C.

I. BAICOIANU

DOCTOR IN TIINTELE ECONOMICS NI FINANCIARE

ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE
q.1

BANCII NATIONALE
1914-1920
NEUTRALITATEA

RAZBOIUL

OCUPATIUNEA

VOLUMUL III

MONITORUL OFICIAL tg IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURE13T1
1933

www.dacoromanica.ro

Plana 1

t.
vij

I. G. BIBICESCU
Guvernator al Bancii Nationale a Romania in timpul rasboiului.
Vice-Guvernator dela 21 Februarie 1914-8 Decemvrie 1916.
Guvernator dela 8 Decemvrie 1916-31 Decemvrie 1921.

www.dacoromanica.ro

PREFATA
In volumul de fag continuum expunerea istoriei Bancii
Nationale a Romdniei in perioada 1914-1919 inclusiv.
Conflagratia europeand, ce isbucnege in anul 1914, $i is
sfdrfit pentru marile puteri in Decemvrie 1918, iar pentru
Romdnia abia in toamna anului 1919, creeazd Romdniei situatiuni grele, ce aveau sd se resimtd pdnd in toate addncurile
vietii noastre economice, sociale fi financiare.
Banca Nafionald a Romdniei, exponent al intereselor noa-

stre financiare, impletita prin forta plasamentelor sale in

intreaga activitate de producfiune a Romeiniei, nu putea sd
rdmdnd neinfluentatei de repercusiunile stdrii de rdzboiu a
Jdrilor inconjureitoare, $i mai apoi de intrarea Romdniei in
veiltoarea conflagratiunii devenita mondiald.
Am impartit aceastd perioadd sbuciumatd a istoriei Bancii

noastre de emisiune in patru Orli.

In prima parte am cdutat sd examindm politica Bancii
Nationale in perioada de neutralitate, in lumina variatelor
probleme militare $i economice ce ne-au lost puse de acest
rdzboiu care ne incercuise de jur imprejur, precum $i a greutdfilor pe care el le ridica pentru economia noastrd nationala $i
implicit pentru Banca Nationals.
In partea a doua, am examinat politica Bancii Nationale in

perioada participdrii noastre la rdzboi, 1916-1917, din primele zile ale declararii lui $i pdnd dupd retragerea pe
linia Siretului, in Romdnia rdmasd neocupatd, ava'nd sediul
la Iasi, acolo unde se retrdsese Guvernul $i Coroana.
www.dacoromanica.ro

VI

C. I. BAICOIANU

Am rezervat peirtii a treia paginile de dureroase amintiri

ale ocupafiunii Olteniei $i Munteniei, expundnd aci activitatea Beincii Nationale din Bucure.,sti, devenitei sucursala a
Centralei mutatei la Ia$i $i infeiti$cind programul pe care
l-au desfciprat ocupanjii pentru a organiza prin mijloacele
administrative romcinegi de tot felul, exploatarea bogiiIiilor
tcirii in interesul satisfacerii nevoilor populatiunilor for
inflcimdnzite.

In partea finalei a lucreirii, am urmcirit activitatea Beincii

Nationale dupd retragerea armatei de ocupajiune, precum $i_
sfortdrile ei de a finanta Statul mai departe, in lupta ce i s' a
impus sei clued impotriva bolovismului unguresc, care ameninta nu numai ordinea tcirii noastre, dar $i intreaga
civilizatie a teirilor din apus.
Am incheiat aceasta parte a lucrdrii noastre cu o privire
retrospectivci asupra evolutiei operatiunilor Beincii Nationale
in perioada 1914-1919, scotdnd in evidentei cifricei raporturile
dintre Bancd $i Stat in aceastd sbuciumatei perioadel a cataclismului mondial, provocat de nesafiul cuceritor al teirilor centrale.
* * *

Armistitiul ce ne-a lost impus in Decemvrie 1917 de cunoscutele circumstanje tragice, izvorite pe de o parte din po-

zitia noastrd geograficd, iar pe de altd parte din disolutia

revolutionarei a aliatului nostru rus, ne-a condus la pacea
dela Bucuregi.
Cu acest prilej, chsezeimantul nostru a devenit axa in jurul
ceiruia se concentraseth in ultima instanici negocierile ce au avut

loc, $i din care a rezultat textul tratatului dela Bucure$ti,

sortit sa devinei pentru ocupanti regulatorul raporturilor
noastre economico-financiare.

In vreme ce la Bucure$ti se savor ea codificarea acestui

document de monstruoasei amintire, invingcitorul vremelnic
www.dacoromanica.ro

PREFATA

VII

impusese !inerea la Berlin a unei conferinte financiare,

at cdrei scop nu era altul deccit aservirea Bdncii Nationale,
transformdnd aozdmeintul nostru de emisiune intr'un organ
de realizare a tuturor exigentelor for financiare, izvorite din

acest document de umiling $i sacrificare a libertdjii tdrii

noastre.

Socotind de o covdr$itoare insemnatate cuprinsul acestor

conferinje, le-am publicat aci in extenso in anexe, pentru ca
generatiile ce vor veni, sci mdsoare lanturile de sclavie pe care
ocupantul biruitor le pregatea Romdniei. Dar cuprinsul acestor
documente, mai prezintd interes $i pentru remarcabila pricepere $i competenfd cu care primul delegat at Bdncii, Al. N.
,,S'tefei nescu, fost director la Banca Nafionald a Romdniei, a
$tiut sd abordeze toate problemele tehnice, comerciale $i financiare, $i sd infrunte pericolele ce au fost puse inainte, dovedindu-se astfel nu numai un profund cunoscdtor in ale
tehnicei financiare, dar $i un abil negociator $i temut
adversar.
*

* *

Paralel cu aceste negocieri la Berlin, Comandamentul Militar

din Bucuregi, adresdndu-se marei finante berlineze, ifi frdmanta mintea sd gciseascci o nowt' formula de organizare a

Bdncii Nationale a Romdniei, de a$a naturci, lncdt acest

a$ezcimcint sd fie pus la destivcir$ita dispozifie . a trufa$ului
biruitor.
Pe temeiul acestor documente inedite, imbinate cu acelea

ale Conferintei financiare dela Berlin, am Mutat soi expun

in detaliu soarta pe care vremelnicul biruitor o prepara a$ezei-

indntului nostru de emisiune f i implicit T cirii Ronzdne.,sti.

Intrat in posesia acestor documente, am considerat di ele
trebuiesc utilizate, altfel, desfil$urarea multor fenomene politico-

bancare ce au avut loc de atunci in tam noastrd, ar fi rdmas

greu de explicat.
www.dacoromanica.ro

VIII

C. I. BAICOIANU

N'am urmarit prin publicarea for aliceva, dee& sd cleidesc istoria pe fapte $i documente, ele fiind cheia adevdrului,
pe care trebue sa se bizue o cercetare istoricei.
Volumul al I V -lea $i ultimul ce va urma, va incheia
subiectul nostru, tratdnd istoria Beincii Nationale in epoca de
restaurare dela 1920 $i pda in prezent, cuprinzand $i stabilizarea.

C. I. BAICOIANU

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
SITUATIA ECONOMICA. A ROMiNIEI DELA

1880-1914

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
SITUATIA ECONOMICA. A ROMANIEI DELA
1880-1914.
Consecinfele
Convenfia comercialk fncheiath cu Austro-Ungaria In 1875.
convenfiel din 1875 fncheiata cu Austro-Ungaria, asupra economics' nationale
Expirarea convenflunii.
Rfizbolul vernal cu Austro-Ungaria.
a Romaniel.
Nous politics vamala a Romaniei favorizeath desvoitarea viefil noastre economice.
Drumurile gl chile ferate ale Romaniel, 1880-1914. Pogta, telegraful,
Navigafia fluvial' gl maritime a Romania', 1880-1914.
telefonul, 1880-1914.
Comerful exterior gi agriculture Romaniel, 1880-1914.
Industria 01 meseIncheiere.
rille.
Petrolul.
Finanfele publice ql monopolurile, 1888-1915.

cum am vazut
In
Banca Nationale a Romaniei a luat fiinta
epoca de Incatupre a Intregii yield economice a tarii, savarita prin
Incheierea faimoasei conventiuni comerciale dela 1875 cu AustroUngaria.
Neprevazand desfaprarea evenimentelor dela 1877, lumea noastra

politics de pe vremuri se lass convinsa de diplomatia Monarhiei

Austro-Ungare, sa Incheie cu aceasta tall o conventie comerciala,
afirmand prin aceasta independenja noastra economics i . politica
disputata Inch, cu toata constitutia ce tara romaneasca tiuse sa
9i-o dea, ca urmare a hotarIrii Intregului for european.
Pretul realizarii ap zisei afirmari a independentei noastre economice i politice fats de Turcia, a fost acordarea Austro-Ungariei
prin convenjia din 1875 a unui Intreg tarif vamal liber-schimbist,
compus din 720 articole, aa numitul tarif conventional, ce continea
o tarifare mai mica chiar cleat, tarifele ad-valorem de 7, Y2% de
pana atunci, tarif ce urma sa dainuiasca 10 ani, pana la 1886 1).
1) Vezi C. I. Baicotianu, Istoria politicei noastre vamale si comerciale dela
Regulamentul Organic gi pan& In prezent, Bucuresti 1904.

www.dacoromanica.ro

1*

C. I. BAICOIANU

Urmarea acestui regim politico-comercial, care mai apoi a trebuit

sa fie acordat, pe temeiul clauzei natiunii celei mai favorizate, tuturor
tarilor europene, a Insemnat pentru not distrugerea inceputurilor de
manifestare a muncii industriale i zadarnicirea din cauza tarifelor
extrem de reduse, a oricarei nilzuinte In aceasta directiune.
Reactiunea provenita de pe urma jalnicei situatii In care se aflau
meseriile i industria din pricina conventiei, precum i lovitura dure-

roasa data creterii vitelor din Romania prin concomitenta interzicere a importului vitelor noastre In Austro-Ungaria, pe motive
sanitar-veterinare, ceiace facea ca una din concesiunile principale
ce ni se Meuse sa fie iluzorie In ciuda tarifelor formulate pe cari
conventia le rezuma, au condus la denuntarea ei i la cunoscutul
razboi vamal cu Austro-Ungaria din 18861).
Romania profitand de libertatea de actiune dobandita In 1886

prin expirarea tarifului conventional de 720 articole stabilit cu

Austro-Ungaria, concepe o not& politica economics i comerciala.
De data aceasta politica ei era Intemeiata pe o lege de Incurajare a
industriei i pe un tarif general de pronuntat protectionism, ce avea
sa serveasca de baza In negocierile statelor doritoare sa ajunga la
relatiuni comerciale de favoruri reciproce. Mai ramaneam legati prin
o serie de articole ale vechiului tarif vamal fats de putine tan, cari

nu aveau atata insemnatate ca sa cads cu o oarecare greutate In

cumpana noului regim de protectiune stabilit prin legea incurajarii
sus amintite i a noului tarif vamal din 1886.
Cu prilejul expirarii i a acestora In 1891, regimul politic de pe
vremuri a conceput o noua politica tarifara, aceia a tarifului autonom,
menit sa puns capat razboiului vamal cu Austro-Ungaria, ce domnea
de 5 ani, pastrand insa i continuand politica protectionists admisa
la 1885, pe care greu ar fi putut-o inlatura mice regim s'ar fi perindat
la carma Orli.
Suferintmle Indurate In timpul conventiei cu Austro-Ungaria i
piedica pe care o constituia liber-schimbismul acelei politici, hangbuOse prea mult dezvoltarea resurselor economice ale natiunii, pentru

ca lumea noastra politica sa se fi Incumetat s reving la o stare de

lucruri care distrusese meseriile i industriile existente i ruinase
creterea vitelor.
*

') Vezi C. 1. Bdicoianu, op. cit. i Problema conventiunilor veterinare,

Politica noasta veterinaril $i comertul nostru de vita de la 1860 Qi pan& In
prezent. Bucuresti 1904.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ECONOMICA. A ROMANIEI DELA 1880-1914

Mans in 'liana cu aceasta noug politica de reconstructie economics nationala si chiar cu mult mai Inainte, vedem infaptuindu-se

o politics de drumuri si cai ferate, menite s valorifice bogatiile

Orli si sa activeze la randul ei Intreaga miscare In ordinea intensificarii productiunii tarii. Construirea cailor ferate Incepe Inca dela
1868. Ele erau insa concesionate diferitelor societati straine, cari In
schimbul constructiei for aveau dreptul sa be exploateze un numar
anumit de ani hotariti prin contracte, dupa cari treceau In posesia
Statului. Cu Incepere dela 1880, Statul determinat de multe imprejurari de ordin economic si strategic, a Inceput rascumpararea cailor
ferate, luandu-si angajamentul ca In termene ce variau dupa Investitiuni, sa achite societatilor respective cheltuielile facute plus dobanzile. Tot dela aceasta data, dupa cum rezulta din tabloul de mai
jos, Incepe adevarata epoca de constructiune a drumurilor:
Lungimea In km.
a drumurilor

Anii
1876
1887
1900
1906
1914

5.165
12.931

24.823
26.425
39.723

Astfel, de unde la 1876 lungimea drumurilor era de 5.165 km., la

1887 se ridica la 12.931 km., iar la 19061a 26.425 km., pentru a ajunge

In 1914 la 39.723 km.

*

In ce priveste caile ferate, lungimea for s'a marit In perioada

1876-1914 mai mult de 2 % ori, dupa cum rezulta din cifrele cuprinse In urmatorul tablou;
Anii
1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882
1883
1884

Lungimea
In km.
1.229
1.229
1.229
1.313
1.313
1.403
1.468
1.508
1.589

Anii

Lungimea
In km.

1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904

2.883
2.883
2.916
3.052
3.099
3.171
3.179
3.179
3.179

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

Anii
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895

Lungimea

In km.
1.647
1.931
2.345
2.469
2.469
2.488
2.488
2.556
2.572
2.580
2.743

Anii

Lungimea
In km.

1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914

3.179
3.181
3.186
3.187
3.187
3.431
3.479
3.532
3.549
3.588

Dupa cum vedem, lungimea cailor ferate care era In 1876 de

1.229 km., creste in 1880 la 1.313 km., in 1890 la 2.488 km., in 1900
la 3.099 km., pentru a ajunge in 1914 la 3.588 km.
Aceste linii ferate se aflau exclusiv In mina Statului si reprezentau In 1907 un capital nominal de 888 % mil. lei. Personalul
intrebuintat in aceasta administrajie se compunea la 1910 din 21.000
functionari tehnici, administrativi si lucratori, carora li se servea anual
peste 23 mil. lei. Avantul pe care 1-au luat caile ferate se reflecteaza si
In cifrele cari urmeaza. La 1876 greutatea marfurilor de mare si mica

iuteala transportate pe caile ferate era de 574.000 tone ; In 1905 s'a

ridicat la 6.723.000 tone. Cresterea este deci de 1000 %. Traficul de
calatori cuprindea la 1876, 742.000 persoane, iar in 1905/1906 reprezinta 6.590.000 calatori, ceiace reprezinta o crestere de 880 %.
Paralel cu dezvoltarea cailor ferate, creste si venitul pe care ele
it aduc Statului. De unde In anul 1890 excedentul cailor ferate este
de 14.072.985,76 lei, In 1913 el se ridica la 32.429.685,27 lei, dupa
cum se poate vedea din urmatorul tablou:
Anii
1890
1894
1899
1902
1908
1910
1913

Venitul brut Chelt. de expl. Exced. de venit

40.135.171,78
47.013.267,58

48.539.359,
57.490.492,65
78.566.579,72
97.345.821,12
115.046.192,54

26.062.186,02
34.650.717,90
40.066.199,87
33.981.895,67
44.823.209,62
60.732.174,75
82.616.507,27

14.072.985,76
12.362.549,68
8.473.159,13
23.508.596,98
33.743.370,10
36.613.646,37
32.429.685,27

Dar politica de cai ferate a fost completata si prin posts, telegraf

$i telefon. Dezvoltarea mare pe care a luat-o posta intr'un timp

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ECONOMICA. A ROMANIEI DELA 1880-1914

relativ scurt, se poate urmari in tabloul de mai jos, din care putem
constata di de unde la 1875 numarul scrisorilor si cartilor postale
era de 6.039.165, in 1900 numarul for se ridica la 35.991.629, pentru
a ajunge in 1912 la 81 258.648:
Anii
1862
1869
1875
1880
1885
1890
1895
1900
1901
1902
1903
1912

Cresterea dela
N-rul scrisorilor
si cartilor postale o perioadb. la alta
517.073
807.392
6.039.165
8.111.834
12.716.872
19.235.390
27.291.579
35.991.629
40.202.233
52.089.037
88.730.705
81.258.648

290.319
5.231.773
2.072.669
4.605.038
6.518.518
8.056.189
8.700.050
4.210.604
11.886.804
16.641.668
12.527.943

Corespondenta telegrafica a luat si ea un avant tot asa de mare

ca si aceia postala, dupa cum vom constata din tabloul urmtitor:
Anii

Numarul
telegramelor

1875
1885
1895
1903

871.548
1.244.435
2.223.848
2.505.482

Cresterea dela

un an la altul
372.887
979.413
281.634

Vedem din cifrele de mai sus, ca de unde la 1875 numarul telegramelor era de 871.548, la 1903 el se mareste la 2.505.482.
In acelasi ritm cu posta si telegraful, se dezvolta si serviciul
telefonic. Astfel dela 54.581 cat era numarul convorbirilor urbane

in 1894, se ridica la 2.293.962 in 1903, iar numarul acelora interurbane pentru aceiasi ani ating cifrele 24 si 462.760, dupa cum
rezulta din tabloul de mai jos:
Anii

N-rul cony.
urbane

1894
1898
1903

54.581
883.077
2.293.962

N-rul cony.
inter-urbane
24
84.271
462.780

Dar nu numai in aceasta directiune s'a manifestat politica pentru dezvoltarea cailor noastre de comunicajie. In anul 1887 vedem
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

Infaptuindu-se 9i un serviciu national de navigatie pe Dunare 9i pe

Mare. Cu aceasta ocazie s'a cerut Corpurilor Legiuitoare sa deschida
Ministerului Lucrarilor Pub lice un credit de 6 mil. lei pentru cumparani de vase.
De 9i legea a fost votata 9i promulgata la 12 Ianuarie 1888, ea
nu a fost aplicata pans la 1890, cand Regia Monopolurilor Statului,
simtind nevoie de remorchere 9i 91epuri pentru a putea exporta

sarea In Serbia, a intervenit pentru Infiintarea unui serviciu de

transporturi pe Dunare, care a 9i luat fiinta la 1 Noemvrie 1890 In
virtutea legii din 6 Iunie a aceluia9i an, punandu-i-se la dispozitie
1 mil. lei pentru cumparari de vase. Prin decretul regal din 28 Aprilie,
Regia Monopolurilor Statului, care administra Serviciul de Navigatie

Fluviala, a fost Insarcinata sa organizeze ci Serviciul de Navigatie

Maritima, punandu-i-se la dispozitie un credit de 2 % mil., din care,
pe langa ca. 9i-a facut magaziile 9i instalatiile necesare, a cumparat
91 primele vapoare de mare: Meteor ci Medeea. Conform legii din 3
Mai 1896 s'a creiat pe langa Directiunea Generals a C. F. R. o Directie
a Serviciului Maritim, careia i s'a deschis un nou credit de 10 mil. lei.
Prin legea din 12 Ianuarie 1906 Directia Serviciului Maritim a trecut
la Ministerul Lucrarilor Publice.

Prin legea din 19 Martie 1908 s'a Infiintat pe langa Ministerul

Lucrarilor Publice 9i sub autoritatea lui o Directiune Generals a
Porturilor 9i Cailor de Comunicatie pe Apa cuprinzand : 1. Serviciul

de Constructie 9i Exploatare al Portului Constanta ; 2. Serviciul

Hidraulic ; 3. Serviciul Maritim ; 4. Serviciul de Navigatie Fluviala ;
5. 8 antierul din T.-Severin ; 6. Serviciul Docurilor 9i Intrepozitelor

Galati 9i Braila ; 7. Inspectoratul General al Navigatiunii1).

In afara de creditele mai sus amintite In sums totals
lei 12.500.000
de
i s'au mai pus la dispozitie urmatoarele sume de catre Stat :
lei
64.526
In 1899
*
1.500.000
Creditul din 1906
*
Imprumutul din 1906-1907
2.000.000
*
1.383.392
Creditul din 1907
Total .
lei 17.447.918
1) Infiintandu-se Ministerul de Comunicatii .prin legea gi regulamentul
de organizare gi functionare din 26 Iunie 1920, sus zisa Directiune General& a
Porturilor gi Chilor de Comunicatie pe Apit a fost trecuta la acest Minister,
iar prin legea pentru crearea Regiei Autonome a Porturilor gi Cailor de Comunicatie pe ap& din 29 Iulie 1929, a trecut la Ministerul de Industrie gi Cornell.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ECONOMICA A ROMANIEI DELA 1880 -1914

Rezultatele Minute pans la 1907 de aceasta institutie le putem

rezuma la cifrele urmatoare:
Deficit

Anii

Le

371.938
196.324
420.104
281.200
216.842

1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907

Totaluri .

Excedent

194.634

324.146
315.581
801.040
1.907.207
928.426
5.762.808

194.634

Deficitul total net este deci de 5.568.174 lei papa in 1907.

Daca din acest punct de vedere strict material rezultatele acestui
Serviciu nu sunt satisfacatoare, prin Infiintarea lui s'au creiat Statului
mijloacele de a face din Cara noastra un important drum de tranzit,
pe unde calatori, marfuri si posta din Europa centrals se scurg spre

Orient, inlesnindu-se mai cu seams debuseul produselor noastre

indigene in Orient si in fine dandu-se posibilitatea cailor ferate sa-si
afirme mai multa independents In combinarea tarifelor cu calla ferate
vecine in privinta marfurilor importate din Nordul Europei, opunandu-le la nevoie calea pe apa.
Dar tnfiintarea Serviciului Fluvial si Maritim a condus si la inzestrarea porturilor noastre cu magazii si silozuri prevazute cu tot
utilajul modern. In 1906 erau inzestrate porturile Galati ci Braila si
in curs de inzestrare Constanta.
Interiorul portului Constanta prezinta o lungime de cheiuri de
6.420 m. din cari 1.398 m. de cheiuri pentru bazinul de petrol, precum
$i o suprafatli de 60 hectare adapostite intre diguri, din cari numai
platforma ocupata de instalatia pentru exportul cerealelor ocupa o
suprafata destul de apreciabila.
Galajii are un singur cheiu masurand 1.640 picioare $i avand
macarale electrice ci sburatoare parka la puterea de ridicare de 1.500
kg. Tot astfel Braila poseda un doc identic cu acel dela Galati, avand
www.dacoromanica.ro

10

C. I. BAICOIANU

o suprafata de apa inclusiv portiunea de fluviu de circa 20 arii,

silozuri $i elevatoare flotante pentru cereale.
Datorita acestora, cerealele noastre puteau sa-si ia drumul mai
usor inspre pielele de desfacere, deschizandu-se in acest chip finantei
o perioada de aur.
In acelasi timp initiativa particular% In industria transporturilor
maritime si fluviale ia un insemnat avant si vedem micul parc de
slepuri, remorchere si elevatoare de sub pavilion roman, sporind din

an in an.
Majoritatea vaselor de fluviu era sub pavilion den si pans in
1900 si chiar mai tarziu, aceste vase au jucat un mare rol contribuind
mult la dezvoltarea transporturilor pe Dunare si afluentii sai.
Pentru transportul cerealelor din Basarabia se infiintase o mica
flotila de slepuri mici de lemn compusa din 11 unitati, numite # ple-

tine * cari se puteau ridica pe Prut fiinetrase de boi de pe mal, de

unde incarcand cereale se lasau purtate la vale, duse de curenti.
Aceasta flotila de pletine a fost infiintata de fratii Athanasulis, la
inceput navigand sub pavilion elen si apoi o parte din aceste vase
au fost puse sub pavilion roman.
Separat, Serviciul de Navigatie Fluviala al Statului cunoscut sub
abreviatia N. F. R. si-a sporit parcul de vase aproape In fiecare an
cu unitati noui, mentinandu-se la tarife minimale pentru transportat
marfuri si servind astfel de un bun regulator al navlurilor fluviale,
in detrimentul trusturilor cari incepusera sa se formeze intre socieMile de navigatie cu sediul in porturile de pe Dunarea de Sus.
Cat de mult a avut sa tnraureasca aceasta inzestrare a tarii cu
cai de comunicatie terestre, fluviale si maritime asupra dezvoltarii
agriculturii romanesti, ne arata tabloul ce urmeaza In care am Infatisat in hectare intinderile cultivate cu gall, porumb, secara, orz
si orzoaica, ovaz si rapita din perioada 1886-1915 1)
Anul

1886
1887
1888
1889

Grau

Porumb

He
1.175.100
1.129.700
1.256.300
1.339.900

1.713.600
1.845.600
1.733.500
1.795.100

Secara
c

Orz $i

orzoaia,
t
a
r

231.000
237.400
300.900
171.800

554.900
608.900
506.500
511.505

Ovaz

Rapitil

Anul

226.900
235.600
213.900
195.800

96.500
26.100
42.800
44.500

1886
1887
1888
1889

1) Asupra Intinderli cu tivate In perioada 1862-1886, vezi volumul II

partea I, pag. 12, din aceastit lucrare.

www.dacoromanica.ro

11

SITTJATIA ECONOMICA A ROMANIEI DELA 1880-1914

Anul

Grau

Porumb
H

1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915

1.509.700
1.542.500
1.498.100
1.303.800
1.393.000
1.438.200
1.505.300
1.595.100
1.453.800
1.661.500
1.590.000
1.636.600
1.486.500
1.606.657
1.720.400
1.958.250
2.022.800
1.714.300
1.801.700
1.689.000
1.948.200
1.930.200
2.069.400
1.623.100
2.111.700
1.904.200

Secara

1.743.100
1.693.300
1.822.100
1.839.400
1.767.500
1.845.600
1.939.300
1.855.300
2.120.300
2.017.100
2.035.400
2.128.000
2.181.900
2.072.075
2.090.100
1.975.800
2.081.100
1.928.600
2.020.300
2.123.500
1.986.300
2.085.300
2.079.200
2.148.971
2.065.600
2.107.289

167.100
121.900
133.100
143.000
160.000
217.600
243.400
225.800
193.100
189.300
164.300
211.400
172.800
158.019
133.700
161.200
183.900
146.700
147.100
136.600
173.900
131.800
107.300
90.600
84.100
75.600

Orz oi

Ovitz

orzoaicii.

518.100
525.900
560.200
593.900
559.300
552.600
607.700
677.200
654.800
638.700
438.900
503.700
507.800
530.895
532.600
528.800
558.700
509.700
620.200
549.200
549.400
507.200
499.900
562.500
568.400
554.900

Rapita

Anul

178.500
184.900
225.700
251.800
262.700
270.500
281.900
228.100
305.900
310.200
255.300
265.100
321.100
426.728
427.700
372.700
381.900
352.500
490.300
484.500
446.800
401.400
381.800
522.200
427.500
431.000

118.500
183.500
85.300
18.700
23.500
93.900
31.800
58.200
13.700
38.300
248.600
135.800
223.900
67.373
17.300
251.600
30.600
16.700
13.000
69.200
96.100
63.900
64.500
80.400
73.000
38.100

1890
1891

1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915

Constatgm din examinarea cifrelor tabloului de mai sus, ca fntinderea cultivatg cu gilt' a crescut In 19141a 2.111.700 ha. dela
1.175.100 ha. cat era In 1886. Pentru aceia0 perioadg, intinderile
Insamantate cu porumb, secara, orz i orzoaica, ovaz i rapitg, au
crescut dela : 1.713.600; 231.000; 554.900; 226.900 qi 96.500 ha.,
la: 2.065.600 ; 84.100 ; 568.400 ; 427.500 i 73.000 ha.
()data cu creterea Intinderii arabile, vedem cum i productiunea
diferitelor cereale se mgrete necontenit. Tabloul care urmeaza ne

infatipaza productiunea agricolg a tgrii In hl., din perioada 1886

pang In 1915, pe principalele cereale: grau, porumb, secara, orz i
orzoaica, ovaz i rapitg 1):

1) Vezi vol II, partea II, pag. 11 din aceastik lucrare, asupra productiunii
cerealelor din perioada 1862-1886.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAicOIANu

12

Anul

Oral'

Porumb
H

12.221.040 25.532.640
16.719.560 17.164.080
20.352.060 22.188.800
17.686.680 24.413.360
18.267.370 21.440.130
1891 17.121.760 21.166.250
1892 22.591.110 32.433.380
1893 21.382.320 25.567.660
1894 15.323.000 10.605.000
1895 24.161.760 25.100.160
1896 25.138.510 23.077.670
1897 12.920.310 28.200.560
1898 20.643.960 85.833.070
1899 9.138.250 9.682.080
1900 19.887.500 29.920.380
1901 25.530.289 41.283.646
1902 26.905.379 24.218.590
1903 26.011.643 28.387.428
1904 18.937.153 6.901.289
1905 36.142.747 20.888.245
1906 40.126.507 46.004.196
1907 14.884.307 20.289.518
1908 19.316.118 27.801.220
1909 19.998.879 24.716.481
1910 39.031.793 36.531.426
1911 33.028.095 39.014.814
1912 31.336.822 36.621.385
1913 29.332.183 40.406.868
1914 17.362.613 36.139.046
1915 31.448.292 30.451.520
1886
1887
1888
1889
1890

Orz ii
orzoaica

Secara

Ov Az

2.263.800 5.105.080
2.262.620 6.576.120
5.145.390 8.104.000
2.027.240 5.575.350
1.671.100 5.699.100
1.365.280 7.835.910
1.637.130 7.226.580
2.717.000 12.690.680
2.032.000 5.984.510
3.264.000 7.902.180
4.303.180 11.181.680
2.393.480 7.449.200
2.684.090 10.478.400
700.410 1.596.750
2.119.470 5.136.130
3.382.784 8.562.866
2.453.987 8.683.006
2.512.502 10.458.632
775.511 4.076.289
2.587.854 9.297.222
3.136.484 11.819.133
899.947 7.089.856
930.421 4.536.399
1.089.023 7.032.188
2.778.582 10.345.932
1.758.236 9.217.727
1.262.685 7.504.141
1.307.621 9.634.207
690.198 8.987.873
1.025.970 10.109.752

Rapitrt

Anul

3.585.020
4.335.040
3.786.030
2.310.440
2.677.500
2.718.030
3.904.610
5.441:040
3.520.180
3.651.750
5.488.860
3.457.200
-6.118.000
2.202.420
3.063.600
5.822.728
7.707.288
11.052.255
4.442.967
6.686.298
9.220.485
6.287.334
6.065.427
9.143.037
10.447.623
9.240.629
7.321.030
12.382.460
8.815.075
10.238.548

936.050
187.920
516.000
231.400
1.244.250
1.211.100
443.560
218.790
223.250
1.183.140
384.780
477.240
123.300
160.860
2.709.740
1.520.445
2.058.779
397.500

1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
2.731.617 1915

Vedem din acest tablou cum productiunea graului, porumbului,

secarei, orzului si orzoaicei, ovazului si a rapitei creste dela : 12.221.040 ;

25.532.640 ; 2.263.800 ; 5.105.080 ; 3.585.020 si 936.050 hl. In 1886,

la : 31.448.292 ; 30.451.520 ; 1.025.970 ; 10.109.752 ; 10.238.548 $i
2.731.617 hl. In 1915.
*

Productia agricola In continua dezvoltare, activeaza Intr'o masura

necunoscuta pana atunci comertul exterior al OHL Pentru a eviwww.dacoromanica.ro

SITUATIA ECONOMICA. A ROMANIEI DELA 1880-1914

13

dentia dezvoltarea pe care a luat-o comertul exterior al Romaniei in

perioada 1880-1915, am intocmit tabloul de mai jos 1) :
Anul

Export

Import
L

1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915

255.336.415
274.757.458
268.851.921
359.907.178
294.986.273
268.539.150
296.497.362
314.680.752
310.378.320
367.944.099
382.791.054
436.882.685
380.747.296
430.489.731
422.142.287
304.574.517
337.922.929
355.782.804
389.908.439
333.267.938
216.985.878
292.435.760
283.344.549
269.923.710
311.371.613
337.537.985
422.114.125
430.509.115
414.058.479
368.300.099
409.715.576
569.745.027
637.905.560
590.012.640
504.240.522
332.942.161

218.918.878
206.518.317
244.730.199
220.650.279
184.115.542
247.968.310
255.547.263
265.726.613
256.788.642
274.167.146
275.958.415
274.682.083
285.384.057
370.651.787
294.198.384
265.048.411
324.056.852
224.179.690
283.181.567
149.119.857
280.000.431
353.830.877
374.819.219
355.630.307
261.872.339
457.101.394
491.360.178
554.018.631
379.430.871
465.056.619
616.504.872
691.720.408
642.103.783
670.705.335
451.890.823
570.182.097

E. = Excellent
D. = Deficit
i

D
D
D
D

D
D
D
D
D
D
D
D
D
D

D
D
D
D
D
D

E
E
E
E
D

E
E
E
D

E
E
E
E
E
D

36.417.537
68.239.141
24.121.722
139.256.899
110.870.731
20.570.840
40.950.099
48.954.139
53.589.878
93.776.953
86.832.639
162.020.602
95.363.239
59.837.944
127.944.903
39.526.106
13.866.277
131.603.114
106.726.872
184.148.281
63.014.553
61.395.117
91.474.670
85.706.597
49.499.274
119.563.409
69.246.053
123.509.516
34.627.608
98.756.520
206.789.296
121.975.381
4.198.223
80.692.695
52.349.699
237.239.936

1) Comertul exterior al Romftniei din perioada 1880 -1880, 1-am dat In

tabloul publicat in vol. II, partea I, pag. 63, din somata lucrare.

www.dacoromanica.ro

14

C. I. 1311COIANU

Observam privind cifrele comertului exterior al Romaniei, di

importul i exportul Orli au fost !lite() cretere continua. De unde
In 1880 importul era de 255.336.415 lei, el crete In 1891 la 436.682.685

lei, pentru a ajunge In 1914 la 504.240.522 lei. Exportul cre0e dela

218.918.878 lei cat era In 1880, la 353.830.877 lei In 1901, pentru a
atinge 670.705.335 lei In anul 1913. Ceiace este caracteristic pentru

aceasta perioadA, e faptul ca din cei 36 ani, numai In 13 balm*

conturilor a fost excedentarA. Constatarea aceasta nu trebuie
atribuitg faptului ca consumul intern a depAit puterile de productiune ale Orli. Explicatiunea urmeazA sA o cAutAm In altA parte. In
perioada 1880-1915 cad cele mai importante lucrari de Inzestrare a
Orli cu institutiunile moderne sortite sa grAbeascA i sA sprijineasca
dezvoltarea economics a Romaniei. Pentru toate aceste aezaminte,
In frunte cu caile ferate, importul era de neinlAturat, determinandu-se
astfel deficitele balantei conturilor, cari erau acoperite prin imprumuturile publice externe realizate In aceasta perioada.
Cea mai mare parte din exportul nostru era alimentatA de productiunea agricolA a tArii, dupA cum rezultA din tabloul ce urmeazA,

In care am dat exportul cerealelor pentru perioada 1871-1915 In

cantitAti i lei 1):

V alori

CantitItti
Total
Tone

a'

.4

Cereale
Tone

% din
total

1871

1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881

1.324.090
1.536.227

1.162.541
1.382.761

87,80
88,85

Total
Lei

Cereale
Lei

% in
total

176.110.604
165.287.630

133.127.640
117.104.959

75,59
70,85

133.630.117
144.423.831
235.002.323
141.081.100
217.041.727
238.630.007
219.918.878
208.518.317

97.088.948
105.212.696
168.928.015
82.874.288
158.709.280
183.300.082
167.799.823
157.256.757

72,65
72,85
71,88
58,39
73,12
76,81
78,65
76,15

1) Vezi C. I. Baicoianu, Omul ca factor pentru combaterea crizei agricole,

Bucure0i, 1930 (Anexa Nr. 2).

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ECONOMICA A ROMANIEI DELA 1880-1914

V alor i

Cantitilti
Total
..

..t

1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1898
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915

Tone
1.809.542
1.603.482
1.323.783
1.797.170
1.704.930
1.805.218
1.951.905
2.238.943
2.220.944
2.054.806
1.959.301
2.895.490
2.071.161
2.040.729
2.860.487
2.082.245
2.644.192
1.300.864
2.047.222
2.984.859
3.318.260
3.238.186
2.289.108
3.463.945
4.213.331
4.199.963
2.822.725
3.297.254
4.488.628
5.390.280
4.327.735
4.569.076
3.127.449
1.412.633

otal ttal

Cereale
Tone
1.623.718
1.383.681
1.107.119
1.538.874
1.452.119
1.663.433
1.762.085
2.074.953
1.979.619
1.825.782
1.807.732
2.758.679
1.906.225
1.822.397
2.403.519
1.822.395
2.415.001
978.977
1.490.623
2.453.877
2.713.453
2.535.209
1.560.920
2.465.194
3.332.941
3.224.149
1.761.932
2.187.793
3.230.235
4.017.767
2.940.536
2.964.947
2.164.821
818.545

15

0/0 din

89,74
86,29
83,63
85,63
85,18
92,15
90,28
92,76
89,13
88,87
92,32
95,28
92,03
89,30
90,35
87,50
91,33
75,36
72,81
82,21
81,78
78,29
68,79
71,17
79,11
76,77
62,41
66,36
71,96
74,54
67,96
84,89
69,22
57,90

Total
Lei

244.730.199
220.650.279
184.115.542
247.968.201
255.547.263
265.726.613
256.788.642
274.167.146
275.958.415
274.662.083
285.384.057
370.651.787
294.198.384
265.048.411
324.056.652
224.179.690
283.181.567
149.119.857
280.000.431
253.830.877
374.819.210
855.630.807
261.872.339
457.101.394
491.360.178
554.018.631
379.430.871
465.056.619
616.504.872
691.720.408
612.103.783
670.705.335
451.890.823
570.182.097

Cereale

Lei

197.920.416
172.557.012
136.181.614
188.711.105
184.173.212
214.645.541
206.720.198
239.539.158
228.091.014
225.015.116
251.888.427
339.444.063
256.043.523
194.857.498
276.520.583
179.767.265
241.415.465
97.116.900
172.728.869
245.799.766
292.806.040
278.693.858
195.943.239
343.161.963
416.044.182
473.341.783
282.446.298
357.587.891
489.821.008
557.653.135
486.511.471
448.412.269
310.191.153
383.951.830

/0 din
80,87
78,20
73,97
76,10
72,07
80,78
80,50
87,37
81,93
81,93
88,26
91,58

87,04
73,52
85,34
80,20
85,25
65,13
61,69
69,47
77,12
77,80
74,82
75,51
84,68
85,44
74,44
76,89
79,45
80,62
79,48
66,86
68,55
67,34

Din examinarea acestui tablou constat5m ca In perioada 1871

pAnA In 1915 cerealele exportate detin Intre 57,90 si 95,28% din
cantitatea totals a exportului si Intre 58,39 si 91,58% din valoarea
totals a exportului.
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

16

Dar progresul nu este de constatat numai In domeniul productiunii agricole i al comertmlui exterior, ci tot atat de puternic
In ce privqte procesul- desvoltarii industriale, determinat paralel cu
procesul de activare a constructiunilor de cai ferate si de legea incurajarii industriei nationale din 1886, ca i a conceptiei tarifului
vamal din acelai an completat apoi cu acela din 1891.
Activitatea industrials a Orli fusese intunecata pang la 1886 de
un regim politico-vamal
cum am vazut , care produsese asfixia.

Dupe cifrele statisticii contimporane micarea industrials la

1876 era reprezentata prin 236 de Intreprinderi.
Gratie noului regim mai sus amintit ancheta industrials din 1903 9

constata ca existau In total 62.188 stabilimente industriale cari

Intrebuinjau un personal total de 169.198 persoane. Din acestea
industria mare dejinea 625 stabilimente intrebuintand un personal
de 39.746, industria mijlocie 54.405 stabilimente cu un personal de
105.031, industria extractive 235 stabilimente cu un personal total
de 6.568, iar capitalul fix Investit In teren, clAdiri, instalatduni pi
maini, se cifra la 232.709.121 lei.
Dintre industriile extractive, vrednica de mentionat este aceia a
petrolului, care constituie pentru Zara unul dintre principalele isvoare
de venituri.
Extractda petrolului In jara noastra era cunoPeuta Inca din timpuri
indepartate.

Cantitatile anuale cari se scoteau din pamant erau insa neinsemnate, pentruca pe atunci nu i se dadea alts intrebuintare decat
la unsul osiilor carutelor 9i carelor.
Cu timpul insa, pe masura ce multiplele lui proprietati se descopereau, iar el devenea, astfel dintr'un produs aproape fare valoare
unul foarte cautat 9i exploatarea lui Incepe sa se faca cu mai multa
intensitate In tara noastra.
Incepand dela 1857 Incoace i paralel cu dezvoltarea industriei
nationale, a cailor ferate i a cerintelor tot mai marl de pe pietele
externe, producjia petrolului .romanesc crete necontenit.
De unde la 1880 se extrageau anual 15.900 tone, In valoare de
lei 636.000, la 1890 producjia atinge 53.500 tone In valoare de lei
2.132.900, In 1900 247.487 tone In valoare de lei 9.899.480, In 1910

1.326.495 tone In valoare de lei 39.651.119, pentru a se ridica In

1) Vezi Ancheta Industrialli din 1901-1902, Bucure0i, 1904.

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ECONOMICA. A ROMANIEI DELA 1880-1914

17

1915 la 1.588.330 tone In valoare de lei 58.858.895, dupti cum rezulta din tabloul care urmeaza:
Anul

1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893

1894
1895
1896
1897

Productiunea

Valoarea
productiunii

Tone

Lei

15.900
16.900
19.000
19.400
29.300
26.900
23.450
25.300
30.400
41.400
53.500
74.900
82.500
74.500
68.550
68.550
81.570
105.050

636.000
676.000
760.000
776.000
1.772.000
1.076.000
938.000
1.012.000
1.216.000
1.656.000
2.132.900
2.718.000
3.300.000
2.980.000
2.822.000
2.822.000
3.262.000
4.400.000

Productiunea

Valoarea
productiunii

Tone

Lei

180.000
225.657
247.487
297.565
324.735
412.388
530.525
881,497
971.019
1.147.483
1.139.268
1.355.867
1.326.495
1.625.119
1.898.545
1.847.875
1.810.170
1.588.330

7.200.000
9.026.280
9.899.480
11.902.600
12.989.400
18.557.460
23.874.075
30.667.3a5
33.147.622
42.007.917
43.899.758
45.625.544
89.851.119
49.296.356
81.371.236
127.308.910
83.424.214
58.858.895

Anul

1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915

Este upr de Inteles ce camp vast de activitate oferea capitalului

Investit In band, aceasta constants afirmare a dezvoltarii industriei
nationale a petrolului, care devenise aspiratia generatiei din perio ad a 1890-1915.

In anul 1914 capitalul Investit Yn industria noastra de petrol se

cifra la 390 mil. lei din care 18 mil. (4,62%) era romanesc, 63 mil.
(16,15 %) englez, 61 mil, (15,64%) anglo-olandez, 31 mil. (7,95 %)
francez, 26 mil. (6,67%) american, 16 mil. (4,10%) belgian, 5 mil.
(1,28%) italian, 28 mil. (7,18%) olandez, 130 mil. (33,33 %) german
i 12 mil. (3,08%) diferite capitaluri 1).
* * *

Paralel cu dezvoltarea variatelor ramuri de productiune ca : meseHile, agricultura, comertul etc., vedem afirm'andu-se i o creqtere
1) Mihail Pizanty, Le petrole en Roumanie, pag. 161, Bucareet.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

18

constants a resurselor Statului, datorita progresului continuu de propg9ire pe toate tarAmurile vigil noastre economice.
0 scurta privire asupra incasarilor i platilor Varii dela 1888-1915,

ne prilejuete constatarea cg Incasarile Statului au tinut pas cu

dezvoltarea treptat6 a economiei noastre nationale :
Incaari din
Exercitii

1888

1889

1889 1890
1890

1891

1891 1892
1892 1893
1893 1894
1894 1895
1895 1896
1896 1897
1897 1898
1898 1899
1899 1900
1900 1901
1901

1902

1902 1903
1903 1904
1904

1905

1905 1906
1906 1907
1907 1908
1908 1909
1909 --1910

1910 1911
1912

1911

1912 1913
1913

1914

1914 1915

Venituri
Bugetare
161.802.214,33
159.849.207,43
170.363.796,96
180.147.096,24
182.095.596,22
207.071.174,60
192.721.722,60
194.750.784,37
211.828.396,92
210.691.362,08
236.339.578,12
193.957.867,78
209.549.337,02
237.242.537,43
248.469.774,76
246.769.270,91
231.504.017,51
278.727.464,87
292.366.207,37
331.517.072,70
446.317.397,91
458.886.904,63
506.656.447,69
575.056.518,15
687.071.360,34
608.602.889,53
667.798.014,80

PRIV din
Credite
Bugetare
161.173.462,69
158.770.924,43
162.116.869,60
168.404.894,46
178.532.003,86
186.734.998,26
203.087.221,98
211.406.033,35
208.610.405,66
217.088.108,80
224.773.416,25
229.362.777,30
236.793.354,12
216.026.348,26
216.140.014,43
218.090.637,38
225.028.290,96
233.281.108,94
239.435.783,25
269.180.173,96
394.779.767,69
417.966.069,82

48.006.964,78
464.664.852,58
487.691.043,13
512.253.722,48
539.703.254,79

Excedente

Deficite

628.751,64

1.078.283,
8.236.926,46
11.742.201,78
3.563.592,36
20.336.176,34
10.365.499,48
16.655.248,98

3.217.991,26
6.496.756,72
11.666.161,87

35.404.909,52
27.244.017,10
21.217.189,18
32.329.760,33
28.668.733,53
6.475.726,56
45.446.356,93
62.920.424,12
62.336.898,76
51.537.630,22
40.920.834,81
58.649.482,91
110.391.666,67
99.480.317,21
96.249.167,05
28.094.760,01
795.089.030,88

96.166.431,80

Dupa cum vedem din tabloul de mai sus, de unde la 1888 Incas'arile
Statului erau de 161.802.214,33 lei, iar cheltuielile de 161.173.462,69 lei,

In 1890 se urca la 170.353.795,96 lei i 162.116.869,50 lei, pentru

a atinge In 1914-1915 Incasarile 567.798.014,80 lei, iar cheltuielile
539.703.254,79 lei.

www.dacoromanica.ro

19

SITUATIA ECON OMICA A ROMANIEI DELA 1880-1914

Tot din tabloul de mai sus putem constata ca din cei 27 ani
numai 5 s'au soldat cu deficite. Totalul deficitelor din aceasta perioada ( 1888-1915 ), se ridica la 96.166.431,80 lei, In vreme ce
excedentele ating 795.089.030,88 lei.

Sunt instructive cifrele de mai sus i din punctul de vedere al

stransei corelatiuni dintre incasarile Statului i anii de suferinta ai
fundamentalei noastre ramuri de productiune, agricultura.
Cand pamantul ne-a refuzat rodul sau, sau anumite conjuncturi
economice ne-au depreciat produsele, finanja noastra publics s'a
resimtit i deficitele sunt datorite acestor imprejurari.
General este faptul ca dela 1888 i pans la 1915 bugetul a
crescut considerabil, ceiace afirma o puternica dezvoltare economics

a tarii, care era capabila sa aduca venituri mai mari Statului.

Provenienta veniturilor Statului dela 1891-1915, ne-o Infatieaza tablourile cari urmeaza :
Exercitiul
1891-1892
1892-1893
1893-1894
1894-1896
1896-1896
1896-1897
1897-1898
1898-1899
1899-1900
1900-1901
1901-1902
1902-1903
1903-1904
1904-1905
1906-1906
1906-1907
1907-1908
1908-1909
1909-1910
1910-1911
1911-1912
1912-1913
1913-1914
1914-1916

Directe

Indirecte

29.467.038,14
29.363.897,24
29.991.322,68
32.408.073,37
32.813.390,80
33.676.197,94
33.691.142,27
33.668.193,60
32.796.703,40
41.262.364,94
46.307.609,71
45.762.728,12
42.421.023,93
42.402.069,46
44.326.596,87
47.271.108,22
41.411.968,62
42.901,412,99
43.358.437,88
47.347.608,17
64.327.777,99
62.976.486,24
48.196.997,16
62.616.504,66

61.317.472,69
62.827.623,76
66.219.028,68
66.064.948,16
66.624.617,44
67.718.796,64
63.486.487,77
79.444.292,88
66.081.486,14
60.130.604,22
63.666.117,04
73.968.791,98
68.137.434,78
42.358.617,10
60.690.466,87
66.126.739,26
79.931.391,09
76.030.633,89
74.468.664,19
83.866.282,38
104.708.826,82
103.462.875,16
114.987.791,04
83.758.106,07

Timbru

18.798.727,46
22.441.061,97
23.627.664,46
23.876.318,69
24.846.953,92
28.167.264,96
30.662.728,30
38.603.389,40
44.032.816,01
39.662.494,33
34.689.732,44

www.dacoromanica.ro

Monopoluri
46.204.786,72
45.610.789,69
48.699.127,89
47.361.630,04
47.611.108,66
49.264.016,36
60.139.314,04
63.656.988,62
60.863.840,77
61.627.383,13
60.834.744,06
61.818.691,96
63.610.330,69
63.097.103,99
66.844.913,13
60.106.211,66
64.789.142,63
66.016.234,89
69.090.825,13
71.073.636,23
77.481.672,62
82.416.303,32
91.166.865,19
99.471.764,90

20

C. I. BATCozANu

Exercitiul Servicii publics

Domeniile

1891-1892
1892-1893
1893-1894
1894-1895
1895-1896
1896-1897
1897-1898
1898-1899
1899-1900
1900-1901
1901-1902
1902-1903
1903-1904

23.136.124,57
22.774.006,90
27.547.232,47
24.515.019,44
24.069.501,75
24.403.608,20
22.894.291,44
22.912.220,17
21.907.130,70
24.271.915,92
23.976.304,48
25.643.042,47
27.063.552,25
27.328.061,40
29.284.747,01
29.670.701,06
30.431.985,16
30.633.890,56
28.472.827,02
27.774.326,69
31.907.437,04
32.111.071,68
34.466.590,12
31.999.290,16

1904 -1905

1906-1906
1906-1907
1907-1908
1908-1909
1909-1910
1910-1911
1911-1912
1912-1913
1918-1914
1914-1915

Exercitiul
1891-1892
1892-1893
1893-1894
1894 -1895
1895-1896
1896-1897
1897-1898
1898-1899
1899-1900
1900-1901
1901-1902
1902-1903
1903-1904
1904-1905
1906-1906

28.746.170,11
35.316.466,67
38.421.770,76
39.314.160,72
101.156.192,67
102.605.483,48
118.049.306,13
148.009.605,95
148.781.714,21
165.717.718,11
141.825.425,98

Statului

Venituri diferite
6.602.646,71
7.258.563,61
7.826.763,60
5.904.808,03
8.512.675,56
16.716.390,66
11.442.361,04
10.763.620,47
7.281.726,88
12.166.665,05
13.409.797,89
9.702.939,18
10.774.083,80

Subventiuni

8.197.386,60
8.437.394,36
9.819.336,24
9.964.610,56
18.977.739,40
19.769.657,40
19.196.448,41
23.929.527,63
23.129.616,04
21.592.186,04
21.984.633,73

Venit. neprev.

658.634,78
68.674,60

442.417,15

1.824.695,31

www.dacoromanica.ro

--

Ad-rea
Minist.
24.419.028,41
23.602.180,34
27.830.024,68
26.467.343,66
26.219.490,26
31.149.387,33
28.595.348,37
36.004.262,68
24.202.286,58
29.910.513,79
40.159.964,25
41.583.681,05
44.852.845,46
10.576.822,61
21.485.829,81
17.314.685,81
18.127.202,93
87.385.622,53
92.953.754,58
108.787.312,48
96.088.280,80
100.160.679,68
102.822.247,64
101.452.556,97

Total general
180.147.096,24
182.096.696,22
207.071.174,60
192.721.722,60
194.760.784,37
211.828.396,92
210.591.352,08
236.339.678,12
193.957.867,78
209.549.337,02
237.242.537,43
248.469.774,76
246.769.270,91
231.604.017,51
278.727.464,87

SITITATIA ECONOMICA A ROMANIEI DELA 1880-1914

Venituri diferite

Exercitiul

Venit. neprev.

1906-1907
1907-1908
1908-1909
1909-1910
1910-1911
1911-1912
1912-1913
1913-1914
1914-1915

21

Total general
292.356.207,37
307.846.780,30
446.947.687,86
458.886.904,63
506.656.447,69
575.056.518,15
587.071.360,34
608_502.889,53
567.798.014,80

--

Nu trebuie sa uitam Insa a pentru a-si realiza o parte din venituri,

conducatorii tarii noastre au urmat caile batatorite de alte tali,

Infiintand monopolul tutunului, at sarei, chibriturilor, cartilor de joc
si foitei de Jigare, care alaturi de caile ferate, posts, telegraf si telefon, aduceau venituri apreciabile.
Tutunul a fost introdus in Tara Romaneasca la 1709.

De atunci si pana mult mai tarziu, cultura lui era libera, In

schimbul unui mic impozit (tutunaritul) care se platea de fiecare pogon cultivat. Abia la 5 Decemvrie 1864, printr'un decret at Domni-

torului Cuza se instituie la not monopolul tutunului, pentru a se

creia Statului noui resurse pe de o parte, iar pe de alta pentru a
moraliza pe functionarii cari consumau mult tutun. Protestele caii
s'au ivit Impotriva monopolului, precum si cantitatea mare de tutun
pe care o avea Statul in depozite si nu o putea desf ace, face ca mo-

nopolul sa fie desfiinjat la 1867. Dar aceasta stare de lucruri n'a

durat decat pang la 6 Februarie 1872, cand monopolul e Introdus
din nou, concesionandu-se Bancii Franco-Ungara din Budapesta si
Bancii Romaniei. Dupg 2 ani dela concesiune, din pricina contraband elor de tutun, bancile concesionare cer si obtin rezilierea contractului.

Dela aceasta data Statul a luat asupra sa exploatarea acestei

plante, obtinand de pe urma cultivarii si prepararii ei dela 1879-1888,
beneficiile indicate In tabloul de mai jos, cari au mers Intel) continua
crestere :
Anii

Beneficiul net I

Anii

Beneficiul net

1879
1880
1881
1882
1883

12.684.310,17
15.732.722,28
16.086.107,53
16.486.303,37
17.354.636,71

1884
1885
1886
1887

17.741.766,03
19.050.903,65
20.381.867,53
21.311.539,22

www.dacoromanica.ro

C. I. BA.icouNu

22

Din Yndepartate timpuri In Principatele Romane se scotea

sarea. Pana la Regulamentul Organic insa exploatarea sarei era un
venit al Domnitorului. Dela aceasta data, conform art. 126 din Regulament, se statornicete ca sarea sa nu mai fie un venit al Domnitorului, ci asupra ei sa se constituie un monopol al Statului.
Statul devenind astfel monopolizatorul salinelor, el le arendeaza
diferitilor antreprenori pana la 1862 cand Ii is el sarcina de a le
exploata. Dela aceasta data, proportional cu marirea populatiei qi
exportul din ce In ce mai activ, productia salinelor noastre crete,
iar venitul pe care Y1 aduc Statului se mafqte neincetat.
De unde la 1862 venitul brut era de 3.116.058,651ei, el se ridica
la 1881 la 5.858.414,67 lei, dupa cum rezulta din tabloul de mai
jos:
Anii

Venituri

Cheltuieli

1862
1872
1881
1891
1901

3.116.058,65
5.421.930,22
5.858.414,67
7.401.565,14
7.731.339,23

904.296,80
850.210,96
1.572.243,90
1.888.713,36
1.628.391,31

Benef. dupb,

sad. chelt. la %
din venit
70,98
84,32
73,17
74,48
78,94

Monopolul chibriturilor a fost Infiintat In Romania prin legea

din 31 Martie 1886. Spre deosebire de monopolul tutunului, Statul
i-a rezervat numai dreptul vanzarii, fabricatia fiind libera. La 1886,
existau In Romania 3 fabrici de chibrituri la Filaret, Cotroceni i
Buciumeni i una de bete la P. Neamt.
In 1886 din cauza ca Statului Ii revenea un catig prea mic de
pe urma vanzarii chibriturilor, cumpara toate fabricile cu suma de
1.192.500 lei, Intreginduli astfel monopolul. Pentruca Yntreaga can-

titate nu era suficienta pentru consum, Statul a importat Inca.

chibrituri din Suedia.
Veniturile realizate de pe urma acestui monopol au fost apreciabile.

Monopolul cartilor de joc a fost Infiintat odata cu acela al chibriturilor. Inainte de infiintarea lui, cartile de joc erau impuse la
o taxa de 3 lei perechea, conform legii timbrului i de pe urma acestui

monopol s'au realizat mari caqtiguri.

Pentru a ne putea face o ideie exacta despre veniturile pe cari
le-au adus Statului monopolurile In perioada 1890-1915, am Intocmit tablourile can urmeaza:
www.dacoromanica.ro

23

SITUATIA ECONOMICA. A ROMANIEI DELA. 1880-1914

Situatia veniturllor monopolurilor Statulul pe exercIfIlle 1890/91

Exercitiul
1890-1891
1891 -1892
1892 -1893
1893 -1894
1894 -1896
1896 -1896
1896 -1897
1897 -1898
1898 -1899
1899 -1900
1900 -1901
1901- 1902
1902 -1903
1903-1904
1904-1906
1906-1906
1906-1907
1907-1908
1908-1909
1909 -1910
1910 -1911
1911 -1912
1912- 1913
1913-1914
1914-1916

Exercitiul
1890-1891
1891 -1892
1892 -1893
1893 -1894
1894-1896

1896-1896
1896 -1897
1897 -1898
1898 -1899

1899-1900
1900 -1901

1914/15

Din vanzarea
Din v &nzarea
tutunurilor in Din vanzarea hartiei pentru Din vanzarea
olirtilor de joo
tail), i export chibriturilor
tigarete
32.722.864,12
34.899.928,66
36.608.937,36
37.343.636,30
36.627.082,98
36.128.337,95
37.368.344,60
37.328.874,84
39.867.966,90
37.043.804,76
37.299.807,49
36.303.636,90
36.367.729,32
37.661.061,66
37.480.239,99
40.194.308,87
42.690.671,62
46.160.946,36
47.789.372,66
49.913.906,16
61.392.412,76
66.701.231,78
60.887.371,70
68.196.828,62
76.241.016,01

2.369.604,42
2.396.819,28
2.439.368,65
2.619.416,67
2.675.447,96
2.626.978,25
2.789.868,86
2.796.431,66
2.988.214,66
2.662.669,25
2.667.976,46
2.904.741,91
2.867.666,26
2.863.486,23

2.826.666,
3.082.066,
3.426.636,36
3.698.349,96
3.118.679,80
3.164.622,20
3.446.172,72
3.876.699,45
4.104.029,40
4.311.856,66
4.764.948,40

1.721.749,
3.766.249,10
3.967.416,26
4.136.789,06
4.148.894,66
4.446.867,30
4.601.646,95
6.086.151,80
6.430.199,36
6.637.011,66
6.882.488,46
6.371.288,10

6.738.920,
7.397.212,86
7.969.486,10

326.861,389.491,394.844,437.677,400.142,410.406,477.414,461.694,492.161,406.827,394.448,438.736,486.120,40
626.434,66
664.001,76
616.289,06
673.121,96
783.506,60

713.366,672.088,739.164,890.960,931.939,66
963.093,90
940.730,40

Din vanzarea Din vanzarea Venituri di- Veniturile serstirei pentru stir& pentru verse si extraviciilor de
consumatia
transport
ordinare
export
intern&
pe apb,
6.736.918,80
6.922.976,78
5.924.547,18
6.288.641,60
6.468.430,40
6.006.408,60
6.119.648,60
6.344.226,80
6.469.114,86
6.982.036,67
6.064.006,69

87.931,66
1.179.271,63
817.611,84
1.620.166,22
1.966.608,30
1.868.699,64
1.988.613,89
2.676.531,61
366.629,16

4.134.967,
3.038.769,83

www.dacoromanica.ro

2.660.644,82

24

C. I. BAICOIANU

Din vanzarea
Exercitiul
1901-1902
1902 -1903
1903 -1904
1904 -1906
1905 -1906
1906 -1907
1907 -1908
1908 -1909
1909 -1910
1910 -1911
1911 -1912
1912 -1913
1913 -1914

1914-1916

duel pentru
consumatia
interns

Din vanzarea

s rei pentru
export

6.367.876,70
6.316.296,62
6.336.229,42
6.161.673,70
6.627.822,68
6.789.836,16
7.110.936,60
6.884.169,84
7.448.144,67
7.620.210,31
7.997.140,77
7.994.769,46
8.282.192,12
8.600.617,96

1.302.080,07
1.469.022,27
1.243.160,21
804.409,30
706.781,01
897.728,37
1.178.139,06

Venituri di- Veniturile serviciilor de

verse 3i extratransport
ordinare
pe apt'
1.667.021 91
1.243.884 68
1.649.664 38
1.447.176 41
1.402.674 09
1.361.806 64
1.483.511,27
166.208 40
203.960 34
184.137 03
189.269 27
237.040 33
404.468 46
334.976,45

Contr 'but's. intre-

Exercitiul
.
1890-1891
1891-1892
1892-1893
1893-1894
1894-1896
1896-1896
1896-1897
1897-1898
1898-1899
1899-1900
1900-1901
1901 -1902

1902-1903
1903-1904
1904-1906
1906-1906
1906-1907
1907-1908
1908-1909
1909-19] 0
1910-1911
1911-1912
1912-1913
19] 3-1914
1914-1916

Explosibile
401.930,33
416.298,48
426.480,67
389.691,20
433.918,41
472.278,32
530.136,51
632.666,19
933.368,04
634.646,10
460.626,77
496.481,64
681.491,44
647.666,61
488.462,49
600.400,69

497.043,
646.616,06
611.168,78
.582.179.94
666.790,76
661.683,96
816.464,77
723.484,42
661.861,64

pozitelor pentru
distrugerea contrabandei

74.660,
74.660,
29.126,

www.dacoromanica.ro

Tota1
41.646.080,22
45.204.785,72
46.610.789,69
48.699.127,89
47.361.530,04
47.611.108,66
49.264.016,35
60.139.314,04
63.666.988,62
60.863.840,77
61.627.383,13
60.834.744,06
61.818.691,96
63.610.330,69
63.097.103,99
66.844.913,13
60.106.211,66
64.789.142,63
66.016.234,89
69.090.826,13
71.073.636,23
77.481.672,62
82.416.303,32
91.166.866,19
99.471.764,90

SITUATIA ECONOMICA A ROMANIEI DELA 1880-1914

25

Ce deductiuni putem face din cifrele cuprinse in tablourile de

mai sus?

Cele mai mari venituri au fost realizate de Stat de pe urma

vanzgrii tutunului. De unde in timpul exerc4iului 1890-1891 tutunul vandut in Ora i acel exportat a adus Statului un venit de
32.722.854,12 lei, In exercitiul 1914-1915 venitul adus se ridica la
75.241.015,01 lei.

Al doilea loc dupa tutun it ocupa salinele, cari aduc Statului

In timpul exercitiului 1914-1915 un venit total de 9.678.757 lei,
f Ka de 5.736.918,80 lei In exercitiul 1890-1891.
Mai putin importante sunt celelalte venituri ale monopolurilor
Statului.
Daca privim in totalitatea for veniturile aduse de monopolurile

Statului In perioada 1890-1915, constatam di ele au crescut In

exercitiul 1914-1915 la 99.471.764,90 lei, dela 41.645.080,22 lei,
cat au fost In exercitiul 1890-1891. Aceasta constatare ne pune In
situatia de a ne putea da seama cat de puternic au fost sprijinite
finantele publice de veniturile aduse de 'monopoluri.
*

Dar in opera de reconstructie economics pe care am analizat-o

mai sus, nu trebuie sa uitam ca Romania a lost secondata Inch din
primele inceputuri ale sale ca Stat liber qi independent, de marea
finanta europeana.
In deosebi sanatoasei dezvoltari a ideiei de Stat afirmata In timpul
inteleptei epoci de domnie a Domnitorului Carol I, se datorete con-

cursul larg al capitalului strain, pe care guvernantii Orli au tiut

sa-1 *lige. Fara el lucrarile de ordin tehnic, in deosebi caile de
comunicatie i aezamintele necesitate de industria 4rii, din cari
deriva aspectul propaqirii dintre anii 1880-1914, nu s'ar putea
concepe.
Acestei

imprejurari se datorete ridicarea obligatiilor Orli

fata de strainatate, pe care ni le infat,ieaza tabloul de mai jos,
in care dam anuitatea ce o platea Statul In perioada 1864-1913:

Anii
1864
1866
1866

Anuitatile
datoriei publice
4.855.026
4.677.761
6.920.730

63
12
60

Anii
1867
1868
1869

www.dacoromanica.ro

Anuitkile
datoriei publice
8.642.131
13.006.669
12.261.726

16
44
63

26

C. I. BAICOIANU

Anil
1870
1871
1872
1873
1874
1876
1876
1877
1878
1879
1880

1881-1882
1882 -1883

1883-1884
1884-1885
1885-1886
1886-1887
1887-1888
1888-1889
1889-1890
1890-1891
1891-1892

AnuittLtile

datoriei publice
11.553.930
6.829.429
13.796.393
15.413.772
27.179.661
41.606.672
41.604.613
42.666.786
42.949.243
43.078.367
43.619.624
44.682.408
42.288.472
46.134.960
46.874.947
48.868.679
54.278.366
68.072.267
64.646.788
57.797.631
67.171.323
67.259.214

95
78
12
39
91
61
63
27

01
81
34
69

13

18
36
58
67
92
06
86
25

Anil
1892-1893
1893-1894
1894-1895
1895-1896
1896-1897
1897-1898
1898-1899
1899-1900
1900-1901
1901-1902
1902-1903
1903-1904
1904-1905
1906-1906
1906-1907
1907-1908
1908-1909
1909-1910
1910-1911
1911-1912
1912-1913

AnuitEgile

datoriei publice
60.896.066
63.675.189
66.881.606
69.206.225
72.207.099
74.665.072
76.907.035
80.357.442
85.892.055
84.290.291
84.691.055
83.991.101
85.881.741
86.864.751
82.918.244
84.397.986
84.398.167
87.400.798
97.108.096
98.612.626
98.669.696

32
87
70

16
66
26
61
61
31
31

31
81
31
31

32
72
21

32
96
74
96

Precum se vede din tabloul de mai sus, datoria publics impune

finantei noastre publice obligatiuni din ce In ce mai marl. De unde

In anul 1864 anuitatea pentru Imprumuturile publice se cifra la

4.855.026,53 lei, ea crete necontenit ajungand In anul 1880 la
43.619.524,81 lei. Aceasta cretere se explic6 prin lucrarile de utilitate publics qi In deosebi ale tailor ferate, intreprinse In aceastA pe-

rioad'a. Dupe 1880, lucrarile tehnice Wand un avant din ce In ce

mai mare, apelul la creditul public intern gi extern apare de nein Murat. Imprumuturile publice contractate in acest stop determin4
o sporire gff mai mare a anuitAtii, care In timpul exercitiului bugetar

1912-1913 atinge 98.659.696,96 lei. Fa ,a de Inzestrarea tarii i

dezvoltarea pe care viola economics o luase, anuitatea care greva

bugetul nu era atat de apasatoare. Desigur, cea mai mare parte

era destinata pentru amortizarea Imprumuturilor externe, cari contribuisera In cea mai large msasurA la aezarea Romaniei In randul
146 lor din Apus.

A fost grija de cApetenie a oamenilor notri politici ca toate

Imprumuturile sa fie intrebuintate In lucrari de nature productivA,
ceiace i explica ca Romania a putut In decursul timpului, dela
primul Imprumut i pan6 la 1915, sali onoreze semnatura In aa
fel, Inca creditul ei In afar% sa se bucure de toat6 strAlucirea.
www.dacoromanica.ro

PARTEA I
BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII

1914-1916

www.dacoromanica.ro

PARTEA I
BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII, 1914-1916.

RIVALITATILE ECONOMICE DINTRE MARILE PUTERI

CONDUC LA CONFLAGRATIA EUROPEANA. DIN 1914.

Rivalititile economice ale diferitelor mari puteri can conduc

catre sfaritul veacului al XIX-lea i inceputul celui de al XX-lea
mai Int Ai la ciocniri de idei, mai apoi la masuri de represiune economicA, culmineazA in a doua decada a veacului acestuia in cunoscutele ciocniri razboinice din Orientul european, cari prin efectele for
vizibile i invizibile nu puteau sa lase marile puteri ce 1i disputau
stApanirea, In pasivitatea pe care ele de altfel se complAceau s'o
manifeste.

Micarea junilor turci impinge Austro-Ungaria s6-i consolideze

prin anexiunea Bosniei i Hertegovinei politica sa de expansiune

catre Mediterana, pe care evenimentul sus amintit o ameninta prin
consecintele ce el le-ar fi putut provoca.
Aceiai imprejurare provoaca mai departe razboiul TripolitanTurco-Italian i un an in urma, cunoscutul razboiu Balcanic, al cArui

sfarit se terming cu sfaramarea ImparAtiei Otomane, stabilind o

noua harts geograficA a tarilor balcanice, potrivita drepturilor for
istorice.

DacA consolidarea intereselor Austro-Germane prin anexiunea

Bosniei i Hertegovinei convenea Vienei i Berlinului, acest eveniment, displAcea Parisului i Londrei, can vedeau In aceastA etapa
spre drumul tArilor orientale o amenint.are a multiplelor for interese.
Razboiul balcanic impiedicand pe de altA parte ngzuinta germanismului de all extinde stApanirea neturburatA pang In apele Mediwww.dacoromanica.ro

80

C. I. BAICOIANU

teranei, de unde se deschideau diferite drumuri orientale spre cari

el nazuia, creiase o stare de nemultmmiri la Viena qi Berlin, centrul
politic de expansiune al germanismului. Aceasta stare de lucruri
contrariind veleitatile for de stapanire orientala, Intre cari posesiunea
Salonicului era unul din obiectivele principale, trebuia cu orice chip
In Murata qi cautarea i aflarea prilejului de realizare a acestei idei
obsedeaza Intreaga for politica externs.
Ei considerau echilibrul stabilit de razboiul balcanic ca profund
jignitor intereselor for i cautau prin toate mijloacele sa-1 In inure
pentru a creia un nou echilibru de forte, In care Monarhia dualists
pe care Berlinul o atrasese In orbita intereselor sale exclusiviste, s
Oseasca compensatiunile teritoriale dominante In Adriatica i
In Mediterana.
Asasinatul dela Serajevo, prilejuiete cunoscutul conflict SarboAustro-Ungar qi el era chemat sa conduca prin Infrangerea micului
Begat sarb la o etapa noun In ordinea cuceririlor germanice 1).
Decal perspectivele infrangerii micei Serbii cu tot substratul de

interese ce implica, atrage interventia marilor grupe politice din

Occident i a Rusiei, care vazand In cucerirea Serbiei o rupere primejdioasa a echilibrului de forte europene, nu puteau ramane deoparte.

A stat In puterea Germaniei ca printr'o judecata obiectiva i

calms a situatlei sa curme desfaurarea zguduitorului eveniment
Inca dela Inceput.

