintului, aurul este singura
moneta pe care ea o are la dispozitiunea sa. Este asemenea
adevarat ca Banca n'a trecut in acest an peste proportiunea
de 4070 intre stocul ei metalic i biletele In circulatiune,

cum prevede legea cea noua. Nici din aceasta Ins& nu

se poate trage concluziunea ca. Banca a pus In aplicare legea


cea noua. Nu numai in acest an, dar mai Intotdeauna, afara
de rani exceptduni, Banca n'a trecut peste aceasta proportdune.
Carp sustine ch., departe de a aplica legea cea noua,

Banca din contra, in toate actele administratiunii sale, n'a


tinut niciodata socoteala de aceasta lege. Dovada despre
aceasta este ca, de1 prin aceasta lege s'a interzis Bancii
de a mai emite bilete de 20 lei, Banca a emis i emite necontenit asemenea bilete. Dovada Inca este ca, cu toate ca prin
legea cea noua se prevede Ca emisiunile de bilete sa se faca cu

autorizarea D-lui Ministru de finante, Banca niciodata n'a


cerut sa i se dea o asemenea autorizare.
Poate ch. D-1 Guvernator a inteles a aplica legea cea noua
i atunci cand a luat masura de a se restrange circulatiunea
biletului de 20 lei. Daca aceasta a fost intentiunea D-sale,
D-1 Carp roaga pe Consiliu a luh indata o hotarlre in aceasta
privinta. 0-1 Carp sustine Ca nisi chiar Consiliul general

nu este in drept a declarh ca consimte a pune in aplicare


www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

313

legea cea noua. Acest drept II are numai Adunarea generala


extraordinary a actionarilor convocata In modul i forma
prevazuta prin statute. Pana cand o asemenea Adunare nu
va fi primit legea cea noua, Banca este datoare sa se conduca dupa legea i statutele ei in vigoare .
Carada intervenind crede ca se inceala Carp o cand ici
inchipuete ca D-1 Guvernator a avut In gand sa aplice legea
cea noua restrangand circulatiunea biletului de 20 lei. D -1
Guvernator a voit probabil sa faca o incercare daca biletul

de 20 lei este In adevar atat de necesar circulatiunii precum se zice. Asemenea incercare a facut-o i D-1 Carada
In acest an, cand D-1 Rosetti era in concediu i cand D-sa

Linea locul de Guvernator.


Rezultatele acestor cercetari au fost de aa natura, Incat D-1 Carada crede ca. i D-1 Guvernator, ca i noi toti,
ca biletul de 20 lei este absolut necesar. D-sa crede chiar

ca proportiunea de 20% din totalul emisiunii indicata de


unii din noi ca trebuincioasa, va fi insuficienta biletului
de 20 lei care este in adevar indispensabil pentru toate transac-

tiunile cele mici, plata de lucratori, cumparari de cereale


de pe la tarani, lucrari agricole i toate nevoile zilnice pentru

hrana, imbracaminte, etc. Rolul sau nu se poate indeplini


nici de biletele mai mari, nici chiar de aur care nu este
lesne de purtat prin comunele rurale.
D-1 Carada sustine Ca orice incercare de a imputing circu-

latiunea biletului de 20 lei a Intampinat reclamatiuni din


toate partile, precum a putut-o constata i D-1 Guvernator.
In ce privete legea cea noua, D-1 Carada aduce aminte
mai intaiu ca chiar Minitrii cari au sustinut-o in Camera,
ca i D-1 Comisar al Guvernului In Adunarea general& a ac-

tionarilor, au sustinut ca ea nu se va pune in aplicare


fara consimtamantul acestei Adundri. Apoi D-1 Guvernator

in acord cu tot Consiliul a declarat acelai lucru In mod


formal in raportul catre Adunarea generala din Februarie
trecut. Chiar faptul ca Guvernul a intrat in negocieri cu
Banca spre a ajunge la o intelegere, dovedete ca el Insui
nu poate aplica legea fara consimtamantul celeilalte parti
contractante, adios& al actionarilor.

Din faptul ca stocul nostru este mare i in aur, nu se

poate deduce ca noi am dat adeziunea noastra la aceasta lege.


www.dacoromanica.ro

c. I. BAIc0IANu

814

Noi am lucrat f)i acum ca i In trecut cu prudenta, i

am cautat a asigura cat se poate mai bine situatiunea Bancii.

Prin urmare nici vorba nu poate fi de punerea In lucrare a


legii de catre not i Inca odata D-1 Carada crede ca D-1 Carp
s'a Inkielat atribuind aceasta idee D-lui Guvernator.
D-1 Carada crede ca bine a facut D-1 Carp de a pus che-

stiunea, pentru ca Consiliul sa se poata Incaodata pronunta


lamurit In aceasta privinta .
Reluand din nou cuvantul In incheiere, Guvernatorul
Rosetti # recunoate ca atat Incercarile facute de D-sa, ca
i cele facute de D-1 Carada, au dovedit ca biletul de 20 lei
este trebuincios circulatiunii. Dar nu este mai putin adevarat Ca situatiunea actuala nu este tocmai normala i Ca

nu este bine ca Banca sa se tie in conflict perpetuu cu


o lege votata de Camera. Tocmai deaceea D-sa este hotark
sa se reInceapa negocierile cu D-1 Ministru de final* spre
a se ajunge la o lntelegere. D-sa a crezut tug ca este o datorie de colegialitate de a cunoate i sentimentul Consiliului In aceasta privinta .
Spirit luminat i intrat In adanc-ul tainelor bancare, Rosetti a sfarit prin a privi problemele Bancii prin prisma
obiectiva, impusa de greaua sarcina ce i-o incumba situatia sa.

El sfarete prin a recunoate temeinicia luptei pe


care o ducea Banca contra legii din 1890, iar Consiliul la
randul sau, luand act de declaratiunile Guvernatorului, 11
invita sa Inceapa negocierile cu Ministrul de final* pentru

a se Incheia o conven(iune In conformitate cu proiectul


adoptat de Consiliul general In edinta dela 22 Decembrie 1890.

Tratativele urmate cu Ministrul de final* In aceasta

privinta, au condus trei luni In urma la edin-ta Consiliului


general din 30 Decembrie 1891, cand Guvernul, prin Guvernator, declara Ca primete conventia Bancii, cu exceptiunea

mentinerii cotei-parti de participare a Statului din beneficiul

Bancii, la 20%, pe care tot el cu un an mai Inainte o propusese a fi numai de 10 % i In al doilea punct privitor la
schimbarea de catre Guvern In our a argintului ce s'ar acumula la Banca din plati, Intrucat, constata Ministrul, ca
aceasta eventualitate nu s'a prezentat i crede ca nu se va
prezenta. Deoarece argintul in circulatiune este abia indeswww.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

315

tulator pentru trebuintele publicului, el cerei suprimarea


acestui punct din proiect.
Consiliul Bancii, care niciodata n'a fost preocupat sa realizeze beneficii depe urma reformelor proectate, admite in
unanimitate propunerile Ministrului de final*.
Doud luni in urma, la 27 Februarie 1892, Guvernatorul
comunica Consiliului acordul cu Ministrul de finante, ceeace

a condus la proiectul conventiei pe care i 1-a insuit Guvernul i a fost ulterior prezentat Corpurilor Legiuitoare.
Iata in paralel legea din 1890 fats de proiectul de conventiune din 1892, pus in deliberarea Adunarii generale
convocata in acest scop i devenit lege mai apoi la 31 Mai
acelai an 1).
1) DAm in extenso desbaterile din gedintele Consiliului dela 30 Decembrie
1891 gi 27 Februarie 1892.
CONSILIUL GENERAL

3edinta din 30 Decembrie, 1891


D-1 Guvernator comunica. Consiliului eb,, In urma negocierilor urmate
pentru a ajunge la o intelegere in privinta proiectului de modificari ale sta-

tutelor, admis de Consiliu in gedinta dela 22 Decembrie 1890, D-1 Ministru de


finante s'a declarat dispus a priml acel proiect, cu exceptiune a douA puncte,
cari n'au mare importantft.
Cel dintaiu este relativ la participarea de 20 % in beneficille BAncii, acordata
Guvernului de lege gi statute gi pe care fusese convenit a o reduce la 10 %.
Cand D-1 Ministru insugi propusese in 1890 aceastA reducere, se credea cb. prin
faptul schimbarii sistemei monetare, operatiunile BAncii se vor reduce. Experienta a dovedit ins& contrariu. Prin urmare nu ar fi nevoie a se sustine aceastA
reducere fnaintea Camerilor i este mai mutt decAt sigur ca ele ar refuza-o.
Al doilea punct este cel privitor la schimbarea de cAtre Guvern In our a
argintului ce s'ar acumula la BancA din plAti. D-1 Ministru constatA ca, aceastA

eventualitate nu s'a prezentat i credo cA nici nu se va prezenta, pentrucA


argintul In circulatiune este abet', indestulAtor pentru trebuintele publicului.
Prin urmare D-I Ministru cere sa se suprime din proiect aceste douA dispozitiuni.

DacA Consiliul va admite aceastA redactare, atunci se va incheia o conventiune cu Guvernul gi se va supune de cAtre not AdunArii generale extraordinare a actionarilor gi de Guvern Camerilor.
Dupii. cateva observatiuni gi explicAri Mute de D-nii A. Vericeanu i Em.

Costinescu, Consiliul in unanimitate admite suprimarea color douA dispozitiuni din proiectul modificator gi roagA pe D-1 Guvernator a pregAtl gi supune
Consiliului un proiect de conventiune ce este a se incheia cu Guvernul.

www.dacoromanica.ro

316

C. I. BAICOIANU

Ce modificeiri s' au adus la


15 lunie 1892
nale din 19 Mai 1890
Art. 8. Din excedentul raArt. 8. Din excedentul ramas se va reline una a cin- mas se va refine una a cincea
In profitul Statului.
cea in profitul Statului.
Art. 12. Banca are priviArt. 12. Banca are priviCum era legea Beincii Natio-

legiul de a emite bilete de legiul de a emite bilete de

balled la purtator. Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata prin valori lesne


de realizat.

Banc& la purtator. Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata prin valori lesne


de realizat.

CONSILIUL GENERAL

Sedinta din 27 Februarie, 1892


Domnul Guvernator face cunoscut cA In urma negocierilor urmate cu

Ministrul, In baza autorizatiunei ce aveA dela Consiliu, a ajuns la o Intelegere


cu Guvernul asupra unui proiect de conventiune pentru modificarea statutelor.
Diferentele ce existA Intre acest proiect gi cel primitiv votat de Consiliu, au
fost consimtlte de D-sa In virtutea autorizArii speciale ce i s'a dat de Consiliu In
gedinta oficioasA de SambAtb, 22 Februarie.
Proiect de conventiune.

Subsemnatii:
Menelas Ghermani, Ministru secretar de Stat la Departamentul Finantelor,

autorizat prin jurnalul Consiliului de Minigtri cu Nr.... din Februarie 1892

de o parte, gi
Theodor Rosetti, Guvernatorul BAncii Nationale a Romaniei, autorizat
prin deciziunile Consiliului general al BAncii Nationale din 22 Decembrie
1890, 10 Octombrie 1891 gi 30 Decembrie 1891, de altA parte.
AvAnd in vedere CA statutele actuale ale BAncii Nationale, In unele dispozitiuni nu Bunt Inca. In acord cu prescriptiunile legii din 15 Iunie 1890, cA un
asemenea acord este de dorit In interesul bunei functionikri a acestei institutiuni.
Am convenit urmAtoarele:

Art. 1. Administratiunea BAncii Nationale a RomAniei va prezentA


unei AdunAri generale extraordinare, convocatA ad-hoc, urmAtoarele modificari la Statutele BAncii Nationale, IntArite cu decretele Regale Nr. 1595 din
22 Maiu 1880 gi Nr. 3208 din 26 Noembrie 1890;

a) la Art. 32 sA se suprime aliniatul 1.


La alin. al 2-lea sA se suprime cuvAntul a celelante)).
b) Art. 35 sA se redijeze astfel:
a Banca va trebul sb, aibe o rezervA metalicA de our de cel putin 40 % din

suma biletelor emise de Dana. Treizeci la sutb. din stocul metalic al BAncii
Nationale va puteA constA In trate de prima ordine asupra pietelor Londra gi
Berlin n.

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN i890

Banca va trebui s aiba

317

Banca va trebui s4 aiba

o rezerfa metalica de aur de un stoc metalic de aur de eel


eel putin 40% din suma bi- putin 40% din suma bileteletelor emise de dansa.
lor emise de dansa.
Treizeci la suta din acest
stoc metalic al Bancii va pu-

tea consta din trate asupra


pietelor Londra ii Berlin.

c) Art. 36 alin. al 2-lea $i urmatoarele sa. se redacteze astfel: 4 Biletele vor fi


de 20, 100 si 1000 lei. . Se va putea ere& si un tip intermediar de 500 lei. In nici

un caz valoarea unui bilet nu va putea fi mai mica, de 20 lei. Proportiunea


biletelor de 20 lei din totalul emisiunei se fixeaza la 20 la suta*.
d) La art. 37 sa se introduc& urmatoarele modificari:

1. Cuvintele 4 In aur sau moneta nationals de argint* sa se inlocueasca


prin cuvintele In monet& national& liberatorie sau In monetele straine, ce au
curs legal conform legislatiunii monetare a Statuluir.
2. Dup& cuvantul * sucursale* a se intercaleze cuvintele 4 0 agentii*.
e) La Art. 43 sa se suprime aliniatul al 3-lea.
Art. 2.
Indata ce Adunarea general& extraordinary va fi votat sus
aratatele modificari la statutele actuale, D-1 Ministru de finante va prezent&
Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege modificator al legii din 15 Iunie 1890,
prin care ea se modifice dispozitiunile articolelor 12, 13 Si 14 din ace& lege In
modul urmator:
a) La Art. 12 alin. al 2-lea sa se adaoge urmatorul aliniat:

4 Treizeci la But& din stocul metalic al Bancii va putea consta In trate


asupra pietelor Londra si Berlin*.
b) La Art. 13 alin. 1, se vor Inlocul cuvintele o de Banc& In Intelegere cu
Guvernul* prin cuvintele s prin statutele Bandit*.
Restul Art. 13 se va Inlocul prin redactia urmatoare:
*Valoarea fiecarui Met nu va putea fi mai mica de 20 lei. Biletele vor fi de
20, 100, 500 si 1000 lei. Proportiunea biletelor de 20 lei nu va putea Intrece 20 %*.

c) La art. 14 sa se Inlocuiasca cuvintele o de aur conform sistemului monetar al Statutului* prin acelea de *In moneta national& liberatorie sau In
monetele straine cari au curs legal conform legislatiunii monetare a Statului*.
d) Dispozitiunile tranzitorii sa se redacteze astfel:
a Se acorn. Sandi Nationale un termen de vase luni dela promulgarea
legii de rata, pentru retragerea din circulatiune a biletelor de 20 lei ce tree peste
proportiunea de 20% din emisiunea totala *.
Art. 3.
Indata dup& votarea schimbarilor cuvenite la statute $i lege,
nouile statute confirmlindu-se de Guvern, vor deveni lucratoare pentru Banca
National&
Facuta astazi anul una mie opt sute noultzeci si doi, Luna Februarie... zile.
Consiliul In unanimitate aproba acest proiect si autoiiza pe D-1 Guvernator a-1 semna.

www.dacoromanica.ro

318

C. I. BAICOIANU

Art. 13. Forma biletelor de

Art. 13. Forma biletelor de

banca, modul emisiunii for banca, modul emisiunilor i


i cantitatea pentru fiecare cantitatea pentru fiecare cacategorie,

se va stabili de tegorie, se va stabili prin

Banca in intelegere cu Gu- statutele Bancii.


Valoarea fiecarui bilet nu
vernul.
va fi mai mica de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100,
Biletele vor fi de 100, 500
i 1000 lei. Dela promulgarea 500 i 1000 lei. Proportiuacestei legi nu se vor mai nea biletelor de 20 lei nu va
putea pune in circulatiune putea intrece 20% din tobilete de 20 lei. Biletele de tala emisiune.
20 lei cari sunt azi in circulatiune se vor retrage treptat in termen de 4 ani, cate
o patrime cel putin pe fiecare an.
Art. 14. Biletele vor fi platite la prezentare la birourile
Bancii, in our sau in monad
nationals de argint. Ele vor
fi primite la toate cassele
Statului, precum i la toate
cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.

Art. 14. Biletele vor fi platite la prezentare la birourile


Bancii In monad national&

liberatorie sau In monetele


straine, cari au curs legal,
conform legislatiunii mone-

tare a Statului. Ele vor

fi

primite in plata la toate


cassele Statului, precum i la

toate stabilimentele publice


dependente de Stat.
Dispozijiuni tranzitorii
Se acorda Ranch Nationale

un termen de 6 luni dela


promulgarea legii de fats,

pentru retragerea din circulajie a biletelor de 20 lei ce


trec peste propor %iunea de
20% din emisiunea totals.
*

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONEARA. DIN 1890

319

Examinand mai Indeaproape conventiunea, reese ca Gu-

vernul a trebuit sa renunte la dreptul ce 11 avea de a fixa


in intelegere cu Consiliul Bancii, modul emisiunii i cantitatea pentru fiecare categorie de bilete, acest lucru ramanand sa fie stabilit prin statute.
Banca catiga punctul sau de vedere In ce privete emisiunea biletelor de 20 lei, cari ins& nu puteau depai 20%
din totalul emisiunii.
Deasemeni ea mai catiga dreptul de a avea din stocul
sau metalic aur, 30% reprezentat prin trate asupra pietelor
Londra i Berlin.
Biletul Bancii Insa, trebuia sa fie convertibil la prezentare

in moneta nationals de aur, sau In monete straine cari au


curs legal, conform legislatiunii Statului.
* * *

Nu se poate concepe o satisfactie mai mare pentru Consiliul Ranch, decat expunerea de motive i raportul delegaldlor din Camera i Senat.
Iata cum este justificata necesitatea modificarii legii din
1.5 Iunie 1890:

Legea din 15 Iunie 1890, care modified articolele 8,


12, 13 i 14 din legea 1nfiintarii unei Banci de scont i circulatiune din 17 Aprilie 1880, n'a putut fi aplicata ;i chiar

statutele Bancii erau In dezacord cu unele din dispozitiunile


acelei legi.

Pentru a pune capat acestei stari de lucruri i a face

putincioasa aplicarea legii din Iunie 1890, precum i pentru


a inlesni aplicarea catorva modificari Introduse In legea con-

stitutive a Bancii Nationale dupe experienta facuta, s'a


simtit nevoia de o noua modificare a art. 12, 13 i 14 din

legea dela 15 Iunie 1890.