Cum Insa Intreaga ei politica era strabatuta de un duh de cucerire fara margini, a asvarlit manua In balanta faramitarii cu orice
chip a Regatului sarb, pe care II socotea o piedica In mersul Inainte
al intereselor de cucerire germanica 2).
1) Vezi In aceasta privintA si intelegerea dela Conopiste fntre potentatii
celor dotal. Imperil: Germania si Austro-Ungaria.
2) Daniel Fryman In: Wenn ich der Kaiser war (Daca asi fi Imparatul),
caracterizeazA admirabil spiritul care sapanea Germania:
o De treizeci de ani fncoace scria el
In orice mesaj, In toate ocaziile,
In Parlament si In afark In presk, nu gasim de cat fraze de pace si iar pace,
!neat at &ta pace aduce desgust oricarui om sanatos.
In opinia noastrA public& s'a petrecut dela moartea lui Bismark o schimbare radical& ; conceptia de saturatiune german& bismarkiana nu mai are valoare. Dezvoltarea si nevoile dovedesc ca avem larasi foame, cif ni-e foame de pamdnt si prin aceasta se pun problemele politicii germane ce tree dincolo de yederile lui Bismarkr.

*i mai departs:

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEU TRALITATII 1914-1916

31

Conflictul Sarbo-Austro-Ungar, pe care Germania 1-ar fi putut

aplana, a fost luat drept prilej pentru a pune la Incercare aceasta
indrazneala politick In vederea careia Germania s'a preparat militarete dela 1870 incoace, cu o tenacitate vrednica de admiral.
A profitat de prilejul acesta cu atat mai mull, cu cat prin cornpensatle, Serbia trebuia redusa, ca una pe care cum am .spus ,
tratatul dela Bucureti o consolidase in drumul aspiratiunilor Monarhiei dualiste.

Imperialismul german avusese grija ca sa arate din vreme cu

degetul ieirea la Marea Egeica i spre stapanirea Stambulului drept
una din tendintele de capetenie ale politicii Austro-Ungariei. Aceasta

prin mqtevigitul paianjen4, tesut de imperialism, trebuia s se

confunde cu insai interesele expansiunii comerciale ale imperialismului german, pe calea unei federatiuni Austro-Germane, ce n'ar

fi intarziat a deveni realitate, daca visul acesta nu s'ar fi topit la

insui focul tunurilor de 420 mm.

De aceia, nu atat pericolul care ameninta independenta i

existenta chiar a Statului sarb, cat distrugerea echilibrului de forte
politice

economice ce ar fi adus prin fora imprejurarilor, un

razboiu izolat Sarbo-Austro-Ungar mai cu seams ca AustroUngaria refuzase garantarea integritatii teritoriului sarb a Indrumat Rusia sa accepte razboiul cu Austro-Ungaria. Rusia mai
era interesata de soarta Tarigradului din consideratiuni de ordin
economic, mai serioase decat acelea ale expansiunii austro-ungare
i germane.

Interventia Germaniei In favoarea dublei monarhii cu intentia

vadita de a realiza unul din principalele ei scopuri In ordinea socotelilor sale internationale, a provocat la randu-i interventia hotarita
a Frantei de partea Rusiei, care intrase in razboiu tocmai pentru
mentinerea echilibrului european.
a Dace exist& vreun Stat care sa fie impins la m&rirea puterii sale teritoriale, acesta este Germania, caci populatia sa sporeste considerabil, industria
sa are nevoie de debuseuri si economia sa general& are nevoie de p&mantul
pro duselor tropicale.

Trebuie sa nu pierdem din vedere, c& scopul dobandirii pamanturilor de

peste marl are mai multe fete, dup& nevoile, fie economice, fie nationals, pe
cari trebuie s& le serveasca.
Avem nevoie de debuseuri industriale si pi mant pentru materii prime,

cum si de teritorii pentru colonizarea populatiei ce nu mai Incape In tars

noastra r.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANII

32

Iar calcarea neutralitatdi teritoriului Belgiei, garantat de altfel

ci de Germania ii impingerea ei In razboiu, a determinat In acelaci

timp interventia armata a Angliei alaturi de Franta i de Rusia.

Procedarea aceasta a Angliei era fireasca, caci In afara de interesul ce it avea In obiectivul final al conflictului oriental, In favoarea

caruia intrase i Germania, ea nu putea sa priveasca cu raceala

anihilarea Belgiei pentru a se vedea introducandu-se la poarta casei
sale, in locul Belgiei, un Stat de capacitatea militara a Germaniei,
cu aspirntiuni cuceritoare atat de amenintatoare.

Intrarea Angliei in actiune a atras de partea gruparii triplei

aliante i pe Japonia, cu obiectivul deposedarii Germaniei de coloniile

sale asiatice. Astfel conflictul a luat caracterul unei zguduitoare

convulsiuni mondiale la care s'a adaogat mai apoi Bulgaria, Turcia,
Italia, Romania i In cele din urma America.
Ca tnteles militar cele doua grupari razboinice au reprezentat
in cursul razboiului o armata de 36.582.000 oameni.

Aceasta cifra pe unitati nationale ci pe grupari razboinice, ne

infatieaza urmatoarea repartitie de forte militare 1):
Germania
Austro-Ungaria
Turcia
Bulgaria

12.712.000
6.000.000
500.000
233.000
19.445.000

Rusia

Franta

Anglia .
America.
Serbia
Belgia
Romania

....
..

Japonia
Italia
*

5.100.000
5.800.000
2.100.000
1.700.000
207.000
117.000
813.000
600.000
700.000
17.137.000

Incercuita din toate partile de fortele militare ale acestui zguduitor razboiu, Romania ramane singura In stare de neutralitate,
avand sa suporte cu resemnare desfaurarea acestui eveniment ci
consecintele economice, sociale ci financiare ce decurgeau din el.
Bancii Nationale i-a fost dat In aceste imprejurari, cand efectele
crizei mondiale se rasfrangeau dureros asupra noastra, sa is asupra
sa povara unor sarcini, cari treptat cu desfacurarea evenimentelor
razboiului, aveau s devina din ce in ce mai impovoratoare.
1) Vezi C. I. Baticoianu, Insemnittatea geografic& si economic& a Rom &niei

In actuala conflagratie europeana, pag. 14, Bucuresti, 1914.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

33

Evenimentele ce s'au desfgurat au fost atat de puternice i

covaritoare in efectele lor, bleat trebuie sa renuntgm la metoda de
expunere pe perioade de pang acum i sg privim actdunea Bgncii
Nationale dela zi la zi aproape, deoarece fiecare moment venea cu
noui probleme, a caror rezolvare de multe on depaea cadrul legii
qi statutelor sale, cerand solutiuni cu totul diferite i grabnice.
Vom urmgri dar Banca Nationalg in manifestgrile ei, an cu an,

in perioada de neutralitate ca i in aceia a anilor razboiului, iar

dela intrarea in rgzboiu, in dubla ipostasg a ocupatiunii germanice
i a activitatii in Romania libera, marginitg la tinutul moldovean, unde
Banca Nationala iii mutase cum vom vedea sediul ei principal 1).
ANUL 1914.

SITUATIA PIETEI SI A BANCII NATIONALE

LA SFARSITUL ANULUI 1913.
Rgzboiul mondial provoacg, aa cum era firesc, i la not o noun
Indrumare in mersul afacerilor i al politicii institutului nostru de
emisiune. Sa rezumgm pentru o mai lesnicioasg urmgrire a desfaurgrii afacerilor Bgncii Nationale in urma declargrii rgzboiului
mondial, rezultatele cu can se incheie anul 1913.
Anul 1913, Romania it incheie cu campania militara necesitatg
de stabilirea unui echilibru de forte in Balcani. Daca aceasta campanie a ridicat preocupgri legitime, ea n'a fost fn schimb de nature
sa creieze finanjelor Romaniei sarcini prea maH, dar Banca Nationalg n'a avut sg se resimta prea mult de efectele acestui eveniment.
Interesul stabilirii unui echilibru teritorial al fort,elor balcanice
profund ameninjat de veleitatdle megalomane bulgare0i, conduc la
cunoscuta interventie militara in conflictul balcanic a Romaniei,
ce era chematg sg pung capgt acestei stgri dela granita noastra, care
provocase o destul de mare perturbare in ordinea intereselor noastre
economice, agravand criza din 1912 prin inchiderea Dardanelelor,
din care pricing exportul nostru pe apg a fost complet suspendat.
Banca Nationalg, a cgrei activitate este strans legate de piata
economics a tgrii, n'a putut sa nu fie influentata de criza din 1913,
agravatg de conflagratia balcanicg i de inchiderea Dardanelelor.
') Lucrarea de fath se reazima, in cea mai mare parte pe memoriul pe care
1-am fnaintat In anul 1919 sub titlul Politica financiard a Bancii Ntgionale a
Romdniei de la 1914 pdn?I la 1919, Guvernatorului BAncii I. G. Bib1cescu ei
Ministrului de finante V. BrAtianu. Am mentinut In aceastli lucrare ca ti In
memoriul meu din 1919, acelae metod de a expune pe ani.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANTI

34

In volumul II 1) am aratat eroicele sfortari pe cari le-a facut

Banca In cursul anului 1912 pentru a veni In ajutorul pietii.
Toate sperantele se Indreptau In spre exportul anului 1913 de
pe urma caruia se credea ca se va Imbunatati starea economics
generals a tarii. Din nefericire, evenimentele politice externe si
interventia Romaniei pentru a stabili echilibrul de forte In Balcani,
au adus o mai mare agravare a crizei.
In aceasta situatie Banca Nationale a luptat din rasputeri pentru
a putea aduce o usurare pietii noastre comerciale.
Astf el totalul scontului s'a urcat la 990.035.402 lei In 1913, fats
de 812.183.929 cat era In 1912; cupoanele si titlurile scontate s'au
ridicat la 1.264.315 lei, dela 1.169.518 lei ; Imprumuturile garantate cu efecte publice dela 33.154.684 lei, la 48.077.527 lei, In timp
ce tratele si remizele cumparate de Banca au scazut cu 8.127.000 lei
In 1913 fats de 1912, din pricina exportului simtitor diminuat.

Prin aceasta interventiune Banca Nationale a putut usura

cu mult situatia pietii, punand la dispozitia comerciantilor creditele de cari aveau nevoie si devizele necesare pentru plat.ile
externe.

Examinand situatia Bancii Nationale In care se concentrase prin

forta evenimentelor de razboiu toate interesele Intregii activitati

economice a Romaniei, constatam ca la 31 Decemvrie 1913 ea se
prezenta astfel:
Biletele In circulatie se ridicau la 437.182.410 lei.
Aceasta circulatie era acoperita cu un stoc metalic In valoare de
lei 208.044.945, care se compunea din aur insumand 151.510.764 lei

si trate si disponibil considerate ca aur 56.534.181 lei.

Raportata aceasta rezerva metalica la circulatiune, ea reprezinta
o acoperire de 47,58%.
Plasamentele principale ale biletelor date circulatiunii erau astfel
alcatuite:
1. Scont portofoliul roman si strain In suing de lei 207.745.900
sau 47,5 % din circulatiune.
2. Imprumuturile pe efecte publice lei 48.077.527, sau 11 % din
circulatiune.
3. Imprumutul Statului fare dobanda lei 12.802.059.
Cifrele de mai sus ne dovedesc destul de elocvent ca 58,5 % din
circulatiune erau date pentru nevoile comertului si industriei.
1) Vezi vol. II, partea I, pag. 595 i urm.

www.dacoromanica.ro

35

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

Razboiul mondial, care s'a deslantuit la 1914 i care a cuprins

Inca din primele lui momente cele mai mari tari ale lumii, a pus In
Intm les militar
cum am vazut
fat& In fats doua tabere combatante, reprezentand o armata de circa 37 milioane oameni.
Forte le militare desfaurate cu aceasta ocazie constituiesc un eve-

niment dureros care va domina timpurile, caci niciodata omenirea

n'a avut prilejul sa constate o mai formidabila campanie militara,
inzestrata cu atatea mijloace de distrugere a muncii culturale.
Acest fapt a produs, firete, o turburare profunda In relatiunile
dintre popoare i o nesiguranta genera% a cuprins toata lumea de
afaceri de pe ambele continente: America i Europa.
Dei razboiul nu ne-a cuprins dela Inceput i pe noi, totui din
cauza pozitiunii noastre geografice, flind aezati ca Intr'un clete
Intre doi dintre cei mai puternici razboinici, el a inraurit vadit
toate manifestarile vietii noastre economice de productiune agricola
i industriala i implicit afacerile de banca.
Ca i celelalte sari ramase neutre, ne-am vazut nevoiti sa ne
pregatim In vederea nesigurantei zilei de maine, pentru ca atunci
cand circumstantele ar fi dictat, sa putem face fata imprejurarilor.
i era cu atat mai imperioasa aceasta preocupare, cu cat situatia
noastra militara nu era de invidiat.
Romania fusese surprinsa de evenimente cu o situatie destul de grea
din toate punctele de vedere, atat ca pregatire militara cat i financiara.

Inteadevar, ne lipsea armament, munitiuni i imbracaminte.

Mara de aceasta, de unde 'Ana atunci aveam pe picior de lupta
50-60.000 de soldati, paza hotarelor i lucrarile de aparare dictate
de Imprejurari, au facut sa se concentreze mai bine de 300.000 de
soldati, can pe langa altele aveau sa fie instruiti In tactica noun
militara i In manuirea armelor noui.
Toate aceste preparative militare reclamate de imprejurari, necesitau cheltuieli considerabile.
Cum resursele bugetare ordinare nu ajungeau, a fost sugerat
Indemnul ca sa se ceara concursul Bancii Nationale, cu atat mai
mult, cu cat consideratduni de ordin politic i diplomatic, nu lasau
sa se prevada nici oportunitatea, nici posibilitatea concursului financiar din afara.

i daca propunerea ce s'a facut Bancii de catre Ministrul de

finante in aceasta privinta a fost inteleasa, existau greutatd In gasirea formulei care A fie compatibila cu legea i cu statutele sale.
www.dacoromanica.ro

6*

C. I. BAICOIANU

36

Guvernul cerea un imprumut. Era vorba dar de o operatiune

ce nu cadra cu art. 9 al legii i art. 25 din statutele aancii 1).
Felul operatiunii ce se cerea dar Bancii nefiind prevAzut de
statute, Consiliul pans la o mai amanuntitg examinare a chestiunii,
a aprobat sa se satisfaca cererea In cadrul al. 5 al articolului 9 din
lege, ceiace conduse la un avans de 55 milioane, purtand o dobanda de 4 % facut pe titluri ale Casei de Depuneri, care s'a realizat
dela data Incheierii acestei Yntelegeri, dela 22 Julie i Oda' la 14
Septemvrie 1914.

dela Iulie 1914 i pang la 14 Septemvrie

urma ca sa se cerceteze de catre Consiliul Bancii, problema
ce i-a fost puss, in complexitatea variatelor efecte de raspundere
la cari ea d'adea loc.

In acest interval

1914

CRIZA ECONOMICA DIN ROMANIA PROVOCATA

DE RAZBOIUL MONDIAL.
INTERVENTIA BANCII NATIONALE.
Primele izbanzi ale Germanilor racusera s6 se Intrevada posibilitatea unei lichid'ari grabnice a razboiului.
Decal, situatia s'a complicat In toamna anului 1914 prin eecul
de pe Marna al Germanilor. Pericolul pe care Y1 prezenta succesul Alia-

tilor pentru Puterile Centrale, determin6 interveniunea acestora pe

1) lath In adevar cum formuleaza articolul 9 din lege operatiunile ce Bunt
ingAduite a face Banca Nationals:
Operatiunile Brinell sunt:
1. SA sconteze sau sa cumpere polite, bilete la ordin sau alto efecte;
2. SA sconteze bonuri de tezaur pan& la concurenta a 20 % din capitalul \TA-mat ;

3. SA facA comertul monetelor de aur si argint ;

4. SA Incaseze efectele ce vor fi Incredintate de particulari sau de diferite stabilimente ;
5. SA facA, avansuri pe fonduri publice sau pe amanete de aur si argint ;

6. SA primeasca sume In cont curent si In depbzit, titluri, metale pretioase si monete de aur si argint ;
7. SA sconteze sau sA fact% avansuri pe recipise sau warante liberate conform legii docurilor ;

8. SA facti. avansuri In cont curent sau pe termene scurte, pe depozite de

efecte publice nationale, scrisuri funciare sau alto valori garantate de Stat.
Art. 27 din statute completeazA natura operatiunilor ce sunt Ingaduite a
face Banca, prin cuvintele urmatoare: s Este formal interzis BAncii a face alte
operatiuni cleat cele anume determinate prin articolele de mai sus *.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

37

lang6 Turcia, atragand-o Si pe dansa in lupta. Intrarea Turciei In

razboiu avea un triplu scop. Ea aducea noui forte militare, iar
prin inchiderea Dardanelelor, impiedica aprovizionarea Romaniei
cu armament din Apus 9i tinted canalizarea fortata a productdunii
noastre agricole numai spre Puterile Centrale.
Aceste fapte au fost, fiecare In felul lor, de natura sA influenteze
profund situatiunea economics din Romania 9i sA provoace mari
greutati de ordin financiar, Cali aveau sa se repercuteze 9i asupra
BAncii Nationale.

SA le examinam pe fiecare in parte.

*

Izbanda military de pe Marna a armatelor franco-engleze a lAsat

sa se intrevada o durata mai lungs a razboiului. Acest fapt se traducea economice9te printr'o preocupare febrilA a oficialitatii germane- in strangerea de rezerve de hranA. Cum Puterile Centrale
erau incercuite de jur-imprejur, Romania producatoare de grau, de
combustibil lichid, petrol 9i benzink a devenit datorita productiunii sale agricole 9i petrolifere obiectul celui mai viu interes
din partea acestora. 0 puzderie de oameni de afaceri, Germani 9i
Austriaci, au inceput sAli faca aparitia catre sfar9itul anului 1914
pe piata romaneascA, cu intentia vadita de a acapara nu numai
intreaga producjie agricola de tot felul, a petrolului 9i a derivatelor
sale, dar 9i once alte materii metalice uzate, cari transformate, ar
fi putut sa le fie de folos.
Anumita lume de afaceri dela noi, avizata de preocuparile 9i
nevoile Comandamentului Militar german, a intreprins o lupta febrila pentru acapararea produselor romane9ti, cAutand in acela9i timp
sa ling pe agricultorul roman inteo atmosferA de pesimism In ceiace

prive9te pretul cerealelor, pe motivul inchiderii Dardanelelor. In

chipul acesta, profitand de nevoia unora 9i ignoranta celorlalti, o
bunA parte a recoltei disponibile din anul 1914 a intrat pe nesimtite,
pe preturi relativ derizorii, in mainile acestor samsari, Cali le revindeau Germanilor pe preturi fantastice.

Dar acapararea tot mai pronuntatA a productiunii Orli in vederea exportului spre tarile centrale, ne invedera 9i un mare pericol
9i anume acela de a lipsi populatiunea noastrA de hrana de toate zilele.
De aid nevoia simtita ca Statul sA intervinA pentru a ingrAdi
libertatea comertului printr'o serie de prohibiri la export. Mi9carea
www.dacoromanica.ro

38

C. I. BAICOIANU

aceasta a justificat, cu Incepere dela 1 Julie 1914, o politica de pro-

hibitiune pe care o rezuma tabloul de mai jos 9.

1) Tablou de prohibirile de export ce s'au aplicat asupra diverselor articole dela:

aprobatil prin de-

Caii, boii i alte animale de transport,

trAsuri, carute, automobile, motociclete, autocamioane, cauciucuri sub orice form& si orice

cretul regal Nr. 2889 din 30

dimensiune, fie noui sau vechi, accesorii de

hi lie 1914.

automobile, biciclete.

1914

21 si 22
provizoriu

lie, mAsura luata

of

Maur& lust& provizoriu pe

ziva de 25 Li lie 1914 si aprobat& prin decretul regal NI%
2951 din 5 Aug. 1914.
Masur& lust& provizoriu

ei

aprobatit prin decretul regal

Monetele de our de orice fel.

Ovrizului, fitnului si In general a tuturor

furajelo necesare hranei animalelor, a ali-

Nr. 2950 din 5 Aug. 1914.

mentelor de naturit animal& si vegetal& trebuincioase consumatiunii populatiei, l&sandu-se liber pan& la noui dispozitiuni, exportul
gritului, orzului, ei porumbului cu fainurile lor,
asemenea si fasolelor, maztirei, lintei, rapitei,
inului, meiului, floarea soarelui.

Mitsurb. lust& provizoriu In

ziva de 3 August 1914 $i apro-

Pacurei (resturi de petrol), fasolei, acidului

Ql pansamentelor de tot felul, precum si a instrumentelor chirurgicale.
Blanurile, pieile brute de orice fel de animale, aceleasi abacite, Incaltitmintea qi orice
obiecte de piele, precum Ii telefoanelor, statiunilor radio-telegrafice, cablurilor, aparatelor telegrafice, lopetilor si tarnricoapelor.

bat& prin decretul regal Nr.

3029 din 21 Aug. 1914.
Maur& luatti provizoriu In

ziva de 23 August 1914 si

aprobatit prin decretul regal
Nr. 3126 din 11 Sept. 1914.
Mlisura ce a fost luata proyizoriu In ziva de 5 Sept. 1914

Si aprobatit cu decretul regal

Nr, 3196 din 25 Sept. 1914.
Mrtsuril luatit provizoriu In
ziva de 17 Sept. 1914 si aprobat& prin decretul regal Nr.
3209 din 28 Sept. 1914.
Mtisura luatit provizoriu In

zilele de 20, 22 qi 28 Sept.

1914 si aprobatit prin decretul
regal Nr. 3420 din 28 Oct. 1914.

sulfuric, produselor farmaceutice

Carbuni.

Fainei de gritu.

Gritului, fainurilor de orice cereale, afar%

de Mina de porumb (mttlai) care ranattne

deocamdat& libera la export, a petrolului
brut (titeiu).

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

39

Scopul acestei politici era s'a se rezerve Statului un control asupra

cantitatilor exportate, ca nu cumva mArfurile i diferitele produse

Maur& Watt provizoriu In
zilele de 7, 9 ei 13 Oct. 1914
ei aprobata prin decretul regal

sacilor

Nr. 3535 din 11 Noemvrie 1914.

malele.

Masurit WWI provizoriu In

zilele de 5, 6, 12 ei 17 Noemvrie 1914 ei aprobata prin de-

Plumbului, antimoniului, metalelor In stare

bruta gi laminatk ei obiectelor de orice fel,
afar& de fierarie veche, a peticelor de mice
fel de materii textile.

cretul regal Nr. 3732 din 13

Rogojinelor, semintei de floarea soarelui,

gi mueamalelor, precum gi plaza din

care s'ar putea confectiona sacii

gi

muea-

Dec. 1914.

Butoaielor de stejar, smoalk sapun, lu-

1915

Masura lust& provizoriu In

zilele de 13, 19 E}i 26 Martie
ei 3 ei 4 Aprilie 1915 aprobate

manari, glucoza, pama,nturi colorate, precum

gi

culori de orice natura fie simple, fie pre-

prin decretul regal Nr. 1085

parate. Deasemenea furnituri de birou, cerneala

gi h &rtie de orice fel, In afar& de cele prevazute

din 18 Aprilie 1915.

in art. 418, 420, 421, 423, 424, 425 ei 430 li-

tera a din tariful vamal. Fierarie veche gi

orice alto metale vechi sub orice forma ei
denumire, minereuri metalifere oombinate sau
nu cu sulf, bumbac brut, panel, gi postav

de orice fel, bonetarie de orice fel, canepa

sub orice forma., brut& sau fabricatk tabla
de ambalaje, tinichea qi ambalaje lucrate din

tabla Ca: bidoane, cutii de conserve, cutii

pentru unsori, etc., goale sau pline ; ceark
stearink parafina ei glicerina sub orice forma ;
lemne de nue, frasin gi ulm, sub orice forms;

grafit, mercur, acizi de orice fel, amoniac gi

saruri de amoniu, sode, sulfat de cupru ; materii tenante, untdelemnuri, sfoark franghii
ei cabluri de orice fel ; ciment de portland
artificial, acesta din urma prin vAmile de apa.
MAsura Watt', provizoriu. In
ziva de 18 Aprilie 1915 ei apro-

Parul de cal pore el bou.

?

bata prin decretul regal Nr.

1469 din 26 Mai 1915.

Manua Walt provizoriu In

ziva de 22 Oct. 1915 Qi apro-

Semintei de floarea soarelui ei uleiului,

semintei de canepa gi uleiului ei, precum

bata, prin decretul regal Nr.

celelalte uleiuri vegetale comestibile, afar& do

2438 din 6 Noemvrie 1915.

Masura lust& provizoriu prin
jurnalul Consiliului de Minietri
din 8 Noemvrie 1915.

uleiul de in ei de rapita.
Boilor qi porcilor.

www.dacoromanica.ro

gi
gi

40

C. I. BAICOIANU

din tail asupra carora se napustise speculatiunea germano-semita,

sa lipseasca la un moment dat populatiunii romaneqti.
Para lel fenomenului acestuia, a intervenit acela al Inchiderii
Dardanelelor, provocat de intrarea Turciei In razboiu.
Evenimentul acesta a fost nu numai de o mare Insemnatate politica pentru Romania, dar prin Inchiderea ieirei In largul comertului

lumii ce el implica, s'a provocat o perturbare generala In ordinea

intereselor economice qi financiare ale lumii de afaceri romane9ti.
Cerealele pi fainurile leguminoaselor, semin-

tele furagere, semintele uleioase, uleiul de in

pi de rapita, earl), de cele v&ndute sau cari
se vor vinde de Comisiunea Central& pentru
Vanzarea Cerealelor de pe langa Ministerul
Agriculturii pi Domeniilor, precum pi de acelea
pe cari aceiapi Comisiune le va autoriza, fie

din nou, fie prin confirmarea autorizatiunilor

date pi In fine acelea autorizate la export de
Comisiunea de Import gii Export de pe lang.
Ministerul Comertului Oi Industriei.
Paste le fainoase Bunt supuse la iepirea din
tars. la aceleapi taxe platibile In aur, la cari
aunt supuse pi fainurile din cari aunt produse.

De asemenea spirtul este supus la taxa de

export de lei 6 kgr.
Benzina sub orice forma, far& decret.
Obiecte de mercerie pi Imbracaminte, farit
decret.

Aeroplane, partile lor, motoare pi orice

piece de aviatie, In general, precum pi substantele emaiate, fara decret.
AO, amoniacala, fare decret.
Seminte de muptar, fara decret.
Salinul rezultat sau carbonatul de potasiu
produs In urma calcinarii salinului cari provin din melasa dela fabricatia zaharului, far&
decret.
Lemnul de cirep, mar, prun pi castan, flu%
decret.
Celuloza, far& decret.

Monetele de argint, nichel pi arama, fare

decret.

Amanunte interesante asupra comertului exterior al Romaniei din perioada 1914-1916, vezi In: Gh. Christodorescu, Politica noastra comercialit,
Regimul exportului Romaniei In timpul neutralitatii pi dup. razboi. Vol. I pi II.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA ICI TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

41

$i era firesc sa fie astfel. Inchiderea Dardanelelor insemna pentru

Romania suprimarea comertului cu tarile de pe litoralul apelor ce
inconjoara pamantul.

Prin forta acestei imprejurari, productiunea agricola a Romaniei nu mai putea sa iasa pe pietile occidentale si sa profite astfel
de conjunctura preturilor mondiale. Romania, cu toata productiunea
sa, a ramas In sfera de exploatare a comertmlui austro-ungar si
german, care profitand de inlaturarea concurentei mondiale produsa prin Inchiderea Dardanelelor, putea sa-i fixeze pretml dupe
bunul sau plat.
Dar :ii mai greu avea sa apese aceasta situatie asupra ind ustriei.

Fiind lipsita de posibilitatea de a Introduce materiile prime ce

se importau pans atunci din alte tari si limitata prin acest f apt numai
la aprovizionarea din cuprinsul tarilor centrale, cari, date fiind propriile for nevoi si Incercuirea In care se aflau, nu ne puteau furniza
materiile prime necesare, industria romaneasca a primit o loviturA
de care avea sa se resimta multa vreme.
Impiedicarea pe de o parte a exportului pe calea maritime $i
imposibilitatea materials de a scurge productiunea Orli spre Apus pe
reteaua de tale ferata prin Germania si Austria, pe unde nu se putea

trece, pe de alts parte politica de prevedere, determinate de nesabuita speculatiune a vremii, consistand In controlul exportului,
toate laolalta an contribuit sa afirme o criza remarcabila In randurile
agricultorilor, can neputand sa-si vanda 1i sa-si transporte produsele
acolo unde be convenea, se vedeau lipsiti de resursele banesti necesare intretinerii intereselor de productiune.
In aceasta situatie, ce punea agricultura tarii la grea Incercare,

ochii tuturor se Indreptau spre Banca Nationale, care Intelesese,

fare prea multa ezitare, ca In imprejurarile date, nu putea sa rAmana impasibila fats de afirmarea crizei agricole pe care o deslAntuise razboiul mondial.
In sedinta din 18 Septemvrie 1914 a Consiliului general se aduce
In discutiune necesitatea de interventiune a Bancii Nationale pentru
a se gasi o solutiune care sa cuprinda problema crizei pe de-a'ntregul.
In asteptarea acesteia s'a hotarit deschiderea unui credit de 20.000.000
lei pentru preintampinarea nevoilor agriculturii. Aceasta operatiune

s'a hotarit sa se face acordandu-se diferitelor banci creditele ce

urmau BA se rezerve numai pentru agricultori, cu obligatiunea pentru

ele BA nu perceapa comision si o dobanda mai mare cu 2 % peste

www.dacoromanica.ro

42

C. I. BAICOIANU

scontul Bancii Nationale, ceiace revenea la 8%, av And Ins6 dreptul

bAncile s prezinte la scont i portofoliul numai cu dou6 semnaturi.
* * *

Infrangerea dela Charleroi, cum i Inaintarea Germanilor spre Paris.

'Area sa puna capat razboiului. Dar eecul Germanilor pe Marna,

cu impetuozitatea i hotArtrea pe care au desfaurat-o Aliatii, caracterul nou ce au luat luptele dela aceasta datg, trecand dela lupte
de micare, la lupte de tranee, ce echivalau cu un nou rAzboiu de
imobilizare pe front, a evidentiat si clarificat lumii ca ateparile
Germanilor de a termina rAzboiul Inca In cursul anului 1914, erau
iluziuni dearte.

Ins6i Germanii, In fata faptelor de arme ce au avut loc dupg

bAtAlia de pe Marna, au trebuit sA-i revizuiasca socotelile.
Pentru Romania, Infrangerea Germanilor de pe Marna era favorabila din punctul de ved ere politic. Consecintele economice ce
decurgeau din izolarea noastra de restul lumii, provocat'a de Inchiderea Dardanelelor, se Infatiau cu atat mai dureros, cu cat pe Tanga
sacrificiile financiare la cari ne obligau pregatirile militare, se mai
adaogau i greutalile economice i sociale ce decurgeau din aceasta
izolare.

In fata perspectivelor pe cari le prevestea Infrangerea Germaniei

pe Marna, oficialitatea romaneasca nu putea decat s activeze pregatirea militara, pentru ca evenimentele ce s'ar fi desfaurat s nu
ne gsaseascsa cu totul nepregatiti i aceasta cu atat mai mult, cu
cat cauza Antantei se indentifica cu aceia a aspiratiunilor de veacuri
ale neamului romanesc.
Resursele bugetare nefiind suficiente pentru a se face fat4 preparativelor militare reclamate de Imprejueari i cum consideratiuni
politico-diplomatice excludeau calea Imprumuturilor externe, singurA Banca Nationale apare ca organul chemat s6 dea Statului concursul reclamat de gravele circumstance prin cari trecea.

POLITICA BANCII NATIONALE SUB INRAURIREA

IMPREJURARILOR.
CRIZA PROVOCATA. DE NEVOILE STATULUI.
SOLUTIA CRIZEI.

Dela Iu lie, cand Statul a facut primul apel la Banca Nationale,

apel pe care conducerea BAncii 1-a primit cu o rezervA explicabila,
www.dacoromanica.ro

Plana 11
,..,.

,eifF.. ,e.1.,s,....

" '

,..,-1

...

,,,,,,:-..- :Mt. t, ,,,V4..._ .'

I. G. Bibicescu
.

Vice-Guvernotor pi Director

F_

Th. Capitanovici

G. G. Danielopolu

4'1

C.

I. Bilicoianu

NO

N. Bilrbulescu

Corne liu Cioranu

www.dacoromanica.ro
Consiliul de Administratie
al Winch Nationale a Rorminiei,

care a hotttrit finantarea Statului In vederea razboiului.

BANCA NATIONAL,. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

43

si pang la Septemvrie, cand s'a impus problema marilor nevoi finandare si militare, institutul nostru de emisiune a cautat sa examineze
toate posibiliteile In vederea unei politici ce nu cadra cu operatiunile
prevazute de legea gi statutele Bancii, dar pe care totusi o impunea

de rigoare situatia exceptional de grave prin care trecea intregul

neam romanesc.

Problema care se punea conducerii aancii era dintre cele mai

greu de rezolvat. Pena atunci la baza politicii de emisiune a Bancii
Nationale a Romaniei au stat cele doua principii clasice cari au
asigurat asezAmantului nostru de emisiune prosperitatea in cadrul
vietii economice romanesti:
a) suficienta acoperire a biletelor emise ;

b) emisiunea facuta in raport cu nevoile reale ale vietii noastre

economice.

Prin Imprumutul pe care 11 solicita Statul, conducerea Ranch se

vedea puss In situatia sa renunte la al doilea principiu fundamental

care calauzise pang atunci politica de emisiune a Bancii Nationale.

Fate de aceasta situatie s'a propus ca Statul s' -si emits biletele
sale proprii. Propunerea nu era dintre cele mai fericite. Inteadevar,
nevoile tot mai man de bani cari se prevedeau a le va avea Statul,
ar fi condus la o inflatiune a biletelor de stat, care ar fi atras dupg
sine deprecierea lor. In mod firesc, deprecierea biletelor de stat ar
fi influentat gi biletele Bancii Nationale. Dar nu numai pentru aceste
motive solutia propusa era criticabila. Banca National' avea conform legii gt statutelor sale privilegiul exclusiv sa emit' bilete de
banca. In cazul cand Statul ar fi emis si el bilete, s'ar fi stirbit acest
drept acordat aancii Nationale.
Conducerea Bancii Nationale a tnteles atunci cu toata convingerea, cum am vazut mai sus, ca Statul trebuie ajutat pentru sustinerea politicii sale militare pe care o impunea valmgsagul popoarelor.
Desi operatdunea de Imprumut la Stat nu era prevAzuta In art.

9 al legii si 25 din statute, totusi Consiliul general I i asuma rAspunderea acestei operatiuni, cu o conditiune insa, i anume aceia a
respectului articolului 12.
Ce dispune acest articol?
Sa-1 examin'am mai In de aproape.
Art. 12 din lege acorda Bancii privilegiul de emisiune In schimbul
obligatiunii de a avea un stoc metalic de our de cel putin 40 % din
suma biletelor emise de &Ansa.
www.dacoromanica.ro

44

C. I. BAICOIANU

Aceasta limits glasuieste mai departe articolul

va putea fi
redus5 'ana la 33 %, In Imprejurari exceptionale pentru timp determinat, dupa cererea Consiliului general al Bancii fi cu aprobarea
Consiliului de Ministri . Si mai departe:
In nici un caz Insa, circulatiunea totals a biletelor cuprinzand qi

aceste sume, nu va putea avea o acoperire metalica mai mica de

33 %.

30 % din acest stoc va putea consta In trate asupra pietelor

engleze, germane, franceze gi belgiene .
Emisiunea era dar posibila In cadrul respectului acoperirii meta-

lice, prevazuta In acest articol. Bazandu-se pe aceasta interpretare

a art. 12 din lege, Consiliul Bancii s'a Incumetat sa paseasca spre
Imprumuturile de Stat.
Desi emisiunea era subinteleasa a fi facuta numai pentru nevoile
pietii, Consiliul general al Bancii, Orland seama de Imprejurarile grele
in cari se gasea Statul, ca si nevoile ce erau reclamate de interese po-

litice ce nu puteau fi ocolite, a hotarit sa Incadreze In mod exceptional si Imprumuturile la Stat intre operatiunile Bancii Nationale.
Astfel, cand catre sfarsitul lunii August 1914 Guvernul a solicitat
Bancii sa-i acorde un Imprumut mai mare, de 100.000.000 lei, tratativele au putut sa conduca la un rezultat favorabil, pentru ca Consiliul Rama I i stabilise o linie de conduita In vederea acestui nou
fel de operatiune ce se cerea Bartell.
Hotarirea Consiliului general nu s'a luat decal dupa lungi
largi desbateri si a unor ezitari pe cat de mari, pe atat de legitime,
deoarece aceasta operatie nu intra in cadrul prevederilor fundamentale
ale legii gi statutelor Bancii Nationale, iar din punctul de vedere
economic punea institutul de emisiune In situatia sa faca o emisiune
peste nevoile circulatiei monetare ale OHL

ySi ezitarile au fost cu atat mai mari, cu cat Consiliul I i dadea

perfect seama ca aceasta prima operatie antistatutara ce se cerea
Bancii, putea sa constituie Inceputul unei politici greu de stavilit In
desfasurarea evenimentelor politice gi militare ce erau In curs, conducand In ultima consecinta la compromiterea valutei noastre nationale.

In vreme ce aveau loc tratativele pentru Incheierea primului

1mprumut, s'a afirmat gi curentul ca emisiunea necesara Statului
sa se faca pe temeiul cursului fortat.
Trebuie relevat ca un merit al conducerii institutului nostru de
emisiune, de a fi Inlaturat dela Inceput aceasta propunere care ar fi
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

45

fost de nature sa prejudicieze profund atat increderea In biletul

Bancii, cat si interesele economice ale Orli.
Majoritatea Consiliului de administratie tinand seama ca Banca
avea resurse suficiente pentru a constitui Imprumutului de 100.000.000

lei acoperirea ceruta de art. 12 din lege, nu a crezut oportun si nici

util sa solicite Guvernului decretarea cursului fortat.
Consiliul s'a oprit la ideia sporirii stocului de aur, In cadrul sus
citatului articol.
Cazand de acord cu Guvernul, Consiliul Banal a supus chestiunea
aprobarii Consiliului general, care deliberand, In sedinta din 30
August 1914 hotaraste urmatoarele:
u Consiliul ascultand expunerea d-lui Vice-Guvernator si constatand ca Banca a facut deja serioase si laudabile sforpri spre a feri
Cara si de astadata de efectele unei crize acute, totusi considers ca
Banca e datoare Inca a ajuta Statul si piata In limita mijloacelor sale.
In acest stop si avand In vedere ca legea constitutive a Bancii

admite ca tratele aur asupra strainatatii sa poata intra In stocul

metalic al Bancii, pe baza caruia se face emisiunea, dar limiteaza
quantumul acestor efecte la 30 % din stocul de aur ;
Avand In vedere ca Banca Nationala pe langa tratele In suma de
56.680.000 lei ce fac acum parte din stoc, mai poseda In portofoliul
sail trate straine In valoare de 8.655.000 lei si are disponibil la diferite
band straine de prima ordine suma de lei 26.146.000 ;

Ca aceste trate si disponibil reprezinta aur si ar putea fi intrebuintate pentru plata si aducerea de aur, dadi exporlarea aurului nu
ar fi prelulindeni inlerzisci, Consiliul decide:
A se cere Ministerului de Finante ca printr'un jurnal al Consiliului
de Ministri sa se dea autorizare Bancii, prin derogare dela arl. 12 din
legea ei consliluliva, sa considere ca stoc metalic Intreg portofoliul
sau strain, precum si disponibilitatile ce are sau va avea In straina-

tate, amandoug In valoare maxima de 34.800.000 lei, In afara de

suma de 56.680.000 lei care este deja cuprinsa In stocul metalic.
Prin noua emisiune insa nu se va trece peste proportia de 33 %
din stoc.
Aceasta autorizare va fi supusa mai Intaiu Adunarii generale a
actionarilor Bancii si apoi, la timp, ratificarii Parlamentului.
Ea va avea efect cel mult pe timp de un an u 1).
1) Ca urmare a acestei Incheieri, Consiliul de MiniOri pe temeiul referatului

cu Nr. 91.844 al Ministrului de finante, confirmft In totul lncheierea Consiliului general al Bancii.

www.dacoromanica.ro

46

C. I. BAICOIANTJ

Adunarea generals a ratificat In Februarie 1915 acest mod de a

vedea al Consiliului Bancii i astfel mobilizarea Bancii Nationale
In vederea operatiunilor de imprumut la Stat, a fost consimtita de
organul suprem al institutului nostru de emisiune.
CONVENTIUNEA DIN 11 SEPTEMVRIE 1914 PENTRU
ACORDAREA IMPRUMUTULUI DE 100.000.000 LEI.
Pe temeiul acestei noui conceptiuni de emisiune, sanctionata de
Consiliul de Ministri In sedinta din 25 August, s'a Incheiat prima
conventiune ce afirmg o noun politicg a BAncii Nationale, politica
d e Imprumuturi la Stat 1).
Alcatuitg din 4 articole, conventiunea Imprumutului de
100.000.000 lei din 11 Septemvrie 1914, largeste baza de. emisiune
statutarg i legala a Bgneii Nationale, pentru a Inlesni operatiunile
de Imprumut la Stat.
Astfel prin art. 1, Banca Nationale este autorizatg ca In afara
de tratele ce figureazg deja In stocul sau metalic, sg socoteascg peste
proportia fixatg prin art. 12 din lege si 35 din statute si toate disponibilitgtile i celelalte trate ce mai are sau va mai avea asupra strgingtgtii.
Aceastg punere la stocul metalic Banca Nationals urma sg o facg
1) 'eta aceast& conventie in extenso:
Intro Ministerul de Finante, reprezentat prin D-1 Emil Costinescu, Ministru
de finante, pe de o parte el Banca National& a Romaniei, reprezentata prin D-1
Vice-Guvernator I. G. Bibicescu, de alt& parte, a intervenit urmittoarea conventiune:
Art. 1. Banca National& este autorizath ca, In afar& de tratele ce figureaz& deja fn stocul s &u metalic s& socoteasca peste proportia fixata prin art.
12 din lege ei 35 din statute si toate disponibilitatile gi celelalte trate ce mai
are sau va mai avea asupra strAinatatii.

Amiga punere la stocul metalic Banca National& o va face la timpul

ei In masura care va credo de cuviinta, Ins& numai pan& la cifra total& maxim&
de 34.800.000 lei.

Art. 2. In schimbul acestei autorizari Banca National& se (Nig& a da cu

Imprumut Casei de Depuneri i Consemnatiuni pe efecte publice, de felul acelora cars se primesc de Banc& la Imprumuturi 9 pe m&sura trebuintelor sale,
o sum& maxim& de 100 milioane lei, cu dobanda de 4 % pe an.
Casa de Depuneri a ridicat cu anticipatie din aceast& sum& p&nli, la data
acestei conventiuni suma de lei 55.000.000, aea !neat Banca National& va mai
avea
dea cu imprumut suma de Id 45.000.000.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

47

la Limp i in masura ce va crede de cuviinta, totuO, numai pans

la cifra totals de maximum 34.800.000 lei.
Dobanda imprumutului a fost de 4%.

Intru cat Casa de Depuneri ridicase pentru Stat pe temeiul

gajului sau 55 milioane, art. 2 stabilete ca Statului i se va yarn
diferenta de 45 milioane lei.
i mai departe art. 3 prevedea ca pe masura ce se va restitui
Bancii din Imprumutul acordat, ea are sa retraga treptat i In proportia cuvenita dela stocul sau metalic sumele de trate i disponibilul
asupra strainatatii, pe cari a fost autorizata sa le socoteasca In mod
exceptional In stoc.
Dar Banca a avut stocul sau de acoperire aa de bine consolidat,

Inca nu a recurs la facultatea ce i se dadea prin art. 1.

De aceasta latitudine Banca i-a rezervat dreptul sa uzeze In
cazul unor noui eventualitati.
BANCA NATIONALA CERE VANZAREA CEREALELOR
NOASTRE CONTRA AUR.

Nevoile financiare ale pietli i mai cu seams ale Statului fiind

In continua cretere, impuneau conducerii Bancii o preocupare constanta In privinta acoperirii emisiunii.
Art. 3. Pe masurb, ce Casa de Depuneri va achita Blincii Imprumutul
de care se vorbeste mai sus, Banca este obligata sA retragA treptat Ili In proportia cuvenith dela stocul eau metalic, sumele pe cari a lost autorizata prin
aceastb. conventiune a& le socoteascii. In stoc.
Art. 4. Acest contract precum t}i contractele cu Casa de Depuneri gd Con-

semnatiuni de cari se vorbe0e mai sus, stint scutite de orice tax& de timbru
till lnregistrare.

Aceastit conventiune, date fiind tmprejurarile actuale, va deveni executorie indatii. ce va fi aprobatil de Consiliul general al Bb.ncii de o parte qi de
Consiliul de Minititri, de altli parte, 1.1m5,1111.nd ca ulterior sa, fie supus& rati-

ficarii organelor In drept.

Facutrt astazi 11/24 Septemvrie 1914 In Indoit exemplar, din cari a luat

fiecare din parti ate unul.

(ss) Ministrul finantelor, E.

Costinesou

Nr. 102.861 din 12 Septemvrie 1914

Banat National& a Romaniei

(ss) Vice-Guvernator, I. G. Bibicesou
p. Secretar general, B. C. Derussi
Nr. 47.183 din 11 Septemvrie 1914

www.dacoromanica.ro

48

C. I. BA.ICOIANIJ

In masura in care situatia razboiului mondial se agrava, se accentua si o jena vizibila a pietii noastre interne.
Nesiguranta zilei de maine facea s se resimta tot mai mult cererea

de bani a publicului, fiecare cautand sa adune in casa sa mai multa

moneta pentru a face fata nevoilor neprevazute.
In astfel de imprejurari, ce prevesteau noui emisiuni din partea
Bancii Nationale, era explicabila preocuparea ca stocul de aur sa-si
gaseasca isvoare noui si tmbelsugate, ca sa se poata face fata unor
nevoi mai mari de emisiune.
Pretul ce se punea de care Puterile Centrale pe cerealele noastre,
cum si nevoia pe care aceste tan o simjeau ca sa faca importatiune
de cereale numai din Romania, data fiind incercuirea In care se aflau,
a facut sa se iveasca ideia de a li se vinde cerealele noastre numai
contra aur.
Banca Nationala a fost cea dintai care a emis parerea si a cerut
Guvernului sa adopte aceasta politica, intrucat ea adusese altor sari
foloase remarcabile.
Ideia, desi sanatoasa, n'a fost Imbratisata de forurile cona-

petente astfel cum s'ar fi cuvenit, din consideratiuni de ordine

diplomatica.
Tari cari au stiut sa aprecieze evenimentele mai bine de cat noi,

au putut sa-si valorifice produsele for in aur. Adoptand o astfel de

politica, ele an reusit sa consolideze pentru multa vreme pozitia
bancilor for de emisiune si implicit interesele for de circulatiune
monetara, dupa cum se poate constata din tablourile cari urmeaza,
In cari am infatisat evolujia stocurilor de acoperire ale bancilor de
emisiune a tarilor neutre din Europa :

Anii
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916

ELVET IA

OLANDA

(Franci elvetieni)

(Guldeni)

Aur
143.346.000
158.621.000
168.084.000
170.457,000
196.061.000
241.629.000
271.622.000

Total
159.422.000
173.311.000
181.133.000
193.612.000
212.273.000
289.273.000
326.470.000

Anii
1910
1911
1912
1913
1914
1916
1916

Aur
124.771.000
140.360.000
161.773.000
151.490.000
216.848.000
429.182.000
687.602.000

www.dacoromanica.ro

Total
160.030.000
152.203.000
169.866.000
160.365.000
219.327.000
435.376.000
594.687.000

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

Anii
1910
1911
1912
1913
1914
1916
1916

49

SUEDIA

SPANIA

NORVEGIA

(Koroane suedeze)

(Pesetas)

(Koroane)

Aur
80.365.841
84.918.979
100.069.421
102.133.021
108.537.246
124.571.635
183.519.646

Total
85.642.024
89.887.716
105.126.280
107.335.659
110.425.285
126.705.907
186.868.694

Anii
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916

Aur
653.521.474
560.738.990
472.000.000
568.000.000
867.000.000
1.261.000.000

Anii
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916

Aur
64.933.3241)
60.386.6231)
38.671.866
44.374.331
38.394.259
61.630.356
123.236.286

Din tablourile de mai sus putem constata Infatiprea ce-a luat-o

stocul metalic al diferitelor bgnci de emisiune europene, ale cgror
State au inteles sa practice vanzarea anumitor produse ale for In
aur. Observgm privind aceste tablouri cat de mult a fost consolidat stocul metalic aur al bancilor de emisiune din Elvetia, Olanda,
Suedia, Spania i Norvegia, In timpul anilor de rgzboi.
Romania a pierdut, din nefericire, In tot cursul anului 1914 acest
prilej atat de indicat de Imprejurgri.
CRIZA CIRCULATIUNII MONETARE PROVOCATA DE
RAZBOIU SI SOLUTIONAREA EI.
PROBLEMA MONETEI DIVIZIONARE.

Gravele evenimente ce se desfasurau In anul 1914 In preajma

Valid noastre, nu puteau trece Meg' ca sa nu provoace fenomene
politico-monetare caracteristice unor astfel de Imprejurgri.
Moneta noastrg divizionara de argint, suficientg circulatiunii monetare In timpurile normale, se ascunsese tot mai mult la not ca i
aiurea pe Continent, treptat cu Inaintarea rgzboiului.
Publicul privind moneta de argint cu mai multa Incredere, o
stransese pentru a o valorifica In caz de nevoie. Din aceasta pricing
schimbul comercial a fost mult stingherit.
Efectele acestui fenomen se traduceau printr'o jena remarcabilg
in tranzacjiunile comerciale. Pe piata speculatiunea cu moneta mgrunta, devenitg meg', ajunsese sa neliniteascg atat lumea de afaceri,
cat i marele public. Pentru a Inlgtura aceasta calamitate In
1) Cuprins yi aurul disponibil la alte bAnci gi corespondenti straini.
4

www.dacoromanica.ro

50

C. I. BAICOIANU

tranzactiunile comerciale, se impunea substituirea monetei divizionare de metal, cu bilete de banea.

Asupra acestei necesit'ati Consiliul de administrat,ie al Bancii,
fiind de perfect acord cu Ministrul de finante, s'a admis emiterea
unui bilet divizionar de cAtre Banca Nationale 1).
1) Iath In aceast& privint& raportul Nr. 78.865 din 31 Iu lie 1914 al Ministrului de finante catre Consiliul de Miniptri:
Domnilor Mini ltri.,

Situatiunea in care se all& piata noastra, zguduit& de gravele evenimente

ra.zboinice din Europa intreag& pi in special din jurul OM noastre, ne silepte
s& recurgem la m&suri financiare menite a fnlesni tranzactiunile comerciale
interne.
Moneta noastrA divizionar& de argint In cantitate suficient& pentru timpurl normale, a devenit cu totul neindestulatoare din cauz& c& publicul la noi,

ca pretutindeni In Europa, in aceste momente, acord& o mai mare incredere

monetei metalice cleat biletelor de banc& pi o adun& ca s'o pastreze pentru
timpuri mai grele. De sigur ca aceasta este o mare eroare, biletele de banc&
av &nd, far& indoiala, o valoare tot at &t de sigur& ca pi moneta metalica, pi ca
upurint& de manipulatiune este mult mai preferabila.. Dar eroarea fiind at&t
de r&spanditit nu putem Impiedica ca ea s&-gi produc& efectele pi ce ne ramane
de Mout este sto. venim In ajutorul circulatiunii, Inmultind mijloacele de schimb
pentru valorile mici.

Chiar dela Inceputul anului am activat foarte mult baterea monetei de

argint la monetftriile din Hamburg r}i Bruxelles pi am primit din Luna Martie
pan& astAzi circa 8.500.000 lei dela aceste monetarii. Chiar in momentele In
cari ne aflAm am foot avizati ca. 800.000 lei stint porniti spre Romania pi alts
cantiati se afl& gata Etat la Hamburg c &t pi la Bruxelles, dar cu starea de
astAzi a transporturilor, nu putem opera s& le dob&ndim.
De altmintrelea chiar de ne-ar veni toate cantitAtile pe cari zisele monetArii pot s& le batA, ele n'ar fi indestul&toare spre a satisface trebuintele publicului.

A venit dar momentul sa, cerem a se puns in circulatiune biletele de banc&

de 5 lei, pe can Banca National& a avut prevederea de a le pregAti pi cari se
ail& gata In tezaurul ei.
Corpurile Legiuitoare nefiind Ins& deschise spre a reglementa prin lege
emisiunea acestor bilete pi emisiunea for cerandu-se de urgenta, cred, Domnilor

o putem autoriza printr'un jurnal al Consiliului de Miniptri,

cu obligatiunea pentru Guvern de a reglementa aceast& emisiune printr'o
Miniptri, ca.

lege, Indat& ce Corpurile Legiuitoare se vor fntruni. Bine trite les ca, aceast&

emisiune se va face tot sub garaRtia acoperirii din stocul metalic al

B &ncii.

Iat& pi jurnalul Consiliului de Miniptri Nr. 2037:

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

51

Dar pentru a se aduce la 1ndeplinire aceasta hotArire trebuia MM.-

turata dificultatea ce isvora din art. 13 al legii constitutive a Bancii

Nationale i art. 36 al statutelor.
Art. 13 gla'suiete astf el: Forma biletelor de bancg, modul emisiunii for i cantitatea pentru fiecare categorie se va stabili prin
Consiliul Miniatrilor fn aedinta sa dela 31 Iulie 1914, deliberand asupra
referatului cu Nr. 78.865 al D-lui Ministru de finante, ai avand In vedere cele
aratate prin referat,

Decide:
Se autoriza Banca National& al Romaniei sa emit& bilete de band de 5
lei, pana la cifra maxim& de 25.000,000 lei.

Indata ce Corpurile Legiuitoare se vor Intruni, Guvernul le va prezenta

un protect de lege, pentru legalizarea acestei emisiuni.
(ss) loan I. C. Bratianu, Al. Constantinescu, V. G. Mortun, A. Radovici,
E. Costinescu, V. Antonescu, E. Porumbaru, Dr. Angelescu, I. G. Duca.

Hotarfrea Consiliului de Miniatri a fost legiferata cu mult mai tarziu.

Iata copia fnaltului decret regal Nr. 716 din 1915 prin care a fost sanctionata aceasta lege:

Corpurile Legiuitoare au votat ai adoptat, iar Noi san ctionam cele ce

urmeaza:

LEGE
Art. 1. Se ratific& autorizarea data BA,ncii Nationale a Romaniei prin
jurnalul Consiliului de Miniatri Nr. 2037 din 31 Iulie 1914, de a emits bilete
de 5 lei pan& la suma de 25.000.000 lei.
Art. 2. Aceste bilete se bucura de drepturile date celorlalte bilete ale
Bancii prin art. 14 ai 28 din legea Bartell.
Art. 3. Retragerea din circulatie a biletelor de 5 lei se va face de Banc&
cand vor fi fncetat Imprejurarile exceptionale cari au provocat emisiunea lor,
lulndu-se ei avizul Guvernului.

Aceasta lege s'a votat de Adunarea Deputatilor In aedinta dela 20 Februarie 1915 ai s'a adoptat cu unanimitate de 60 voturi.
Vice-Preaedinte (ss) Titu T. Frumuseanu
Secretar (ss)

I.

Agaricl

Aceasta lege s'a votat de Senat In aedinta dela 23 Februarie 1915 ai s'a
adoptat cu o majoritate de 38 voturi contra unul.
Preaedinte (ss) B. Missir

Secretar (ss) Dr. Sadoveanu

Promulgam aceasta lege ai ordonam ca ea sa fie Investita cu sigiliul Statului ai publicatii, In Monitorul Oficial.
Data In Bucureati la 11 Martie 1915.
(ss) FERDINAND

Ministrul finantelor (ss) E. Costinescu

Ministrul justitiei (ss) V. Antonescu

www.dacoromanica.ro

4*

52

C. I. BAICOIANU

statutele Bancii *, iar In aliniatul 2 al aceluiai articol se prevede ca

valoarea fiecarui bilet nu va putea fi mai mica de 20 lei *.

Era stabilit ca tipul biletelor sa nu fie cleat de 20, 100, 500 i

1000 lei, iar proportiunea biletelor de 20 lei sa nu treaca peste 30 %
din emisiunea totals.

In completarea acestor dispozitiuni legale, art. 36 din .statute

prevede ca Forma biletelor de Banca, modul emisiunii for i canti-

tatea pentru fiecare categoric, se vor fixa de Consiliul general al

Bancii pe bazele aici stabilite. Biletele vor fi de 20, 100, 500 Si 1000 lei .

In fata acestor stipulatiuni era nevoie In prealabil de votul i

hotarirea Adunarii generale, singura in drept sa modifice legea i
statutele Bancii.
Imprejurarea aceasta a provocat schimbul de scrisori intre Guvernatorul Bancii i Ministrul de finante de pe vremuri, pentru a
preciza punctul de vedere al Bancii.
Era, ce este drept, vorba de o dispozitiune reclamata de circumstance de for major% unanim recunoscute. Totui intrucat masura
emisiunii biletelor de 5 lei contraria legea fundamentals a Bancii
i ii punea prin aceasta In discutiune drepturile ei, chestiunea trebuia
clarificata inainte ca Parlamentul sa legifereze In cauza.
Schimbul de scrisori dintre Banca i Minister conduce la recunoaterea ideii ca emisiunea biletelor mai mici de 20 lei nu poate fi
admisa decal de Adunarea generala a actionarilor Bancii.
Ministerul recunoscand valoarea acestei obiectiuni, a declarat ca

cerand emisiunea biletelor mici necesitata de gravele evenimente

prin cari trecea Zara, nu intelege sa anihileze dreptul Bancii *1).
In urma acestor explicajiuni Ministrul de finante i-a luat obligatiunea ca imediat dupa Indeplinirea formelor prevazute de statutele Bancii, Consiliul de MiniOri sa vina cu o lege ca sa legifereze
aceasta emisiune.
1) Acest schimb de scrisori era bazat pe hotarfrea Consiliului general, care
Igi formula pArerea sa In modul urmator:
4 Consiliul general rezervand dreptul absolut de initiative Adunarii generale a actionarilor, faxe interventia gi aprobarea careia nu se poate aduce nici o
modificare legii gi statutelor Bancii, avand In vedere greutatile starii de lucruri
prin care trecem, precum gi dificultatile ce se intampina din lipsa de argint
la schimbarea chiar a biletelor de 20 lei, argintul Incepand s it face o prima,
ceiace poate aduce o depreciere a biletului, autoriza de a se fabrica gl pune
In circulatiune bilete de 5 lei pan& la suma de 25.000.000 lei pe baza stocului
metalio .

www.dacoromanica.ro

Plama III

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

rea 1 ^7.7.
,'

...

frrT1

'lap

Pt.r. P

;,2

r
WILTON Oner, 5/ AMA COSI

1,50.

51

:'::r0;'1.r.""
51 $0 AOt,C,J tto55,5.5.-1,5 ji 5/55,54.55,,155.

4: 71F5iFi".01;L'oE'C L;:e-':55'.1

CO

49';

:1

44.

i f.*;

'

pit

1/4-w.

.4'

_LEI
,_

LE

,2...7,--.,-,..!k-'4.

^,

4, '

rl
s

".7.44
LOPNOO14-

NO. LOPING.=

i reversul biletului de 5 lei

al Bailed Nationale,
care a circulat In perioada 4 August 1914-1 Ianuarie 1931.

Aversul

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

53

Ca urmare a acestei intelegeri, Consiliul de Minitri prin jur-

nalul din 31 Julie 1914, dupa ce a deliberat asupra referatului

Nr. 78.865 al Ministrului de finantm, a decis sa se autorize Banca
Nationale s emits bilete de 5 lei pang la suma maxima de 25.000.000

lei, urmand ca la intrunirea Corpurilor Legiuitoare sa se ratifice

printr'o lege aceasta hotarire.
Consiliul de administratie al Bancii, in vederea gravelor evenimente ce se desfaurau, a cgzut de acord sa se faca emisiunea
biletelor de 5 lei, proiectata deocamdata numai cu autorizarea Consiliului de Minitri, urmand bine inteles, ca chestiunea sa fie supusa
la timp votului Adunarii generale a actionarilor i votului Corpurilor Legiuitoare, astfel cum se obliga Consiliul de Minitri 1).
*

Dar chestiunea nu se limita aici.

Era vorba sa se mai hotArasca data emisiunea biletelor de 5 lei
urma s6 se faca pe baza stocului metalic al Bancii, sau in afara de
acesta, ca un imprumut Statului.
In aceasta privinta Consiliul General al Bancii, in edinta din 27
Noemvrie 1914, dupa o mai aprofundata discutiune in cauzg, a hotArit
ca emisiunea sa se faca pe baza stocului metalic.

AL II-LEA IMPRUMUT ACORDAT STATULUI.

CONVENTIUNEA DIN 20 DECEMVRIE 1914.

Nevoile militare crescand, Guvernul solicits in Decemvrie 1914

BAncii Nationale un nou imprumut de 100.000.000 lei.

Convocat Consiliul general pentru a studia chestiunea, acesta

constatand ca Banca poate face fata acoperirii, hotgrAte in edinta
sa din 20 Decemvrie a se satisface cererea Guvernului.

In cele 8 articole cari compun noua conventiune, se unifica

ambele imprumuturi, cel din 11 Septemvrie i acesta care se acorn
la 20 Decemvrie, inteunul singur de 200.000.000 lei.
Din vechiul imprumut, Guvernul ridicase pang la 20 Decemvrie
1914, lei 99.400.000.

Acest imprumut de 200.000.000 lei urma s fie garantat prin

bonuri de tezaur 4 % our pentru o suma egala.
1) In plansa alaturata dAm aversul ei reversul biletului de 5 lei emis de
Banat.

www.dacoromanica.ro

54

C. T. BAICOIANU

Dobai:Ida imprumutului s'a stabilit a fi de 4 %, iar termenul de

plata, un an dela Incheierea conventiunii. Guvernul i-a rezervat
facultatea sa achite in total sau in parte acest imprumut, platind
efectiv la Bucureti valoarea bonurilor de tezaur.
Cum preocuparea constants a Bancii Nationale era sa pastreze
o anumita elasticitate In ceiace prive0e acoperirea, Ca sa se
poata face fata oricaror nevoi viitoare, Guvernul s'a obligat sa
verse Bancii Nationale acoperirea de 33 % pentru aceste 200.000.000

lei, adica 66.000.000 lei aur efectiv. Banca Nationals ceruse Guvernului ca vanzarea graului Puterilor Centrale sa se faca numai
contra aur, varsandu-se llama contra lei aurul realizat.
Repetatele conferinte ale Guvernatorului Bancii Nationale cu
Guvernul asupra acestui punct, au condus la Intelegerea ca Statul
sa intervina pentru a consolida stocul metalic al Bancii.
Din consideratiuni de politica externs i militara Guvernul i-a
luat In acest scop angajamentul ca sa se infiinteze o taxa aur pe exportul de cereale, dei recunotea ea plata integrals a exportului In
aur ar fi fost solutia cea mai indicata pentru ocolirea greutatilor
noastre monetare. Ca urmare a acestei Intelegeri, conventiunea stipuleaza Intr'un aliniat special al art. 5, ca Guvernul se obliga sa
verse Bancii pentru intarirea stocului sal.' metalic, pe langa cele
66.000.000 lei aur ca acoperire a Imprumutului de 200 milioane i
alt aur ce ar mai dobandi.
Pentru toate aceste Varsaminte aur, s'a prev'azut ca Banca sa
bonifice Guvernului o taxa de schimb ce nu va trece de 7 %.
Art. 6 al conventiunii prevede iarai o dispozitdune de mare
insemnatate pentru politica Banat Nationale.
Este cunoscut ca regimul nostru monetar e bazat pe etalonul aur.

Imprejurarile prin can treceam qi politica de imprumuturi

la Stat, a determinat ca sa se intervina pentru a se suspenda provizoriu valorificarea In aur a biletelor Bancii Nationale.
Inteadevar, prin sus citatul articol, Guvernul se obliga sa opreasca

exportul aurului pans la achitarea integrals a imprumutului de

200 milioane lei, ceiace Insemna ca exportul aurului fiind interzis,

iar platile in interiorul tarn urmAnd a se face in hartie moneta,

Banca Nationale nu se obliga sa plateasca detentorilor, biletul
sail in aur.
In art. 7 se stipuleaza din nou ca Banca Nationala pgstreaza
facultatea acordata prin art. 1 al conventiunii din 11 Septemvrie
1914 de a socoti In stocul sal.' metalic peste proportiunea prevazuta
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITA.Tii 1914-1916

55

in art. 12 din lege i 35 din statute i tratele i disponibilul In strainatate pans la maximum 34.800.000 lei 1).
BANCA NATIONALA SI PROBLEMA SCHIMBULUI.
CONVENTIUNEA BANCILOR DIN 20 NOEMVRIE 1914.

Inchiderea Dardanelelor a provocat o perturbare mare in toate

raporturile economice i financiare ale Romaniei.
Lipsita din cauza acestei stari de fapt , de once contact cu tarile
de mare productiune i consumatiune europeana, Romania s'a vazut
deodata cazuta in sfera de exploatare a intereselor austro-germane.

Puterile Centrale erau prin forja acestui fapt notoriu singurul

nostru debueu.
Ca o consecinta directs a acestei situatiuni, Germania si AustroUngaria aveau avantajul de a putea dispune de intreaga prodvcjiune
agricola i petrolifera a Romaniei.
In ce privete insa interesul de a ne putea aproviziona dela Puterile Centrale, el era foarte problematic, caci din cauza incercuirii
1) Iata aceasta conventiune in extenso:
In legatura cu conventiunea din 11 Septemvrie 1914 ei ca urmare a ei,
s'au convenit urmAtoarele Intro D-nii Emil Costinescu, Ministrul finantelor,
autorizat de Consiliul de Minietri ei I. G. Bibicescu, Vice-Guvernatorul BAncii
Nationale a Romaniei, autorizat de Consiliul general al BAncii:
1. Banca Nationale a Romaniei acorda Guvernului un nou imprumut
in cont curent, cu dobanda de 4% (patru la suta) pe an.
Suma acestui finprumut nu va trece peste 200 milioane lei (douA sute
milioane).

2. In aceste doua sute de milioane se cuprinde Qi Imprumutul existent

de lei 100.000.000, din care pant& astAzi, 20 Decemvrie 1914, Guvernul a ei ridicat 99.400.000 lei (nouilzeci ei nouA milioane patru sute miD.

3. Acest imprumut de 200.000.000 lei va fi acoperit prin bonuri de tezaur

4 % aur pentru o sum& egala, cari vor fi liberate BAncii Nationale, iar Casa
de Depuneri va retrage titlurile depuse pentru imprumutul de 100.000.000
acordat prin conventiunea din 11 Septemvrie 1914.
Bonurile de tezaur vor purta dobAnda de 4 %.
4. Termenul imprumutului de 200.000.000 lei este de un an dela data acestei
conventiuni. Guvernul Irma 11 va putea achita In total sau In parte ei mai fnainte,

platind efectiv la Bucureeti valoarea stipulate a bonurilor de tezaur.

5. Pentru ca Banca NationalA sit fie asiguratA de a ramAne constant In
conformitate cu legea ei constitutivA, Guvernul se obligA a versa la timp BAncii
acoperirea metalicii de 33 % (treizeci Qi trei la Kith) pentru aceste 200.000.000
lei, edict). 66.000.000 lei (easezeci el ease milioane) aur efectiv.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANII

56

din toate partile provocata de rAzboiu, capacitatea for de export

devenea pe zi ce trecea tot mai iluzorie.
Cu toate acestea, deli aveau un bilant. de plata mai favorabil
noug, del Romania facea export mai mare cleat puteau A ne trimeata marfuri Germania si Austro-Ungaria, speculatiunea bazata
pe Inchiderea Dardanelelor a stiut sa ne creieze de fapt o situatiune
In ce priveste schimbul, care nu cadra deloc cu realitatea lucrurilor. Germania si Austro-Ungaria, fail sa fie capabile de exportatiuni mai maxi, cumparau dela not cantitAti insemnate de ce-reale.

Cu toate acestea, speculatiunea pentru simplul fapt al Incercuirii noastre prin inchiderea Dardanelelor , facuse sa se inverseze rolurile, stabilind niste cursuri fantastice pentru coroana si
mai cu seams pentru marca, in raport cu leul nostru.

Fats de aceasta stare de fapt si pentru a infrana urcarea continua a schimbului si a-1 pune In concordanta cu interesele Varii,
Banca Nationale s'a vazut obligate sa intervin6.
Guvernatorul aancii Nationale a convocat toate handle maxi
si cu totii, In sedinta din 20 Noemvrie 1914T de a avut loc la Banca
In scopul de a Intari ei mai mult Banca ceiace este In interesul tarii ,
Guvernul va varsa BAncii ei alt aur ce ar mai poseda.
Pentru toate aceste varsari de aur, Banca va bonifica Guvernului o tax&
de schimb care nu va trece de 7% (eapte la sutA).
6. PhriA la achitarea integral& a acestui imprumut, Guvernul va opri
orice exportare de aur.
7. Banca National& va continua a pAstra facultatea acordatA ei prin art.
1 din conventiunea dela 11 Septemvrie 1914, privitor la socotirea In stocul
metalic peste proportiunea prevAzutA la art. 12 din lege el 35 din statute el a
tratelor ei disponibilului In strAinAtate pan& la maximum 34.800.000 lei.

Articolul 3 din conventiunea dela 11 Septemvrie 1914 este ei ramane

desfiintat.

8. Conventiunea de fat& este scutitA de orice tax& de timbru ei de inregistrare.

AceastA conventiune va fi supusA aprobArii AdunArii generale a actionsrilor B&ncii f}i ratific&rii Corpurilor Legiuitoare.
FAcutA In Bucureeti, astAzi 20 Decemvrie 1914 In Indoit exemplar, luAnd

fiecare din parti cAte unul.

(ss) Ministrul finantelor, Emil Costinescu
Banca National& a Rom &niei
Nr. 163.953 din 20 Decemvrie 1914
(ss) Vice-Guvernator, I. G. Bibicescu
p. Secretar-General, B. C. Derussi
Nr. 70.938 din 20 Decemvrie 1914.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

57

Nationala, au convenit s'a semneze o conventiune In care se afirma,

prin buns intelegere, lupta contra speculatiunii cu mijloace de plata
straine.
In interesul infrangerii urcArii schimbului s'a hotarit:
1. Ca nici una din bancile semnatare a conventiunii s5 nu piateasc5, sub nici o forma, pentru efectele ce se vor negocia, on de unde
ar veni ele, alte preturi deck, cele stabilite In conventiune, sau cele
ce se vor modifica ulterior.
Cursurile schimbului au fost fixate in prima 9edintg a fi urmatoarele :

pentru Germania
*
Austro-Ungaria
Franta

Italia

Elvetia

127,50

102,
105,
102,
103,

Anglia
Rusia
Olanda

25,50

250,
220,

Din vanzarile ce se vor face, bancile. 9i-au luat obligatiunea

sa rezerve B5ncii Nationale 25 %, iar b5ncilor 9i bancherilor din
tar5 ca 9i Ministerului de Finante s liana devizele din categoria
II-a 9i anume:
cu lei 128,50

mArcile

coroanele

105,

iar publicului contra plat5:

m'arci

coroane

lei 130,50
*

104,50

In ce privqte pretul vanzarii devizelor din categoria II-a, el eamAne

facultativ pentru orice banca semnatara.

MAsura aceasta, tnteleasa de cele cateva din marile 'Ai:lei din
Capitals, n'a gasit un ecou favorabil In randurile comercianjilor i
oamenilor de afaceri.
Ca prim efect a fost ca operatiunile de devize s'au deplasat.
Unii exportatori, pentru a &vita aceste cursuri, au aranjat In
strAinatate cu bAncile de acolo sa li se retina in creditul for coroanele

i marcile, iar bancile de acolo dispuneau asupra celor de aici cu

cari aveau relat,iuni, sa pl5teasca lei exportatorilor sub forma de
avans, debitandu-i intr'un cont special de lei, cu conditiunea ca
dupa trecerea crizei, ace9tia din urma s-9i negocieze coroanele 9i
www.dacoromanica.ro

58

C. I. BA.ICOIANU

mArcile la cursuri mai avantajoase, achitandu-si debitul contului

de lei.
Pe de alts parte, comerciantii en-gros si importatorii de mArfuri,
vAzAnd ea bancile si bancherii nu prea voiau sA vanda cecuri la
cursurile stabilite In conventiune, au cerut s% -si poata procura direct devizele, chiar dela exportatori, sau sa se fixeze bancherilor
un curs maximal de vAnzare, aceasta pentru ca multi bancheri
socoteau ca cursul este fixat minimal numai pentru cumparare de
devize, iar nu si pentru vanzare.
Lipsa de patriotism In lumea noastrA de afaceri, a venit de altfel
sA o constate putin dupe aceia Insusi Guvernatorul Bancii Nationale, care In sedinta din 9 Ianuarie 1915 comunica Consiliului ca
In timp de o lung nu s'au depus Bancii Nationale devize decal pentru

suma de lei 2.900.000, iar cu cateva zile mai tarziu, constata ca

sforprile Bancii pentru InfrAnarea speculei schimbului, n'au reusit.
BANCA NATIONALA 8I POLITICA AURULUI.

Sesizand gravitatea evenimentelor politico-militare ce se desfAsurau In jurul nostru, conducalorii Bancii n'au neglij at nici un
moment sA afirme o preocupare statornica de a intari stocul metalic al Bancii care se prevedea sA fie pus In curand la grea Incercare.
Aici, in aceasta preocupare Isi gAseste explicatia propunerea

despre care am vorbit mai sus de a se exporta cerealele In tarile

centrale numai contra plAtii In aur.
Propunerea facutA de conducerea Bancii deli nu si-a produs
efectele In anul 1914, vom vedea ca ea a devenit preocuparea esentiara a conducatorilor tArii In anul 1915.
Totusi Banca si-a Intarit In anul 1914 stocul sau metalic cumpArand 30 kgr. aur nativ extras dela mina din Valea lui Stan, comuna
Brezoiu, judetml Valcea, 5.000 lire turcesti aur si 30.000 napoleoni.

Dar In cursul anului 1914 Banca Nationale n'a ajutat Statul

numai prin Imprumuturile direct acordate. Profit And de ocazia cA
Italia nu intrase Inca In razboiu, Banca NationalA a Imprumutat
pentru Stat dela Banca Italiei 10.000.000 lire, cumpArand totodata
si 1.000.000 lire italiene in contul Statului, pe cari le-a platit cu 87
marci suta.
Pentru aceasta operatie, In alai% de cheltuielile fAcute, Banca n'a
luat Statului nici un comision.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIO NALA. IN TIMPUL NE UT RAL ITU II 1914-1916

59

BANCA NATIONALA SI PIATA COMERCIALA.

SITUATIA BANCII NATIONALE LA SFARSITUL
ANULUI 1914.

Dar Banca Nationale a avut sa lupte, odata razboiul deslantuit,

nu numai cu nevoi legate de fiinta Statului, ci i cu greutati pe cari
aceasta Imprejurare le-a determinat In ordinea pietii comerciale ca
i a tuturor ramurilor de activitate economics.
Razboiul deslantuit a raspandit In Intreaga Europa o atmosfera
de neincredere generals, ale carei influente n'au Intarziat sa se rasfranga i asupra pietii noastre. Prima consecintA a acestei ingrijorari
i neincrederi generale a fost Ca toate bancile straine ce aveau plasamente la noi, au cerut lichidarea conturilor. Se repeta deci acelai
lucru intamplat In timpul razboiului balcanic.
Retragerea capitalurilor straine de pe piata noastra a atras dupe
dansa o mare criza de numerar i implicit o urcare considerabila
a dobanzii.

Impotriva urcarii dobanzilor Banca Nationale a luptat din

rasputeri, mentinand scontul scazut la 6 % i luand chiar In cateva
cazuri masuri drastice Impotriva bancilor prezentatoare.
Rezultatul urmarit n'a fost insa atins.
In ceiace privete lipsa capitalurilor de pe piata, se spera ca

ea va fi Indestulata prin aurul ce va veni de pe urma exportului

cerealelor a caror insamantari promiteau de cu primavara rezultate
frumoase.

Ateptarile flind contrariate pe de o parte, iar pe de alta Statul

land masuri de restrictiuni In privinja exportului pentru a nu primejdui vieata locuitorilor tarii i a-si creia disponibilitati In vederea
unei eventuale intrari In razboiu, afluxul de capitaluri straine ateptat

nu s'a produs, aa ca Banca Nationala era chemata sa satisfaca

nevoile pie ii.

Banca Nationale nu s'a dat la o parte, ci a cautat sa satisfaca

In marginile posibilitatilor cererile de credit ce i se adresau de catre
comercianti.

Dar grija conducatorilor Bancii nu s'a Indreptat numai spre

comercianti, ci i spre agricultori, cari i putinul ce 11 aveau nu-1
puteau vinde din pricina prohibirii exportului.
Pentru a le uura situatia, Banca Nationala a deschis cum am
bancilor un credit special pentru agricultori de 20 mivazut
lioane lei, fixand dobanda acestui credit ce urma sa se acorde pe
www.dacoromanica.ro

60

C. I. BAICOIANU

depozitele de producte sau pe garantde personals, cu 2% mai mare

decal scontul Bancii Nationale.
Totu9i Banca Nationale dand un larg sprijin pietii, nu qi-a nesocotit propria ei pozitde, con9tienta fiind de eventualele greutati
ce puteau sa isvorasca din evenimentele in curs 9i pe cari trebuia
s le invingg.
DesemnAndu-se o mai lungs durat6 a rAzboiului, era firesc ca suferintele provocate de aceast6 stare de lucruri A se ea' sfranga 9i in
ordinea intereselor comerciale cu eventualitati neprevazute.

Ca o chestiune de prudenta 9i perspicacitate, Banca pentru a

putea invinge eventualele nepraceri in ordinea portofoliului, gase9te
indemnul sa intareasca politica de rezervA In a9a fel, ca ea sa gaseascA in sanul ei sprijinul necesar In ceasurile de grea cumpsana.
0 mai accentuate marire a fondurilor de rezervg, devine lozinca

riguros urman de conducerea Bancii dela 1914.

* * *

Sa examinam situatia BAncii Nationale la sfar9itul anului 1914,

in raport cu nevoile ce s'au manifestat pe piata, atat de vieaja economics, precum qi de era Imprumuturilor de Stat inaugurate prin
fora convulsiunii mondiale isbucnita in cursul anului 1914.
Circulatia Bancii Nationale se ridica la sfarqitul anului 1914, la
578.243.648 lei, fats de 437.182.410 lei, in anul precedent. Ea se
prezinta sporin cu o parte din cei 200.000.000 lei imprumutati
Statului, din cari se ridicase numai 109.000.000 lei.
Aceasta circulatiune avea o acoperire totals de lei 216.997.840,
fata de 208.044.945 lei la cat se ridica In 1913.
Acoperirea se compunea din stocul metalic insumand : aur
153.956.720 lei ; aur In lingouri, 100.000 lei; trate 9i disponibil, considerate ca aur, 62.941.120 lei.
Raportat6 acoperirea la circulatiune, ea reprezint6 38,27 %

(scazand din emisiune restul din imprumutul Statului de 15 milioane fAra dobandsa, care era scutit de acoperire).

De retinut din analiza de mai sus este ca acordandu-se cele

200.000.000 lei ca imprumut Statului, s'a putut face aceast6 operathine 'gra a se fi utilizat resursa exceptionala a tratelor 9i a disponibilului din strAinAtate.
Inteadevar, tratele considerate ca aur se ridicau la finele anului
1913 la lei 56.534.181, deci numai cu o diferenta de 6.406.939 lei
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

61

mai putin, pe cata vreme Banca putea sa socoteasca In stoc, trate

si disponibil pans la 34.800.000 lei.

Plasamentele principale ale biletelor date circulatiei se cornpuneau din:

1. Scont, portofoliu roman si strain: 246.129.969 lei, sau 42,4%
din emisiune.

2. Imprumuturi pe efecte publice lei 59.381.353.

3. Imprumutul Statului far% dobanda, lei 11.273.958 si cu dobanda de 4 % efectiv ridicat pans la acea data la lei 109.110.667.
Este interesant sa cercetam tablourile grafice comparative de
miscarea portofoliului, a Imprumuturilor pe efecte publice si a biletelor in circula1iune pe anii 1912, 1913 si 1914.
L Portofoliul de efecte scontate In 1912 Incepe cu un sold de
150 milioane lei ; la 5 Ianuarie se ridica la cifra maxima de 236 milioane lei, la 1 Septemvrie scade iar la 157 milioane lei. In 1913
Incepe cu 145 milioane lei sold, se ridica la cifra de 222 milioane lei
la 30 Noemvrie si ramane la 207 milioane lei la 31 Decemvrie. In
1914 Incepe cu cifra de 200 milioane lei la 4 Ianuarie, scade la 175
milioane lei 'Ana' la 22 Iulie, cand Incepe a se ridica brusc crescand
pans Ia 13 Septemvrie la cifra maxima de 258 milioane, mentinandu-se cu o wall scadere pang la 31 Decemvrie cand incheie
cu 246 milioane lei.
Operatdunile de scont cresc dar regulat In fiecare an.
II. Imprumuturile pe efecte publice prezinta variatiuni mai
putine:
In 1912 Incep cu un sold de 12 milioane lei la 5 Ianuarie si are
o tendinta usoara, dar continua, de crestere pans Ia 31 Decemvrie,
cand ajunge la 33 milioane lei:"
In 1913 Incep dela 30 milioane lei la 5 Ianuarie, oscileaza putin,

dar cu tendinta continua de crestere, ajunge la cifra maxima In

acel an de 55 milioane lei la 30 Iunie, dupa care descreste putin si
se opreste la 48 milioane lei la 31 Decemvrie.
In 1914 pleaca dela 43 milioane la 4 Ianuarie, se mentine stationar pang la 12 Iulie (49.000.000) cand Incepe a creste vertiginos,
ajunge la 9 August la 87 milioane lei si continuand tendinta de crestere

pans la 13 Decemvrie, ajunge la cifra maxima din acel an de lei

151.000.000, spre a scadea brusc In 15 zile pans la sfarsitul lunii
la 59.000.000 lei.
III. Circulatia biletelor :
Se cifreaza la 438.000.000 lei la 5 Ianuarie 1912, creste cu oarecari
www.dacoromanica.ro

62

C. I. BAICOIANU

oscilatiuni cu 47 % pana la 22 Septemvrie, dela care data descre0e

repede i continuu pang la 31 Decemv. sand incheie cu 425.000.000 lei.

Incepe cu 415 milioane lei la 5 Ianuarie 1913, scade pana la

379 milioane la 8 Iunie, cand incepe a cre9te repede i cu oscilatiuni

'Ana ajunge la cifra maxima de 465 milioane la 28 Septemvrie,

cand campania militara in Bulgaria fund incheiata, scade pana la
437 milioane la 31 Decemvrie.
In anul 1914 incepe cu 425 milioane lei la 4 Ianuarie, oscileaza cu
tendinta de scadere in prima jumatate a anului (la 12 Iulie era 413
milioane) creOm brusc pana la 586 milioane la 27 Septemvrie i se

mentine cu o wail tendinta de scadere pang la 31 Decemvrie,

cand incheie cu 578 milioane lei.
Dupe cum vedem din expunerea cifrica de mai sus, doua sunt
concluziunile generale caH se desprind :
a) Pang In anul 1914 cand izbucnete razboiul mondial, desfaqurarea operatiunilor i a emisiunii Bancii Nationale urmeaza o
desvoltare normala.
b) Anul 1914 determine o noua politica de emisiune a Bancii
Nationale a Romaniei. In vederea satisfacerii greutatilor prezente
qi viitoare, Statul contracteaza dela Banca Nationale amintitele
imprumuturi cari determine o sporire a circulatiunii dela 437 milioane lei cat era la sfaritul anului 1913, la 578 milioane la 31 Decemvrie 1914. Cu toate acestea, prin prevederea cu care conducerea
Bancii ii indeplinete datoria, intreaga emisiune din 1914 crescuta
cu peste 25 % faVa de aceia din 1913, este suficient acoperita.

ANUL 1915.
BANCA NATIONALA. IN FATA NOUILOR PREOCUPARI
FINANCIARE ySI ECONOMICE ALE STATULUI.

Doug sunt preocuparile Cali stapanesc in anul 1915 Romania.

Una militara, aceia" a intensificarii pregatirilor armatei rata de proportiile tot mai mari ce le lua razboiul i alta economics, aceia de
a combate criza agricola i comerciala determinate de situatia noastra
geografica faVa de conflagratia europeana, care prin intrarea Turciei
In actiune ne luase posibilitatea de a iei cu produsele noastre In
largul lumii.
Neprevazand de la inceput ca razboiul va putea fi de prea lungs
durata, Guvernul nostru a lasat liber comertul de cereale, ceiace
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

63

a facut ca lumea de afaceri a Puterilor Centrale, sa profite de aceasta

stare de lucruri, exportand pentru Wile for toate produsele agricole
ce aveam In Cara. Abia mai tarziu, dupg intrarea Turciei In actiune,

desemnandu-se caracterul de lungs durata al convulsiunii, lumea

noastra politica a Inceput sa-si dea seama de primejdia ce ne-ar fi
amenintat prin perpetuarea unui regim de libertate in ceiace priveste comertml nostru de cereale.
Pentru a preveni infometarea Orli si saracirea de materii prime
si fabricate necesare industriei noastre si consumatiunii interne,
se decreteaza regimul prohibitlunii pe care I-am amintit In expunerea anului trecut, rezervandu-si Guvernul dreptul sa exercite cel
mai riguros control asupra exportului, pe care nu-I mai admitea
decat contra compensatiuni.
Dar o interventie se impunea si din alte consideratiuni. Agricultorii profitasera putin de munca for din cauza speculantilor, cari
avizati de nevoile Puterilor Centrale si de lipsa unui alt debuseu de
desfacere, reusisera sa traga cel mai mare profit din comercializarea
productiunii noastre agricole.
Cum agricultorii mai Incercasera pagube considerabile in campania

anului 1914-1915, si din cauza dificultatilor conditiunilor de transport creiate de starea de razboiu si cum transportul pe Mare nu era

posibil, iar pe Dunare era barat din cauza blocadei sarbesti, nu

ramanea alt drum pentru activitatea exportului spre Austro-Ungaria
si Germania decat soselele si liniile de jonctiune ale sistemului nostru
de cale ferata cu liniile Monarhiei Austro-Ungare.
La inceput vagoanele cailor noastre ferate mergeau pang In Ger-

mania si Austro-Ungaria. Mai tarziu constatandu-se ca cea mai

mare parte din vagoane nu se mai intorceau, Directia Cailor
Ferate a dispus ca aceste transporturi sa se faca numai pang la
frontiers.
De aici motiv de depreciere a preturilor cerealelor, de cari spe-

culatiunea cauza sa profite In folosul ei.

Cum parcul de vagoane ca si de locomotive de care dispunea
caile noastre ferate era prea restrAns pentru ca sa poata transporta
toate cerealele destinate exportului, se transportau bucatele $i pe
sosele prin carausie.
Acest fel de transport stricand peste masura drumurile, Guvernul infiinteaza In vederea reparatiunii for

taxa pentru

transportul cerealelor pe sosele, permisele respective liberandu-se

de Ministerul Lucrarilor Pub lice.
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

64

Multele inconveniente legate de transportul cu cArutele, au f Scut

sa se dea o lupta Inverunata pentru obtlnerea de vagoane pe

calea ferata romans.
Pe langa conruptiunea desfranata la care a condus aceasta imprejurare, agricultorul a mai avut sa suporte qi din aceasta pricing
scSderi Insemnate asupra pretului cerealelor ce se accentuau In raport
cu cheltuielile la can Ii expuneau dificultAtile acestor conditiuni de
transport.

In vederea campaniei de exportatiune a anului 1915 i pentru

a se Inlatura agricultorilor pagubele dureroase ale campaniei din
anul precedent, se produse o micare In favoarea unei reglementari
a comertului de exportatiune, pentru a se Infrana conruptiunea,
dar mai cu seams spre a se stAvili specula pe socoteala muncii
agricultorilor.
Pentru realizarea acestui proiect au luat natere douS curente: unul

care cerea ca exportul sa se organizeze prin intermediul sindicatelor

agricole, iar altul care preconiza etatizarea exportului prin organizarea unui monopol de exportatiune, cum exista i In Germania.
Sindicatele agricole s'au dovedit Insa, dupa cateva mici Incercari,
ca nepregAtite Inc a sa conceal:1A o organizare a comertului nostru
de cereale, cuprinzand pe toji producAtorii tarii.
AfarS de aceasta, neputandu-se sa se Infraneze anumite veleitSti
politice ale cumparAtorilor, Germani i Austro-Ungari, can Injelegeau sa cumpere nu numai marfurile din Romania, ci i sufletele , a

trebuit sa se cedeze conceptiei mai sgnatoase a centralizarii comertului de export In mainile unui monopol de Stat 1).
Interventiunea directs a Statului se impunea cu atat mai mult,
cu cat Germania i Austro-Ungaria se organizase ca unit cumparAtor al produselor noastre prin instituirea unei societati centrale
de cumparare Zentrale Einkaufsgesellschaft >>.

Prin forta acestei organizatiuni centralizatoare, care excludea

concurenta, Germanii nazuiau s ne impuna niOe preturi derizorii,
can ar fi contrariat profund interesele agriculturii romanqti.
Se vorbea sa fim constrani sa le vindem graul cu 1.400 lei vagonul.

Scaparea nu putea sa ne vinS decat tot dela o organizare a exportului, sub egida Statului, ca detentor al retelei de cale ferata,
1) Vezi campania dusa de Vintilb, Bratianu In aceasta privinta, prin oficiosul Guvernului

Viitorul *.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

65

putand pe deoparte sa garanteze activitatea regulata i prompts

a transporturilor, aducand servicii reale agricultorilor din punct de
vedere nu numai al transportului, dar i al catigului, misitii fiind
inlaturati, iar pe de alta, sa stavileasca specula desfranata german5,
ce ameninja a lua proportii tot mai maH, subminand bunele moravuri prin tot felul de conrupjii.

Aceasta organizare s'a facut i ea a fost 1ntrupata In Comisiunea Cenlrald pentru vemzarea cerealelor fi derivatelor, Comisiune

instituita In virtutea decretului din 12 Octomvrie 1915.

Atributiunile acestei Comisiuni erau:
a) sa stabileasca cantitatea disponibila a cerealelor pentru export, ca i rezerva de pastrat pentru nevoile consumatiunii interne ;
b) s fixeze preturile maximale pentru desfacerea In interiorul tarii ;

c) sa stabileasca preturile minimale i cantitatile de vanzare a

cerealelor destinate exportului. In acest stop, Comisiunea dispunea
In mod exclusiv de vagoanele straine ca i de acele ale Directiei
Cailor Ferate i tot ea avea sa dea In mod exclusiv autorizatiile de
transport pentru produsele destinate exportului, etc.

Tratativele pentru vanzarea produselor Orli aveau sa se faca

exclusiv prin aceasta Comisiune i nici o vanzare nu se putea Incheia

decat numai prin ea 1).

1) lath regulamentul Comisiunii Centrale pentru vdnzarea cerealelor pi
derivatelor, in extenso:
REGULAMENTUL

Intocmit de Comisiunea Centrals instituita pentru vinzarea ;I exportul

cerealelor 0 derivatelor.
Decretat cu Nr. 2.270 din 12 Octomvrie 1915 81 pubiicat In Monitorul 0 /icial Nr. 158 din 13
Octomvrie 1915.

CAP. I
Constituirea Comisiunil

Art. 1. Comisiunea instituita prin jurnalul Consiliului de Miniptri Nr. 1.489

din 26 Septemvrie 1915 va functiona sub numele de:
Comisiunea Centred. pentru Vdnzarea 0 Exportul Cerealelor i Derivatelor

se compune din: patru delegati ai Sindicatelor Agricola din tar& desemnati

prin Uniunea Sindicatelor Agricole, Prepedintele Camerei de Comert din Bucurepti, un delegat al Asociatiunii Comerciantilor pi Exportatorilor de Cereale,
cate un delegat at Ministerelor de Agriculturtt f} i Domenii, Finante, Industrie
pi Comert pi Lucritri Publice pi un delegat al Bancii Nationale a Romaniei.
Ea are ca organe ajutatoare in judete, Sindicatele Agricole locale. Dupa,
Imprejurari, Comisiunea Centra15, poate sit so adreseze pi la alte organe, precum
pi a da diferite insarcinAri inspectorilor agricoli, controlorilor 135ncilor Populare,

www.dacoromanica.ro

66

C. I. BAICOIANU

Cu chipul acesta productiunea agricola a Romaniei din anul

1915 a intrat dela aceasta data in mainile Statului, care avea sa
Ingrijeasca de o rationala comercializare.
Puterile Centrale au trebuit sa tina seama de aceasta stare de fapt,

care nu facea altceva decat s reediteze propria for organiza1ie.

Romania ca factor politic, a obtinut prin aceasta organizare a
directorilor Bancii Nationale gi membrilor Asociatiunii Comerciantllor gi Exportatorilor de Cereale desemnati de Comitetul Central.
Sediul acestei comisiuni este in Bucuregti la Camera de Comert.

In raporturile sale cu autoritatile, Comisiunea Central& va lucra prin

mijlocirea Ministerului de Agricultura. gi Domenii, Directiunea Agriculturii.
Art. 2. Comisiunea Central& este prezidata de drept de Ministrul agriculturii gi domeniilor.
Ea siege din sanul stu doi vice-pregedinti gi un secretar gi desemneaz&
o delegataune permanent& compus& din 3-5 membri, determin&ndu -i atributiunile gi modul de functionare.
Atat Comisiunea Central& cat gi delegatiunea permanent vor functiona
in mod onorific.
Art. 3. Comisiunea Centrala numegte personalul necesar, fixeaza atributiunile gi salariile lui gi desemneaz& persoanele cari sa semneze angajamentele
precum gi corespondenta.
Art. 4. Comisiunea Centrala se intrunegte in gedinta plenara cel putin data
pe sliptamana gi se convoac& de catre Ministrul agriculturii gi domeniilor, sau
de unul dintre vice-pregedinti.
Ea lucreaz& cu majoritatea membrilor. Hotaririle se iau cu cel putin ease
voturi gi aunt definitive.
Ele se constat& prin procese-verbale semnate de membrii prezenti gi cari
se vor trece inteun registru special. In acelagi mod se constata gi hotaririle
delegatiunii permanente.

CAP. II
Atributiunile Comislunii Centrale

Art. 5. Comisiunea Centrals are urmatoarele atributiuni:

a) Stabilegte cantitatea disponibila a cerealelor gi derivatelor for gi rezerva de pastrat pentru nevoile consumatiunii interne.
b) Fixeaza, in conformitate cu legea masurilor exceptionale, preturile maxi-

male pentru desfacerea acestor produse in interiorul tarii.

c) Stabilegte dupa, fel, calitate gi imprejurari, preturile minimale gi conditiunile de vanzare a cerealelor gi derivatele for destinate exportului.
Aceste preturi se vor publica In Monitorul Oficial.
d) Dispune in mod exclusiv de vagoanele straine pe cari Comisiunea le-ar
introduce direct in tar& pentru export, de vagoanele straine gi eventual rom&ne
pe cari Direct la C.F.R. le-ar pune la dispozitia ei in acelagi stop gi, in fine, de
vagoanele romane destinate exportului, numai pan& la frontier& sau porturi.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIM PUL NEUTRALITATII 1916 -1916

67

comertului de cereale o greutate i mai mare In raporturile sale fat6

de cele doua grupgri beligerante, cari nazuiau deopotriva s intre
In stapanirea cerealelor noastre disponibile pentru exportatiune.

Aceast6 stare de f apt a condus cum vom vedea la stabilirea

unor raporturi dela Stat la Stat pentru vanzarea i cumpararea
de cereale.
Vor intra de asemenea sub regimul preturilor minimale gi a regulelor prevAzute de acest regulament cerealele gi derivatele cari s'ar transporta In orice
mod ca trafic local, dacA in realitate sunt destinate exportului.
e) AutorizA exclusiv transporturile produselor destinate exportului, pe
apA sau cu carutele pe goselele sau drumurile pe cari s'ar lasa liber5, aceastA
circulatie.

Asemenea autorizAri nu se pot da cleat dacit vanzarea produselor se face

prin mijlocirea Comisiunii Centrale pe preturile minimale fixate de ea si dupA
norme speciale ce se vor hotArl pentru fiecare din aceste feluri de transporturi.
f) Hotartiste distribuirea vagoanelor strAine destinate exportului In pro-,
portia urmAtoare:
38% Sindicatelor Agricole gi producAtorilor, posedand pan& la douA vagoane de producte.
28% Casei Centrale a BAncilor Populare pentru produsele sAtenilor ce se
Wind In comun pi pentru Casa RuralA.
28% Asociatiunii Comerciantilor si Exportatorilor de Cereale, precum si
comerciantilor si exportatorilor de cereale cari nu fac parte din asociatie, dar cari
vor dovedi Asociatiei ca, au firme legal inscrise de cel putin doi ani si, in fine,
6% morarilor, dupA regulile mai jos arAtate.
Ceilalti comercianti cari vor fi avand cereale cumpArate si inscrise pentru
export la Directia C.F.R. pan& la decretarea acestui regulament, vor fi supusi
pentru aceste cantitati principiilor generale prevAzute de acest regulament.
g) Dispune de vagoanele rom&ne pa,n5, la frontierA, mai putin numitrul
prevAzut In decizia Consiliului de Ministri din 3 1ulie 1915, care numAr va
servi exclusiv pentru satisfacerea vechilor tablouri, dads cei inscrisi pe aceste
tablouri vor vinde prin mijlocirea Comisiunii Centrale gi pe preturile minimale

fixate de ea.
In tot cazul, acele vagoane nu le pot folosi decat pentru transportul felului
de produs declarat la formarea acelor tablouri.
Transportul produselor morilor pentru export nu se poate face dealt cu
autorizatia Comisiunii Centrale si numai pentru cantitAtile corespunzAtoare
cantitatii de grau cumparatA, prin mijlocirea Comsiunii gi cu preturile minimale
de export. Se va tine seamA de contractele existente la decretarea acestui regulament.
Art. 6. Vasele gAsite incarcate In porturi In momentul decretArii regulamentului de fata, vor putea iegi numai dm& cerealele sau derivatelp for aflate
In ele vor fi vAndute prin mijlocirea Comisiunii si pe preturile minimale fixate
de ea.

Cerealele si derivatele for aflate actualmente la frontierA sau In curs de

expeditiune si vandute pan& In momentul decretArii acestui regulament, vor

www.dacoromanica.ro

5*

68

C. I. BAICOIANU

CRIZA AGRICOLA. DIN ANUL 1915.

INFIINTAREA CASELOR DE IMPRUMUT PE GAJ
CU CONCURSUL BANCII NATIONALE.

Daces organizatia de Stat mai sus amintita era de natures sa

rezolve fericit problema vanzarii cerealelor noastre, nu este mai
putin adevarat ca agricultorii aveau nevoie de bani ca sali poata
putea sit las& din tars, dee& se va justifica Comisiunii vitnzarea, oricare ar fi
Post pretul obtinut.
Cerealele ei derivatele lor, nevandute, aflatoare la punctele de frontiers.,
sau In curs de expeditiune, raman supuse dispozitiunilor prezentului regulament
cu privire la preturile minimale.
Cerealele si derivatele lor, v&ndute Inainte de decretarea regulamentului
de fail dar neinc&rcate hick nu vor fi supuse dispozitiunilor privitoare la preturile minimale stabilite de Comisiune, dac& se va justifica vanzarea.
Transportul acestor feluri de produse Ins& se va face In vagoane romans
pan& la frontiers, dup& vechile norme.
Prin dispozitiuni speciale publicate prin Monitorul Oficial, Comisiunea
va stabili reguli de urmat pentru produsele cari nu s'ar gasi in vreuna din categoriile aratate mai sus.
Toti detinatorii de cereale sau derivate, cari vor fi vb.ndut sau cumparat
produse, carora dup& dispozitiunile de mai sus, nu li se aplia, preturile minimale, aunt datori a dovedi Comisiunii Centrale aceste vs nzari-cumpathri si
a face declaratiuni scrise de aceste vanzari, In termen de 10 zile dela decretarea
acestui regulament, la birourile vamale sau la statiunile C.F.R. Trecut acest
termen Mr& a se face declaratiunile, cerealele sau derivatele lor nu vor putea
iesi cleat dad). Bunt vandute pe preturile minimale fixate de Comisiune.
Art. 7. Deciziunile Comisiunii de Compensatiuni Infiintata pe Wigs Ministerul de Finante prin jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 1221 din 31 Iulie
1915, prin cari deciziuni se acorda compensatiuni de vagoane pentru transport
de cereale sau derivate destinate exportului, vor fi supuse si avizului Comisiunii Centrale, mai Inainte de a fi supuse aprobarii Ministrului respectiv.

CAP. III
Conditiunile de vAnzare

Art. 8. In urma publicarii de cAtre Comisiunea Central& in Monitorul

Oficial, a preturilor maximale pentru produsele rezervate consumatiunii
interne si a color minimale pentru cele destinate exportului, toti cei cuprinsi
in categoriile de mai sus, cari vor dori sl wands, vor face declaratiuni de vanzare dupes formularele Comisiunii Centrale.

Asemenea formulare se vor gast la dispozitia color interesati la sediul

Comisiunii Centrale, la Sindicatele Agricole din tars, la Asociatiunea Comerciantilor gi Exportatorilor de Cereale si la Casa CentralS. a Bancilor Populare, iar dup&
completarea lor de catre cei In drept le vor depune la locul de unde le-au primit

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

69

munci pamantul. In acest stop se impunea sprijinul unei organizatiuni care sa puna pe agricultori In situatia sa poata a0epta masurile ce urmau sa se is de catre Stat pentru regularea comertului
de cereale qi care pentru multiplele piedici ce-i edeau In tale, nu
s'a putut realiza decat cu o /ntarziere explicabila.
Nevoia unei astfel de organizatiuni de finantare se resimtea cu
atat mai mult, cu cat razboiul mondial avusese ca efect, restrangerea
Tratativele pentru vanzarea produselor se vor face de dare Comisiunea
Centrala. Ele se vor mai putea face i de dare Sindicatele Agricole, Casa Central& a Bancilor Populare, Asociatiunea Comerciantilor i Exportatorilor de
Cereale i reprezentantdi morarilor, dup& normele stabilite de Comisiunea Centrals. Nici o vanzare Ins& nu se va putea Incheia decal numai prin Comisiunea
Centrala, care e obligate sa. se pronunte In termen de 5 zile libere dela comunicarea tratativelor urmate.

Vanzarile incuviintate de Comisiunea Central& se vor realiza fie prin

contracte incheiate direct de (Musa, fie prin contracte Incheiate intre proprietarul marfii i cumparator, prin mijlocirea Comisiunii. Se va face un contract
tip, care se va inregistra la Bursa din Bucureti cu clauza judecarii litigiilor
de catre Camera Arbitrala a Bursei din Bucureti.
Contractele vor prevedea felul marfii, cantitatea, calitatea, conditiile de

vanzare, predare, transport, plata pretului, asigurarea contra rizicurilor $ i

orice alte clauze va g.si de cuviint& Comisiunea Centrala.
Asigurazile contra rizicurilor de tot felul pentru fiecare contract se vor face
In caz de nevoie pe principiul mutualitatii.
Art. 9. Pentru efectuarea vanzarilor i a transporturilor vor servi tablourile publicate pe baza deciziunii Consiliului de Minitri cu Nr. 1224 din 31 Iulie
a. c. i dupA normele urmatoare:
a) Din totalul inscrierilor se vor alege pe judete toti producatorii inscrii
In fiecare judet i In ordinea stability in tabloul general de tragere la sorti la
Ministerul Lucrarilor Publice.
b) Se va lua pentru vanzarea din fiecare judet o cot& proportional& intre
cantitatea contractat& i cantitatea total& inscris& pentru vanzare In acel judet,
iar distribuirea se face In ordinea numeric& a tablourilor pe judete.
c) Vanzarea i distribuirea de vagoane, pentru cota aferent& Casei
Centrale a Bancilor Populare, comerciantilor de cereale kii morarilor, se va face
dup& tablourile formate de aceste categorii i dup& normele comunicate Comisiunii Centrale.
Art. 10. Magaziile de cereale ale Cailor Ferate Romano i Navigatiunii
Fluviale Romane aflate In gari i porturi rluritin la dispozitia exclusive a Comisiunii Centrale, iar raporturile dintre Comisiune, Directiunea General& a Cailor
Ferate RomAne i a Navigatiunii Fluviale Romane se vor stabili printr'un regulament special, facut de o delegatiune mixta, in care regulament se vor prevede
toate conditiunile sub can folosinta for trece la Comisiunea Centrals.
Art. 11. Taxele de osele ce se percep actualmente de Ministerul Lucrarilor
Publice pentru vagoanele can merg la garile de frontiers, precum i taxele ce

www.dacoromanica.ro

70

C. I. BAICOIANU

creditelor ce se acordau de bancile din jars cari lucrau fie cu capitaluri romaneti, fie de acelea cari Ii procurau fondurile lor in parte
sau In Intregime din strainatate.
ySi aici, In solutionarea acestei chestiuni, Banca Nationale a secondat Guvernul cu un devotament i o dep1ina Intelegere a greutaWor vremurilor prin cari trecea tara.
In Outarea unei solutiuni, s'a propus In primul moment sa se
villa In ajutorul agricultorilor, deschizandu-le credite pe warante
prin mijlocirea Wancii Nationale. Operatiunea aceasta intra de altf el
In cadrul legii qi statutelor Bancii.
Un schimb de scrisori intre Banca Nationale i Ministerul Agriculturii In aceasta privintg i discutiuni mai largi in cauza, au lamurk ca aceasta operatiune nu va rezolva problema 1). Inteadevar,
se percep de unele comune la transportul cu carele pentru trecerea pe teritoriile
lor, se desfiinteaz5, dela data decretarii prezentului regulament.
Taxele de sosele pentru cerealele ce se vor transporta din ziva decretarii
acestui regulament vor fi de 200 lei pentru 10.000 kg. pentru oricine e'er folosi
de aceasta cale de transport, fie comerciant, fie producAtor.
Art. 12. Comisiunea este In drept pentru acoperirea nevoilor functionArii ei, pe
fang& Intrebuintarea creditului de 50.000 lei acordat de Stet In acest scop, sA perceap& un comision pan& la 1% la valoarea marurilor vandute prin mijlocirea ei.
Orice sume ar rAmAne din acest comision dup& satisfacerea tuturor nevoilor

ei, vor fi Intrebuintate pentru construirea de magazii In gait pe terenuri apartinAnd Cailor Ferate Romano sau Statului si cari terenuri se vor da In mod
gratuit si pentru alte Imbunatatiri In agriculture, tarii.
CAP. IV
Dispozifiuni transitorii

Art. 13. Orice chestiuni privitoare la scopul pentru care Comisiunea Central& este Infiintat& si cari n'ar fi prevazute In prezentul regulament, se vor
rezolva de Comisiunea Central& si se vor pune In executare In urma aprobArii
Ministrului de Agriculture si Domenii.
Modificarile In dispozitdunile prezentului regulament se vor face cu aprobarea Consiliului de Ministri.
Art. 14. Dispozitiunile acestui regulament se vor aplica tuturor recoltelor
i derivatelor lor pan& la stabilirea exportului In conditiuni normale dup& Incheie-

rea pacii europene.

Art. 15. Orice dispozitii eau regulamente contrarii regulamentului de fat&
aunt si rAmAn abrogate.

1) 'at& scrisoarea Guvernatorului catre Ministrul de agriculturk din 8

lanuarie 1916:
Arland c& ve ocupati de chestiunea ajutorarii agricultorilor, pe temeiul
warantarii produselor lor, socotesc de a mea datorie a vA pune In curent cu
starea legal& a chestiunii warantelor, IntrucAt priveste Banca Nationalk

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914 -1916

71

pentru ca warantarea s fi putut da roadele asteptate, ar fi trebuit

s avem o Intreaga tesatura de silozuri pe tot cuprinsul Orli, unde
sa se poat'a depozita marfurile cu usurinta, eaci In silozurile dela
Constanta, Galati si BrAila nu se putea Inmagazina Intreaga productiune, fara s'a mai amintim greutatile de pe vremuri de a se efectua
transportul chiar dela distantele cele mai mici.
Dar warantul rezolva numai problema finantgrii agricultorului
ajuns la productdune.

Se simtea Insa tot atat de mare nevoie, dacA nu mai mare

chiar si pentru operatiunile de munca agricolA pang la epoca recoltei.

Pentru rezolvarea acesteia, Banca Nationala a emis ideia Infiin-

Orli Caselor de lmprumut pe Gaj pentru fiecare judej In parte,

Artie lul 9 din legea constitutivA a Mina Nationale a RomAniei, In aliniatul 7, glasueste cum urmeazil:
t A sconta sau a face avansuri pe recipise si warante liberate conform
legii docurilor *.

Pe temeiul acestui articol, Banca a elaborat un regulament amanuntit,

care se cuprinde In art. 57-65 ale regulamentului de ordine interioara, din
care avem onoare a vA alatura un exemplar.
Mai mult, In anii 1894-96, Banca a scontat warante si a fAcut Imprumuturi
pe asemenea documente.
IatA inteadevar ce gasim In raportul Bancii pe anii mentionati:
In 1894, pag. 6 a raportului:
Warante. Operatiunile pe cari Banca le face asupra warantelor, aunt do
doug feluri: scout si Imprumuturi.
Valoarea warantelor scontate a lost cu totul neinsemnatA fiind integral
Incasatli Inainte de finele anului.
Mira aici numai situatiunea Imprumuturilor pe warante:
Sold la 31 Decemvrie 1892
lei
6.900
*
629.100
In anul 1893 s'au Imprumutat
Total . . lei
636.000
In 1895 pag. 6 a raportului:
Warante. Sumele Imprumutate pe warante la 31 Decemlei
435.400
vrie 1893 erau de
715.100
In cursul anului s'au Imprumutat
0
lei 1.150.500
Total .
1.129.000
din cari s'au platit
21.500
lei
au 'limas dar lmprumutati la 31 Decemvrie 1894
In 1896 pag. 6 a raportului:
Imprumuturi pe fonduri publice 0 warante. Imprumuturile pe fonduri
publice si warante s'au urcat In 1896 la lei 58.739.400 contra 59.847.500 In

1895, prin urmare o diferenta mai putin pentru anul 1896 de un milion lei In

www.dacoromanica.ro

72

C. I. BAICOIANIJ

Case ce aveau sa acorde Imprumuturi pe gaj de cereale i m'arfuri

Inmagazinate, sau pe recolte prinse de radacini, sau sa acorde avansuri
pe efecte publice.
dirt', rotunda. Soldul Imprumuturilor Ins& la 31 Decemvrie 1896 a fost cu
517.700 lei mai mare decat acela dela 31 Decemvrie 1895.
Miscarea acestui imprumut se prezinta astfel:
Sold la 31 Decemvrie 1895
lei 18.012.600
Imprumuturi facute in 1896
* 58.739.400
Total . . . lei 76.752.000
Restituite
58.221.700
lei 18.530.300
Sold la 31 Decemvrie 1896
Precum vedeti, Domnule Ministru, Banca n'a ramas indiferenta cum pretind unii domni proprietari, ea a Mout tot ce se cadea pentru a lnlesni agricultorilor folosinta de institutiunile ce Statul creiase pentru al for folos si deci
de credit ieftin.
Dad', agricultorii nu s'au folosit si nu se folosesc, dad'. au lasat folosul institutiunii docurilor si Intrepozitelor In mainile intermediarilor, vina nu poate
fi cleat a indiferentmi lor, sau mai exact a pacatului nostru originar, de a nu
pune, In fapt, la nivelul nevoilor, Intocmirile economice, chiar cand ne gasim
Inzestrati cu ele.
Data n'ar fi fost asa, pan& acum si alte porturi, afara, de Constanta, Braila
si Galati, ar fi putut fi Inzestrate cu docuri, ba chiar si la gari s'ar fi putut face
magazii, fie de Stat fie de particulari, fie mai ales de societatile de proprietari
ce s'ar fi intocmit In scopul de a se pune In relatiuni directe cu pietile consumatoare de cereale si a face astfel comertul produselor tarii In mod economic
si folositor direct agricultorilor.
Banca National& e gata si acum a sconta warante In conditiunile de garantie
prevazute de legea ei constitutiva, singurele cari pot face bancabile asemenea
operatiuni, adicit asiguratoare pentru creditul ce trebuie sa inspire biletul emis
de Banca.
Dar in afar& de warante, Banca Nationals a deschis larg portofoliul sau
agricultorilor, nefacand nici o deosebire de formalitati Intro ei si comercianti
si dovada este ca 2/8 din portofoliul Bartell Nationale, este subscris de agricultorii marl si mici.
Aceasta a fost dela Inceput si s'a urmat necontenit asa in Banca National Et.
Mai mult, Domnule Ministru, chiar In vara trecutit, din cauza evenimentelor, se produsese o extraordinara contractiune monetary,. Banca Nationals

a Intrunit bancile din Capitals si a comunicat si celor mai fnsemnate din

judete si le-a declarat cs le pune la dispozitie 20 milioane lei, pentru a
ajuta In special strangerea recoltelor anului curent si semanaturile pentru cel
viitor.

Dobanda pentru aceste Imprumuturi pe gaj de cereale fusese fixata, de

Banal, la 8 %, adica cu 2 % peste scontul sau.
Dad), si din aceste 20.000.000 lei nu s'au utilizat decat 6.000.000 lei, socotim

ca vina nu este, cum ne spun bancile intermediare, decat ca rar se gasesc

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALS IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

73

Aceasta lege a luat fiinVa la 9 Martie 1915 1), far Banca National&

a secondat aceasta creatiune a Ministerului de Finante cu cel mai

viu interes.
conditiuni cari sit garanteze pastrarea reallt, in bunt stare cantitativ f} i calitativ, a gajului netransmis.
Avem onoarea, Domnule Ministru, a va, supune aceste considerente, sperand c& nu veti voi a decide afaceri ce privesc Banca Nationale, fart avizul
sau, mai cu seam& ca orice modificare a legii sale nu poate fi pornita., con-

form art. 29 din statute, cleat din initiative Bancii.

Binevoiti, va rugam, Domnule Ministru, a primi etc.
(ss) Vice-Guvernator, I. G. Bibicescu
Secretar-General (ss) Dem. Cristescu.
1)

Iatb, legea Caselor de Imprumut pe Gaj:

LEGE
pentru tnflIntarea Caselor de Imprumut pe Gaj Agricultorilor
91 Industrlavilor.
Promulgata prin Decretul Regal Nr. 669 din 9 Martie 1915 el modificata prin decretul
Nr. 375 din 24 Aprilie 1917, Nr. 42 din 4 Ianuarie 1919 ei Nr. 23 din 4 Mai 1921.

Art. 1. Pentru indestularea nevoilor exceptionale de credit ale agricultorilor

si industriasilor, creiate de imprejurarile de azi, se instituie in fiecare capitale
de judet cate o cast' de Imprumut pe gaj, numita Casa de Imprumut pentru
Agricultura si Industrie.
Operatiunile Caselor de Imprumut pe Gaj Agricultorilor si Industriasilor
se extind pe tot cuprinsul tarii.
Casele de Imprumut Bunt persoane juridice. Ele Bunt puse sub controlul
si supravegherea Ministerului de Finante.
In acest stop, se instituie pe langa Ministerul de Finante un Comitet central,
care va avea sediul In Bucuresti, la Ministerul de Finante si care va lucra sub
presedintia Ministrului de finante sau In lipsa lui a delegatului Bancii Nationale, compus din urmatoarele persoane:
Guvernatorul Bancii Nationale, sau In lipsa lui unul din directori, delegat
de Consiliul de administratie.
Directorul Creditului Funciar Rural din Bucuresti, sau In lipsa un membru
din Consiliul de administratie delegat de Consiliu.
Un mare agricultor si un mare industrial, numiti de Ministrul de finant.e,
prin decret regal, dupa, recomandarea Consiliului de Ministri.
Atributiunile acestui Comitet Bunt:
a) A controla si supraveghea operatiunile Caselor de Imprumut.
b) A cerceta reclamatiunile ce s'ar produce In contra modului cum functioneaza aceste Case de Imprumut si a lua masurile de fndreptare indicate de
imprejurari.

c) A indica efectele asupra carora se pot face imprumuturi pe gaj si a

stabili cota si valoarea lor, precum si limitele pan& la cari se pot face imprumuturi
pe asemenea efecte.

www.dacoromanica.ro

74

C. I. BAICOIANU

Pentru a garanta acestei creatiuni un mers si o gestiune regulata,

Banca a dat acestor Case de credit pans si concursul functionarilor
d) A examina bonurile de Imprumut emise de Case le de Imprumut gi a
autoriza lichidarea for numai In cazul and va constata c& garantiile luate
Bunt suficiente pi a Imprumutul e Intrebuintat numai In scopul exploatarii
agricole sau industriale.

e) A fixa preturile unitare gi normale, dupri, cari bunurile prevazute In

aceasta lege se vor putea primi In gaj.
Art. 2. Casa de Imprumut Judetean& va fi administrata de un Comitet compus
din administratorul financiar, inspectorul agricol, sau In lipsa lui un agricultor

delegat de Ministerul de Finante, directorul sucursalei sau agentlei BAncii

Nationale, un proprietar rural care fgi cultivit el Insugi proprietatea pi un
industriag din judetul respectiv.
Proprietarul rural gi industriagul vor fi numiti de Ministerul de Finante,
prin decret regal, cu aprobarea Consiliului de Miniptri, In urma propunerii
Mute de Comitetul central al Casei de Imprumut, care va recomanda ate trei
persoane pentru fiecare loc.
In Capita la, directorul sucursalei sau agentiei Bitncii Nationale va fi Inlocuit printr'un delegat al Consiliului de administratie al Brinell Nationale.
Comitetul alege din sitnul situ un pregedinte pi un vice-pregedinte. El lucreazit
cu majoritatea absoluta a membrilor. Deciziunile sunt valabile and ele sunt
luate cu majoritatea membrilor.
Membrii Comitetului nu primesc nici un salariu eau indemnizare alta decitt
cheltuiellle de deplasare sau expertizare gi jetoane de prezentlt pe gedinte de

lucru, al aror numiir gi sums se va fixa prin regulamentul de aplicare al

acestei legi.
Dad', vreunul din membrii Comitetului ar fi In imposibilitate, din orice
circumstance, s& is parte mai mult timp la lucrari, cel impiedecat va fi tnlocuit
prin altit persoanit, de autoritatea care 1-a numit. Inlocuitorul doblindegte
toate drepturile gi este supus la toate obligatiunile celui Inlocuit, conform
acestei legi.
Art. 3. Sediul Caselor de Imprumut este la administratia financial.% a fie-

arui judet.
In justitie gi In orice act judiciar eau extrajudiciar Casa de Imprumut
este legalmente reprezentata prin administratorul financiar, Impreuna, cu un
delegat al Comitetului. Ea se obliga prin semnittura administratorului financiar
impreunit cu aceia a delegatului Comitetului.
Art. 4. Casa de Imprumut are dreptul de a acorda, In tot timpul at fmprejurarile exceptionale de astazi vor dura, agricultorilor pi industriagilor impru-

muturi pe termen fix, garantate printr'un gaj constituit in conditiunile legii

de fat&
Averea care se poate primi In gaj la Case le de Imprumut, trebuie Bit aibil
o valoare real& de cel putin 3.000 lei, pi care s cuprinda:
a) Productele treierate puse In magazii, la mopii sau docuri: porumb pus
in pAtule sau In magazii ; yin gi tuia, toate acestea numai dach Bunt proprietatea producatorului.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONAL/. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

sAi, can

75

spre cinstea institutului nostru s'au dovedit de un folos

netagaduit.
Asupra obiectelor mai sus aratate, ale caror preturi s'ar socoti c& sunt supuse
unor puternice variatluni, sau obiectele expuse striaciunii, se vor acorda imprumuturi cu garantia unei a treia persoane notoriu solvabilk sau cu alto garantii.

Suma acordata ca Imprumut pe obiectele mai sus aratate nu poate trece

peste 60% din valoarea estimarii f&cute de Comitet sau de delegatii s&i.
Pentru fixarea valorilor se va avea In vedere preturile, normele vi modali-

tatea ce se vor fixa de Comitetul central potrivit art. 4.

Casa de Imprumut mai poate imprumuta pe proprietarii de moeii eau
arendaei vi industriaei cu garantla constituirii unui gaj compus din:
b) Cereale semanate, prinse de radacini, puse In claie sau Ore, recolta neculeasa a viilor vi orice fel de materii prime sau producte In curs de fabricstiune, numai Intruclit intreaga instalatiune sau valoarea fondului exploatarii
ar garanta cu prisosintit suma ce s'ar Imprumuta.
c) Orice fel de materii prime, de materii industriale deja fabricate, aflate
In fabrici sau depozitele lor. Imprumuturile prevazute sub acest aliniat nu se
pot face decal intreprinderilor industriale cari conform deciziunii Comitetului
central, nu pot gasi alt mijloc de credit vi a c&ror desvoltare vi functionare
Bunt necesare economiei noastre nationals.
Pentru a face cu putint& cultivarea tuturor p&manturilor, chiar dac& cultivatorul n'ar avea recolta sem&nat& sau starts& pentru a fi puss. In gaj, se
va putea acorda agricultorilor imprumuturi In scopul cultivarii p&mantului,
luandu-se In gaj chiar recolta ce va rezulta in viitor.
Acest gaj va fi garantat printr'un privilegiu, care va da un drept de praterint& ce va prima orice drept sau privilegiu vi se va tntinde asupra recoltei
din intreaga movie, precum vi asupra tuturor veniturilor moeiei din anii urmatori
pan& la achitarea integral& a datoriei.

In mod exceptional, daca pentru recolta anului 1917 s'ar putea dovedi
c& unele recolte au Post produse sau strAnse In totul sau In parte cu banii fmprumutati dela alte persoane cari ar avea un privilegiu constatat printr'un act
anterior vi cu data certk In acest caz vi pentru aceasta creantli numai, credi-

torul privilegiat va prima Casa de Imprumut pe Gaj.

Drept asigurare Case le de lmprumut vor putea lua vi alte garantii din
cele prevazute la art. 4 al. c, din aceasth lege.
Acest fel de imprumuturi nu se vor putea acorda decat dac& Casa de Imprumut pe gaj se convinge c& cultivatorul nu are recolta de pus in gaj, eau nu
are suficienta.
Mid se va acorda un Imprumut pe bunurile prev&zute sub aliniatele b el c,
Casa de Imprumut poate lua in gaj ei vitele vi maeinile cari servesc pentru exploatarea unui fond agricol, industrial el cari conform art. 468 din codul civil,
ar fi imobile prin destinatiune. Acel gaj se va execute, In caz de neplatk conform dispozitiunilor legii de fata.
Gajul In aceste cazuri subsist& asupra produselor obtinute de proprietar,

arendae sau fabricant, chiar dup& recoltare sau fabricare, oriunde s'ar afla
scale produse sau fabricate.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICoiANU

76

Pentru a Inlesni operatiunile tntr'o large IngsurA, Banca le-a

acordat un credit de 100.000.000 lei, din care trig nu s'au folosit
decal 50.000.000 lei.
Suma acordate ca Imprumut pe obiectele aratate la aliniatele b si c, nu
poate trece peste 50% din valoarea estimArii facutA de Comitet.
Imprumuturi In sisal de constituirea de dare Imprumutat a gajului specificat In aliniatele b 13i c, Comitetul Casei de Imprumut va putea cere si alte
garantii, precum: inscriptiuni ipotecare asupra imobilelor rurale sau urbane,
fabrici, etc; garantii In efecte publice, ca titluri de rents, ale Statului roman,
scrisuri funciare rurale sau urbane, bonuri ale Casei Rurale, obligatiuni comunale
yi judetene, precum si alte valori; cesiuni de creante In contra Statului, comunelor sau judetelor ; cesiuni de creante ipotecare particulare bine garantate,
sau giruri si cautiuni socotite notoriu solvabile.

Afar de operatiunile mai sus aratate, Casa de Imprumut va putea face

:3i Imprumuturi pe gaj agricultorilor sau industriasilor, asupra urmatoarelor
efecte:

d) Titluri de rents. ale Statului roman, precum ri bonuri de rechizitiune.

e) Scrisuri funciare rurale sau urbane.
f) Bonuri ale Casei Rurale, precum ri toate titlurile primite ca garantle
la case publice. .
g) Obligatiuni comunale sau judetene precum si asupra diferitelor actiuni
ale societatilor si bancilor a caror valoare s'ar socoti ca absolut sigurA.
Valoarea acestor efecte t3i lhnitele pane la cari se pot face imprumuturile,
Pe vor fixa de Comitetul central, pentru a fi modificate dupb, Imprejurari.
h) Creditului Funciar Rural pentru plata cuponului obligatiunilor sale, pe
depozitul efectelor fondului sau de rezervA &i capitalul sAu social.

i) In scopul prevazut la art. 4 din aceasta lege cu toate garantiile ce Casa

de Imprumut pe Gaj va crede folositor s5, is pentru acest caz special. Casele de
Imprumut pe Gaj vor putea acorda fmprumuturi si dupA cererea consilierilor

agricoli numiti potrivit regulamentului elaborat de Ministerul Agriculturii

din 27 Ianuarie 1917, publicat In Monitorul Oficial Nr. 253 din 1917 si
aceasta numai In cazul In care mosia ar fi parasite de dare proprietar sau
arendas.

Sumele acordate cu Imprumut vor fi numerate pe m5,sura nevoilor de

culture.
1) Casa de Imprumut pe Gaj, va putea acorda fmprumuturi agricultorilor

pentru refacerea inventarului agricol distrus In timpul razboiului, luandu-se

garantiile prevazute de al. b si c al acestui articol. Imprumuturile acordate
In acest stop se vor putea acorda agricultorilor treptat cu procurarea masinilor,
uneltelor sau vitelor, cari vor deveni de plin drept gajul fmprumutului acordat,
fax% nevoie de anti, inscriptiune.
Art. 5. Cererile de Imprumut se adreseazA Casei de Imprumut respective,
cu indicarea scopului imprumutului, a averii oferite In gaj, a valoarei ei, a sumei
ce se cere, a locului undo se atilt, a sarcinilor ce ar apasa-o :3i a oricaror altor

lamuriri cari se vor mentiona In formularul de cerere ce se va da de Casa de

Imprumut.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

77

Agricultorii nostri au putut astfel avea In Case le de Imprumut pe

Gaj, in cursul anului 19th, an de grea cumpAna, un sprijin real,

care le-a permis s'a astepte In liniste rezolvarea problemei exportului
Pe langa cerere se va alatura: dovada de starea impozitelor imobilului
care a produs averea ce se ofera In gaj, a arenzii sau chiriei dacb, mo$ia sau localul

se tine in arenda sau chirie, a anuitatilor Ia Credit data mo$ia e ipotecata, un

certificat dela primaria comunei cu specificarea averii, tine este proprietarul
$i dac% e intabulat vreun amanet sau sarcina $i actul dela tribunalul respectiv
ca nu exist& nici un amanet, ipoteca., privilegiu, anticreza, urmarire eau sarcina.
oarecare asupra averii oferite In gaj.
Pentru Imprumuturile prevAzute la alin. b $i c, odatit cu cererea, petitionarul va da $i o descriptie detailata a averii sale, fiind obligat a face cunoscut

Casei de Imprumut orice schimbare In compunerea averii sale. Cu ocaziunea

cererilor de imprumut, Comitetul va cerceta data corespunde unei nevoi noui
$i reale, fnlaturand mice Imprumut cu tendinta de specula. Comitetul va verifica data imprumutul este Intrebuintat In scopul pentru care a fost cerut $1
acordat. Dad), intrebuintarea nu corespunde cu declaratiunea, Imprumutul
devine imediat exigibil $i executoriu, MI% somatiune.
Comitetul nu este obligat a motiva netncuviintarea unui Imprumut cerut.
Art. 6. Pan& In cinci zile dela cerere, Comitetul sau o delegatiune de cel
putin doi membri, delegati In fiecare caz special de Comitet, se va transporta
In localitate, spre a constata existenta $i valoarea gajului propus.
Dupa natura averii oferite In gaj, prezenta In delegatie a membrului proprietar rural sau industrial este obligatorie.
Delegatia va putea sail alature $i un expert de va crede de cuviint.A.
Partea interesata va depune, ()data cu cererea, o suma fixa pentru spesele expertizei, dupit normele ce se vor fixa In regulament. Delegatia, prin proces-

verbal, va constata averea gasita, natura, cantitatea, calitatea $i valoarea ei

reala, tinand mama de preturile curente, de locul unde se aria, de spesele eventuale $i de orice alte elemente de apreciere, pe cari e datoare a le preciza $i
motiva In procesul-verbal. Daca s'a cerut $i parerea unui expert special, se va
anexa Ia procesul-verbal $i raportul scris al acestui expert.
In ceiace prive$te valoarea recoltelor prinse de radacini $i a semanaturilor

oferite amanet, se va tine seam& atilt de costul real al munch, de valoarea

semintii $i de starea recoltei sau semanaturilor, cat $i de renta pitmantului,
dupb, pretul arenzii sau, dad), mo$ia nu este arendata, dupa pretul regional
fixat de Consiliul Superior al Agriculturii.
In cel mult 10 zile din ziva expertizei, Comitetul este dator sa se pronunte
asupra imprumutului.
Art. 7. Partea interesatb, va trebui, pentru acordarea Imprumutului, O.
justifice ca impozitele aunt platite, data averea provine dintr'o mo$ie in arenda,
ca arenda este platitit $i data mo$ia este ipotecata. la Credit, ca anuitatile aunt
platite.
Daca suma ce urmeaza, sa, se acorde cu fmprumut este egala sau mai mica
decat valoarea sarcinelor rezultand din actele prezentate conform art. 5, imprumutul nu se va putea face. Dar data suma ce urmeaza sa, se acorde cu Imprumut

www.dacoromanica.ro

78

C. I. BAICOIANU

prin organul Comisiunii Centrale de Export organizata de Ministerul

Agriculturii.
BANCA NATIONALA ACORDA. UN CREDIT DE 10.000.000

LEI PENTRU CLADIREA DE MAGAZII IN GARI, NECESARE DEPOZITARII CEREALELOR.

Banca Nationale nu s'a mArginit Insa numai la aceasta. Fat6

de restrictiunile puse de Guvern exportatiunii, restrictiuni dictate
Intre altele i de consideratiuni politico-economice serioase, toat6
lumea se intreba unde va putea fi ad'apostitsa recolta atat de linbelsugata cu care fusese daruit anul 1915.
va fi mai mare, se va da numai suma ce ar prisosi, ramanand ca la lichidarea
gajului gi din valoarea lui, di fie achitate sarcinile cari primeaza. In acest
caz scadentele acestor sarcini aunt prelungite prin efectul prezentei legi pan&
la data lichidarii gajului.
Se va putea ins& face exceptiune pentru cagtigurile datorite de arendagi
cari vor putea fi achitate din prisos direct de Casa de Imprumut care va remite
imprumutatului numai restul.
Imprumutul se mai realizeaza dace toti, sau parte din creditorii prevazuti
in certificatele de mai sus, vor declara in aerie ca renunta la drepturile for
asupra averii oferite ca gaj, in favoarea Casei de Imprumut, age ca Imprumutul
sa ampere creantele celor ce nu au renuntat.
Nici un sechestru sau poprire nu se poate tnfiinta asupra sumei imprumutate de creditorii chirografari ai imprumutatului. Dad,. totugi s'au infiintat sechestre sau popriri, Comitetul Casei de Imprumut nu va tine seam&
de ele gi va da curs gi realiza Imprumutul ca gi c &nd nu ar exista.
Cand averea data in gaj s'ar urmarl de catre un alt creditor, instanta sau
agentul de urmarire e datoare a incunogtiinta Casa de Imprumut de aceasta
urmarire prin trimiterea unei incunogtiintari speciale pests celelalte formalitati
prevazute astazi de legi. In lipsa incunogtiintarii, vanzarea ce s'ar face este neexistenta fate de Casa de Imprumut.
La asemenea vanzari, precum gi la acelea provocate de !magi Casa de Imprumut, conform acestei legi, d &nsa poate licita gi In ambele cazuri, creanta
ei fiind considerate exigibila ca gi fiind privilegiata, va fi primita ca numerar
la plata pretului.
Art. 8. Averea depusa In gaj, dupe natura ei, trebuie sa fie asigurate la
una din societatile de asigurare in contra grindinei gi a incendiului, fnainte
de realizarea imprumutului, afar& de vii cat timp nu vor putea fi asigurate.
Polite le de asigurare vor fi transmise prin cesiune dare Casa de Imprumut.
Cesiunea consta in simpla mentiune de transmitere Mouth de imprumutat sub
semnatura privata, in dosul polipi de asigurare gi care mentiune se va inregistra
in registrul de intrare al Casei de Imprumut. In aceasta forma gi din momentul
1nregistrarii cesiunea este opozabila societatii de asigurare respective gi tertilor,

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIM PUL NEUTRALITATII 1914-1916

79

Din initiativa i prin concursul Bancii Nationale s'a gasit solutiunea crizei ce se Intrevedea.
S'a emis ideia ca Statul sa construiasc6 magazii In OH pentru

adapostirea recoltei. In scopul acesta Banca a pus la dispozitia

Guvernului un credit de 10.000.000 lei.
Ideia fiind acceptata, Guvernul a pus creditul acesta la dispozitia
Directiei CAilor Ferate, care pang In vremea recoltei a putut construi magazii In gari pentru a adaposti mai bine de 30.000 de vagoane.
MAsura aceasta privita In cadrul circumstantelor In cari se producea, a fost fara Indoiala de un netagaduit folds.

Ea era Ins un expedient menit sa corespund6 unei nevoi de

moment.
fax% a fi nevoie de notificare sau indeplinirea vreunei alte formalitati, ci numai

o simplh incuno$tiintare facuta de Casa de Imprumut societatii de asigurare

printr'o scrisoare recomandata.
Aceasth cesiune nu este supusb, nici unei taxe de timbru fix proportional
sau de fnregistrare.
Art. 9. Pentru suma acordata se va Incheia un act de Imprumut cu gaj,
care va cuprinde averea constituith gaj, locul unde -se afla, suma fmprumutath,
termenul Imprumutului $i orice alte conditiuni $i sanctiuni cari se vor prevedea
In formularul actului de imprumut.
Actul se va semna de fmprumutat, administratorul financier $i un membru
al Comitetului.
El nu va fi supus nici unei legalizari, decat vizei administratiunii financiare.

Duph cererea Casei de Imprumut sau a imprumutatului, actul de gaj se

va fntabula in registrul primariei unde se all& averea push In gaj $i a tribunalului

respectiv, fachndu-se mentiune de aceasta $i pe originalul act.

Art. 10. Acest act, prin simple lui viza, va avea puterea unui act autentic,
pe care tribunalul fl va fnvesti cu formula executorie, la cererea Casei de Imprumut, av&nd puterea lucrului definitiv judecat.
El se va pune In executare fara nici un fel de somatiune, iar formele de urmItrire $i executare vor fi cele dictate de legea pentru urmariri din 24 Martie 1877.
Efectele depuse In gaj as vor vinde prin sindicul bursei, Banca Nationalb.,
sau WO. cash de bench ce se va desemna de Comitetul central.
In cazurile prevazute la art. 4 alin. b $i c, cand pentru garantarea Imprumuturilor prevAzute in acele aliniate se va lua inscriptiune ipotecarb. asupra
vreunui imobil, actul de Imprumut $i inscriptiunea ipotecarh se va face la tribunalul situatiunii imobilului.

In caz de neplata la termenul stipulat a sumelor datorate, capital sau

procente, Casa de Imprumut va putea urmari vAnzarea imobilului ipotecat,
care se va face farh nici o somatiune, numai In baza unei adrese a Casei de Imprumut, care tine loc de titlu executoriu, conform legii de urmariri din 24 Martie

1877, combinata cu cea din 21 Martie 1866, pentru executarea silith asupra
imobilelor pentru sume datorate din impozite.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAIC0fANu

80

Problema cea mare a organizarii comertului nostru de cereale,

cladit pe o tesalura rational conceputa de silozuri anume amenajate
In vederea adgpostirii Intregii producjiuni agricole romaneti, rmane pe deantregul In picioare. Numai Intemeiata pe un astfel de
sistem de organizare capita politica warantului, prevAzut6 In legea
9i statutele Bancii Nationale, vie*" i trite les.
De altfel problema comertului de cereale, pe baza de silozuri,
se impune astazi i mai mult, prin forja transformArii proprietatii
agricole.

Proprietatea pulverizata a micului agricultor, lipsita de forta

In caz de vanzare a imobilului, suma datorata, Casei de Imprumut se va con-

stata printr'o simpla adresa a Casei de Imprumut, tinandu-se seams, la facerea

tabloului de distributiune a pretului.

La caz de vanzarea imobilului ipotecat dupa cererea altui creditor,

Casa de Imprumut va fi chemata la Beagle sub pedeapsa de nulitate a
vanzarii.

Casa de Imprumut poate licita la vanzarea imobilului ipotecat pan& la

acoperirea creantii sale, a procentelor si tuturor cheltuielilor, fart% garantie si
primindu-se creanta ei drept pret.
Art. 11. Prin derogare dela art. 1685 si 1688 din codul civil, gajul se considers valabil constituit prin singurul elect al conventiunii dela data vizei,
far& a se lua gajul din posesiunea debitorului. El poste ramb.ne In locul unde
se Milt sau unde s'ar fixa de Comitet si care se va specifica fie In actul de gaj,
fie prin dispozitluni ulterioare ale Comitetului.
Art. 12. Termenul fmprumutului nu poate trece peste 6 luni.
In baza actului de fmprumut pe gaj, Casa de Imprumut va da un warant,
bon de fmprumut sau mandat de plata, semnat de administratorul financiar
si de delegatul Comitetului, cu distinctiunile urm6,toare:
Pentru fmprumuturile previlzute la art. 4 alin. a se va libera un warant,

pentru cele prevazute la alin. b gi c, se va libera un bon de fmprumut, iar

pentru fmprumuturile prevazute In alin. d, e, f, g kii h, se va libera mandat
de plata.
Warantul, bonul de fmprumut sau mandatul de plata va cuprinde numele
fmprumutatului, suma, data, scadenta sau averea gajata sau ipotecata.
Warantul, bonurile de fmprumut si mandatele de plata, se vor plati color
In drept la casele ce s'ar indica pe aceste titluri.
Bonurile de fmprumut Ina, nu se vor achita decat In cazul cand vor purta
viza Comitetului central, astfel precum se arata la art. 1 alin. d din lege.
Toate aceste titluri nu se pot transmite prin gir sau cesiune.
Pentru suma Imprumutata debitorul va plati Casei de Imprumut o dobanda
de 10%, iar pentru fmprumuturile dela art. 4, alin. b, c, d, e, f si g, va plati
o dobanda de 6%.
Riscurile, cheltuielile de administratiune si spesele de tot felul ce
va face Casa de Imprumut, se vor acoperi cu diferenta dintre dobanda de

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

81

capitalists a marelui proprietar de odinioarg, va resimti ca o imperioas6 necesitate construirea de magazii centrale prin gari, unde sa
se adune, claseze i curete cerealele, in vederea comercializarii, atat
pentru piata externs, cat i pentru comertul interior.
Prin mijlocul unei astfel de organizari pe Tanga ca se va contribui la micorarea cheltuielilor de productiune a micii proprietatei,
care astazi reprezinta patura taranimii muncitoare, ea va mai scapa
aceasta taranime i din mrejele speculatiunii intermediarilor, care
priveaza pe micul plugar de o bung parte a produsului muncii lui.
De sigur ca Banca Nationals ca regulatoare a marelor interese
5% sau 6% ce va percepe gi nu va putea pretinde debitorului pentru efectuarea 1mprumutului vreo alts sums sub nici un titlu, afar& de taxa de
expertiz..
Actul de gaj, ipoteca, inscriptiunea sau radierea se face pe 'Artie libera,
gi nu va fi supus nici unei taxe de fnregistrare sau de timbru fix sau proportional, fie pentru viza, Intabulare la primarie, sau transcrierea la tribunal,

precum nu vor fi supuse la nici o taxa de timbru fix, proportional eau

fnregistrare, warantele, bonurile de Imprumut sau mandatele de plata. De
asemenea vanzarea silita a imobilelor ipotecate Casei de Imprumut, chiar

cand aceasta devine adjudecata, este scutita de orice taxa de timbru gi

fnregistrare.
Art. 13. Daca la scadenta sau fnainte de scadenta debitorul va cere o pre-

lungire de termen pentru plata datoriei, Casa de Impumut i-o va putea acorda
data se va asigura de existenta completa a gajului fj i du& va aprecia di nu rezulta nici un pericol din asemenea prelungire.
In caz de prelungire se va putea cere plata unei parti de datorie. La prelungire nu se va mai face nici un nou act de gaj. Cel existent va pastra intreaga
lui valoare fats de oricine, flu% a fi supus la o noun fntabulare la primarie eau
tribunal gi far& fndeplinirea nici unel alto formalitati, afar& de o simply mentiune de prelungire pe registre.
Nu se pot acorda decat cel mult dour prelungiri de termen.
Proprietarii recoltelor prinse de rEtdacini si ai viilor la epoca recoltarii,
precum gi proprietarii marfurilor In transformare, dupe ce vor fi Yost fabricate,
vor fi Indatorati a arata cantitatea de marfuri ce vor fi fabricat, iar Comitetul
prin delegatii sai, va fncheia proces-verbal de constatarile ce vor face, care
se va anexa la cererea de Imprumut ce se va Ii facut, luandu-se garantiile necesare pentru pastrarea recoltei eau a marfurilor.
Vanzarea marfurilor sau productelor puse In gaj pentru cari s'au liberat
warante sau bonuri de fmprumut, nu se va putea face fnainte de scadenta decat
platindu-se datoria garantata de stele gajuri.
Art. 14. Pentru a-si procure mijloacele banesti necesare operatiunilor sale,
Casa de Imprumut este autorizata a face, prin mijlocirea Ministerului de Finante, un Imprumut la orice institutie de banca din tare, cu dobanda, pe termenele si In conditiunile ce se vor fixa prin o conventie specials.

www.dacoromanica.ro

82

C. I. BAICOIANU

economico-financiare ale t Aril qi care a avut de mult prevederea

operatiunii de warantare, nu se va sustrage sarcinii grele dar frumoase de a ajuta la Inzestrarea Orli cu o organizare pe care o reclamA astAzi deopotrivA de man interese agricole q.i sociale.

In repartitia proprietalii de astazi, mai mult ca oricand, ideia

dela arie la schela >> cum a formulat-o plastic Guvernatorul Bancii
Nationale, Bibicescu, trebuie sl ne serveasca drept cAlguzA pe viitor.
Numai realizarea acestui program va face sA se dea vieata opera-

tiunii de warante formulate de legea i statutele Bancii Nationale.

Aici, In aceastA organizare i mai cu seamy aici, trebuie sA caut Am i

sA ankh cheia creditului ieftin necesar tArgnimii.

NE GOCIERI IN VEDEREA UNUI AL III-lea IMPRUMUT

AL STATULUI DE 100.000.000 LEI.