Aceste noui modificatiuni se refer& mai ales la stocul
metalic al Bancii Nationale i la emisiunea biletelor de 20
lei, cari trebuiau, conform legilor anterioare, sa fie In anul
1894 scoase cu totul din circulatiune. Cum Ins& incercarile
/acute pentru scoaterea treptata a acesor bilete de banca
din circulatiune, a lntampinat in practice mari dificultati
caci ele sunt cerute continuu din toate partile i se poate
zice ca sunt chiar aproape indispensabile tranzactiunilor de
www.dacoromanica.ro

320

C. I. BMCOIANU

cereale In porturile noastre, in cari cumparatorii sau intermediarii aduna cantitatile mai mult sau mai putin mari cumparand cu kgr. dela o multime de vanzatori mici de 'pe la
tara, s'a crezut de cuviinta a se mentine biletul de 20 lei.
Dar pentru a nu se indeparta prea mult dela principiul
chiar al sistemului nostru monetar in care leul de aur este
unitatea monetara, Guvernul limiteaza, prin noua lege, emiterea acestor bilete de 20 lei la maximum de 20% din Intreaga emisiune de bilete.
Comitetul delegatilor admitand aceasta $i -a exprimat
dorinta ca Banca Nationale sa caute Incetul cu incetul s
retraga cat mai multe bilete de 20 lei din circulatie, tinzand
la suprimarea lui mai curand sau mai tarziu, pe nesimtite
ii fara a jigni nici o tranzactiune comerciala.
Relativ la stocul metalic al Bancii Nationale, noua lege

autoriza pe Banc& ca 30% din acest stoc sa poata fi reprezentat prin trate de prima ordine asupra pietelor din

Londra i Berlin, al caror sistem monetar este bazat pe etalonul unic de aur i cu exclusiunea celorlalte piete, Paris,
Bruxelles, Viena, cu sistem monetar bimetalist.
Aceasta noua dispozitiune, dupd practica lucrurilor, este
foarte favorabila Bancii Nationale, caci pe deoparte permite
Bancii Nationale oarecari beneficii legitime prin faptul plasarii unei parti, redusa dealtminteri , a stocului sau metalic In valori cu totul sigure, cari dei sunt pe termen,
totui pot fi realizate, on i cand in caz de nevoie. Pe de
alts parte, atunci cand exportul produselor noastre Inceteaza, adica prin Noembrie i cand prin urmare, nu mai
intra aur in tara, Banca are la dispozitia ei, pentru lunile
urmatoare, acele trate cari permit pietelor noastre sa-i face
platile In strainatate, fara ca Banca sa aiba sa atace aurul
chiar, pe care 41 are In cassa.
Modificarea art. 14 prin noua lege, sufere numai asupra
redactiunii lui, Med ca principiul admix de legea din 15 Iunie

1890 sa fie atins i anume: ca biletul de Banca sa fie platit


in aur.
In fine, ca dispozijiune tranzitorie, noua lege da Bancii
Nationale un termen de 6 luni, pentru a-i retrage din circulatie biletul de 20 lei care ar exceda proportiunea admisa
de 20% din lntreaga emisiune.
I

www.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA. DIN 1890

321

Iata, domnilor deputati, cari sunt consideratiunile cari


au dus pe comitetul delegatilor sa primeasca proiectul de
lege de fats, cu o mica schimbare de redactiune ale aliniatelor 2 i 3 i ale art. 12, pentru a le face mai explicite.
Votand i D-voastra, domnilor deputati, acest proiect de
lege, va Meet& In fine i dezacordul dintre statutele Bancii
Nationale i legea din 15 Iunie 1890, cad Adunarea general& extraordinary a actionarilor acestei Band din 2 Aprilie

1892, a votat In unanimitate modificarile ce urmeaza 's&


se introduce in statutele Ranch Nationale, pentru a corespunde cu prescriptiunile nouei legi, pe care avem onoarea
a o supune aprobarii D-voastra .
* * *

Dace asvarlim o privire retrospective asupra conflictului


dintre Banca National& i Stat, caracteristic perioadei 18881892 pe care 11 Incheie conventiunea susmentionata, nu ne

putem opri de a constata c& Banca National& a tiut sa


se aeze dela Inceput pe un taram de obiectiva judecata
a marilor probleme monetare pe cari linprejurarile de pe
vremuri le impusese cu imperioasa necesitate atentiunii tuturor ganditorilor i Indeosebi a guvernantilor, dela cari Intreaga patura interesata In ordinea productiunii nationale
atepta mantuire.
Cand la 1888, Guvernul hotarate ca operatiune preliminary a marei sale reforme, retragerea biletelor ipotecare,

Banca National& 11 secondeaza far& covaire, ba chiar se pune


la dispozitia Guvernului pentru cautarea ii aflarea solutiunii
celei mai prielnice pentru realizarea acestei operatiuni, ale
carei efecte binefacatoare pentru circulatia fiduciary a tarii,

ea le Intelegea pe deplin.

Prelungirea circulatiunii biletelor ipotecare din 1886 pang

la 1912, era facuta In virtutea unor argumentatiuni fiscaliste ce puteau prinde In cadrul imprejurarilor de moment.
Nu este Insa mai putin adevarat, ca perpetuarea acestei
circulatiuni fiduciare, lipsita de o acoperire metalica se-

rioasa, avea caracterul unei pronunjate inflatiuni ce nu putea


sa nu influenteze valoarea ci puterea de schimb a biletului
Bancii Nationale ci aa cubreda, prin faptul acoperirii mewww.dacoromanica.ro

21

322

C. I. BAICOIANII

talice de argint, un metal a carui valoare intrinseca era cu


mult in dezacord cu valoarea aurului la care era raportata.
Retragerea biletelor ipotecare stiva ita in anu11888, de1

nu era o masura determinants pentru a face sa dispara


criza i agiul, totui ea nu putea cleat sa concure la normalizarea unei situatiuni care dainuise prea mult i provocase
intereselor vitale ale tarii, dureri i pagube destul de
insemnate.

Cand hash' Guvernul, in aplicarea programului sau trece


mai departe i vine cu proiectul de modificare a legii monetare din 1867 prin care se introduces monometalismul our
in locul bimetalismului de pang atunci, Banca Nationala
a carei aezare fiduciary se facuse in cadrul unei concep-

tiuni monetare bimetaliste, nu putea sta impasibila, caci

prin conceptiunea acoperirii sale metalice noud, se atingeau


interese nu numai speciale, dar mai cu seams de ordin ge-

neral, la cari legea i statutul sau o obligau sa concure


prin colaborarea sa, pentru ca bazele de functionare i propaire ale acestui aezamant sa nu fie zdruncinate. Din pacate, Guvernul n'a Inteles dela Inceput fericita conceptie a
dispozitiunilor din legea i statutele Bancii Nationale, cari
cereau ca problem ele acestea monetare de interes general
sa fie rezultatul colaborarii experientii institutului de emisiune cu Statul.

La carma tarii 10 facuse drum o 'nand de oameni intrui ai Partidului conservator cu pretentiuni de reformatori ai moravurilor i introducatori de metode noui in arta
politica, cum se mai vad dealtfel i in zilele noastre, stapaniti de dorinta oarba de a rasturna pang i notiunile de
legalism.
Erau oamenii formulei Regele i Dorobantul >, cari cre-

deau sa domine i sa indrumeze viata politica a Statului


pe cai i prin mijloace originale, nu prin respectul traditiilor
legale, cat prin apucaturi de aa zise main i judecati forte.
Criticilor aduse de Banca Nationala pe cari le socoteau
izvorite din subiectivism politic proiectelor Guvernului,
Petre Carp i cativa acoliti ai lui le ()puma hotarirea imperative de a le infaptui trecand peste capul i corpul Bancii
Nationale, caci subordonand vointii actionarilor Ranch Nationale aceasta chestiune ziceau ei , insemna a lass chewww.dacoromanica.ro

REFORMA MONETARA DIN 1890

323

stiunea financiara i agiul sa-i continue efectele dezastroase,

ceeace ar denota o idee stranie cu privire la suveranitatea


nationals i a datoriilor Statului.
In astfel de imprejurari era firesc ca Banca sa caute
sa-i mentina autonomia i drepturile sale in rezolvarea unei

probleme atat de grave in ce privete interesul general,


ceeace a condus-o la cunoscutele proteste i atitudini cari
pana la sfarit au divizat lumea politica a Guvernului.
Totui i aici, in ce privete proiectul propriu zis al etalonului, Banca Nationale n'a lipsit sa dea Guvernului sfaturi pretioase pentru a inlesni aplicarea primei parti a marei

reforme monetare, care a condus la demonetizarea argintului.


Scoaterea din proiect a dispozitiunilor referitoare la gasirea mijloacelor materiale de aplicare a proiectului monetar

i intocmirea unei legi de sine statatoare, se datorete in

bung parte sugestiunii Bancii Nationale.


Acolo unde Insa Banca Nationale nu putea i nu trebuia sa se lase invinsa, era cand Guvernul, tot fard concursul sau, a tinut sa prezinte Corpurilor Legiuitoare proiectul
modificator al legii Bancii Nationale.

Aci cerbicia cu care ea a tinut sa combats dispozitiunile


legii din 1890, este demna de tot respectul nostru, pentruca
Banca, neurmarind alt scop decat propairea intereselor tarii,

n'a inteles sa face din lupta intreprinsa scopul realizarilor unor interese de taraba, ci i-a insuit sustinerea numai a

acelor puncte, cari erau menite sa contribue la mentinerea


politicii sale monetare de pana atunci, favorabila desvoltarii
intregei vieti economice a tarii.
Pornind dela aceste simtiminte i indatoriri, ea vede in
structura acoperirii metalice a Guvernului lipsa de elasticitate ce o impunea cu rigoare trecerea la monometalismul aur.
Deasemeni, retragerea biletului de 20 lei insemna in ultima consecinta o lovitura adusa cons olidarii etalonului aur,
caci prin suprimarea biletului de 20 lei, urma s se puns in
circulatie aur, ceeace evident nu putea decat sa pericliteze
opera reformei monetare, sau s fie lipsit comertul de o
moneta strict necesara.
Iar in ce privete amestecul Guvernului in administratia
ei interns, ea II vedea nu numai nepotrivit, dar i periculos
www.dacoromanica.ro

21*

324

C. I. BAIGOIANU

ci contrar regulilor cari garanteaza buna functionare tii autonomia necesar& unui institut de emisiune, reguli ce au

stat la baza aproape a tuturor bancilor de emisiune de


clasic& Insemnatate.

Cote de participare, zece mai putin, zece mai mult, cote

de scont In favoarea sau defavoarea institutului de emisiune, toate acestea au fost lasate pe al doilea plan, caci
cum spuneh. Carada
preocupe institutul .

nu de interese egoiste avea s se

Astfel, lupta Inceputa de Banca National& o vedem Incoronat& de laurii izbanzii ci nu puteh fi o satisfactie mai
mare pentru vrednicii conducatori de pe vremuri ai Bancii
Nationale, decat expunerea de motive ce am redat-o mai
sus, cu care Guvernul prezint& In 1892 legea pentru a modifich pe aceea din 1890.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI
ION BRATIANU I BANCA NATIONALA

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI

ION BRATIANU 5I BANCA NATIONALA.


Ro lul creator a lui Ion Bratianu In viata economics a Romaniei.
ConInfiintarea
lui, privitoare la organizarea economiel nationale.
Bancii Nationale constitue un punot esentlal al programului sags de actiune.
Incercir lie din 1848 ;II 1860 de a inflinta Banes Nationale, aunt fncuActivitatea lui
nunate de laurii lzbandel ou mult mai tArziu, in 1880.
Disoursuf lui Th.
Ion Bratianu pentru consolidarea Banoil Nationale.
Rosetti la moartea ful I. Bratianu.
Inoheiere.
ceptille

In luna Mai a anului 1891, moartea iii intinde aripa asupra marelui Ion Bratianu, care in netarmurita lui dragoste
de Cara 1i neam, luptase cu toate puterile pentru ridicarea
i aezarea Romaniei In randul tarilor civilizate din Apusul
Europei.

Inzestrat cu intuitia caracteristica marilor genii, Ion


Bratianu i-a dat perfect de bine seama ca ceeace contribuie la cladirea temeinica a vietii economice a unei
este organizarea creditului national, prin infiintarea unei
Banci Nationale. Aceasta idee care intrase adanc in convinguile sale, el o inscrie intre marile revendicari nationale ale
revolutionarilor dela 1848. Urmarind infaptuirea gandului
sau, cu 12 ani mai tarziu, in 1860, el intocmete i depune
in Parlament un proiect de lege pentru organizarea creditului i infiintarea unei Banci Nationale. Inexistenta institutiunilor juridice, economice i administrative, an impiedicat Ins& ca el sa cheme la vieata aceasta institutiune romaneasca de credit central.
Dela 1860 i pane la 1880, Ion Bratianu nu inceteaza
nici o singura clips lupta dupe cum pe larg am aratat
www.dacoromanica.ro

328

C. 1. BAlcoiANII

pentru a preIn capitolele precedente ale acestei lucrari


gati conditiunile juridice, politice ci economice, cari sa asi-

gure reuita Infaptuirii unei Banci Nationale. Din acest


punct de vedere privita rodnica activitate a lui Ion Bratianu dintre 1860-1880, ne putem da seama cate greutati
a avut sa Invinga, caci toate realizarile mari proiectate i
mai ales aceea a Bancii Nationale, aveau sa intampine nu
numai dificultatile isvorlte din situatia economic& i juridica a tarii, ci ci o Indarjita opozitie din partea acelora cari
cautau sa robeasca -tam capitalului strain ci cari, din riepregatire, nu puteau Intelege urmarile acestei situ& ii.
Trecand peste greutatile vremurilor i vitregia oamenilor, Ion Bratianu urmarecte cu o consecventa desavarita
Infaptuirea gandurilor sanatoase cari ii framantau mintea.
Realizarile juridice, administrative ci economice ale tarii din
perioada 1860-1880, se datoresc In cea mai mare parte lui
Ion Bratianu, care In 1880 Ii Incununeaza opera de organizare economic& a tarii, prin Infiintarea Bancii Nationale
a Romaniei.
Odata ce acest aezamant a fost chemat la vieata, Ion
Bratianu nu 1-a lasat In voia soartei, ci a veghiat asupra
tuturor actiunilor lui, dandu-i pretioasele sale lndrumari In
cele mai grele lmprejurari. Ce dovada mai mare de devo-

tament putem avea din partea lui Ion Bratianu fats de

Banca Nationale decat aceea, ca In ultimii sai ani s'a multumit sa ocupe functiunea de censor, pentru a putea mai
bine veghia la mersul i progresul acestui aezamant.
Nu exist& mijloc mai bun pentru a Invedera rolul hotaritor pe care 1-a avut Ion Bratianu In organizarea modern&
a Romaniei, decat cuvintele de regret exprimate la moartea
lui In Mai 1891 , de Guvernatorul Bancii, Th. Rosetti,
a caror valoare este cu atat mai mare, cu cat ele cunt pornite din adancul inimii unui adversar politic.
Veniti din toate partile Romaniei cuvanta Th. Rosetti, pentru a aduce ultimele semne de iubire ci de respect Insemnatului barbat de Stat pe care o cruda soartal-a
rapit prea curand dintre noi. Gandul nostru se indreapta
firecte la ceeace a fost Ion Bratianu pentru aceasta Cara,
la opera lui ca om politic ci ca om public. Alte glasuri mai
autorizate facand istoria acestei nobile vieti, ne-au aratat
www.dacoromanica.ro

Plana XXIII.

ir

c,
ION C. BRATIANU
In cei din urma, ani ai vietii sale.

www.dacoromanica.ro

ION BRATIANU g BANCA NATIONALA

329

lnsemnatatea politica a marelui patriot, pe care 11 plangem


astazi cu totii. Eu ma voiu Incerca a reaminti In putine cuvinte
insemnatatea actiunii sale economice.

Imbratiand ca toti adevaratii oameni de Stat, totalitatea vietii nationale, Ion Bratianu 10 daduse de timpuriu
seama ca ridicarea politica a tarii nu era cu putinta fara
ridicarea ei economica. Ochiul sau patrunzator vazuse clar
ca independentii politice trebuia sa-i corespunda ca un corolar firesc i necesar, independenta economica, atat a individului, cat i a Intregului corp social.
Preocupat de tot ce poate contribui la Intarirea Statului
roman, 11 vedem indata ce o noua piatra a edificiului public era aezata, intorcanduld gandirea i munca spre realizarea unui nou progres economic. Emanciparea claselor
noastre agricole a avut In el un fervent luptator i odata
aceasta mare reforms realizata, conducatorul Partidului liberal

s'a silit a intari opera savanita, aducand taranului roman,


prin diverse masuri kii institutiuni, ajutorul unei degrevari
economice, unei mai bune impartiri a mo0ei stramoeti, unui
credit mai inlesnicios.

Completarea legii rurale prin darea pamanturilor la Insuratei este opera lui Ion Bratianu, care reluand traditiunile stravechi a cautat dupa rasboiul independentii sa ridice
clasa muncitorilor de pamant, cari pe campiile Bulgariei cimentase cu sangele for edificiul politic ridicat In mare parte
de el.
Lui se datorete 1nfiintarea creditelor agricole, lui cea
dintai lege pentru vanzarea loturilor mici din mo0ile Statului.

Cu mai mult succes Inca activitatea marelui patriot s'a


manifestat pe alte taramuri economice. Reteaua mareata a
tailor ferate, care strabate azi toate unghiurile tarii, aducand pretutindeni bine-facerile unei comunicatiuni inlesnicioase, se datorete curagioasei sale initiative. Fundarea creditelor funciare, a Bancii Nationale, a multor coli tehnice
i institute economice, s'a facut cu concursul sau i uneori

numai gratie initiativei sale luminate. Simplu i fara de


pretettiuni personale, acest mare cetacean a conlucrat la
conducerea unora din aceste institute pans la sfartititul vietii
sale, In pozitiunea modesta de coadministrator i toti aceia
www.dacoromanica.ro

330

C. I. BAICOIANIT

can au avut fericirea a lucra cu el, 10 vor amintl pururea


generozitatea ideilor, cunotinta adanca de oameni i tara,
omenitatea relatiunilor personale can distingeau pe ilustrul om de Stat.
Dorind tarii sale o desvoltare pe cat se poate de Intreaga,

convins ca activitatea economics nu e deplin roditoare


decat cand se intinde la toate ramurile productiunii, Ion
Bratianu a fost un protector zelos al industriei noastre

nascande. Prin o politica vamala ocrotitoare el a cautat sa


desvolte fn limita putintii i aceasta ramura a activitatii
nationale, documentand i pe taramul economic setea de
neatarnare, dorinta de libera i normala desvoltare a fortelor
nationale de can era pururea insufletit.
Astfel ceeace la masa verde a consiliilor de administrajie ca i In cabinetul ministerial, pe tribuna Parlamentului ca i pe campiile Bulgariei, se arata ca trasatura caracteristica a lui Ion Bratianu, este nestramutata incredere
In vitalitatea i In viitorul acestui neam. Acolo unde cate
odata spiritele cele mai bune, inimele cele mai otelite se
Indoiau, el ramanea nestramutat in credinta sa.
Energiei sale ne1nfrante, activitatii sale neobosite, iubirii sale de tot ce este romanesc, Cara datorete In mare
parte starea sa de desvoltare la care a ajuns i numele lui
va ramane legat pentru vecie de intemeerea Statului roman.
Daca prezentul adeseori ingrat nu a scutit totdeauna pe
marele patriot de unele deceptii, de unele amaraciuni cari
suet sotul fatal al acelora can voiesc binele pe aceasta lume,
viitorul recunoscator va inscrie cu litere de our numele lui pe
chiar fundamentul edificiului la a carui ridicare a luptat cu

atata barbatie. Generatiilor viitoare, a caror vedere nu va


fi Intunecata de pasiunile luptelor zilnice, le va fi dat a privi

aceasta nobila figura in toata puritatea ei i numele lui


venerat va fi rostit cu iubire i respect on unde, i oricat
va rasuna graiul romanesc.