Nevoia de a veni In ajutorul agriculturii pe de o parte, iar pe

de alta cerintele militare, au facut ca Ministerul de Finante sA solicite
Toate operatiunile pe cari Casa de Imprumut le va face cu banca dela
care se va Imprumuta, Bunt garantate de Stat.
Art. 15. Paza gajului este Incredintata debitorului, perceptorilor i controlorilor financiari In comunele urbane, In cele rurale pe langa acetia i primarului.
Comitetul va putea numi i custozi speciali.

Tot1 acetia Bunt raspunzatori de Instrainarea, austragerea sau pierderea

total& eau partial& a gajului facuth prin fapta lor, sau din neglijenta lor.
Raspunderea lor e atat civila, cat i penal&
Toate faptele de mai sus constituiesc delictul de abuz de fncredere i pedeapsa va fi pentru debitorul tiii complicii ea de doi ani Inchisoare corectional& ;

iar pentru ceilalti amenda de una sut& lei, In afar& de pedepsele prev&zute
de alte legi.
Primarii cari vor libera certificate constatand fapte neadevarate, vor fi
pedepsitd cu Inchisoare de 8 luni. Cumpara.torii obiectelor puse In gaj vor fi considerati ca complici la delictul de abuz de fncredere, afar& numai dm& nu vor

dovedi buna lor credinta.

Tribunalele nu pot acorda circumstance atenuante nici autorilor principali,
nici complicilor.

Art. 16. Membrii Comitetului local cari cu rea credint& au arAtat avere
neexistent& sau In cantitate mai mare cleat cea realk sau ar fi comis cu rea
credintA acte abuzive cu ocaziunea acordltrii Imprumutului, vor fi obligati la
repararea prejuditaului cauzat qi vor fi pedepsiti cu o amend& dela 1.000 pant%
la 10.000 lei, In afar& de alte pedepse prevazute de codul penal.

Art. 17. Pentru acordarea de fmprumuturi pe gaj, a door valoare este

pana la 3.000 lei, In conditiunile legii de fag", agricultorilor i industriailor,
se Insarcineaza b&ncile populare sateti, oricare ar fi tipul lor legal.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 19I4-1916

83

Bancii Nationale inc5 din primele luni ale anului, concursul sky
pentru un al treilea Ymprumut de 100.000.000 lei.

Cererea Guvernului contraria Intru catva buna dispozitie de

odinioara a Consiliului Bancii, de oarece nu se satisfacuse obligatiunea
din trecuta conventiune privitoare la acoperirea treimii de 66.000.000

lei aur. Banca nu urmgrea prin aceasta decn s5.-i mentinA elasticitatea necesara In vederea altor nevoi viitoare.
Acoperirea metalica fiind baza emisiunii, insistenta Consiliului
BAncii In aceasta privinta era explicabil5.
Pentru consolidarea stocului metalic al Bancii In vederea viitoarelor greut5ti ce se Intrevedeau, conducerea BAncii luand exemplul
tarilor neutre, cari profitand de Imprejufari Ii vindeau produsele
numai contra aur, propune Guvernului s'a vanda Puterilor Centrale
produsele agricole ale tarii numai contra aur.

Debi Guvernul considera ca just punctul de vedere al conducerii Bancii, motive de tactics in politica externs, il determina s Inconjure solutia propus5.
Ele vor lucre gi pentru aceste operatiuni dupa indrumarile gi sub controlul
Casei Centrals a BAncilor Populare.
Art. 18. Sumele necesare operatiunilor lor, bancile populare be vor putea
pro cura dela Casa Central& Pentru toate aceste operatiuni, Casa Centrals a
Blinci lor Populare gi Cooperativelor Sateeti se va servi: a) de suma de 20 milioane lei capitalul reconstituit al Creditului Agricol In lichidare, cu care este

dotata; b) de sumele pe sari be va putea imprumuta cu garantia Statului In

cont curent dela o cm& de Nina gi in limitele stabilite de Ministerul de Finante.
Art. 19. Consiliile de administratie ale bhncilor populare vor avea aceleagi
atributiuni ca gi comitetele Casei de Imprumut, iar membrii for vor fi supugi
aceloragi obligatiuni t3 i pedepse. In acest stop, constatarile agentilor Casei Centrale fac dovada pan& la inscrierea In fats.
Art. 20. In caz de rechizitlonare a averii puss In gaj, fie la Casele de Imprumut, fie la bAncile populare, bonurile de rechizitie vor fi incredintate Casei
de Imprumut eau bAncii populare creditoare, iar valoarea constatatil In ele va

servi pentru despagubirea Casei eau a bhncii Inaintea oricarei datorii.

Art. 21. Celelalte dispozitiuni din legea de fats privitoare la Casele de
Imprumut se apnea gi bAncilor populare.

Art. 22. Suma pentru care Casa de Imprumut pe gaj este autorizata a
face Imprumuturile aratate mai sus gi pentru care ea InsAsi este autorizath BA
se imprumute, este de lei 300.000.000 (trei sute milioane).
Art. 23. Casele de Imprumut pe Gaj Agricultorilor gi Industriagilor vor
avea o duratik nelimitath.

Art. 24. Un regulament de administratiune, elaborat de Ministerul de

Finante, va regula toate chestiunile de detalii privitoare la dezvoltarea gi aplicarea dispozitiunilor din prezenta lege.

www.dacoromanica.ro

6'

84

C. I. BAICOIANU

T otui,

Guvernul intelegand insemnatatea acoperirii meta-

asupra careia insista Banca, Ii fagaduete sa is chestiunea in studiu. Cum insa realizarea aurului prin aceasta
propunere cerea timp i pentruca Statul avea nevoie de un
al treilea imprumut de 100 milioane lei, Guvernul profitand
de Imprumutul ce se negociase in vederea anumitor nevoi
militare In Anglia, a cautat sa satisfaca o parte din varsamantul de 66.000.000 lei, la care-1 obliga conventiunea ultimului
lice

imprumut.
Astfel din suma de 125.000.000 frs. ce s'a pus Guvernului la dispozitie In cont la 15 Decemvrie 1915 din Imprumutul de 300.000.000
lei contractat la Londra, s'a varsat In cursul anului lei aur
33 milioanel) In contul celor 66 milioane lei ce trebuia sa se verse
Bancii, ca acoperire pentru Imprumutul de 200.000.000 lei.

TAXA DE EXPORT IN AUR.

Am aratat In expunerea noastra anterioara sacrificiile pe cari

le-a facut Banca Nationale pentru a ajuta Statul prin Imprumuturile acordate, cu can i-a merit circulatiunea dincolo de
nevoile reale ale vietdi economice. Ceiace nu a uitat conducerea
Bancii ajutand Statul In grelele vremuri prin cari trecea, a fost
acoperirea metalica a emisiunii, pe care nu accepta sa o Ora-

seas* pentru a mentine astfel pe cat posibil netirbita valuta

noastra nationals.
Conceptia sanatoasa a conducerii Bancii In aceasta privinta,
intrase i in convingerile Guvernului. Erau insa de cautat
i aflat mijloacele pentru a procura aurul necesar acoperirii
emisiunii Bancii Nationale. Dace din motive de politica externs Guvernul nu putea accepta propunerea de a vinde Pu-

terilor Centrale produsele tarii numai contra aur, el n'a ezitat

nici o clips de a accepta solutiunea taxei In aur la Intregul
export al Orli.
Pornind dela necesitatea intaririi stocului metalic al Bancii i
pentru a prepara calea celui de al III-lea imprumut, Guvernul prezinta Parlamentului legea In Februarie 1915, prin care se Infiin1) Vezi si scrisoarea In cauz6, a Ministrului de finante cu Nr. 21.714 din
26 Martie 1915.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NET_ITRALITATII 1914-19i6

85

teaza pentru seria de articole cuprinse in tabloul din notg, taxele

vamale In aur la export 1).
Efectele acestei masuri salutare vom avea prilejul sa le constatam imediat ce ne vom ocupa cu analiza situatiei Bancii Nationale.

AL III-LEA IMPRUMUT DE 100.000.000 LEI ACORDAT DE

BANCA NATIONALA STATULUI LA 15 IUNIE 1915.
Toate iceste bune dispozitiuni 1ao1a1t5 de a consolida stocul me-

talic al aancii Nationale, au dat Consiliului institutului nostru de

emisiune Indemnul sa consimta la al treilea Imprumut.
1) Iata textul acestei legi, care a Post promulgata la 10 Martie 1915:

LEGE
pentru Inflinfarea unor taxe vamale de export asupra porumbulul,
Veinal de porumb

91

fasolei.

Art. unic. La tariful de export se adaugb. art. 1 in cuprinderea urmiltoare:

Unita- Taxa vaNorma de
tea de malti, de
Taxa % %
Denumirea mllrfurilor
cemtarire
taxare export
Z
12

a) Porumb
b) Faint, de porumb .
c) Fasole

. .

Kg.

Lei

100
100
100

5
7

30

a mb.rfurilor

B.

Taxa de % %
la export este
aceia prevaz.
la art. respective din tariful

Notd. Taxele prevazute la

art. 12 se vor achita in aur
efectiv pi ele stint exigibile

de import.

Marfurile la
export se clintaresc chip& a-

din momentul depunerii

celeapi norme

proieotului de lege in Parlament.

In caz de nevoie, in
lipsa Parlamentului, se vor

ca pi la import.

putea stabili prin decret

regal taxe de export pi asupra altor articole neprevitzute fn prezenta lege.

AceastA lege s'a votat de Adunarea Deputatilor in pedinta dela 24 Februarie anul 1915 pi s'a adoptat cu majoritate de 88 voturi, contra 17.
Secretar, (ss) G. Meltard.
Prepedinte, (ss) M. Pherekyde.
Aceasth lege s'a votat de Senat in pedinta dela 25 Februarie 1915 pi s'a
adoptat cu majoritate de 43 voturi contra 5.
Vice-Prepedinte, (ss) C. F. Robescu.

Secretar, (ss) Dr. Sadoveanu.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

86

La 15 Iunie noua conventiune a putut s fie semnata 1).

Garantarea acestui fmprumut s'a facut prin depunerea de bonuri
de tezaur de o valoare egala avansului de 100.000.000 lei. In acela9
timp, Guvernul 9i-a luat obligatiunea sa verse la timpul oportun
aur efectiv, reprezentand acoperirea metalica aferenta de 33.000.000
lei.

De asta data speranjele Guvernului erau legate de produsul

taxelor de export, can precum vom vedea, nu au fost In plate.
Cum Insa la aceasta data, Guvernul nu completase Intreaga acoperire de 66 milioane lei pentru imprumutul de 200.000.000 lei acordat

In cursul anului 1914, din care nu varsase decat pe jumatate, prin

art. 3 din conventiune, Guvernul Iqi lua sarcina s o face cat mai
neIntarziat.

Pentru varsamintele ce s'ar face In contul acestor doua Imprumuturi, ca qi pentru once aur ce s'ar varsa cu Incepere dela data
1) Iat& textul acestei conventii:
Intro subsemnatii Emil Costinescu, Ministrul finantelor, autorizat de
Consiliul de Minigtri gi I. G. Bibicescu, Vice-Guvernatorul Bancii Nationale
a Romitniei, autorizat de Consiliul general al BA,ncii, s'au convenit urmatoarele:
1. Banca National& a Romaniei acord& Guvernului un fmprumut de maximum 100.000.000 lei In conditiunile de mai jos.

2. Guvernul va depune BAncii Nationale bonuri de tezaur 3 % aur In

valoare egal& cu quantumul acestui fmprumut gi va varsa la timp In aur efectiv
partea alicota de acoperire metalic6., adica 33 milioane.
3. Guvernul se obliga asemenea a completa suma de 66 milioane, rezerva
metalic& pentru Imprumutul de 200 milioane lei, acoperire din care Banca a
gi fncasat 33 milioane.
La aceste vb.rsaminte, precum gi la celalalt aur pe care Guvernul se Wig&
a-1 varsa eventual BAncii Nationale pentru achitarea color dou& fmprumuturi,
Banca va plati o prim& de 6 % dela data conventiunii de fatEt.

4. Dobanda acestui fmprumut e de 3% pe an gi termenul de 2 ani dela

data acestei conventiuni.
Asemenea tot la 3% se reduce dela data acestei conventiuni fnainte gi
dobanda Imprumutului de 200 milioane care era de 4 %.
Conventiunea de fat& este scutita de once taxa de timbru gi fnregistrare.
Aceasta conventiune va fi supus& ratificarii Corpurilor Legiuitoare.
FAcut& In Bucuregti, astazi 15 Iunie 1915, In fridoit exemplar, luand fiecare din part' elite unul.
Ministrul Finantelor, (ss) E. Costinescu.
Nr. 50.719 din 15 Iunie 1915.
Banca National& a Romitniei
Vice-Guvernator, (ss) I. G. Bibicesou
p. Secretar-General, (ss) B. C. Derussl
Nr. 29.174 din 15 Iunie 1915.

www.dacoromanica.ro

B A NCA NATIO NALA. IN TIM PUL NE UT RALITA.T II 1914-1916

87

semnarii conventiei, s'a stabilit ca Banca sa plateasca o prima de

6 %, de unde pans atunci prima ceruta de Guvern era de 7 %.
In schimbul acestui avantaj, precum i in vederea sumei imprumu-

tate, Banca Nationale a tinut s face Guvernului la randul sau

inlesnirea de a-i scade dobanda nu numai pentru acest imprumut,
ci i pentru imprumutul de 200 milioane lei contractat in 1914.
Astfel dela 4 % cat prevedea conventia anterioara, dobanda a fost
redusa la 3 % atat pentru primele doua imprumuturi Insumand
200 milioane lei din 1914, cat si pentru acesta din Iunie 1915.

INTARIREA STOCULUI METALIC AL BANCII

NATIONALE DIN AFACERI.
CONTRIBUTIUNEA CONTRACTULUI GERMANO - AUSTRO UNGAR DIN 22 DECEMVRIE 1915, PENTRU VANZAREA DE
CEREALE, LA SPORIREA STOCULUI METALIC AL BANCII.

Dupa man framantari, comertul de cereale al Romaniei a intrat

care sfaqitul anului 1915 in mana Statului. Recolta anului 1915
era dar toata la dispozitia Guvernului.
Cu toata presiunea austro-germane, care a mers pang la amenintari de a intra In posesiunea intregii recolte a Orli, pozitia de
neutralitate a Romaniei nu ingaduia Guvernului sa satisfaca veleitatea Puterilor Centrale.
Cedand staruintmlor des repetate de Germania, s'a cazut de acord
In Decemvrie 1915 asupra primului contract de 50.000 de vagoane.

Banca Nationale, in scop de a ajuta pe agricultori, a tinut sa

intervina, inlesnind finantarea acestor operatiuni chiar cu sacrificii
pentru dansa 1).
1) lath textul primului contract fncheiat cu Comisiunea germano-austroungarb, pentru cumpararea a 50.000 vagoane cereale din tare.:

1. La Banque Nationale de Roumanie achete aux Organisations soussignees, contre avis prealable de huit jours a partir du 15 janvier au 31 mai
1918, une somme de 50 a 70 millions de Reichsmark au choix des Organisations,

au cours de 120 lei les 100 mark.

Ces livraisons n'auront lieu qu'au fur et a mesure des besoins des organi-

sations pour les paiements qu'elles auront A effectuer en vertu du contrat

conclu avec la Commission Centrale. Les Reichsmark seront cedes soit par
cheque sur Berlin, soit par versement Berlin, conforms ment aux instructions
de la Banque Nationale.

www.dacoromanica.ro

c. I. BAICOIANII

88

Guvernul German ceruse Guvernului nostru ca plata cerealelor

sa se faca in marci.
Pentru a se feri agricultorii de pierderi de schimb, dupg propunerea Bancii Nationale, s'a convenit ca pretul cerealelor sa se piateasca in lei.
Cum insa Statul avea nevoie de marci pentru plata cupoanelor
si a altor nevoi, s'a facut Germaniei concesiunea sa i se primeasca o
anumita sums de marci In plata contractului si anume 50-70.000.000.
Aceasta sums s'a convenit sa fie cumparata in lei de Banca Nationala
pe cursul fixat de lei 1,20 marca.
In acceptarea acestui curs, cum si a modului de plata, care dupa

cum vom vedea, a apasat greu in balanta intereselor noastre de

schimb, trebuie sa vedem o politica pripita, care nu-si poate gasi
explicatia deck, In dorinta de a ocoli tendintele pe cari le avea
Guvernul roman in politica sa externs.
Aceasta intelegere avea la bala angajamentul Ministerului de
Finante de a cumpara exclusiv dela Banca Nationala toate marcile
de cari Statul ar avea nevoie pentru plata cuponului si alte trebuinte
ale sale, cari in total se ridicau la 45.000.000 lei.
2. Le paiement des taxes d'exportation, dues en vertu du contrat plus
haut mentionne, sera fait en or effectif ou en certificate d'or.
Ces certificate seront delivres par la Banque Nationale, contre remise
d'or effectif, en coupures a designer par les Organisations.
Les versements d'or seront faits a la Banque Nationale, ou chez la Reichsbank A Berlin, jusqu'a concurrence de 12 millions et demi Reichsmark pour
cette derniere Banque.
Le depot fait a la Reichsbank est considere propriete exclusive de la Banque
Nationale du jour de son depOt.
La Banque Nationale ne pourra user de ce depOt que six mois apres la
signature de la paix entre l'Allemagne, l'Autriche-Hongrie et touter les Grandes
Puissances.

Si le montant des taxes d'exportation en question dOpassait 25 millions,

le surplus devra etre pap!) en total en Roumanie en or effectif.
3. La comptabilitO et la correspondence seront tenues avec la ZentralEinkaufsgesellschaft mit beschrlinkter Haftung a Berlin, a laquelle la Banque
ouvrira un compte courant ne rapportant ni intOrOts, ni sujet a commission.
La Zentral-Einkaufsgesellschaft mit beschrtinkter Haftung pourra disposer de
son avoir sang preavis.
Le Vice-Gouverneur,

I. G. Bibicescu.

Zentral-Elnkaufsgesellschaft m. b. H., Berlin.

Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt, Vienne.
Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft, Budapest.

22 decembre 1915.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIM PUL NEUTRALITATII 1914-1916

89

Banca luase angajamentul sa \Tana Ministerului aceste marci,

pe cari ea insg0 le cumpgrase, In schimbul unui comision de 2%.
Taxa de export In aur s'a stabilit sa se plateasca de cumpargtor.
Delegatii Germaniei au stgruit sa o plateasca prin cec asupra Berli-

nului. S'au isbit insa de rezistenta Bancii Nationale, care nu putea

admite ca legea votata In Februarie pentru plata In aur a taxelor
vamale, sa fie nesocotitg de Germania, mai ales ca Imprejurarile de
atunci, impuneau consolidarea stocului metalic al Bancii Nationale.
Totui o concesiune s'a facut Germaniei i asupra acestui punct.
Dupg lungi discutiuni, s'a stabilit ca din suma de 25.000.000 lei,
la cat s'ar fi urcat taxa de export, jumgtate sa fie depusa In aur la
Banca Nationale, iar cealaltg jumgtate la Reichsbank pentru contul
Bancii Nationale.
Acest aur devine proprietatea exclusive a Bancii Nationale din
ziva depunerii la Reichsbank, cu mentiunea insa, ca Banca Nationala

sa nu poata dispune de el cleat dupg 6 luni dela semnarea pacii

Intre Germania, Austro-Ungaria i celelalte Puteri. Dacg taxele de
export ar fi Intrecut suma de 25.000.000 lei, prisosul s'ar fi vgrsat
exclusiv in aur efectiv la Banca Nationalg a Romaniei.
Privity aceastg conventiune sub unghiul de vedere comercial, nu
ne putem opri de a nu recunoate ca ea a constituit operatia de capetenie pe care Banca Nationale a savarit-o In timpul neutralitgtii.
dupg cum vom
Stocul metalic al Bancii, a avut sa inregistreze
vedea in cursul expunerii asupra anului 1916 , foloase apreciabile
de pe urma acestei operatiuni.

Privity insg operatiunea In raport cu complexitatea circumstantelor In cari s'a savarit, observam ca ea ar fi putut aduce Bancii
Nationale foloase cu mull mai mari decat acelea pe cari le-a adus.

Germania In situatia In care se afla era dispusg sa face sacrificii pe cari not nu le puteam bgnui i cari ar fi putut cantari greu In
balanta foloaselor Bancii Nationale.

SCHIMBUL DE PE PIATA INTERNA. IMPUNE BANCII

SA. DEA CIRCULATIUNII 0 NOUA. CANTITATE DE

BILETE DE 20 LEI.
Imprejurarile In cari se desfaura schimbul intern, facuse sa se
resimta pe piata lipsa biletelor de 20 lei.
Conducerea Bancii, pentru a preveni o criza mai serioasa ce s'ar
fi produs de pe urma lipsei acestor bilete, a luat hotgerea ca paralel
www.dacoromanica.ro

90

C. I. 13A.ICCIANU

cu tiparirea for in Imprimeria Ranch, care nu putea satisface nevoile,

sa se comande o parte din ele i In Belgia.
Comanda fiind executata, In urma unui acord stabilit intre Mini-

sterul de Finanje roman i Guvernul german, acesta a dat autorizatiunea ca biletele Bauch Nationale a Romaniei, tiparite la Banca
Nationale a Belgiei i aflate la Bruxelles, sa fie aduse In tars, impreuna cu clieele i cerneala ramasa.
Pentru aducerea la indeplinire a acestei deciziuni Consiliul In

edinta din 20 Octomvrie 1915 m'a insarcinat pe mine i pe casierul central M. Z. Demetrescu.
Expedijia biletelor intampina din cauza ocupatiunii Belgiei

greutati ce trebuiau inlaturate. Inlaturarea acestor greutati ne-a

impus obligatia sa trecem prin Berlin unde trebuiau Indeplinite
anumite formalitati, pentru a putea lua contact cu Banca Nationala
a Belgiei.

Guvernatorul Bibicescu imi daduse cu acest prilej insarcinarea

s sondez starea de spirit dela Zentral-Einkaufsgesellschaft in ce
privete modul de plata a cerealelor, a caror cumparare se negocia
la Bucureti.
Intrevederea ce am avut-o cu acest prilej cu Ministrul de externe al Germaniei, Zimmermann 1), directorul afacerilor comerciale
1) Voiu avea prilejul sa, expun convorbirile pe cari le-am avut la Berlin
cu Ministrul de externe german din Wilhelmstrasse, Zimmermann, caruia memoriul meu din 16/26 Octomvrie 1914, trimis profesorului Lotz ca raspuns la
scrisoarea sa din 2 Octomvrie acelas an, nu-i era strAin. Prin memoriul adresat
profesorului Lotz am raspuns anchetei pe care cei 60 profesori germani o
fAceau printre fostii for elevi. rat& acest memoriu in extenso:
Bucarest be 16/26 Oct. 1914
Mon cher Maitre,
Je Buis en possession de vos tres estimees lignes du 2 Oct. qui me sont
parvenues un peu en retard, ayant assurement pour cause les evenements
exceptionnels qui, troublent aussi le service postal international.
J'ai lu avec beaucoup d'interet votre tres instructif expos our la terrible
tragedie europeenne qui se deroule devant nos yeux consternes et je vous remercie infiniment pour les informations si precises que vous avez bien voulu
me fournir sur les circonstances qui ont determine l'attitude de l'Allemagne
dans cet emouvant conflit.
En finissant votre tres interessant memoire vous m'avez exprime le desir
de connaftre aussi l'opinion des Roumains our ce conflit et vous m'invitez a

votre tour de vous renseigner sur les circonstances qui ont determine l'etat
d'esprit de l'opinion publique et de l'attitude actuelle de la Roumanie.
Votre invitation me paralt tree legitime et elle me rejouit meme, car elle
m'offre l'occasion d'eclaircir, en ce qui vous concerne, un point qui est assez

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

91

Iohannes i prezidentul lui Zentral-Einkaufsgesellschaft, Dr. Frisch,

mi-a dat ocazia sa constat ce mare prej puneau Germanii pe cumpgrarea cerealelor noastre.
Amanarile ce se tot faceau la Bucureti In privinta vinderii lor,
proveneau de acolo, ca se cauta o solutie pentru organizarea corner-

tului nostru de cereale, solutie ce nu trebuia sa contrarieze trasaturile fundamentale ale politicii noastre externe.
Aceasta situatde provocase la Berlin o stare de nelin4te din pricina
lipsei man de cereale, pe care nu i le puteau procura din alts parte.

Rezultatul acestei situatii creiase la Berlin dispozitia de a se

plati cerealele romane0i cu once pret, qi In once conditiuni de plats,
chiar achitandu-se Intreaga lor contra-valoare In aur.
Nevoile de aprovizionare cu cereale ale Germaniei erau atat de
mari, Inca D-rul Frisch nu s'a sfiit sa-mi declare 4( ca daca Romania
ar refuza Germaniei vanzarea lor, nevoia de aprovizionare a Impe-

riului ar impune intrarea cu forta armata In Romania pentru aii

asigura cerealele necesare.
Am lasat pe doctorul Frisch sa inteleaga ca dificultatile In rezol-

varea problemei yin nu numai dela Stat, ci i dela greutatile de

finantare asupra carora Banca Nationala n'a fost Inca lamurita.
obscur aujourd'hui, non seulement pour vous, les Allemands, mais, je dois
l'avouer, aussi pour certains cercles politiques roumains, qui ne sont pas au
courant des antecedents qui ont amen() Ia situation generale actuelle.
En saisissant cette occasion d'exposer l'attitude politique de la Roumanie
dans le conflit actuel, je me sena d'autant plus heureux que respere vous faire
comprendre par mes explications sinceres et loyales Ia vraie situation externe
de la Roumanie. En meme temps, nous pourrons en deduire des legons utiles
a la consolidation des rapports future allemands-roumains, qui n'ont pas cesse

un seul instant d'avoir pour base des interets concordants.

Je vous ai promis de parler franchement et loyalement, it n'y a done plus
lieu de circonscrire la Write; sinon, je risquerais de devenir obscur.
On se rend bien compte en Allemagne it n'y a pas lieu de se le cacher
qu'il West produit une discordance entre nos deux opinions publiques.
Cette discordance regrettable a tous les points de vues, doit etre attribuee
autant aux fautes de la politique exterieure roumaine, qu'a certaines erreurs
de la diplomatie allemande. Comment et dans quelles eirconstances ces fautes
se sont elles produites? A cette effet vous me permetrez de faire une digression
historique sur nos rapports diplomatiques dans le passe, car c'est seulement
de cette maniere qu'on pourra comprendre Petat actuel des choses et entrevoir
l'avenir.
Deux grands hommes d'etat, chacun dans le cadre de son pays ; l'immortel
Bismark pour l'Allemagne et Jean Bratiano pour la Roumanie, ont pose apres
Is congres de Berlin de 1878 les bases d'une convention politique roumaine-

www.dacoromanica.ro

92

C. I. BAICOIANU

Doctorul Frisch, pentru a-mi dovedi culanta negociatorilor Germani, m'a asigurat ca Zentral-Einkaufsgesellschaft pentru a preallemande, qui avait pour objet la defense des deux pays contra le danger slave,
qui etait alors tree agressif.
La Roumanie, n'avait rien h demeler avec l'Autriche-Hongrie Paine(' do
l'Allemagne ainsi que l'Italie. L'alliance avait ate conclue avec Berlin et non

pas pour desservir un interet, soft politique soit economique de l'AutricheHongrie.

Et si par cette alliance on n'avait pas pense h infeoder la Roumanie aux

interets economiques et politiques allemands, d'autant plus elle ne pouvait
le faire aux interets de l'Autriche-Hongrie.
Bismark a admirablement caracteris6 l'esprit de cette alliance a l'occasion des notes echangees en 1886, pendant la guerre douaniere avec l'AutricheHongrie, et a l'occasion du projet de la convention consulaire avec l'Allemagne.
Permettez-moi done de vous citer e. cet effet, ce que le gouvernement de
Bismark a communiqu en 1887 a Jean Bratiano par notre ministre de Berlin:
<4 Le gouvernement allemand ne pretend pas du tout que la Roumanie
prenne envers la Russie et la Bulgarie, une attitude identique a celle de l'Allemagne.

L'axiome inebranIable de la politique allemande est, que chacun veils

de toutes ces forces sur ses propres interets.
La politique allemande a ateint la plus haute perfection, dans l'application

de ce principe d'un egoisme legitime.

Le gouvernement allemand entend que les autres agissent de memo.
En resume le gouvernement allemand, ne vous impose pas de subordonner
lee interets de votre pays aux interets allemands. s Au contraire, la defense

tenace et moderee dal interets du pays, ainsi qu'on l'a fait pur l'AutricheHongrie, ne pout qu'accroitre la confiance et la consideration dont le gouvernement roumain jouit a Berlin *.
Cette confiance et cette consideration, ainsi que nous avions pu nous en
convaincre a l'occasion des dernieres negotiations commerciales, l'Allemagne ne

l'accorde qu'aux pays qui ont donnO des preuves d'energie et de sagesse on
defendant lee interets de l'Etat, aux pays qui ne se laissent pas exploiter n i
utiliser, en prouvant ainsi, qu'ils sont des facteurs sars et reels *.
Cette conception politique utile aux rapports des deux pays et qui aurait
pu etablir des relations politiques indissolubles roumaines-allemandes, ne fut
malheureusement pas comprise par lee successeurs des deux grands hommes
d'etat.
L'alliance qui devait renforcer lee interets reciproques de la Roumanie et
de l'Allemangne, fut supplantee par lee interets de la Triple-Alliance ayant
comme centre de gravite non pas Berlin, mais Vienne et Budapest, par Pintermede desquels nous pouvions seulment parvenir is Berlin. Ce fut done une
politique t# rebours, complOtement opposee A la politique de Bismark et de
Bratianu, qui avaient preconise d'arriver par Berlin a Vienne et Budapest.
Vous connaissez d'ailleurs lee effete de cette situation que la diplomatie
hongroise a su imposer au detriment de l'Allemagne et des interets roumains.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIO NALA. IN TIMPUL NEUTRAL ITATII 1914-1916

93

veni nedumerirea BAncii Nationale, este gata sa asigure plata In

our i ca in aceast6 privinta fusese date i instructiuni.
Au point de vue des rapports politique roumains-allemands, la consequence fut que nous arrivions to, Berlin amoindris et charges de tous lee mefaits
economiques et politiques de l'Autriche-Hongrie.
Berlin, a son tour, devait par son autorite remorquer les interets de l'Autriche Hongrie en Roumanie, qui tres souvant se trouvaient en desaccord avec
vos propres interets economiques.
Je me rappelle lee discussions animees que j'ai eues avec vous a cat egard
lore de mes etudes en Allemagne, vers 1895-1897 et je me souviens avec plaisir

que nous etions tout a fait d'accord sur la situation intolerable tree a l'Allemagne par la conception Autrichienne-Hongroise de Ia politique orientale au
nom de la Triple-Alliance. Aussi ]'entente politique arranges par Bismark et
Bratianu entre notre pays et l'Empire Allemand comme representant de la
Triple-Alliance et dirige contra ]'expansion slave, se trouvait alourdie en son
execution par nos differends avec l'Autriche-Hongrie, dont je ne mettrai que
lee quatre suivants dont vous devez connaitre assez bien les details:
1. La question du Danube dans laquelle Bismark nous a prate son contours
contre l'Autriche-Hongrie.
2. La question de la guerre douaniere de 1886-1899 qui nous fut declaree

par l'Autriche tandis que l'Allemagne concluait avec nous une convention
commerciale:

3. La question d'un caractere politique tree ardent, celle de la denationalisation des Roumains par les Hongrois, question qui contient le germe destruc-

teur de l'Empire raffle des Habsbourgs et qui provoqua plus d'une foie des
desaccords entre Vienne et Berlin.
4. Et comme point culminant de ce changement regrettable apporte dans
les rapports roumains et allemande, je citerai les desaccords produits aux
sours du conflit balcanique de 1913, lorsque la Roumanie acceptait que la
diplomatie autrichienne negociat en son nom avec Danef a Budapest.
Nous enmes ensuite la visite du comte de Berchtold a Sinaia et celle du
generale de Hiitzendorf chef de l'Etat Major de Parmee autrichienne.
Le premier nous proposant de detourner la politique economique de notre
pays de see propres interets, projet repousse par la Roumanie allant d'ailleurs
aussi 4 l'encontre des interets du commerce allemand dans notre pays, le second
se croyant autorise de diriger notre politique militaire.
Ces deux visites ont determine le revirement qui nous a conduits contre
les conseils de l'Autriche a ]'action militaire en Bulgaria et au trait() de paix

conclu a Bukarest en Juillet 1914.

A cette occasion l'Allemagne, en vertu des interets concordants qui existaient entre les deux pays et qui ne furent jamais dementia, nous offrit son
precieux contours contre Ia politique de l'Autriche-Hongrie.
Ce qui plus est, l'Allemagne marche aussi dans la suite avec nous contre
l'Autriche-Hongrie en l'empechant de demander la revision du trait() de paix
de Bukarest. Voila quels furent pour l'Autriche-Hongrie les fruits de la maniere
de comprendre la politique de la Triple Alliance. Il serait injuste d'incriminer

www.dacoromanica.ro

94

C. I. BAICOIANU

De toate aceste constatari am informat pe Guvernatorul Bibicescu prin doua scrisori consecutive, expediate prin eful Legatiei
seulement la diplomatie allemand d'avoir permis a l'Autriche, de guider la
Triple-Aliance, dans ses rapports avec la Roumanie.
Notre gouvernement est aussi fautif de n'avoir pas compris son interet,
en deviant de la voie track par Bismark et Bratianu.
* * *

Une autre circonstance malheureuse qui a prepare l'etat d'esprit actuel en

Roumanie, et que nous considerons comma une imprevoyance de la diplomatie
allemande, c'est le caractere que le gouvernement allemand a donne a ses relations avec la Russie.
Comme vous le demontrez tres bien et que nous le sentions aussi ici, nous
sommes convaincus que dans la guerre deplorable que l'Allemagne est on trait

en ce moment de soutenir contre les trois grandes puissances Europeennes,

la lutte contre la Russie, est la plus importante au point de vue de l'avenir
politique, de l'Europe. Nous comma voisins de cet Etat, nous connaissons
mieux que personne les ambitions de la politique orientale Russe et les dangers
du panslavisme.
La Roumanie a eu a, cet egard, depuis 1880-1913, quoique plus faible

et plus immediatement exposee aux attaques russes, une attitude constante,

ferme et invariable.
Il a fallu la duplicite autrichienne en 1913, pour que par la force des reels
services, apportes a notre cause par la Russie en meme temps que par l'Allemagne, notre constante attitude de plus 30 ans envers l'empire du Nord, desarme.
Voyons maintenant de quelle fawn l'Allemagne a su entretenir chez nous
la crainte du danger russe, depuis Bismark? La politique de vos gouvernements
Otait telle, que nous nous demandions parfois si la Triple-Alliance (haft contre

la Russie, ou seulement contre la France? Dans les derniers temps surtout,

eurent lieu touter sortes d'entrevues eordiales entre l'Allemagne et la Russie,
ainsi que de continuelles et persuadantes declarations de I l'amitie traditionelle * que devait etre conservee entre les deux Empires, et ceci jusqu'au moment ou la guerre fut declaree.
Vous comprenez a quel point ces declarations &talent de nature a. mettre
chez nous le desarroi dans les esprits et a reveiller un etonnement et une confusion legitimes. Au milieu de cette atmosphere d'amitie russo-allemande, survint
le traits de Bukarest 1913, a l'occasion duquelle on a vu l'Allemagne collaborer

avec la Russie pour la defense des interets roumains. Nous (Ames a la suite
de cela la visite du Tzar a Constantza, precedee des entrevues entre l'Empereur d'Allemagne et le Souverain Russe. Cette visite paraissait avoir le consentement politique de l'Allemagne qui nous conseillait toujours de vivre on
bonne entente avec le grand Empire voisin.
Il est caracteristique que la presse allemande ne faisait plus du tout mention dans les derniers temps du danger slave, dont she ne semble se souvenir
d'apres la declaration de la guerre.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

95

noastre dela Berlin, D-1 Beldiman, Indemnand pe Guvernator sa

is contact cu Guvernul si hi negocierile ce se due referitoare la vanJe vous laisse to, juger, Mr. le Professeur, quelle atmosphere pouvait creer
dans ('opinion publique chez nous cet accord tacite entre l'Allemagne et la
Russie que votre politique laissait entrevoir!
Cette constatation s'impose d'autant plus a, la reflexion que depuis 1880
nous ne nous sommes jamais trouves to, cote de l'Autriche-Hongrie sur aucune
question, ni economique ni politique. Au contraire, la consolidation de la, puissance magyare en Autriche depuis 1867 et son attitude provocante, venait
d'autant plus surexciter le sentiment national roumain, faisant ainsi du tort a
Berlin, que Vienne se plaisait a, presenter comme son complice. Nos hommes
d'etat, au tete avec Bratiano et Sturdza, qui avaient presents a un moment
donne au comte de Bismark un memoire sur la necessity de tenir compte des
interets roumains en Hongrie, ne se decouragerent jamais depuis, et n'ont
pas cesse d'attirer l'attention du gouvernement imperial allemand sur les grandee
difficultes que nous aurions a vaincre le jour o6 Parmee roumaine serait appelee
a combattre aux cOtee des persecuteurs de lours freres.

Aujourd'hui it este malheureusement evident que nos hommes d'etat ont

60 plus clairvoyants que les vOtres, et nous devons regretter qu'apres la mort
du grand Bismark l'Allemagne n'a pas cherche a resoudre ce grave probleme
qui nous met aujourd'hui tous dans une position si grave et difficile.
* * *

Au milieu de cette kat d'esprit survint le conflit austro-serbe provoque

par l'assassinat de l'archiduc Francois Ferdinand. Le peuple roumain dont le
caractere plein de douceur est bien connu, ne pouvait qu'etre profondement
revolts de l'assassinat d'un prince qui avait toujours manifesto ouvertement
sa sympathie a l'egard de la population roumaine en Hongrie. Neanmoins,
discernant du premier moment la portee du conflit, la Roumanie ne pouvait
considerer d'un oeil favorable la declaration de guerre de l'Autriche-Hongrie,
qui pouvait avoir des consequences incalculables sur l'equilibre balcanique, le
quel venait Petre etabli par la Roumanie en luttant to, cOte de la Serbie. En
dehors de cela, la defaite de la Serbie n'aurait fait qu'empirer le sort douloureux
des nations alliees, qui souffrent sous la domination hongroise. Toutaussi grand

fut la crainte de voir creer un precedent dangereux dont aurait pu prendre

exemple un autre de nos puissants voisins, en ayant recours aux armes pour
resoudre n'importe quel differend. Ce conflit a. entrains les peuples vers la terrible guerre qui est sur le point de detruire tous les bienfaite de la civilisation
acquis jusqu'a present en Europe. L'Allemagne sans aucun avertissement ni
preambule nous a invites de prendre part a cette guerre au nom du danger
slave subitement ressuscite, auquel elle avait accords si peu d'attention jusqu'au
moment supreme de la declaration de la guerre! Je vous ait demontre, Mr. le
Professeur, que la Roumanie s'est toujours rendu compte de ce danger. Vu
le caractere bien defini de notre peuple qui s'est conserve presque intact a,
travers deux mille ans de vicisitudes, it est inutile de vous demontrer combien

www.dacoromanica.ro

96

C. I. BAICOIANII

zarea cerealelor cAtre Germania, sa nu se renunte nici lntr'un

chip la plata In aur. Desigur, considerajiuni de ordin politic M
nous tenons A conserver notre nationalite. Ce desir legitime explique notre
constante preoccupation concernant le sort des Roumains qui habitant les
pays avoisinants et tout specialement celui de nos freres de la Hongrie, qui
A la suite du pacte bien connu de 1867, ont ate abandonnes par l'Autriche et
laisses en proie A la tyranie magyare.
L'Etat autrichien, allemand par origine, s'est transforme depuis 1867 en
ce qui concerne la politique interieure, en un Etat qui protege moins les int&
rets allemands en Orient, ainsi que c'etait son devoir, mais les interets magyares
en Hongrie et meme l'influence slave en Autriche.

La politique suivie par cet Etat non seulement en Pologne mais aussi
dans la Bucovine, oil elle protegea la branche slave des Ruthenes, contre les
Roumains, nous inspira la crainte de la possibilite d'un soutien que l'Autriche
accorderait A un moment donne aux populations slaves qui nous entourent.
Etant donnees ces circonstances, it etait tout naturel que nous refusions
la collaboration qui nous etait offerte, d'autant plus que la diplomatie allemande, avait commis Ia faute de n'avertir la Roumanie ainsi que l' Italie qu'apres
le fait accompli, sans les avoir prevenues d'avance de la possibilite d'une guerre.
* * *

Pourtant, comme je connais la situation, je tiens A vous faire savoir que

ce n'est pas la la vraie cause de notre attitude passive ; mais plutOt l'impossibilite morale due a l'etat d'ame que je viens d'exposer plus haut, aussi que
l'atmosphere generale tree par la faute de la diplomatie allemande aussi bien
que roumaine pendant les 30 dernieres annees.
II aurait fallu trouver une autre origine au conflit general, ainsi que le
temps necessaire pour eclaircir l'opinion publique, engourdie et trompee par
les erreurs de la politique de la diplomatie allemande, pour que la Roumanie
puisse suivre Ia politique de Bismark et Bratiano.
J'ajouterai en outre que dans le pass cette difficulte fut augmentee par
le fait qu'on a garde en trop grand secret, memo envers le hommes de l'Etat
roumain, les ententes politiques qu'on avait conclues avec l'empire allemand ;
Ia faute en fut entierement A nos conducteurs politiques.
Etant donne cet &tat de choses je crois que la resolution prise dans le Conseil

de Couronne de Sinaia etablissant la neutralite de la Roumanie, a ate un acte

de sagesse politique, c'etait le meilleur moyen qui permette d'eclairer l'opinion
publique desorientee. Du reste la conviction generale fut que cette attitude
etait dictee et impose par la situation d'un petit Etat non averti dans le tourbillon des grandee forces, dechafnees, par la guerre generale, qui aurait pu mettre

en danger l'existance memo du pays. Cette attitude adoptee par la Roumanie

out A lutter contre le courant de ceux qui, sous la crainte du danger panslaviste,
demandaient A entrer en action A cote de l'Allemagne, confiants dans la force
de cello ci.
Mais ceux-la meme durent A la fin s'incliner en, se rappelant qu'on avait

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

amanuntul cgrora nu putem intra

aici,

97

au facut ca negocia-

torii notri dela Bucureti sa Opting cu mult mai putin our chiar
tout a fait abandonne la politique consciente inauguree en 1878 a la suite de
quoi la Roumanie fut laissee completement decouverte dans la mer Noire. En
effet apres la mort de Bratiano en 1888 la Roumanie cease de poursuivre en
memo temps que les travaux de fortification de Bukarest et de la ligne GalatzFocpni, ('organisation d'une flotte pour la defense de ces cotes, et des embouchures du Danube.
La denonciation en 1870 de la clause qui empechait la Russie d'entretenir
une flotte dans la mer Noire facilita la transformation de la Mer Noire en un
lac mis exclusivement au service de la Russie sur lequel n'existe qu'une seule
flotte, celle de la Russie modernisee et fortifiee. L'attitude bienveillante de la
diplomatie europeenne et specialement allemande envers la Russie ne pilt ernOcher cet isolement de la Roumanie vis-a-vis de la toute puissance maritime
russe dans la mer Noire.
Ce n'est qu'apres Pentree des cuirasses Goeben et Breslau dans les Dardanelles que Mt manifest& une preocupation dans cette direction.
*

De cot expos succint je crois qu'un pout tirer la conclusions que les evenements a l'ordre du jour ne sont que le prologue d'une eerie d'autres evenements
future et, un enseignement sur les mesures a prendre pour Oviter des erreurs
comme celle du pass, qui pourraient avoir des consequences graves et inattendues.

Je considere comme mon devoir de ne pas terminer avant d'eclaircir un

point que me parait pouvoir vous interesser.
Vous avez peut-etre ete surpris des dernieres manifestations un peu excessives assurOment, de l'opinion publique roumaine et qui ont ete exploitees par
les interesses comme des manifestations favorables aus ennemis des allemande.
On pout tres bien attribuer ces manifestations a la surexcitation des esprits oti
a des certains agents interesses.
Il faut pourtant reconnaftre qu'il existe aussi quelque chose de reel dans ces
manifestations, qui sont encore l'objet d'une grave preocupation de nos hommes
d'Otat.

C'est rinquietude qui avait saisi la Roumanie lorsqu'elle envisagea le danger

de la perspective de voir les Russes victorieux occupant a la fois la Transylvania

et la Bucovine et la matte slave encerclant de la sorts les trois quarts de see

frontieres.

La faible resistance que l'armee heterogene autrichienne vient de montrer

sur le front galicien et serbe, vous a impose la lourde obligation de degarnir
votre front dans l'ouest pour amener Parmee non pas dans la Prusse Orientale
mais en Galicie.
Ce sont justement ces soucis, que vous preciserez aisement provoque par
la faiblesse memo de l'Autriche, qui so trouvaient en realitO, a la base de l'opinion publique roumaine laquelle, alarmee au plus haut point, voyant aussi s'effon-

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

98

decat ar fi inteles Germania sa plateasca, date fiind nevoile In

cari se afla.
Prevgzuti cu pappoarte speciale, dupa o edere de 8 zile la Berlin,

am ajuns la Bruxelles, unde ne-am bucurat de o prieteneasca i

drer ses aspirations nationales. Vous, les Allemands, qui avez (NA realise votre
unite nationale, vous devez comprendre mieux que personne cette juste preocupatio n.

Nous nous rendons bien compte que dans cette avalanche de forces qui se
sont dechainees, nous ne prouvons, pas compter seulement stir nos propres
forces pour decider le cours des evenements.
De memo nous ne nous faisons pas l'illusion de pouvoir contribuer souls
A determiner la victoire finale, que si notre action marchait de pair ou cooperait

dans un but analogue avec celle d'un autre etat plus puissant, comme par
example l'Italie.
Ainsi s'explique notre attitude devant les victoires russes, non comme un
action pusillanime, mais precedant d'un reel instinct de conservation, car en
cas de victoire de la part des Russes, et d'occupation definitive des territoires
roumains d'Autriche-Hongrie, l'existence memo de notre pays aurait ate miss
en danger.
Grace au secours que l'Allemagne a prate a l'Autriche-Hongrie, nous avons
l'impression que la situation paraft devoir changer en votre favour, mais tout
prolongement de cet etat d'indecision cree a la Roumanie une situation exterieure et interieure dangereuse.
II m'est difficile de prevoir quelles seront les consequences politiques et
autres de ce grand et complexe conflit et quells sera la situation de domain de
l'empire Autrichien; mais pour nous autres Roumains, conscients du danger
qui pourrait nous menacer de cote de la consolidation d'un Etat jeune et avec
des aspirations d'accaparement comme l'est la Russia, memo on cas de victoire,
nous commencons a douter de l'avenir de notre voisin du Nord-Ouest.
Je crains memo qu'A la suite des faiblesses que vous devez constater de l'armee

autrichienne et dans L'organisation politique de cet etat cette conviction ne

commence a se manifester chez vous aussi.
L'experience douloureuse que vous essuyez en ce moment, indique assez
clairement qu'A l'avenir l'Autriche-Hongrie dans son organisation politique
actuelle
loin de pouvoir etre maintenue A retat de facteur actif dans la lutte

contre le slavisme il faut que d'autres s'epuisent en gaspillant inutilement

lours propres forces, aussi que vous le faites en ce moment, pour qu'elle puisse
conserver une existence incertaine.
Cette constation nous donne beaucoup a penser en Roumanie et nous fait
poser la question si l'Allemagne ne devrait pas trouver une fois les preocupations actuelles passees
une solution plus efficace et plus durable pour le
maintient de requilibre oriental, qui nous interesse specialement.
Connaissant parfaitement mon pays et ses aspiration et les vestiges de la
politique exterieure de notre grand Bratiano, j'estime que dans cette politique de
l'avenir la Roumanie pourrait avoir son role effectif A cote de l'Empire Allemand.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

99

cordials primire a Intregului Consiliu al Bancii, In frunte cu Guvernatorul qi Vice-Guvernatorul 1).

S'a procedat apoi fara Intarziere la Incarcarea biletelor, cu cari

am pornit spre tag.

Sub motiv ca vagonul cu care venisem pang la granita Bavariei

se defectase din pricina prea marei greutati a continutului, am

fost siliti sa Incarcam biletele intr'un alt vagon.
Am ramas Insa cu impresiunea ca motivarea transborclarii era
mai mult un pretext spre a se putea din nou verifica continutul.
Cu ocazia acestei operatiuni am Intampinat o mica neplacere, care
En attendant, le peuple Roumain compte que l'officialite du grand peuple
allemand ne cease de lui temoigner son interet bien veillant.
Vous de doutez pas respere de mes sentiments de profonde sympathie et
d'admiration pour votre pays. C'est pourquoi j'ose me permettre de vous exprimer une derniere pensee.

Si la fatalite mettait inevitablement la Roumanie devant la perspective

de realiser une partie de son ideal national, de quelque cOttS que ce soit, j'aime
A croire que l'Allemagne prevoyante et consciente de sea interets dans un avenir

plus ou moins eloigne tachera de faire en sorte pour eviter que quelque soit
l'attitude que lui impose les evenements actuels, elle puisse faciliter les relations

intimes que les interets commune des deux pays imposeraient. J'insiste d'autant plus la-dessus que je Buis persuade que ces deux pays, par leur situation
geographique et la nature de leurs productions sont predestinees a une grande
action acordante politique ainsi que economique a l'avenir. Ces explications,
un peu longues it est vrai, mais pourtant necessaires pour vous renseigner sur
le point de vue roumain, seront respere suffisantes pour faire ressortir le mieux
possible l'etat actuel des rapports allemands-roumains.
Esperons que l'experiance tire() de circonstances qui se deroulent devant
nous facilitera la preparation de l'avenir plus heureux aux relations politiques
de nos deux pays, ainsi que dans Pinter& de la civilisation aux portes de l'orient.
Je fais pour finir, cher Maitre, mes sinceres voeux que Dieu dans l'interet
de la civilisation aux portes de l'Orient.
Je fais pour finir, cher Maitre, mes sinceres voeux que Dieu ne quitte pas
le brave peuple allemand, dont je ne cease un moment d'admirer les grandee

vertus et qu'il garde a see conducteurs un clair et droit jugement dans ces
moments supremes.
Agreez, mon cher Maitre, l'assurance de ma profonde consideration.
C. I. BAICOIANU.

1) Direct la a tinut cu smut& ocazie sa ne sarbatoreasca printr'o masa

data In palatul Banal Nationale, cu prilejul careia Guvernatorul a exprimat
sinitimintele de fraternitate ti cordialitate conducerii Bancii Nationale a
Romaniei.

In rifopunsul pe cari 1-am dat, am lasat sa se tnteleaga ca aspiratiunile

noastre erau identice cu ale poporului belgian.

www.dacoromanica.ro

70

C. I. BAICOIANU

100

datorita bunavointli efului de gars a putut sa treaca Ears nici o

urmare pentru noi.
Imprimeria Bauch Belgiei capitonase interiorul vagonului cu
maculatura intre care strecurase gi placarde avand imprimate
pe dansele cuvintele: Vive la Roumanie, Vive la Belgique, Vive
la liberty, Vive la fraternity Belgo-Roumaine .
Era salutul pe care confratii noOri din Belgia, In dorul de libertate, II trimeteau fratilor dela Dunare.
Colegul meta de drum, Demetrescu, s'a ostenit mult pentru a
face ca o buns parte din aceste placarde sa nu fie observate.

AL IV-lea IMPRUMUT DE 100.000.000 LEI

ACORDAT DE BANCA NATIONALA STATULUI.

CONVENTIUNEA DIN 19 DECEMVRIE 1915.

ultimul Imprumut de 100.000.000 lei s'a trecut o buns parte
Caselor de Imprumut pe Gaj. Concentrarile militare tot mai man,
necesitau cheltuieli neprevazute i atunci Guvernul s'a vazut nevoit
din aceasta cauza, sa apeleze din nou la sprijinul Bauch Nationale
pentru acordarea unui imprumut.
De asta data pozitia Guvernului era mai upara, caci legea pentru
infiintarea taxelor de export In aur produsese roade apreciabile.
Consiliul Bauch, a examinat situatda acoperirii ci tinand seama de

imprejurarile ce se desfaurau, hotarate sa satisfaca nevoile Statului, ceiace conduce la Incheierea conventiunii din 19 Decemvrie
1915, pentru un nou Imprumut de 100 milioane lei 1).
1)

rata textul acestei conventiuni:

Intre D-1 Emil Costinescu, Ministrul finantelor, autorizat de Consiliul de

Minigtri gi D-1 I. G. Bibicescu Vice-Guvernator al Blincii Nationale a Romaniei, autorizat de Consiliul general al BAncii, s'au convenit urmatoarele:
1. Imprumutul de 200.000.000 lei, care scade la 20 Decemvrie 1915, se
prelungegte pe Inc& 2 ani, &lie& pan& la 20 Decemvrie 1917, cu dobanda de

3% (trei la sutli,) pe an.

Bonurile de tezaur pentru acest Imprumut, aflate In posesiunea
vor fi stampilate cu un timbru de prelungire pentru noul termen de doi ani.
2. Banca acorda Guvernului un nou Imprumut de 100.000.000, (una But&
milioane) lei, In cont curent.

Dobtinda acestui Imprumut va fi de 2 %% (doi gi jumatate la suta) pe

an gi termenul de doi ani dela data acestei conventiuni.
Guvernul va depune Minch Nationale bonuri de tezaur 2 Y2 % (doi gi jumatate la suta) aur, In valoare egalfi. cu quantumul noului Imprumut gi va

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

101

Ca o compensajie a reducerii primei aurului, Banca consimte sa

reduca la randul ei pentru acest imprumut dobanda dela 3 % la 2 % %.

Garantarea avea sa se faca conform art. 2, cu bonuri de tezaur,

2 %% aur, in valoare egala cu quantumul noului 1mprumut.
Se mai Indatora Guvernului sa depuna la limp partea alicota de
acoperire metalica, adica 33 %.
Ca si in trecutele conventiuni se repeta ca Statul sa verse Bancii
Nationale aurul ce-I va dobandi.
Cum Irma Banca a consirntit sa reduca dobanda imprumutului,
tot astfel si Guvernul consimte ca prima aurului ce ar varsa Bancii
Nationale in contul acestui imprumut, sa fie redusa dela 6 % la
2% %.
Dace jinem seama de prima pentru aur pe care Banca Nationale
trebuia sa o plateasca Statului, constatam ca In realitate dobanda
platita de Stat nu era de 21/2% ci de 1,67 %.
Se excepteaza dela aceasta dispozitie cele 25.000.000 lei ce se vor
varsa ca taxe de export pentru cele 50.000 vagoane de cereale cumparate de Zentral-Einkaufsgesellschaft, pentru care s'a stabilit sa
se plateasca tot prima de 6 % cat se platea pang atunci.
Trebuie amintit ca prin aceasta conventiune ca qi prin cele precedente, Guvernul se oblige s opreasca mai departe exportul de
aur pang la deplina achitare a tuturor acestor Imprumuturi.
De asemenea, Banca iii rezerva facultatea de a putea socoti ca
stoc metalic un maximum de 34.800.000 lei trate si disponibil In

strainatate peste proportiunea prevazuta in art. 12 din lege si 35

din statute.
varsa la timp In aur efectiv partea alicot& de acoperire metalica, exile& 33.000.000
lei (treizeci pi trei milioane).

3. Aurul ce se va varsa Bancii de catre Guvern In virtutea color 2 contracte dela 20 Decemvrie 1914 prelungit acum p&na la 20 Decemvrie 1917 pi
15 Iunie 1915, precum pi a celui de fatk va fi platit de Banc& cu o prim& de
2 3/2% (doi pi jumatate la Kith), cu Incepere dela 1 Ianuarie 1916.
Se excepteaza dela aceasta mfisurb, numai cele 25 milioane ce se vor varsa
ca tax& de export pentru cele 50.000 vagoane de cereale cumphrate de Einkaufegesellschaft etc., pentru care prima ramane tot 6 % (vase la sute.).
4. Obligatiunea Guvernului de a opri orice exportare de aur va continua
pan& la deplina achitare a tuturor acestor Imprumuturi.
5. Banca National& va 'Astra facultatea acordat& ei prin art. 1 din conventiunea dela 11 Septemvrie 1914, adica va putea socoti In stocul metalic
Inca maximum 34.800.000 lei trate pi disponibil in strainatate, pentru proportiunea prev&zut& de art. 12 din lege pi art. 35 din statute.

www.dacoromanica.ro

102

C. I. BAICOIANU

Cum la 20 Decemvrie 1915 expira Imprumutul de 200.000.000 lei,

Guvernul neputand sa-1 plateasca pans la aceasta data, 1-a prelungit
pe 2 ani si anume pans la 20 Decemvrie 1917, stipulandu-se o do-

banda de 3% pe an.
SITUATIA PIETII SI A BANCII NATIONALE A ROMANIEI LA SFARSITUL ANULUI 1915.
Dupe cum am vazut In capitolele precedente, doua au fost preocuparile cari au dominat politica Bancii Nationale In cursul anului
1915: acordarea celor doua Imprumuturi Statului pentru a-si putea
acoperi nevoile superioare reclamate de circumstantele politice In
curs de desfasurare, si Incuraj area agriculturii prin participarea la
construcjia magaziilor In gari pentru depozitarea cerealelor si Infiintarea Caselor de Credit pe Gaj.
Cu toate ca aceasta interventiune a Bandit Nationale a necesitat
o marire a circulatdunii, totusi stocul sau metalic era suficient consolidat pentru ca biletul nostru sa nu fie depreciat, ci dimpotrivk
BA face chiar prima fats de monetele de cont ale altor sari, dupg
cum rezulta din tabloul ce urmeaza :
Paritatea
lei

Ward

100
100
100
100

123,50

Cursul
pietii
117,1%

105,
79,%
Ruble
205,
266,67
Leva
100,
91,%
In ceiace priveste operatiunea scontului, ea a inregistrat in cursul
Coroane

anului 1915 usoare urcari, iar a lombardului o sensibila scadere,

Banca Nationale cautand ca fare sa lipseasca plata de numerar, sa
aduca o temperare a anumitor tendinte cari ar fi putut deveni primejdioase prin neprevederea situajiunii ce ne astepta dela o zi la alta.
6. Conventiunea de rata este scutiti de mice tax& de timbru ei fnregistrare.
Facuta In Bucure0i, astazi 19 Decemvrie 1915, In Indoit exemplar, luftnd

fiecare din parti ate unul.

Ministrul finantelor (ss) E. Costinescu.
Nr. 173.808 din 19 Decemvrie 1915.

Banca Nationalb, a Romaniei

Vice-Guvernator (ss) I. G. Bibicescu
p. Secretar general (ss) B. C. Derussi
Nr. 59.981 din 19 Decemvrie 1915.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

103

Astfel totalul scontului a crescut dela 1.254.685.097 lei cat era

In 1914, la 1.288.515.234 lei In 1915, iar lombardul a scOzut dela
390.641.800 lei cat era In 1914, la 277.983.200 lei in 1915.

In ceiace privete politica de trate i remize, Banca a satisfacut

cerintele pietii cu prisosinp, astfel ca angajamentele de peste

hotare, au fost onorate In intregime, ceiace a contribuit la urcarea leului.

Imprejurarile creiate ins'a prin razboiul deslOntuit au fOcut ca
portofoliul de trate i remize al Bancii sa sufere in soliditatea sa,

ceiace a atras dupO sine in cursul anului 1915 o paguba pentru

Banca de 750.717,23 lei.
SA privim cifric situatia Bancii la sfaritul anului 1915:
Circulatia biletelor Ia sfaritul anului 1915 se ridica la 762.210.210

lei (socotind numai biletele aflate in circulatiune, nu i cele aflate

In casa) faVa de biletele aflate in circulatiune Ia 31 Decemvrie 1914,
in suing de lei 578.243.647.
Circulatia din anul 1915 se prezint6 deci cu un spor fats de anul
1914 de lei 183.966.563.

Acoperirea biletelor in circulatiune era de . . lei 301.949.775

care se compunea din:
aur moneta la Banca

187.896.615
lingouri la Banca

313.000
aur depozitat in strainatate
*
32.760.000

Total .
220.969.615
trate qi disponibil considerat ca aur

80.980.160
Total . . . 301.949.775
fatO de acoperirea dela 31 Decemvrie 1914 de . . 216.997.840
din care aur
*
154.056.720
Rezerva de aur a crescut deci in cursul anului 1915 aproape cu
67.000.000 lei, dela 154.000.000 la 221.000.000, adicA cu 43 % i 44 %,

pe cand circulatia a crescut numai cu 31,81 %.

Acest aur a costat Banca:

valoarea lui legal5

lei 66.912.895

4.108.035
22.561

lei 71.043.491

prima de 6 sau 7%
taxa de pOstrare

Total . . .
Raportul acoperirii fata de circulatie era de 40,1% excluzand im-

prumutul Statului WO dobanda din 1901, care avea un sold de

9.687.259 lei scutit de acoperire.
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

104

Operatiunile active de plasament mai insemnate au fost:

1. Scontul (portofoliul de efecte scontate) . . lei 198.441.122
2. Avansuri pe efecte publice (simple 9i in cont
curent)

3. Avansuri Casei de Imprumut pe Gaj pentru

Agriculture 9i Industrie
4. Imprumuturile Statului:
a) fare dobanda din 1901 sold
b) cu dobanda de 3 % 9i 2%2% efectiv ridicat

37.987.191

28.951.079

9.687.259
305.023.212

In rezumat am putea spune ca in cursul anului 1915 Banca

Nationale i9i continua politica sa de sprijinire a intereselor superioare ale Statului, inaugurata in cursul anului 1914, prin acordarea
de noui imprumuturi. Datorita acestor tmprejurari, circulatiunea
Bancii inregistreaza cre9teri apreciabile fata de anul precedent. 0 caracteristica a anului 1915 este ca Banca a reu9it sa convinga Guvernul

pentru a inaugura o politica a aurului, prin introducerea taxelor

de export platibile In aur. Aurul rezultat din taxele de export pe care

Statul it pune la dispozijia Bancii, a facut ca a9ezamantul nostru

de emisiune sali aiba asigurata pe deplin acoperirea circulatiunii.
Dar nu numai din acest punct de vedere merits sa fie relevata
activitatea desfa9urata de Banca Nationala In cursul anului 1915.
In imprejurarile grele In cari se afla economia noastra nationals 9i
in deosebi agricultura, Banca n'a stat nici o clips la indoiala in
acordarea sprijinului sau. Finantarea agriculturii prin Casele de Gaj,
infiintarea magaziilor din gari, marirea scontului caselor comerciale
carora strainatatea din cauza imprejurarilor le restransese creditele,

sunt dovezi suficiente pentru a arata grija cu care a9ezamantul

nostru de credit central a ajutat vieata economics a tarii. Acestor
imprejurari li se datore9te faptul ea in cursul anului 1915 operatiunile
nu numai pasive, dar 9i acele active ale Bancii, I9i maresc volumul.

ANUL 1916.
BANCA NATIONALA. FATA DE EVENIMENTELE POLITICE
DIN 1916 8I SITUATIA ECONOMICA A TARII.
REZULTATELE VANZARILOR DE CEREALE PUTERILOR
CENTRALE 8I AN GLIEI.

Operatiunile Bancii Nationale sunt influentate 9i stapfinite

in anul 1916 de doua fapte importante: unul economic 9i altul
politic.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

105

Cel economic rezulta din lupta antagonists ce se da Intre Puterile

Centrale de o parte si Puterile Aliate de alts parte, pentru posesiunea
productiunii noastre de cereale si petrol si care a condus la Incheierea
cunoscutelor contracte de vanzare de cereale cu ambele grupe beli-

gerante. Cel politic rezulta din participarea RomAniei la convulsiunea mondiala prin declaratiunea de razboiu din 15 August 1916.
Cand a Inteles Germania ca razboiul luase caracterul unei lupte
de exterminare si ca inceputul sfarsitului era Inca departe, a pus
ochii pe Intreaga productiune agricola a RomAniei.
Cu tot interesul ce-1 aveam de a descongestiona magaziile tarii,
can

strangeau aproape doua recolte, Guvernul a carui orientare

politica se fixase alaturi de Antanta, Inca dela primul schimb de focuri,

a incercat ca si vanzarea productiunii agricole, sa urmeze linia de

conduits a politicii noastre, paralel cu aceea a marilor nostri Aliati.
Dar aceasta politica n'a putut sa fie realizata, deoarece Germania
afland ea Guvernul trateaza vanzarea recoltei Angliei, sub amenin-

tarea de a ne calca tara militareste, ne-a obligat sa renuntam la

proiectul de a vinde Antantei Intreaga recolta.
Militareste fiind putin pregatiti, materialele de razboiu, armamentul si munitiunile trebuind sa ocoleasca Intreg Imperiul moscovit

liana sa ajunga la noi, am fost siliti sa acceptam cererea, lucru pe

care Il faceam contra intereselor noastre.
Din lupta pentru posesiunea cerealelor, am avut Incheierea a
doua contracte, unul cu Anglia pentru vanzarea de 80.000 vagoane
si altul de 50 mii vagoane pentru austro-germani.
Cum marfa vanduta trebuia sa fie platita In lei, Banca Nationala a fost solicitata sa finanteze ambele operatiuni, ceiace a acceptat,

ffind vorba de interesele superioare ale tarii.

In primul contract Incheiat cu Anglia, ce avea mai mult un
caracter politic, caci se rezema pe necesitatea politica de Incercuire
a Puterilor Aliate, era vorba de o emisiune de 250.000.000 lei, necesara
acoperirii contractului 1).
1) Iata acest contract in extenso:
Dans le but d'assurer le payement en Lei du ble achete au nom du Gouvernement Britanique par le contrat sign() par Mr. Joseph Pitts, ii est convenu ce qui suit entre S. E. Sir G. H. Barclay, Envoye extraordinaire et Ministre PlenipotentiaireSa Majeste Britanique a Bucarest et Mr. I. G. Bibicesco, Vice-Gouverneur de la Banque Nationale de Roumanie.
Le Gouvernement Britanique par S. E. G. H. Barclay, vend, et la Banque Nationale de Roumanie achete dix millions de livres sterling aux conditions suivantes.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANIJ

106

Cum nu era chip sa se exporte cerealele vandute Angliei din

cauza Inchiderii Dardanelelor, nu putea sa fie vorba de Incasarea
taxelor de export aur can sa sporeascA acoperirea metalica necesarg acestei emisiuni.
De aceia, Banca Nationale, tinand seama de aceasta Imprejurare,
a cerut Guvernului englez dela inceput ca 33% din acele

10.000.000 lire vAndute 135ncii Nationale si reprezentand contra

valoarea leilor necesitatd pentru cumpararea cerealelor, sa se verse
In aur la Banca Angliei In contul Bancii Nationale, avand sa serveascA ca acoperire a emisiunii necesitat5 de executarea contractului.
Restul de 6.700.000 lire sterline, urma s6 fie acoperit prin deschiderea unui cont la Banca Angliei la dispozitia Bancii Nationale.
Treptat cu Vars'amAntul leilor avea sa se facA si Vars'amantul lirelor
la Banca Angliei de catre. Guvernul britanic.
Disponibilul astfel creiat Bancii Nationale la Banca Angliei, a
fost stabilit sa poarte o dobAnda de 5% panA In ziva Incheierii pAcii
generale.

Conversiunea In lei a sumei de lire sterline 3.300.000, depuse

In aur ca acoperire a acestei emisiuni si a sumelor pe can le-ar pre1. Le Gouvernement Britanique s'oblige A deposer a la Banque d'Angleterre au compte de la Banque Nationale de Roumanie en souverains or effectifs 33 % du montant total, soit trois millions trois-cent mille livres sterling,
qui seront Ia propriete exclusive de la Banque Nationale de Roumanie.
2. Ce depOt se fera en mesures des necessites des pavements a effectuer
en Roumanie pour le ble achete:

3. De 67 % du montant total, soit six millions sept cent mille livres

sterling seront couverts par l'ouverture d'un compte A la Banque Nationale
d'Angleterre a la disposition de la Banque Nationale de Roumanie.
4. Ce compte sera alimentO par le Gouvernement Britanique au fur et
A mesure des necessites a efectuer en Roumanie pour le ble achete.
La Banque d'Angleterre confirmera a la Banque Nationale de Roumanie
les dispositions et les versemnets du Gouvernement Britanique.
5. Les prOlOvements de la Banque Nationale de Roumanie aupres de la
Banque d'Angleterre se feront en compte courant et le disponible portera un
intOrOt de 5 % jusqu'au jour de Ia conclusion de la paix generale.
La Banque d'Angleterre effectuera conformememt a ses rOgles, les dispositions de la Banque Nationale de Roumanie.
6. Contre ces Let. 10.000.000 (or et accreditif) la Banque Nationale de Roumanie s'engage A tenir a Bucarest a la disposition de S. E. Mr. le Ministre de
Sa MajestO Britanique la contrevaleur en lei.
7. La conversion en lei des Lst. 3.300.000, deposees en or, et des sommes
que la Banque Nationale de Roumanie preleverait sur son avoir aupres de la
Banque d'Angleterre avant la conclusion de la paix generale, se fera au taux

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIO NALA IN TIM PUL NEU T RALITATII 1914-1916

107

leva Banca Nationals din disponibilul sAu pang la Incheierea pAcii

generale, s'a convenit sa se face la cursul de lei 26,22 de fiecare

lirA, iar dupa pace la cursul de 25 lei i 22 lira sterling.
Conform art. 8, Guvernul britanic i-a luat obligatiunea sa facA
ca Banca Angliei sa accepte aceasta conventiune, care nu devenea
executorie deck, dui:a ratificarea i de catre Guvernul britanic.
Confirmarea Bancii Angliei n'a Intarziat sa vino, caci In edinta
din 24 Martie 1916, Guvernatorul a comunicat Consiliului scrisoarea

din 24 Februarie 1916 a BAncii Angliei, prin care ea da consimtAmantul sAu pentru partea ce o privete din conventiunea
din 20/2 Februarie 1916. Mai tarziu Banca Angliei confirmA BAncii

Nationale ca Guvernul britanic i-a depus suma de 2 mil. lire

In cont 1).

Am vazut In expunerea asupra anului 1915 marele interes i

lupta pe care o duceau Puterile Centrale i In deosebi Germania,
pentru a intra in posesiunea cerealelor noastre.
Pe de alts parte, cu toate ca not doream s'a vindem produsele
agricole acumulate de 2 ani, totui ni le pastram In a0eptarea clipei
In care sa intram in lupta alaturi de Antanta.
de vingt six lei et vingt deux bani pour chaque livre sterling ; la conversion
du solde disponible apres la conclusion de la paix se fera au taux de vingt cinq
lei et vingt deux bani.
8. Le Gonvernement britaniqne s'engage a faire accepter cette operation par

la Banqe d'Angleterre.
Cette convention ne devient executable qu'apres sa ratification par le
Gouvernement de la Grande Bretagne et par la Banque d'Angleterre.
Fait en double a Bucarest, ce Mercredi 20/2 Fevrier 1918.
(ss) I. G. BIbIcescu.

(ss) G. Barclay.