* * *

Astazi cand s'au implinit cinci zeci de ani dela linfiintarea Bancii Nationale, putem judeca i recunoate cat de
mare dreptate a avut Ion Bratianu cand a pus la baza avewww.dacoromanica.ro

ION BRATIANU $1 BANCA NATIONALA.

331

zamantului nostril de emisiune ideea autonomiei i a capitalului national.


Numai datorith libertatii i independentii ei de actiune,

Banca Nationald a putut sail indeplineasca rolul creator


pentru finantele publice i economia nationals a tarii romaneti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII
BANCA NATIONALA

I CRIZA AGRICOLA DIN 1899

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII

BANCA NATIONALA

I CRIZA AGRICOLA DIN 1899

0 'meta cumplita provoaca in anul 1899 una din cola mai marl crize agricole

pe care a cunoscut-o istoria noastra economics.


Importul flind cu mutt
superior exportului, pe piata romineasca se simte o mare nevoie de devize
aur, ceeace determine scaderea cursului leului.
Situatia politics internationals agraveaza criza.
Creditele strains acordate bancilor romanesti
Masurile luate de Banca Nations la pentru a mentine valuta
sunt retrase.

Urcarea scontului dela 5 la 6, 9 fi 10%, null produce efectele.


Banca pune la dispozitia pieta fi a Statului stocul sau de devize fi sprijitarn.

neste lichidarea normala a casselor de barna fi comert, pentru a evita agravarea

Criza din 1899 verificit Inca data temeinicia conceptiunilor conducerli Bandi in privinta elasticiatil portofollului.
incheiere.
crizei.

Banca Nationale a Romaniei a avut sa strabata In anul


1899 una din cele mai grozave crize agricole ce s'a cunoscut
vreodata in istoria economics a tarii noastre. 0 seceta cumplita care a tinut zece luni in ir, a distrus aproape intreaga

recolta de toamna. Dezastrul ar fi fost de nedescris, dace


n'ar fi venit cu Inceputul lunii Julie ploi binefacatoare, cari,
dei tarzii, tot au mai putut salve ceva din semanaturile

de porumb i s'a putut semana nutret pentru vite, care


dand o recolta aproape de mijlocie, a scapat astfel populatiunea tarii dela o grea Incercare.
In astfel de conditiuni, cu un export redus numai la ramaitele anului trecut, era firesc ca intrarile de aur ce se
ateptau pentru a servi la acoperirea anuitatilor imprumuturilor noastre din afard, sa nu se producd, ceeace a provo-

cat pe piata financial% prin cererile marl de aur ce s'au


produs din cauza platilor straine ajunse la scadenta, o urcare a schimbului necunoscuta pang atunci.
www.dacoromanica.ro

336

C. I. BAICOIANU

i situatia a fost cu atat mai grea, cu cat bancile noastre


comerciale, din cauza evenimentelor politice internationale
ale vremii, caracterizate prin rasboiul Transvalului ii a expansiunii coloniale ale marilor puteri i-au vazut creditele
din straina'tate reduse, ba chiar suprimate.
Din aceasta pricina, cassele mari comerciale ale tarii,
ibancile cari pan& atunci lucrau prin mijloace de credit strain,

s'au vazut nevoite pentru a ie1 din impas, sa se adreseze


Bancii Nationale.
Daca anul 1900 ar fi fost imbelugat, povara crizei s'ar

fi putut suporta cu mai multa wring.


Din nenorocire i in anul acesta productia a fost sub

mijlocie, ceeace a facut ca criza sa-i intinda efectele ei i


asupra lui.
Greutatile pe cari a avut Banca National& sa le hiving&
pentru a impiedica un dezastru al valutei noastre, trecuta
de curand la momentalismul aur, au invederat data mai
mult cat de sanatoase erau vederile conducatorilor Bancii,
cari au solicitat Guvernului in diferite randuri admiterea
reformei de elasticizare a stocului metalic. Pentru garantarea i mentinerea monometalismului aur, Consiliul Bancii sus-

-tine in lupta darza ce a dus-o cu prilejul trecerii dela bimetalism la monometalismul aur, sa se modifice articolul referitor la acoperirea metalica, lasandu-se Bancii, cu aprobarea
Ministrului de finante, posibilitatea de a reduce acoperirea
metalica in cazuri de grea cumpana dela 40% la 33/s,
cum i de a socoti ca acoperire tratele i remizele asupra
Parisului, Londrei i Berlinului.
Patima ce se pusese pe vremuri in judecarea acestei probleme de fundamentals important& pentru mentinerea valutei, a facut ca propunerea Bancii sa fie inlaturata, neschimbandu-se decat in parte vechiul text al art. 12 din lege care
prevedea ca Banca sa aiba o acoperire a emisiunii de 40%.
Nesocotirea cererii Bandit, avea sa-i produca efectele in
circumstantele crizei dela 1899-1900. Banca Nationale,
prevazand anul agricol detestabil ce se anunta, condusa de
experienta situatiunilor similare din decursul existentii sale,

n'a pregetat sa se prepare stranganduli cu staruinta prin


toate caile posibile, o rezerva de trate i remize pentru a
face fats nevoilor ce se prevedeau. Raportul publicat cu
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA $I CRIZA AGRICOLA DIN 1899

337

prilejul jubileului de 25 ani dela infiintare, ne descrie cum un


se poate mai bine greutatile situatiunii monetare dela 1899-

1900 i sfortarile Bancii de a preveni o grea criza valu-

tara.
Banca glasuete raportul din 1906 prevazand Inca
din timpul verii dificultatile prin cari are sa treaca din
cauza cererilor mari de aur, a cautat sa-i asigure mai dinainte in strainatate mijloacele necesare pentru a face fata
imprejurarilor ce aveau sa se iveasca.

Avand un stoc important de efecte publice ale capitalului sau social i ale fondului de rezerva, Banca i-ar fi
putut in alte timpuri procura o insemnata suma de aur van-

zand aceste efecte. Dar aceasta vanzare nu era posibila, din


cauza situatiunii monetare a pietilor streine i mai ales din
cauza ca prin vanzarea acestor titluri, cursul efectelor publice romane ar fi scazut, tocmai in momentul cand Statul

roman cauza sa contracteze un imprumut pentru acoperirea unora din lucrari, cari daca s'ar fi intrerupt, i-ar fi
cauzat daune insemnate.

Ca i alte banci de emisiune, cari au trecut prin ase-

menea dificultali, Banca noastra a trebuit sa-i procure credite in strainatate pana la aproape concurenta valorii fondurilor sale publice, pentru a aduce aur i a satisface astfel
cererile de schimb a biletelor contra aur .

Urcarea scontului dela 5 la 6-7 i 10%, dela care se


altepta restrangerea afacerilor pe de o parte, deci i a importatiunii, pentru a se domoli cererea de devize, iar pe
de alts parte pentru a.provoca intrarea in Cara a capitalului
strain pentru a uura pozitia Bancii Nationale in lupta pentru a mentine valuta noastra, contrariaza toate ateptarile,
caci afacerile n'au putut fi reduse. In ciuda scontului ridicat, lumea de afaceri prefer& sa accepte creditul scump de-

cat sa dea indarat, iar capitalul strain cu toata dobanda


ridicata din Ora noastra, avertizat de greutatile situatiunii
de neprevazut in consecintele sale finale, nu i-a facut aparktia

pe piata romaneasca.
Criza a continuat cu acuitate, iar Banca National& a
luptat cu toata hotarirea i prin toate mijloacele ce i-au stat
la indemana, pentru a face ca comertul, industria i toate
ramurile de productie ale tarii, precum i nevoile Statului,
www.dacoromanica.ro

22

C. I. BLICOIANU

338

sa sufere cat mai putin, iar pica sa Incerce cat mai putine
contrarietati.
4( Negasind mijloacele necesare la cassele de banca private, cari ele insai 10restransesera operatiunile ne spune
acela raport al Consiliului de administratie din 1.906
comertul i industria nu puteau recurge de cat la Banca Najionala. Dace Banca Nationale le-ar fi respins cererile, am

fi ajuns la un adevarat dezastru.


A trebuit dar ca Banca sa continue a pune la dispozitia
comertului i industriei, fie sub forma de scont, fie sub forma

de imprumuturi pe titluri, fondurile de cari acestea aveau


trebuinta. Astfel operajiunea de scont i imprumuturi a caror micare anuala a fost mai mica ca in 1898, In intervalul
de la Februarie pana la Octombrie s'a urcat dela 50 la 70 mil.

Pe de alts parte, pentru a face fate cererilor mari de

schimb de bilete contra aur, Banca a pus la dispozitia publicului i a comertului 105 milioane In aur i remize.
Sperantele ce s'au pus ca, capitalurile straine atrase de
dobanzile maxi vor veni sa caute o Intrebuintare mai bung
la noi, nu s'au realizat.
Ele s'au oferit numai pentru Stat cu ocazia contractarii
imprumutului de 175 milioane In bonuri de tezaur platibile
in 5 ani .
Din cauza crizei, unele casse de comert ci de banca au
fost atat de zdruncinate, Incat au trebuit sa intre in lichidare, iar Banca a luat toate masurile pentru ca aceste lichidari s nu produce perturbari i mai mari in economia
national& a tarii.
# Urmarile crizei

spune mai departe raportul Consiliului

de administratie s'au resimtit mai in toate opera-tiile


Bancii. Acelea unde se observe variatiuni mai importante
sunt, la miccarea tratelor i remizelor, care a fost cu
75.000.000 lei mai mica, la micarea cassei care a fost cu 96

mil. lei mai mica i la media biletelor in circulatie, care a


fost cu 19.967.362 mai mica decat in 1898. Exportatiunea
a fost cu 1.344.000 tone, reprezentand 134.000.000 lei mai

putin ca in anul anterior, iar bugetul Statului a lasat un

deficit de lei 35.404.909 lei, 52 bani .


Experienta ce s'a facut cu prilejul acestei crize, apelan-

du-se cum am vazut mai sus la toate prescriptiile clasice


www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA g CRIZA AGRICOLA. DIN 1899

339

in aceasta materie de politica de scont, pentru a se opri in


loc valurile tot mai amenintatoare asupra valutei noastre,
este o contributie insemnata la mersul unei banci de emisiune.

Dar daca Administratia Bancii i lumea politica cu raspundere care conduce& finanta publica depe vremuri a fost
puss in situatia sa constate ineficacitatea coneeptiei clasice
a politicii de scont In anumite momente de criza economics,
ea a mai avut cu acest prilej ci ocazia s vada cum spune
i raportul Consiliului de administratie din 1906, cat de
greu apasa asupra situatiunii Bancii dispozitiunea Introdusa

In statute la 1892, ca rezerva metalled a Bancii sa fie de


40%. Caci daca Banca In imprejurarile de cari vorbim,
ar fi avut mijlocul de a mai pune In circulatiune Inca cateva milioane aur, desigur Ca situatia s'ar fi putut imbunatati ci In tot cazul, schimbul n'ar fi atins un curs acs
de ridicat. Ea ar fi mai putut sa puna aur in circulatie, daca
In statute ar fi existat o dispozitie ca aceea propusa de
Consiliul Bancii in anul 1892, ea proportiunea rezervii metalice sa poata fi in unele cazuri coborita la 33% cu autorizarea Guvernului .

Dar urmarile crizei aveau sa conduca ci la rezolvarea


acestei chestiuni, iar situatiunea financiara a Statului, provocata de greaua criza agricola, care crease ci Bancii Nationale ingrijorari atat de grele, avea sa puna institutul de
emisiune In fata unei probleme noui, care in urma discutiunilor ce au avut loc, ave& sa conduca, cum vom vedea, la
retragerea Statului din Banca Nationale.

www.dacoromanica.ro

22

CAPITOLUL XIII

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIEI

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA


A ROMANIEI
Reperoursiunea adze! din 1899 asupra finantelor publics ci private.

Mourne financlare luate de Guvern nu conduc la aooperirea deficitului


bugetar.
Guvernul hotarAlte vAnzarea cote( ce detinea din capitalul Bancii
Nationale.
Consiliul Banc II aprobk to principlu la 31 Maiu 1900 propunerea
Guvernului.
In lulls 1900 Ministrui de finante la hotartrea sa vAnda partea

Statului din oapitalul BAnoll Nationale partioularilor, depunAnd In aoest


soop un protect de lege In Camera.
Condiflunile vAnzArli.
HotArtrea
Guvernulul nu oorespunde prevederlior statuteior Banc 11 Nationale.
Negocierlie dintre Banok gi Stat aunt tntrerupte pane In toamna anulul
1900, and retnoep.
Tratativeie dintre Consillul Bancil gi Ministrui de
finante au condus la tncheierea conventiunii din 16 Deoembrie 1900.
Statul se retrage din Banos Nationale.
Preiungirea privilegiului BAncli
Nationale pAnk la 1920.
Expunerea de motive au care oonventlunea este
Corpurlie Legiultoare ratifica con prezentata Cameral spre ratlficare.
ventiunea.
Incheiere.

Sub imperiul legii din 1880, modificata la 21 Martie 1882,


7 Martie 1886 i 31 Mai 1892, Banca Nationale i-a desvol-

tat activitatea ei binefacatoare In cadrul nevoilor timpului,


pe can ea Intelegandu-le, a cautat sa le slujeasca kii sa le
satisfaca In conformitate cu previziunile legii fli statutelor sale.

In desraqurarea progresiva a micarii economice a tarii,

atat Banca cat i gospodaria financiara a Statului, nu se

vedeau Impiedicate decal de crizele agricole, ce surveneau


periodic, periodicitate ce impunea unora i altora o politica
plina de prudenta tli prevedere, pentru a putea Invinge greutatile isvorlte din aceste Imprejurari.
Una din cele mai grozave crize agricole survine dupe
cum am aratat In capitolul precedent, In anul 1899, cand
www.dacoromanica.ro

344

C. I. BAICOIANU

o seceta cumplita care a durat 10 luni, distruge Intreaga


recolta a tarii romaneti, dand nu numai agriculturii, dar
i comertului i industriei o lovitura neuitata.
Urmarea acestei situa %iuni create de criza o reflecteaza
cifrele comertului extern pe anii 1899 i 1900. De unde exportul In anul 1898 era de 283.181.5671ei, el scade in 1899
la 149.119.657 lei i chiar In aceasta cifra sunt cuprinse
ramaitele de. exportat ale anului 1898.
Era firesc ca efectele acestui dezastru agricol s se re-

percuteze nu numai asupra comertului nostru i a celorlalte ramuri de activitate economics, dar i asupra finantelor publice i aa famase lute grea situatie din cauza
starii monetare mondiale defavorabile din 1898, pe de o
parte i din cauza unor angajamente externe ce nu s'ar fi
produs data s'ar fi putut prevedea marele dezastru al anului 1899.

Statul a fost surprins cu o datorie flotanta neobinuit


de mare pang atunci, ce se ridica. la 64.692.276 lei, 5 bani
i cu lucrari angajate i altele In curs de angajare pentru
suma de 65.000.000 lei

In situatia aceasta financiard ne gasete criza anului

1899, determinate de lipsa de afaceri provocata de o situatie

agricold necunoscuta pang atunci i care puma Guvernul


intr'o posture cum nu a mai fost dela 1871 lncoace.
Pentru consolidarea datoriei flotante Guvernul recurge
la un lmprumut de 175.000.000 lei pe piata Berlinului la
7/14 Noembrie 1899 prin intermediul unui sindicat reprezentat prin Casa Bleichroder. Cu toate acestea, ramanea des-

chisa i din ce in ce mai amenintatoare pentru anii 19001901, situatia bugetului Statului.
Din cauza neputintei de a se realize veniturile preva.zute In buget pe cari se reazema ordinea politica i socials
a tarii, Guvernul recurge la oarecari economii ca singura
scapare, caci data fund situatia generals lamentabila, nu putea fi vorba de o noud marire a impozitelor i nici la un nou
imprumut extern nu mai putea recurge, caci una din conditiile Imprumutului de 175 mil. din 1899 era ca Statul roman s nu mai poata contracts un alt imprumut In termen
de 5 ani dela realizarea acestuia.

Inchiderea exercitiului 1899-1900 facandu-se cu un


www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA. A ROMANIEI

345

deficit de 35.404.909 lei, 52 bani, Guvernul a trebuit sa


recurga la noui resurse.
Realizarea unui imprumut extern nefiind posibila, Guvernul a incercat sa recurga la instrainarea catorva isvoare
de avutie ale tarii, intre can era i petrolul.
Opozijia inverunata pe care a ridicat-o in contiinta publics realizarea acestei intentiuni, a condus la abandonarea
proiectului. Acest fapt a determinat Guvernul sa recurga
la cesionarea veniturilor monopolului hartiei de tigarete, care
urma sa asigure Statului un venit de 15.197.491 lei, 60 bani
i la vanzarea cotei parti a Statului din Banca Nationala,
care impreund cu procentele pang la data varsamintelor a
produs 14.920.466 lei, 66 bani.
In executarea acestei idei a vanzarii cotei sale parti din
Banca Nationala i implicit retragerea sa dela Banca, Gu-

vernul is contact cu conducatorii Bancii. Ca rezultat al

consfatuirilor ce au avut loc, Guvernatorul expune Consiliului in edinta din 31 Mai 1900 dorinta Guvernului, in
urma caror explicatiuni se decide ca., Consiliul de adminis-

tratie este autorizat sa intre in intelegere cu Ministrul de

finante, pentru eirea Statului din societatea Bancii Nationale


a Romaniei, rascumpararea partii de capital ce dansul poseda
in aceasta societate i modificarile ce se vor considers necesare

in statutele Bancii pentru a inlesni aceasta operatiune ,

urmand ca rezultatele negocierilor sa se supuna Consiliului


general. Dar procesul-verbal pe care 11 dam in nota1) in extenso,

cuprinde i cloud opinii separate, aceea a directorului Nica


1) Iata. procesul-verbal al edintei Consiliului din 31 Mai, 1900:
Ascultand explicarile date de D-1 Guvernator, Consiliul decide:
Consiliul de administratie este autorizat a intra in negocieri cu Ministrul

de finante, pentru eOrea Statului dip societatea Bancii Nationale a Roma.niei, rascumpararea partii de capital ce dansul poseda in aceasta societate ?i
modificarile ce se vor crede necesare in statutele Bancii pentru a inlesnl aceasta
operatiune.

Rezultatul negocierilor se vor supune aprobarii Consiliului general.

Subsemnatul Bunt de parere c& in starea noastra de desvoltare economics, nu ar fi bine nici pentru interesele Bancii, nici pentru interesele generale,
a se schimbA organizatia actual& a BAncii. (ss) T. Nica.

Dad), initiativa cauzelor cari impun reforma legii i a statutelor veniA


din partea Consiliului BAncii, m'as fi unit si eu cu parerea colegului Nica.

Deoarece Ina propunerea cu stAruinte venind din partea Guvernului, mA


vAd snit a ma, uni cu majoritatea. (ss) Th. Stefanescu.

www.dacoromanica.ro

346

C. I. BAICOIANU

alta a directorului tefanescu, cari cuprindeau doll&


puncte de vedere deosebite in ce privete desbaterile ce au
avut loc i peste cari nu putem trece cu vederea, caci
ele constituesc dela primul contact al Bancii cu Guvernul
dou& nazuinte contrarii, ce vor avea s explice greutatile
Intampinate ulterior In realizarea dorintei Guvernului.
Dupa cum vedem, dela inceput chiar conducerea Bancii
n'a facut nici o opunere Statului de a se retrage din Banca
qi

Nationale.
Tined Ins& ca rascumpararea actiunilor s& se fn.& in spi-

ritul ideilor ce au prezidat la infiintarea Bancii rill respectarea statutelor i mai tine& ca fat& cu invataturile ce se
degajau din recenta criz& agricola a anilor 1899-1900, atat
pentru Banc& ca i pentru interesele superioare ale Statului
cu cari se confundau i acelea ale interesului public, s se
profite de aceasta lmprejurare pentru a pune la punct acele
modificari statutare pe cari experienta le dovedise de neinlaturat. Acest sens avea i opinia separat& a lui Th. tefanescu care de astadata a tinut s nu-i afirme solidaritatea cu punctul de vedere mai mult politic cleat economic-financiar a lui Th. Nica.
Se pare ins& ca in Wanul Guvernului ii facuse drum solutia vanzarii cotei parti de 8.000 actiuni reprezentand capitalul sail de subscriptie de 4.000.000 lei in cadrul vederilor directorului Nica i anume tinzand la vanzarea acestora in afar& de Banc& i independent de orice alta interventiune a Bancii.
Pentru a profit& de aceast& operatiune, o lume interesat& cauta pe toate caile s exercite o presiune asupra cursurilor actiunii Bancii Nationale In vederea acestei operatiuni.
Si ceeace este mai inexplicabil, este ca la baza criticei deslantuita contra Ranch Nationale cu acest prilej, erau patimile i interesele multora din jurul guvernantilor, cari creind
atmosfera de ostilitate Ban* vizau realizarea operatiunii
pe spinarea bietului Stat a carui interes ar fi fost ca actiunile s al& un curs cat mai ridicat. Campania Ins& avil de
efect ca actiunea, care la inceputul anului 1899 cots 2.800,
s scada dup& 6 luni la 2.220 1).
1) lath ce epune In aceastil, privintEt Andrei A. Popovici In lucrarea ea
Banca Nationald (pag. 15 ei urm.):

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NA7IONALA A ROMANIEI

347

Intentiunei de 1nstrainare fi da expresie Guvernul In


adresa sa cu Nr. 53.524 din 6 Iulie 1900 pe care o inainteaza Bancii kii careia Generalul Manu ca Ministru de finante
cauta sa-i des flint& legal& prin proiectul sau depus pe biu-

roul Corpurilor Legiuitoare, prin care cere autorizarea ca


Statul sa poata 1nstraina titlul sau nominativ de 8.000 actiuni depus la Casa de Depuneri, pentru a obtine suma de
care avea. nevoie. Prin acest proiect se creiaza 8.000 titluri
la purtator pe cari le denumete delegatiuni de cupoane, cu
scopul de a putea fi Instrainate fn schimbul achizitionarii
capitalului.

Ca sa le poata plash mai avantajos, Statul garanta purtatorilor acestor delegatiuni de cupoane o valoare de 2.000
lei la lichidarea Bancii, iar In caz de prelungire a privilegiului, luh obligatia sa substitue pe detentorii acestor titluri
in drepturile sale asupra capitalului de 4.000.000 lei, angajandu-se In acelai timp sa faca ca Banca sa Yi recunoasca
ca actionari.
Dar legea Generalului Manu, conceputa In pripa, s'a dovedit la o mai adanca cercetare a guvernantilor inaplicabila.
a La inceputul anului 1899, cursul actiunilor Bancii Nationale atinge&
2800 gi nici un om de finante nu se indoia ca, In timpuri normale, finele acelui
an era as le g&seasc& gi mai sus.
Spre prim&var& gi vara goapte nejustificate svonira distrugerea Bancii.
0 parte din pres& gas1 prilejul de a ataca cu furie Banca. Neexactitati gi minciuni erau debitate cu o deslantuire de condei neuzitata, spre nenorocire, de
multe on In presa noastrk Svonul despre numirea noului Guvernator, in
mijlocul acestei atmosfere, propaganda intetita ca, privilegiul expir& In anul
1901 sau 1902
cand trebuia s& se gtie ca el expir& in 1912 gi alte multe,
Insotite apoi gi de criza generalk produse efectele for asupra lesne-crezatorilor
gi tnlesnira. drumul speculatorilor gi samsarilor. Nimic din toate adevarat.
Rauvoitorii, press strainli avid& de gtirile senzationale -, titia cligeurile
barfitoare gi le publics ca gtiri de senzatie. Speculantii facura deci s& se adevereasca proverbul: calomniaza, calomniaza, tot va r&mane ceva. Cursul actiunilor scaztl pan& la 2.220 gi astfel titlul nominativ al Statului nu mai reprezint&
valoarea comercial& ce reprezenta cu Base luni inainte. Iat& ce influent& a avut
zisa propaganda asupra cassei Statului gi nu incape indoiala asupra cursurilor
efectelor Statului, asupra creditului Orli. Este monstruos lucru, far& pereche
in lume, Ca o actiune a unei band de emisiune de soliditatea celei a noastre,
far& nici o sit& cauza decat de barfealk s& scad& Intru atilt gi nu gasesc alta
explicatie la aceasta decat dorinta unor straini, can profitand de manoperile
acelea, neintelegerile gi invidiile noastre, s& scoat& actiunile din maini romanegti,
spre a pune mana pe tot ce este bun gi solid In Cara romaneasca.a.

www.dacoromanica.ro

348

C. I. BAICOIANU

Intai pentruca venea In conflict cu art. 8 al statutelor Bancii


i In al doilea rand pentruca concep %ia de a vinde venitul
capitalului sau din asociatia Bancii pentru ca purtatorul ti-

tlului sa devind proprietar abia dupe prelungirea privilegiului, nu era o formula de nature sa indemne lumea la
subscriptia dorita.
Art. 8 din statute glasuia categoric ca: actiunile ce
se vor emise ulterior, vor fi atribuite cu preferinta proprietarilor actiunilor deja emise . La not ca i aiurea, legiuitorul a cautat prin acest mijloc sa dea o Incurajare primilor
subscriitori, cari au manifestat dela inceput increderea in
aezam'ant i au inteles sa raspunda riscului eventual.
Dupe cum vedem, aceasta conceptie a emisiunii titlurilor numite delegatiuni de cupoane , care era in contradictie cu prevederile statutelor Bancii Nationale, sacrifice
drepturile catigate ale vechilor actionari.
Fate de aceasta intentiune a Guvernului, Consiliul Bancii
intrunit la 21 Iulie 1900 i lu'and in discutdune propunerea
Ministrului de finante declare ca in asemenea conditiuni
ii este cu neputinta a face vreo propunere. El este insa gata
a discuta i a supune Adunarii generale a actionarilor on ce

combinatiune i s'ar prezenta care ar concilia interesele in


prezenta i ar facility operatiunea 1) .
1) Iata in extenso procesul verbal al sedintei Consiliului din 21 Iulie 1900:
D-1 Guvernator comunica Consiliului adresa cu Nr. 53.524 din 15 Iulie
a D-lui Ministru de finante.
D-nii Statescu gi Vericeanu arata cuvintele cari pun pe Consiliu, cu toata

dorinta sa de a inlesni afacerea, fn neputinta de a face vreo propunere In


conditiunile zisei adrese.
D-1 Nica cite?te opiniunea sa din sedinta dela 31 Mai si declara, ca D-sa

crede ca se poate pastry actuala organizare si a se trate. cu Guvernul pentru


celelalte puncte.
D-1 Guvernator se asociaza cu parerea D-lui Nica ri crede ca se interpre-

teaza rau adresa D-lui Ministru.


D-sa fi face rezervele sale .asupra votului.
Avand in vedere cy Banca National& ca institutiune nu are dreptul de
a cumpara propriile sale actiuni, nici de a face Imprumuturi pe dansele ;
Avand In vedere ca In negocierile urmate pan& acum, ideia unei asemenea
operatiuni a Yost cu totul exclusa, ca Administratiunea Bancii n'a intervenit
In ele decat ca intermediary Intro Stat $i actionari:
Avand In vedere ca toate desbaterile au avut de bazil modificarea legli
si statutelor, spre a permite Statului sa cedeze partea gi drepturile sale de aso-

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA. A ROMANIEI

349

In fata acestei piedici de legalitate, proiectul a trebuit


sa fie retras i altui Ministru de finante i-a fost dat sa clued
negocierile cu Banca Nationald mai departe, pe bazele reclamate de interesele mari ale creditului public, cu cari se
confundau i ale Ranch. Petre Carp, land conducerea Ministerului de Finante in toamna anului 1900, exprima Consiliului Bancii prin Guvernator, dorinta de a trata cu Banca
retragerea Statului din aceasta societate.
Din insdi propunerea transmisd prin Guvernator, Consiliul a constatat intentiunea de a negocia pe baza respectului statutelor Bancii.
Consiliul in edinta din 7 Decembrie 1900, a delegat o comisiune compusd din Guvernator, Anton Carp i Th. tefdriescu, care Ba is contact 1 sa negocieze cu noul Ministru
de finante, urmand s supund Consiliului chiar in acea zi
rezultatele.

In intrevederea avutd, comisia a i pus bazele intelegerii


cu Ministrul de finante i dupd comunicdrile facute de
comisie Consiliului Bancii in aceeai zi, intelegerea s'a facut
pe bazele urmatoare:
Ministrul a convenit s se elasticizeze in parte acoperirea
metalied, fiind de acord sa se constituie ca stoc metalic nu
numai tratele asupra Londrei i Berlinului, dar i acelea asupra celorlalte piete din Anglia i Germania, precum i tratele asupra Frantei i Belgiei.
A mai consimtit a prelungeascd privilegiul Bancii cu
Inca 8 ani pang in 1920. i era necesard afirmarea acestei
prelungiri cu atat mai mult, cu cat propagandei ce s'a Mout
contra Bancii Nationale, trebuia sa i se rdspunda prin asigurarea trainiciei acestui aezamant.
In schimb Banca admite ca dela 31 Decembrie 1912,
ciat In Banc& celorlalti actionari si a regula conditiunile In cari aceasta operatiune ar fi posibila;
Avand In vedere c& din adresa D -Iui Ministru de finante rezulta cit D-sa
margineste desbaterea la pretul si modalitatile de plata ce ar propune Banca;
Consiliul declare ca In asemenea conditiuni fi este cu neputintil a face vreo
propunere. Ca. Ins& este gata a discuta si a supune Adunitrii generale si actionarilor orice combinatiune i s'ar prezenta, care ar concilia interesele In prezentlt
si ar facility operatiunea.
D-1 Guvernator cu D-1 Nioa voteaza contra.

www.dacoromanica.ro

350

C. I. BAICOIANU

data expirarii privilegiului, partea Statului la beneficiile


Bancii sa fie sporita dela 20 la 30%.
In ceeace privete pretul actiunii, Ministrul a comunicat
ca pretul pe care ar putea cede. partea sa, ar fi de 14.800.000
lei In total, sau 1.850 lei de actiune, admitand oarecari uu-

rari de plata, cum se vede din procesul-verbal al edintei


respective pe care 11 dam In note. 1).
S'a acceptat ca actiunile ce s'ar emite a se distribuie
actionarilor i numai acelea asupra carora nu s'ar exercita
dreptul de preferinta sa se dea subscriptiei publice.
Consiliul, consultat asupra conditiunilor propuse de Ministrul de finante, a Yost invitat s se pronunte i in una1) lath procesul-verbal al vedintei din 7 Decembrie 1900:
D-1 Guvernator comunica Consiliului di in urma dorintei exprimata de
D-1 Ministru de finante de a trata cu Banca In privinta alienarii cittre societatea actionarilor a partii Statului In capitalul Bancii, Consiliul de administratie
a numit o comisiune compusa din D-sa 13i D-nii Ant. Carp :i Th. Stefanescu,
care sit se punit In contact toi s& negocieze cu D-1 Ministru ti:i apoi sii comunice
Consiliului general rezultatul t;:i ca comisiunea a :i avut cu D-1 Ministru o Intrevedere chiar astazi. In urma convorbirii avute cu D-sa, comisiunea s'a convins

ea s'ar putea ajunge la o intelegere cu D-1 Ministru pe urmatoarele baze:


D-1 Ministru a consimtit a acorda Bancii o prelungire de privilegiul de
opt ani, cu conditiunea ca dela 31 Decembrie 1912, data expirarii privilegiului
actual, partea Statului In beneficiile Banal sa fie sporita. dela 20 la 30%.
D-sa este deasemenea de acord ca sa se considere ca stoc metalic nu numai
tratele asupra Londrei *i Berlinului, dar li cele asupra celorlalte orate din Englitera 13i Germania, precum tii tratele asupra Frantei r3i Belgiei.

In ceeace prive0e pretul, D-sa a indicat minimul sub care Statul n'ar
putea cede. partea sa foi care este de 14.800.000 lei in total, sau 1850 lei de fiecare actiune, pentru cele 8000 actiuni cari reprezinta aceasta parte. D -1 Ministru

a declarat ca, va face Bancii Inlesniri de plata, primind In pret o parte din
mandatele cu cupoanele scazute 1:i titlurile ieWe la sorti, a caror plata este
In intarziere, iar pentru altit parte plata s'ar face In Aprilie 1901. D-sa a convenit ca cele 8.000 actiuni ce se vor emite sit se atribue cu preferinta actionarilor
actuali, iar restul pentru cari nu se va fl exercitat dreptul de preferinta, sgt se
puns In subscriere publics. Deasemenea a fort de acord Ca conditiunile emisiunii

i epocile varsamintelor sa fie acute de Consiliul general. Termenul Ins& de


trei ani propus de comisiune pentru lichidarea intregei operatiuni i s'a parut
prea lung i a cerut sa fie redus.
D-1 Guvernator maga pe Consiliu sa, se pronunte dad:, prime0e bazele
de negocieze propuse de D-1 Ministru ti}i in caz afirmativ sa autorize pe comisiune

sa trateze In acest sens.


Consiliul admite in principiu ca comisiunea sit negocieze cu D-1 Ministru
de finante pe bazele propuse de D-sa, urmand ca conditiunile definitive Eli, fie
fixate de Consiliu ulterior.

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIBI

351

nimitate a admis in principiu, ca comisia sa negocieze cu

Ministrul de finante pe bazele propuse, pentruca apoi

Consiliul sa fixeze ulterior bazele definitive.


Gratie bung-vointei i unui Inte les larg depus in cauza
de ambele parti, la 14 Decembrie 1900 Guvernatorul a putut convoca. Consiliul, prezentandu-i spre aprobare conven-

tiunea menita sa rezolve retragerea Statului din Banca

Nationale.
Procesul-verbal din 14 Decembrie 1900, pe care 11 dam
in note in extenso, reda punctele acestei conventiuni astfel 1):
I) Mt& in extenso procesul-verbal al gedintei din 14 Decembrie 1900:
D-1 Guvernator comunic& Consiliului c& comisiunea Insarcinat& sti negocieze cu D-1 Ministru de Finante a ajuns a se pune de acord cu D-sa asupra
tuturor punctelor marl cari au fost luate ca baza a discutiunii in gedinta precedenta a Consiliului. Dec& Consiliul ar aproba cele stabilite de comisiune s'ar
putea Incheia Indata cu D-1 Ministru de finante o conventiune In cuprinderea
urmatoare:
Intro Ministerul de Finante reprezentat prin D-1 P. P. Carp, prim-Ministru
gi Ministru de finante, autorizat prin deciziunea Consiliului de Minigtri din
14 Decembrie 1900 gi Banca National& a Romaniei, reprezentata prin D-nii
M. C. Sutzu Guvernator gi Ant. Carp Secretar general, autorizati de Consiliul
general al acestei institutiuni In gedinta din 14 Decembrie 1900, lucrand In
numele gi pentru contul societatii actionarilor, s'a Incheiat urmatoarea conventiune:

1. Statul roman se retrage pe ziva de 1 Ianuarie 1901 din asociatiunea


formatA pe baza legii din 17 Aprilie 1880 gi a statutelor din 25 Mai 1880, Intro
dansul ca subscriitor al unei treimi din capitalul Bancii Nationale a Romaniei
gi subscriitorii celorlalte clout' parti.

2. Tot activul gi pasivul BAncii, precum gi toate drepturile ce Guvernul


roman Ewa ca asociat, tree la societatea actionarilor care va continua operatiunile sale sub aceeagi denumire gi In aceleagi conditiuni ca pan& astazi.
3. In schimbul partii sale In capitalul gi rezervele Bancii, Statul va priml
suma total& de 14.800.000 lei, platibila de Banc& In contul actionarilor In modul
urm&tor:

10.000.000 Indata dupti, sanctionarea acestei conventiuni gi a modificarilor


de lege;
4.800.000 la 1 Aprilie 1901.
4. Afar& de aceasta Banca va mai bonifica Ministerului de Finante In cont
curent dela 1 Ianuarie 1901, pan& la achitarea fiecarei sumo, o dobanda calcu-

lath de 8% pe an.
4. Partea de capital cedat& de Guvern se va divide In actiuni de 500 lei,
cari vor fi emise conform art. 8 din statute.
6. Actiunile vor fi emise pe acelagi curs cu care au fost cumparate, adica
pe cursul de 1850 lei fiecare actiune, plus cheltuelile de emisiune.
7. Statul acordA Bancii o prelungire de privilegiu pan& la 31 Decembrie 1920.

www.dacoromanica.ro

352

C. I. BAICOIANIJ

Statul se retrage pe ziva de 1 Ianuarie 1901 din asocialia formats pe baza legii din 17 Aprilie 1880 i a statutelor din 25 Mai 1880, intre dansul ca subscriitor al unei
8. Dela 1 Ianuarie 1913, partea de beneficiu cuvenita Statului conform
art. 8 din legea constitutive a Bancii, va fi sporita dela 20 la 30 %.
9. Tratele pi remizele asupra pietelor franceze pi belgiene vor figure pi ele
Intre cele considerate ca stoc metalic In proportiunea prevazutii, de art. 12 al. 3

din lege pi art. 35 al. 2 din statute.


10. Transmiterea partii Statului din Banca catre societatea actionarilor,
este scutita de orice formalitate pi taxe. Toate cheltuelile de fabricarea actiunilor, de emisiune, timbru, publicatiune pi altele, vor privl pe nouii actionari.
Ca consecinta a conventiei, se modifica urmatoarele articole din legea
constitutive a Bancii:
Art. 4. Durata privilegiului Bancii Nationale se prelungepte pan& la
31 Decembrie 1920.
Art. 5. Capitalul Bancii va fi de 30 mil. lei realizat prin subscriere public& etc. etc.