1) lath textul acestei scrisori:

Am onoare a informa pe excelenta voastra ca suma de 2.000.000 lire sterline a fort trimisa azi dela Guvernul M. S. t}i a foot trecuth la creditul unui cont
ce am deschis pe numele Bancii Nationale ,a Rome.niei, contul cumptiritturilor

de cereale. Acest cont a fort incarcat cu suma de lire sterline 880.000 care a
Post pus& de o parte in our ei este tinutii de Banca Angliei pentru contul Bancii Nationale a Rom&niei, contul Nr. 2.
Restul de lire sterline 1.340.000 este acum la dispozitia D-voastra, dar
in vederea conditiunilor actuale, orice instructiuni de plata din aceastti suma
trebuiesc date prin Ministerul M. S. Britanic la Bucuregti vi comunicate de D-sa
13/men Angliei prin Ministerul Afacerilor Straine. 0 dobe.nda de 5 % pe an se
va plitti asupra sumei aflAtoare la creditul contului cumparatorului de cereale

numit mai sus, Oat, la sfe,r0tul razboiului.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

108

Evenimentele politice i militare intervenite au fost de aa fel,

Inca a trebuit ssa ne decidem, i dupa primul contract Incheiat cu
Anglia am Incheiat un al doilea cu Germania. In contractul germano-

austro-ungar era vorba de un angajament de 360.000.000 lei 1).

1) 'ate in extenso contractul cu Germania din 14 Martiel;ii scrisorile ce au
fost schimbate pe temeiul acestuia:
Contractul pentru vanzarea a 100.000 vagoane de cereale catre Germania
td Austro-Ungaria.

Dans le but d'assurer le payement en lei des cereales et d'autres marchandises achetees en Roumanie par la Zentral-Einkaufsgesellschaft de Berlin,
la Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt de Vienne et la Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft de Budapest, il est convenu ce qui suit entre les organisation sus-

mentionnees, ici sous nominee les organisations, et la Banque Nationale de

Roumanie, ici sous-nominee la Banque, representee par Mr. J. G. Bibicesco,
Vice-Gouverneur.

1. La Banque mettra A la disposition des organisations, sur leur demande,

des sommes jusqu'a concurrence de 360.000.000 lei (troiscentsoixantemillions
de lei) contre de Reichsmark (au cours de 117 lei (centdixsept lei) pour 100
Reichsmark (cent Reichsmark).
Les Reichsmark seront verses chez la Reichsbank A Berlin conformement

aus instructions de la Banque.

Les organisations garantissent A Ia Banque que ses avoirs chez la Reichsbank provenant des sommes sus-mentionnees lui rapporteront jusqu'au ramboursement des interets au taux de 5 % (cinq pour cent). Il s'entend que les
depOts d'or chez la Reichsbank ne rapportent pas d'interet.
2. Les organisations garantissent que la Banque recevra toujours de la
part des organisations de l'or efectif jusqu'a concurrence 331 /8% des montants de lei a livrer par Ia Banque aux organisations.
Les organisations procureront ainsi A la Banque une couverture d'or s'Olevant toujours A une tiers des lei A livrer par elle aux organisations.
Cette couverture d'or est constituee de la maniere suivante:
a) Les payements A faire par les organisations en or effectif A titre de taxe
d'exportation sur le marchandises achetees par le nouveau contrat (paraphO
le 24 -8 Fevrier 1916) constitueront une partie de cette couverture. Ces taxes
seront payees moitie par depOt d'or chez la Reichsbank A Berlin, mitie par
versement d'or en Roumanie.
Le payement d'or se fera en series de dix millions de lei chacune de maniOre que la premiere aerie soit verge A Bucarest, la deuxiOme deposee a Berlin,

la troisieme verses A Bucarest, la quatrieme depose A Berlin et ainsi de suite.

b) Aussitet et chaque foie que le montant d'or payee (par depOt b. Berlin

et ou par payement en Roumanie) A titre des taxes d'exportation, comme

emit sous a) n'atteindra pas 33 1/8% du montant de lei A livrer par la Banque
aux organisations Iivreront on vertu du present arrangement le organisation
A la Banque montant d'or manquant A ces 33 1/8% en payant chaque foie
moitie deus Reichsmarks d'or a la Banque eten deposamt l'autre maitre en
faveur de la Banque A la Reichsbank A Berlin.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

109

Drept cumpargtori, apareau trei organizatiuni ale Puterilor Centrale creiate pentru acest stop : Zentral-Einkaufsgesellschaft, pentru
Germania, Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt pentru Austria si Kriegsprodukten-Aktiengesellsch aft pentru Ungaria.
c) Les Reichsmark d'or seront decomptes au cours de lei 123,50 (centvingttrois lei et cinquante bani) pour cent Reichsmark.
d) Les deptot d'or faits A la Reichsbank sont consider& propriete exclusive
de la Banque au jour de leur depOt.
e) Le Banque ne pourra disposer des montants d'or deposes en sa favour
chez la Reichsbank A Berlin que six mois apres la paix.
3. Les organisations concedent A la Banque le droit de leur livrer aprOs la
paix au cours de 117 lei (centdix sept lei) pour cent Reichsmark des montants
de Reichsmark cedes A la Banque par cheque sur Berlin ou par versement A
Berlin en vertu du present arrangement, deduction faite des montants dont
la Banque aura dispose dans l'entretemps.
La Banque devra declarer dans le premier trimeetre apres la paix, pour
quels montants elle voudra exercer ce droit.
Les organisations auront alors A prendre les Reichsmark dans les parties
suivantes:
a) Jusqu'a 75 millions de Reichsmark dans les dernieres six mois de la
premiere annee aprOs la paix.
b) Le sold jusqu'a 100 millions de Reichsmark dans la deuxiOme armee
apres la paix. Le solde ulterieurement eventuel dans la troisieme armee aprOs
la paix.

Sur la demands de la Banque, les organisations feront de leur mieux

pour accelerer autant que possible la reprise des Reichsmark.
4. Les organisations ne pourront demander de la Banque la livraison de
lei qu'avec un preavis de huit jours ce qu'au fur et A mesure des besoins resultant des susdits contrats et conventions conclus ou A conclure avec les deux
Commissions Gouvernementales.
5. Les obligations solidaires des organisations resultant du present arrangement seront garanties comme suit:
a) Les obligations de la Zentral-Einkaufsgesellschaft m. b. H. par le Gouvernement Allemand.
b) Les obligations de la Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt par le Gouvernement Hongrois.
6. La Banque ouvrira un compte courant aux organisations sur la base de
l'or verse A Bucarest et A Berlin et sur les marks verses A Berlin. Elle versera
a la personne indiquee par les organisations les sommes necessaires au payement des marchandises apres un preavis de huit jours.

Le compte courant ouvert a Bucarest aux organisations, comme celui

ouvert A Berlin A la Banque ne seront sujets A aucune commission.

Le compte courant ouvert aux organisations A Bucarest ne portera pas

d'interet.
7. La correspondance et la Comptabilite sera tenue avec la Zentral-Einkaufsgesellschaft de Berlin.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

110

Zentral-Einkaufsgesellschaft conducea operajiunea in numele eelorlalti coasociati.

Conform art. 1 al acestui contract, Banca Nationala se ()HO

sa VIA la dispozitiunea organizatiunilor pang la 360.000.000 lei

contra marci, socotite de cursul de 117 lei suta de m'arci.
8. Les organisations soumettrons le texte de cette convention a la Reichsbank qui confirmera & la Banque qu'elle est d'accord et qu'elle accepte a remplir lea obligations qui la regardent.
9. Cette convention ne devient executable qu'apr& sa ratification par les
Gouvernements Allemand, Autrichien et Hongrois et par la Reichsbank.
10. Le contrat conclu le 9/22 Decembre 1915 reste en vigueur.
11. Les organisations informeront leur Gouvernement du desir de la Banque que lea coupons de la rente roumaine se trouvant & Berlin ne soient plus

presents au payement en Roumanie.

Nous vous prions confirmer votre accord avec cette convention et d'agreer
l'expression de nos sentiments lea plus distingu&.
Pour Zentral-Einkaufsgesellschaft m. b. H., Berlin
(ss) Dr. C. Melhior.

Pour Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt, Vienne

(ss) Offenheim.

Pour Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft, Budapest

(as) Klein.

Raportul Legailunil Romane din Berlin

Nr. 1.201 din 20 Martie a. c.

c&tre

Ministerul Afacerilor Straine

Ca urmare la telegrama mea cifrate, de ieri cu Nr. 1.197, am onoare a raporta Ex. V. ca prin nota cu Nr. II W. K. Bu. 10.051-52.572 din 4/7 Martie,
D-1 Secretar de Stat la Departamentul Imperial al Afacerilor Straine, mi-a
comunicat cele ce urmeaz&:
Organizatlunea german& de import numita Zentral-Einkaufsgesellschaft
la Berlin, lucrand Impreuna cu organizatiunea austriaca numite. Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt la Viena si cu cea ungara numit& Kriegsprodukten-

A.-G. la Budapesta, a Incheiat prin delegatul sea la Bucuresti un contract cu

Comisiunea noastra central& pentru vanzarea si exportul de cereale, contract
parafat la 24 Ianuarie / 6 Fevruarie a. c. si privitor la cumpararea unor cantit&ti de cereale.
In legatur& cu acest contract, organizarile mentionate au Incheiat cu Banca
National& a noastra o conventiune financial% prin schimbul de scrisori datate

din 20 Fevruarie-4 Martie, 24 Fevruarie si 8 Martie a. c.

Acum Guvernul imperial declare. prin nota sus aratata ca consimte la
cuprinsul acestei conventiuni financiare si ca In vederea intrarii In vigoare a
acestei conventiuni, garanteaz& Indeplinirea obligatiunilor solidare ce rezult&
pentru Zentral-Einkaufsgesellschaft din conventiunea financial% mentionat&
mai sus.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIO NALA. IN TI MP UL NEUTRALITATII 1914-1916

111

Marcile acestea aveau s'a fie Varsate la Reichsbank la Berlin

conform instructiunilor aancii Nationale.
Organizatdunile se Indatorau s'a plateasa Banal. Nationale asupra
acestui depozit, pang la rambursarea lui, o dobanda de 5 %. Ele
se mai obligau sa verse Banat Nationale 33,1/3% In our efectiv,
Totodata D-1 Secretar de Stat mi-a remis o scrisoare adresate. de Banca
Imperiului (Reichsbank) sub Nr. 7.812 din 3/16 Martie catre Banca Nationale,
a Rom&niei, cu rugamintea de a o transmite acesteia din urmit.
Prin aceasta scrisoare
aci alaturatit In original
Banca Imperiului
declare, ca a luat cunostinte, de conventiunea financial% incheiat& la Bucuresti
prin schimbul de scrisori sus amintit si ell se oblige a plati indatoririle rezul-

and pentru dansa din aceasta conventiune.

Am deci onoarea a ve, raga pe Ex. V. s& binevoiasce, a lua act de declaratiunea Guvernului german si a Inainta scrisoarea alaturat& Be,ncii noastre Nationale, raspunzandu -mi totodata de primirea ei.
(ss) Beldiman.

bit& qi scrisoarea dela Reichsbank, din 18 Martie, prin care se angajeaz&

a /ndeplini toate obligatiunile ce-i incumbil contractul Incheiat cu organizatiunile germane pentru plata cerealelor In lei:
Domnule Guvernator,

Confirmam prin aceasta c& Banca Imperiului a luat cunostinta de conventiunea financiark care rezulta din schimbul de scrisori dela 20/4 Martie qi 24/8
Martie 1916, dintre Zentral-Einkaufsgesellschaft, Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt gi Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft pe deoparte ei Banca National&
pe de an& parte si se angajeaza se, Indeplineasca toate obligatiunile care-i in-

cumb& din acest contract.

(ss) Reichsbank- Director.

NOTA VERBALA
a

MINISTRULUI IMPERIAL SI REGAL

al

Afacerilor Straine din Viena c&tre Legatiunea Rome.niei din Viena cu data
de 18 Martie 1916.

L'organisation autrichienne a Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt * a Vienne

et l'organisation hongroise la s Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft * a Budapest, agissant en commun avec l'organisation allemande la s Zentral-Einkaufsgesellschaft * m. b. H. a Berlin, ont conclu par lours delegues a Bucarest

un contrat, avec la Commission Centrale pour la vente et l'exportation des

cereales (paraphe le 24/6 Fevr. 1916) pour un achat de quantites ulterieures de
cereales.

En conexion avec ce contrat, les organisations ont conclu avec la Banque

Nationale de Roumanie a Bucarest une convention financiere resultant d'un
change de lettres en date des 20/4 Mars et 8 Mars 1918 n. at.

www.dacoromanica.ro

112

C. I. BAICOIANU

reprezentand treimea cuvenita emisiunii de lei, pe care Banca Nationala avea sa-i numere organizatdunii.
In Indeplinirea obligatiunii de varsamant aur, s'a facut Ins
Germaniei o mare concesiune. S'a convenit ca taxele de export sa
fie calculate Yri contul treimei de acoperire aur.
In caz sand aceste taxe de export nu ar acoperi treimea acoperirii
metalice, organizatiunile erau Indatorate sa completeze cota aur
cuvenita.

Jumatate din acest aur trebuia sa fie varsat la Reichsbank,

constituindu-se un depozit In contul Bancii Nationale, iar jumatate
In Romania la sediul Bancii Nationale Insasi.
Concesiunea aceasta, ce anihila sistemul de plats uzitat aiurea
In Imprejurarile de pe vremuri, Ii. avea Insemnatatea sa. Din punctul
de vedere al interesului de consolidare a stocului metalic al Bancii,
ea nu poate decat s fie regretata.
Marcile aur s'a convenit sa se deconteze la cursul de 123,50 suta
de marci.
Depozitele aur facute la Reichsbank aveau sa fie considerate
proprietatea exclusive a Bancii Nationale din ziva efectuarii depozitului.

Ele era Ins nepurtatoare de dobanda.

Conform art. 2 al. e, Banca Nationala nu putea sa dispuna In
favoarea sa de sumele depuse In aur la Reichsbank decal dupe 6
luni dela Incheierea pacii.
Organizatiunile au mai recunoscut Bancii Nationale dreptul sa
poata cere dupe pace restituirea In lei, la cursul de 117 lei suta de
marci a varsamintelor In marci ce au fost facute la Reichsbank din
Berlin pentru contul Bancii Nationale.
In cazul acesta, Banca Nationala este tinuta conform art. 2,
sa declare In primul trimestru dupe pace, pentru ce suma ar dori
sa exercite acest drept.
Le Ministre Imperial et Royal des Affaires Extrangeres, au nom du Gouvernement Imperial et Royal autrichien et du Gouvernement Royal hongrois,
declare son consentement avec le contenu de cette convention financiere.
Sous la condition que la convention entre en pleine vigueur ; lesdits Gouvernements se portent garants pour les obligations solidaires resultant pour
la Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt a Vienne et la Kriegsprodukten-A.-G. it Budapest de la convention susdite.
En portant ce qui precede a la connaissance de la Legation R-le de Roumanie, le Ministere Imperial et Royal des Affaires Etrangeres a l'honneur de
la prier de bien vouloir en informer telegraphiquement Son Gouvernement ).

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

118

Banca Nationale dorind sa faca uz de aceasta, organizatiunile

s'au obligat sa primeasca marcile in conditiunile urmatoare:
a) 75.000.000 marci sa ne plateasca in ultimele 6 luni ale primului an dupa pace ;
b) soldul pang la 100.000.000 marei In anul al doilea dupa pace ii

c) soldul ulterior eventual, In anul al treilea dupa pace.

In ce privete garantdile rezultand din contract, s'a convenit ca
ele sa fie date:
a) pentru Zentral-Einkaufsgesellschaft de catre Guvernul german ;
b) pentru Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt de catre Guvernul austriac i
c) pentru Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft de catre Guvernul
ungar.

Conturile, cecurile 0 recipisele, erau scutite de comision.

Pentru o mai mare garantie a Bancii Nationale, art. 8 dispune
ca organizatiunile s supuna textul acestei conventiuni Bancii Imperiului, obligand-o s confirme Bancii Nationale ca accepts sa
Indeplineasca toate obligatiunile ce o privesc.
Convenjiunea nu avea sa deving executorie decat dupa ratificarea
sa de catre Guvernul austriac, german 0 ungar, ca 0 de Banca Imperiului, Reichsbank, ceiace a 0 avut loc.
Expunerea de mai sus rezuma situatia de fapt a marei opera-

tiuni de vanzare-cumparare de cereale stivar0ta cu Germania 0

Austro-Ungaria.

Nu sunt lipsite de interes credem sa redam propunerile ce au

avut loc cu ocazia acestor discutiuni.

Banca a facut dela Inceput propunerea ca taxa de export c

pretml cerealelor sa fie acoperite In intregime In aur.
Banca Nationale avea dreptul In schimbul leilor ce-i dadea pentru

finantarea acestei operajiuni, sa traga asupra Bancii Imperiului.

Se 1ntrevedea In acest mod de a rezolva chestiunea, posibilitatea

ca Banca sa -ci formeze puternice depozite In franci elvetieni pe

cari sa le poata utiliza In vremuri grele. Reprezentantii Reichsbank-ului Melhior 0 Meuhlon n'au acceptat aceasta propunere sub
motiv ca In situatia In care se afla Germania, acest procedeu ar
putea atrage dupa sine o catastrofala depreciere a marcii 0 au rugat
Guvernatorul sa faca Reichsbank-ului acest serviciu.
Consideratiuni de ordin politic cari trebuiau cu multa abilitate
0 tact sa fie ocolite, an facut ca Guvernatorul Bibicescu sa renunte

la propunerea prima facand o alta.

www.dacoromanica.ro

114

C. I. BAICOIANU

Germania 9i Austro-Ungaria s'a plateasca In our pe langa taxa

de export 9i acoperirea de 331/3%, eamanand ca restul s'a fie acoperit

prin m'arci hartie la un curs fixat.

Motive de ordin psihic asupra cArora nu insistgm au intervenit
9i nici aceasta propunere nu a fost acceptata, hotarindu-se dupa
cum am vgzut in expunerea de mai sus, ca Germania 9i AustroUngaria sa acopere cu plata taxelor de export 9i in caz de insuficien46 cu varsAminte speciale, acoperirea metalica de 331/3 %, din
care o jumatate urma sa fie depus6 la Reichsbank 9i restul la Banca
Nationala.
Restul sumei Germania 9i-a luat angajamentul sa -1 acopere In
m'arci la cursul de 117 lei suta.
De 9i cursul de 117 lei fats de cel teoretic de 123, constituia pentru
Banca indemnul de a se considera pe deplin satisfacuta de aceasta

opera tie, totu9i prabu9irea catastrofala a march de mai tArziu a

evidentiat neprevederea de a nu se fi negociat asupra aurului.
*

* *

Dar suma de 360.000.000 lei s'a dovedit a fi fost insuficienta

pentru a se face fat'a obligatiunilor provenite din contractul de
cumparare de cereale incheiat la 24 Martie 1916.
Din aceasta cauzg, cum 9i din aceia c intenlionau sa mai cumpere 9i alte cereale, organizatiunile Puterilor Centrale au cerut In
Mai 1916 un nou credit la Banca Nationale de 100.000.000 lei.
Imprejurarea aceasta a fost sesizata de Banca pentru a se
pune In regula o serie de netntelegeri pe cari experienta lucrurilor le scosese la iveata 9i cari In interesul cauzei trebuiau
elucidate.

Aplanarea for a facut obiectul mai multor conferintm avute cu

Guvernatorul Bancii la Govora in Julie 1916 9i cari au condus la
schimbul a doua scrisori interpretative, pe langa conventiunea
pentru acordarea unui nou credit de 100 milioane lei, cari puneau
lucrurile la punct.
Despre ce era vorba?
Conventiunea din Decemvrie 1915 pentru vanzarea a 50.000
vagoane de cereale, omisese sa precizeze situatia depozitului de
marci ce isvora din acest contract, cum 9i conditiunile de restituire
a marcilor. In conferintele dela Govora, s'a stabilit ca depozitul
In marci la Berlin sa produce pang la incheierea pacii, ca 9i acela
www.dacoromanica.ro

115

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

rezultand din contractul din 24 Martie, o dobanda de 5 %, iar restituirea sa se faca in termen de 3 ani, cum a fost prevazut In contractul sus amintit.
La indeplinirea obligatiunilor contractului din 24 Martie, se ivise

divergente de vederi i privitor la cota aur necesara emisiunii de

lei, cu care urma sa se faca plata cerealelor.
Prin conventiunea din 24 Martie 1916, Banca Nationale se oblige
sa in la dispozitia organizatiunilor Puterilor Centrale 360.000.000 lei,
cu 1ndatorirea pentru organizatiuni sa verse Bancii 331/3 % aur, repre-

zentand acoperirea statutara pentru aceasta operatiune de emisiune. Jumatate din aur avea sa se verse la Bucureti, iar cealalta
jumatate urma sa se constituie depozit la Reichsbank.
Operatiunea implica Ins& pe Fang& emisiunea de 360.000.000

lei contra-valoarea vagoanelor de cereale vandute i alta emisiune de 60.000.000 reprezentand suma ce trebuia varsata de
Banca Nationale Ministerului de Finanje In contul taxelor de
export-aur.

Astfel emisiunea necesitata de acoperirea contractului nu era de

360.000.000, ci de 360.000.000 + 60.000.000 = 420.000.000 lei.
Reportata treimea de 331/8% la aceasta suma, rezulta ca aco-

perirea aur era de:

lei 140.000.000

din care scazandu-se contravaloarea taxelor platite

in aur de
rezulta ca organizatiunile mai datorau ca rest,
acoperire de aur in suma de

60.000.000

lei

80.000.000

iar nu 60.000.000 lei.

Organizatiunile voiau sa Inteleaga altfel obligatiunea acoperirii. Ele nu jineau seama de emisiunea necesitata de plata

aurului care se facea prin Ministerul de Finante, din care cauza

cereau ca acoperirea sa se calculeze la 360.000.000 lei, iar nu la
420.000.000 lei.

In ultima analiza, dupe calculul Bancii, era vorba de

diferenta de 20.000.000 lei aur In defavoarea Bancii i pe care o

revendica.

Organizatiunile examinand chestiunea, au ad mis prin conven-

jiunea din 7 Iulie 1916, mai jos publicata, punctul de vedere al

Bancii, declarand ca recunosc aceasta scrisoare interpretative ca
facand parte integranta din conventiunea dela 24 Martie.
Aceste mici netntelegeri Inlaturate, s'a procedat la semnarea
celei de a treia conventiuni, tot la Govora, pentru o noun emisiune
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

116

de 100.000.000 lei, de cari aveau nevoie organizatiunile pentru noui

cumparaturi de cereale, ce intenjionau sa faca In Romania 1).
1) Vezi sedinta Consiliului din 14 Iu lie 1916.
MU textul contractului dela Govora, si at celor douii, scrisori In cauza,
astfel cum au fost citite In .5edinta Consiliului din 11 Iu lie 1916:
.

Monsieur le Gouverneur,

Nous avons l'honneur de vous confirmer par la presente notre accord

comme suit.
En vertu de la convention financiere, conclue en date du 9/22 decembre

1915 entre la Banque Nationale de Roumanie (ici sous-nomee Ia Banque),

la Zentral-Einkaufsgesellschaft m. b. H. de Berlin, la Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt de Vienne et la Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft de Budapest (ici
sous nommees les organisations), Ia Banque a livre aux organisations 84 (quatre
vingt quatre) millions de lei contre 70 (soixante dix) millions de Reichsmark,

c. a. d. au tours de 120%.
Les organisations garantissent a la Banque que ses avoirs chez la Reichsbank, provenant de In somme sus-mentionnee, lui rapporteront, des aujourd'hui,
jusqu'au remboursement des interets au taux de 5 % (cinq pour cent) par an.
Ces avoirs seront transport& a un compte special chez la Reichsbank.
Les organisations concedent a la Banque le droit de leur livrer et prennent
l'obligation d'accepter apres la paix, au cours de 120 lei (cent vingt lei) pour

cent Reichsmark, un montant jusqu'a concurrence des sus-dits 70 (soixante

dix) millions de Reichsmark, deduction faite des montants dont in Banque
aura dispose dans l'entretemps.
La Banque devra declarer, dans le premier trimestre apres la paix, pour
quels montants elle voudra exercer ce droit.
Les organisations auront alors a prendre les Reichsmark dans le parties
suivantes:
a) jusqu'a 15 (quinze) millions de Reichsmark dans les derniers six mois

de la premiere annee apres la paix ;

b) le solde jusqu'a 20 (vingt) millions de Reichsmark dans la deuxieme
armee apres in paix ;
c) le solde ulterieur eventuel dans la troisieme armee apres la paix.
Sur la demande de la Banque les organisations feront de leur mieux pour
accelerer, autant que possible, la reprise des Reichsmark.
Nous vous prions, Monsieur le Gouverneur, de nous confirmer votre accord

et d'agreer ('assurance de notre tree haute consideration.

Pour la Zentral-Einkaufsgesellschaft m. b. H., Berlin
(ss) Dr. Carl Melchior

Pour Ia Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt, Vienne

(ss) Indesolfrabil

Pour Ia Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft, Budapest

(ss) Klein
Le Vice-Gouverneur (ss) I. G. Bibicesou

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

117

Conditiunile erau aceleai ca ci cele cuprinse In conventia din

24 Martie.
Monsieur le Gouverneur,

Par une convention financiere contenue dans un echange des lettres en

date du 20/4 mars a. c. et 24/4 mars 1916 entre la Banque Nationale de Roumanie (ici sous-nommee la Banque) et la Zentral-Einkaufsgesellschaft a Berlin,
la Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt a Vienne et la Kriegsprodukten A. G. a Budapest (ici sous-nommees les organisations) la Banque mettait a la disposition
des organisations des sommes jusqu'a concurrence de 360.000.000 lei et les
organisations garantissaient que la Banque recevra de la part des organisations
de l'or effectif jusqu'A concurrence de 33,1/3% des montants des lei A livrer
par la Banque.
A regard de la constitution de cette couverture d'or, In Banque et les organisations interpretent differemment les stipulations des sus-dites lettres,
notamment, si par exemple les taxes d'or s'elevaient a 60 millions, l'emmission et la couverture d'or devra se faire comme suit:
a) Interpretation de la Banque:
1. Emission a titre des besoins directs des organisations . Lei 360.000.000
2. Emission a titre de contre-valeur des taxes payees' en
or, a mettre a in disposition du Ministere des Finances *
60.000.000
3. Emission totale
*
420.000.000
4. Par consequent un tiers en or
140.000.000
*

5. Dont font partie les taxes payees en or c. A. d..

6. Done a procurer par les organisations une couverture

d'or supplementaire de
b) Interpretation des organisations:
1. Emission a titre des besoins directs des organisations
2. L'emission a mettre a la disposition du Ministere des
Finances ne regarde pas les organisations
3. Emission totale qui regarde les organisations . .

4. Par consequent un tiers en or

5. Dont font partie les taxes payees en or c. A. d..

60.000.000

80.000.000

360.000.000

*
*
*

_
360.000.000
120.000.000
60.000.000

6. Done a procurer par les organisations une couverture

d'or supplementaire de
*
60.000.000
Bien que le texte de in convention, cleat notre persuasion soutienne
notre interpretation, vu les relations amicales que nous avons le plaisir d'en-

tretenir avec la Banque, nous acceptons rinterpretation de la Banque susmentionnee sous a). L'emission provenant de la convention en question s'elevera done a 360 millions a titre des besoins directs des organisations, plus la
somme formant la contravaleur des taxes payees en or. La couverture en or
sera un tiers de remission totale ainsi resultant, et les taxes payees en or feront
partie de cette couverture.
Le present arrangement doit dtre considers comme partie integrante de la
convention financiere susmentionnee.

www.dacoromanica.ro

118

C. I. BAICOIANU

Suma de 100.000.000 lei urma sa fie acoperita prin 331/3% in

aur efectiv, conform conventiunii din 24 Martie i scrisorilor din
7 Martie, iar restul 4n marci varsate la Reichsbank din Berlin.
Cursul a fost stabilit la 123,50 lei pentru suta de marci aur i
116,50 lei pentru suta de marci Varsate la Reichsbank.
Aurul urma s fie depus jumatate la Bucureti i jumatate la
Reichsbank, constituind proprietatea exclusive a Bancii Nationale.
Marcile depozitate la Reichsbank aveau sa poarte o dobanda de 5 %
pang la completa for achitare.
Organizatiunile se mai obligau sA riscumpere marcile cedate
Bancii prin cec sau Vars'amant la Berlin.
In cazul acesta rascumpararea sa se face la cursul de lei 116,50
Nous vous prions, Monsieur le Gouverneur, de nous confirmer votre accord
et d'agreer ('expression de notre tres haute consideration.
Pour Ia Zentral-Einkaufsgesellschaft m. b. H., Berlin
(ss) Dr. Carl Melchior
Pour la Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt, Vienne
(se) Indesoifrabil

Pour Ia Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft, Budapest

(ss) Klein
Le Vice-Gouverneur (ss) I. G. Bibicescu.
Monsieur le Gouverneur,

Pour assurer le payement en lei du solde des cereales a livrer a la Zentral-Einkaufsgesellschaft m. b. H. de Berlin, Ia Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt
de Vienne et la Kriegsprodukten-A.-G. de Budapest (ici sous-nommees les organisations) en vertu du contrat du 9/22 mars a. c., conclu avec la Commission
centrale constituee pour la vente et l'exportation des cereales et de leurs derives A Bucarest, les organisations ont besoin d'une somme de cent millions
(100.000.000) lei en plus des sommes prevues par les conventions anterieures
passees avec la Banque Nationale de Roumanie (ici sous-nommee la Banque)
et prient la Banque de bien vouloir mettre A leur disposition cette somme contre
des Reichsmark, aux conditions suivantes entre nous discutees et convenues:
1. Les organisations declarent et la Banque accepte que la somme de cent
millions (100.000.000) lei ne constitue qu'une reserve eventuelle, dont les organisations useront seulement spits avoir utilise tous les lei qu'elles auront pu se
procurer au mantle libre ou par des operations avec d'autres banques ou par
l'importation des marchandises.
2. La somme de cent millions (100.000.000) sera couverte par 33,1/3 %
en or effectif conformement A la convention en date du 24/8 mars 1916 et la
lettre du 7/20 juillet a. c., et par 66, 2/3 % en Reichsmark verses a la Reichsbank de Berlin.
4. L'or sera depose moitie A la Banque Nationale de Roumanie de Bucarest
et moitie a la Reichsbank de Berlin en faveur de la Banque Nationale de Roumanie. Les depOts d'or faith a la Reichsbank sont consider& proprieto exclusive de la Banque, du jour de leur depOt.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

119

suta de marci qi In aceleai condijiuni fixate prin art. 3 din conventiunea din 24 Martie. Decal aceasta conventiune n'a apucat sa fie

aplicata, deoarece au intervenit evenimentele bine cunoscute ale

intrarii noastre In actiune, cari au facut ca ea sa, ramana Rua
moarta. Valuta a tras /ma din schimbul de scrisori dela Govora
c4tigul de a -i fi regulat nelamuririle cuprinse In cele doug conventduni anterioare.

Pe temeiul acestor contracte, Banca Nationale a putut sail

mareasca considerabil stocul metalic.

Cu toate ca Banca Nationala reuqise prin ultima conventiune

dela Govora A' completeze lacunele din primele doua, nu este mai
putin adevarat ca un punct negru ramanea Inca neluminat. In urma
Lea avoirs en Reichsmark chez la Reichsbank de Berlin produiront un interet de cinq pour cent par an jusqu'a complet payement.
5. Les organisations s'obligent A racheter les Reichsmark cedes A la Banque
par cheque sur Berlin ou versement Berlin en vertu du present arrangement,
deduction faite des montants dont la Banque aura dispose dana l'entretemps,
en tant que la Banque voudrait user de ce droit de rachat.
Le rachat se fera au cours de 118,50 (cent seize et demi lei) les cent Reichs-

mark et dana Ia proportion fixee par la clause III de la convention du 20/4

et 24/8 mars a. c., c'est-a-dire en chiffres ronds:
a) jusqu'a 20 (vingt) millions de Reichsmark dans les derniers six mois
de la premiere armee apres la paix;
b) le solde jusqu'a 30 (trente) millions de Reichsmark dans la deuxieme
annee apres la paix ;
c) le solde ulterieur eventuel dana la troisieme armee apres Ia paix.
8. Les organisations soumettront le texte de cette convention A la Reichs-

bank, qui confirmera A la Banque qu'elle est d'accord et accepte a remplir

les obligations qui la regardent.
7. Cette convention ne devient executable qu'apres sa ratification par
lea Gouvernements Allemand, Autrichien et Hongrois et par la Reichsbank.
8. Toutes les autres conditions prevues par la convention du 20/4 mars
et 24/8 mars 1916 font partie integrante de la convention presente.
9. Nous designons comme notre representant a Bucarest aussi pour cette
convention la Maison E. Behles, Section Cereales.
Nous vous prions, Monsieur le Gouverneur, de nous confirmer votre accord
avec cette convention et d'agreer l'expression de notre tres haute consideration.
Le Vice-Gouverneur (as) I. G. Bibicescu
Pour la Zentral-Einkaufsgesellschaft m. b. H., Berlin
(as) Dr. Carl Melchior
Pour la Kriegsgetreide-Verkehrsanstalt, Vienne
(as) Indesoifrabil

Pour la Kriegsprodukten-Aktiengesellschaft, Budapest

(as) Klein

www.dacoromanica.ro

120

C. I. BAICOIANU

aldurosului apel adresat de. reprezentantii germani qi In deosebi

de Guvernatorul Reichsbank-ului Dr. Havenstein, Guvernatorul
aancii Nationale Bibicescu a consimtit ssa apere marca germang
de deprecierile catastrof ale pe cari le-ar fi suferit daca Banca Nationala ar fi uzat de dreptul legitim pe care /1 avea de a trage asupra
Reichsbank-ului. Dac6 aceasta favoare pe care Romania i-o facea
Germaniei i9i gase9te explicatiunea In consideratiuni de ordin po-

litic, nu este mai putin adevarat a de pe urma ei am avut mult

de suferit, deoarece negociatiunile nu au fost duse pe baza mArcii
9i a leului aur.

Intr'un capitol special de mai jos vom constata infati9area

pe care a luat-o stocul metalic al Bancii Nationale In cursul anilor 1915 9i 1916, ca rezultat al afacerilor de cereale Incheiate cu
concursul Bancii, cat 9i din taxele aur asupra exportului de cereale
infiintate prin legea din 1915.

VARSAMINTELE BENEVOLE IN AUR 'ACUTE DE POPULATIUNE PENTRU A SPRIJINI STOCUL METALIC AL BANCII.

In preajma intrarii noastre In razboiu, prevgzandu-se greutalile

tot mai mari pe cari avea sa le invinga Banca Nationara In sustinerea intereselor superioare ale Statului 9i ale piejei, intarirea
stocului metalic prin toate mijloacele constituia preocuparea de
capetenie a conducgtorilor Bancii Nationale.
Cum In Germania, Franta, etc., ca o masurA de intarire a sto-

cului metalic al bancilor de emisiune respective s'a facut apel 9i

la patriotismul cetgtenilor, 9i noi am urmat exemplul celorlalte
state.
Datorita apelului facut prin press, s'a produs 9i la noi, ca 9i In
Apus, o mirare pentru efectuarea de varsAminte aur la Banca Nationala In vederea consolidarii stocului metalic.
Banca Nationale a deschis ghi9eurile sale acestor manifestari
de solidaritate nationala.
De unde Ins In Franta 9i Germania vArsAmintele aur dela
public au atins cifre Insemnate, la noi depunerile aur s'au limitat
la suma de 200.000 lei.
Din aceasta constatare trebuie tras invaVamantul a educajia
noastra patriotica lass Inc 6 mult de dorit. Faptul c6 apelul se producea In circumstance ce prevesteau intrarea noastra In actiune,
ar fi indreptatit sa vedem un mai mare spirit de jertfa materials
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

121

pe altaru 1 marelor interese ale neamului nostru, in numele carora i

pentru cari ne pregateam sa intram In lupta.

IMPRUMUTUL NATIONAL DIN 1916 CA MIJLOC DE LUPTA.
CONTRA INFLATIUNII MONETARE.
Evenimentele politice i militare faceau sa se desemneze tot mai

mult necesitatea unei interventiuni armate a Romaniei alaturi de

Puterile Aliate.
Preparative le militare In vederea acestui eveniment ce se prevedea apropiat, necesitau la randul for o mobilizare specials a mij-

loacelor financiare. Se ventila ideia unui imprumut nou la Banca

Nationala.

De asta data Consiliul Bancii a afirmat dorinta ca Guvernul

Bali procure resursele necesare apropiatelor evenimente pe calea
unui imprumut intern, fagaduindu-i tot sprijinul pentru ajungerea
la un rezultat cat mai satisfacator.
Propunerea Bancii se rezema pe pletora de bani ce exista In
Ora, In urma realizarilor din vanzarile de cereale, pletora ce se
afirma cu atat mai mult, cu cat prin forta Incercuirii din toate partile, publicul nu avea pe ce sa cheltuiasca disponibilul de numerar.
Banca se mai bizuia i pe dispozitia sufleteasca a publicului,
care apreciind opera militara ce se desemna inevitabila In vederea
realizarii idealului national de mult urmarit, se arata In 'Duna dispozitie BA Inlesneasca Guvernului imprumutul ce el ar solicita,

Prin aceasta propunere Banca urmarea evitarea pe cat posibil

a unei mai man inflatiuni monetare, spre care ne impingea irezistibil
puterea evenimentelor ce se desfaqurau inaintea ochilor notri.

Ideia fund aprobata de Guvern, Banca Nationale a luat initiativa convocarii unei conferinte a marei finante romaneti.

Cu prilejul acesta bancile au luat asupra for 150.000.000 lei

din cele 300.000.000 lei cerute de Guvern. Prospectul a fost publicat
la 15 Aprilie i timpul de subscriere fixat dela 21 Aprilie pan& la
5 Mai 1916, cursul de emisiune 84 lei suta i dobanda la 5 % pe an.
Afluenta publicului participant la aceasta subscriere a fost atat
de mare, !neat subscrierile au fost Inchise prin forta acestui fapt cu
5 zile Inainte de termenul fixat, adica la 30 Aprilie In loc de 5 Mai.
Toate treptele sociale au luat parte la acest Imprumut, iar sumele subscrise au fost varsate In mare parte integral.
www.dacoromanica.ro

C. I MicouNu

122

Subscrierile au atins in ziva inchiderii suma de 407.159.500 lei,

deci cu 107.159.500 lei mai mult decat ceruse Guvernul.
Din aceasta sums s'a retinut numai 400 milioane lei. Produsul
acestui imprumut flind varsat la Banca Nationala in contul imprumutului de 400.000.000 lei acordat pang atunci, Guvernul 9i-a
reconstituit creditul 9i a putut astfel s'a" se foloseasca de el mai tarziu.

Nu este lipsit6 de interes o indicare a organelor prin can s'a

fgcut subscrierea:
Banca Nationals, Administratiunea centrals
Sucursalele 9i agentiile B.N.R.

lei

Sub- participanl1i B.N.R.

Casa de Depuneri

BAncile sindicate

Tezaurul public
Administratiile financiare

BM:lei le populare

61.908.900
14.933.300
41.174.900
14.689.600
222.611.100
30.597.100
6.244.600
15.000.000

Total lei 407.159.500

Din aceste sume s'au achitat la subscriere lei 182.468.400, iar
restul de 217.531.600 lei s'a plait in mai multe vArsgminte.

Increderea manifestata cu atata spontaneitate cu prilejul imprumutului national, va eamane una din paginele cele mai remarcabile ale istoriei financiare contimporane a Romaniei.
Insemnatatea faptului rezidA In aceia a con9tiinta nationala
s'a aratat 9i in materie financial-A la insaltime, atunci cand circumstanjele au cerut ca Romanul sA-9i afirme independenja sa 9i pe
acest tArAm.

IMPRUMUTUL NATIONAL SI SCONTUL BANCII NATIONALE.

Faptul ca publicul a imprumutat Statn1 cu 5 %, nu putea sg

eamana Vara influenta asupra Bancii Nationale. Cum scontul era
de 6 %, Banca s'a vazut obligata din cauza acestui fapt petrecut
pe piat4, sA-9i scad5 scontul la 5 %, cu incepere dela 1 Mai 1916.
NEVOILE PRE GATIRILOR MILITARE PUN DIN NOU IN
DISCUTIUNE PROBLEMA MONETEI DIVIZIONARE.

Pe nasura ce preparativele militare cre9teau 9i f6ceau necesara

mobilizarea fortelor armate, se resimjea tot mai mult nevoia monetei

divizionare marunte de 5 lei, 2 lei 9i 1 leu.

www.dacoromanica.ro

Plana I V

116

-NONA

zaurintinn

6161167r7

417,,N,

AbIlMirl:
..,..

:,.17:tgananicom..tErrqr,,,

.Aite.,:t.Frarg:.A.

,,.

c.

As

A.

r..^1"111,"

..DGIIEI.:k.,..., 'i.:-q,),

..,.:,--,,..''

<JVX- :.

4,
2

.'-''''-....''''.',\. \ - l';',44.f4

-,

L. t.LF.1 JAW. c''

4.,., FAI/JrF J. t'llill 4.1.-.11.3 II:I
u., vfn 1? ::74.d e ro.:1 47 'd./ 0.1;i I.;: VOit .t
i iv Tenn :NI.vo. :tau LF. 1'III1 I ; 14-,114 4
".7 ,,,,A,5 i : I t ( U L A i 1 . .F4j.L.,VOR PF111!21: CU INCJII.
1,;.,..i., .sr.,tfiii 4; 1
"V 1,...4% LA 10 ATII. CU INTIM:.., ..
,

''''r.f.)1.,

71

, ig:

ti I(

'15.+.

2 4 .2

p.

'2L

. infl tr.. ;1;4/i1-1'... CU:4F ea. I:: r. p. ,7.

MAT
..

')11

IV

..
Cr ::.-.{. ,

.t.o...

:,,

riiVx

Aversul Si reversul biletului de 2 lei al Bancii Nationale, care

a circulat in perioada 10 August 1016-1 Octomvrie 1925.

www.dacoromanica.ro

B ANCA NATIONALA. IN TIM PUL NEUTRALITATII 1914-1916

123

Moneta de argint de 5 lei, 2 lei i 1 leu dispAruse cu totul

din circulatiune, fie cg se tezaurizase de cei ce o detineau, fie c
anumiIi agenti o stransese i o trecuse peste granita Orli, iar altii
speculau asupra ei In interiorul tarii 1).
Pentru a se preIntampina neajunsul ce isvora din aceasta constatare turburnoare a interesului de schimb i In vederea apropiatei
intrAri In campania militara, Banca Nationala convine cu Ministerul de Finante A se pregateascA o noun emisiune de bilete de
5 lei. Tot pe temeiul Imprejurarilor ysi greutatilor ce se Intampinau
In cursul afacerilor, din cauza lipsei de argint i In urma hotgrIrii
Consiliului general luat In gedinta din 4 August, s'a decis s'a
se emita. i bilete de 1 leu i de 2 lei 2).
1) Moneta de argint In circulatie ne-o InfatigeazA tabloul de mai jos:

Moneta de 5 lei
e

lei

lo

50 bani

23.000.000
21.000.000
23.000.000
9.000.000
76.000.000

Total . . . lei
') In plangele al&turate dam aversul gi reversul biletelor de 2 lei gi 1 leu
emise de Banca Nationala.
Isla cum justific& Ministrul de finante Consiliului de Minigtri, prin referatul sAu Nr. 80.404 din 8 August 1916, necesitatea acestei emisiuni:
Domnilor Mini.gri,

0 criza foarte aspra de moneth maruntA se simte astAzi in toata tars.

De pretutindeni ne vin numeroase cereri pentru sume marl de asemenea moneta gi imposibilitatea de a le indestula face sA fie gi mai mult autate. Lipsa
a ajuns at&t de mare, Inc &t unele magazine au afigat ca nu mai wand deal celor
Carl au mAruntig, iar lucrAtorii unor stabilimente amenintA cu greys dacA nu
li se vor plAti salariile in monetA maruntA.
DacA stocul monetelor dela 5 lei In jos puse in circulatde ar fi mic, s'ar

putea spune a lipsa acestor monete se datoregte micimii acestui stoc rata
de trebuintele Statului nostru. Ins& nu este aga. Sunt pugi in circulatiune
86.500.000 lei in monete Intro 5 lei gi 5 bani, din sari 23.000.000 de 5 lei,
21.000.000 de 2 lei, 23.000.000 de 1 leu, 9.000.000 de 0,50 lei, 1.600.000 de 20
bani, 5.200.000 de 10 bani gi 3.700.000 do 5 bani, deosebit de 25.000.000 In
bilete de BancA de 5 lei. Acest stoc care inainte de fnceputul azboiului european era mai mic cu 50.000.000 lei (5.000.000 moneth de 2 lei, 1 leu gi 50 bani gi
moneth de nichel, gi 25.000.000 in bilete de 5 lei) a indestulat pAnA In anul acesta
cu prisosinta toate nevoile. De catAva vreme Ins& speculantii au inceput a acapara de peste tot aceste monete gi extinderea nefastei for activitAtd explic& In
cea mai mare parte lipsa mai sus arAtatA.

Pentru remedierea acestui elm s'au luat toate mAsurile cuvenite contra
acaparatorilor de monezi m&runte gi nu ne indoim cA autoritAtile In drept igi

www.dacoromanica.ro

124

C. I. BAICOIANU

Numarul biletelor de 1 leu s'a stabilit a fi 7.500.000 (trei sute

alfabete) iar de 2 lei 8.000.000 lei deci 4.000.000 bilete.
Ca i In cazul emisiunii biletelor de 5 lei, emisiunea biletelor

de 1 qi 2 lei avea sa se fac6 numai cu aprobarea Consiliului de

vor face pe deplin datoria. In acelagi timp prin jurnalul Consiliului de Minigtri

cu Nr. 1851 din 4 crt., s'a dat autorizatiune Bancii Nationale sit mai emits
25.000.000 lei In bilete de 5 lei pests cele 25.000.000 distribuite.
Prin aceste doua masuri Insii 'lull va fi numai In parte remediat. Cererile
de monete dela 2 lei In jos Bunt prea numeroase si de nu vom amta sit le satisfacem cat mai urgent gi inteo masura cat mai mare posibilk remediul prin
masurile aratate va fi neInsemnat.
Pentru aceasta nu avem alt mijloc In imprejurarile de fat& cleat sa, dam
Bancii Nationale autorizatiunea Ca sa. puna In circulatiune biletele de 2 lei
gi 1 leu pe cari le are fabricate gi cari bilete se urea, la suma de lei 7.500.000 de
1 leu gi lei 8.000.000 de 2 lei.
Aceasta autorizatiune care va fi supusa Corpurilor Legiuitoare spre ratificare la prima for Intrunire face obiectul alaturatei conventiuni.
Ministrul finantelor (ss) E. Costinescu.

Iata gi textul jurnalului Consiliului de Minigtri Nr. 1875, dat In urma rereratului Ministrului de finante:
Consiliul Minigtrilor In gedinta sa dela 8 August 1916, deliber.nd asupra
referatului cu Nr. 80.404/916 al D-lui Ministru de finante privitor la punerea

in circulatiune a biletelor de banal. de 1 gi 2 lei;

Av &nd In vedere cele cuprinse in acel referat;

Decide:
Art. 1. Banca Nationala a Romaniei este autorizata ea puna In circulatiune bilete de 1 leu In suma de lei 7.500.000 gi de 2 lei In sumil, de 8.000.000 lei.

Aceste bilete vor avea aceeagi acoperire metalica, ca gi celelalte bilete de

band'.
Art. 2. Se aproba conventiunea incheiata In acest stop intre Ministrul de
finante gi acea Banck
Art. 3. D-1 Ministru de finante va solicita Corpurilor Legiuitoare cuvenita
ratificare la prima for Intrunire.
Ca urmare a acestei hotarfri a luat flint& urmatoarea conventiune intro
Stat gi Banca NationalA:
In vederea imprejurarilor ce se pot ivi gi a greutatilor ce se intampinii
In mersul afacerilor din cauza lipsei de argint la schimbarea chiar a biletelor
mici, s'a convent Intre D-1 Emil Costinescu, Ministrul finantelor gi D-1 I. G.
Bibicescu, Vice-Guvernatorul Bancii Nationale, urmatoarele:
Banat Nationalk cu autorizatiunea Consiliului sau general f}i sub rezerva
ratificarii Adunarii generale a actionarilor, va emite urgent bilete de 1 gi 2

www.dacoromanica.ro

Plana V

BR CRIIRTHIRALRITiOlfRffIEi

Aversul si reversul biletului de 1 leu al Hanoi Natio-

nale, care a circulat in perioada 10 August 19101 Octomvric 1925.

www.dacoromanica.ro

B A NC A NATIO NALA IN TIMPUL NEUT RALITAT II 1914-1916

125

Mini Ori, care se obliga sa obting ulterior ratificarea Corpurilor

Legiuitoare.

Dela Inceput s'a hot6r1t ca i aceasta emisiune s'a fie facuta

pe baza acoperirii metalice.
lei, dupa aprobarea Consiliului de Ministri, care se obligA Ins& a dobandi ulterior sanctionarea Corpurilor Legiuitoare.
Aceste bilete vor fi emise In conditiunile emisiunii biletului de 5 lei.
Numarul biletelor de 1 leu va fi de 7.500.000 buati, 300 alfabete dela Nr.
1 'Ana la 300 inclusiv, edict" pentru 7.500.000 lei gi al celor de 2 lei de 4.000.000
buati sau 8.000.000 lei, 160 alfabete dela Nr. 1 pAnik la 160 inclusiv.
Dupa imprimarea acestor bilete Banca le va preda treptat Ministerului
contra bilete prevAzute la art. 13 din lege si 36 din statutele Bancii, sau In contul
Imprumutului Statului.

Retragerea din circulatlune a acestor bilete se va face In Intelegere cu

Guvernul, dupa ce vor fi incetat imprejurarile cari au motivat emisiunea lor.
FacutA In indoit exemplar, Bucuresti, 9 August 1916.
(ss) E. Costinescu
89.8589 August 1916.
Banca Nationals. a Romaniei
Vice-Guvernator (ss) I. G. Bibicesou
p. Secretar-General (ss) Indescifrabil
Nr. 38.343.

WA cum justifica Ministrul de finante In raportul eau Nr. 78.649 din 4

August 1916 necesitatea de a se pune In circulatie noui bilete de 5 lei:
Domnilor Miniftri,

La finele lui Julie 1914, and din cauza razboiului ce izbucnise subit se
produsese o criza foarte asprA pe pietile Ord gi publicul aduna cu grabs toatit
moneta metalicb., Guvernul a trebuit pentru inlesnirea tranzactiunilor interne
a autorize Banca Nationala a emite bilete de 5 lei, pan& la suma de 25.000.000 lei.
AceastA dispozipune ratificata in urmii de Corpurile Legiuitoare a Post de
mare kilos, aci a satisfAcut pan& acum toate nevoile. Astlizi frisk desi Ministerul

de Finante a pus In circulatiune dela 1914 incoace aproape 5 miliarde lei in

monete noui de argint gi nichel, iar Banca Nationala a distribuit aproape toate
cele 25.000.000 lei In bilete de 5 lei, totusi a inceput a se simti pe plat& o mare
lips& de monetA de argint si de bilete de 5 lei. Zilnic se primes la Minister

din toate partile numeroase cereri pentru moneta de argint, pe cari suntem
in imposibilitate de a le satisface, deoarece nu dispunem decat de o neinsemnatii

cantitate de asemenea moneta. Banca NationalA este gi ea zilnic asaltatti cu

multe cereri de bilete de 5 lei, pe cari nu le poate indestula, stocul acestor bilete fiind in cea mai mare parte Intrebuintat.
AflAndu-ne In aceastA situatiune si neavand posibilitatea a sporim stocul
monetar de argint, Mai cei 6.500.000 lei pe earl fi avem de primit dela mone-

www.dacoromanica.ro

128

C. I. BAICOIANU

Retragerea din circulatie s'a stabilit sa se fats in intelegere

cu Guvernul, dupe ce vor fi luat sfarOt cauzele can au motivat
emisiunea lor.

Observandu-se catva timp dupe ce s'a luat aceasta hotarire,

ca cifra emisiunii biletelor de 1 leu, 2 lei i 5 lei nu era suficienta fails de necesitatile evenimentelor politico-militare ce se
desfaprau, Consiliul general al Bancii a hotarit In edinta din
18 August 1916 sporirea emisiunii biletelor de 1 leu dela 7.500.000
tariile din Hamburg oi Bruxelles nu se pot fabrica din pricina razbolului, ne
ramane un singur mijloc pentru trilaturarea raului: sh sporim emisiunea biletelor de 5 lei. In aceasta privintA s'a luat tntelegere cu Banca National& a RomAniei care este In m&surA sit mai emit& Inc& 25.000.000 lei In bilete de 5 lei
cu aceiaoi acoperire metalie& ca oi a celorlalte bilete. In felul acesta emisiunea

biletului de 5 lei va ajunge la 50 milioane lei In total.

Pentru aceasta nouA emisiune neputlindu-se ()Nine acum o lege din pricina ca Bunt Inchise Corpurile Legiuitoare, ar urma, avandu-se In vedere urgenta m&surii, sa se dea provizoriu de catre Guvern BAncii Nationale o autorizatiune de fabricarea biletelor de 5 lei, sub rezerva ratifictirii Corpurilor Legiuitoare la prima sesiune legislativa.
Dac& incuviintati aceasta v& rog s& binevoiti a semna al&turatul jurnal.
Cu aceasta ocaziune 1mi permit s& atrag luarea D-voastrit aminte clt, cu
ocaziunea faptului identic intamplat in 1914 s'a dovedit a speculatiunea era
in mare parte cauza lipsei monetare ce se simtea, c&ci Indat& ce s'au luat masurile menite a o combate, moneta de argint a reapb,rut trite() cantitate apreciabila. Tot aoa of acum speculantii acapareaz& monete de argint oi bilete de
5 lei oi suntem informati c& unii din ei au of Inceput a oferi moneta de argint
ei aceste bilete In contra unui agiu de 5 %. 0 asemenea speculatiune poste a&
fie Infranat& prin masuri administrative, prin confiscare oi prin aplicarea pedepselor prevazute in contra acaparatorilor.
Cei ce se folosesc de suferintele unor asemenea momenta spre a specula
asupra trebuintelor publice nu merit& s& fie tratati altfel cleat ea orice fAcatori
de rele.
Ministrul finantelor (ss) E. Costinesou.

Iat& textul jurnalului Nr. 1851 dat de Consiliul de Miniotri In virtutea

referatului Ministrului de finante:
Consiliul de Miniotri In oedinta dela 4 August 1916, delib erAnd asupra
referatului cu Nr. 78.649/916 al D-lui Ministru de finante;
Avandu-se In vedere cele cuprinse In acel referat;

Decide:
Banca National& a Romaniei este autorizatit s& mai emit& 25 milioane
lei In bilete de 5 lei, pe lane). cele 25 milioane emise pAnit acum.
Indat& ce Corpurile Legiuitoare se vor intruni, Guvernul le va prezenta
un proiect de lege pentru regularea acestei noui emisiuni.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII 1914-1916

la 10.000.000 lei ci
la 17.500.000 lei 1).

127

aceia a biletelor de 2 lei dela 8.000.000

In edinta din 4 August, se decisese i emiterea a 25.000.000 lei

In bilete de 5 lei pe langti cele emise la 31 Julie 1916.

1) lath cum justificil. Consiliul aceasta hotArlre:

In vederea imprejurarilor ce se pot ivi si a greuatilor ce se inampinau

in cursul afacerilor, din cauza lipsei de argint la schimbul chiar al biletelor
mici, s'a convenit 1ntre D-1 Emil Costinescu, Ministru de finante, $i I. G. Bibicescu Vice-Guvernatorul Bancii Nationale, urmAtoarele:
Banca National& cu autorizatiunea Consiliului general si sub rezerva ratificitrii Adunttrii generale a actionarilor, va emite bilete de lei 1 $i 2, numai cu
aprobarea Consiliului de Ministri, cari se ()MO a obtine ratificarea Corpurilor
Legiuitoare.

Dupli imprimarea acestor bilete Banca le va preda treptat Ministerului

contra bilete prevazute de art. 13 din lege si 36 din statutele Bancii, sau In
contul imprumutului.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II
BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI PENTRU
INTREGIREA NEAMULUI

www.dacoromanica.ro

PARTEA II
BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI PENTRU
INTREGIREA NEAMULUI

BANCA NATIONALA IN PREAJMA OCUPATIUNII.

Anul 1916 este dominat, cum am aratat, de evenimentul politic cel mai maret. al istoriei contemporane romanesti: razboiul.
Romania se hotaraste sa intre In valmasagul conflagratiei europene, deslantuita tn 1914, care lua din ce In ce mai mult caracterul celei mai teribile catastrofe mondiale pe care a cunoscut-o
istoria vreodata si care isbucnise pentru a Impiedica sa triumfe
forta brutala contra dreptului si a libertatii.
Romania, care de secole aspira sa-si vada implinite dreptele
sale revendicari nationale, nu putea sa ramang impasibila.
Totul 1i impunea sa se inregimenteze cot la cot alaturi de aceia
can intelesesera necesitatea sa se sacrifice pe altarul ideilor ce aveau
sa introneze un echilibru de forte in Europa, stabilit pe bazele unei
mai mari libertati.
Revendicarile Romaniei erau cunoscute i toata miscarea ei din
timpul neutralitatii dela 1914 pang la 1916, poarta pecetia nelinitii
sufletesti de a-si implini dorul i visul de veacuri cu un ceas mai
degraba 1).

Nu credem util sa intram aici Yn detaliile campaniei noastre

militare

i sa descriem avantul trupelor noastre can, Infrangand obstacolul Carpatilor, au impins frontul romanesc pang la 150 km.
departe de hotarul tarii,

I) Aceste revendicari au Yost magistral expuse Yn declaratia de razboiu fiteutft

Austro-Ungariei la 15 August 1916, and not am iievItrlit sabla In sangeroasa

frAmIlntare a razboiului.

www.dacoromanica.ro

9*

C. I. BAICOIANU

132

Tinem sA accentuam InsA, ca dace marele Ion I. C. BrAtianu a

amanat intrarea noastra In razboiu pang la aceasta datA, a facut-o,
cum documentarile istoriei contimporane ne-o dovedesc, In dorinta

ca actiunea noastra s

fie

cat mai folositoare Aliatilor notri.

Pentru atingerea acestui scop, el nu a pornit decal atunci cand a

obtinut asigurArile pe care le-a considerat ca sincere, ca actiunea
noastre va fi Insotita de ofensivA i pe frontul sudic dela Salonic
de catre Generalul Sarai i de Rui In Nordul Dobrogei, pentru a
anihila puterea dumanilor dela Sud, Bulgaria i Turcia.
Prin intrarea noastra In razboiu i concentrarea fortelor militare
ale Puterilor Centrale pe frontul estic, s'a putut Inlatura ruperea fron-

tului dela Verdun, care ar fi dat lovitura de moarte Antantei i

implicit i noua.
Dar cu toate vrednicia military desfaurata de trupele noastre
i cu toate marile fapte de arme savarite data cu intrarea noastra
In razboiu, Inaintarea trupelor cu 150 km. dincolo de granite n'a
putut fi Incoronata dela Inceput de laurii isbanzii, cAci trAdarea
Rusiei pe de o parte, cu tot cortegiul tristei ei consecinte foarte bine
cunoscute azi de Aliati, ca i de lumea Intreaga, starea de inertie a
Generalului Sarai pe de alta parte, care n'a tinut In garde pe Bulgari,
ne-au silit la o retragere.
Din aceastA cauza stabilirea frontului pe linia de defensive a
Siretului a fost recunoscutA indispensabila pentru consideratiuni de
ordine military superioara i toate mAsurile au fost luate pentru
evacuarea Munteniei i Olteniei lasate dupe lupte viteje0i In mainile
ocupanjilor condui de Germani.
Bucuretii, Capita la Regatului, intrand In zona military a carei
evacuare a fost decisA, Banca NationalA trebuia sA se retragA data
cu Capul Statului i Guvernul In coltul tArii ramasa libel* pentru

ali Implini misiunea ei mai departe.

Dupe consultatiunile avute cu factorii determinanti ai vietii
noastre politice, Guvernatorul Bancii comunica In edinta din 29
Septemvrie ce s'a emis parerea ca Banca sa urmeze Guvernul In
caz cand acesta ar trebui se - i strAmute reedinta.
In urma Intelegerii luate cu Ministerul de Justitie, a ramas sta-

bilit ca stramutarea eventuala a BAncii sa se dispuna printr'un

decret-lege, data cu acela ce s'ar publica pentru stramutarea Guvernului.
Evenimentele precipitandu-se, Guvernatorul cere Consiliului general, In edinta din 11 Octomvrie, sA se hotgrascA asupra celor ce
www.dacoromanica.ro

Plan, z VI

AA
r

.11,

I. Pr. Durnitrescu

Dr. C. Cantacuzino

Anghel Saligny
p.te7..--

vrvr
rem!

.4sise).C. Krupenslci

C. Nacu

N. C. Constantinescu
vv)

M. D. Berlescu

General

Al. Alexandridi
Cotniaarul Guvernului

www.dacoromanica.ro

onsiliul de Cenzori al Brinell Nationale la declararea razboiului.

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

133

ar fi de facut In ipoteza eventualsa de stramutare a resedintei la

Iasi. Deliberarile In cauz6 au condus la concluzia urmatoare:
<( Consiliul general avcind in vedere cd Banca Nalionald fiind o
bancd de emisiune, Irebuie sa -pi aibd, potrivil legii pi slalulelor organice f i menirii sale, sediul in orapul unde Guvernul ipi are repedinfa,
holdrdpie ca, daces Guvernul fpi mild repedinfa dela Bucurepti in all
oral, sa fie stramulaid f i repedinfa f i sediul legal fi de fapi al Bancii
Nationale in acel ()rap, in care ea va funcliona in pleniludinea drepfurilor pi puterilor ce are in virlulea legii f i slalulelor sale, cu care a
functional "f i pawl acum .

Consiliul a mai decis ca pentru aceast6 strAmutare, sa nu mai

fie nevoie de o noun deciziune a Consiliului, ea urmand sa fie de
drept considerat6 ca efectuata prin faptul strAmutArii resedintei
Guvernului In alt oras.
< Avcind in vedere
hotargste mai departe Consiliul cd este
nevoie ca unele operafiuni incepule fi Inca in curs la Bucurepti, sa
fie conlinuale f i dupes sircimularea sediului Bath in all rap, se va
ldsa in aces! caz la Bucurepti o delegafiune ins'arcinald in mod limifall() cu operafiunile mai jos specificate:
1. Sd sconieze porlofoliul caselor de banal f i persoanelor cari au
deja un con! curent cu facultalea de sconl la Banca Nationale fi maximum peincl la limila sumelor, de cari delegafiunea va dispune efecliv
in momentul intrdrii sale in funcfiune fi care se va specifica Intr'un
deosebil proces-verbal al Consiliului de administrafie ;
2. Imprumuluri simple sau in con! curent pe electele de felul celor
prevcizule in slatuiele Bcincii Nationale f i iardsi numai pond la limila
arcitalcl mai sus ;
3. Sul primeascd depozitele ce se vor face ;
4. Sci incaseze sumele ce se datoreazd Beincii Nationale gi sa achile
sumele ce datoreple acum in aceleapi limile ca acele prevazule la Nr. 1 Si

5. Sci elibereze recipise la vedere potrivit slalulelor Beincii pi sa

emitcl mandate de plats numai in interiorul NHL
Orice alle operafiuni fiind cu desdvarpire inlerzise delegafiunii,
delegafiunea nu va pulea avea nici un fel de relafiune cu strain&
latea .

Pentru Indeplinirea acestei misiuni, au fost delegati D-nii directori C. I. BAicoianu si N. BArbulescu, ajutati de functionarii ce s'au
indicat de Consiliul de administratie a rAmane la Bucuresti.

In prevederea oricaror intamplAri, Consiliul In sedinta sa din

11 Octomvrie 1916, a hotarIt sa se comunice agentlilor din Oltenia
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

134

i Muntenia sa earnansa pe loc, continuand In viitor operatiunile

ca i in trecut.
Pe ziva de 15 Noemvrie 1916, reedinta regale i Guvernul strAmutandu-se la Iasi, Centrala BAncii Nationale, in virtutea incheierii
Consiliului de Administratie i a decretului regal mai jos publicat,
a urmat Cara legata, eaci ea nu putea sA rArnfinA separate de sufletul
Romaniei ce vibra in jurul steagului i Coroanei 1).
* * *

De aici inainte vom avea de urmarit activitatea BAncii Nationale

sub doua aspecte: Banca NationalA din cuprinsul Romaniei libere
continuand operatiunile normale in cadrul teritoriului ramas neocupat
i activitatea BAncii Nationale in teritoriul ocupat.
Oltenia i Muntenia fiind cAzute pradA ocupatiunii militare a
Puterilor Centrale, agentiile i sucursalele au dus o viata vegetativA.

Vom expune mai departe modul cum s'au desraprat operatiunile

Bauch Nationale in timpul ocupatiunii.
De partea aceasta ne vom ocupa dupe ce vom expune manifestarile financiare ale Bancii Nationale din bucata de teritoriu a
Romaniei, pe care vitejia soldatului roman a tiut sA-1 pastreze liber
ygi independent.

SA urmArim Banca Nationale i operatiunile ei In raport cu eve-

nimentele ce s'au desfaprat In Cara legala.

1) That decretul In cauzA:
MINISTERUL DE JUSTITIE

FERDINAND I
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationalk
Rege al Romaniei
La toyi de fatd $i viitori sdnatate

Wm And raportul Ministrului nostru de Stat la Departamentul JustiVei

sub Nr. 46.333 din 16 Nov. 1916, am decretat si decretana:
Art. 1. Sediul Central al Bancii Nationale a Romitniei pe ziva de 15 Noemvrie 1916, se stramutti. dela Bucuresti la Iasi.
Art. 2. Toate operatiunile, cari dupe legea si statutele Bancii, se faceau
la Bucuresti, se vor face la Iasi, uncle va fi sediul Consiliului general si al celui
administrativ.
La Bucuresti se vor face numai operatiunile ce va hoar! Administratiunea
centralit a Bancii.
Art. 3. Ministrul nostru, Secretar de Stat la Departamentul Justitiei, este
insArcinat cu executarea acestui decret.
Dat In Bucuresti la 1/7 Noemvrie 1916.
(ss) FERDINAND I

Ministrul justitiei (ss) V. Antonescu

www.dacoromanica.ro

Nr. 3120.

135

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

'ACTIVUL BANCII NATIONALE IN GERMANIA BSI

AUSTRIA LA ISBUCNIREA RAZBOIULUI.

Declaratia de razboiu facuta Austro-Ungariei ne-a adus prin

forta solidarizarii Germaniei cu Monarhia vecina, in conflict si cu
Imparatia germana. Dela aceasta data, once raporturi economice si
financiare cu Germania si Austro-Ungaria au trebuit sa Inceteze
tocmai prin forta starii de razboiu.
Pentru Banca Nationa la, evenimentul acesta Iii avea Insemnatatea sa. Ca urmare a vanzarii cerealelor, Banca Nationale 10 Incheie situatia la declararea razboiului cu un remarcabil depozit In
favoarea sa la bancile din Germania. Bilantul activului Bancii Nationale In Germania si Austro-Ungaria la 15/28 August 1916, II
rezuma plastic tabloul urmator:

Marci

Unde este fcut depozitul

Aur la Reichsbank

62.110.000,--

Disponibil la Reichsbank cu
dobandb. 5 %

281.781.305,

Coroane

Franci

952.000,

2.764.200,

257.588,45
1.209.588,45

2.764.200,

Disponibil la bancile din

Germ. cu dob. 1 % %-4 %
Disponibil la biincile din

24.927.653,70

Austria cu dob. 2 % %3 %%

Total

368.818.958,70

Specificarea disponibilului este urmatoarea:

Capital
Discontoges., cto ord. Berl.
*

cek

Mendelsohn et Co. ord. *

cek

Bank f. Handel u. Industrie

S. Bleichroder
Deutsche Bank, cto ord. .
*
*
* cek .
Berliner Handelsges. . . .
Commerz- u. Discontobank
Dresdner Bank
De reportat . .

13.976.443,52
17.723,34
2.658.568,70
1.895,40

569.197,
1.424.775,-1.202.160,67

DobfindA
229.506,45
55,65
20.952,70
4,65
16.529,75
21.681,80
27.416,10

14.205.949,97
17.778,99
2.679.521,40
1.900,05
585.726,75
1.446.456,80
1.229.576,77

35.078,80
3.317,35
169,35
354.727,60

2.969.223,13
509.323,35
72.941,65
23.724.527,86

15,

6.114,2.934.144,33

506.006,72.772,30
23.369.800,26

Total

www.dacoromanica.ro

6.129,-

136

C. I. BAICOIANU

Capital

Uncle este ficut depozitul

Report .

Do band It
354.727,60

TOTAL
23.724.527,86

23.369.800,26

Reichsbank . . ,. . . . .
Deutsche Effekten- u.Wechselbank, transport/M. .
Behrens SOhne, Hamburg.
Openheim et Co., Colonia .
Total mArci . . .

278.222.222,20

3.559.082,60 281.781.304,80

202.480,99
981.228,30

1.327,30
203.808,29
12.209,90
993.436,20
38,35
5.881,35
3.927.385,75 306.708.958,50

Soc. Imperiale et Royale.

165.138,90
4.257,80

687,30
17,50

165.828,20
4.275,30

464,95
1.169,75

87.486,95
257.588,45

Landesbank
Pester - Ungarische - Corn. -

Bank, Budapest . .
Total coroane .

5.843,

302.781.572,75

87.022,

256.418,70

Precum vedem, Banca Nationale avea un disponibil la Reichsbank si bAncile din Berlin In suing de 306.708.958,50 marci, din
care dobAnda se cifra la 3.927.305,75 marci. La lAneile austroungare disponibilul BAncii Nationale la 15/28 August 1916 era de
257.588,45 coroane, din care dobanda reprezenta 1.169,75 coroane.
In alai% de aceste disponibile Banca mai avea aur depus la Reichsbank In marci 62.110.000, coroane 952.000 si franci 2.764.200.
Aurul acesta provenea din afacerile de cereale contractate In 1915
si 1916.
Era firesc ca soarta acestui activ al Bancii In Germania $i AustroUngaria A determine o legitima Ingrijorare a conducerii institutului

nostru de emisiune.

Cum Banca Nationale era o institutiune particulark soarta

acestui depozit era de prevgzut.
Neputand fi confiscat, cad nu intra In cadrul disponibilitgidlor
(IC Stat, el a fost pus sub sechestru. Mai tArziu, and Puterile Centrale socoteau ca se apropie de victorie, au Incercat chiar s'a ating6
depozitul de aur, afectandu-I anumitor operatiuni financiare necesitate de nevoile Administratiunii Militare germane din teritoriul
ocupat 1).

') Vom expune In ce a constat aceasta afectare In cea de a treia

parte a lucriirii In care ne vom ocupa de Banca NationalA In timpul
ocupatiunii.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

187

Toate aceste operatiuni au devenit iluzorii din ziva prabuirii

Puterilor Centrale, cand a trebuit sa cada i toata opera tratatului
dela Bucureti, de trista aducere aminte.
CONVENTIUNEA DE SCHIMB ROMANO-RUSA.
DIN 20 OCTOMVRIE 1916.

Alianta military ruso-romaneasca adusese In Moldova o considerabila armata ruseasca.

Prin fora acestui fapt, ca i acela al necesitatilor de schimb

ce isvorau din faptul ca fiind incercuiti din toate partile, nu ne
mai ramasese alts cale de aprovizionare decal aceia dinspre Rusia,
se impunea tot mai mult necesitatea de a regula printr'o conventiune raporturile de schimb monetare intre ambele tari aliate. Moldova era inundata de ruble ruseti i faptul acesta contraria vadit
interesul de unitate al circulatiunii noastre monetare.