La art. 8 se va adauga pi urmatorul aliniat:


Dela 1 Ianuarie 1913, aceasta retinere va fi de 30%.
Art. 12, al. 3. Treizeci la suta din acest stoc metalic al Bartell va putea
consta In trate asupra pietelor engleze, germane, franceze pi belgiene.
Statutele Bancii vor fi puse de acord cu aceste modificari prin votul Adunarii generale a actionarilor, aprobat de Guvern.
Aceasta conventiune va fi pus& In aplicare dupe ce va fi mai Main ratificats de Adunarea generals a actionarilor Bartell, aprobata de Corpurile Legiuitoare pi sanctionata prin decret regal.
D-I Guvernator mai comunica Consiliului pi detaliile explicative ale acestei
conventiuni, cari se vor consemna intr'un schimb de scrisori Intre Ministrul
de f inante pi Band,Aceste detalii sunt:
Sums de 14.800.000 lei se va plati de Banc& Ministerului de Finante
printr'o prelevare ce se va face de Banc& asupra fondului de rezerva pi printr'o
plata anticipate Mouth de Banc& In contul actionarilor.
Prima rata de 10 milioane se va plati In modul urmator: cinci milioane
In bonuri de tezaur, mandate ale diferitelor Ministere, cupoane scazute pi titluri
iepite la sorti pi cinci milioane In numerar. Actiunile vor trebul sa fie atribuite
detentorilor actuali de actiuni, In proportie de o actiune noun la doult actiuni
vechi, iar restul pentru care nu se va fi exercitat dreptul de preferinta, se va
pune In subscrierea publics..
Data pi conditiunile emisiunii, precum pi epocile viirs&mintelor, se vor
stabill de Consiliul general al Bancii.
Termenul pentru terminarea Intregii operatiuni s'a fixat la doi ani.

Art. 2, 4, 6, 35, 44 pi 86 din statutele Bancii, se vor pune de acord cu


legea modificata.

Consiliul aproba atat conventlunea, cat pi detaliile explicative ce se vor


consemna In schimbul de scrisori Intre Banc& pi D-1 Ministru pi autoriza pe
D-1 Guvernator pi D-1 Secretar general a le semna.

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIEI

353

treimi din capitalul Bancii Nationale a Romaniei i subscriitorii celorlalte doua parti.
Tot activul i pasivul Bancii precum i toate drepturile ce Guvernul roman avea ca asociat, tree la societatea
actionarilor, care va continua operatiunile sub aceeai denumire i in aceleai conditiuni ca pana astazi.
In schimbul partii sale in capitalul i rezervele Bancii,
Statul va primi suma totala de 14.800.000 lei, platibila de
Banc& in contul actionarilor in modul urmator:
10.000.000 indata dupa sanctionarea acestei conventiuni
i a modificarilor legii,
4.800.000 lei la 1. Aprilie 1901.
Banca va bonifica Ministerului de Final* in cont curent
dela 1 Ianuarie 1901 pana la achitarea fiecarei sume, o do-

banda calculate la 6% pe an.

Partea de capital cedata de Guvern, se va divide in actiuni de 500 lei, cari vor fi emise conform art. 8 din statute.

Actiunile vor fi emise pe acelai curs cu care au lost

cumparate, adica pe cursul de 1.850 lei fiecare acjiune, plus


cheltuelile de emisiune.
Statul acorda Bancii o prelungire de privilegiu pana la
31 Decemvrie 1920.
Dela 1 Ianuarie 1913, partea de beneficiu cuvenita Sta-

tului conform art. 8 din legea constitutiva a Bancii, va fi


sporita dela 20 la 30%.
Tratele i remizele asupra pietelor franceze i belgiene,
vor figura i ele intre cele considerate ca stoc metalic in
proportiunea prevazuta de art. 12 al 2 din lege i art. 35
al. 2 din statute. Se mai stipulase ca in conformitate cu
conventia sa se modifice art. 4 (al. 1 i 8) i art. 12 (al. 3)
din legea din 17 Aprilie 1880, urmand ca statutele Bancii sa
fie apoi puse de acord cu aceste modificari prin votul Adunarii generale extraordinare i aprobarea Guvernului.
Procesul verbal al Consiliului din 14 Decemvrie 1900,
mai prevede Ca aceasta conventie nu va fi push in aplicare
decat dupd ce ea va fi mai intai ratificata de Adunarea general& a actionarilor Bancii, aprobata de Corpurile Legiuitoare i sanctionata prin decret regal.

Atat textul conventii, cat

detaliile explicative, au
lost aprobate de Consiliu, autorizandu-se Guvernatorul i
i

www.dacoromanica.ro

23

854

C. I. BAICOIANIT

Secretarul general sa le semneze ci astfel s'a ajuns la conventiunea dintre Stat ci. Banca Nationale din 16 Decemvrie 1900.

0 Adunare generals extraordinary a fost convocata pentru


ziva de 28 Ianuarie 1901, care a votat modificarile din statute
prilejuite de conventie, iar Parlamentului a fost supusa spre

deliberare tot in Ianuarie, in forma de proiect de lege.


Nu sunt lipsite de interes cuvintele prin cari Ministrul
de finante recomanda Parlamentului proiectul sau de lege:
# Cunoacteti imprejurarile can silesc pe Stat de a aliens
partea de capital ce are in actiunile Bancii Nationale a Romaniei.

Guvernul a cautat intotdeauna sa face aceasta alienare


in intelegere cu actionarii Bancii Nationale qi atat predecesorul meu cat qi eu, am intrat in tratative cu reprezentarrtii
actionarilor Bancii.
S'a parut un moment ca dificultatile ce se opuneau intelegerii ar fi de neinvins ci atunci Guvernul v'a prezentat

proiectul ce ne da posibilitatea alienarii ci in afara de o


intelegere cu actionarii.

In urma ins& a unei aprecieri mai putin exagerata a

drepturilor lor, actionarii s'au aratat mai dispuqi a primi o


combinatie ce convenes i Statului i astfel reprezentantii
actionarilor i Guvernul, au stabilit de comun acord sa procedeze la alienare, conform cu modalitatile stipulate in alaturatul proiect de lege.
Acest proiect de lege ofera Statului folosul de a putea

obtine un pret, mai avantajos pentru el, decat data ar fi

fost obligat sa-1 realizeze in afara de actionari i poate chiar

in lupta cu danqii.
Pe de alts parte; era just ca actionarii sa gaseasca in o

prelungire a privilegiului siguranta Ca la epoca lichidarii actiunilor vor avea o valoare egala, de nu superioara, fata de
pretul pe care 11 platesc ei azi Guvernului.
Fiind insa ca prelungirea de 8 ani de zile a privilegiului
asigura in mod mai larg decat necesar, valoarea titlului Statului pe pretul convenit, era just sa se urce participarea Statului la beneficiile Bancii .

Am redat aceste cateva cuvinte introductive din expunerea de motive a legii, pentru ca punandu-le in fa-ta proceselor-verbale ale edintelor Consiliului Bancii din 31 Mai
www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIEI

355

i 14 Decemvrie, sa Invatam a judeca cu mai multa obiectivitate motivele can au determinat retragerea Statului din
Banca Nationale. Nu interese pur materialiste erau 4n joc,
cum s'ar deduce din expunerea de motive, ci rezolvarea unei
chestiuni ce mai fusese push in discutiune la 1890 i anume
aceea a elasticizarii stocului metalic, elasticizare pe care
grozava criza din 1899-1900 o dovedise tuturor ca necesara 1).

1) Pentru a dovedi temeinicia vederilor Consiliului BAncii Nationale In


privinta elasticizarii portofoliului, dAm mai joe in extenso procesul-verbal al
sedintei Consiliului din 15 Ianuarie 1901.

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Sedinta din 15 lanuarie, 1901
D-1

Guvernator

aduce aminte Consiliului cA din cauza negOcierilor cu

Guvernul pentru modificarea legii

statutelor BAncii $i a lipsei D-lui Ministru

de finante din tara, a trebuit s5, se amttne discutiunea raspunsului la adresa


cu Nr. 89.688 din 18 Noemvrie 1900 a Ministrului de finante.
IntAmpinarea propusA In sedinta din 30 Noemvrie 1900 $i admisA atunci
de Consiliul In trAsuri generale s'a redactat $i conform hotArfrii luate se supune
astazi Consiliului spre aprobare urrnatorul text:
Consiliul general al BAncii stabiieste mai intaiu cA Administratiunea acestei
institutiuni este Incredintatit consilierilor $i directiunii sale, cari sunt In drept
a examinA, a autorizA i a execute, operatiuni ce sunt de facut In limitele legii
gi statutelor.
CumparArile de trate $i remise Bunt permise la lege $i statute. Beneficiile
sau pagubele ce ele pot de atArnA de starea 10i conditiunile targului $i nici o
dispozitiune legalA eau statutarA nu poate fixA dinainte preturile et conditiunile
In cari asemenea operatiuni puteau fi fAcute.
Aceasta este situatiunea de drept care dela Infiintarea BAncii pAnA astazi
n'a fost contestatA de nici un Guvern.
TrecAnd la chestiunile de fapt, iate, cum rezultA ele din registrele BAncii.
Consiliul constatA cA beneficiile de cari este vorba In IntAia parte a comunicArii fAcutA de D-1 Comisar, departe de a fi anormale, sunt nefnsemnate In raport

cu importanta operatiunilor din cari decurg. In adevAr, In anul 1899, vizat de


acea comunicare, beneficiile totals cuprinzand dobAnzi, comisioane, diferente
de curs, la un capital de 69 milioane In cifrA rotu ndA In cart intrA tratele lungi
aflate la stoc, cecurile, vArsAmintele Qi sumele disponibile fn conturi curente,
s'au urcat In total la lei 380.730,56. Aceasta sumA reprezintA abiA 50 bani pe

an la suta de lei.
Lutind frail numai beneficiile anume indicate In adresa comunicatA de D-1
Comisar, adicA acelea ce rezultA din diferenta de curs asupra tratelor cari constituesc stocul metalic, D-sa s'a putut convinge ce, nu numai cA ele nu sunt Insemnate, dar putem zice cA Bunt aproape nule. In adevAr, tratele afectate la stocul
metalic se IncaseazA frt strAinAtate al pail Qi produsul serveste a reconstitul stocul,

www.dacoromanica.ro

23

356

C. I. BAICOIANU

Este adevarat ca Guvernul a rezolvat numai in parte


cererile Bancii, caci nici de astadata n'a lost infaptuita

dorinla ei de a puteh reduce acoperirea metalled in ceasufie cu alte trate de aceeasi nature, fie cu aur. Banca nu vinde mai niciodata
trate lungi si prin urmare nu poate realiza diferente asupra lor. Mai mult cleat
atat. Ea plateste adeseaori aceste trate cu un pret mai ridicat chiar decat valoarea

for al pari.
Astfel In 1899 aceasta diferenta In plus a Post al3to, de mare, tncat suma incasat& la scadenta lasa un deficit care compensa cu prisos scontul realizat la
cumparare.
Cursul ridicat al tratelor in 1899, nu se poate imputa Bancii. Ea I-a platit
ca $i In ceilalti ani si a fAcut Insemnate sacrificii procurandu-$i aur si trate In
strainatate, pentru 18.000.000 si plittind ca cheltueli si dobanzi In cont curent
pentru ele, mai bine de 700.000 franci, numai spre a yen' In ajutorul pietei si
mai ales al Statului. Ridicarea cursurilor a lost rezultatul unor Imprejurari nenorocite locale si generale cunoscute in toata lumea, la cari s'au adaogat kii restran-

gerea creditelor In strainatate 0 la not In parte, actiune datorita unor speculatori Mr& scrupul.

Ei luau In cantitati marl aurul dela Banca, $i-I trimeteau ca acoperire in


strainatate, apoi vindeau cecurile create in baza acelui aur pe cursuri ridicate la
persoanele din tarn cari aveau nevoie, sau In tArile vecine unde agiul era urcat.

Marginita de limita stocului sau metalic, silita a face fat& la toate trebuintele Statului caruia In 1899 sub diferite forme $i pentru diferite administratiuni i-a dat In cifra rotunda peste 14.000.000 In bilete, din cari cea mai
mare parte nici astazi nu sunt platite i 26.000.000 In remize, Banca a uzat
de toate resursele de cari putea dispune, spre a face fat& situatiunii. In unele
momente ea a aruncat cateva milioane pe piata voind a pune o stavila cresterii
cursurilor.
Rezultatul Insa a Post $i trebuia sit fie nul, caci Indata ce ea n'a mai putut

continua oferta, cursurile au crescut si mai mutt.


Consiliul crede ca Banca a facut tot ce sta In putinta $i ca nu merit& imputarea ce i se face.
Guvernul din 1899 s'a preocupat $i el de situatiunea anormala, a pietei $i
D-1 Ministru de finante de atunci a recomandat Bancii prin D-I Comisar oarecari

masuri de luat. In urma Insa a explicarilor ce i s'au dat, D-sa a recunoscut cu


lealitate ca Administratiunea Bancii faces tot ce era posibil In Imprejuari a$&
de grele. Mai mult decat atat. D-1 Ministru de finante de atunci care vedea
faptele nu la distant& lung& ci la momentul and se produceau, a dat Bancii
tot concursul ce atarna de dansul spre a pune capat speculatiunii asupra aurului.
D-1 Comisar cunoaste si poate spune d-lui Ministru actual, masurile ce a luat
Guvernul atunci In privinta unora din speculatorii cei mai fare scrupul.
Asupra imputarii ca Banca n'a dat aur dupa cum o oblige legea contra biletelor sale, Consiliul este nevoit a face constatarile urmatoare:
Mai intaiu, dupa legea i statutele sale, Banca este obligata a platl biletele
In moneta liberatorie, conform legii monetare. Ea poate dar platl sumele mici
pan& la 50 lei In argint si a da la fiecare schimb de bilete de o valoare mai mare,
50 lei In argint si 5 lei In moneta de bilon. Banca n'a recurs niciodata la aceasta

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIEI

357

rile de grea cumpand dela 40 la 33%. In schimb a putut sa


largeasca notiunea tratatelor i remizelor ce puteau fi primite in acoperirea celor 30% din stocul metalic, statuanfacultate. Din ziva cand a ajuns la o fntelegere cu Guvernul pentru Introducerea

etalonului aur, In afacerile sale ea a cautat a apnea acest sistem cu toat&


lealitatea $i In toata Intregimea lui. Niciodata ea n'a refuzat nimanui aur. In
criza din 1899, ea a luat In adevar oarecari masuri cari se impuneau i cari se
iau de toate bancile din lume, cu o rigoare mult mai mare In Imprejurari identice.
In prezenta marei Imbulzeli $i a dezordinelor ce se produceau uneori la oficiul
de schimb, ea a creat numere de ordine pentru ca fiecare sa fie servit la randul
situ, precum se face In toate partite, fare nici o contestare. Ea a cautat sa margineascA speculatiunea chemand pe D-nii bancheri si rugandu-i a-i da concursul
for in aceasta privinta. Ea a Mut chiar cercari pe tangs unii din speculatorii
cei mai Indrasneti spre a-i face sa Inteleaga rAul ce faceau $i pietei $i Statului,
prin exportarea aurului. Cand Ins& nu reuses a-i convinge, ea le punea la dispozitiune sumele cerute. Banca poate da numere unora din acesti domni, can au
ridicat direct sau indirect mai multe milioane dela cassa sa. Cantitatea de aur
data anul trecut publicului In Central& Si sucursale, se urea astfel la 37.138.000 lei,
adicA cu 23.000.000 mai mult cleat In anii 1898 si cu 14.000.000 mai mult dead
in 1897. Afar& de aceasta precum s'a vazut mai sus , Banca a dat Statu-

lui si publicului aproape 69.000.000 remise.

Consiliul crede ca aceste cifre aunt mai demonstrative decat orice alte
argumente.

Consiliul a examinat cu atentiune observatiunile din urma relative la


realizarea tratelor ramase netrecute la stoc, dupe ce acesta a fost completat
si la marginirea la o limit& rationale a sumelor disponibile In conturile curente
straine. Dace prin cea dintaiu D-1 Ministru fntelege ca trebuia a& se vanda toate
tratele ce nu aunt trecute la stoc, Consiliul crede ca aceasta ar constitul un mare
pericol si pentru Banca si pentru Stat. Stocul nu este un ce fix. El variaza in
fiecare zi In proportiune cu emisiunea biletelor, prin urmare el trebuie merit
and emisiunea create. Pentru a putea face aceasta, Banca trebuie sa &bit totdeauna o rezerva fnsemnata de remise si de credite disponibile. Din aceasta
rezerva ea trebuie sit fndestuleze $i stocul sau si trebuintele diferitelor administratiuni ale Statului si pe tale ale publicului. Astfel in 1899, din 69.000.000
remise puse In circulatiune de dansa, Statul si administratiunile publice 1-au
luat 26.000.000, cu toate ca Guvernul Meuse un Imprumut de 175.000.000 lei
care asigura plata cupoanelor sale In strainatate pane. In Octombrie 1900. Astfel
In anul 1900, din 86.000.000 puse In circulatiune de Dana, administratiunile
publice au absorbit 44.000.000. Dec& Banca ar fi urmat conform parerii emise

de adresa D-Iui Ministru, ea ar fi fost In neputinta de a satisface toate stele


trebuinte.

Dace Statul la not ca si In alte tari s'ar abtine de a face apel la rezerva
de remise a Bancii si la stocul ei, atunci negresit iiansa ar fi mai la adapost de
surprize si ar pune In aplicare cu folds, eel putin In parte, ideea D-Iui Ministru.
Ea ar putea vinde o parte din remise sau In tar& pe bilete, scazandu-si astfel
circulatiunea, sau In strainatate pe aur, marindu-si puterea de emisiune. In
ambele cazuri ea ar putea atunci pune la dispozitiunea publicului sume echi-

www.dacoromanica.ro

358

C. I. BAICOIANU

du-se ca. pe langa tratele i remizele germane i engleze, sa'


poara figura i acele belgiene i franceze.

Dar o chestiune tot atat de grave. era i aceea de a se

valente In scout qi alte operatiuni. Astfel Qi piata ar profit& gi Banca Maki ar


realize beneficii de dou& qi trei on mai marl decat acelea ce rezulta din remise.
Banca frisk o repeam, nu face aceasta, spre a fi Intotdeauna gata a Intampina
trebuintele Statului $i aid aliment& stocul.

Cat pentru pretul de vanzare al remizelor, Consiliul nu vede cum s'ar

putea admite o regul& fix& si nestramutata.. Banca cumpAra $i vinde remiza


pe pretul zilei. La realizare ea castiga uneori, alte on pierde, din cauza diferentei
de curs. Astfel asupra remizelor ce i-au ramas In portofoliu din anul trecut,
din cele cumpArate dela Stat $i dela particulari, cu diferite cursuri mai mutt
sau mai putin ridicate, ea a avut In primul semestru din 1900, dupe. cum s'a
demonstrat D-lui Comisar de dare D-1 director al contabilitatii, cateva mil lei
paguba.
Operatiunile In trate vi remize le fac mai multe band de emisiune, din alte
tari, precum Austria, Italia, Belgia vi altele. Toate consider& remizele ca marfa
care urmeaza legea oricarei marfi, adica este supus& fluctuatiunilor cererii si
ofertei.

Nimeni nu s'a putut gaud' a hotart dinainte $i In mod absolut pentru dansele un pret de cumparare sau de vanzare.
In cat priveste soldurile disponibile la conturile curente straine, Consiliul
nu vede putinta de a face o limits. Importanta acestora se schimb& In adevar,
in fiecare zi, dupe. scadentele tratelor ce sunt de realizat pe pietele straine $i
dup& cantitatea tratelor la vedere cumparate de Banal.. Cand acestea sunt
abundente, soldurile se maresc $i vice versa.
Banca nu poate realize, imediat acele solduri In aur, cum pare a don D-1
Ministru, caci aurul nu se poate procure. totdeauna cu mare repeziciune. De
multe on Banca a trebuit se. avtepte saptamani intregi pentru sure de ate
500.000 eau 1.000.000 'nerd comandate, caci corespondentii sal sunt dispuvi
a-1 trimite aurul ce le intra prin tranzactiunile de fiecare zi, dar evita din toate
puterile de a se adres& la bancile nationale respective, spre a 10-1 procure.
In Germania ca $i In Franta, ca $i In toate celelalte taxi civilizate, adevAratii

bancheri triteleg in adevar ca este datoria vi interesul for de a menaja institutiile de emisiune $i de a nu se atinge de rezerva lor, care formeaza rezerva
tariff fnsai $i baza creditului public. Numai zarafii $i speculatorii ordinari procedau altfel. Dace. Ins& prin expresiunea ca trebuie se. as arate adevarata situatiune, D-1 Ministru Intelege ca soldurile de cari este vorba s& se treats la stocul

Bancii, aratandu-se astfel Intregul disponibil In aur, Consiliul nu are nici o


obiectiune de facut si este gata ca la trebuint& se. o pun& In aplicare.
Conchizand, Consiliul constata c& In drept si in fapt, Banca a lucrat In conformitate cu legea vi statutele sale, a a servit In toate Imprejurarile interesele
Statului vi ale publicului In marginile tuturor puterilor sale, iar masurile pru-

dente luate de dansa au avut de scop a asigura mersul regulat al sistemului


monetar existent si dee& ea nu ar fi avut preocupatiunea de a -vi asigura
rezerve marl de aur $i remize cu Insemnate sacrificii, Statul si tara intreaga

www.dacoromanica.ro

RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIEI

359

pastry aezamantului caracterul sau national i aci revive


un titlu de glorie conducerii depe vremuri, de a nu fi lasat
sa se cuibareasca i aid o practice ce ar fi putut avea urmari din cele mai regretabile pentru afirmarea caracterului
national al Administratiei acestui aezamant.
Atat prin Camera cat i prin Senat, legea a trecut fare
multe dificultati i astfel ea a putut fi promulgata la 23
Iunie 1901 1).
* * *

Conform cu prevederile legii, Statul iese din Banca Nationala ca coparta la capitalul ei. Ea ramane Banca particulars privilegiata.
Statul ramane 1nsa legat de Banca in virtutea privilegiului ce 4i apartineh i pe care 11 puteh transmite altora ca
i mai Inainte.

Ca i pana atunci, Statul 10 pastreaza dreptul sau de

control prin Comisarul sau special i ca i in trecut, ramane

in stranse legaturi cu Banca, avand dreptul de a numi pe


Guvernator, 2 directori i 3 cenzori, veghe gi sprijin permanent In indeplinirea marilor sarcini ale Bancii Nationale
in ordinea politicii monetare i a satisfacerii intereselor creditului particular ca i ale celui public 2).
Dupe cum vedem ci cu acest prilej autonomia Ranch
este respectata, Consilitilui de administratie fiindu-i rezervata conducerea sub preedentia Guvernatorului, care face
sa se execute deciziunile lui .

s'ar fi aflat in dificultati mult mai marl i chiar etalonul our ar fi fost periclitat cu totul In grays criza prin care am trecut ei trecem Inca.
Consiliul aproba textul Intampinarii t;i decide ca Administratiunea s'o
Inainteze D-lui Comisar al Guvernului.
1) In Camera legea a fost votata fn ziva de 23 Ianuarie 1901, cu 45 voturi,
contra 26.
In Senat a fost votata In ziva de 25 Ianuarie 1901 cu 52 voturi contra 15.

La discutia legii au luat cuvantul: Th. Rosetti, N. Negri, G. BrAtasanu i


$t. Greceanu. Desbaterile ce au avut loc cu acest prilej In Camera 9i Senat, le
dam in extenso fn anexa Nr. 16.
2) Actiunile Statului au fost repartizate Intre vechii actionari, In proportie
de o actiune noult la 2 actiuni vechi.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA


NATIONALA IN VIRTUTEA CONVENTIUNII DIN 1901

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI


ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA
IN VIRTUTEA CONVENTIUNII DIN 1901
Situ Otis flnantelor publloe fn anul 1901.
Masuri le financiers luate de
Guvern, nu acopar In intreglme deficltul bugetar.
Ministrul de final* solicits Banoii Nationale un evens de 15 mil. asupra cotelor de partIcIpare ce I se
ouveneau.
Consillul BAncli aproba propunerea Ministrului de flnante.
CuprInsul conventlunll Inchelata.
Banos se oblIgi sit faci Statului servicluf
de trezorerle.
Guvernul admit) scobortrea aooperlrli metalloe In Imprejurarl exceptIonale gl ou autorlzatla Consilluful de MIn1;trl, dela 40 la 33 %.
Inchelere.

In anul 1901, situatia financiara generala a tarii era mai


grea cleat se credea.
Angajamentele trebuiau acoperite i golurile provocate
de teribila criza agricola din 1899, impovarau i mai mult
bugetul Statului.
Sub presiunea acestor greutati, Guvernul depe vremuri
cedeaza locul unui nou regim politic ce avea sa recurga la
masuri eroice pentru a inlatura situatia dezastroasa ce se
abatuse asupra tarii.
Iata cum rezurne. Dobrovici situatia financiara i marile
sfortari ce au trebuit sa fie facute, pentru a regenera finantele tarii 1):

Bugetul anului 1900-1901 s'a incheiat i el cu un deficit de 27.244.017 lei, 10 bani, care nu era. decat consecinta situatiunii critice In care s'a aflat bugetul Statului cat
qi tezaurul public Inca. dela inceputul anului 1899.
.)

Gh. M. Dobrovicti 1. c. pag. 317-8.

www.dacoromanica.ro

864

C. I. BAICOIANU

Opera de indreptare a finantelor Statului intreprinsa


pana acum, era pe de o parte de a pune capat deficitelor
In viitor, pentru care scop s'au realizat toate economiile posibile In cheltueli, facandu-se i o evaluare justa a veniturilor Statului, iar pe de alta de a acoperi golurile tezaurului, provenite din deficitele trecutului, In care scop am vazut ca se efectuase oarecari venituri can se urcau aproape
la suma de 38.650.000 lei.
Fat& Ins& cu deficitul anului 1900-1901, Guvernul preocupat de acoperirea lui, a intrat In tratative cu Banca Na.
tionala, care In baza conventiei incheiata la 11 Mai 1901,

Banca punea la dispozitia Statului 15 milioane fara doWilda, nici comision, iar restituirea ei urma a se face in

astfel de conditiuni, incat Statul sa nu-i micoreze veniturile inscrise in buget, aa ca numai plusul peste suma de
622.000 lei ce i se cuvenea Statului ca beneficiu din Banc&

pe anul 1900-1901, sa fie afectat pe fiecare an la plata

sumei de lei 15 milioane, iar la finele privilegiului Bancii,


daca va mai ramane vreun rest, sa fie acoperit din alte resurse ale Statului; In schimb Statul a prelungit privilegiul
Bancii Inca pe 10 ani, dela 1920, pana la 31 Decemvrie
1930, convenindu-se ca proportia intre stocul metalic al
Bancii i emisiunea biletelor, care In principiu se mentinea
la 40%, sa poata fi redusa in imprejuran exceptionale i
pe timp marginit la 33%.
Dupa contractarea acestui imprumut in conditiuni cum nu

se poate mai avantajoase, Guvernul a prezentat Parlamentului proiectul de lege pentru lichidarea deficitelor din trecut, can la 31 Martie 1902 se urcau la suma de 70.762,960
lei, 35 bani, pentru a caror acoperire am vazut ca Guvernul
afectase urmatoarele sume:
Prin legea din 5 Aprilie 1900 suma de 8.552.279 lei, 51 bani.

Prin legea din 5 Octomvrie 1900 i 25 Ianuarie 1.901


30.117.958 lei, 26 bani .
Dupd cum vedem, totalul afectat pentru acoperirea deficitului se cifra la 38.670.237 lei, 77 bani.
Cum deficitul de acoperit era de 70.762.960 lei, 35 bani,

mai trebuiau cautate i aflate mijloace pentru acoperirea


restului de 32.092.722 lei, 58 bani.
Lichidarea acestei situa %iuni era reclamata de interesul
www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA.

365

mare al ordinei financiare, ce nu mai putea fi amanata,

caci se apropiau termenele fatale pentru regularea altor obli-

gatiuni financiare, cari data nu ne-ar fi gash cu mainile

libere, ar fi putut aduce tarii greuati incomensurabile.


Cum realizarea unui imprumut extern pentru acoperirea
restului deficitului nu era. cu putinta din cauza clauzei restrictive a imprumutului de 175.000.000 lei, Guvernul a fost
autorizat sa lichideze acest rest deficitar al trecutului < prin
mijloacele pe cari le va crede mai avantajoase pentru Stat,
cu exclusiunea oricarei operatiuni de vanzare din averea
Statului 1).

In acest stop, Guvernul a cautat ea obtie dela Banca


National& un avans de 15.000.000 lei, asupra participarii
sale la beneficiile Bancii, iar pentru restul de 17.092.722 lei

58 bani, a hothrit sa intrebuinteze o ramaita din impru-

mutul de 175 milioane aflata disponibita in cassa tezaurului,

pand la terminarea lucearilor pentru cari fusese destinata.


In vederea acestei operatiuni, fostul Ministru de finante
Pa lade a luat contact cu conducerea Bancii in capul careia
era atunci M. Sutu, caruia i-a solicitat sprijinul pentru ca
Statul sa poata iei din incurcatura financiara ce ameninta
gray interesele sale. In edinta din 5 Mai 1901, Guvernatorul comunica Consiliului Bancii propunerea Ministrului
care solicita un avans de 15 milioane, asupra participarii
sale la beneficiile Bancii, cum i conditiunile in cari inten-Vona sa-1 achite 2).
1) Gh. M. Dobrovici, 1. c. pag. 319.
2) Iota cuprinsul procesului verbal al acestei eedinte In extenso:
5edinta din 5 Mai 1901

D-1 Guvernator puns In vederea Consiliului cA a corn unicat D-lui Ministru


de finante diferitele pareri emise de membrii Consiliului, cu ocaziunea discuthrii propunerii D-Iui prim Ministru.
In urma unui schimb de vederi si a unei discutiuni destul de amanuntite
ce a avut cu D-sa, D-1 Guvernator rezuma propunerile D -Iui Ministru In modul
urmator:

1. Pentru punerea in aplicare a art. 11 din legea constitutive a Bancii,


privitor la obligatiunea impusa BAncii de a face In mod gratuit serviciul de
casierie al Statului, D-I Ministru propune ca Banca sa. deschide, Ministerului
de Finante un cont curent de incasAri i plati, atat In Bucuresti cAt i In orasele

undo Banca are sucursale i agentii. Banca va Infiinta agentii f31 In celelalte

www.dacoromanica.ro

386

C. I. BAICOIANIJ

Conditiunile erau ca avansul sa se faca far& dobanda i


comision, iar in ce privete rambursarea lui, Ministrul con-

simtea a se afecta orice fonduri i s'ar cuveni din partici-

parea Statului la beneficiile Bancii, conform art. 44 din statute i can ar trece peste suma incasata de Stat in anul
1900.

In schimbul acestei sume, Ministrul se obligd sa acorde


actionarilor o prelungire de privilegiu pe 10 ani, cu incepere
dela 1920.

Deasemeni conform art. 12 din lege $i 35 din statute,


consimte ca Banca sd poata aved numai in cazuri exceptionale o acoperire metalled de 33%.

orase in termen de 5 ani. Banca va face plhti numai In tars $i In limita fondu-

rilor aflate la contul Statului.


PIMA le se vor face in baza cecurilor liberate de Ministru, sau de functionarii

autorizati de dansul.
Singuri functionarii cari vor fi facia ordonantarea, verificarea actelor ?i
formalitatile cerute de legea contabilitatii generale a Statului, vor fi rhspunzatori Inaintea Curtii de Conturi. Banca va fi obligata, numai a trimite In fiecare
lima Ministerului un cont provizoriu si la finele fiechrui semestru un cont general
de toate sumele incasate si plhtile efectuate pentru Stat, Impreuna cu actele pe
baza chrora s'au !Mut operatdunile. Ministerul va fi Indatorat a-si face observa-

tiunile sale In termen de o lima. Acest termen trecut, contul va fi considerat


si recunoscut ca bun si Banca va fi desciircata de gestiunea sa.
Celelalte amanute ale serviciului casieriei, se vor fixa prin conventiunea
ce se va incheia cu D-1 Ministru de finante.
2. D-1 Ministru cere ca Banca eh puns la dispozitiunea Statului far& nici
o dobAndh sau comision, suma de 15 milioane lei. In ceeace priveste rambursabilitatea acestei sume, D-1 Guvernator comunich cA D-1 Ministru consimte a
afectA de pe acum orice fonduri i s'ar cuveni din participarea Statului conform art. 44 din statute la beneficiile Damn si cari ar trece peste suma incasatA
de Stat In anul 1900, sum& pe care D-1 Ministru voeste a o mentine neapArat in
bugetul anilor viitori. In orice caz, dacA suma de 15 milioane nu ar fi integral
acoperith prin aceste retineri pAnA la expirarea privilegiului BAncii, Statul se
obliga, a o platl din alte resurse ale sale.
In plata acestei sume D-1 Ministru va priml toate mandatele, cupoanele
si obligatiunile elite la sorti ramose In IntArziere In momentul remiterii sumei
de 15 milioane lei.
3. In schimbul sumei push la dispozitiunea sa, D-1 Ministru de finante va
acordb. Societatii actionarilor o prelungire de privilegiu de 10 ani, cu incepere
dela 1920.
4. Pentru a se da o mai mare elasticitate operatiunilor Bancii, D-1 Ministru

consimte a se adAogA la art. 12 din lege si 85 din statute un alineat permitAnd BAncii ca, in ImprejurAri exceptionale si pentru timp determinat,

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA

367

Suma pusd la dispozitia Statului urma sa fie dispensata


de acoperirea metalled, totui, cu ingradirea ca in nici un
caz acoperirea circulatiel totale a biletelor cuprinzand
aceste 15 milioane, sa nu scadd sub 33%.
In Consiliul de administratie propunerea Ministrului de
finante a intrunit sufragiul majoritatil i tot astfel i in
Consiliul general.

Singur directorul Nica a criticat in Consiliul de administratie propunerea Ministrului de finante, iar in Consiliul
general, criticii lui Nica s'a raliat ci Negruzzi.
limita rezervei metalice sa poata fi redusa dupa. cererea Consiliului general
cu aprobarea Consiliului de Ministri, pant', la 33 %.
Suma pus& la dispozitiunea Statului va fi dispensata de acoperire me-

ei

talica pan& la completa ei restituire.


In nici un caz ins& circulatiunea total& a biletelor, cuprinzand 01 aceasta
suma, nu va putea avea o acoperire metalica mai mica de 33 %.
Acestea aunt punctele principale pe cari D-1 Guvernator arata c& i-au lost
precizate de D-1 Ministru de finante el pe cari le supune deliberarii Consiliului.
D-1 Carada arata. c& D-sa a fost totdeauna de parere, oricine au fost acei

dela Guvern, ca Banca in limita puterilor ei BA ajute Statul in imprejurari


grele si mai ales Intr'o situatiune ca cea de astazi. D-sa crede ca punandu-se la
dispozitiunea Statului suma de 15 milioane, Banca nu este expusa la nici un

rizic, mai ales daca se introduce In statute dispozitiunea ca, in Imprejurari


exceptionale limita rezervei sale metalice sa poata fi redusii. la 33 %. Prin
urmare, in urma explicarilor date de D-1 Guvernator si a precizarii punctelor
principale ale intelegerii ce se va stabill cu D-I Ministru de finante, D-sa este
de parere a se admite propunerile D-lui Ministru.
D-I teffinesou, tine s& releve ca prin propunerile ce se fac s'a mentinut
principiul c& Banca trebuie sa aib& o rezerva metalica de 40 % si ca s'a admis
ca aceasta proportiune sa fie scazuta paid], la 33 % numai in Imprejurari cu
totul exceptionale pi aceasta numai cu autorizarea Consiliului de Ministri.

D-sa crede ca acoperindu-se o parte din golul bugetar pi InsanAtosindu-se


situatiunea finantelor publice, prin aceasta chiar se aduce un serviciu $i Bancii.
Legatura dintre Stat si Banc& este as& de stransa, cit nu poate Statul s& sufere
fare ca pi Banca la randul ei s& sufere 5 viceversa. Deaceea D-sa este de parere
sa se admit& propunerile D-lui Ministru de finante.
D-1 D. S. Nenitescu, dell este in principiu contra oricArui avans pe care
Banca I-ar face Statului, in cazul de fats admite propunerea facuta de D-1 Mi-

nistru de finante, cad, numai astupand golul bugetar existent si reguland pe


tat mai bine posibil starea financiara, Guvernul oricare va fi, va putee. sA consolideze imprumutul de 175 milioane i ea reziste mai cu folds tuturor nazuintelor
ce se vor ivi cu prilejul inoirii conventiilor comerciale.

Banca ajutand Statul in aceste grele imprejurari se ajuta pe sine inausi.

www.dacoromanica.ro

368

C. I. BAICOIANU

Ambii socoteau ca In criza economics i financiara prin


care treceam, ar fi periculos sa se aduca o restrangere a stocului metalic de aur al Bancii.

Micorarea stocului metalic sustineau ei , ar putea da


natere unui agiu simtitor Intre aur i bilete i aceasta cu
atat mai mult, cu cat conventiunea ce se propunea mai
cuprindea i o alts sarcina care avea sa apese asupra circulatiunii Bancii.

Avansul de 15 milioane ce se facea Statului urmand a


se restitui Bancii in cursul unei serii lungi de ani, biletele
emise pang atunci vor fi pentru partea aferenta lipsite de
acoperirea in aur, deci nu vor mai avea caracterul unor
creante comerciale cari se pot realiza Intr'un scurt timp.
Carada i Intreg Consiliul Bancii din care facea parte i
D. Nenitescu i daca considerau operatiunea contrarie dis-

Nu impArtaseste parerea cum ca incheerea acestei conventii va avea drept


efect producerea unui agiu Intre aur $i bilete.
Agiul nu este un produs artificial. El nu apare si dispare dupA voia noastra,
adicA dupe cum not am prevedea proportia de 33 sau 40 % dintre aur $i bilete,
ci dupA abondenta sau slabiciunea exportului. Putem fixa in statute ca aceasta
proportie BA fie de suta In sua si daca vom aye& un export ca cel din 1899,
agiul va apare. Osebit de aceasta, credem absolut nepractic de a tine aceasta
proportie In limita fixA, on care ar fi ea. Este deci Intelept ca aceasta proportie
et se miste, dupil cum nevoile vor cere, intre 33 si 40 %.
D-nii Carp i Bibicescu, declarA ca aunt si dumnealor pentru admiterea
acestor propuneri.
D-1 Guvernator face o declaratiune In acelasi Bens i credo cA, chestiunea
trebuie pugs. si In desbaterea Consiliului general /naintea caruia trebuie sit se
aducA un proiect de conventiune redactat In acord 1;1 i cu D-1 Ministru de finante.
Consiliul decide:

1. Admits propunerile facute de D-1 Ministru de finante, astfel cum au


fost expuse mai sus de D-1 Guvernator.
2. Se va redact& un proiect de conventiune de acord si cu D-1 Ministru de
finante, care sa fie supus In prima IF ed int II, aprobArii Consiliului general.
D-1 T. Nica, declarA cA nu impartaseste modul de a vedea al majoritatii
Consiliului si-si formuleaza opiniunea sa In modul urmator.
D-sa este de pArere a, In criza economics $i financiara prin care trecem,
este periculos a se educe atingerea cea mai mica la proportiunea de acoperire
cu aur a biletului Bancii. Urmarea ar putea fi un agiu simtitor Intre aur si bilete.