Pentru a se pune capat acestei stari de lucruri, Guvernatorul

Bancii propune Ministrului de finante a se stabili un acord cu
Guvernul rus pe baza de credit reciproc pentru regularea platilor
ce vor avea Ruii de facut in Romania, respectiv Romani in Rusia.
Ideia a gasit un ecou favorabil. Ca urmare a acestei propuneri, Guvernatorul comunica Consiliului in edinta din 20 Octomvrie 1916,
propunerea Ministrului de finante, prin care cerea sa se deschida

Guvernului rus un credit de 20 pang la 30 milioane lei la Banca

Nationala.

In schimbul acestui credit, Guvernul rus a hotarit la randul

sau sa deschida Guvernului roman un cont egal la Banca Imperiului
rus, avand ca baza rubla aur socotita a lei 2,60, iar leul 37,50 copeici.

Soldul acestui imprumut urma sa fie acoperit In aur.

Consiliul deliberand a aprobat deschiderea contului In baza
creditului de 400 milioane lei acordat Statului.

REFACEREA ARMATEI PRILEJUIND GUVERNULUI MARI

CHELTUIELI, BANCA NATIONALA ESTE SOLICITATA. SA.
ACORDE UN NOU IMPRUMUT.

Nevoile baneti ale Guvernului crescand tot mai mult, Banca

Nationala a fost din nou solicitata sa acorde un imprumut Statului,
de data aceasta de 300.000.000 lei. Banca n'a ezitat sa -1 acorde date
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

138

fiind gravele imprejurAri politice prin cari trecea Statul, mai cu

seams ca stocul metalic al Bancii crescuse considerabil.
Acest Imprumut de 300.000.000 lei face obiectul conventiunii
incheiata la 21 Octomvrie 1916.
Cu ocazia acestui imprumut, dobanda a fost redusa la 2 1/2 %.
Banca a consimtit la aceasta reducere a dobanzii, tinand seama
ca Statul Ii Inlesnise cea mai mare parte a acoperirii sale.
Pentru a nu se reduce ins6 nici pe viitor puterea de emisiune a
Bancii, prin art. 3 s'a pus Guvernului obligatiunea ca sa Ingrijeasca
de acoperirea necesitata de aceasta emisiune, bine inteles contra
plata.
Guvernul Intelegand temeinicia preocuparii Bancii, a asigurat

acoperirea obligondu-se sa puns la Londra la dispozitia Bancii

partea alicota de acoperire metalica, 100 milioane lei In lire sterline
socotite pe cursul de lei 25,22 lira, ceiace echivala cu aproximativ
4.000.000 lire.

Pentru garantarea Imprumutului, Guvernul s'a mai obligat sa

depuna Bancii un bon de tezaur de o valoare nominala egala. S'a
mai convenit ca pentru aurul efectiv ce s'ar varsa de Stat ca acoperire metalica pentru acest Imprumut, Guvernul sa scads prima
dela 6 % la 21/2 %. Tinand seama de acest f apt, dobanda era redusa

in realitate la 1,67%.
Aceiaqi prima s'a stabilit sa se acorde de Guvern Bancii Nationale pentru aurul pe care Banca 0-1 va procura direct.
Cu acest prilej s'a hotarIt ca bonurile de tezaur cu scadenje
anterioare aflate In posesiunea Bancii, cari garantau Imprumuturile

In cont curent de pans atunci, sa fie stampilate cu un timbru de

prelungire, iar conform articolului prim toate aceste Imprumuturi ce
se cifrau la 400 milioane Impreung cu Imprumutul de 300.000.000 lei,
aveau sa fie contopite Intr'unul singur de 700.000.000 lei cu scadenta
de 20 Decemvrie 1917.

NEVOILE CIRCULATIUNII DETERMINA. 0 NOUA. SPORIRE

A EMISIUNII BILETELOR DE 5 LEI 2 LEI SI 1 LEU.

Resimtindu-se tot mai mult necesitatea de numerar marunt din
cauza traficului pe care /1 provoca miqcarile de trupe romano-ruse,
Consiliul general In edinta din 10 Noemvrie 1916, In In %elegere cu
Ministrul de finante, a hotarit sa ceara sporirea emisiunii biletelor
de 5 lei la 100 milioane lei, iar aceia a biletelor de 1 leu i 2 lei la
cate 50 milioane lei pentru fiecare.
www.dacoromanica.ro

139

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

Adunarea generals din anul 1917 a consfintit prin votul sau

aceasta hotarIre. In tabloul de mai jos am facut o expunere sinoptica

a autorizatiunilor de emisiune a biletelor de 5 lei 2 lei i 1 leu :

Valoarea totalit
Data deciderii a emisiunii din
de a se emite
fiecare fel

Specificarea biletelor

Biletul de 5 lei

Biletul de 1 leu

31 Julie 1914
4 Aug. 1916
10 Nov. 1916

25.000.000
25.000.000
50.000.000

100.000.000

11 Aug. 1916

7.500.000
2.500.000
40.000.000

50.000.000

8.000.000
9.500.000
32.500.000

50.000.000

18

1916

10 Nov. 1916

Biletul de 2 lei

Totalul
emisiunii

14 Aug. 1916
18

1916

10 Nov. 1916

STATUL IMPUNE BANCII NATIONALE STRAMUTAREA

TEZAURULUI SAU LA MOSCOVA.

Actiunea noastra politico-militara devenind tot mai critics, Consiliul general al Bandit i Guvernul s'au preocupat de eventuala

stramutare a tezaurului Bancii In Rusia, aliata noastra cea mai

apropiata, pentru a pune la adapost avujia In our a Bancii Nationale.
De altfel era firesc ca Guvernul sa manifeste aceasta preocupare,
caci tezaurul Bancii Nationale constituia garanlia circulatiunii monetare a Varii noastre.

Discutiunile urmate In jurul acestei preocupari au facut sa se

propuna doua solutiuni:
1. Una care cerea sa se stramute tezaurul In tntelegere cu Banca,

dupa tratari cu Guvernul, ca unul ce reclama aceasta punere In

siguranta.

2..Cea de a doua parere era ca Statul sa rechizitioneze aurul,

urmand sa-1 depuna unde ar don.
Consiliul sesizat de aceasta chestiune, dupa lungi discutiuni cari
an avut loc In edinja dela 2 Decemvrie 1916, decide:

1. Tezaurul se va stramuta daca Guvernul va Incunotiinta

despre aceasta Banca, fiindca aceasta stramutare prezinta un inwww.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

140

teres superior de Stat. Numai dupes tratative cu Guvernul imperial

rus se va face stramutarea, Intru cat are sa se asigure paza i pastrarea lui.
2. Transportarea se va face sub supravegherea unei comisiuni
compusa din 2 membri ai Consiliului, un director i un cenzor, Impreuna cu casierul central al Bancii i personalul ce se va crede
necesar.

3. Aceasta comisiune va aeza tezaurul In localitatea ce i se

va indica i pe cat se va putea Intr'un compartiment special, din
ale carei chei, una se va pastra de directorul Bancii Nationale.
4. Se va stipula in protocolul ce se va Incheia cu autoritatile
ruseti, can vor primi tezaurul In pastrare, ca el este

i ra-

mane proprietatea Bancii, care va putea dispune de el conform

cu interesele ei i Il va putea inspecta oricand prin directorii i
cenzorii sai.

Situajiunea militara devenind tot mai critics, Guvernul prin

adresa Ministerului de Final* cu Nr. 777 din 8 Decemvrie, cere
Bancii Nationale stramutarea tezaurului dela Iai la Moscova 1).
Guvernatorul supunand aceasta adresa deliberarii Consiliului In e-

dinta In acest scop convocata tot In ziva de 8 Decemvrie, s'a de1) Iat& cuprinsul acestei adrese cu Nr. 777:
41 Stramutarea Bancii Nationale dela Bucureoti la Iaoi Impreun& cu stocul
dm metalic a Yost negreoit Mout& In scop de a asigura aceasth institutiune oi averea

ei In contra unui rAzboiu In care armatele staine pun deobicei mama pe averea
Statului, cat oi pe averile institutiunilor cari au o relatiune mai stransa cu Statul.

Stocul metalic al Bancii garantand lntreaga circulatiune a biletelor de

Barka, cari reprezinth astazi o mare parte din averea publick trebuie sit fie
aprirat cu mare b&gare de seam& de un asemenea rizic.
Toate vicisitudinile razboiului ce b &ntue tare nu se pot prevedea oi nu
se poate afirma In toath liniotea ca stocul metalic al Band! e In orice caz asi-

gurat la Iaoi.
In consecint& s'ar impune poate trebuinta de a se lua of la Banca noastra.
National& precatiunea ce s'a luat de puternica Banc& National& a Frantei,
asigurand stocul metalic Intr'o tar& str&ina.
Daces Banca National& a noastra ar crede, precum credem oi noi, ca o asemenea precatiune n'ar fi de prisos, atunci v'am propune stramutarea stocului
metalic oi a oric&ror valori ar crede Banca la Moscova, undo tezaurul Imperiului aflat la Kremlin ofer& o mai mare securitate decat oriunde. Transportul
In alt loc, spre exemplu la Londra, este oi mult mai greu oi expus pericolului
transportului pe mare, amenintat de submarinele germane. Demersuri aunt f8cute de pe scum pe lang& Guvernul ruses pentru ca mutarea averii Statului
dela Casa de Depuneri oi dela Ministerul de Finante sa se poata eventual face
la .Moscova).

www.dacoromanica.ro

Planfa VII

a
a

1-1

n.

G. G. Danielopolu

Th. Capitanovici

I. G. Bibicescu
Guvernalorul Band% Nationale

Cornelia Cioranu

G. Radovici

Inginer Dobrovici
,Felul serviriului labriccirei biletelot

in Banat Nationa N.
Organizatorta tiparirei bilelelor la
Petrograd gi Norma 1916 1917.

www.dacoromanica.ro

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale dela Iasi.

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

141

clarat de acord In principiu cu vederile Guvernului, cu conditia

Insa de a se mentine hotarIrea Consiliului general luata In edinta
din 2 Decemvrie 1916.
Pe temeiul acestei comunicari, Ministrul de finante supune
chestiunea Consiliului de Minitri In edinta din 12 Decemvrie, care

luand cunotinta de referatul salt cu Nr. 1916, decide ea:

< Este nevoie ca tezaurul Bancii Nationale sa se puns In siguranta In Rusia i aproba transportarea lui )).
Cum Insa Guvernul nu luase Inca masurile de siguranta cerute
de Consiliul general, Guvernatorul Bancii a ezitat sa execute stramutarea tezaurului mai Inainte ca chestiunea sa se fi regulat i MO
de Guvernul rus. Imprejurarea aceasta a determinat pe Guvernatorul Bancii sa adreseze Ministrului de finante In zitia de 11 Decemvrie urmatoarele randuri:
4 Se pun staruinte ca sa Incarcam tezaurul Bancii chiar azi, spre
a-1 porni In Rusia.
Stramutarea tezaurului In Cara straina prezentand o gravitate
exceptionala, avem onoare a va aduce la cunotinta, D-le Ministru,
ca conform votului Consiliului general al Bancii nu vom putea proceda la Incarcarea tezaurului, adica la predarea lui In mana unor
functionari straini, decal daca ni se va comunica conventiunea
Incheiata cu Guvernul imperial rus, pentru garantarea acestui
tezaur i autorizarea data unor asemenea functionari de a primi
acele valori In numele i sub responsabilitatea Guvernului imperial rus 4.
La aceasta interventie a Bancii, Guvernul prin adresa Nr. 11.521

din aceiai zi, raspunde:

< Raspunzand adresei D-voastra Nr. 53.402 din 11 Decemvrie
1916, va comunicam ca puteti expedia In toata linitea stocul metalic al Bancii Nationale la Moscova, spre a fi depus alaturi de aurul
Imparatesc la Kremlin, caci deosebit de trimiterea dela Petrograd
a unui tren special cu garda puternica pentru transportul acestui
stoc, Ministrul Rusiei, D-1 General Mosoloff, fats cu D-1 Danielopol,

s'a angajat a semna protocolul acestei operatiuni, aka cum ne

va conveni, spre a ne da deplina asigurare atat pentru calatoria la ducere i Intoarcere, cat i pentru pastrarea In tezaurul
dela Kremlin *.
Delegatul Bancii, Danielopol, dupa invitatiunea Ministrului de

finantm, is contact cu plenipotentiarul Rusiei pentru a delibera i

regula asupra modului de transportare a tezaurului.
www.dacoromanica.ro

142

C. I. BAicOIANU

Modalitatea efectugrii acestui transport o gasim formulat6 In

nota pe care delegatul BAncii o lase Generalului Mosoloff 1).
Tratativele delegatului Bancii cu reprezentantul Rusiei i ras-

punderea pe care o lua Guvernul rus In aceasta chestiune, au

late. aceastf3 note in extenso:
Conformement au. veux manifest() par votre Excellence, j'ai l'honneur de
vous soumettre, de la part de la Banque Nationale de Roumanie, la note suivante concernant le transport en Russie du tresor de notre Banque.
Si le Gouvernement est d'accord, la Banque Nationale de Roumanie croit
qu'on pourrait proceder ainssi:
1. Le tresor serait confie a Iassy aux personnes chargees par le Gouvernement Imperial pour le recevoir et le transporter en Russie.
Un protocole en triple exemplaire serait redige, constatant le nombre dea
caisses confiees, l'etat des sceaux apposes sur chacune d'ellee, Ia nature et la
valeur de leur contenu declare par la Banque Nationale de Roumanie.
Le protocole serait sign() par les personnes deleguees de la Banque Nationale de Roumanie.
Les portes des wagons seraient scellees avec les sceaux des deleques du
Gouvernement Imperial et ceux de la. Banque Nationale de Roumanie, mention faite de cette operation dans le protocole.
Un exemplaire de ce protocole serait remis aux delegues du Gouvernement
Roumain et le troisieme a la Banque Nationale de Roumanie.
Comme pour ('effectuation du depart en Russie, nous croyons que la presence des delegues de la Banque Nationale est necessaire, nous vous prions
d'admettre que le transport soit accompagne aussi par eux.
La delegation se composera d'un Directeur de Ia Banque Nationale, d'un
Censeur, du Caissier principal et de cinq autres personnes.
2. Si le Gouvernement Imperial veut bien mettre, en Russie, a la disposition de la Banque Nationale un compartiment special dans le tresor, ce qui serait desirable, nous croyons qu'on pourrait, pour effectuer le deptit, proceder
comme suit:
1)

En presence des personnes chargees par le Gouvernement Imperial de

recevoir notre tresor, des personnes chargees de le transporter et de nos
delegues, le tresor serait mis dans le compartiment special.
Comme notre tresor est depose dans de petits sacs en toile, portant l'indication de la nature des monnaies, du poids et de la valeur, sacs qui sont enfermes dans de petites caisses en bois, nous croyons qu'on pourrait faire assez
facilement en Russie inventaire du contenu de ces caisses, en comptant et au
besoin en pesant les petits sacs, dont le nombre ne depasse pas environ 15.000.
Si la ou les portes du compartiment mis a la disposition de notre Banque
en Russie comportent deux ou plusieurs clefs chacun, nous croyons que l'une
de ces clefs serait bien etre confide aux delegues du Gouvernement Imperial,
qui prennent sous leur garde le tresor, les autres aux delegues de la Banque
Nationale, qui pourraient les rapporter au siege principal de la Banque.
Nous croyons en outre qu'on devrait rediger un protocole constatant l'ensemble de cette operation, le nombre des caisses et leur contenu, le nombre des

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZ130IULUI MONDIAL

143

condus la Incheierea unui protocol In care se specifica continutul

ce urmeaz6 a se expedia In Rusia ca si procedura transportului $i
locul destinat tezaurului, document pe care Il publicam mai jos in
extenso 1).
clefs et les personnel A qui elles ont Este confides et toute autre mention qu'on
croirait necessaire, protocole qui serait sign() par tous des delegues en vertu de
leurs pouvoirs.
Ce protocole serait redige en quatre exemplaires originaux, dont I'un seraft remis aux delegues du Gouvernement Imperial, l'autre resterait inClus dans
le tresor et le troisieme et quatrieme seraient remis aux delegues de la Banque
Nationale, qui en remetrait un exemplaire au Gouvernement Roumain.
Le depOt se trouverait aussi sous la garde et la surveillance des delegues
du Gouvernement Imperial.
Nous croyons, Excellence, devoir vous communiquer que pour le transport
de notre tresor de Bucarest A Iassy, l'on a eu besoin de 18 wagons a. 15.000 Kos.
chacun, en dehors des wagons necessaires pour la garde et pour le personnel.
En outre du tresor en or, nous devrions transporter en memo temps deux
caisses contenant des bijoux. Une mention speciale constatant le nombre et la
nature des sceaux serait faite dans le protocole.
J'ai l'honneur, Excellence, de vous transmetre, en memo temps que mes
plus vifs remerciements, l'assurance de ma tree haute consideration.
(ss) I. G. Biblcescu.

1) lath protocolul Incheiat cu acest prilej in extenso:

Protocole.
La Banque Nationale de Roumanie voulant mettre en surete son tresor
en or, qui garantit ]'emission de ses billets de Banque et qui constitue sa propriete privee, a decide, conformement a la decision de son Conseil General, de
transporter ce tresor en Russie, A Moscou.
La Banque Nationale de Roumanie ayant obtenu l'assentiment du Gouvernement Imperial de Russie A ce sujet, par l'intervention du Gouvernement
Roumain, a confie ce tresor au delegue du Gouvernement Imperial de Russie
en gare de Iassy, qui a procede, en assistance des delegues de la Banque Nationale de Roumanie, au chargement dans les wagons des caisses de bois contenant le dit tresor, caisses fermees et Bailees avec les sceaux de la Banque
Nationale de Roumanie et l'apposition des sail& sur les wagons.
Dans la journee du 12/25 Decembre 1916, on a charg sept wagons portant lea numeros:
218.873 Privislansk
983.002 H. N. K.
824.609 Po
39 815 Cz.
170.607 Py
306.668 M. P. K.
342.002 I. X. P. M.
mettant dans chaque wagon par cent (100) caisses, soit en tout septcents (700)
caisses.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANu

144

Intelegerea aceasta a fost mai In urma confirmata i de catre

Ministerul de Finante rus, precum se vede din adresa Ministerului
Dans la journee du 13/26 Decembre 1916, on a charge sept (7) autres wa-

gons portant les numeros:

889.135 A. 2 M. n

500.934 M. K. Hu. U.
605.908 Upubuc
44.083 G. B. M.

286.927 Py
597.596 up.buc.

112.150 I-c B.

mettant dans chaque wagon par cent (100) caisses, sauf dans le wagon Nr.
44.083 Cz. B. M., (I l'on a charg 140 (centquarante) caisses, soit en tout 740
(septcentquarante) caisses.
Dans la journee du 14/27 Decembre 1916, on a charge trois autres wagons
portant les numeros:
528.259 h. n. K.
225.692 0. B.
290.221 Cz. B. M.
mettant dans les deux premieres par cent (100) caisses et dans le troisieme 98

(quatrevingtdixhuit) caisses, soit en tout 298 (deuxcentquatrevingtdixhuit)

calms.
La valeur totale du tresor en or effectif, compose de monnaies de differen-

tes natures et des lingots d'or, charges dans les susdits wagons, est de lei or
314.580.456,84 bani (troiscentquatorze millions cinqcentquatrevingt mille quatrecentcinquantesix lei et 84 bani) d'apres la declaration des delegues de la

Banque Nationale de Roumanie.

Nous declarons avoir constate qua les scenes apposes stir chaque caisse
sont intactes.
En dehors du tresor de la Banque Nationale de Roumanie plus haut indique, on a charge dans le meme wagon Nr. 228.692 0. B. encore deux autres
caisses portant les scenes de la Banque Nationale de Roumanie, caisses dont la
valour declares est de 7 (sept) millions.
Les portes de chaque wagon ont 60 fermees par des cadenas et ont et()
scellees chacune par deux sceaux, l'un appose par le Delegue du Gouvernement Imperial Russe et l'autre celui de la Banque Nationale de Roumanie,
appose par les delegues de cette Banque. En plus chaque porte a the plombee
avec le plomb de la Banque Nationale de Roumanie.
Le tresor de la Banque Nationale de Roumanie ainsi qua les deux autres
caisses se trouvent, a partir du jour oil ils ont ete curdles au delegue du Gouvernement Imperial de Russie et charges dans les wagons, sous la garantie du
Gouvernement Imperial de Russie en ce qui concerne la sOrete de transport,
la sOrete du depOt, ainsi qua du retour en Roumanie.
Lorsque ce tresor sera depose on Russie, dans le compartiment reserve
par le Gouvernement Imperial, it sera fait un inventaire du contenu des caisses,
inventaire dont on fera mention dans le protocole qu'on redigera la-bas, qui
constatera entre autres l'effectuation du depot, ainsi qua ea valeur.
Le present protocole a ete redige on triple exemplaires originaux, dont
l'un a eta pris par le delegue du Gouvernement Imperial de Russie, l'autre
par le Ministre des finances du Royaume de Roumanie et le troisieme par les
delegues de la Banque Nationale de Roumanie et a ete sign() par son Excellence le General Lieutenant Mossoloff, Envoys extraordinaire, Ministre Pleni-

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL Rizsoimur MONDIAL

145

de Finante. roman Nr. 1.151 din 11 Decemvrie, pe care o redam

mai jos In intregime 1).
potentiaire de sa Majeste l'Empereur de Rusie, agissant comme (Mega) a ce
sujet du Gouvernement Imperial Russe, par Mr. V. Antonesco, Ministre de finances de Roumanie et par lea delegues de la Banque Nationale de Roumanie:
Mr. T. Capitanovici, Directeur, Mr. A. Saligny Censeur et Mr. M. Z. Demetresco,

Caissier principal de la Banque.

Fait aujourd'hui le 14/27 Decembre 1916 a Iassy (Roumanie).
Ministre de Russie, (ss) A. Mosso loff
Le soussigne V. Antonesco, Ministre des finances de Roumanie, certifie
que la Banque Nationale de Roumanie a transport() son tresor par l'intervention et avec le consentement du Gouvernement Roumain et que le tresor con-

stitue la propriete privee de la Banque Nationale.

Le Ministre de finances (as) V. Antonesou.
(as) T. Capitanovici, Directeur de la Banque Nationale de Roumanie.
(as) A. Saligny, Censeur de la meme Banque.

(as) M. Z. Demetresco. Caissier principal de la Banque Nationale de la

Roumanie.

1) Rite scrisoarea Ministerului de Finante cu Nr. 1.151 din 11 Decemvrie

1916, privitoare la asigurarile date de Rusia pentru transportarea tezaurului:
Domnule Guvernator,
In urma asigurerilor verbale ale D-lui General Mosso loff, Ministrul Rusiei,

ca, va semna protocolul de predarea stocului metalic al Bencii, a venit acum

cu autorizatia data de Ministrul de finante al Rusiei D-lui General Mosso loff
de a semna acel protocol in numele Guvernului Imperial, dand toate asigurarile trebuincioase Bancii, atat pentru transportul acelui stoc cat si pentru pastrarea lui In tezaurul imperial din Kremlin. Acum puteti accelera cat mai
mult incarcarea stocului, operatiunea fiind de natura a se face cat mai repede.
Puteti lua In acelasi timp intelegere cu Ministrul Rusiei pentru redactarea
protocolului, care se va semna Indata ce stocul va fi incercat.
fate si cuprinsul scrisorii Generalului Mosso loff dare Ministrul de finante,
din 12 Decemvrie 1916.
Monsieur le Ministre,

J'ai l'honneur d'informer votre Excellence que par un telegramme de ce

jour, S. E. Mr. Pekovag, Ministre des Affaires Etrangeres, me fait savoir que
S. E. Mr. Bark, Ministre des finances, m'autorise a signer pour lui le protocole
que tel nombre de caisses avec la valour declares par la Banque Nationale
de Roumanie ont 60 chargees dans le train et que le Gouvernement Russo
garantit leur integTite pendant tout le parcours, ainsi que pendant le depot a
Moscou.

Apres ceci cette cargaison devra etre livree contre un recu special au chef
de l'escorte du train. Le second protocole relatif au depOt, dont un sera garde
par lea fonctionnaires russes, sera sign() par le Mogul) du Ministre Imperial des
Finances a Moscou.

www.dacoromanica.ro

10

146

C. I. BAICOIANU

In urma tuturor acestora, directorul Capitanovici, cenzorul

Saligny qi casierul central M. Z. Demetrescu, au fost delegati prin
mandat special, s'a conducg i s instaleze tezaurul in palatul Kremlin
din Moscova.

Operatiunile transportului aurului la Moscova, incepute in Decemvrie 1916 au luat sfarOt In Februarie 1917. In acest timp s'a
sAvArqit qi lucrarea de verificare a depozitului, care a fost consemnata mai tarziu, In luna August, intr'un proces-verbal pe care-1 publicam mai departe 1).

Este bizar ca In vreme ce Banca Nationale cguta prin toate

mijloacele ssa-i puny In siguranta tezaurul, Ingradindu-1 cu cele

mai solide garantii, Statul, c4ruia Ii conferea aceasta Incredere,

era atat de slab informat de diplomajia noastra de pe vremuri din
Petrograd, despre revolutia ruse care isbucnise.
GREUTATILE VIETII IMPUN BANCII REVIZUIREA SALARIILOR FUNCTIONARILOR.
Circumstantmle rasboiului au avut de efect Intre altele qi o scumpire a vietii. Dac5 intr'o oarecare mgsura alimentele nu ne lipseau,
Imbradmintea qi alte articole industriale indispensabile, faceau tot
mai mult ca s se resimta o scumpete pronuntat6 a vigii.
Criza aceasta a devenit mai accentuate dupgi retragerea In Moldova, unde, din cauza exodului de populatiune ce se retrasese pe
acest petec de pgmant, pang i alimentatia devenise foarte grea
i anevoioasa.

Asprimea condijiunilor de vieata aveau s o resimta in deosebi

fungionarii Bancii Nationale veniti din Bucureti, cari prin foga
transportgrii la Ia0 ii stricaser5 intregul rost al gospodariilor lor.
Conducerea Bancii nu putea trece cu vederea acest fapt produs
de ImprejurAri i apreciind situatda a cautat s4 intervina pentru
ali indeplini o dreapta datorie.
In qedinta din 1 Decemvrie, s'a hotgrIt A se dea f unctionarilor
aduqi din Bucureti, pe langa indemnizatia de chirie i un spor de
leafs ca s poata face fatA nevoilor vigii.
Urmatoarele norme s'au avut in vedere la regularea pozitiunii
functionarilor adui dela Bucure9ti:
1) Vezi pag. 155 ei urm.

www.dacoromanica.ro

147

BANCA NATIONAL& IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

1. A se plati tuturor functionarilor chiria ce danOi platesc pentru

locuintele pe cari le-au Inchiriat 'Ana' la maximum 300 lei lunar,
afara de aceia can au fost instalati in case Inchiriate de Banca.
2. A se indoi lefurile 'Ana la 300 lei lunar.
3. Cei cu o leafs dela 300 pana la 500 lei, sa primeasca o diurna
de 300 lei lunar.
4. Cei cu o leafs mai mare de 500 lei lunar, aveau s primeasca
o diurna de 450 lei lunar.
In vederea scumpetii ce se pronunta in Iai prin prezent.a ref u-

giatilor, s'a hotarit a se aloca i personalului sucursalei Iasi o

diurna ce varia dela 25 'Ana la 400 lei pe luna 1).
REZULTATUL POLITICII DE INTARIRE A STOCULUI
METALIC AL BANCII NATIONALE
1915-1916.

Dela prima afirmare a necesitatii ca Banca Nationala sa finanjeze Statul pe cale de imprumuturi, o politics reclamata de ratiuni
superioare de Stat, conducatorii Bancii au avut cum am vazut
privirea atintita asupra stocului metalic.
De aid preocuparea infrigurata Inca dela primul imprumut, ca
acoperirea metalica sa fie mentinuta In cadrul legii i statutelor
Bancii, pentru ca nu cumva creditul de care se bucura, sa fi cazut
sau sa fi suferit catui de putin.
Statul apreciind temeinicia preocuparilor Bancii, a cautat
precum am aratat in prima faza a cererilor de Imprumut, sa ajute
la sporirea stocului metalic al Bancii prin varsamintele provenite
din Imprumuturile externe.
Decal Banca nu s'a marginit aici.
Prevazand posibilitatea unor contrarietati cari ar fi putut sa
creieze politicii de acoperire metalica dificultati, a cautat sa profite
1) Astfel:
Directorului Sucursalei Iasi, lei 400 lunar.

Primului contabil
Al doilea
Ajutor
Casierului
Usierului
Sergentilor

300
250
75
250

25
25

Membrilor Consiliului de administratie s'a hotArit ail li se acorde, in caz

de deplasare, cheltuielile si o diurnit de 40 lei pe zi.

www.dacoromanica.ro

10

148

C. I. BiLICOIANIJ

de necesitatea imperioasa a Puterilor Centrale de a se aproviziona

cu produsele agricole romanqti, cerand Guvernului sa \Tana cerealele noastre numai contra aur, singurul masurator de valori mai

sigur In vremurile atat de turburi ca acelea prin cari treceam.

Dar punctul acesta de vedere n'a putut sa fie realizat. Consideratiuni de ordin diplomatic par a fi intervenit pentru a zadarnici
aceasta propunere.
Guvernul a putut /nsa sa fie catigat mai tarziu pentru Infiintarea unei taxe de export aur, care
precum am vazut a luat
fiint4 In 1915.
Conform stipulatiunilor din ultima conventiune de Imprumut
acordat Statului, toate aceste Incasari de aur, provenind din taxele
de export, aveau sa se verse Bancii Nationale pentru Intarirea stocului sat' metalic, bine Intmles contra plata In lei Si o anumita prima
convenita Intre parti.

Dar achizitiunile de aur nu s'au marginit numai la aceasta

sursa.

Dupa ce s'a organizat exportul de cereale In 1915 etatizandu-se, eau Intreprins tratative dela Stat la Stat pentru vanzarea
anumitor cote din disponibilul nostru exportabil. Cum plata In
valuta germana sau austro-ungara nu putea fi acceptata, iar
solutia propusa de a se cere plata In aur nu se luase In consideratiune,

nu mai ramanea decal solutia platii In lei. Aici, pentru consideratiuni de aparare a intereselor economice nationale roma.neti, Banca
Nationale
cum am vazut a fost solicitata sa intervina. Atat
Germanii cat i Englezii cari se luptau s cumpere cerealele noastre,

aveau nevoie sa fie finantati In lei, pentru a putea face fats contractelor de cumparare.
Banca Nationale la randul ei nu putea, fiind vorba de o emisiune mai mare, sa renunte la ideia de a se vedea acoperita In aur,
conform legii. Ea a conditionat emisiunea necesara acestor operatiuni de vanzare a cerealelor noastre catre Germani i Englezi, de
indatorirea ca sa i se plateasca In aur treimea de acoperire necesara emisiunii.

Din aceste doug surse, a taxelor de export aur i aceia a angajamentelor financiare relative la vanzarea i cumpararea de cereale
facute cu Anglia i Germania, stocul metalic al Bancii Nationale

a putut sa fie In cursul anilor 1915 i 1916 Intarit.

Din cifrele comparative de mai jos, ne putem face ideie de
aurul ce s'a varsat Bancii Nationale In anii 1915 i 1916.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

149

La 31 Decemvrie 1914, situatiunea aurului era urmatoarea:

lei 153.956.720,04
1. Aur monete
e
100.000,
2. Lingouri
In cursul anilor 1915 gi 1916 a intrat aur:
lei 41.034.245,68
1. Dela Ministerul de Finante
2.
3.

Banci le Populare

diver5i c/chitante aur pt. export

(taxe)

4. Dela divertd flob. chitante

5. VArsaminte benevole
6. Consortiul Germano-Austro-Ungar, con-

tractul I
7. Detto, detto, contractul II
8. Lingouri de aur .

321.998,90
31.688.503,53
6.268.215,62
115.240,80

15.678.900,65.291.650,-

237.247,80

154.056.720,04

160.636.002,33

Mara de aceste sume s'au mai depus

in stainlitate i altele:
1. La Londra:
lei 31.525.000,
de Ministerul de Finante
Guvernul Britanic pentru plata cerealelor cumplirate 66.580.800,*
2. La Berlin:
de. Consortiul Germano-Austro-Ungar, pentru plata cerealelor cumparate In contul contractului I
lei 15.446.900,
Detto, detto, In contul contractului II
, 65.022.750,
Total . . . lei 493.208.172,37

De multe on plata taxei aur nu se facea imediat la exportul

cerealelor, ci aurul se depunea Bancii Nationale, care emitea contra

lui chitante ce serveau la plata taxei de export. Vamile primind

aceste chitante drept aur, le transmiteau Bancii Nationale, retragandu-le astfel din circulatie.
Banca a plait Statului o prima de 7 %, 6% si 21/2%, atat asupra
valorii aurului depus efectiv, cat si asupra valorii chitantelor prezentate Bancii, In suma de peste 105.500.000 lei.
Primele platite de Banca Statului se urea la peste 6 milioane lei.
Daca jinem socoteala de aurul depus de Ministerul de Finante,
atat efectiv, cat si In chitante, In suma totals de circa 147 milioanc

lei, ramane ca restul 'Ana' la 493 milioane, a provenit din afacerile Bancii.

PIATA BSI SITUATIA BANCII NATIONALE

LA SFARSITUL ANULUI 1916.

Anul 1916 este caracterizat pentru Romania, din punctul de

vedere al comertului exterior, printr'un import redus fate de un
export mare.
www.dacoromanica.ro

150

C. I. BAICOIANti

Faptul se explicn prin aceia ca Romania, In urma contractelor

de vanzare a cerealelor incheiate, a exportat mai ales la Inceputul

anului 1916 mari cantitnti de cereale. Pe de alto parte, importul nostru era redus din pricina razboiului, care a Uncut ca
venirea marfurilor spre tam noastra din tarile Occidentului sa fie
imposibila.

Datorita acestei balante a conturilor favorabila noun, pe piata

noastra se aflau mari sume de bani, rezultate de pe urma vanzarii
cerealelor.

Aceasta abundenta de numerar de pe piata noastra, afirmata

stralucit prin subscrierea inainte de termen a imprumutului national

lansat de Stat, a uprat mult sarcina BAncii de a interveni pentru

Incurajarea diferitelor noastre ramuri de activitate economics.
Astfel se explicsa cum scontul scade dela 198.441.122,83 lei
cat era la 31 Decemvrie 1915, la 127.650.503,44 lei la 31 Decemvrie 1916.
Privind cifric situatia Bancii Nationale la sfaritul anului 1916,
constatnm urmatoarele:

Biletele In circulatiune se cifrau la 31 Decemvrie 1916 la lei

1.451.712.438 fats de 762.210.210 lei din anul precedent, avand
un stoc de acoperire de lei 574.248.332, lap de lei 301.949.775
la finele anului precedent.
Stocul de acoperire se compunea din rezerva metalicn din anul
precedent de
lei 220.969.615
la care s'a adnogat in cursul anului 1916 aur
lei 126.458.859
vnrsat la casa Bancii
drugi de aur
*
24.248
aur depozitat proprietatea B.N.R

145.815.450

deci in total
plus trate i disponibil considerat In aur . . . .

272.298.557
lei 493.268.172
*
80.980.160
>

Rezerva metalicn a crescut In cursul anului 1916 dela 220 milioane

la 493,2 mil. deci cu peste 273 milioane lei, care reprezintn o

cretere a rezervei metalice de 123,23 %.

Circulatiunea In acelai timp a crescut cu lei 689,5 milioane,

adicn dela 762,2 milioane la 1.451,7 milioane, deci cu 90,46 %.
Este de remarcat c sporul circulatiunii se datorete nu
atat operatiunilor comerciale, cat Imprumuturilor acordate Statului. Inteadevar, din sporul de 689,5 milioane 659,5 milioane
lei s'au vnrsat Statului qi numai 30 milioane au mers la afacerile
comerciale.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALL IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

151

Cele 272,2 milioane lei our primite de Banc in cursul anului

1916 au costat pe Banca aproape 279 milioane lei i anume:
valoarea legala
prima platita Guvernului
la lire sterline
*
taxe de pAstrare

lei 272.298.557
3.983.461
2.640.000
*
19.650
lei 278.941.668
*
*

Total

Raportul intre rezerva i circulatiune minus soldul debitor al

Statului din imprumutul din 1901 de lei 9.687.259 scutit de acoperire, era de 39,82/a fate de 40,62% la 31 Decemvrie 1915.
Operatiunile mai principale de plasare erau:
1. Scontul, portofoliu de efecte scontate . . . lei 127.650.503
Deci 8,80 % din circulatiune fata de 198.441.122

lei, sau 26% in anul precedent.

2. Avansuri pe efecte publice (Imprumuturi)
simple i in cont curent ridicate
3. Avans Casei de Imprumut pe Gaj, pentru
AgriculturA i Industrie

4. Avans Casei Centrale a Bancilor Populare

5. Imprumuturi Statului:
a) fAra dobandA

lei

56.973.973

12.838.952
6.779.238

9.687.259

b) cu dobanda 2 %% 495.829.956. . . . lei 505.517.215

Din .examinarea situatiei BAncii Nationale la sfaritul anului
1916, rezulta a cea mai mare parte din emisiunea sa era canalizatA
spre imprumuturile acordate Statului.
Operatiunile comerciale ale Bancii sunt bite scadere simtitoare
faVA de anul precedent. Explicajia acestui fapt consta In aceia ca
prin forta imprejurArilor determinate de rAzboiu, intreaga activitate economics a Orli suferea.
Cu toate ca In cursul acestui an emisiunea Bancii create considerabil, totui acoperirea metalica a fost suficient garantata prin
aurul care a intrat In tezaurul Bancii de pe urma operajiunilor de
vAnzare a cerealelor, a caror predare a avut loc In prima jumatate
a anului 1916.
Din punctul de vedere politic, anul 1916 este caracterizat prin
intrarea noastr A in valtoarea rAzboiului mondial. Dace primele saptAmani s'au incheiat pentru not cu stillucitoare victorii, faptul ca

actiunea noastrA military n'a fost secondata de Aliati, a condus

in cele din urma la retragerea armatelor noastre pe linia Siretului.
www.dacoromanica.ro

152

C. I. BA.ICOIANII

Urmand Coroana i Guvernul, Banca 10 strAmuta principalul sAu

sediu la Iai, lasand In Bucureti o delegatie pentru ca sa conduce mai departe afacerile curente ale Balla. Care sfarqitul anului
1916, nesiguranta permanent% determinate de evenimentele rAzboi-

nice, a determinat Banca, In urma hotAririi luata de Guvernul

roman, sa inceapa tratativele pentru a lua mAsurile necesare transportarii tezaurului sAu la Moscova.

ANUL 1917.
TERMENII PROBLEMEI FINANCIARE.
Anul 1917 sty sub povara greutAtilor situatiunii provocata de
cunoscuta retragere a armatelor dincolo de Siret.
Problema financial% era mai mult decat on cand pe primul plan
al preocupgrii oamenilor notri de Stat, ca una ce trebuia s solutioneze considerabilele nevoi de tot, felul impuse de gravitatea /mprejurarilor prin can trecea tam.
Bancii Nationale Ii era rezervat un rol, pe cat de Insemnat, pe
atat de greu i spinos.
LA R GIREA CONVENJIUNII MONETARE
ROMAN 0-RU SA..

Prin forta raporturilor de schimb necesitate de alianja military

ruso-romans ca i de Imprejurarea ca Rusia era singura Cara dela
care i prin care se mai putea Incerca o legatura cu Apusul, o Intelegere valutara devenea tot, mai mult reclamata de ambele Vari.
Ministrul nostru de finante, luand aceasta initiative, a stabilit
cum am vAzut, cu Guvernul rus un acord Inca din Noemvrie 1916.
Cadrul primului aranjament s'a dovedit Ins insuficient fat% de nevoile schimbului dintre ambele tari, ce creteau vAzand cu ochii zi cu zi.

Indemnati de aceasta constatare, ambii Minitri de finante

roman i rus

au convenit la 14 Ianuarie 1917 sa mAreasca creditul

initial de 20 milioane lei la 100.000.000 lei, respectiv contra-valoarea leilor In 37.500.000 ruble.
Intelegerea aceasta a fost adus6 la cunotinta BAncii Nationale

prin adresa Ministerului de Finante din 2 Noemvrie 1917. Acest

credit avea sa se acorde din Imprumutul de 700 milioane lei pe care
Banca Nationale II acordase Statului.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

153

PROBLEMA HARTIEI PENTRU FABRICAREA BILETELOR BANCII NATIONALE IN TIMPUL

RAZBOIULUI.

Prin faptul rAzboiului s'a creiat BAncii Nationale o pozitiune

foarte grea in privinta procurgrii hartiei pentru fabricarea biletelor
sale. Banca Nationale a fost surprinsa de evenimente cu un stoc
neindestulator de hartie de ramie ce se aducea din Franta pentru
fabricarea biletelor. Riscam astfel s6 egmanem fare biletele necesare
circulatiunii monetare. In aceste imprejurgri privirea noastra s'a
indreptat spre disponibilit4ile din Rusia.
Fat de nesiguranta situatiunii politico - military ce caracteriza
inceputul anului 1917, din cauza marei ofensive pe care o pregateau
Puterile Centrale, s'a emis idea ca hartia ce s'ar gAsi In Rusia sa nu
mai fie transportat6 la Iasi, ci s4 fie tinuta pe loc la Petrograd pentru
a fi tipArita acolo.
Aici se proiectase a se refugia intreg Guvernul implicit qi Banca
National5, In caz cand of ensiva Austro-Germans nu va putea fi
Infruntata de trupele aliate ruso-romaneti.
Prin interventia Guvernului, delegatul Bgncii Nationale, inginerul Dobrovici, Inssarcinat cu aceastA misiune in Rusia, a putut FA
stabileasc4 In Februarie 1917 un acord cu Guvernul rus, in vederea
tiparirii biletelor Bancii Nationale a Romaniei la Petrograd.
Conform deciziunii Consiliului general luata In edinta din 16
Februarie 1917, urma sA se tipAreasc6 in Rusia bilete de 100 lei,
5 lei, 2 lei i 1 leu.
In primele zile ale lunii Martie 1917 s'a inceput imprimarea
biletelor de 2 lei, pe hartie simply americans, furnizata de Imprimeria
Bgncii Imperiului Rus, la tipografia Casei de Depuneri ruse.
Tot la acea tipografie s'au imprimat ceva mai tArziu i biletele de
5 i 100 lei pe hartie filigranat6 de provenientA japoneza procurata
de Imprimeria Bancii Imperiului rus.
Dar in Rusia fiind mare lips6 de bilete de banc6 i cum tipografia
Casei de Depuneri rust' nu putea sa puny la dispozitia noastra toate

mainile necesare pentru tipgrirea biletelor romaneqti, s'a angajat

pentru nevoile noastre o tipografie particulars Golke & Co.
unde s'au grifat qi numerotat biletele de 2 lei tipArite la tipografia
Casei de Depuneri ruseti.
Tot aici s'au grifat i numerotat gi biletele de 5 i 100 lei. In acelaqi
timp s'a inceput la aceasta tipografie i imprimarea biletelor de 1 leu

www.dacoromanica.ro

154

C. I. BAICOIANU

i 2 lei pe hartie japoneza, furnizata tot de Imprimeria Bancii Ruse,

dupa ce s'a terminat hartia americana.

Deoarece la imprimeria Bancii Imperiului Rus nu se putea tipari

numarul necesar de bilete de 1 leu i 2 lei, s'a continuat cu tiparirea acestora la ambele tipografii sub directia i supravegherea
personalului Bancii noastre. Tot la Petrograd, insa la tipografia Bancii
Imperiului Rus i pe raspunderea acestei tipografii, s'au imprimat i

bilete de 5 lei, fara insa a fi grifate i numerotate aci. Cea mai

mare parte din biletele tiparite la Petrograd, s'au expediat la Iai,
iar o mica parte la Moscova.
Intrevazandu-se evacuarea Petrogradului, catre mijlocul anulu
1917, dupa cererea Guvernului rus, a trebuit sa se transfere in Iu lie
sediul imprimeriei biletelor noastre dela Petrograd ;la Moscova, in

imprimeria proprie, cumparata de Banca Nationale 1).

Aici s'a transportat intre Aprilie i Iunie tot materialul necesar
pentru imprimarea biletelor, putandu-se Incepe In Iu lie imprimarea
biletelor de 1 i 2 lei, iar mai tarziu i cele de 100 lei, grifandu-se
i numerotandu-se biletele de 2 i 100 lei.
La Moscova s'a lucrat cu asiduitate In lunile Septemvrie, Octomvrie, Noemvrie qi Decemvrie, iar cu inceperea anului 1918, dificultatile politice crescand mereu din cauza revolutiei, lucrarile au trebuit sa inceteze cu desavaqire.
La Petrograd i la Moscova s'au tiparit urmatoarele bilete:
de lei 1
lei
17.900.000
*

5 alf. 1/154 sau bucali 3.850.000. .

100 alf. 1/31 A. P. ; 32 W. ; 33/24 W. ;

bucati 794.000

In total

24.980.000
19.250.000

*
79.400.000
lei 141.530.000

STRAMUTAREA TEZAURULUI LA MOSCOVA.

Stramutarea tezaurului de aur al Bancii, cuprinzand 314.580.466
lei aur in 2.140 casete sigilate i alte 7 casete in valoare de 7 milioane,

cuprinzand bijuteriile Majestatii Sale Regina Maria, s'a terminat

in Februarie 1917.
1) Aceasta tipografie a fost cumpArata de Banca National& pe numele inginerului Gh. Dobrovici dela D-na Peciughina. Tipografia a lost sechestrata
de bolsevici, dupls. ce Ins& se distruseseth toate cliseele. 0 cantitate mica de
hfirtie de 2 Ig 1 leu necomplect fabricattt, a fost luata de bolsevici Qi depozitatit la Sudnaia-casa.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZ130IULUI MONDIAL

155

AI doilea transport a avut loc la 27 fulie 1917, cuprinzand valorile

Casei de Depuneri ale bancilor si Ministerelor. Aceste valori estimate
la 71/2 lei miliarde, In cari Banca Nationale intra cu un miliard lei, au
fost predate In 635 casete sigilate.
In sedinta Consiliului din 23 Februarie 1917 se comunica insta-

larea tezaurului our la Kremlin pe ziva de 16 Februarie, fapt care

a fost pecetluit mai tarziu la 1/18 August prin Incheierea unui protocol al carui continut II dam mai jos 1).
Directorul Capitanovici a ramas la Moscova, pastrand doug din
cheile localului In care a fost asezat tezaurul.
1) t Moscou, le 1/18 soft 1917. Nous soussignes, Messieurs W. Kowalnitzki, gerant de in Succursale de la banque de l'Etat a Moscou, N. Weniaminoff,

directeur des caisses et W. Jakowleff, sous-directeur de la Banque de l'Etat,

d'une part, et Messieurs T. Capitanovici, directeur de Ia Banque Nationale
de Roumanie, C. Nacu, senateur et le General N. C. Constantinescu, censeurs
de ladite Banque, d'autre part, agissant ces derniers en qualite de delegues
de in Banque Nationale de Roumanie, conformement au protocol e redige a
Iassy, le 27 juillet/9 aollt 1917 et signs par Mr. S. Poklewski-Koziell, Ministre
Plenipotentiaire de Russie en Roumanie et les delegues de la Banque Nationale de Roumanie, Mr. C. Nacu et Mr. N. C. Constantinescu, censeurs de ladite
Banque, ayant en vue la lettre du 4 aout de Mr. T. Capitanovici, directeur
de la Banque Nationale de Roumanie, adressee a Mr. le Gerant de la Succursale
de In Banque de l'Etat a Moscou et le protocOle de Iassy susmentionne, ci-joint
en copie, en presence de Mr. P. Guerin, Consul General de Roumanie a Moscou,

avons redid) le present proces-verbal, comme suit:

Ce memo jour, en presence des personnes sousmentionnees, ii a ate procede

au transport et a la mise en del:U dans is compartiment de reserve de la Suecursale de la Banque de l'Etat (Kremlin, Orougeinala Palate) de 188 (cent
quatrevingthuit) caisses fermees et scellees aux sceaux de la Banque Nationale de Ia Roumanie, contenant d'apres la declaration des delegues de la Banque
Nationale de Roumanie differentes velours, comme monnaie-or, effete, titres,
obligations, livres, actes, etc. en valeur totale de 1.594.336.721 lei 09 bani (un
milliard cinq cents qutrevingt quatorze millions trois cent trentesix mills Sept
cent vingt et un lei 09 bani), constituent le tresor de la Banque Nationale de
Roumanie.

A In suite d'une inspection rapide, on a constate que ces 188 (cent quatrevingthuit) caisses etaient intactes, mais que beaucoup des scelles apposes our
quelques-unes des caisses, ainsi que les ficelles avec lesquelles ils etaient attaches, etaient endommages, a cause du transport.
Aprils que lee caisses ont ate deposees dans le memo compartim ant oil a
ate depose le tresor de la memo Banque Nationale de Roumanie, conformement au protocOle signs le 16 fevrier 1917, on a procede a sa fermeture. Sur
la ports interieure ont ate apposes les scelles de la Banque Nationale de Roumanie et sur in porte exterieure ont ate apposes les scelles des delegues de la
Succursale de la Banque de l'Etat a Moscou et les clefs ont 60 remises, cellos

www.dacoromanica.ro

156

C. I. BAICOIANU

LIPSA MONETEI DIVIZIONARE.

GUVERNUL HOTAR4TE IMPRIMAREA BILETELOR
DE 50, 25 $I 10 BANI.

Afluenta tot mai mare a armatelor pe de o parte, pe de alta

venirea refugiatilor in Moldova, facea sa se resimta tot mai mari dificultali In calea schimbului din cauza lipsei monetei divizionare.
In imposibilitatea de a fabrica din metal monetele divizionare, Mini-

strul de final* a hotarit ca in mod provizoriu s6 emits un stoc

de hArtie-moneta in valoare de 50, 25 9i 10 bani pentru o sums
totals de 10 milioane lei.
Cum emisiunea de bilete era un privilegiu exclusiv al Bancii
Nationale, prin adresa din 4 Mai 1917, Ministerul de Finante Intreaba
Banca daca nu ar consimti sa renunte in mod trecator la privilegiul
exclusiv pentru aceste bilete.
Guvernatorul supunand chestiunea deliberSrii Consiliului din 4 Mai
1917, acesta admite, tinand seama de imprejurari, renuntarea provi-

zorie la exercitarea dreptului de emisiune al BAncii, pentru a se

emite de catre Guvern biletele de 50, 25 9i 10 bani pentru suma de
lei 10.000.0001).

Retragerea acestor bilete din circulatie privea pe Guvern, iar

Banca urma sa le primeasca in plat6 In condijiunile Yn cari legea
prevede primirea monetelor divizionare.
NECESITATILE CRESCANDE ALE FISCULUI CONDUC
LA EMISIUNEA BONURILOR DE TEZAUR.
Nevoile mereu crescande ale Statului faceau sa se prevadg noui

solicitari de credit. Ideia aceasta incepuse sa contrarieze directia

de la porte interieure, ainsi qu'une de la porte exterieure, a Mr. T. Capitanovici, delegues de la Banque Nationale de Roumanie et l'autre clef de la porte
exterieure a Mr. Kowalnitzki, gerant de la Succursale de la Banque de l'Etat
a Moscou.

Puis, apres, des sentinellee ont ett3 mises en faction aupres de la porte
d'entree de ce compartiment et des employes de la Banque de 1' Etat ont etc
egalement preposes a ea garde.
Ce present proces-verbal, redige parallelement en frangais et en russe en
quatre exemplaires, dont deux ont ete remis au grant de la Succursale de la
Banque de l'Etat a Moscou et les deux autres aux dell gues de la Banque Nationale de Roumanie e.
(ss) W. Kowalnitzki, N. Weniaminoff, W. Jakowleff.

(se) T. Capitanovicl, C. Nacu, G-I N. C. Constantlnesou, P. Guerin.

2)

Vezi aceste bilete In planga alituratfi.

www.dacoromanica.ro

Plana VIII

=--;.1101.1a
-ttnisir
I NUR

tIIk
rtiglera.V.1:
onoleurnrar *au C.,
von /11.ernocut.

In:4=W=
g
oci, Cu mowto.... DE

.
3.0

sc

nitgirgHlo.t=n;Cr.
5Vntua,i4o,.....iu

o,.

411100lIdl[C[SICIcl

Aversul $i reversul biletelor de 50, 25 si 10 bani,

emise de Ministerul de Finante In timpul rEtzboiului.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

157

Bancii Nationale, cu atat mai mult, cu cat Banca Incercase o mare

decepjie prin neefectuarea varsamantului aur de catre Guvern,

cuvenit pentru ultimul Imprumut de 300.000.000 lei.
Politica de emisiune pe baza acoperirii metalice astfel cum o
concepuse $i o adoptase Consiliul, atunci cand s'a hotarit sa intre

pe fagasul Imprumuturilor Ia Stat, a fost gray zdruncinata, prin

faptul ca Guvernul nu reusise sa faca fata obligatiunilor sale.
De aici dorinja ca Statul sa-si gaseasca sprijin si In alts directiune, combatand In chipul acesta si inflatiunea monetary la care
daduse loc emisiunea Bancii Nationale.
Solutiunea fusese gasita In emisiunea de bonuri de tezaur, zise
bonuri de aparare nationala, producatoare de dobanda, prin cari se
urmarea si ideia de concentrare la Banca a biletelor aflate In circulatiune.
Chestiunea fiind supusa Consiliului Bancii, In sedinta din 4 Mai
se hotaraste ca Banca Nationale sa dea tot concursul Statului pentru
realizarea acestei id ei. Pentru a canaliza Intr'o masura eat mai mare

aceste bonuri ale apararii nationale in randurile marelui public,

Banca Nationala hotaraste ca bonurile de tezaur sa fie primite la
Lombard pe cursul de 70 %. Ideia fiind acceptata de oficialitate, a
fost tradusa In fapt prin circulara Ministerului de Finante din 18
Mai 1917 1).

Cum era de asteptat, data fiind pletora de numerar de pe piata,

subscrierile au fost destul de Insemnate. Din tabloul ce urmeaza se
constata intensitatea subscrierilor.
1) Iata circulara Nr. 4481 din 18 Mai 1917:
B.ncilor: Rom &neasc., Blank, Comerciala, Generals, Romfina, Comertului,
Bercovici, Schapira, Centre la, Agricola, Creditul Rural, Creditul Urban, Soc.
Dacia, Nationala.
Deoarece bonurile de tezaur ale apararii nationale nu Bunt Inca, imprimate
si cum subscriitorii vor ss fact], imediat subscrierile, avem onoare a IA face cunoscut ea puteti primi asemenea subscrieri chiar de acum, iar contravaloarea
sumelor Incasate s o varsati Bancii Nationale In aceeasi zi si In creditul contului Ministerului de Finante.
Dobanda la sumele subscrise va curge de Ia data varsamantului la Banca
National A, care data se va trece ca data de emisiune pe bonuri.
AceastA dobanda va fi de 4% pe an pentru bonurile de 3 luni si de 5% pe
an pentru bonurile cu scadenta la 6 luni si 1 an.
Subscriitorii vor vArsa aur:

90, % asupra sumelor subscrise cu scadenta de 3 luni

97,50%

95,%

>

r
r

r
I

www.dacoromanica.ro

1 an.

C. I. BAicoiANU

158

Bonuri de tezaur subscrise prin administratiile financiare din

Moldova:
Scadenta

3 luni
6
12

lei

Total

21.453.600
140.272.000
120.683.100

lei 282.408.700

Din aceste bonuri s'au retras pans la 4 Noemvrie 1919 lei

120.000.000.

POLITICA DE EMISIUNE A BANCII NATIONALE PUS..

LA GREA INCERCARE. GUVERNUL APELEAZA LA BANCA
NATIONALA. PENTRU ACORDAREA UNUI NOU IMPRUMUT.
CONVENTIUNEA PENTRU ACORDAREA UNUI IMPRUMUT
DE 300.000.000 LEI DIN 12 APRILIE 1917.
Emisiunea bonurilor de tezaur nesatisfacand nevoile Statului,
Banca Nationala este silita de imprejurari sa caute solujia problemei
acoperirii metalice, pentru a putea face Statului un nou imprumut.
Politica bonurilor de tezaur, sugerata de Banca, pentru a se amana

contractarea unui nou imprumut, de9i a dat oarecari roade, n'a

fost de natura sa satisfaca nevoile bane9ti ale Statului.
Inteadevar, sumele incasate prin acest mijloc, pe langa ca nu
intrau Yn casa Statului atunci cand el avea nevoie de bani, erau 9i
departe de a acoperi necesitatile sale. De aceia vedem Guvernul
intervenind din nou in Decemvrie 1916 Ia Banca Nationala pentru
a solicita un nou imprumut de 300 milioane lei.
De aceasta data pozitiunea Guvernului nu era insa deloc u9oara,
deoarece el nu-9i jinuse angajamentul luat cu prilejul ultimei
convenjiuni din 21 Oct. 1916, prin care Yi lua obligatiunea sa depuna
In contul acoperirii acestui imprumut de 300 milioane, treimea af erenta de 100 milioane lei in lire sterline la Banca Angliei 9i la dispozitia Bancii Nationale. Guvernul intentionase sa verse acoperirea Intreaga Bancii Nationale din imprumutul ce i se fagaduise de Anglia.
De9i acest imprumut in suma de lei 1.000.000.000 a fost realizat,
Guvernul n'a fost in masura sa satisfaca obligajia fata de Banca
Nationale a9a precum dorea.
Subscriitorul fpi face o declaratie de subscriere prin care arat5, suma ce
a subscris, scadenta 3 luni, 6 luni, on un an 131 suma varsata, cum se
aratit mai sus, felul titlurilor pe cari dorepte eh le BMA. Titlurile stint de 100,
1000 pi 5.000 lel. Ele se vor libera de D-voastre Ia cerere indatit ce vor fi imprimate.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

159

Ca Guvernul inter4iona sail indeplineasca obligatdunea sa fata

de Banca nu mai incape Indoia15.
Aceasta reese vi din telegrama din 17/30 Noemvrie 1916 a ministrului Mivu1), expediata Bancii prin Ministrul de externe vi din
care rezulta credinja ca Indata dupa incheerea noului imprumut,
acoperirea prevazuta In conventiunea din 21 Octomvrie 1916 va fi
varsata In creditul Bancii Nationale Ia Banca Angliei.
Imprejurarea aceasta a facut pe Guvernator s comunice In vedinta din 16 Fevruarie 1917 aceasta dureroasa constatare In cuvintele urmatoare:
4 Ni se spune ca Guvernul englez devi a acordat Guvernului nostru

un Imprumut de 1 miliard, nu poate varsa nici o suma la dispozitia

Ranch Nationale a Romaniei Ia Banca Angliei. In schimb Guvernul
englez va Inscrie In registrele sale un acreditiv In lire sterline, de care
Banca Nationala nu se va putea folosi decal vase luni dupa Incheierea
pacii vi bine inteles neproducator de dobanda *.
Banca Nationala in fata unei situatiuni pe care nu o mai putea
Indrepta a trebuit sa se resemneze. Politica de acoperire a Bancii a
capatat prin aceasta procedare o lovitura dureroasa.

In loc de varsamantul lichid our Banca a admis ca acoperire

metalica, fortata de imprejurari, o inscriptiune de credit In registrele
datoriei publice engleze. Consiliul Bancii deliberand asupra acestei

situatiuni de fapt, hotaravte ca se poate primi vi aceasta formula,

pe care a socotit-o ca vi un varsamant la Banca Engliterei.
Discutiunile urmate Intre Guvern vi Banca Nationale In vederea
regularii situatiunii ce se creiase Ranch prin evecul politicii de acoperire metalica, ca vi In jurul cererii de a se acorda un nou imprumut
de lei 300.000.000, n'au putut sa schimbe situatia.
Problema care se punea de data aceasta conducatorilor Bancii
Nationale, depdvea prin gravitatea ei interesele cele mai elementare
ale Bancii Nationale de a fi aparatoarea valutei noastre nationale.
Acordand Statului Imprumuturile anterioare, Banca Nationala
trecuse peste dispozitiunile legii ei organice vi a statutelor cari Ii
interziceau hotarit aceste operatiuni. Totuvi Banca In imprejurarile
destul de bine cunoscute a trecut peste interdictdunile legii vi sta1) Iata cum glAsueste aceast& telegram& pe care Guvernatorul o citeste
Consiliului General In sedinta din 1 Decembrie 1916. s RAspund telegramei
Dv. cifratii Nr. 5.219. Ministrul nostru de finante vii va explica pentru ce
vh.rs&mantul In lire sterline nu s'a efectuat fncii. Indata dup& incheerea noului
Imprumut aceastit sum& va fi varsatift la creditul Dv., in conditiunile .. .*.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAicouNu

160

tutelor, dorind numai sa usureze Statului trecerea prin grelele momente determinate de circumstantele militare. Banca si-a rezervat
insa dreptul ca Statul s & -i verse 33 % din emisiune, In aur.

Prin aceasta Ingsura" Banca isi asigura acoperirea pentru Intreaga emisiune, cu toate ca ea era constienta ca banii pusi In circulatie pentru nevoile Statului, depAseau cerintele pietii.
De data aceasta i se cerea conducerii francii ca s'a abdice si dela
aceasta pretentiune. I se cerea, cu alte cuvinte, sA emits bilete MI%
nici o acoperire metalicA.
Problema prin gravitatea ei si consecintele dezastruoase ce le
putea avea asupra vigil noastre economice, a pus conducerea Ranch

Intr'o grea dilemA. Deoparte erau interesele Intregii noastre vigi

economice, de alta acelea ale neamului $i tarii romanesti.
Trebuia sa aleaga.
Putea oare Banca Nationala In situatia In care se afla jara ocupata

pe jumatate, cu armata ce trebuia din nou echipata pentru a da

lupta hotarItoare a destinelor neamului, s'a refuze a Intinde o mans
de ajutor Statului In aceste grele vremuri?
Desigur ca nu.

Banca Nationala vgzand ca nevoile Statului In tmprejurarile

date nu se puteau satisface pe alta tale, a acceptat sa continuie
tratativele pentru noul Imprumut si pe aceasta not& baz6 de
acoperire. Aceste tratative au condus la Incheierea Conventiunii
din 21 Aprilie 1917 1).
1) lath conventiunea privitoare la Imprumutul de 300 milioane lei gii la
concentrarea tuturor Imprumuturilor Statului Inteunul singur de 1 miliard lei
cu scadenta 20 Decemvrie 1917 t)i cu dobanda de 2 %%:
Prin articolul 3 din conventiunea Incheiat& !rare Ministerul de Finante
i Banca National& a Romaniei, purtand data de 21 Octomvrie 1916, conventiune aprobat& de Adunarea General& a Ba.ncii din Februarie 1917 vi votat&
de Corpurile Legiuitoare, Guvernul s'a obligat a verse la Londra In contul qi
la dispozitiunea BAncii Nationale, suma de lei 100.000.000 In lire sterline pe
cursul de 25,22 fiecare lir& sterlink aceasta pentru acoperirea metalic& a Imprumutului de 300.000.000 lei, consimtit de Banca National& Statului roman
prin aceia4i conventiune, sporindu-se astfel Imprumuturile Statului la cifra
total& de 700.000.000 lei.
Cu suma de 100.000.000 lei urma a fie creditat contul Ministerului de
Finante pe masura efectu&rii varamintelor.
In afar& kii anterior acestei conventiuni, Ministerul de Finante a comunicat
B&ncii Nationale prin adresa Nr. 106.849 din 6 Octomvrie 1916, eh vArsase
la Londra la Banca Angliei, In contul i la dispozitia Bancii Nationale un milion
de lire sterline, iar Banca a i creditat cu contravaloarea In lei contul Ministe-

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

161

In primele aliniate ale acestei conventiuni s'a regulat chestiunea

acoperirii metalice a vechiului Imprumut, ramasa nerezolvata In urma

neputintii Guvernului de a face varsamantul contractual.

Prin art. 1 Guvernul se recunoaste obligat sa face acoperirea
Imprumutului din 21 Octomvrie 1916 prin varsamantul la Londra.
Neputand trig sa-1 efectuieze pentru un moment, Guvernul is obli-

gatiunea sa depuna la Londra la trezoreria Statului, sau la Banca

Angliei, In contul si la dispozitia Bancii Nationale, 4 milioane lire ster-

line In obligatiuni de Stat englezesti, obligatiuni ce tree In proprietatea Bancii Nationale. Aceste obligatiuni nu vor produce dobanda.
Contravaloarea acestor obligatiuni In lei, calculate pe acelasi curs
convenit prin conventiunea din 21 Octomvrie 1916, adica 25,22 lei
de fiecare lira sterling, se va achita Ministerului de Finante, creditandu-se contul sau, Indata ce Ministerul de Finantm le va tnlocui la
Londra.
Si pentruca varsamantul de 1.000.000 lire, de care vorbeste adresa
rului de Finanta, milion care impreunii cu cele 4 milioane din mai sus zisa con-

ventiune, fac cele 5 milioane de lire de cari vorbegte adresa Ministerului de

Finante Nr. 2.814 din 2 Ianuarie 1917.
Pentruca Ministerul de Finante nu a putut Inca face varsamintele acestea
gi pentru aducerea la indeplinire a obligatiunilor Guvernului, In ce privegte earcina acoperirii metalice a Imprumutului de 300.000.000 lei mai sus vorbit, intervine Intro Ministerul de Finante, reprezentat prin D -1 Victor Antonescu, Ministru
de finante, autorizat de Consiliul de Minigtri gi Banca Nationale a Romaniei,
reprezentata prin D-1 I. G. Bibicescu, Guvernatorul BAncii Nationale, autorizat
de Consiliul general al Bancii, urmatoarea conventiune:
Art. 1. Guvernul ramane obligat sit, fact', acoperirea prin vArsamant Londra,
asa precum se zice In conventiunea din 21 Octomvrie 1916.
In mod temporar Ina gi pana Ia data aratatb. mai jos, obligatiunea Guver-

nului In ce privegte acoperirea metalica de care se vorbegte mai sue, se va

Indeplini prin depunerea la Londra, Ia trezoreria Statului englez sau la Banca
Angliei, In contul gi la dispozitiunea Bancii Nationale, a patru milioane de lire
sterline, In obligatiuni de Stat englezegti, obligatiuni can trec In proprietatea
Bancii Nationale. Aceste obligatiuni de Stat englezegti nu vor produce dobanda.
Contravaloarea In lei calculate pe acelagi curs, &lie& lei 25,22 fiecare lira sterlink a acestor obligatiuni, se va achita Ministerului de Finante, credit &ndu -se
contul, IndatA ce Ministerul de Finante le va fnlocui prin vArsamant la Londra,
precum se zice mai jos.
Aceste obligatiuni vor fi trecute direct de Statul englez la dispozitiunea
BAncii Nationale, sau vor fi remise Guvernului Roman, care prin reprezentantul
sau le va trece direct pe numele gi la dispozitiunea Bancii Nationale.
In ce privegte milionul de lire sterline de care vorbegte adresa Nr. 106.849
din 6 Octomvrie 1916 a Ministerului de Finante, varsamantul nefiind fAcut,
operatiunea de creditare se etorneaza.
11

www.dacoromanica.ro

162

C. I. BAICOIANU

Nr. 106.849 din 6 Octomvrie 1916 a Ministerului de Final*, nu s'a

facut, conventiunea dispune ca operatiunea de creditare s'a se storneze. Se mai oblig6 Ministerul de Finante In art. 2 al conventiunii,
ca din primele sume disponibile ce va avea In strAinatate i cel mai
tArziu in termen de 10 luni dela data incheierii pAcii, sa inlocuiascA
toate obligatiunile de stat engleze0i, de can se vorbete In art. 1,
cu un varsgm'ant In lire la Banca Angliei, care va fi proprietatea
exclusiva a Ranch Nationale.
VArsAmantul se va face la cursul de 25,22 lei lira.
Prin art. 3 se specifics ca dad. pans In zece luni dela 1ncheierea
pAcii, Ministerul de Finante nu Inlocuiete obligatiunile de stat engleArt. 2. Ministerul de Finante, lucrand In numele Guvernului roman, pe
temeiul jurnalului Consiliului de Minitri, se obligh ca din primele sume disponibile ce va avea In strainatate i cel mai t &rziu In termen de 10 luni dela
data Incheierii /Axil, sh inlocuiasch toate obligatiunile de Stat engleze0i de
cari se vorbete la art. 1, cu varshmAnt in lire sterline la Londra, la Banca
Angliei, sau alt banch aleash de Banca Nationalh, vhrsh.mant care se va pune
la libera dispozitiune a Wawa Nationale t3i care va fi exclusiva sa proprietate,
ihrh nici o restrictiune.
VArshmlintul se va face socotindu-se lira sterlinh tot pe cursul de lei 25,22
lira sterlina.
Art. 3. Dad), pan& la expirarea termenului arhtat In art. 2, Ministerul de
Finante nu inlocuei}te obligatiunile de Stat engleze0i cu varshmAnt la Londra
la Banes Angliei, aa precum se zice mai sus, atunci Banca National& are dreptul
s& -i procure singur b. acest vhrs&mAnt, in socoteala Ministerului de Finante,

Dach cursul de procurare at acestui varshmAnt va fi mai mic cleat lei

25,22 fiecare lira varsath la Londra, cu diferenta de curs va fi creditat contul
Ministerului de Finante.
Pentru fiecare cumparare de vhrshmAnt, Banca Nations lh va trimite
Ministerului de Finante o Intiintare aratAnd cursul cu care i 1-a putut procura.

Facultatea ce are Banca Nationalh de a-vi procura singurh varshmAntul la

Londra, nu libereazh. pe Ministerul de Finante de obligatiunea sa.
Indath ce varsttanAntul va fi efectuat de Ministerul de Finante, Banca
National& va plati acestuia contravaloarea In lei, creditandu-i contul.
Art. 4. Pan& la efectuarea varshmantului la Londra, de care se vorbete
mai sus, Banca National& va retina obligatiunile de Stat englezeti, ce Ministerul

de Finante pune la dispozitiunea sa, in conditdunile aratate In articolele de

mai sus.
Art. 5. La cererea Ministerului de Finante, Banca Natdonalh acordA Statului
roman un nou imprumut de lei 300.000.000 (trei sute milioane) care impreunh
cu Imprumuturile mai Inainte acordate de 700 milioane lei, formeazA un singur
imprumut In cont curent de 1 miliard lei.
Art. 6. DobAnda acestui Imprumut va fi de 2 1/2 % (doi jumAtate la sutA),
iar scadenta lui la 20 Decemvrie 1917.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

163

ze0i cu varsamant la Banca Angliei, Banca Nationale sa aiba dreptul

Ali procure singura acest varsamant In socoteala Ministerului de

Finante. In caz cand cursul de procurare va fi mai mic de 25,22 de
fiecare lira, cu diferenta de curs va fi creditat contul Ministerului de
Finante, iar de va fi mai mare, diferenta va privi pe Minister. Se
noteaza Ins ca facultatea ce se da Bancii Nationale de a-i procura
singura varsamantul la Londra, nu libereaza Ministerul de Finante
de obligatiunea sa. Varsamantul odata efectuat de Ministerul de
Finante, Banca Nationale va plati acestuia contra-valoarea In lei,
creditand contul.
Art. 5-12 ale acestei convenjiuni trateaza conditiunile noului
Imprumut de 300 milioane lei.
Art. 7. Ministerul de Finante are, In ce privepte pi acest nou Imprumut
de 300.000.000 lei, obligatiunea de a face acoperirea metalic& In varsamant
la Londra, In conditiunile arAtate In articolele de mai sus, depunand deocamdath
la Londra, la trezoreria Statului englez sau la Banca Angliei, 4.000.000 (patru
milioane) de lire sterline In obligatiuni de Stat englezepti la dispozitia Bancii
Nationale a Romaniei. Depunerea se poate face deodata sau succesiv, pe m&Sura
ce Ministerul de Finante va dispune de Imprumutul situ la Banca National&
Modalitatile depunerii acestor obligatiuni de Stat englezepti, obligatiunea
Ministerului de Finante de Inlocuirea for cu varsamantul la Londra, termenul
In care aceasta obligatiune trebue Indeplinita, facultatea BAncii Nationale de

a-pi procura singura acest varsamant fi toate celelalte dispozitiuni ale art. 1,
2, 3 kii 4 de mai sus, se vor aplica Tntocmai pi In ce privepte acest Imprumut.