Aceasta cu atilt mai mult, cu cat conventiunea ce se propune mai cuprinde


Inca si o alts sarcinA, care va apfxsa tot asupra circulatiunii Bancii. Avansul de
15 milioane ce se face Statului se va restitul numai In cursul unei serii lungi

de ani, iar pawl atunci biletele emise, aunt pentru partea aferentA lipsite de
acoperirea In aur sau creante comerciabile $i cari se pot usor realiza In scurt timp.

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA. 369

pozitiunilor legii i statutelor Bancii, totui o acceptau din-

tr'o inalta ratiune de Stat.


Cu acest prilej Carada arata ca a fost totdeauna de

parere, oricine au fost acei dela Guvern, ca Banca in limita


puterilor ei sa ajute Statul in imprejurari grele i mai ales
in situatii ca aceea de astazi .
El credea ca punandu-se la dispozitiunea Statului suma
de 15 milioane, Banca nu este expusa la nici un rise, mai
ales daca se introduce in statute dispozitiunea ca, in Imprejurari exceptionale limita rezervei sale metalice sa poata
fi redusa la 33% .
S. Nenitescu dei este in principiu contra oricarui avans

pe care Banca 1-ar face Statului, in cazul de fata admite


propunerea facuta de D-1 Ministru de finante, caci, numai

astupand golul bugetar existent i reguland pe cat mai bine


posibil starea financiara, Guvernul, oricare va fi, va putea
sa consolideze Imprumutul de 175 mil. i sa reziste mai cu

folos tuturor nazuintelor ce se vor ivi cu prilejul inoirii


conventiilor comerciale.

Banca ajutand Statul in aceste grele Imprejurari, se

ajuta pe sine Insui .

5i mai departe, in polemics cu criticii parlamentari din


opozitie, cu ziaritii i cu colegii Nica i Negruzzi, el tine
sa declare ca nu impartaete parerea cum Ca incheerea
conventiei va avea drept efect producerea unui agiu intre
aur i bilete.
Agiul nu este un produs artificial. El nu apare i dispare dupa voia noastra, adica dupa cum not am prevedea
proportia de 33 sau 40% dintre aur i bilete, ci dupa abondenta sau slabiciunea exportului .
In urma desbaterilor ce au avut loc cu acest prilej, Con-

admite propunerile facute de Ministrul de finante


astfel cum au fost comunicate de Guvernator i hotarate
siliul

sa se redacteze un proiect de conventiune de acord cu


Ministrul finantelor, care s fie supus in prima edinta aprobarii Consiliului general.

In urma acestor hotariri, Guvernatorul a intrat in tratative cu Ministrul de finante, Intocmind proiectul de conventiune pe care 1-a i prezentat Consiliului spre aprobare in
edinta din 7 Mai 1901.
www.dacoromanica.ro

24

$70

C. I. BAICOIANU

Cu acest prilej, Eugeniu Statescu considerand ca chestiunea pusa in desbaterea Consiliului este prea importanta,
# cere ca fiecare membru al Consiliului sa poata lua bine cunoctinta de dansa ci propune ca discutarea chestiunii pusa
astazi la ordinea zilei de catre D-1 Guvernator sa fie desbatuta intr'o edinta viitoare*1).
1) hit& in extenso procesul-verbal al sedintei din 7 Maiu 1901:
9edinta din 7 Maki, 1901.
D-1 Guvernator comunicA Consiliului general propunerile ce i s'au facut
de catre D-1 Ministru de finante si deciziunile Consiliului de administratiune
din 4 Maiu si din 5 Maiu luate cu ocaziunea acestor propuneri. D-sa apoi dA
cetire proiectului de conventiune redactat In acord cu D-1 Ministru de finante
In urmatoarea cuprindere:

CONVENTIUNE
Intre Guvernul Romaniei reprezentat prin D-1 G. D. Palade, Ministru
de finante, autorizat prin deciziunea Consiliului de Ministri cu data de .. Mai
1901 si Banca National& a Romaniei, reprezentat& prin D-nii M. C. Sutzu
Guvernator si Anton Carp, Secretar general, autorizati prin deciziunea Consiliului general cu data din .. Maiu 1901, s'a fncheiat urmatoarea conventiune:
1. Conform art. 11 din legea Bancii si 40 din statute, Banca National&
va face In mod gratuit, Incepand dela 1 Aprilie 1902 serviciul de cass& pentru
contul tezaurului.

Banca va deschide pentru acest stop Ministerului de Finante un cont


curent de incaari si de plati, atat In Administratiunea centrals, cat si in localitatile unde are sucursale si agente. Ea se oblig& asemenea a Infiinta agente In
termen de 5 ani cel mult fi In celelalte capitale de judet.
Banca va da socoteala numai Ministerului de Finante de fondurile ce i-au
Post varsate si de platile facute de dansa contra cecurilor liberate de Ministru
sau agentii autorizati de dansul. Numele acestor agenti si semnaturile lor, vor
fi comunicate BAncii. Orice inlocuire sau mutare a for va trebul asemenea sa
fie notificat& In timp util BAncii.

Banca va trimete In fiecare fun& Ministerului un cont provizoriu si la


finele fiecarui semestru un cont general de toate sumele Incasate si platite
pentru Stat, Impreuna cu actele pe baza carora s'au facut operatiunile.
Ministerul va examina $i verifica acest cont si va comunicb. raspunsul Om
Bancii, cel mult In termen de o lun& dela primire. Acest termen trecut far&
rAspuns, contul va fi considerat ca recunoscut de bun si Banca va fi descarcata
de gestiunea sa.
Ordonantarea, verificarea actelor si toate formalitatile cerute de legea
contabilitatii generale a Statului, atat din punctul de vedere al creditelor si
alocatiunilor bugetare cat si din acela al legilor speciale financiare, sau altele,

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA

371

Consiliul aproband propunerea lui E. Statescu, proiectul


de conventiune a fost adus in discutiune in cedinta din 11
Maiu 1901.

Discutiunile cari au avut loc cu aceasta ocaziune sunt


extrem de interesante.
Carada sustine cu acest prilej ca Statul trebuie ajutat
ca sa iasa din impasul financiar in care se gasecte. Ar fi

fost bine ca Statul BA' gaseasca aka solutie de cat acea pro-

precum pi verificarea conturilor agentilor de percepere sau altor functionari


on persoane can vor face varsari sau prelevari de bani la Banat in contul
Statului, se vor face de Guvern pi de functionarii cari raman singuri justitiabili
fate de Curtea de Conturi.

Banca nu is obligatiunea de a face plati dead in marginea fondurilor


aflate disponibile In contul Guvernului pi numai in tars. Transportarea de fonduri dela o localitate la alta pentru trebuintele Statului, se va face in contul
Statului.
Toate actele pi corespondenta Bancii privitoare la serviciul de casierie a
Statului, vor fi scutite de orice taxe pi timbru.
0 conventiune specials. Incheiata, tntre Ministerul de Finante pi Banc& fj i
promulgata prin decret regal, va determine, toate conditiunile de functionare
ale serviciului, va stabill formularele diferitelor acte de cari Guvernul va avee
a se servl in raporturile sale cu Banca, atat pentru plati cat pi pentru incasari,
inteun cuvant va regula toate amanuntele serviciului.
Dacii alte administratiuni dependente de Stat precum: Chile Ferate, Spitalurile, etc. vor vol a se servl de Banc& in incasarile pi platile lor, dansa va
fi datoare a le deschide conturi curente in conditiunile ce se vor fixa prin intelegere intre parti.

2. Banca va pune la dispozitiunea Statului, inteun cont special, far&


dobandrCnici comisiune, o suma de 15 milioane, de care Statul va dispune in
total sau in parte c&nd pi cum va vol. El va fi dator a restitul aceasta suma in
total cel mult panh la expirarea privilegiului Bancii. In orice caz, Statul afecteazh
de pe acum pentru aceasta restituire orice fonduri s'ar cuveni din participarea sa
conform art. 44 din statute la beneficiile Bancii pi cari ar trece peste suma
de 622.000 lei incasata de dansul din aceasta participare in anul 1900. Daca
la finele anului 1930 ar mai ramane un sold neacoperit, Statul !I va platl din alte
resume ale sale.
3. Pentru a da o mai mare elasticitate operatiunilor Bancii in imprejurari
exceptionale, Statul consimte a se adauga in lege pi statute o dispozitiune care
va permite a se reduce pans, la 33 % pe timp marginit, limita prevazuta de art.
12 din lege pi 35 din statute pentru rezerva metalica pi a se sport limita biletelor
de 20 lei pana la 30 % din emisiune.
4. In schimbul sumei push la dispozitiunea sa, Statul acorda Societatii
actionarilor Bancii Nationale a Romaniei o prelungire de 10 ani peste durata
actual& a privilegiului situ.

www.dacoromanica.ro

24

872

C. I. BAICOIANU

puss Bancii. Neputand ins& gasi, el crede ea Banca trebuie


s vina. In ajutorul Statului, intrucat suma ceruta fiind mica,
nu sunt atinse interesele Bancii.
Carada nu crede fundata afirmatia lui Negruzzi ca s'ar
atinge intrucatva creditul biletului Bancii Nationale, prin
acordarea imprumutului.
Rambursarea sumei de 15 mil. este expres stipulate in con-

ventiune i ca atare nu se poate sustine Ca, creanta Statului


este nerealizabila i ca ar putea apasa asupra circulatiunii.
Creditul biletului de banca se va mentine prin faptul ca
se preschimba imediat In our la prezentare.
Mai departe Carada aproba propunerea Guvernului, nu
pentruca este avantajoasa actionarilor, dar pentruca corespunde la un interes general. (< Statul se afla in fata unui
5. Ca consecintA a conventiunei de fatA, se vor modifica i complete, precum se vede mai la vale art. 4, 11, 12 13i 13 din legea Bancii.
Art. 4 din lege: Durata privilegiului BAncii se prelungWe pan& la 31 Decembrie 1930.

Art. 11. Banca va face In mod gratuit serviciul de cassa pentru contul
tezaurului, In conditiunile stabilite prin conventiunea dela .. Mai 1901, aprobat& prin legea special& respective.

Art. 12. Dula& aliniatul 2 se vor adauga urmatoarele doua alineate:


Aceasta limit& va putea fi redusa pan& la 33 % In imprejurari exceptionale
f}i pentru timp determinat, dup& cererea Consiliului general al BAncii, aprobat& de Consiliul de Minif3tri.

Sumele puse la dispozitiunea Guvernului In virtutea conventiunii din


... Mai 1901, vor fi dispensate de acoperire metalica pana la complecta for
restituire. In nici un caz Tusk circulatiunea total& a biletelor cuprinzand $i
aceste sume, nu va putea avea o acoperire metalic& mai mica de 33 %.
Art. 13 al. 3 se modificA astfel:
Biletele vor fi de 20, 100, 500 i 1000 lei.

Proportiunea biletelor de 20 lei nu va putea trece peste 30 % din totala


emisiune.
Statute le BAncii vor fi puse de acord cu aceste modificari prin votul Adu-

narii generale a actionarilor, aprobat de Guvern.


Aceasta conventiune va fi pusa In aplicare dupa ce va fi Yost mai Intfti
ratificata de Adunarea generals a actionarilor BAncii, aprobatb. de Corpurile
Legiuitoare i sanctionata prin decret regal.
Chestiunea pus& In desbaterea Consiliului fiind foarte importantA, D-1 Eugeniu Statescu cere ca conventiunea s& fie tras& In mai multe exemplare pentru
ca fiecare mem bru al Consiliului sa poata lua bine cunostinta de dfinsa $i propune ca discutarea chestiunei pusA, astazi la ordinea zilei de catre D-1 Guvernator, sh fie desbatuta Inteo ciedinta viitoare.
Consiliul aproba propunerea D-lui Statescu.

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA

373

deficit de 34 milioane care trebuie platit. El nu poate nici


sa se imprumute, nici sa gaseasca alte resurse ca sa iasa din
dificultate. In asemenea situatie Banca nu poate sta indiferenta. Ea trebuie sa faca tot ce atarna de dansa spre a
veni In ajutorul Statului .
In ce privete propunerea lui Negruzzi, de a se emite bilete
de Stat pentru 15 milioane, Carada spune ca nu este posibil

din doua cauze: intai pentruca ar constitul o atingere a privilegiului Bancii, care singura are dreptul de a emite bilete, al doilea pentruca chiar daca Banca ar consimp, Statul
conform conventiunii din 1899 cu sindicatul din Berlin, nu
poate face in timp de cinci ani nici un imprumut, sub nici
o forma .

Iar Ltd de ingrijorarea exprimata in chestiunea stocului


metalic, Carada arata mai intai ca totdeauna Banca a avut

o acoperire mai mare de 40%. Daca ea cere astazi pen-

tru imprejurari exceptionale i pe timp marginit i cu consimtimantul Consiliului de Minictri facultatea de a se cobori
putin mai jos, nu este ca sa poata spori operatiunile productive, ci numai pentru a fi in poziiune in momente de
criza a pune la dispozitiunea publicului mai mult our i a

evita astfel ridicarea schimbului care este vatamator i

Bancii i comertului. Aceasta scadere nu prezinta nici un


pericol, caci ea va fi folosita cu prudenta, inconjurata de
toate garantiile i Banca nu va inceta nici un moment de
a-i plati biletele sale conform obligatiunilor ce-i impun statutele sale i legea monetara a tarii 1).
1) Cuprinsul procesului verbal al gedintei Consiliului general din 11 Maiu
1901, este urmatorul:
9edinta din 11 Malu 1901

La ordinea zilei este discutarea propunerilor ftscute de D-1 Ministru de


finante, ca Banca sA.-i punil. la dispozitiune suma de 15 milioane In conditiunile
proiectului de conventiune, a axed retire s'a dat In gedinta din 7 Maiu.
D-I Guvernator Intreaba dace are cineva vre-o obiectiune de Mout.
D-1 Negruzzi credo cti efectul ce va produce conventiunea propusil poate

fi reaparitiunea agiului Intr'un timp mai scurt sau mai lung. Reducerea proportiunei rezervei metalice dela 40 la 33 % nu este de dorit. Creditul biletului
de bane& depinde gi de proportiunea rezervei metalice a Bancii gi de soliditatea
operatiunilor ei. Pe D-sa fl preocupil dificultatea ce se pune cIrculatiei biletului
de bancii gi rambursabilithtii lui, arunceindu-se pe plat/J. 15 milioane cari nu

www.dacoromanica.ro

374

C. I. BAICOIANU

In urma acestor explicatiuni i a aratarilor Ministrului


de finante, Guvernatorul Sutu declard ca, consider& ca o
obligatie pentru Banc& sa vie in ajutorul Statului, iar Conaunt reprezentate decat printr'o creanta asupra Statului ce se va restitul Intr'un
gir Indelungat de ani.
Daca Statul are absolute' nevoie de bani, ar trebul s5 caute orice alto cornbinatiuni.
D-1 Eugeniu StItteseu, arate, c& tezaurul public se ail& trite situatiune
foarte dificila. Statul gi-a putut echilibra bugetul situ, factind economii importante. Dar Heat de bun& ar fi situatiunea bugetului In curs, printr'o buns ei
chibzuit& cumpaneale, a veniturilor cu cheltuelile, ea nu poate rezista golului
bugetelor trecute cari absorb toate rezervele bugetului curent. Negregit c&
ar fi Post mult mai bine pentru Banc& dace, Statul ar fi putut gas' alt& combinatiune decat cea propusk 0 asemenea combinatiune nu s'a putut Ins& gas'
gi deaceea D-sa crede ca, Banca trebuie s& vine, In ajutorul Statului, intrucat
prin aceasta nu se jignesc propriile ei interese. Preocuparea D -lui Negruzzi,
s'ar atinge intru catva creditul biletului de banck n'o crede fundata. Rambursarea sumei de 15 milioane este expres stipulate, fn conventiune gi prin
urmare nu se poate sustine eh creanta Statului este o creant& nerambursabilk
care ar putee, spas& asupra circulatiunii. Creditul biletului de bane& se mentine prin soliditatea operatiunilor B &ncii gi prin schimbarea lui la prezentare
contra monetk conditiuni pe can biletul nostru le Indeplinegte pe deplin.
D-1 Carp crede c& fnlesnirea pe care D-1 Negruzzi ar vol ca Banca s& o face,
Guvernului punandu-i la dispozitiune suma de 15 milioane Mx& Ins& a se Incheia
o conventiune, nu poste fi de mare folos Statului. Ceeace se cere neaparat pentru

stabilirea creditului nostru public atht de sdruncinat, nu este o tnlesnire de moment, ci o operatiune de acelea care s& fie cunoscut& de Wat& lumea ca avand
de stop stingerea unei parti din deficitul ce apas& asupra tezaurului. Mijloacele

la cari s'a cugetat pentru acoperirea acestui deficit ca vanzare de mine,


petrol, etc., nu aunt de natur& a intarl creditul Statului. Deaceea D-1 Ministru
a recurs la mijlocul de a-gi procure. dela Banc& o parte din suma de care are
necesitate. Din tole 15 milioane ce Banca va pune la dispozitiunea Statului,
cea mai mare parte din aceast& sum& va fi pl &tit& cu mandate, cupoane gi
obligatiuni egite la sorti, pe can D-1 Ministru de finante a convenit di le primegte In plate. Cel mult Banca va avea poate se, mai dea Statului 3 sau 4 milioane,
sum& care In nici un caz nu poate s& product', In circulatiune perturbarile de cari
se preocupe, D-1 Negruzzi. Dealtfel prin aceasta se consfintegte pe tale legal&
o stare de lucruri care mai totdeauna a existat. Banca mai totdeauna a Post cre-

ditoarea Statului cu 10-15 milioane gi chiar mai mult. Deaceea D-sa va vote,
conventiunea propusa.
D-1 Verleeanu declare, ce, nu de, nici o important& proportiunii rezervei metalice. Creditul biletului de bane& depinde numai de buna administrare a Bancii
gi de modul cum ea gi-a intrebuintat fondurile sale cari trebuesc s& fie totdeauna ugor realizabile. D-sa va vote, conventiunea, pentrucii mai tnainte de toate

este avantajoasa actionarilor.


D-1 Carada, este de acord u D-nii Statescu gi Carp, dar difera de D-1 Ve-

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA.

375

siliul aproband proiectul de convenjiune citit cu acest prilej,


autoriza pe Guvernator ad convoace Adunarea generals ex-

traordinary spre a se pronunta asupra conventiunii.

riceanu. D-sa este de parere a se priml propunerea Guvernului nu pentruca este

avantajoasa actionarilor, ci fiindca raspunde Ia un interes general. Statul se


aflA In rata unui deficit de 34 milioane care trebuiegte plata. El nu poate nici
sa se Imprumute, nici et gaseasca alte resurse ca sa kis& din dificultate. In ase-

menea situatiune Banca nu poate sta indiferentk ea trebuie se face tot ce


atarn& de dansa spre a vent In ajutorul Statului.
Aceasta nu este o opiniune de ocaziune. D-1 Carada aduce aminte ca a
tinut acelagi limbaj In 1899 gi 1900, and nu erau amicii sai la Guvern. Afars
de aceasta, ceeace ni se cere nu este ceva extraordinar. Tot age, s'au petrecut
lucrurile In Austria, In Franta, etc. Bancile respective au dat bani Guvernului
for aproape In aceleagi conditiuni ce ni se propun gi noull gi nimeni n'a gasit
operatiunea hazardata sau nejustificata.
In ce privegte propunerea D-lui Negruzzi de a se emite bilete de Stat pentru
suma de 15 milioane lei, D-I Carada spune ca nu este posibil din doua cauze:
fritai pentruca ea ar constitul o atingere a privilegiului Bancii, care singura are
dreptul a emite bilete, al doilea pentruca chiar dace Banca ar consimtl, Statul
conform conventiunii din 1899 cu sindicatul din Berlin, nu poate face In timp
de cinci ani, nici un Imprumut, sub nici o forma.
Trecand la chestiunea rezervei metalice, D-sa arata mai Intaiu ca totdeauna

Banca a avut o acoperire mai mare de 40 %. Dace ea cere astazi pentru


tmprejurari exceptionale, pe timp marginit gi cu consimtimantul Consiliului
de Minigtri facultatea de a se cobort putin mai jos, nu este ca sit post& sporl
operatiunile productive, ci numai pentru a fi In pozitiune In momentele de criza,
a pune Ia dispozitiunea publicului mai mult aur gi a evita astfel ridicarea schimbului care este vatamatoare gi Bancii gi comertului. Aceast& scadere nu prezinta
nici un pericol, caci ea va fi facuta cu prudenta, Inconjurata de toate garantiile
gi Banca nu va Inceta nici un moment de a-gi plan biletele sale, conform obligatiunii ce-i impun statutele gi legea monetary a Orli.
D-1 Carada declara ca prelungirea privilegiului nu-1 intereseaza gi D-sa ar
fi gata a da ajutor Statului, astazi ca i anii trecuti, fare nici o prelungire.
D-1 Nica mentine parerea emis& de D-sa In Consiliul de administratiune
formulate astfel: D-sa este de parere ca In criza economic& ei financiar& prin
care trecem, este periculos a se aduce atingerea cea mai mica Ia proportiunea
de acoperire cu aur a biletului Bancii. Urmarea ar putea fi un agiu simtitor Intre
aur gi bilete. Aceasta cu atilt mai mult, cu cat conventiunea ce se propune mai
cuprinde gi o alts sarcina care va apasa tot asupra circulatiunii Bancii. Avansul
de 15 milioane ce se face Statului se va restitul numai in cursul unei serii lungi
de ani, iar pane atunci biletele emise stint pentru partea aferent& lipsite de acoperirea In aur, sau In creante comerciabile :3i can se pot ugor realize In scurt
timp.
D-1 Guvernator declara ca consider& ca o obligatiune pentru Banc& sa vie
in ajutorul Statului in cazuri de nevoie. Fat& dar cu aratarile D-lui Ministru de
finante c& nu poate gas1 In momentul de fat& alt& combinatiune pentru aco1}

www.dacoromanica.ro

376

C. I. BAICOIANU

Adunarea generals extraordinary a avut be la 17. Iunie


1901, astfel ca Ministrul de finante a putut depune legea
Corpurilor Legiuitoare 1).
Prin aceasta conventiune 2), Banca National& 10 lua anperirea golului sau bugetar decat rezerva ce i se procure, de Banca Nationala,
D-sa va vote. conventiunea propusa.
Consiliul aprobe, proiectul de conventiune cu Ministerul de Finante, autoriza pe D-nii Guvernator gi Secretar general a-1 semna gi decide convocarea
Adunarii generale extraordinare spre a se pronunta asupra ei, pentru ziva de
17 Iunie, 1901.
1) In anexa Nr. 17 dam in extenso desbaterile parlamentare ce au avut loc
cu acest prilej.
') lath textul conventiunii din 11 Maiu, 1901:
Intre Guvernul Romaniei, reprezentat prin D-1 G. D. Pa lade, Ministru de
finante, autorizat prin deciziunea Consiliului de Minigtrii cu data de 11 Maiu
1901 gi Banco, Nationale, a Romaniei reprezentata prin D-nii M. C. Sutzu, Guverrator gi Anton Carp, Secretar general, autorizati prin deciziunea Consiliului
general cu data de 11 Maiu 1901, s'a Incheiat urmatoarea conventiune:
1. Conform' art. 2 din legea Bancii Nationale gi 40 din statute, Banca
Nationale, va face In mod gratuit, Incepand dela 1 Aprilie 1902, serviciul de
cassa pentru contul tezaurului.

Banca va deschide In acest stop Ministerului de Finante, un cont


curent de incastiri gi plsci, stet In Administratiunea centralii, cat gi In localiUtile unde are sucursale gi agentii. Ea se oblige, asemenea a Infiinta agentii
In termen de 5 ani cel mult gi fn celelalte orage capitale de judet.
Banca va da socoteale, numai Ministerului de Finante de fondurile ce i-au
Post varsate gi de platile facute de d&nsa, contra cecurilor liberate de Ministru
sau de agentii autorizati de dansul.
Numele acestor agenti gi semnatur a lor, va trebul asemenea sa fie notificata

In timp util Bancii.


Banca va trimite In fiecare lune, Ministerului un cont provizoriu gi la finele

fiecarui semestru un cont general de toate sumele Incasate sau platite pentru
Stat, Impreunts, cu actele pe baza carom s'au facut operatiunile.
Ministerul va exam ina gi verifica acest cont gi va comunica raspunsul
eau Bancii, cel mult In termen de o lune, dela primire.
Acest termen trecut far& respuns, contul va fi considerat ca recunoscut
de bun si Banca va fi descarcate, de gestiunea sa.
Ordonantarea, verificarea actelor gi toate formalite,tile cerute de legea
contabilitatii generale a Statului, atilt din punct de vedere al creditelor gf alocatiunilor bugetare, cat gi din a cela al legilor speciale financiare eau altele, precum
gi verificarea conturilor agent ilor de percepere sau altor functionari on persoane
cari vor face varsari sau prole vari de bani la Banc& In contul Statului, se vor

face de Guvern gi de functionarii sai, cari raman singuri justitiabili fate, de


Curtea de Conturi.
Banca nu-gi is obliga tiunea de a face plliti decat In marginea fondurilor
aflate disponibile fn contul Guvernului gi numai In tart'.

www.dacoromanica.ro

IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA

377

gajamentul sa faca gratuit Statului cu incepere dela 1 Aprilie

1902 serviciul de trezorerie. Tot data ea pune la dispozitia Statului suma de 15 milioane lei fara dobanda i comision.

Statul putea dispune de aceasta suma in total

sail

in parte dupa cum credea de cuviinta, obligandu-se sa o


achite Bancii pang cel mai. tarziu in anul 1930. In acest
scop i privilegiul institutului de emisiune a fost prelungit
cu Inca 10 ani, pentru ca Statul sa-i poata achita in acest
mod intreaga datorie.

Transportarea de fonduri dela o localitate la alta pentru trebuintele Statului, se va face In contul lui.
Toate actele si corespondents Bancii privitoare la serviciul de casierie al
Statului, vor fi scutite de orice taxe 0i timbre.
0 conventiune special& Incheiata Intre Ministerul de Finante si Banc&
si promulgata prin decret-regal, va determina toate conditiunile de functionare
ale serviciului, va stabil' formularele diferitelor acte de can Guvernul va avea
a se servl In raporturile sale cu Banca, atat pentru Incasari, cat si pentru plati.
intr'un cuvant va regula toate amanuntele serviciului.
Daca alte Administratiuni dependente de Stat, precum Calle Ferate, Spitalurile, etc. vor vol a se servl de Banc& In incasarile si platile lor, dansa va fi
datoare a le deschide conturi curente In conditiunile ce se vor fix& prin Intelegere intre parti.
2. Banca va pune la dispozitia Statului fntr'un cont special, fara doband&
nici comision, o sum& de lei 15 milioane, de care Statul va dispune In total
eau In parte, and si cum va vol.
El va fi dator a restitul aceasta sum& fn total, cel mult pan la expirarea
privilegiului Bancii.

In orice caz, Statul afecteaz& de pe acum pentru aceasta restituire orice


fonduri i s'ar cuven1 din participarea sa conform art. 44 din statute la beneficiile Bancii si can ar trece peste suma de lei 822.000 incasate de dansul din
aceasta participare In anul 1900.
Dat& la finele anului 1930 ar mai ramane un sold neacoperit, Statul II
va plati din alte resurse ale sale.
3. Pentru a da o mai mare elasticitate operatiunilor Bancii, In Imprejurari exceptionale, Statul consimte a se adauga In lege si statute o dispozithine care va permite a se reduce pana la 33% pe timp mArginit limita prevazuta de art. 12 din lege si 35 din statute, pentru rezerva metalica si a se sporl
limita biletelor de lei 20 pana la 30% din emisiune.
4. In schimbul sumei pus& In dispozitiunea sa, Statul acorda Societat.ii
actionarilor BAncii Nationale a Romaniei, o prelungire pentru zece ani peste
durata actual& a privilegiului sau.
5. Ca consecinta a conventiunii de feta, se vor modifica si complet& precum

se vede mai la vale art. 4, 11, 12 si 13 din legea Brinell.


Art. 4 din lege. Banca va face In mod gratuit serviciul de cassa pentru

www.dacoromanica.ro

378

C. I. BAICOIANU

Tot cu acest prilej, se realizeaza i punctul de vedere


sustinut de Banc& Inca din 1890 i anume se aproba ca in
imprejurari exceptionale i cu autoriza'ia Consiliului de Mi-

nitri, stocul metalic sa poata fi redus pang la 33%.

Faptul are o deosebita importanta. Crizele succesive cari

au bantuit tam intre

1880-1901

i mai cu seama aceea

dovedise cat era de necesara aceasta dispozitiune,


singura care ar fi dat o mare elasticitate acoperirii metalice
i ar fi putut astfel inlesni opera constructive i preventiva
a Bancii in astfel de imprejurari.
din

1899,

contul tezaurului, In conditiunile stabilite prin conventiunea dela 11 Maiu 1901,


aprobatil prin legea speciallt respective,.
Art. 12 din lege. Dup5. aliniatul II se vor adauga urm5.toarele clouts aliniate:
Aceasta limit& va putett fi redusa pan5. la 33 % in imprejurarile exceptionale
gi pentru timp determinat, dup5. cererea Consiliului general al Bancii, aprobat
de Consiliul de Minigtri.
Sumele puss la dispozitiunea Guvernului in virtutea conventiunii din 11
Maiu 1901, vor fi dispensate de acoperire metalica pan& la complete for restituire.

In nici un caz tusk circulatiunea totals a biletelor cuprinzand gi aceste


sume, nu va putea avea o acoperire mai mica de 33 %.
Art. 13 din lege. Aliniatul III se modifica astfel:
Biletele vor fi de 20, 100, 500 gi 1000 lei.
Proportiunea biletelor de 20 lei nu va putea trece peste 30 % din totala
emisiune.

Statutele Bancii vor fi puss de acord cu aceste modifiari prin votul Aduniirii generale a actionarilor, aprobat de Guvern.
Aceasta conventiune va fi puss in aplicare dupe ce va fi fost mai intaiu
ratificata, de Adunarea generalA a actionarilor Bancii, aprobata de Corpurile
Legiuitoare gi sanctionatts, prin decret-regal.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV

EVOLUTIA PRIVILEGIULUI RANCH NATIONALE A RONANIEI,

1880-1914

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV

EVOLUTIA PRIVILEGIULUI BANCII NATIONALE A


ROMA NIEL 1880-1914
Consideratiuni generale asupra originil emisiunil biletelor fiduciare.
Privilegiul de emisiune acordat Band( Nationale a Romani& prin legea din
17 Aprilie 1880.
Marirea termenului de achitare a biletelor ipotecare, con-

duce In 1886 la prelungirea privilegiului Bancii Nationale pane In anul 1912.

In anul 1900 privilegiul Sandi Nationale este prelungit 'Ana In 1920, iar cu
dol an( mai tarziu el este prelungit cu Inch 10 ani.
Cateva cuvinte asupra
privilegiului acordat Band' Nationale a Romaniei.
incheiere.

Din cele mai vechi timpuri, cand nu exists o organizajie


potala sigura i temeinica, persoanele cari doreau sa transporte bani dintr'o localitate in alta, se adresau bancherilor
locali, cari primind sumele in numerar, emiteau sau trageau
asupra corespondentilor din alte localitati cecuri, scrisori
de credit qi trate. La origine deci, rolul organizatiei bancare
era sa uureze circulatia monetara. Dand informatiuni asupra cursurilor diferitelor monete i speculand asupra lor, facand platile in alte localitati prin corespondenti i servind
in acelai timp ca incasatoare i platitoare a ordinelor primite dela clienti, aceste aqezaminte aveau caracterul unor
banci de depozite. Cu alte cuvinte putem spune, ca aceste
institutiuni, precursoarele aezamintelor de credit de mai
tarziu, aveau un rol redus in vieata economics, acumuland
prin diferite mijloace numerarul in tezaurele for i punand
in circulatiune titluri reprezentative de credit.
Cu vremea, bancile de depozite largind sfera for de ac-

tivitate, incep sa acorde imprumuturi cu garantii reale la


inceput, personale mai apoi. Aparitia imprumuturilor personale cari se faceau sub forma de scont al efectelor, actiwww.dacoromanica.ro

382

C. I. BAICOIANU

veaza circulatia bunurilor mobiliare i da un imbold mare


pentru economie, caci posesorii capitalurilor le Incrediateaza
acestor banci pentru a le fructifica. Astfel bancile de depozit se transforms In band de depozit i scont.
Observandu-se marele avantaj pe care circulatia efectelor de comert 11 avea fat& de numerarul metalic, s'a ivit
ideea emisiunii biletelor cari sa reprezinte contravaloarea me-

talului pretios aflat In cassa bancii. Plecand dela aceasta

idee, multe banci ci bancheri incep sa emits bilete de banca


pe cari le puneau In circulatie pe masura ce aveau contravaloarea for In numerar. Aici este origina pluralitatii bancilor de emisiune, cari au precedat in mai toate tarile Infiin-

tarea unui institut central de circulajiune i cari In unele

State mai dainuesc Inca ci azi.


Cum emisiunea biletelor atingea dreptul regalian de a
bate monete dand naltere la multe neajunsuri din cauza slabului control ce se exercita asupra institutiunilor emitente
ci cum depe urma concesionarii acestui drept regalian
transformat cu vremea Intr'un adevarat monopol
tarile
puteau realiza i beneficii Insemnate, s'a nascut ideea acordarii privilegiului de emisiune unei singure banci, ale carei

operatiuni puteau fi controlate cu mai multa ucurinta de


catre Stat. In acest mod is fiinta banca de depozit, scont
gi

emisiune.

Cercetarea istoriei economice a tuturor popoarelor, confirma aceste observatiuni.


Spre deosebire de celelalte State europene, Romania n'a

urmat o evolutie proprie In aceasta privinta, ci a profitat


de experienta celorlalte tari. Inteadevar, la noi privilegiul
acordat Bancii Nationale de a emite bilete la purtator, nu
este fructul haosului produs de o pluralitate de banci de

emisiune, cum s'a Intamplat in Franta ci Anglia. Banca Na-

tional& a Romaniei, Inzestrata cu dreptul exclusiv de a


emite bilete la purtator, Ici are origina In doua cauze fundamental deosebite de acelea din alte tari.

In primul rand, institutul de emisiune a fost lnfiintat


la noi ca o reactiune Impotriva capitalului primitiv, destructiv, a carui caracteristica este uzura ruinatoare.
In al doilea rand, Infiintarea Bancii Nationale cu capital
national, s'a produs Intr'o epoch cand strainii cautau prin
www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA PRIVILE GIULUI BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914

383

toate mijloacele sa obtie concesiunea acestui aezamant atat

de important pentru intreaga noastra economie nationals.


S examinam pe scurt care este evolutia privilegiului de
emisiune a biletelor la purtator i platibile la vedere in moneta sunatoare, acordat Bancii Nationale.
Conform art. 4 din legea Bancii Nationale dela 17 Aprilie

1880, durata Bancii este fixata la 20 ani cu incepere dela


1 Iulie 1880. In schimb Banca prin art. 8 al legii, acorda
Statului o participare de 20% din venitul ramas dupa ce se
plated actionarilor un prim dividend de 5%. Deasemeni beneficiul rezultat din diferenta dintre dobanda de 7% i
aceea peste aceasta cifra, revenea Statului.
Prin art. 30 al aceleiai legi, Banca era obligata # ca in
termen de 4 ani cel mult, sa retraga din circulatie biletele
ipotecare emise in virtutea legii din 12 Iunie 1877, inlocuin-

du-le cu bilete de bane& emise peste limitele fixate de


articolul 12 .

Cum Statul n'a putut vinde in acest interval moiile


afectate pentru garantarea biletelor ipotecare puse in circulatie i cum o vanzare grabnica a moiilor ar fi produs o

mare depreciere a proprietatilor funciare care ar fi avut


grave repercusiuni asupra intregii economii nationale, prelungirea termenului rambursarii acestor bilete se impunea.

Tratativele duse in primele luni ale anului 1885, au fost


sfarite prin conventiunea incheiata intre Banc& i Stat
la 10 Decemvrie 1885. Prin aceasta conventiune, termenul de plata al biletelor ipotecare s'a prelungit pans la
30 Iunie 1912. Plata urma sa se faca prin rate anuale treptat cu vanzarea bunurilor cari formau garantia acestor
bilete.

Biletele ipotecare retrase din circulatiune aflandu-se in


posesiunea Bancii i cum privilegiul sau expira in anul 1900,

deci cu 12 ani inainte de termenul fixat de conventiune


pentru achitarea for integrala, o prelungire a privilegiului pan& in anul 1912 se impunea.

Aceasta prelungire a privilegiului formeaza obiectul


legii din 7 Martie 1886, care modifica cum am vazut
in alt capitol, art. 4 al legii Bancii Nationale din 1880, hotarind Ca (( durata privilegiului Ranch Nationale se prelungete pang la 31 Decemvrie 1912 .
www.dacoromanica.ro

884

C. I. BAICOIANIT

Prelungirea privilegiului Tamil Nationale cu 12 ani,


impusa de stingerea totals a datoriei Statului fata de
Banca, rezultata din retragerea biletelor ipotecare, a format obiectul unor atacuri rau intentionate indreptate impotriva acestei institutiuni. Nu este locul In cadrul acestui
capitol sa intram In prea multe amanunte. Suficient este
sa amintim spre a dovedi netemeinicia tuturor criticilor, ca
Banca Ii is angajamentul prin conventiunea Incheiata cu
Statul, sa perceapa un comision de numai 1% asupra valorii biletelor ipotecare preschimbate. Daca calculam diferenta dintre taxa scontului cu care Banca acorda impr