Art. 8. Pentru aurul efectiv vArsat ca acoperire metalia pentru acest

Imprumut, Guvernul va primi dela Banca National& o prim& de 2 y2 (doi jumatate la sutit). Aceiapi prim& se acorda de Guvern Bancii Nationale, pentru aurul

efectiv pe care Banca pi-1 va putea procura direct.

Art. 9. Pentru garantarea acestui nou Imprumut, Guvernul mai depune
BAncii Nationale un bon de tezaur 2 Y2 (doi jumatate) la suta aur, In valoare
nominal& de 300.000.000 (trei sute milioane) lei, avetnd scadenta la 20 Decemvrie 1917.
Art. 10. Dispozitiunile conventiunilor Nr. 163.953 din 20 Decemvrie 1914,
Nr. 50.719 din 15 Iunie pi Nr. 173.808 din 19 Decemvrie 1915, can nu aunt
contrarii acestei conventiuni, raman In vigoare.
Art. 11. Panti, la data and Ministerul de Finante Isi va Indeplini toate obli-

gatiunile de mai sus, pan& ciind Statul Ipi va achita toate imprumuturile ce
a contractat la Banca NatIonala, precum pi pan& and Banca National& IV
va aduce la, sediul situ din Bucurepti stocul eau metalic aflat astazi In strainAtate, Banca National& are dreptul s suspende plata biletelor sale In moneta
national& liberatoare sau In monete str&ine cari au curs legal, derogandu-se
In aceasta privint& dela art. 14 din legea Bancii Nationale pi 37 din statutele
sale. Restul art. 14 din lege ramane In vigoare.
Art. 12. Aceastli conventiune este scutitta de orice tax& de timbru pi Inre-

www.dacoromanica.ro

11

C. I. BAICOIANIJ

164

Prin articolul 5 se contopesc vechile Imprumuturi de 700.000.000

lei cu acesta ce se acorda prin conventiunea din 12 Aprilie 1917,

Intr'unul singur de 1.000.000.000 lei.
Scadenta lui se fixeaza la 20 Decemvrie 1917, iar dobanda la 2 %%.

In ce priveste acoperirea acestui nou Imprumut se stabileste In

principiu, ca Statul sa faca acoperirea metalica In varsamant la

Londra, In conditiunile stabilite pentru acoperirea Imprumutului
din Octomvrie 1916. Rana atunci Insa se accepts ca deocamdata
Statul sa depuna Statului englez sau la Banca Angliei 4.000.000
de lire sterline in obligatiuni de stat englezesti la dispozitia Bancii
Nationale. Toate indatoririle impuse Bancii Nationale pentru garantarea acoperirii imprumutului din Octomvrie 1916 si cari s'au
stabilit In art. 1 si 5 ale acestei conventiuni, se Intind asupra acestui
.nou imprumut.
Se mai stabileste a pentru aurul efectiv pe care II va varsa Statul

ca acoperire metalica In contul acestui imprumut, Guvernul sa

primeasca dela Banca Nationala o prima de 2 5/2% si aceiasi prima
se acorda de Guvern Bancii Nationale pentru aurul efectiv ce Banca
$i-1 va procura direct.
Pentru garantarea acestui Imprumut, Guvernul mai depune Bancii
un bon de tezaur de 2 %% our In valoare de 300.000.000 lei cu scadenta la 20 Decemvrie 1917.
Ca si In trecutele conventiuni, se repeta si de data aceasta ca pans

la achitarea tuturor Imprumuturilor contractate la Banca Nationals, cum si pang la repatrierea stocului sau metalic aflat in strai'Mate, Banca Nationala sa aiba dreptul sa suspende plata biletelor
sale in moneta nationala liberatorie sau in moneta strains care
are curs legal, derogandu-se dela art. 14 din legea Bancii Nationale

i art. 37 din statute.

gistrare si este executorie de Indata, rarnftnand ca la timp aft fie supusto, ratificarii

Adunarii generale a Bfmcii Nationale si Corpurilor Legiuitoare.

Flicutil. la Iasi, astazi la 12 Aprilie 1917, In fndoit exemplar, lu &nd aman-

doult partile contractante ate unul.

Ministrul Finantelor,
(ss) Victor Antonescu

Nr. 856/12 Aprilie 1917.

Banca NationalA a Romaniei,

Guvernator, (ss) I. G. Bibicescu
Secretar-general, (ss) Cloranu
Nr. 4693/12 Aprilie 1917.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

165

IN PREZIUA LUPTEI DELA MARA8ESTI.

ULTIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA DIN TEZAURUL
BANC I I NATIONALE.

Chestiunea transferarii BAncii Nationale In Rusia, impreunA cu

toate valorile, facuse Inca din vreme obiectul discutiunilor gi anume
In sedinta Consiliului din 23 Aprilie 1917.
Banca Nationals avea sa urmeze Guvernul ysi Coroana.
Prin oprirea ofensivei austro-bulgaro-turco-germane In toamna
anului 1916 pe Siret, s'a adus prestigiului militar al Puterilor Centrale o lovitura insemnata.
Germanii Iii facuserA planul In toamna anului 1916 ca ofensiva
for sa conduce la izgonirea fortelor romanesti din cuprinsul Romaniei,

silind In acelasi timp armata la capitulare.

La Bucuresti, multi inconstienti serbau In tovArAsia armatelor
gi

autoritatilor de ocupatiune, In primele zile ale .ofensivei dela Siret,

apropiata cadere a Moldovei. Pe Siret ins5, vrednicia military a

Romanului a tras o bariera Inaintea careia era sa se sfarme faima
military a germanului trufas.
Puterile Centrale simtind cat de mult avea sa le coste contrarietatea romaneascA, au intrebuintat lunile de iarna si primavarA
ca sa prepare una din cele mai formidabile ofensive ce avea sa cunoasca rAzboiul mondial.

Deopotriva de bine armate, cu tot ceiace cunostea perfectiunea

technico-military mai de seams, considerabile divizii germane, austriace, unguresti si turcesti, aveau sarcina sa franga cerbicia romaneasca si-calcand-o In picioare sa se instaleze Comandatura germane
in Capitala Moldovei.
In fata ameniVatoarei primejdii, Guvernul roman care nu intelegea sA depunA armele, orice spar fi intamplat, hot:arise de acord cu Alia-

tii, ca armatele sa se retraga In Rusia. In consecinVa ysi Intreg aparatul administrativ riguros necesar fiintei Statului, urma s'a insoteasca Statul In Rusia, la Kiew, Odessa etc. pentru orice eventualitate.
In ajunul ofensivei, prin adresa Nr. 11.90 din 22 Iulie 1917, Ministerul de Finante comunica Bancii Nationale jurnalul Consiliului
de Ministri cu Nr. 275 bis din 18 Iulie 1917, pe temeiul caruia Banca
NationalA este invitata ca, conform legii din 1916, sa-si stramute
sediul si avutul In Ora strains atunci cand Imprejurarile ar dicta-o 1).
1) lath textul scrisorii Ministrului de finante, cu care a fnaintat Bancii
jurnalul Consiliului de MiniOri din 18 Iulie 1917:

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

166

Banca Nationale s'a vazut astfel silita sa urmeze inspiratiunile

Guvernului, deli vederile ei erau de astadata altele.
Fata de nesiguranta situatiunii militare, afirmata de Ministrul
de finante si urmand persistentei sale interventduni, Consiliul Bancii

a hotarit In sedinta din 23 Iu lie 1917 transportarea la Moscova a

valorilor Bancii Nationale, iar agentiilor si sucursalelor li s'au dat
instructiuni potrivite cu imprejurarile.
Demersurile necesare in cauza au fost facute pe langa Guvernul
rus. S'au dresat procese-verbale pentru toate valorile incarcate a
se trece in Rusia.
Cifra totals a acestor valori se insuma la lei 1.593.759.083,72,
din cari revenea Centralei lei 1.483.344.451,12, iar sediilor restul.
In suma de lei 1.483.344.451,12 intra i aurul aflat la Iasi facand parte din stocul metalic, in valoare de lei 574.223,57.
Hotarindu-se a se evacua i registrele i arhiva, Consiliul a
stabilit valoarea acestora la 500.000 lei.
Pe ziva de 28 Iu lie 1917 trenul cu valorile Bancii a fost expediat
la Moscova, insotit de cenzorii Nacu si General Constantinescu.
Cenzorul Nacu reintors dela Moscova depune in sedinta Consiliului general din 24 August 1917, raportul sau asupra depozitarii
tezaurului de valori, ca i textul protocolului incheiat cu aceasta
ocaziune.

BANCA NATIONALA AJUTA. REFUGIATII ROMANI

DE PESTE MUNTI.

Alaturi de populatda refugiata In Moldova din Muntenia, mai

erau Inca si numerosi Romani din Ardeal.
Deoarece acestia se refugiasera fail a aduce nimic cu danii, aveau

nevoie de bani pentru Intrejinerea vietii. Banca Nationale pentru

a le usura traiul hotaraste sa li se acorde Imprumuturi Vara dobanda,

garantate cu carnetele de depuneri ce le aveau dela handle din

Ardeal, unde facusera depuneri spre fructificare.
Domnule Guvernator,

Am onoare a vA inainta In copie jurnalul Consiliului de Minivtri, din 18

Iu lie a. c., prin care Banca National& este autorizata conf. art. 1 al legii publicata In Monitorul Oficial Nr. 233/916, a -ui strAmuta aiurea sediul $i avutul ei,
cAt II pe cel pe care 11 are in pastrare.
In consecintA, vA, rog, ca dintr'odath, sau In mai multe rAnduri, sA luati
mAsurile necesare, pentru ca fat& cu Imprejurarile eventuale, interesele Bancii
sA fie apArate.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

187

Operatiunea aceasta reprezenta un sacrificiu pentru Banca. Totui

sentimentele patriotice cari au animat-o intotdeauna, au indemnat-o
qi de astadata sg-0 faca datoria astfel cum i-o impuneau imprejura-

rile de grea cumpAna prin cari cu totii treceam.

SCUMPIREA VIETII IMPUNE 0 REVIZUIRE A POZITIEI
MATERIALE A FUNCTIONARILOR.
In Moldova se concentrase dupa cum se tie, populatdunea ref ugiata din Romania ocupata. Acest fapt pe de o parte, iar pe de alts
parte numeroasele contingente militare ruso-romane ce se aflau in
Moldova, determinand un spor de consumatde disproportionata

cu disponibilitatile de hrada qi de articole industriale afl'atoare In

tara, se produse o scumpete a vie ,ii cum nu s'a cunoscut pang atunci.
Consiliul in edinja din 4 Mai 1917 tinand seama de situatiunea
dificila ce creia personalului Bancii aceasta stare de fapt, dupa propunerea Guvernatorului, hotarate sa se acorde intregului personal
al Bancii Nationale din Centrals i provincie o prima de scumpete

de 25% asupra lefurilor, cu incepere dela 1 Aprilie 1917.

AL 7-LEA IMPRUMUT DE 300.000.000 LEI ACORDAT
STATULUI.
CONVENTIUNEA DIN 19 DECEMVRIE 1917.

Sub influenta incordarii militare dela Maraeqti, nevoile Statului devenisera enorm de marl.
Imprumutul ce se realizase in Aprilie, incasarile din bonurile d e tezaur ale apararii nationale, precum i veniturile bugetare, toate laolalta
nu ajungeau ca sa se faca fata necesitatilor de Stat li celor militare.

De aici nevoia unui nou imprumut care s'a afirmat in Noemvrie

i care se aduce la cunotinta Bancii de Ministrul de finante.
De astadata propunerea Ministrului de finante avea sa infrunte

o explicabila rezistenta din partea Bancii, caci nici pans la data

aceasta Guvernul nu reu0se sa realizeze vreun imprumut in Anglia,
cum fagaduise, astfel ca problema acoperirii se prezenta tot atat de
nelgmurita ca i mai inainte.
Binenteles, vb. rugam BA tdneti seamA ca Statul va avea aici nevoie mai
departe de concursul Bancii si deci va rugam a ingriji ea se retina stocul necesar de bilete pentru acest scop, Banca functionAnd mai departe aici.
Primiti, vb. rugam, Domnule Guvernator, asigurarea deosebitei noastre
consideratduni.

Ministru, (ss) Titulescu

Director, (ss) I. Angelescu.

www.dacoromanica.ro

168

C. I. BAJCOIANTJ

Afars de aceasta Consiliul general hotarise ca Imprumuturile

acordate de Banca Statului sa nu depapasca suma de 1 miliard.
Un schimb de vederi Intre Bancg i Minister era indicat prin
fora acestei ingradiri.
Din explicatiunile ce au avut loc, s'a degajat ca Banca Nationala
cerea Guvernului de astadata sa restitue o parte din imprumuturile
acordate, mai Inainte de a putea trece la o noun operajiune, pentru ca
A. nu fie obligata sa depaeasca cifra Imprumutului de 1 miliard, i indica Guvernului un apel la Aliati, pentru a se salva i pozitia Bancii.

Dar toate sfortarile Guvernului pe langa reprezentantii Aliatilor,

cum i cererile Ministrului de finante fgcute Comisiunii Interaliate,

relative la necesitatea de a ni se acorda cateva sute de milioane

pentru a se micora datoria la Banca Nationala, cat i ca sa nu se
pericliteze soliditatea valutei romaneti i a nu pune prima noastrg
institutiune de credit In imposibilitatea de ali exercita rolul ei de
sprijinitoare a comertmlui Valli, au dat gre.
edinta Consiliului general din 16 Noemvrie 1917 a fost consacrata discujiunilor privitoare la aceasta chestiune, luand parte la
dansa i Ministrul de finante.
Confirmand neputinta de a obtine acoperirea de 100 milioane
In varsamant efectiv, Ministrul finantelor declare ca a obtinut dela
Guvernul englez un depozit In obligatiuni aur ale Statului englez
i la nevoie Inca altele, spre a servi la acoperirea metalica, conform
procedeului de curand Introdus, urmand ca ele sa ramang pe seama
i la dispozitia Bancii.

Inscriptiunile de credit vor putea fi prelungite a tinut sa

accentuieze Ministrul , Intre guverne In timp de 3 luni dela Incheierea pacii, cu drept chiar de prelungire pang ce Statul roman
iqi va putea executa obligatdunile ce are fata de Banca Nationals,
de a vgrsa echivalentul In aur efectiv.
Cum interesul Bgncii era de a ti daca i cand inscriptia de credit
admisa ca acoperire va deveni lichida, Guvernatorul Bancii intreaba

pe Ministru daca Banca va putea la termenul fixat sa dispung de

acele obligatiuni sau sa utilizeze creditul ce-i va acorda Ministerul
de Finante englez. Baspunsul Ministrului de Finance a fost afirmativ, de vreme ce Banca flind un tertiu, obligatiunile depuse
pe numele sau, sau creditul acordat ei Ii este catigat, neprivind-o
pe dansa modul cum cele doug guverne vor regula chestiunea *.
Totui a tinut Ministrul sa adaoge ca va cere o confirmare explicativa In eau* pentru a o comunica Bgncii.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

169

Ranh' la sosirea acestui rgspuns, Ministrul a opinat In vederea

nouilor nevoi ale Statului sa i se acorde Imprumutul de 300.000.000
lei, fagaduind ca va continua cu cel mai desavarit zel demersurile
pentru 16murirea chestiunii. Consiliul constatand c Guvernul Ii da
toate silintele i a facut toate demersurile pe langa Aliati In scopul
de a putea versa Bancii parte din Imprumutul de 1.000.000.000 lei
i avand In vedere pe de o parte, ca tratativele mai urmeazg In scopul

Incheierii unui Imprumut extern, iar pe de alts parte, considerand

nevoile urgente ale Statului, decide:

1. Prelungirea cu un an a Imprumutului de un miliard, care

expira la 20 Decemvrie 1917, In aceleai conditduni de acoperire i
cu aceiai dobandg de 2 %% i se fixeaza la 31 Decemvrie 1918
data expirarii.
2. Acordarea unui nou Imprumut de 300 milioane cu 2 %% do-

band'a anuara, contra depunerii unui bon de tezaur de 2%% our

de aceiai sumo, cu scadenta la 31 Decemvrie 1918, precum i acoperirea la Londra a 4 milioane lire sterline In bonuri de tezaur englezeti In conditdunile celor 8 milioane lire depuse i cu Indatorirea
pentru Guvern de a Inlocui aceste obligatiuni din primele disponi-

bilitAti ce va avea In strainatate.

Pe aceasta baza s'a Incheiat conventiunea din 19 Decemvrie
19171) i astfel Imprumutul Statului la Banca Nationala a atins
cifra de 1.300.000.000 lei.
1) data aceasth conventiune din 19 Decemvrie 1917, privitoare la fmprumutul de 300.000.000 lei si la concentrarea tuturor Imprumuturilor Statului
fntr'unul singur de 1.300.000.000 lei cu scadenta 31 Decemvrie 1918 si cu dobtsnda de 2 %%:
Intro Ministerul de Finante, reprezentat prin D-1 N. Titulescu, Ministru
titular, autorizat de Consiliul de Ministri prin jurnalul cu Nr. 513 din 19 Decemvrie 1917, si intre Banca Nationale a Rom&niei, reprezentata prin D-1
I. G. Bibicescu, Guvernatorul Bancii, autorizat de Consiliul General, prin deciziunea lui din 16 Noemvrie 1917, s'au convenit urmatoarele:
Art. 1. Fat& de Imprejurarile prin cari trece Cara, scadenta fmprumutului

de un miliard ce Statul a contractat la Barica Nationals, prin conventiunea

din 12 Aprilie 1917 si care se fmplineste la 20 Decemvrie 1917, se prelungeste
'Ana la 31 Decemvrie 1918.
Art. 2. Tot In vederea acestor imprejurari si a nevoilor ce ele impun Guvernului, Banca Nationale a Romitniei acordb. Statului un nou fmprumut de
300 (trei Bute) milioane lei, care Impreunti, cu miliardul deja datorat mai sus
mentionat, va forma un fmprumut unic total de lei un miliard si trei sute milioane.

DobIlnda acestui fmprumut va fi tot de 2 %% pe an si scadenta lui la

31 Decemvrie 1918.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAIcorANu

170

Pe langa punctele mai sus enumerate stabilite de Consiliul

Bancii, conventdunea mai prevede cursul pe care sa se face varsamantul lirelor ce urmeaza a se numara ca acoperire In cazul cand
Statul nu va Inlocui acoperirea inscriptiunii de credit a Statului,
la 25,22 lei de fiecare lira.
De asemenea s'a stabilit ea 'Ana la repatrierea stocului de aur
al Bancii ca qi 'Dana ce Statul va plati imprumuturile contractate,

Banca s alba dreptul dobandit de a mentine suspendata plata

biletelor sale In moneta nationals liberatorie, sau monete straine
cari au acela0 curs legal.
Dobanzile se vor calcula i plati la 30 Iunie i}i 31 Decemvrie.
Pentru garantarea sporului de imprumut acordat azi, Ministerul de Finante
va depune Bancii Inca un bon de tezaur de 300 milioane 2 % % aur cu scadenta
la 31 Decemvrie 1918, prelungind pana la aceea4i data gi celelalte bonuri de
un miliard, aflate In depozitul Bancii, iar pentru acoperirea metalica a introgului Imprumut Statul ramane obligat s'o face aka cum se prevede In conventiunea din 21 Octomvrie 1916, adica prin varsamant real la Banca Angliei.

In mod temporar Ina aceasta obligatiune se va indeplini de Stat prin

depunerea la Londra, la Banca Angliei, pe contul ei la dispozitia Bancii Nationale a Romaniei a Inca patru milioane lire sterline In obliggiuni de Stat engleze,
cari tree In proprietatea Bancii Nationale ei nu vor produce doba.nda, eau printr'o
inscriptie de acreditiv In registrele tezaurului englez, lust& In folosul Bancii
Nationale pentru patru milioane lire sterline, dupe sistemul deja practicat.
Art. 3. Ministerul de Finanta se ()taige ca din primele sume disponibile,

ce va avea In strainatate, sa inlocuiasca obligatiunile de Stat engleze0i, sau

inscriptiunea de credit a Statului englez luata in favoarea Bancii drept acoperire metalica pentru datoria Statului catre Banca Nationale., cu varsamant in
lire sterline efective la Londra, la Banca Angliei sau la alts bane& Edema de
Banca Nationala, pe cursul convenit de 25,22 lei fiecare lira, sterna., varsa.'ant care se va pune la libera dispozitiune a Bancii Nationale gi care va fi
exclusiva sa proprietate Wit nici o restrictiune.
Executandu-se aceasta obligatiune, Statul va fi creditat cu contravaloarea
varsamintelor efectuate tot pe cursul convenit de 25 lei, 22 bani fiecare lira

sterna.

Aceastit dispozitiune se apnea i la celelalte opt milioane lire, obligatiuni

de ale Statului englez, date ca acoperire pentru cele don& Imprumuturi anterioare.

Art. 4. Pana la data and Ministerul de Finante fi va indeplini toate

obligatiunile de mai sus, pana and Statul 4i va achita toate imprumuturile
ce a contractat la Banca Nationale, precum f} i pita. and Banca National& Id
va aduce la sediul sau din Bucureti stocul metalic aflat in strainatate, Banca
Nationala are dreptul dobandit de a mentine suspendata plata biletelor sale

In moneta nationala liberatoare sau In monete strain, cari au curs legal,

deroga.ndu-se In aceasta privinta dela art. 14 din legea Bancii Nationale i 37
din statutele sale. Restul art. 14 din lege ramane In vigoare.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

171

Conventiunea aceasta a fost Inaintata BAncii de catre Ministerul

de Finante cu adresa Nr. 27.359 din 20 Decemvrie 1).
Cuprinsul ei devine interesant prin explicatiunile de ordin politico-financiare pe cari le-a provocat schimbul de scrisori Intre
Guvernatorul Ranch i Ministrul de final*. Atat corespondenta, at
i discutiunile angajate constituie o contributie de clasica insemna-

tate to literatura bancilor de emisiune, ca sa le putem trece cu

vederea 2).

In scrisoarea pe care a trimes-o odat6 cu conventiunea, Ministrul

de finante, invoca Intelegerea verbara ca Statul s5-i poat6 plati

Art. 5. Toate celelalte stipulatiuni cari nu aunt contrarii celor de fat&
din conventiunile anterioare, ratificate de Adunarile generale ale Bancii pi
votate de Parlament pi anume dispozitiunile din conventiunea dela 20 Decemvrie 1914, din acele dela 15 Iunie pi 19 Decemvrie 1915 pi in special din
aceia dela 12 Aprilie 1917, votata de Parlament pi promulgate la 9 Iunie 1917,
raman In vigoare pi completeaza prezenta conventiune care nu aduce In esenta
alte modificari deal in ce privepte suma imprumutatil, pi scadenta imprumutului.
Art. 6. i aceastit conventiune este scutita de orice taxi de timbru pi Inregistrare pi este executorie de Indata, ramanand ca la timp s fie supusii ratificarii Adunarii generale a Bancii pi Corpurilor Legiuitoare.

Facuta la Iapi, astazi la 19 Decemvrie 1917, In fndoit exemplar, luand

amandoua panne contractante cat() unul.
Banca National& a Romaniei,
Ministrul finantelor,
(ss) N. Titulescu
Guvernator, (ss) I. G. Bibicesou
Nr. 27.295/20 Decemvrie 1917

p. Secretar-General, (ss) Dem. Cristescu

Nr. 18.478/19 Decemvrie 1917.

1) lath adresa Ministrului de Finante Nr. 27.359/20/XII/1917:

Am onoare a va Inainta noua conventiune dintre Stet pi Banca National&
sub Nr. 27.295 pi a vb. confirma totdeodata Intelegerea de ieri a noastr6, pi
anume ca Statul sa-pi poata plati datoria catre Bench nu numai In aur, dar
pi In bilete ale Bancii, iar aceasta din urmil, nu va exercita dreptul de a cumpara
aur lire sterline In contul Statului, athta vreme cat acreditivul de garantie
dat de Guvernul englez ramane luat in folosul Bancii pi constitue pentru ea
un drept exclusiv pi deplin.
Primiti, va rog, asigurarea consideratiunii mele.
Ministru de Finante, (ss) N. Titulescu.
') lath corespondenta care a avut loc Intre Banc& pi Ministerul de Finante:
Raspunsul Bancii
No. 16.770 din 28 Decemvrie 1917
D-lui Ministru de finante,
Adresa D-voastra Nr. 27.359 pe Mg& care ne fnaintati noua conventie
Incheiata, pentru Imprumutul de 1.300.000.000 lei, ne oblige la explicatiuni.

In privinta platii datoriei Statului, nu numai In aur, ci pi in bilete ale

Bancii Nationale, depi contractul e categoric pi nu poate da loc la nici o inter-

www.dacoromanica.ro

172

C. I. BAICOIANU

datoria sa nu numai In aur ci qi in bilete de ale Rama i mai departe

referindu-se la art. 3 al conventiunii din 12 Martie 1916, prin care
se da dreptul Bancii Nationale ca daca In termen de 6 luni dela
incheierea pacii nu se va Inlocui inscriptiunile de credit cu varsamant In lire, Banca sa aiba dreptul sa-i procure singura acest val.samant In socoteala Ministerului de Finantm, Ministrul tine sa Ingradeasca acest drept al Bancii punandu-1 In functiune de timpul

cat Guvernul va putea beneficia de acreditivele de garantle ale

Guvernului englez.
In ce prive0e plata Imprumuturilor In bilete la Banca Nationale,
pretare cleat In sensul ch plata datoriei va trebui flicut& In aur, totusi Banca
I proprio motu a fb,r13. nici o cerere din partea Guvernului si fara vreo tntelegere

speciala a primit biletele ei drept aur ca plat& a datoriei Guvernului, sumele subscrise de public la Imprumutul National de 400 milioane.
Asa vom urma si pe viitor, daca Statul va face un Imprumut intern in scopul
plittii datoriei sale, riunitnand Ins In vigoare dispozitiunea din contract asupra
plAtii in aur.
Dacti, Ins imprumutul ce s'ar face ar fi un imprumut extern, se intelege
elk se va versa aurul la Banca National& pe pretul lui legal, cu obligatiunea
pentru Banat de a retrage din circulatie bilete de ale sale pentru o sumh echivalenta.
$i aceasta, Domnule Ministru, nu va constitui vreun folds pentru Banc&

dupA cum cred unii , de vreme ce Banca nu numai di, nu poate calcula
aurul ce va primi si a-1 inregistra In conturile sale pe un pret mai mare decb.t cel
legal, ci se gaseste Indatorata de lege a-1 servi publicului, in schimbul biletelor

sale, tot pe acel pret fixat In legea noastra monetara.

Aici Inch, mai putem face o concesiune in favoarea Statului, primind drept
aur In plata Imprumutului orice mijloc de plat& In strainatate, ca: cec, vArs11.mAnt, trata, ins& pe pretul maximum legal al aurului, dad' In piatit pretul

for n'ar fi mai scazut.

Precum vedeti, Domnule Ministru, Banca, In scopul de a inlesni Statului
plata datoriei, merge chiar mai departe dealt propuneti D-voastrb, In numita

adrea.
Este Ina, Domnule Ministru, prevazuta In toate conventiunile nciastre
pentru Imprumuturi dare Stat o parte de aur, asupra citreia nu mai putem face
nici un fel de concesiune. E aurul care trebue s, ne fie varsat efectiv ca acoperire metalica pentru emisiunea de facut.
$i aici am filcut totusi Omit acum concesiuni, In vederea greutatilor Imprejuriirilor prin care trecem.
Inteadeviir, legea noastrA constitutivii ne impune o acoperire metalica aur
de cel putin 40% (art. 12 al. 2 din lege) si numai exceptional si pentru timp
limitat, incasul metalic poate fi redus la 33 %, cum e cazul actual. Dupla tre-

cerea Imprejurarilor actuale frisk automat incasul nostru metalic aur va

trebui neapitrat urcat la 40%, ceiace ne impune indatorirea de a face aceastrt

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULIJI MONDIAL

173

in loc de aur, dei conventiunile sunt categorice, Guvernatorul reamintete ca Banca nu intelege sa faca nici o obiectiune Guvernului.
Ca i In trecut ea va primi biletul ei drept aur.
Cu biletele rezultate din Imprumutul national de 400 milioane
lei din 1916 s'a creditat contul Ministerului de Finante. Tot astfel

a declarat Guvernatorul ea se va urma i pe viitor, daca Statul

va face un imprumut intern.
Dacsa 1nsa Statul ar face un 1mprumut extern, Guvernatorul
41 revendica pentru Bancg. ySi insists asupra acestui punct nu pentru

a trage foloase din faptul ca s'ar varsa Bancii aur, caci aurul s'ar
completare cu mijloacele noastre proprii, deci cu sacrificii a caror Insemnatate

nu e cu putinta a o preciza acum.

Aceasta, In vederea asiguraxii valutei si deci chiar a creditului Statului,
ne impune 0, stAruim din toate puterile pentru ca sa ne varsati efectiv cei 33 %
aur ca acoperire metalica. $i pentru a ajunge sigur la acest scop, s'a prevazut
in conventiuni ca. In cazul cand Statul n'ar aplica aceasta dispozitiune Intr'un
termen dat, Banca va putea sit cumpere aurul necesar In contul Statului.

Am facia Inca, si concesiunea de a se inlocui temporar chiar acest aur

efectiv prin obligatiuni ale Statului englez, neproducifitoare de dobanda, sau
printr'o inscriptiune de credit in registrele Tezaurului englez, iarasi, fara nici
o dobanda trecandu-se Ins& aceste obligatiuni, sau creditul, In proprietatea
si la dispozitiunea Bancii. Cand si Intrucat vom putea dispune de aceste obligatiuni sau credit, transformandu-le In aur efectiv, e o chestiune Inca nu pe
deplin Iiimurita, si care asteapta preciziunea In interesul valutei.
Primind inlocuirea varsamfintului la Banca Engleza prin obligatiuni sau
credit Sara dobanda, am consimtit la o pierdere anuala de peste 10 milioane,
produsul dob &nzilor acoperirii ultimelor imprumuturi, daca s'ar fi Mout cum
prevedea contractul cu noi.
Precum vedeti, Domnule Ministru, si In acest din urma caz, Banca n'a
ezitat a jertfi chiar interese ale ei evidente, pentru a inlesni Guvernul In aceste
grele imprejurari.
Va rugam a nota ca pans acum n'am primit dela Londra comunicarea ca
ni s'a pus la dispozitiune cele 4 milioane lire sterline de care vorbeste adresa
D-voastre Nr. 20.997/917. Va rugam a lua masurile necesare in aceasta privinta.
Chestiunea care ne-a preocupat si ne preocupa In primul rand, prin greutatea solutionarii ei, este de a micsora pletora de bilete puse In circulatiune
pentru nevoile Guvernului, cad prin moratoriu afacerile au Yost suspendate,
asa trial publicul e putin dator la Banc& si deci retragerile de bilete prin plati
de catre public vor fi relativ neinsemnate.
Au rul de alts parte trebue pastrat pentru cresterea la 40% a acoperirii
biletelor ce se vor afla in circulatiune $i, alte mijloce pentru Imputinarea
circulatiunii, afara de imprumutul de Stat, nu Bunt.
Atragem cu toatil seriozitatea atentiunea D-voastre asupra acestei chestiuni,
r ugandu-va a-i consacra studiul ce merita.

www.dacoromanica.ro

174

C. I. BAICOIANU

vinde comertului la paritatea legalg, astfel cum 1-ar fi Inregistrat

la primire, ci pentru a putea retrage biletele din circulatiune.
Statul ar fi folosit de aceasta operatiune, cgci din momentul
vgrsgmantului ar Inceta dobanda de platit Bancii.

Altfel, dacg Statul ar cguta 0 strecoare sumele obtinute In

straingtate Incetul cu Incetul cum i s'ar impune ca 0 nu deprecieze
valuta Imprumutatg, Statul s'ar expune ca sa plgteascg doug dobanzi In acela0 timp: una la Imprumutul extern din nou contractat
fgrg 0 aducg nici un folds i alta la Imprumutul intern, atata timp
cat el ramane neplgtit.
Va, rugAm asemenea a face ca sA nu se mai cearA BAncii noui imprumuturi,

ba Inca sA i se restitue o parte din cele deja In fiinta.

Primiti, vA rugAm, Domnule Ministru, asigurarea Inaltei noastre consideratiuni.
Guvernator, (ss) I. G. Bibicescu
p. Secretar-General, (ss) Dem. Cristesou.

Scrisoarea Ministrului finanylor Nr. 29.039 din 13 Ianuarie 1918 adresatd Sancti:
Domnule Guvernator,
Am prim it scrisoarea D- voastre din 28 Decemvrie pi am citit cu viu interes
explicatiunile pe carp vi le-a sugerat adresa noastrA Nr. 27.359 pi care de altfel,
nu fac decht sa, confirme concluziunile ei, apa cum era pi de apteptat.
Hotartrea BAncii de a primi 4 motu proprio I pi pe viitor biletele ei drept
aur 'ca platA a datoriei Guvernului, spa cum a fAcut pi in trecut cu sumele subscrise de public la Imprumutul National, e din cele mai laudabile, cAci ea da,

pildA de Increderea pe care toti trebue sA o alba In perfecta asimilare dintre

biletele primului nostru institut de credit pi aurul.
Apa fiind, Imi va fi permis sa, adaug cA distinctiunea Intre natura Imprumutului prin care Statul va scoate din circulatie biletele BAncii spare far&
interes, caci nu numai cA admiterea ei ar Insemna obligatiunea pentru Stat
de a justifica In momentul platii datoriei sale, operatiunile cari le-au adus In
stApAnirea biletelor cu care le platepte, ceiace de sigur nu e pi nu poate fi gAndul
BAncii, dar aceastA distinctiune implicA o ipotezA in care caracterul esentaal
al biletului BAncii, acel al unei valori plAtibile In aur, deci egalA cu aur, nu s'ar
adeveri.

In ce privepte acoperirea metalicA preocupArile D-voastre Bunt din cele

mai legitime pi cum ptiti, Bunt departe de a-mi fi strAine.
Inseriptiunea de garantie Inlocuepte pe deplin aurul efectiv, deci cumpArarea acestuia atitta vreme cat aceastA inscriptie constitue un drept exclusiv
pi desitvarpit pentru Banat, apare fara, interes, cu atat mai mult, cu cat aurul

efectiv cumpArat pe un pret., oricat de ridicat, ar putea fi retras pe paritate

prin prezentarea biletelor BAncii la platA, de IndatA ce Statul pi-ar p1/1.0 datoria.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

175

Cat priveste insa chestiunea acoperirii in aur, ceruta de lege

si statute, dar ocolita prin inscriptiunea de credit si obligajiuni
nepurtatoare de dobanda, Guvernatorul dupa ce arata sacrificiul
pe care-I face Banca suportand o pierdere anuala de peste 10 milioane

prin acceptarea acestui fel de acoperire nepurtatoare de dobanda,

insists asupra caracterului vremelnic al acestei politici, pe care o
accepts de nevoie, dar care nu poate determina Banca sa renunte
la dreptul ei de a se vedea acoperita in aur, asa cum o cere legea si
conventiunile incheiate cu Statul, de indata ce imprejurarile o vor
permite.
Am cerut telegrafic detaliile can intereseaza Banca Nationala asupra
inscriptiunii de garantie gi vi le voiu comunica dupa. primire.
Cat despre mijloacele de a retrage biletele din circulatiune, la cari D-voastra
va ganditi cu attita dreptate de pe acum, ele ne preocupli gi pe not gi stint incredintat ca nu va fi desacord intre not asupra lor.
Am cerut tot telegrafic gi confirmarea inscriptiunii de garantie despre
care vorbegte adresa noastra Nr. 20.997.
Ramane chestiunea nouilor Imprumuturi.

Cunoagteti toate sfortarile mele de a obtine dela Aliati fonduri pentru

acoperirea cheltuielilor interne gi rlispunsul for de !Jana acum. De IndatA ce
Aliatli vor da cererilor noastre o solutie favorabilk de sigur ca nu vom mai
recurge la imprumuturi noui la Banc&
Profit de aceasta, ocazie, Domnule Guvernator, pentru a v& exprima odata
mai mult, sentimentele mele de Inalta consideratiune.
Ministrul finantelor, (ss) N. TItulesou
Director, (ss) I. Anghelescu.
Rdspunsui Banat.
Nr. 857 din 17 Ianuarie 1918
Domnului Ministru de finanle,

Ca raspuns la adresa D-voastre Nr. 29.039 din 13 Ianuarie a. 0., avem

onoare a va comunica urmatoarele:
Dispozitiunea ca imprumuturile contractate de Stat la Banca National&
sa fie platite in aur a avut un inteles gi un scop. Se credea pe atunci at un fmprumut mare In taxa nu va fi cu putinta Q i deci retragerea din circulatiune a
sumei Imprumutate nu s'ar fi putut face detest printr'un Imprumut extern.
Pentru aceasta s'a prevb.zut ca imprumuturile as fie platite In aur.
Cand ins& convingerea ce avem not eft gi in Cara se poate realiza un Im,
prumut mare, a cagtigat gi regiunile oficiale gi le-a cagtigat ca.nd le-am dovedit,

In momentul de a Incheia contractele cu strainatatea pentru plata cerealelor,

ea emisiunea ce s'ar face In acest scop ar fi prea ingreunatoare pentru plata
romank s'a decis un imprumut intern. Totugi, nici atunci agteptarea nu era
prea mare Q i dovada de aceasta este di proiectul prezentat Camerei prevedea

www.dacoromanica.ro

176

C. I. BAICOIANU.

Explicatiunea pe care o dadea Banca chestiunii acoperirii, isi

avea insemnatatea ei.
Guvernatorul accentuand acest mod de a vedea privitor la acoperire, a tinut s afirme ca Banca nu Int,elege nicidecum s devieze
dela politica de acoperire lichidg, care prin convertibilitatea usoara
ce asigura biletului Bancii, Intareste Increderea In biletul ei.
Daca concepjia politicii de acoperire bazata pe convertibilitate
era cea sanAtoasg, nu suntem partasii acelorasi vederi In ce priveste
destinatia unui eventual Imprumut extern.
In circumstantele de circulatiune monetafa de pe vremuri, domipentru Imprumut un maximum de 150 milioane si numai dupA staruinta noastrA
a fost schimbat In minimum de 150 milioane.
IndicAm, pentru istorie, cri. In Intrunirea cu bancherii, tinut& sub presedintia

D-lui Ministru al finantelor, bAncile se aratau neIncrezatoare In succes si,

numai dupA staruinti, abia s'au obligat sA garanteze 70 milioane. Atunci, In
numele BAncii Nationale, am declarat cA Banca is asupra -vi cele 80 milioane
pentru acoperirea minimal& cerutA, exprimand In acelasi timp, sus si tare
convingerea fermi), ea publicul va subscrie cel putin Indoitul lui 150 milioane.
Convingerea noastrA a cAstigat repede aderenti, chiar bancile recalcitrante
s'au alaturat la ea pi prospectul imprumutului n'a mai pus nici o limitA, lAsAnd

ca publicul, prin subscrieri, sA fixeze singur quantumul.

Ludlam, tot pentru istoria financiarA a Ora, cA, bAncilor, earl ziceau eh
nu pot subscrie dac& Banca National& nu le va face avansuri pe depozit si
titluri, le-am rAspuns categoric cA nu voiu da nici bancilor nici particularilor
nici un Imprumut Inainte de subscriere, cad nu lute leg sA iau bani dintr'un
buzunar sa-i pui in celAlalt si sti, cred cA am facut vreo ispravA.
CA vederile ce am sustinut au fost juste si perfect Intemeiate, o dovedeste
faptul ca subscrierile, numai trite saptamAna din cele doua destinate subscrierii,

au ajuns Ia 408 milioane.

Nici m&car vreo aluziune nu am facut la plata In aur, ci am primit biletele
noastre drept aur.

Asa vom urma si pe viitor.

Este Ins& o distinctiune care ni se impune si asupra cAreia revenim pentruca
am avut-o in vedere cAnd am contractat si pentru alte motive ce le vom indica

aci pe scurt. Distinctiunea priveste Imprumutul extern. Pentru acest caz,

cerem sA, se verse BAncii Nationale, conform contractelor, produsul Imprumutului exterior.
In realitate nici cu putint,A. este, nici In folosul Statului, ca sA se urmeze
altfel, cleat vArsAnd BAncii produsul imprumutului exterior In contul celui

contractat Ia Banca Nationala, eikei acesta ar fi singurul mijloc ca piata

noastrA sA fie degajata repede de pletora de bilete ce ar prisosi peste nevoile
interne, far Statul roman ar fi in folos, clici din momentul vArsAmAntului ar
Inceta dobAnda de plAtit Mina, pe and altfel Statul, cAutAnd sA strecoare
Meet-Meet, cum se impune, ca sA, nu deprecieze valuta Imprumutatk Statul

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

177

nata de cea mai grozava inflatiune monetara ce a cunoscut tam,

nu putea fi vorba de valorificarea unui eventual Imprumut extern
la cursul pariatii legale.
Evident, idealul nostru trebuia sit fie stabilirea unui echilibru
de valuta pe baza paritatii legale.
Imprejurarile prin cari treceam, ne impuneau Insa pentru moment sit valorificam un Imprumut extern In aka fel, ca s scoatem
printrInsul cat mai multi lei din circulatiune, caci numai dupe ce vom
fi stabilit In interior un echilibru al circulatiunii monetare, puteam

pai mai departe la normalizarea pe calea paritatii legale a leului.

zic, s'ar expune de a plati clout. dobanzi In acelat3i timp, adica t3i la imprumutul
extern din nou contractat, farit sit -i aduca vreun folos, r3i la Imprumutul intern,
pAnA ce acela ar rb.mAne neplAtit.

Aceasta ni se pare atilt de evident, !mat credem di nu e necesar a stitrui

mai mutt asupra acestui punct.
Deci $i contractul vi practica lucrurilor ii folosul Statului, toate finpreunA

concords. In a legitima cererea noastra, ca, in caz de Imprumut extern, sit se

verse BAncii produsul lui In contul datoriei.
Suntem de acord ca inscriptia de garantie, and este trecuta. In proprietatea
BAncii $i la dispozitia ei, fiind datA de o tare cu etalon de aur, poate fi InscrisA

in stocul ei metalic pentru garantarea biletelor.

Inca aci, Domnule Ministru, e de fAcut o rezerva, pe care ne-o impune
art. 12 din statute, anume ca tratele aur din stocul metalic legea vorbeste
numai de trate la care not mai adAugam varsamAntul kit inscriptia de credit,
cu conditiunea frisk ca toate acestea sA nu treaca peste 30% din acel stoc, cele-

lane 70% fiind aur efectiv.

Pentru a ne conforma acestei dispozitiuni legale, In ultima noastra convorbire v'am solicitat o varsare de aur 1i credem ca nu se poate BA nu fie recunoscuta ca legala i legitima kii cererea aceasta.
AliiteptAm confirmarea de catre Guvernul englez a inscriptiei In registrele
tezaurului situ a unei sume de 12 milioane lire sterline, pentru acoperirea necesara a celor din urmil, trei Imprumuturi.
Aqteptam asemenea, cu sigurantA ca ne yeti comunica vederile D-voastre
asupra mijloacelor de retragere din circulatie a biletelor cari tree peste nevoile
normale ale tarn.
Asupra ultimei parti din adresa D-voastre privitoare la eventualele
noui imprumuturi la Banca, rinntinem fermi in vederile noastre oi vi't
rugAm sit binevoiti a lua mitsuri de a nu mai recurge la Bancit peste 1.300
milioane.

Primiti, vit rog, Domnule Ministru, Incredintarea Inaltei noastre consideratiuni.

Guvernator, (es) I. G. Bibicescu
p. Secretar General, (es) Dem. Cristescu.

www.dacoromanica.ro

12

C. I. BAICOIANI

178

IDEIA DE REFORMA A BANCII NATIONALE.

Anul 1917 prezinta un interes pentru istoriografia Bancii Nationale i prin aceia ea se produce pentru prima oars hotar1rea de a

se proceda la o reforms a Bancii Nationale.

Inteadevar, In edinta din 8 Iu lie 1917, Guvernatorul arata
consideratiunile de ordin economic i social cari militeaza In f avoarea unei reforme a Bancii Nationale care ar cuprinde i o sporire

a capitalului pentru a satisface dorinta de participare a cat mai

multora la acest aezamant.
Dei capitalul unui institut de emisiune are un rol secundar,
totui conducerea Bancii Nationale !Melina, determinate de mai
multe consideratiuni, la o oarecare sporire a acestui capital.
Guvernatorul propune in edinta din 8 Iu lie instituirea unei
comisiuni care sa prezinte un proiect de reforms.
Intervenind imprejurari neprevazute, comisiunea nu a putut
lucra din aceasta cauza. Un an in urma ea a fost refacuta, delegandu-se cu studiul chestiunii directorii Capitanovici, Baicoianu i
Nacu.

ACORDUL FINANCIAR FRANCO-ROMAN DIN DECEMVRIE

PENTRU AJUTORAREA REFUGIATILOR.

Situatia politico-militara devine catre sfaritul anului 1916 i

in tot cursul anului 1917 din cele mai critice.
Prin retragerea armatei romane din OctomvrieNoemvrie s'a
straw pe teritoriul Moldovei un exod de populatiune din toate
straturile societatii din Romania ocupata, de care Guvernul trebuia s se ocupe cat mai mult i mai bine.
Fa Va de nesiguranta politico-militara caracteristica acelei epoci,

multa lume se refugiase In Rusia i in Franta.

Ministerul de Finante nu putea sta impasibil la cererile ce se
manifestau de a fi ajutati sub raportul schimbului.
Un prim acord a fost facut de Guvern cu Banca Frantei, prin
care s'a deschis un credit de mai multe milioane lei.
Banca Frantei acorda refugiatilor romani, pe temeiul interventiunii Legatiunii romaneti din Paris, 90 franci pentru 100 lei romaneti. Leii acetia se tineau la dispozitia Ministerului de Finante

roman, care-i acoperea tot pe acest curs din fondurile creditului

de care dispunea.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

179

Ministerul de Finante Ii ceda la randul lui Bancii Nationale,

care putea dispune de contul acesta In lei la Paris In favoarea persoanelor refugiate, indicate de Ministerul de Finante.

Mai tarziu, Guvernul a alocat o sums de 10 milioane lei din

creditele sale la Comptoir-National, atat pentru nevoile refugiatilor
cat i pentru alte nevoi curente.
Ministerul, nefiind organizat sa traga asupra strainatatii, a recurs la serviciul Bancii Nationale, care a primit sa faca oficiul de
banca pentru Ministerul de Finantm in contul acestor 10 milioane
cari au fost cu timpul sporite.

Initiativa i dreptul de a trage cecuri era al Ministerului de

Finante, unde se faceau Inscrierile. Banca Nationala elibera cecurile
In contul depozitului Statului dupa indicatia Ministerului de Finante.
Deck, intenjiunile atat de Inaltatoare ale Ministrului de finante

de a veni pe de o parte In ajutorul refugiatilor, iar pe de alta de a

Intretine viu interesul Aliatilor notri prin propaganda necesitata
de Imprejurari asupra Romaniei i a creia o atmosfera favorabila
noua la Paris In ajunul pacii ce trebuia sa ne hotarasca soarta, a
fost contrariata de josnicia acelora can In loc sa dea cecurilor dobandite pe cursuri derizorii Intrebuintarea cuvenita, speculau asupra.
for realizand catiguri Vara cauza.

Pentru a se Infrana aceasta josnica speculatiune care se facea

in detrimentul valutei noastre i macinand avutul Statului, masuri
urgente s'au impus.
In acest stop Banca Nationale a Inlocuit cecurile cu ordine de
plata telegrafice i mai tarziu cu scrisori de credit, curmand astfel

nesatiul acelora ce nu se puteau ridica la Inaltimea jertfelor pe

cari cei ce se aflau In fruntea Statului be faceau cu atata generositate.

SITUATIA BANCII NATIONALE

LA SFAR8ITUL ANULUI 1917.

Sa examinam care era situatia Bancii la finele anului 1917.

Biletele In circulatiune se ridicau la lei 1.961.322.376.
Circulatiunea se prezinta dar cu un spor de 510 milioane lei fats
de circulatiunea biletelor la finele anului 1916 i cu un spor de
1.383 milioane feta de finele anului 1914.
Acest spor Il justifica cele 7 Imprumuturi In valoare de lei
1.300.000.000 acordate Statului.
www.dacoromanica.ro

12

C. I. BAICOIANU

180

Stocul metalic se ridica la lei 689.990.524 14% de lei 574.248.332

la finele anului 1916.

Din suma stocului era aur efectiv de lei 493.732.744 fats de

la finele anului 1916 si fate de lei 220.969.615
cat era la -sfarsitul anului 1915. In afara de aur efectiv se mai
considerau ca stoc metalic tratele asupra strainatatii si disponibilul in suma de lei 196.257.780, fats de lei 80.980.160 la finele
lei 493.268.171

anului 1916.

Raportata rezerva metalica la circulatiune, ea reprezenta o acoperire de 33,3 % scazand din emisiune imprumutul Statului f At%
dobanda din 1901 care era scutit de acoperire.
Plasamentele principale ale Bgncii se compunea din:
1. Scont, portofoliu de efecte scontate lei 117.993.618 sau 6%
din emisiune.
2. Imprumuturi pe efecte publice lei 46.418.787.
3. Avans Casei de Imprumut pe Gaj pentru Agriculture si Industrie lei 9.460.413.
4. Imprumuturi Statului:
a) fail dobanda lei 8.042.556.

b) cu dobanda de 2 %% efectiv ridicat pang la acea data lei

1.051.919.431.

Din cercetarea situatiei Bancii Nationale la sfarsitul anului 1917

constatam ca emisiunea a crescut simtitor fata de anul 1916. Sporirea emisiunii a fost determinate nu atat de operatiunile cornerciale ale BAncii, cari dupe ocuparea Munteniei au devenit extrem
de reduse, ci de imprumuturile acordate Statului In grelele momente prin cari trecea. Prin acordarea acestor Imprumuturi Banca
nu-si sacrifice numai politica sa de emisiune care trebuia sa fie
fAcut'a In raport direct cu nevoile vietli economice, ci chiar si acoperirea. Inteadevar, acoperirea Bancii a ramas In cursul anului 1917

stationark cu toate ca emisiunea depAsise cu mult pe aceia din

anul 1916. Pentru acoperirea imprumuturilor contractate in cursul
anului 1917, Statul depusese Bancii bonuri de tezaur. Dela aceasta
data Banca pa'seste /rite noun faze din punctul de vedere al emisiunii sale.

Tot In cursul anului 1917, vrednicia soldatului roman a aparat

Moldova de cucerirea dusmana. Cu toate acestea, Banca, In urma
Indemnului Guvernului, pentru a-si pune In sigurantA stocul sau
metalic, 1-a transportat la Moscova. Asupra acestei chestiuni, vom
avea prilejul sa revenim.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

181

ANUL 1918.
BANCA NATIONALA. SI EVENIMENTELE POLITICO-

MILITARE ALE ANULUI 1918.

La Oituz, Marati i Maraeti, In vara anului 1917, cum am

vazut, armata romans singura a reuit sa Infranga ofensiva frontului a patru armate aliate, puternice nu numai prin numarul superior al soldatilor, dar i prin armamentul tehnic pe care 11 aveau
unit In felul lui.
Aceasta izbanda, pe langa ca a dovedit din nou Intregii lumi vitejia
soldatului roman isvorita din dragostea de pamantul tarii i Insufletit

de idealul pe care dorea sa-1 atinga, a dat posibilitatea Puterilor

Aliate din Occident sa pregateasca temeinic ofensiva care in vara
anului 1918 pe frontul de Sud la Salonic, pe frontul de Vest la Lys,
Somme, Oise i Marna, aveau sa decida definitiv soarta razboiului.
Criza politico-militara ruseasca, provocata de revolutia bolevica,

care culmineaza In tratatul cu Germania dela Brestlitowsk, impunea Romaniei izolarea de marii sai Aliati din Apus, pe de o parte,
iar pe de alta, transformase Rusia dintr'un puternic aliat Intr'un
mare duman.
De aci inainte Incepe pentru Romania tradata, Incercuita de
dumani i izolata de marii sai Aliati o era de suferinta i de durere, o era de patimi pe cari le suporta Insa cu resemnare, hranita
fiind de credinta nestramutata In izbanda finala a cauzei pe care
ea o imbratiase.
In aceasta situatie, fail posibilitate de micare in nici o directiune, nu Ii ramanea altceva de facut pentru a evita cotropirea sa,
decal dupa o prealabila consultatiune cu marii sai Aliati, sa ceara
catre sfaritul lui Ianuarie, armistitiul care conduce la pacea dela
Bucureti semnata la 7 Mai 1918.
Prin pacea dela Bucureti, biruitorul trufa prepara Romaniei
drumul unei vasalitati politice, economice i financiare din care
cu greu ar mai fi putut iei, daca soarta armelor n'ar fi dat catig
de cauza Aliatilor sai din Occident.
Conceptia ucigatoare a operei de aservire economica i politica
pe care o Intrupa acest tratat pentru independenta noastra economica i politica, ne-o infatieaza documentele ce le dam In anexele
Nr. 1-69 privitoare la hotaririle complimentare ale Conferintei
Financiare dela Berlin, ale carei edinte au avut be In lunile Iunie
i Julie 1918.
www.dacoromanica.ro

182

C. I. BAICOIANU

Banca Nationale, acest instrument ce Intrejinea vitalitatea rom'aneasca In ordinea tuturor intereselor economice, era centrul in
jurul caruia gravitau toate proiectele vrajmaplui desfaurate In
aceasta Conferinta.
Ea trebuia sa fie folositA pentru ca prin mijlocirea ei sa se promoveze toate obligatiunile financiare ce se impuneau Statului roman.
Prin forta acestei conceptiuni, ea trebuia sa fie puss la remorca

tuturor obligatiunilor financiare ce isvorau din tratat, pentru ca

prin povara sarcinilor impuse sa fie redusa la imposibilitatea de a
mai conduce i stimula destinele economice ale romanismului.
Mai departe se prevede o centrals a devizelor In care sa se con-

centreze Intreaga mipare de plati In strainatate i care avea s

functioneze sub supravegherea directs a doi comisari, unul german
i altul austro-ungar. Se specifica cu tot dinadinsul ea contra
voturilor acestor doi comisari nu se vor putea lncheia transactiuni
de devize >. Se urmarea aci sa se limiteze schimbul comercial al
Romaniei In cadrul raporturilor comerciale romano-austro-germane,
pentru a nu se prejudicia interesele valutei germane i austro-ungare,
ca i pentru a tine Romania in cercul de exploatatiune comerciala
al Puterilor Centrale.
Toate aceste conventiuni, emanajiuni ale faimoasei Conferinte dela
Berlin, trebuiau, dupg conceptia biruitorilor germani, s6 fie acceptate.

Ele au fost Inaintate Bancii Nationale de eatre Guvernul de

pe vremuri, cu adresa Nr. 4.788 din 20 Iulie 1918. Consiliul Bancii
insa le cunoscuse cuprinsul de mai inainte 1).
1) lath raspunsul Bancii la adresa Ministerului Afacerilor Straine cu
Nr. 4788 din 20 Iulie 1918, prin care a remis Bancii copii dupa conventiunile
fncheiate la Berlin de delegatii financiari Romani si delegatii Puterilor Centrale:
Iasi, 25 Iulie 1918
Domnule Ministru,

Avem onoare a va adeveri primirea adresei D-voastre Nr. 4788 din 20

Iulie a. c., prin care binevoiti a ne trimite copie de pe conventiunile fncheiate
la Berlin intro delegatii financiari Romani si delegatii Puterilor Centrale, pe
cari examinandu-le, ne luam libertatea a va, supune urmatoarele Intampinari
asupra chestiunilor cari privesc Banca National&
Asupra art. 2 din conventiunile cu Germania si Austro-Ungaria pentru
asigurarea obligatiunilor Romaniei din tratatul de pace. Despagubirile dare
Puterile Centrale. Conventiunea I. si II.
Guvernul roman se fndatoreste a pune la dispozitia celor dourt, Puteri,
la Banca Nationale, sumele necesare Intretinerii armatei de ocupatie, precum
si sumele stabilite de oficiile de despagubiri.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

183

Banca fusese tinuta In curent de nazuintele germane manifestate

In Conferinta dela Berlin, prin comunicarile primului delegal al Guvernului roman.
Articolul prevede ca cele douA Puteri pot ridica oricand aceste sume dela
Banca Nationals.
Avem onoare a vA aduce la cunoetintA, cA nu putem lua asupra-ne aceasta
obligatiune, decat In marginile varsamintelor ce ne-ar fi fost Mute anterior
de Guvernul roman in acest stop.
Ramane sA vedeti D- voastrA dacA Guvernul poate primi aceasta.
Art. 3 din aceleaei conventiuni prevede cA sumele pentru plata despAgubirilor de razboiu ei civile pot fi achitate In bonuri de tezaur 5 % cu scadenta
de cel mult un an Si ca aceste bonuri sA poatA fi scontate de Banca Nationals,
In orice moment, pe valoarea for nominalA.
Asupra acestei dispozitiuni ne permitem a vb. atrage atentiunea cA aceasta
ar fi pentru Banca Nationals o sarcinA care ar trece peste puterile eh Pe langA
cA Banca n'ar putea face o emisiune fArA acoperire, apoi ei Guvernul s'ar obliga
la cheltuieli marl pentru imprimarea de bonuri de tezaur valabile numai 1 an.
Pentru lndeplinirea acestei obligatiuni de catre Guvern, dacA binevoiti
a ne permite, am recomanda, ca mai ueor ei chiar mai folositor, contractarea
unui imprumut extern de mai lungA duratA. Aceasta i-ar Ingadui ca cu timpul,
dacA vor fi i recolte bune, sA poatA acoperi aceasta datorie mai ueor decat dupb.

un an, pans tend Inca nu vom fi intrat In stare normalA.

Conventiunea III. In ce priveete contul curent reciproc, am avut onoare
a vA comunica In principiu observatiunile noastre, atat verbale, cat ei prin
adresa noastrA Nr. 6909 din 28 Iunie a. c. i am 'limas tot de aceiaei parere.
Asupra punctului d din catalogarea sumelor cari intrA In debitul acelui
cont curent, observAm ca, e vorba de cele 180 milioane de restituit Bancii
Nationale.

VA rugam sA binevoiti a observa cA not n'am cedat nisi o sumA ei mai

putin cele 180 milioane pentru finantarea obligatiunilor judetene si deci cerem
nu numai restituirea celor 180 milioane, dar si dobanda for de 5% dela depunerea for si panA la restituire, cum era prevazut, In conventia noastrA cu
Reichsbank.
Aceasta obligatiune priveete negreeit pe Banca Imperiului qi nicidecum
pe Statul Roman.
Cat pentru garantia pe timp de 5 ei eventual de 10 ani, cat prevede tratatul pentru serviciul datoriei publice, Banca Nationala, cum rezulta din serisorile ei anterioare adresate D-voastre si delegatilor dela Berlin, primeete sA
garanteze pan& In marginile sumei depuse, mai putin insa aceste 180 milioane
mArci, sumA redusA, cu care Guvernul german era multumit, de vreme ce o
prevAzuse In tratat, cu obligatiunea ins& pentru Reichsbank de a-i restitui
eventual, dacA Banca National& i-o va cere, partea alicotA fiecArui cupon Indata ce va fi fost plAtit.
Dati-ne voe sA vA atragem tot aci atentiunea, fiind in legAturA Cu depozitul nostru la Berlin, asupra sumei de 52.900.000 our din depozitul nostru
la Berlin, care a lost transformat in mArci producAtoare de dobanzi.

www.dacoromanica.ro

C. I. sAicoIANU

184

Straja neadormitg a intereselor aancii cu cari se confundau

cele mai vitale interese ale patriei i neamului romanesc, Guvernatorul a luptat fara preget In tot timpul cat a durat Conferinta
pentru a informa Coroana, Guvernul i delegatiunea dela Berlin
asupra punctelor din proiectul german, cari contrariau nu atat interesele Bancii, cat interesele cele mai vitale ale tarii.
Patriotismul cald qi luminat cu care era condusa Banca In sustinerea marelor interese economice i nationale puse In discutiune, ni le

ilustreaza vorbitor memoriile prezentate de Guvernator Coroanei

i Guvernului ca i schimbul de scrisori ce a avut loc cu delegatul
trimis la Berlin i pe cari le publicam ad mai jos, ca o contributie
pre4ioas6 pentru judecarea vitregiei vremurilor prin cari am trecut 1).
Tinem, cum e dreptul nostru formal, ca acest aur BA ni se restituie In aur
efectiv.

Tot asemenea avem dreptul ca cele 35 milioane aur de care se vorbeste

la paragr. 2 al protocolului incheiat la Berlin la 8 Iulie (Nr. VI) s& ni se restituie

efectiv In aur, Intregindu -se astfel depozitul nostru la Reichsbank, constand

din marci 62.110.000, plus coroane 952.000 plus franci 2.764.000, sau In total
lei 80.469.650 aur, care ne serveste de acoperire metalica.
Cat pentru dispozitiunile conventiunii (V) privitoare la controlul ce se
voeste a se stabili asupra Bancii, nu gasim destule cuvinte de a ne impotrivi,
deoarece Banca Nationala nu Intelege a fi mai limitata In drepturile gi libertatea ei dupe pace, decat a putut fi In timpul razboiului.
Ea va primi valorile dela Administratia coercitiva, pe baza bilanturilor
ce i se va prezenta, pe cari iii pastreaza dreptul de a le discuta, mai cu osebire
ca sechestri au angajat afaceri cari exced cu mult limita mandatelor lor.
Cat pentru cei doi delegati cari sa feat control asupra administratiunii,
si chiar asupra deciziunilor Adunarii generale, nefiind prevazuti In statutele
gi legea noastra, nici nu ne permitem a credo ca ar fi posibil sa ni se ceara o
asemenea obliggiune. Dupa statutele qi legea noastra, Adunarea generalA e
forul suprem al Bancii si nu putem sa supunem deciziunile ei controlului gi
aprobarii unor persoane cari nu au nici un fel de raport cu Banca, mai ales
ca dupe statute si legea comerciala, deciziunile Adunarii generale se impun
chiar actionarilor cari n'au luat parte la Adunare, necum sa mai poata fi controlate de cineva, far& nici o chemare In cauza.
Avem onoare a va ruga, Domnule Ministru, BA binevoiti a tine seam& de
aceste ale noastre Intampinari, in tratarile ce yeti avea si a le da aprobarea
D-voastra, introducandu-le In conventiuni.
Primiti, va rugam, etc., etc.
Guvernator (ss) I. G. Elbicescu
p. Secretar-General (ss) Dem. Cristescu.
1) Iata scrisorile adresate de Guvernatorul Bancii, Bibicescu, D-lui Alex. N.

Stefanescu, membru In Comisiunea tratativelor de pace dela Bucuresti, ca

raspuns la incercarile membrilor Comisiunii germane de a atinge averea Bancii:

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

185

In vreme ce Germania si Austro-Ungaria pregateau prin Conferinta financiara care a avut loc la Berlin conform prevederilor Tratatului dela Bucuresti, subjugarea politica si economic' a Romaniei,
Aliatii castigand timpul necesar In urma izbanzilor noastre dela
Marasti, Marasesti si Oituz, I i refaceau cadrele armatelor lor, pentru
a pune capat gandurilor nutrite de Germania de a deveni stapana
intregei lumi.
Luptele din Picardia, dela Chemin des Dames, Somme, Lys,
Oise si Marna, au demoralizat pe Germani. In acelasi timp actiunea
military dela 15 Septemvrie 1918 a lui Franchet D'Esperay spargand frontul bulgar dela Dobropolie, Bulgarii cer pacea, bar armatele

victorioase Inainteaza spre Dunare. Teritoriul roman care a stat

21 Martie 1918
lubite Domnule qtefanescu,

Nu stiu cum sA -ti multumesc pentru comunicarile ce mi-ai Mout tai sa,
to felicit pentru apArarea competenta. ce ai Mout intereselor Bancii.
Informatiunile cele adevarate nu aunt cele date de Barbulescu of de lunetionari, cari fiind margbnbtb la un fel de afaceri, nu cunosc afacerile In cari
n'au lucrat.
Aurul dela Berlin si marcile dela Reichsbank provin din sumele ce ni s'au
vandut noun in marci aur In schimb de bilete pentru plata cerealelor tab pentru
recipise de aur. Ele se aflau In depozit la Reichsbank, care era obligates sA ne
restituie aurul la 6 luni dupes pace si pentru mArci sA ne plAteasa dobAnda
de 5 % pe an panes la plata for la termenele prevAzute In contract.
AceastA Indatorire
luat-o Reichsbank prin scrisoarea ce ne-a trimis
prin Legatiunea din Berlin.
Nu Inteleg dar cum Reichsbank a putut sA atinga depozitul nostru.
Cele 12 milioane, dacA le-a cerut Zentral-Einkaufsgesellschaft, pentru
motivul ca n'a ridicat cerealele, nu le puteam da, pentrucA noi nu eram obligati
a da cereale, ci numai recipise de aur tai noi am dat recipisele cuvenite pentru
acel aur.
DacA n'a fost societatea de cereale diligent' sA ridice cerealele, sau n'a
trimis vagoane la vreme, nu poate fi vina oi rAspunderea noastra. In tot cazul,
ar fi foot o afacere intre noi tai Zentral-Einkaufsgesellschaft, care era datoare BA

ne restituie recipisele, dacA nu le-a intrebuintat.

Reichsbank nu avea nici un drept sti dispunA de aur si de mArcile noastre
si ma mir cA o Bancl asa de mare a combs aceastA regretabila neregulA tab, dacA
a comic -o, ran-lane responsabila dare noi, cad ce s'a petrecut Intro ea si socie-

tatea de cereale sau Guvernul german nu ne priveste, fiind lucruri inter allios acta.
Tot lucru inter allios acta este si Intrebuintarea celor 180 milioane marci
In Imprumutul judetelor si pe noi nu ne ()Mei Intru numb aceasta, nici nu
desleagA pe Reichsbank, ca depozitar, de obligatiunile sale cAtre noi.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAIcourcu

186

'Ana atunci sub cotropirea dusmanului, devine liber prin retragerea

armatelor germane si austro-ungare. Romania mobilizeaza in vederea unei noui actiuni razboinice si cererea pacii din partea Pu-

terilor Centrale o &este alaturi de Aliati.

Evenimentele cari au dat marilor nostri Aliati isbanda dreptatii
contra fortei si a brutalitatii germane, au incheiat si pentru Banca
Nationale a Romaniei bilantul zilelor de restriste si de dureroasa
amintire.

Vom avea prilegiul sa cunoastem in partea treia a lucrarei in

mai de aproape jugul de sclavie pe care-1 pregateau Orli ocupantii,
prin aservirea si Ingenuchierea Bancii Nationale a Romaniei, axa in
jurul careia se miscau negocierile faimosului tratat de la Bucuresti.
Acesta este adevArul In aceasta chestiune Si Banca Genera la n'a avut
nici un amestec In chestiunea tratArilor pentru plata cerealelor, nici In executarea contractelor privitoare. Aurul la Berlin si marcile ni s'au varsat de societatea cerealelor, iar la Bucuresti de Behles In numele societatii cerealelor,

compusa din reprezentanti Germani, Austriaci si Unguri, cari au tratat si

subscris contractul.

Sper sa-ti pot trimite si scrisorile de garantie ale Guvernelor german si

austro-ungar pentru Indatoririle, luate de Societatea cerealelor catre not si scrisoarea dela Reichsbank, prin care ea Isi is obligatiunea de a se conforma con-

tractului In tot ce o priveste. Le alatur aici.

lath ce spune contractul In privinta aurului:
Art. 2 alin. d. Les depots d'or a la Reichsbank sont consider& propriete
exclusive de la Banque du jour de leur depot.
t La Banque n, dupa, cum se spune In preambulul contractului, este Banca
Nationale, a Romaniei.

Art. 8 adaoga:
e Les organisations soumettront le texte de cette convention a la Reichsbank,

qui confirmera a la Banque qu'elle est d'accord et accepte a remplir les obligations qui la regardent n. Vezi si art. 1 privitor la mArci.
Cred a e destul de deslusit. Aceasta Intru cat priveste contractul.
Apoi, prin scrisoarea sa, Reichsbank declare, ca a luat cunostinta de contract $i se angajeaza sa Indeplinea,sca toate obligatiunile care-i incumba din
acest contract. Nu cred ca poate fi ceva mai clar si mai categoric. Iti trimit
si o copie de contract. MA mir sit se fi abatut Reichsbank dela asemenea Indatorire.
Cred, sustin si afirm, cit aceasta nu poate fi exact. Cei ce sustin contrariul

trebue se, fie rem informati $i calomniaza. pe Reichsbank, care nu $i -a putut

calm obligatiunile.

Inca data. IV multumesc si raman al D-tale din Watt inima.

(ss) I. G. Bibloesou.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RA.ZBOIULUI MONDIAL

187

IDEIA DE REORGANIZARE A BANCII NATIONALE SUB

PRESIUNEA COMANDAMENTULUI MILITAR GERMAN, CONDUCE LA PROIECTUL DIN 1918 AL GUVERNULUI PENTRU
REORGANIZAREA BANCII NATIONALE.

In primele zile ale invaziunii germane In Romania ocupata,

preocuparea de capetenie a Comandamentului Militar si Economic

german a fost, cum am vazut, sa loveasca In toate institutiunile

economice romanesti, In asa fel, ca ele sa nu mai poata continua a fi factori de intretinere a vitalitatii romanesti. Activitatea
bancara romaneasea urma sa fie substituita printr'o tesatura puternica si inteligent organizata a marilor banci din Berlin, cari
_Mgt, 23 Martie 1918
lubite Domnule $tefamescu,

Ti-am trimes o scrisoare pe langA care am adaos contractul cu Nemtii,

garantiile Guvernelor german $i austro-ungar, precum $i o scrisoare de garantie a lui Reichsbank.
Daca le-ai citit, negresit ca te-ai convins ca atat aural cat $i marcile erau
recunoscute ca proprietatea noastra exclusive $i trebuiau sa fie platite la datele stipulate In contract pe care 1-a cunoscut Reichsbank $i care s'a obligat
a-1 aduce la Indeplinire.
Aceasta m'a Indreptatit sA afirm ca. Reichsbank n'a putut da averea noastra oricui ar fi, WA consimtamantul nostru. Dam& repet aceasta, o fac pentruca

ti-am dat un nou argument.

Lath de ce e vorba: In a doua scrisoare a D-tale spui a s'a dat lui GetreideGesellschaft, 12 milioane din aurul nostru la Berlin pentru restituira de aur

pentru OA nepredat.
Mai intaiu, cum se vede din contract, Getreide- Gesellschaft, care e numele Comisiunii austriace, n'a varsat nimic, nici aur nici marci, toate varsamintele la Banca Imperiului, ca $i la Banca Nationala, s'au flout de Zentral-Einkaufs, adica de Comisiunea germanA.

Getreide, nevarsand ea nimic, nu putea pretinde sa i se restitue ceva.

$i aceasta frni Intareste din nou credinta ea Reichsbank n'a satisfacut o asemenea
cerere, daca ea va fi fost facuta $i ca, ce urmAreste acum, este a cere $i obtine
o Incuviintare.
Tot asa se explica, $i ceia ce adaogai D-ta ca ati obtinut ea sa se cearA
consimtamantul Bancii Nationale. Asta trebue s'o fi cerut $i Banca Impe-

riului, pentru ca sA satisfaca asemenea cerere.

Ded nu e nimic de facut Inca.
Daca D-ta prezinti scrisorile de garantia Comisiunii, cred ca nici nu vor
mai starui a ne obtine consimtamantul pe care n'avem sa-1 dam.
Si nici nu-1 putem da, pentruca aurul dela Berlin $i marcile ce erau acolo
au fost Intrebuintate ca acoperire a emisiunii de bilete ce am predat lui Behles

www.dacoromanica.ro

188

C. I. BAICOIANU

aveau sa organizeze i s stapaneasa intreg comertul de banca

romanesc In concordanta cu interesele politice c;i economice ale
patriei lor.
Banca Nationals, care intretinea vitalitatea romaneasca in ordinea

intereselor comertului, industriei i agriculturii romaneti i care

heanea micarea bancar6 romaneasca, trebuia lovita In aa fel, ca
ea sa nu se mai poat'a ridica pentru multa vreme. Astfel ei ii realizau

intentiunile for de acaparare i stgpAnire a tot ce este interes de

productiune i vie*" economice romaneasca in aceasta tars, prin
Infiintarea unor marl institutiuni financiare puse direct in serviciul
intereselor for i cari aveau sa se ridice pe ruina Bancii Nationale.
Mijlocul pentru realizarea acestei idei fusese gasit In decretarea
pentru plata cerealelor, bilete cari Bunt gi acum In circulatiune gi vor continua
a fi panA le vom plAti prin avutul nostru dela Berlin.
Te rog sa iei note cA contractul cu Germanii (adicA cu toti) pentru cereale,
gi garantiile ce-1 priveau, au fost comunicate gi D-lui Marghiloman, care va
sustine cauza Bancii noastre, cAci dacA ni s'ar lua acele sume, not n'am mai
putea emite nimic, dar vom fi nevoiti sA mai retragem din biletele In circulatiune.

Te salut gi raman al D-tale devotat.

(ss) I. G. Bibicescu.

lagi, 25 Margie 1918

lubite Domnule 6tefanescu,
Ti-am trimes douA scrisori, una continand documentele privitoare la averea
noastra dela Reichsbank, cu contractul gi garantiile Guvernelor gi a lui Reichs-

bank; a doua scrisoare intampinari asupra unor fapte.

Cred cA le-ai primit gi le-ai gi utilizat.
D-1 Arlon, Ministru de extern, a fost pus in curent cu toate gi mi s'a afirmat ca Domnia-Sa recunoagte dreptatea cauzei Bancii 91 ca o va sustine.
AstAzi scriu tot in aceastA chestiune, in care mai am de spus urmAtoarele:
In rezumat, ceiace se petrece, se poate concretiza in urmAtoarele:
Au luat cerealele; scum vor sA is 9i plata for 91 nu mai ramAne spre a cornplecta gi caracteriza cu desAvargire opera, dealt sA, ne cearA gi despAgubire sau
gloabA, cum se zice, pentru osteneala de a fi consumat acele cereale.
Mai adaog ca acea avere era contravaloarea in aur ei in mArci a biletelor
cu cari s'au plAtit proprietarilor cerealele ce li s'au cumparat, gi acel aur gi marcile formau acoperirea biletelor emise de BancA in scopul plAtii cerealelor.
Prin urmare, insugindu-gi acele valori, nu numai frusteazA Banca, luAndu-i
inapoi plata cerealelor, dar o silegte a rArnftne cu bilete in circulatiune fare
acoperirea metalicA compusA din aur gi disponibil.
Aceasta nu e admisibil, cAci ar fi iremediabil lovitA valuta noastrA.
Inca odatA repet ca eu nu cred cA Reichsbank ar fi dat ceva din depozitul
nostru, caci nu numai ar fi alma toate regulele, dar ar fi lucrat contra garantiei
categorice ce ne-a dat, ceiace e neadmisibil. Nu ar fi fb.cut-o un simplu cornerciant gi nu se poate sA o fi facut o BancA atAt de Insemnata, fArA garantli ca

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RIZBOIULUI MONDIAL

189

cunoscutelor conditiuni ale tratatului de pace $i completate cu

atata brutalitate prin hotarIrile faimoasei Conferinje financiare dela
Berlin.

Tratatul de pace pusese pe grumajii Statului roman cele mai

anevoioase obligatiuni financiare.

Dupa conceptia acestui tratat, Banca Nationala trebuia fortata

prin toate mijloacele, s6 finanteze la porunca Comandamentului
Militar german toate aceste obligatiuni.
Banca Nationala, dupa cum am mai spus, trebuia sa devin6
circumstantial In mainile for o inconstienta fabrica de bilete la discretiunea intereselor germane.

Era singurul si cel mai eficace mijloc ca aceasta institutiune sa

la timp va fi push In pozitlune de a face onoare angajamentelor sale cittre noi,

ceiace e tot una cu a nu fi Mout nimic pentru a ne frusta pe noi.

Te rog, dar a sustine din toate puterile drepturile noastre.
Vei face, nu numai un serviciu BAncii, ci un mare serviciu general tArii,
pAstrand biletelor BAncii cari nu aunt in tarn, valoarea lor.
Incheiu ca sA, nu pierd curierul.
Te salut.
(ss) I. G. Bibicescu.

Iasi, 30 Manic 1918

7ubite Domnule 6tefanescu,

Ultima D-tale scrisoare poartA data de 14 Martie. De atunci n'am mai

primit nimic, iar din parte-mi aceasta e a patra scrisoare.
Credeam sA fi arAtat toate argumentele, Tot gAndindu-mil Ina, descopar
Inc. unul, care, deli reiesea din cele scrise pAna acum, totusi meritasA fie rezolvat.

De ce am cerut eu si garantia BlIncii Reichsbank, c&nd aveam garantia

Guvernelor?

Am cerut-o fiinda garantia BAncii Imperiului prezintA un caracter cu

totul special. Ea era depozitarul sumelor, responsabilA de ele, In orice Imprejurare, datoare a le pAstra si preda aurul la 6 luni dupti pace si mArcile la termenele stipulate In contract.
Banca e un negustor justitiabil de tribunale si pe care nimic nu-1 poate
deslega de obligatiunile sale. Chiar ordinele Guvernului, daca s'ar fi amestecat,
nu puteau trece peste decretele ce au fost publicate In Germania, privitor la
administratiunea averilor strAinilor beligeranti pe temeiul legilor speciale.

Am cerut, ea negustor, garantia altui negustor, cad putea fi mai usor

atins de consecintele abaterilor dela obligatiunile luate, cleat puteau fi Guvernele..

Staruesc In parerea aceasta Fj i to rog a face sA fie cunoscuta unde se cuvine. Banca Imperiului e justitiabilA de tribunale, ca oricare alt negustor mare
sau mic.
DA-mi voie sA-ti vorbesc de ceva mai intim, Ins& tot In aceasta chestiune.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

190

se prabueasca. De altfel ea trebuia nimicita, declarase delegatul

Schroeder la Conferinta financiara dela Berlin, pentruca indraznise
sa finanteze razboiul i ca atare s'a aratat vrajmaa Germaniei, protejand persoanele ostile acesteia, cari au pus la tale razboiul.
Decal pentru ca sa is fiinta programul de nimicire al institutiei,
conceput de Tratatul dela Bucureti, era nevoie de consimtamantul
Bancii Nationale, caci ea nu era institutie de Stat, cum ar fi dorit
trufapl ocupant sa fie i sa deving, ci era o societate anonima pe
actiuni, deci o organizatiune particulars ce sta sub protectiunea
unor dispozitiuni de drept public international.
Cei,ace urmareau ei i la ce remorca voiau sa puns Banca Nationala am avut prilejul sa vedem Intr'un capitol precedent.
Germanii ridicasera din tars mai bine de doua recolte. Marfurile
acestea le platisera cu leul Bancii Generale, o moneta facuta de ei,
care avea ca acoperire la Reichsbank contravaloarea In marci obtinuta dela consumatorii germani ai produselor romaneti.
Prin Tratatul dela Bucureti, ei voiau sa oblige Banca sa intocuiasca cu biletul .ei aceasta emisiune germana i astfel sa libereze
acoperirea de marci germane depuse la Reichsbank, ceiace ar fi
revenit la o consumatiune gratuita a Intregei productiunii agricole
romaneti, caci In cazul acesta Inlocuirea emisiunii biletelor Bancii
Generale, s'ar fi facut evident pe socoteala Statului romanesc i
In ultima analiza, pe socoteala emisiunii Bancii Nationale.
Pe langa aceasta, ei mai urmareau ca tot cu biletul Bancii Nationale sa se plateasca despagubirile de tot felul ce s'ar acorda suSe vede ca s'a vazut ca e greu a ajunge la stop prin tratari si s'a apucat
un drum indirect.
Inteadevar, Intr'o situatiune ce primim dela Bucuresti, iscalita de Barbulescu, se vede inregistrata operatiunea averii dela Berlin, Insa cu cifre reduse.

Cum se va fi facut aceasta, nu-mi pot explica. Delegatiunea dela Bucuresti a Bancii Nationale, avea o misiune limitatk peste care nu avea drept
sa trea'. Cum se poate ca a trecut, nu Inteleg.
Nu inteleg de ce s'a amestecat in lucru pe care nu o privea, mai cu seama
at nu poseda elementele necesare pentru a-si da seama.
Daca i s'ar fi cerut de Reichsbank, era dator sa raspunda ca afacerea nu-1
priveste si sa-i tears, sa se adreseze la Centrala-Iasi. Era simplu I il i normal.
Nu-mi explic de ce nu se va fi urmat astfel. Te rog a Intreba D-ta pe D-1

Barbulescu si a binevoi sa-mi raspunzi.

Ma, Indatorezi mult, linistindu-mi nedumerirea care ma framanta in aceasta
privinta.

Iti strang mana cu toata prietenia.

(ss) I. G. Bibicescu.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

191

pugilor Puterilor Centrale, precum i intretinerea armatelor de ocupatiune.

Decat, acest consimtamant ce se cerea Bancii Nationale, nu s'a
putut da, cu toate amenintarile brutale ale Germaniei, amenintari
ce culminau in pedeapsa de a ni se refuza ratificarea pacii.
Fata de aceasta atitudine hotarita a Bancii, Comandatura germana incearca Ali ajunga scopul pe alts tale i anume a unei reorganizari a Bancii Nationale, pe care o impunea de rigoare Guvernului roman. In acest scop, pentru a inlesni situatia conducatorilor
Varii, Comandamentul german Incurajeaza la Bucureti, transplantand
chiar i la Iai, o m4care ideologica i de critica economics financiara prin press, cu scopul de a discredita Banca in ochii publicului.
Aceasta campanie avea de scop sa prepare terenul pentru acceptarea

proiectului for de reorganizare care se lucra In secret, pe bazele

dictate la Berlin. Aceasta pentru ali chezaui o sfera de influents
efectiva in Banca, cum i pentru a elasticiza capacitatea ei de emisiune in aa fel, ca sa-i poata realiza toate clauzele financiare impuse prin Tratatul dela Bucuresti. Unii formulau etatizarea, altii
modificarea articolelor din legea Bancii privitoare la acoperire,
altii acuzau Banca de c4tiguri demasurate revenind Administratiei
i actionarilor, bineinteles in dauna Statului, altii cereau largirea
cadrului de operatiuni, etc.
Calul de bataie al criticii era In primul rand de ordin politic.
Banca ar fi o citadels a liberalismului, ca atare ea trebuia atacata
Meg rezerve.

Cum tema era de mult favorita unor politiciani din tall, ea

convenea de minune Comandamentului german, care prin aceasta
lovitura obtinea doug efecte: unul economic i celalalt politic. Politic, intrucat se lovea In institutul ce finantase razboiul i in oamenii
ce prezidasera la intrarea noastra in actiune. Economic, Intru cat
provocand reorganizarea Bancii pe bazele dictate de Comandament,
se sfarama aezamantul rezistentii economice i nationale a Romaniei.

Prin critica economico-financiara propriu zisa, se invinuia Banca

de a fi profitat prea mult de operatiunea creditelor acordate Statului, avantajand actionarul In detrimentul intereselor financiare
ale tarli.
Ea culmina Irma in atacul ce se da politicii de acoperire bazata
pe stocul metalic, politica ce nu ar mai cadra sustineau ei
cu circumstantele i cu necesitatile intereselor de Stat.
www.dacoromanica.ro

192

C. 1. BAICOIANU

Guvernul la randul sau i multi altd acoliti ai sal cu veleitAti

de independents, uitand de datoriile patriotice ce le impuneau ceasurile de grea cumpana prin cari trecea Ora, cautau sa traga profit

din aceasta campanie antinationala Intreprinsa de duvnan.

Cu toate acestea s'au g6sit elemente In Guvern, can apreciind
situatiunea 9i cantarind intentiunile politicii berlineze i ale Comanda-

mentului militar german, de a transforma Banca National& a

Romaniei Intr'un instrument docil In mana dupnanilor, i-au fac ut
datoria patriotic& de a trezi atentda colegilor din Guvern asupra
gravitatii ce prezenta nazuinta germansa.
Interesul ce-1 puneau Germanii pentru realizarea reorganizarii
Bancii Nationale Y1 trAdeaza anumite documente de pe vremuri,
din cari extragem spre edificare numai cateva pasagii, prin care
Ministrul Anion, a raspuns Germaniei prin D-1 Hortmann, la 25 lunie, urmaloarele:
4 Pour Bancanat projet loi est en preparation. Avons dj demande provision billets deux milliards.
Ne pouvons immediatement donner reponse definitive quand au
lombardement de bons tresor.
Demanderons et experons obtenir consentement , iar la 5
Julie intrebat din nou dela Berlin, Ministrul Anion raspunde:

u Ministre finances prepare mesures et projet loi egard Bancanat .

Producandu-se grave divergente in cauzA, Ministrul de finante

de pe vremuri a sfarit prin a se retrage din Minister, pentruca nu
a voit A-0 is raspunderea unei reforme daunatoare intereselor romaneti.

Proiectul german de reorganizare a Bancii Nationale, pe care

i 1-a Insuit Guvernul, a fost Inaintat Bancii. Consiliul examinandu-1, comunica Ministrului observatiunile sale principale in cuvintele urmatoare:

cAm primit proiectul ce ne-atd fAcut onoarea a ni-1 trimite,

privitor la organizarea aancii Nationale i 1-am supus unui studiu
am'anuatit i serios.
Un asemenea studiu se impure, de vreme ce este vorba de schimbarea bazei constitutive a Bancii, care este identica cu a tuturor
bAncilor de emisiune.

Prin aceasta organizare ca i prin administratdunea vigilenta a

Bancii noastre, am intrat In randul bancilor de emisiune, dobandind consideratiunea i prestigiul ce-1 meritam.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

193

Cand in* In timpul acesta de dificultati, nici una din handle

de emisiune n'a procedat la vreo schimbare In modul de acoperire,
credem ca nu ar fi prudent sa Incepem noi, o banca din cele mai
mici, la o modificare atat de esentiala, care poate nu va fi admisa
nicaeri i deci in acest caz ne vom expune a ie0 din familia bancilor
de emisiune i poate a vedea prestigiul, autoritatea i chiar creditul
nostru atins.

Cu alte cuvinte ar fi a pierde rezultatele dobandite printr'o

munca contienta de 35 ani, ceiace nici un Roman nu poate dori.
Continuum dar, studiul proiectului ce ne-ati trimis .
Cu toate acestea, Guvernul fara sa mai a0epte rezultatul studiului Bancii, pentru a satisface Comandamentul german, a depus
proiectul de lege pe biroul Camerii.
Sa analizam acest proiect de reorganizare a Bancii Nationale,
In partile lui esentiale:
El urmarea din ordin german modificarea art. 3, 4, 7, 8 0 12,
avand la baza ca punct principal modificarea compozitiei stocului
care garanteaza emisiunea, In sensul ca Banca sa fie autorizata de
Consiliul general sa reduca acoperirea metalica pana la 20 % pentru

imprumuturile acoperite de Stat i in acest caz debitul Statului

va putea fi garantat prin conventiune specials In orice mod se va
gasi de cuviinta. 40 % In loc de 30 % din stocul metalic al Bancii

va putea consta din trate asupra pietelor cu etalon de aur.

Dar ceiace era mai gray pentru siguranta circulatiunii biletului,
era prescriptdunea ca Banca va putea emite pank la 60 % din valoarea nominala, luand de baza valori mobiliare lichide i repede
realizabile stabilite prin conventiuni cu Statul. Fara sa se specifice
ce anume valori mobiliare pot fi socotite ca stoc de emisiune, se lasa
libertatea ca ele sa fie stabilite In convenfiuni speciale cu Statul.
Din modificarea articolelor sus citate intentiunile de acaparare
germana ies la iveala, prin felul cum voiau sa alcatuiasca. Adminis-

tratia Bancii i anume: Banca se administreaza de un Guvernator

numit pe vieata prin decret-regal dupa propunerea Consiliului de
Intelegandu-se i directia centralei de
MiniOri i de 8 directori
devize
dintre can 4 ale0 de Adunarea generalA pe termen
de 10 ani, iar 4 numiti prin decret-regal pe acela0 period dupa propunerea Ministrului de finante. Trei cenzori se aleg de &Are ac-

tionari, iar ceilalti patru se numesc de Guvern. Durata mandatului cenzorilor numiti de Stat este de 5 ani.
Ce altceva se urmarea prin numirea de care Guvern sub influenta
www.dacoromanica.ro

18

194

C. I. BAICOIANU

sabiei germane a unui guvernator pe viata qi a majoritatii directorilor qi cenzorilor dintre oamenii politici agreaji la Berlin cu mandate pe termene mai lungi ca liana acum, cleat transformarea Bancii
1ntr'o unelta a intereselor germane?
Enormitatea propunerilor facute cu scop de a slabi soliditatea
institutiunii noastre de emisiune i a o aservi, a parut chiar efului
Guvernului de pe vremuri atat de exagerata, Inca el a comunicat
Guvernatorului Bancii Nationale a o proiectul se depune in Camera
numai spre a scapa de presiunea Comandamentului german, dar ca
el nu va fi trecut In deliberare, ci va ramane liter% moarta in cartoanele Camerei *.

ALTE PROIECTE GERMANE DE REORGANIZARE A BANCII

NATIONALE, PROVOCATE DE DORINTA DE A 0 PUNE IN
SERVICIUL GERMAN ISMULUI.
In vreme ce Germania oficiala sub presiunea Comandamentului
Militar cauta sa faca din Banca Najionala organul care sa-i satisfaca
toate calculele din toate punctele de vedere, fax% sa se gandeasca
la consecintele ce ar fi decurs pentru Cara noastra, o alta serie de
financiari germani, unii facand parte din Comandamentul german,

iar altii interesati la exploatarea unora din bogatiile tarii, formau

un cenaclu aparte i Ii framantau mintea cu solutiuni i proiecte
pentru reorganizarea Bancii Nationale, In care sa se afirme pentru
totdeauna influenta germana.
Sunt caracteristice pentru spiritul de cari erau animati ace01i
economiqti ai razboiului In judecarea problemei a carei solutionare
o cautau, rapoartele strict confidentdale pe cari ei le expediau dela
Bucure9ti. Generatdile viitoare citindu-le, vor putea sa-i dea seama
de catuple pe cari ni le pregateau Germanii, In cazul c and biruinta

ar fi fost de partea lor.

Inainte de a intra In analiza lor, tinem sa precizam dela Inceput
can erau scopurile pe cari Germanii cotropitori le urmareau prin
reforma Bancii Nationale. Ele sunt rezumate de insui eful Statului
Major al armatei ocupante In urmatoarele trei puncte:

1. Puterile Centrale trebuie sa aiba toata grija ca, chiar dupg

evacuare, sa pastreze destula influents In Banca Nationale, pentru
a impiedica o politica financial% vatamatoare intereselor lor.

2. Banca Nationale trebuie pus& sub directa conducere a

acelui partid roman, care ar consimti sa faca pe voia Puterilor
Centrale.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

195

3. Va trebui sa se aiba In vedere ca beneficiile Bancii sa se distribuie Intre Stat i actionari In ap fel, incat cel de al doilea sa fie
avantajat, deoarece Puterile Centrale sunt interesate In aceasta
chestiune.

Prin ce masuri se intentdona sa se ajunga la realizarea punctelor

de vedere ale Germanilor?
Von Stauss dela Deutsche Bank, In memoriul lui, propunea
urmatoarea solutiune 1):

Intreaga Administratie a Bancii sa fie numita de Stat ca i

la Reichsbank, iar beneficiile Bancii, dupa ce actionarilor li se va
fixa o .cota maxima, restul sa revina Statului. Mai departe cerea el s
se emita pentru 3 milioane lei actiuni noui, cari vor avea un dividend

fix anual de 6%, in virtutea carora sa se poata propune pentru

1) Iat& acest memoriu in extenso:
MOTIVE PENTRU REFORMA BANCII NATIONALE
Strict secret.
Bucurotti, 151%111916

Puterea familiei Bratianu, const& in parte in aceea cA, ea impreun& cu

partizanii politici devotati avea o influent& hotaritoare in institutele financiare privilegiate ale Romaniei i anume: Banca Nationalfs, Casa Rurala, Creditul Funciar Rural, Creditul Funciar Urban Bucuregiti i Iasi, Bancile Populare i Banca Viticola.
Fiecare Banc& in parte este un instrument insemnat in vieata economics
a Romaniei. Influenta superioara emana ins& dela Banca National& i se poate
considera Ca sigur a dm& aceastit influent& va fi sfAramat& i la celelalte band

va deveni neinsemnatA. De aceea ne ocupam deocamdata numai de Banca

Nationals..
Conducerea BA.ncii Nationale stA in mainile unui Consiliu general, in fruntea

caruia se gasete un Guvernator numit de Guvern, iar membri Bunt 6 directori

Iji 7 cenzori.

Dintre directori 4 se aleg de dare Adunarea general& a actionarilor

2 numiti de Guvern pe ate 2 ani.

Dintre directorii alei de dare Adunarea general& se retrage in fiecare

an cAte unul. Dintre cenzori 4 se aleg de catre Adunarea general& i 3 so numesc de Guvern. Cei dintai pe ate 4 ani, cei din urma pe cate 3. De aici rezult& cit dintre membrii Consiliului general 8 Bunt alei de Adunarea generalA
Qi 6 Bunt numiti de Guvern. Guvernul mai are afar& de acetia Inc& pe un Comisar al Guvernului care exercia o supraveghere general& asupra Bancii i
are dreptul de veto impotriva oricarei masuri.
Acest Comisar al Guvernului apartine de asemenea Consiliului general,
dar numai cu vot consultativ. Intfi.mplator in timpul Guvernului Carp, acesi,
Comisar al Guvernului a fost foarte incomod Consiliului General care consta
in cea mai mare parte din membri ai partidului liberal. El nu se poate ame-

www.dacoromanica.ro

11s

196

C. I. BAICOIANU

fiecare loc de director i cenzor cate trei candid* din cari Adunarea
va alege.
Solmssen dela Discontogesellschaft, preconiza emisiunea unor

actiuni de preferinta cari sa dea Guvernului dreptul de a numi

directorii agreati de el. Dividendul acestor actiuni trebuia sa corespunda p5rtii de castig, pe care i-o rezerva Statul roman prin art. 8
din legea Bancii Nationale a Romaniei.
stets In mersul afacerilor propriu zise ale Bancii gi tocmai In acestea (scout,
acorditri de credite) sta punctul greu al influentai economice, politice si ramificArli sale 1ndepArtate.

Cate actiuni din cele 24 de mii bucati apartin familiei BrAtianu nu s'a
etiut niciodatit. Se presupune ca o parte din actiunile ce poseda ar fi pe nume
strAine (oameni de pae) si astfel se depun la Adunarea generals..
Cele mai multe actiuni ale Bancii Nationale stint la purtittor. De dreptul
de a fnscrie actiunile nominal au facut uz putini actionari, asa de ex.: Deutsche
Bank Berkowitz (care trebue BA posede vreo 14 mii de actiuni) si de aceea si
le-a Inscris pe numele dm pentru ca sa -si procure vaza si credit rata de Guvern, ceeace i-a gi reusit In mare parte. Actiunile Bunt emise pe 500 lei nominal.
dau 45% dividend si cursul a trecut de 8 mii lei, adicA peste 1200 la %. La un
astfel de curs aproximativ Guvernul Carp a fncercat odata sa Wind& actiu-

nile pe cari le avea Guvernul la Banca Nationala. La acest lucru se poate

astazi mai putin Inca gandi In mod series caci ar trebui vreo 150 mil. lei.
Sunt si alte mijloace eficace pentru a ajunge la acela?i scop. Unul, care
a Post discutat si de Conservatori este ca sA se numeasca la Banca National it,
dupA modelul BAncii germane Reichsbank, un Consiliu numit numai de Stat,
tot deodatit si tot dupA modelul german, ar fi sA se rezerve Statului profitul
ce ar trece de un anumit procent. Aceasta ar necesita Ins& o despAgubire mare
fata de actionari, deli concesiunea Sandi Nationale mai are Inca duratA numai
panA la 31 Decemvrie 1930.
Natural, once schimbare In structure Bancii Nationale, trebue BA aibb.
la bazit o lege, deoarece concesiunea i s'a dat In virtutea unei legi.
Un drum care nu costA nimic si duce la scop relativ lesne si se bucurtt
chiar de simpatii In cercurile culte ale populatiunii romanesti, cred ca ar fi urmittorul: se vor emite actiuni noui pentru 3 milioane lei, al aror dividend se

limiteaza la 6% pe an si se confera dreptul de preferinta la alegerea celor 4

directori si 4 cenzori alesi de Adunarea generalh. Posesorii acestor actiuni noui
trebue sit fie obligati, fntrucat fac uz de acest drept de preferinta, sit numeascA
deocarndata cate 3 candidati pentru aceste posturi. Alegerea se poate face deocamdatA pe doi ani. Ar fi vorba atunci ca la fiecare doi ani sA numeascA 24
candidati romAni. Dreptul de preferinta nu ar fi bine sa se extindA si la membrii
numiti de Guvern. Chiar tend dividendul BAncii Nationale ar scadea, se poste
presupune cli, pentru astfel de posturi se vor gasi persoane competente. Plata
directorilor si cenzorilor In ultimii ani a trecut de 30 mii lei de cap anual.
Dupa cum pare necesar, actionarii vor trebui sa fie fmpacati cu ceva pentru
drepturile ce li se restang. In acest scop pun la dispozitie un studiu mai arra):

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

197

Ritscher 1) dela Dresdner Bank propunea numirea pe timp de

10 ani a unui Guvernator, de preferinta german, care avea sa Indrumeze pe directori i functionarii Bancii.
Pentru ca Statul sa-si poata exercita o influent4 eficace asupra
Bancii Nationale, el ar trebui sa intre In posesia celor 36 mii actiuni
nuntit asupra operatiunilor Bancii Nationale care este aproape terminat. De
asemenea vi despre Casa Rurala vi celelalte banal mentionate mai sus in cazul

tend ar fi nevoe sa se is masuri pentru acestea.

I) lath memoriul lui Ritscher referitor la Banca Nationale:
Marea putere a Partidului Liberal In Romania, se manifesto in cea mai
mare parte prin influenta pe care a vtiut s'o intinda asupra domeniului financiar al Orli. Convtient de scop a vtiut sA ajungA, in posesiunea color mai marl
institutii, cari predomina, raporturile economice ale Orli vi prin partizanii lui
le-a ocupat In ava fel, Moat numai el singur poate influenta decisiv.
Chiar vi cel mai mare institut de conducere al creditului, Banca Nationalk
se gasevte dupe cat se vtie, complet In mainile Partidului Liberal, care nu numai
co vi-a plasat partizanii, ci vi face sA depinda economicevte de el, prin conducerea

creditului, toate celelalte institutii ale tarii.

Trebuie luat de aceia In consideratie, ca acest institut trebuie In viitor
sustras din focarul vietii economice, nu numai din mainile Partidului Liberal,
ci trebue mai ales astfel avezat, incat sa, fie sustras pentru totdeauna eau cel
putin pentru un timp nedefinit, oricarei influenta politico.
Scopul conducerii Bancii Nationale trebuie O. fie, de a ayes. In vedere
numai necesitatile economice ale tarii vi sa fie condusa dupe principii curat
financiare de Stat vi negustorevti.
In acest scop este necesar de a schimba complet organizatia Bancii. In
prezent Consiliul de administratie se compune din un Guvernator vi vase directori. Dintre directori patru aunt alevi de Adunarea generala, tar dot numiti
de Guvern. Guvernatorul e numit de Guvern pe o durata de 5 ani. Consiliul
de censori se compune din vase censori, dintre cari patru aunt alevi pe timp
de 4 ani de Adunarea generals vi trei numiti pe timp de 3 ani de Guvern.

Acestor clout organe le incumba datoria lntregii conduceri a afacerilor

vi stabilirea conditiunilor, nu numai pentru primirea depozitelor, chestiunilor
de organizare etc., ci vi pentru acordarea de credite vi scontarea efectelor. Reiese
din aceasta organizatie, ca atat membrii Consiliului de administratie cat vi
acei ai Consiliului de censori aunt alevi numai pentru o perioada de functiune
foarte scurta, ava dar niciodata nu se pot simti siguri de locurile for vi depind
cu totul de majoritatea posesorilor de actiuni vi de bunul plac al Guvernului
aflator la carma.
Deoarece majoritatea actlunilor se gasevte In Winne Partidului Liberal
vi acesta numevte majoritate din directori vi din censori, reiese deci de ad, ca,
Partidul Liberal domnevte asupra BAncii Nationale. Spre a zdrobi aceasta domnie,

ar trebui schimbata organizatia In ava fel, !neat functionarii sit se poata simt,i
complet independenti vi sa nu se team5. ca vor fi concediati dupe scurta durata,
a functiunii, In cazul tend ei nu Bunt acomodati dorintelor vreunui partid dela

www.dacoromanica.ro

198

C. I. BAICOIANU

ce nu au fost emise conform legii Bancii. Aceste actiuni dei vor

fi puse la dispozitia Statului, totui Guvernul nu va putea exercita
In temeiul lor dreptul de vot In adunarile generale, care ar reveni
unei comisiuni ai cArei membri ar fi numiti de Rege pe vie*.
putere. Cel mai indicat ar fi, sA se punk In capul acestei Band un Guvernator,
care e complet independent. Deoarece chiar cele mai mari personaliati ale
Romkniei, In special dupit rEtzboiu, nu ar putea proba cA sunt politiceete independente, se impune sk se aducti din Germania un specialist de primul
rang. Acesta ar cApAta cetatenia roman& pe timpul functiunii sale. El ar trebui
numit de Rege pe o duratit de 10 ani gi In acelaei timp angajat de Banc& cu un
contract ireziliabil pe timp de 10 ani. Datoria acestui barbat ar fi sA aducti.
directiunea ei corpul functionarilor BAncii In situatia ca ei sA conceap& datoriile lor numai din punctul de vedere curet al afacerilor In interesul tarii ei sA
nu se lase a fi influentati In nici un fel prin idei politice. Numai educatia va
putea Indeplini conduita necesara. Cknd dela o asemenea personalitate eman&
dreptatea absoluttt in afaceri, dupe trecerea color 10 ani, li se va putea face
educatia In acest sens gi directorilor ei functionarilor BAncii. Este totuei necesar, ca acest barbat sA sib& o directiune spre sprijinirea lui, care de asemenea
sA se simtA complet sigurti. In pozitia ei. De asemenea directorii n'ar trebui
sA fie alesi pe un termen de functiune aye de scurt. Directiunea mai trebue
sk. fie compusil din specialieti capabili, can sk, Ingrijeasck numai de ocupatia
lor. Mara de aceastA schimbare indispensabilk, mai e necesar In organizatiune,
ca gi majoritatea actiunilor sA se schimbe, spre a nu face dificultati directiunii
la Adunarea general& prin exercitarea impur& a dreptului de vot.
Actiunile se gases in majoritate In m &inile liberalilor ei au primit la ultimul

bilant un dividend de 45 %. Probabil acest dividend se va mai urea Mc& prin

circulatia biletelor urcattt, dee& aranjamentul cu Statul nu se va schimba. Aceasta
este neapArat necesar. Nu-i admisibil ca actionarii unei bAnci de emisiune s&
aibA asemenea cketiguri de pe spinarea unei tAri. Actualmente caetigul se imparte
astfel: 6 % dividende; din excedent: 20% fondului de rezervit; din restul rAm'as :
30% Statului, 7 % tantieme, 1 % Casa de Pensiuni qi 62 % actionarilor. Aceste

62 % trebuesc mult reduse. Cel mai bine ar fi, (lac& Statul ar cApAta aceeti
62 % gi actionarii numai 30 %. Ar fi chiar cel mai practic, dacA dividendul ce-1
Incaseaz& actionarii ar avea In special o granit& maximala. Natural, e necesar
sk. se obtin& pentru aceasta aprobarea actionarilor. De sigur ins& aceasta nu va
avea loc. De aceia Guvernul trebuie BA. vie cu o lege corespunzAtoare. Actualmente aceasta lege e sprijinitA in toate statele ei probabil dupA rAzboiu va
trebui fAcutA cu forta.

Drepturile actionarilor ar trebui retrase de Stat ei chiar de ar trebui

sA verse pentru aceasta o sum& insemnata, sk is In considerare ca aceastA sum&
va fi amortizath In decurs de putini ani prin participarile marl ale Statului ei apoi

va Incasa Statul excedente foarte marl.

Prin aceasta s'ar vedea poate siliti multi liberali actionari, sA -gi vAndh.
actiunile lor. S'ar putea chiar merge pan& acolo CA Banca sA lase facultatea
actionarilor, cari nu voesc sA se supuna acestei legi, said vAnda actiunile pe
tin curs hotarit. De exemplu deck. cursul de azi este 6.000 lei de actiune, Statul

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

199

Repartitia beneficiilor o cerea el s se fac6 In modul urmAtor:

se va da actionarilor din restul rAmas un dividend de 30% In loc
de 62%, iar Statului invers, 62% In loc de 30%.
va declare ch primeete actiunile pe cursul mijlociu al ultimilor trei ani. Consortiul ar plati pentru Stat pe acei actionari, sari nu se supun legii ei ar pune apoi
aceste actiuni lartiei In circulatie printr'o noult subscriptiune. Diferenta pe care
o pierde prin aceasta Statul, o va Incasa abundent In 2-3 ani din participarile

sale mult marite, dupa cum s'a amintit ei apoi va participa la caetig.
Cu aceasta ocaziune ar putea fi convocat ei capitalul Intreg al Bancii. Capitalul actiunilor se ridich la 30.000.000 lei In 00.000 actiuni din can Bunt In
circulatie numai 24.000 actiuni. S'ar putea cu aceasta ocazie sk se punk In circulatie ei restul de 36.000 actiuni pe un curs care probabil va reduce o mare
parte din pierderea nItscutil la cumpararea actiunilor vechi.
Acest capital de actiuni marit fl is Statul In aka mod, Meat lei asigura
majoritatea in Adunarea generala.
Pericolul de sigur e aproape, caci atunci Guvernul respectiv poate Intrebuinta
majoritatea spre a expune iaraei Banca la influentele politice, ei deoarece aceasta
trebuie pe cat de mult Impiedecata, de sigur trebuiesc create marl piedici, spre a
1111 se mai readuce aceasta stare. In acest stop, urmatorul proiect este indicat:
Guvernul roman va trebui sh Infiinteze pentru controlul ei supravegherea
intregei gospodarii a Statului, In special Ins& a datoriilor Statului, o comisiune

a datoriilor Statului, aea cum este de mult timp In tarile de Vest ale Europei.
Aceasta comisiune a datoriilor Statului este un corp de administratie propriu,
care nu este subordonat Ministerului de Finante. Spre a da Ins& acestei autoritati Inane independenta completa, este necesar sa se exprime printr'o lege inamovibilitatea ei. Vor fi numiti deci pe vieata de Rege, dupa propunerea Guver-

nului, la care se poste fixa o limith de varsta. Statul va pune majoritatea

actiunilor Bancii Nationale luate de el sub administratia exclusiva a acestei
comisiuni a datoriilor Statului, care singurk are dreptul ei este competinte sft
exercite dreptul de vot In Adunarea generala. Prin aceasta se ajunge la scopul,
ca majoritatea actiunilor Brinell Nationale ajung In mainile unei institutii,
care poate ea -gi exercite dreptul de vot complet independent el neinfluentat,
numai In interesul tarii gi formeaza prin aceasta la timp un sprijin cu totul
esential pentru un Guvernator de asemenea independent al Bancii Nationale,
ei-1 pune Intr'o astfel de pozitle, caci poate executa programul unei conduceri
de afaceri curat competinte.
Se prea poate ca aceasta combinatie sa path ceva cam anormalA. Totuei
este absolut necesar, de a se tine Banca de emisiune a tarii pe cat se poate liberh
de toate influentele neobiective. Dupa parerea noastra va fi nevoie de un rand
de ani de educatie special& Apoi conceptia corpului functionarilor precum qi a

cercurilor conducatoare ale tarii va deveni astfel, in cat va face posibil, de a

se tine curath Banca National& Apoi va mai fi yi posibilitatea, de a se educe

pe plata majoritatea actiunilor luate eventual de Stat. Pank atunci tnsa

aceste actiuni trebuie puse In circulatie In modul propus.

www.dacoromanica.ro

200

C. I. BAICOLINU

Propunerile culmineaza In proiectul Intocmit de von Witzleben1),

administrator fortat asupra Bancii Nationale.

Parerea lui era ca Banca sa fie constransa de a emite i restul
de 18 milioane din capitalul sau social In 36 mii actiuni, can vor
avea un dividend de 7%.
Statul va intra In posesia acestor actiuni, prin introducerea unui
impozit asupra averilor facute in timpul razboiului, care pentru
Banca Nationals se va ridica la 18 milioane.
1) lath in extenso memoriul lui von Witzleben:
NOUA ORGANIZARE A BANCII NATIONALE.
Strict secret.

Bucurefti, 15 Mai 1918

Problema ce trebuie rezolvata, consta. In a organiza Banca National& astfel,
Meat institutul de emisiune al taxi' sit fnceteze odatil. pentru totdeauna de a mai
fi instrument de politica, cum pan& acum era cartierul financiar principal at
clicei BrAtianu. Pe de alts, parte trebuie sa se ingrijeascit ca Germania O. alb& o
influent& destul de hotarftoare la Banca Nationals si dupa ridicarea comisariatului de supraveghere ce s'a propus, pentru a putea fmpiedica o politic& financiar& contra intereselor sale. Insfarsit, trebuie s& se ajunga la o dreaptit fmparteala a cltstigurilor BAncii Nationale Intre Stat si actionari.
Mai intai este nevoie sA se stramute sediul principal al afacerilor dela
Iasi la Bucurepti, pentru ca mitsurile ara,tate aci s& se poata, executa sub supravegherea autoritlitilor de ocupatiune, uz&nd la nevoe de puterea acestora.

Interesele Guvernului roman vor fi reprezentate la Banca National&

de Ultra un Comisar de Stat. Acesta ar impune directiunii Bauch Nationale,
dup& porunca Guvernului, sa. strAmute imediat In interesul Statului sediul
principal al Bancii dela Iasi la Bucuresti.
In caz de se va opune rezistentit, s'ar putea constrange la aceasta pe baza
legii si statutelor Bancii Nationale, cari fi dau destula, latitudine.
Despoliticizarea BAncii Nationale s'ar putea obt,ine In modul urmator:
Banca Nationala ar fi obligat& sA plateascA Guvernului o dare special&
de razboiu In suma de 18 milioane lei (din capitalul stabilit prin lege de 30
milioane lei s'au vArsat pana, acum 12 milioane lei); darea de rAzboiu se va
plAti pe baza unei fntelegeri ce se va stabili Intre Balla. I3i Stat, ca Banca Nationale sa, libereze Guvernului 36 mii actiuni de ate 500 lei, adicA nominal
total 18 milioane lei Mat nici o plata In schimb. Aceste actiuni (Insemnate cu
litera B) ar purta un drept de preferintit asupra unui dividend de 7 % si In caz
de lichidare, la plata for au dreptul de preferinta, al-pari. La aceste actiuni nu
s'ar mai plAti alt dividend paste cei 7 %.
Guvernul roman ar ceda al-pari aceste actiuni In valoare de 18 milioane
lei unui consortiu de band mari germane cari s'ar forma sub auspiciile Ministerului de Externe german. Daca, Guvernul roman nu s'ar frivol ca sa cedeze
o asa, de mare influent& asupra BAncii Nationale, ar fi o chestiune de tocmealA
(tratative) spre a se ajunge la o participare german& mai mica.. Aceasta Ins&
nu ar trebui sA fie scAzutA sub jumAtate din suma de mai sus, &lie& la 9 mi-

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

201

Actiunile data intrate hi posesia Statului, el va trebui sa le treaca

In Intregime, sau cel putin pe jumatate, In posesia unui consortiu de

band germane. In cazul cand Guvernul nu accepts vinderea for

definitive, s'ar putea face numai o operatiune de report, dandu-se
Statului roman dreptul de a be rascumpara dupe 10-15 ani.
lioane lei. In acest caz ar trebui sit se preyada In statute anumite clauze pentru
garantarea minoritatilor.
In cazul cand procurarea color 18 milioane lei In actiuni de preferint&
din fondul de rezervA ar ridica obiectiuni cA s'ar atinge pozitia Brinell Na-

tionale, atunci s'ar putea alege drumul urmAtor:

Banca National& pune la dispozitia Guvernului
de preferint& contra plAtei al-pari a acestei sumo.

18

milioane lei actiuni

Actiunile au aceleagi drepturi expuse mai sus. Guvernul roman prod& toate
actiunile sale, sau cel putin majoritatea lor, In conditiunile originale, unui consortiu german care Igi exercit& drepturile sale pe baza posesiunii acestor actiuni.
Propunerea aceasta este mai favorabil& pentru Banca Nationala, deoarece
Banca primegte suma de 18 milioane lei ce reprezint& nominalul actlunilor. In
schimb Guvernul roman poste EA primeasc& in mod legal dela Banca National&
sumo mai mari decat cele de pawl acum, dad' se pun In leglitur& cu un impozit pe castigurile de rasboiu aplicat Blincii Nationale la fel cu cele Introduse
In Puterile Beligerante Austro-Ungaria Qi Germania.

Astfel cagtigurile anormale ale Bancii Nationale rezultate mai ales din
avansurile f&cute Guvernului s'ar fnapoia acestuia tnteo masura mai Inteleaptit.
Sums care ar primi-o Guvernul In acest mod ar trece de sigur mult pests 18 milioane lei gi Banca National& nu ar avea nici un drept sit se pun& unei astfel
de masuri atunci and ideia unui impozit general pe cagtigurile de rAzboiu s'ar
fi realizat.

Pentru a face propunerile acceptabile, Guvernul roman ar putea sail

rezerve dreptul In ambele cazuri ca sift rAscumpere dela consortiul german
actiunile de preferintit pe cari le-ar poseda dup& un numar oarecare de ani
(10-15) pe cursul de 125%. In acest mod propunerea ar fi de sigur mai acceptabilli pentru Guvernul roman, ea eel putin dup& un timp oarecare, dup& ce
interesul Puterilor Centrale ar fi Incetat de a mai fi aga de viu, sA primeasca
din nou In mainile sale institutul de emisiune al tarii.
In ce privegte influenta erectly& In Intelesul de a avea conducerea acesteia,

s'ar putea asigura In modul urmator:

Imp Artind voturile pentru actiunile litera A (actiuni vechi) un vot de
actiune Qi pentru actiunile litera B (actiuni flout) un vot de actiune.
Actiunile litera B ar avea dreptul s& propun& 28 de candidati pentru ocuparea color papte posturi de directori gi gapte de censori. Dintre cei propugi
actionarii vechi aleg gapte directori 1ji apte censori. Guvernul numegte pe
Guvernator gi Vice- Guvernator. Aceste numiri se fac pe termen de 10 ani
gi Bunt reInnoibile. Se poate spune c& In acest fel se va putea asigura Bancii
o conducere pe cat posibil departe de influentele politice de pan& acum.
Cota de Impartire a beneficiului trebue modificata In urma Introducerii

www.dacoromanica.ro

202

C. I. BAICOIANU

In ceiace privete alegerea conducatorilor Bancii, se va proceda

astfel:
AcViunile vechi ca i cele noui vor avea dreptul la cate un vot.
Actiunile de preferinta au Insa dreptul de a propune pentru fiecare loc din Consiliu cate 2 membri, deci In total 28 de persoane, din
actiunilor (litera B) si in vederea unei participAri mai largi a Guvernului la citstigurile BAncii.

Se propune urmatoarea scars de Impartire:

Din profitul net se va da 7% dividend de preferinta posesorilor actiunilor
noui '( litera B) si 6% dividend la actiunile vechi (litera A).
Din suma care rAmitne se va da 20% fondului de rezervA atitta timp cat
acesta va fi sub 100 la % din capitalul pe actiuni. Restul ce ar mai rAmane
s'ar Imp Art.i In modal urmator: 40% pan& la 60% Statului ; 4% tantieme directorilor ; 3% tantieme censorilor; 1% Casei de Ajutor a functionarilor si 32%
Omit la 52% vechilor actiuni (litera A) ca al doilea dividend.
Introducerea unui impozit pe bancnote 1% pe an s'ar dovedi Ca eficace,
dar ar trebui 'Mate bilete In limita de 1-2 miliarde lei libere de acest impozit.
Nu pare a fi nevoie de o c &time mai mare a impozitelor pe bancnote, deoarece Guvernul prin fixarea doblinzii la bonurild de tezaur ce se predau Bancii
Nationale are posibilitatea sa reguleze beneficiile acesteia.
Situatia vechilor actionari (litera A) dupit Introducerea mlisurilor precitate
ar fi urmatoarea:
Inconvenient: pierderea totalit a drepturilor de Inraurire asupra conducerii
BAncii, pierderea a 18 milioane lei, pe cari Guvernul fi ridicA ca dare specialA

de rAzboiu si cari se vor lua din fondurile de rezervA, drept impozit pe

castigul de razboiu, luarea unui dividend de preferintA de 7 % atribuit actionarilor noui (litera B).
Avantaje: sporirea sumei destinate pentru al doilea dividend cu 10 % prin
aceia ca, dotarea fondului de rezervA cu 20 % cade si jumatate din sums astfel
economisita revine actionarilor vechi (litera A).
Prelungirea privilegiului emisiunii pans la 1940.
Sporirea isvoarelor de astig prin mArirea emisiunii fn urma preluarii emisiunii Mama Generale de dare Banca Nationale.
Se poate socoti dar, ca se va evita o prejudiciere a vechilor actionari, des i
este de asteptat ca cursul actual al actiunilor de 6.000 lei va scAdea si Inc. mult.

Aplicarea masurilor specificate mai sus se poate face numai modificand

actul constitutiv al BAncii Nationale prin legi si punand In capul ei o administratie provizorie printr'o hotarire a Parlamentului.
AceastA administratie provizorie ar avea sii, se retragA Indata ce transformarea se va fi aplicat si directiunea pe bazele noui ar avea sti, fie instalatA.
Asupra propunerilor 'Acute de D-nii director Stauss si director Ritscher
ar fi urmAtoarele de spus:
Propunerea lui Stauss prevede emisiunea de noui actiuni In valoare de 3
milioane lei si se d5. posesorilor acestor actiuni drept de preferintA la alegerea
color 4 directori si 4 cenzori, iar Guvernul numeste Ca 1}i mai fnainte pe Guvernator, 2 directori si 2 cenzori.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

203

can Adunarea va alege 7 directori i 7 cenzori. Dintre directorii

alei, Guvernul numete Guvernatorul i Vice-Guvernatorul pe timp

de 10 ani. Impartirea beneficiilor urma dupa von Witzleben sa fie

facuta In chipul urmator : 7 % dividend pentru actiunile de preferinta ;

6 % prim dividend pentru vechile actiuni.

Din rest:
20 % fondului de rezerva In cazul cand e mai mic de 100 %
din capital.
Iar din noul rest:
40-60 % Statului ;
7% Consiliului de administratie ;
1 % Casei de Pensii i Ajutor ;
32-52% supra dividend vechilor actionari.
Cele 4 propuneri expuse pana aci au fost examinate de Colonelul
von Schwartz Koppen, eful Statului Major al Comandamentului
Suprem i a ajuns la concluzia ca cea mai buna este aceia a lui von
Witzleben pe care i-a Insuit-o.
Obiectiunile pe cari Colonelul Schwartz Koppen le-a ridicat
Impotriva celorlalte proiecte, constau numai In aceia ea ele nu corespundeau pe deplin scopurilor politicii economice germane In Romania.
Prin aceasta controlul Bancii s'ar exercita de reprezentantii unei categorii

de actionari cari reprezintit numai a patra parte a vechilor actiuni. Pare nimerit sa se evite o astfel de prejudiciere.
Intrucat Guvernul va avea sA agtepte fncasari mai marl dela Banca NationalA nu se poate prevede. Dividendul de 8 % la cele 3 milioane actiuni noui ar
fi de 180 mii lei, ceiace ar influenta prea putin contul de profit gi pierdere, pe
cats vreme marirea emisiunii de bancnote ar create In viitor continuu cagtigurile
vechilor actionari.
Propunerea lui Ritscher de a numi ca Guvernator al BAncii pe un german
om de Banat, va gasi prea put.ine simpatii chiar In cercurile filo-germane. E
destul numai sa se aminteascA ca legiferarea privitoare la nationalizarea industriei s'a Infaptuit sub partizanul D-lui Carp, D-1 Nenitescu ca Ministru al
Comertului. Insesizarea scArii de Impartdre a beneficiilor de pana acum de 30 %
pentru Stat gi 62 % pentru actionari s'ar lovi de greutati cu atilt mai maxi, cu
cat deja prin pierderea drepturilor de alegere a conducatorilor Bancii din partea
vechilor actionari, actiunile pierd o portie Insemnatii din cursul actual. Cu foarte
mare greutate s'ar putea deposeda vechii actionari av&nd In vedere tAria situatiei
for financiare.
0 deposedare fortata s'ar putea obtine numai prin etatizarea Bancii Nationale, dar din motive de politica financial% etatizarea institutului de emisiune
nu se recomandA.
Propunerea lui Ritscher are parti bune prin aceia ca prevede ca actiunile

www.dacoromanica.ro

204

C. I. BAICOIANU

Astfel, propunerile lui Stauss i Solmsen satisfaceau * numai o

parte din ceiace este privit ca interes general german *, deoarece
prin aplicarea ei 4 influenta german4 ar fi asigurata numai atata
timp cat Partidul Marghiloman s'ar mentine lntr'o atitudine prieteneasca fat& de Germania A.

In ce priveqte propunerea lui Ritscher, deqi acesta intelegea sa

scoata Banca de sub influenta Rom anilor i sa o subordoneze intereselor Germaniei, totuqi 4 este mai mult decat Indoelnic dace propunerea este executabila *, deoarece In Romania dupa razboiu nu
se va putea gasi o personalitate care sa se manifeste independent
politicqte. In ce priveqte aducerea unui Guvernator german 4 aceasta
ideie s'ar isbi, chiar In cercurile romaneti cele mai simpatice Germanilor, de o rezistenta cat se poate de puternica *.
Pentru aceste motive Schwartz Koppen preconizeaza admiterea
proiectului lui von Witzleben, care satisface pe deplin toate tendintmle de subordonare a Bancii Nationale intereselor economice
ale Germaniei 1).
ce roman in posesia Guvernului roman pentru scopul de control sa fie predate
unei comisiuni a datoriei publice, &Lica unui corp administrativ independent,
care urmeaza sa se formeze.
Modul de a proceda la transformarea BAncii Nationale prin obligatia impusa

ei de a plati sub forma de dare ae razboiu eau ca impozit asupra castigurilor

de razboiu suma de 18 milioane lei, pare mult mai potrivit pentru a se sustrage institutul de emisiune pe cat posibil omeneste, pentru totdeauna, eau cel
putin pentru un timp indelungat, dela influentele politico si pentru a educe
Statului o sporire a participarii lui la beneficiile Bancii, si pe de alto parte drepturile actionarilor vechi nu mai aunt atinse in viitor.
Pare dar ca absolut necesar aplicarea masurilor propuse.
1) Iata acest document in intregime:
Administratiunea Military
Confidential
in Romania
BANCA NATIONALA A ROMANIEI.
Conlucrarea Comandamentului Suprem in conducerea Bancii Nationale a
Romaniei si a Casei Centrale a BAncilor Populare va fi regulate printr'o con-

ventlune deosebita ce trebuie sa fie incheiata intre Comandamentul Suprem

German si Guvernul roman pe baza art. XVII, Cap. 4 din tratatul de pace
si -care va iesi din vigoare data cu incetarea ocupatiunii.
Din 3 puncte de vedere trebuiesc privite preocuparile cari aunt de solutionat in ceiace priveste schimbarea organizatiunii Banetii. .Nationale, ca cea
mai importanta institutie financial% pentru raporturile economice din tartly
preocupari cari au In vedere interesul viitor al Puterilor Centrale. Anume:
1. Trebuie avuta toata grija, ca Puterile Centrale, chiar dupa evacuare, sa

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

205

In urma acestui raport al lui Schwartz Koppen, Comandatura

Military Isi Insuseste parerea lui von Witzleben i elaboreaza un
pastreze destula influents In Banca Nations la, pentru a impiedica o politica
financiard vdtamatoare intereselor lor.

2. Banca National., care se afla pans astazi complect In mainile Partidului Liberal gi mai ales a familiei Bratianu, a lost gi este Intrebuintata de catre
acegtia ca instrument politic. Organizatiunea ei trebuie astfel transformata,
ca ea slt fie sustrasa pentru totdeauna nu numai influentei Partidului Liberal,
dar In genere oricarei influente politico a partidului dominant. Ea trebuie sa
fie condusit dupit principii financiare perfect objective.
Este Indoelnic dace aceasta despoliticizare a Ildncii Nationale va putea
sit fie itntreprinsit imediat gi dace nu cumva va fi necesara 0 perioada de tranzitie pentru a gasi personalitatile potrivite la conducerea Bartell Nationale gi
pentru a deprinde gi restul functionarilor cu aceasta, conceptiune.
In acest caz, Banca Nationale trebuie sustrasa cel put,in influentei acelui
partid, care este dugman al Puterilor Centrale, gi s treacit In mainile partidului dispus sa face pe voia Puterilor Centrale.
3. Guvernul roman va trebui In sfargit sit aibit In vedere gi a treia problem/1,, aceia de a distrbui dupd o norm % echitabild tntre Stat $i actionari celgti-

gurile Banal Nationale, cu mult prea urcate. Puterile Centrale aunt interesate
in aceasta chestiune intru at&ta, Intruca.t iau parte cu interes Ia ridicarea financial% a Romaniei.
II
Organizatiunea actual. a Bancii Nationale este urmatoarea:
Capital social: 30 milioane lei, Impartit In 60.000 actiuni a cate 500 lei.
Varsati Bunt numai 12 milioane lei In 24.000 actiuni.
Cele mai multe actiuni Bunt la purtatori. Numai putine Bunt risipite. Actiunile aduc 45 % dividend. Cursul lor este de multa vreme peste 6.000 lei, adica

urcat cu mai bine de 1.000%.

Conducerea Bancii Nationale se MIA In mainile unui Consiliu de directie,
care este format dinteun Guvernator gi 6 directori. Consiliul de administratie
este controlat de dare un Consiliu de cenzori compus din gapte cenzori.
Guvernul numegte: Guvernatorul pe 5 ani, doi directori dintre can unul
iese Ia fiecare doi ani gi trei cenzori pe trei ani. Adunarea generals alege: 4
directori dintre cars unul iese In fiecare an gi patru cenzori pe patru ani. Direriti directori pot fi renumiti sau realegi duptt expirarea mandatului lor.
Consiliul de directlune gi Consiliul de cenzori au sub conducere Intregul
complex de afaceri ale Bitncii, chestiunile de organizatiune, precum gi intregul
curs al afacerilor, mai ales deschiderile de credite gi scontul, care formeaza
punctul de sprijin al influentei politico gi economice a Bartell.
Guvernul roman Igi mai poate exercita influenta asupra conducerii afacerilor Bancii prin numirea unui Comisar al Guvernului In afarit de directori
gi cenzorii numiti de el. Acest Comisar al Guvernului are dreptul de supraveghere a tuturor operatiunilor gi dreptul general de veto /mpotriva oricarei
mitsuri. El poate lua parte la toate gedintele, dar numai cu vot delib erativ. S'a

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANu

206

proiect pe baza cgruia trebuia s se Infaptuiasca #noua organizare a

BAncii Nationale 14.
IntAmplat data, pe timpul unei guvernAri carpiste, ca el sA devinA foarte putin

comod pentru Consiliul de administratie. Singur el mai poate avea posibilitatea de a se amesteca regulat In mersul afacerilor.
Reiese din cele de mai sus cA 8 din membrii Consiliului de directie si de
cenzori aunt alesi de Adunarea generalA, iar 6 de cAtre Guvern. Asa dar majoritatea directorilor si cenzorilor se alege de cAtre partidul In mainile cAruia
se Mitt cele mai multe actiuni, deci In timpul de rata de cAtre Partidul Liberal.
De remarcat iarasi cA mandatul directorilor si cenzorilor se db. pe un timp foarte
scurt, asa cA nimeni nu este sigur pe locul sail, fiind dependent de majoritatea
actionarilor, adicA de bunAvoia cutArui partid de guvern.
lip dar la schimbarea statutelor BAncii Nationale prima cerintA este zdrobirea acestei sapaniri, iar pozitiunea directorilor si a cenzorilor sA fie schimbath In asa fel, !neat ei sA se simtb. perfect independenti, far& grija ca, dupA
scurtA duratil vor fi lnlocuiti In slujbA, dacA nu se mlAdie dupb. dorintele alegA-

torilor lor, eau mai bine zis ale partidului.

Impartirea beneficiilor BAncii Nationale are loc astAzi dupA urmAtoarele
norme:

6 % prin dividend actionarilor.

Din rest:
20% fondului de rezervA;
Din noul rest:
30 % Statului ;
7 % tantieme;
1% Casei de Economii si Pensii a personalului ;

62% ca supra dividend actionarilor.

III
S'au fAcut urmAtoarele propuneri pentru transformarea BAncii Nationale:
4) Propunerea von Stauss (Deutsche Bank).
v. Stauss propune doub. solutii:
a) Banes NationalA sA alba, dupA modelul Reichsbank-ului german, In-

treaga administratde numitA de Stat. Beneficiul care se cuvine actionarilor

trebuie mArginit la un maximum, iar plus-beneficiul sA revinA Statului romAn.
b) SA emitA pentru suma de 3 milioane lei actiuni noui, al cAror dividend
BA fie mArginit la 6% anual, care InsA sA capete dreptul de propunere pentru
cei 4 directori si 4 cenzori, alesi pant). scum de Adunarea generalA.

Pentru fiecare loc trebuiesc propusi cite trei candidati. Alegerile au loc
la fiecare doi ani. La dreptul Guvernului de a numi doi directori, Guvernatorul si trei cenzori, nu se modificA nimic.
Cui i-ar reveni nouile actiuni, propunerea nu vorbeste nimic. De asemenea
nu se propune nimic privitor la ImpArtdrea beneficiilor.
B) Propunerea Solmsen (Diskontogesellschaft).
Propunerea Solmsen vorbeste despre crearea unor actiuni de preferintA.
Dividendul for trebuie sA corespundA pArtii de castig pe care ei-o rezervA Statul

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

207

Dificultatea cea mai mare pe care o Intampinau Germanii In

realizarea planului for diabolic era ca Banca Nationala t i avea
roman prin art. 8 al legii BAncii Nationale a Romaniei. Aceste actiuni trebuie
s& raman& pentru totdeauna In maim Statului roman 5i s& corespundA unui
numar de voturi, cari sit asigure Guvernului numirea directorilor agreiati de el.
Aceasta propunere nu a fost aprofundatit mai mult.
C) Propunerea Ritscher (Dresdner Bank).
Ritscher propune numirea In capul BAncii a unui Guvernator independent
politice5te, de preferinta un German om de bane& de primul ordin gi care
ar capata pe tot timpul mandatului sau cetatenia romanti. Trebuie sti. fie numit
de clitre Rege pe timp de 10 ani. In acela5i timp Banca Incheie cu el un contract
nedenuntabil pe 10 ani. El ar avea menirea, In timpul mandatului s.u, s& Indrumeze pe directori $i functionari catre o activitate cu destivar5ire obiectivk
liber& de orice influent& de partid, In interesul t&rii.
Directorii trebuiesc numiti pe o mai lung& duratk
Majoritatea functdonarilor ar trebui astfel schimbatb ca sa nu fact,. greuati directlunii In Adunarile generale.
Aceasta s'ar putea face fie prin r&scumpftrarea actualelor actiuni, fie prin

emiterea re4ului de 36.000 actiuni (18 milioane lei) al capitalului statutar,

care nu a fost Inc. emis 5i trecerea for asupra Statului. De oarece frisk nu s'ar
in15,tura complet prin acest mijloc pericolul ca un Guvern oarecare s& Introbuint.eze majoritatea, pentru a exploata Banca In folosul sau politic, Ritscher
propune alcatuirea unei comisiuni de Stat, care s.5. formeze un corp administrativ aparte, independent de Ministerul de Finante gi ai c.rei membri s& fie numiti pe vieat.a de care Rege, dupa propunerile Guvernului.
Numai aceastli comisiune s& fie Indreptatita a exercita In adunarile generale dreptul de vot cuvenit Statului pentru partea sa de actiuni.
In privinta Imp.rcirii beneficiilor, Ritscher propune de a se da actionarilor din restul ramas ca supra-dividend numai 30% (In loc de 62%), dupa soliderea dividendelor obi5nuite $i alocarea partii fondului de rezervk iar Statului
62% (In loc de 30% ca pan& acum). Mai bine Inc. ar fi stabilirea unui maximum de dividend al actionarilor.
D) Propunerea von Witzlebon (Administrator fortat al BAncii Nationale).

Banca National& emite restul de actiuni cuvenite capitalului statutar:

36.000 actiuni a ate 500 lei, al caror dividend sit fie mArginit de preferint&
7 %. Aceasta nou5, emisiune de actiuni de preferintA trebuie s& ajung5. In posesiunea Guvernului roman.
AceastA operatiune s'ar putea efectua In douA feluri. Sau Guvernul s.
impun& BAncii Nationale o dare de razboi exceptionalb. de 18 milioane lei, care
sti. fie achitat& prin cedarea color 36.000 actiuni a 500 lei pe baza unei Intelegeri anumite Intro Banc& 5i Guvern, sau Guvernul s& is asupriiii noua emisiune
a BAncii Nationale prin achitatea contra-valorii al-pari. In ultimul caz, Banca
prime5te pentru actiunile sale valoarea nominalk iar Guvernul se despligube5te
prin introducerea impozitului general asupra cA5tigurilor de rrizboiu, care ar
atinge fire5te gi Banca Nationalk
Guvernul Roman preda acum actiunile al-pari unui consortiu de bane i

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

208

Centrala In teritoriul neocupat si astfel nu se putea lua nici o maBurl Impotriva ei.
marl germane, cari s'ar forma sub imperiul kii privegherea Ministerului de Externe german.
Daca Guvernul roman nu s'ar frivol cu predarea tuturor actiunilor sale,
s'ar putea tottuji ajunge la o intelegere pentru o participare germanA mai mica,
care ins& n'ar trebui s scads sub 1/2 din aceasta Bumf', adica 9 milioane lei.
In acest caz ar trebui luate prin statute garantdi speciale pentru protectia minoritatii.

In cazul unei rezistente puternice, s'ar putea acorda Guvernului roman

dreptul de ritscumparare a actiunilor de preferintb. aflate In mainile consortiului, dupa 10-15 ani $i pe un curs de 125%.
In privinta alegerii membrilor Consiliului de administratie -$i a cenzorilor, face urmatoarele propuneri:
Toate actiunile $i cele vechi $i cele noui, vor avea ate un vot. Alegerea
trebuie sit se fax& astfel, ca actiunile de preferinta sa aibb. dreptul sa propuna
elite 2 candidati pentru fiecare din cele 14 locuri ale Consiliului de administratie

$i Consiliului cenzorilor (a$a dar nu numai la cele 8 locuri pentru care alege
Adunarea generals dupti, legea de pans acum). Din aceste 28 propuneri pentru
14 locuri, vechile actiuni aleg 7 directori $i 7 cenzori. Dintre directorii ale$i
Guvernul numegrte pe Guvernator $i pe Vice-Guvernator. Alegerile $i numirile
au loc pentru timp de 10 ani $i mandatele pot fi reinoite.
Impartirea ca$tigului trebue stability in felul urmAtor:
7 % dividend de preferinte pentru actiunile de preferintit.
6% prim dividend pentru vechile actiuni.
Din rest:
20% fondului de rezerva, In cazul cand el e mai prejos de 100% cleat

capitalul in actiuni,
far din noul rest:
40-60% Statului.
7 % tantieme membrilor Consiliului de administratie

Consiliului cenzorilor;

1 % Casei de Ajutor $i Pensii a functdonarilor;

32-52% supra-dividend vechilor actiuni.
IV

Propunerea von Nauss, de a transforma Banca Nationalft dupa modelul

Bancii Imperiului german $i propunerea Solmssen Indeplinesc numai o parte
din ceiace este privit ca interes german. Potrivit acestor propuneri s'ar scoate
numai Banca Nationale din stapanirea Partidului Liberal. Ea ar reveni Inert
odata cu aceasta complect in mainile Partidului Marghiloman, care cazand
odata dela putere, ar preda-o iarit$i Partidului Liberal.

Influents germanit ar fi asigurata numai atata timp cat sus-pomenitul

partid s'ar mentlne Ian) atitudine prieteneasca fata. de Germania.
Realizarea acestor propuneri, nu inseamna 8.$a dar scoaterea Bancii Nationale de sub influentele politico, ci numai o slabire a partidului, care exercita
stapanire asupra Bancii Nationale.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

209

Deaceia propuneau ei, ca prin toate mijloacele a mai Intaiu este

nevoie sa se stramute sediul principal al afacerilor dela Iasi la Bucureti, pentru ca masurile luate Impotriva Bancii Nationale sa se
poata executa sub supravegherea autoritatilor de ocupajiune, uzand
la nevoie de puterea acestora *.
Cum /ntrevedeau ei aducerea Bancii Nationale dela Iasi la Bucuresti?

Interesele Guvernului roman sunt reprezentate In Banca de Comisar. a Acesta sa impuna direcjiunii Bancii Nationale, dupa porunca Guvernului, sa -stramute imediat In interesul Statului sediul
principal al Bancii dela Iasi la Bucureti *.
In caz de va opune rezistenta, sa se constranga la aceasta Banca
Nationale pe baza legii i a statutelor sale, cari dau destula latitudine
Guvernului.

data Banca adusa In teritoriul ocupat, ea urma sa fie supusa

dispozitiunilor cuprinse In proiectul lui von Witzleben.
Din aceste cauze, modalitatile acestea n'ar putea fi privite ca definitive,
ci numai ca solutii pentru o perioada de tranzitie, in care Partidul Liberal ar fi
indepartat dela conducerea Bancii, care ar trece asupra partidului dela care
nu este de apteptat o atitudine ostila Puterilor Centrals.
Este greu de a se preciza parerile asupra celei de a doua propuneri v. Stauss,
deoarece este de o deosebita important& cunoapterea faptului cine ar prelua
asupra-pi cele 3 milioane lei actiuni noui.' Dads ar reveni Guvernului, atunci
ceiace s'a spus despre propunerile precedente e bun pi pentru aceasta. Dana

ar trece asupra unui consoniu german, atunci propunerea s'ar asernfina cu

-aceea a lui v. Witzleben, in trasaturi generale.
Propunerea Ritscher, intelege nu numai sa o rup& cu sto.panirea Partidului
Liberal, dar a& face Banco, National& independent& politicepte ?I sit o asigure
influentii germane. E Ins& mai mult decat indolelnic dace propunerea este executabila. Omul de bane& de intaia man& pi cu desavarpire independent politi,
cepte, pe care 11 cauta Ritscher este intruvabil in Romania de astitzi, deoarece
aici cele mai de seam& personalitati, imediat dup& razboiu, nu se vor putea
manifesta independent politicepte.
Chiar din aceast& cauza ajunge Ritscher la solutia unui Guvernator, personaj de bane& german. Acea,sta ideie Ins& s'ar isbi, chiar In cercurile romanepti
cele mai Simpatico Germanilor, de o rezistenta cat se poate de puternica.

Asupra celei de a doua propuneri a Iui Ritscher, de a trece asupra unei

comisiuni de Stat independente dreptul de vot pentru actiunile aflate in posesiunea Statului, ar fi multe de zis.
$i aici se pune Intrebarea dace se pot afla actualmente In Romania personalitati libere de orice prejudecata politica. Dec& s'ar forma acum, imediat dup&
razboiu aceasta comisiune gi s'ar numi membrii sai pe vieata, ea ar consta
exclusiv din part* zelopi ai Iui Marghiloman. Un amestec al membrilor sad
n'ar putea avea loc deal la moartea unuia vechiu, sau cu vreo alts ocaziune in

www.dacoromanica.ro

14

C. I. BAICOIANU

210

Aplicarea acestor masuri urma sa se faca prin modificarea actului constitutiv al Bancii printr'o lege, punandu-se In fruntea ei
O administratie provizorie printr'o hotartre a Parlamentului, care
avea sa se retraga de Indata ce avea sa se faca transformarea pe
cale legislative.

Expunerea planurilor de mai sus probeaza pans la evident% ca

obiectivul politicii germane era ca sail asigure prin reorganizarea
Bancii Nationale triumful intereselor ei economice In Romania. Se
cauta In acest stop cu orice prey, ca Germania sa aiba o influenta
destul de hotarfioare la Banca Nationale i dupe ridicarea comisariatului de supraveghere ce s'a propus, pentru a putea Impiedica
o politica financial% contra intereselor sale *. Cum /ma ei vedeau
rezistenta ce li se putea ridica In calea realizarii intentiunilor lor,
fie din partea actionarilor, fie chiar din partea Guvernului, ei cautau
sa Infat4eze problema sub un aspect ademenitor.
De aceia prin proiectul lui von Witzleben li se creiau actionarilor
o serie de avantaje reale In schimbul celui mai important drept
pe care Il aveau ei de a Inrauri conducerea.
care s'ar educe un fnlocuitor. Acesti Inlocuitori vor face parte, de sigur, din
partidul aflat la putere In acel timp si deoarece membrii comisiunii nu aunt
posesori de actiuni, cari ar ramane mai ales proprietatea Statului, este de temut ea ei sa, nu alba independents necesara, pentru a-si da votul fare consideratiuni de partid.
Propunerea von Witzleben priveste toate trei punctele, cari trebuiesc avute
In vedere pentru interesele Puterilor Centrale la schimbarea organizatlunii Banal
Nationale.

Indeplinirea acestei propuneri ar realiza cat* trele conditiuni. Chestiunea este numai dad). Romania ar putea fi convinsa la trecerea nouilor emisiuni
de actiuni, sau cel putin jumatatea lor, asupra unui consortiu strain (neroman).
In orice caz mai lesne ar fi de ascuns In fata tarii In mainile cui se afla actiunile, decat posibilitatea numirii unui Guvernator german
care ar sari In ochi
mai ales unui popor ca cel romanesc, atat de susceptibil pentru prestigiul

sau. Acest lucru el nu 1-ar suporta.

Ramane de stabilit, dad', s'ar putea litsa Guvernului roman dreptul de a
numi el directori i cenzori In cateva locuri, In cazul and rezistenta fmpotriva
dreptului de propunere al tuturor directorilor si cenzorilor concedat nouilor ac-

tiuni, ar fi prea darza.

Impotriva propunerii lui von Stauss, presupunand ca actiunile noui emise
vor ajunge nu In mans Guvernului roman, ci In aceia a unui consortiu german,

v. Witzleben are de replicat ell In acest caz dreptul de propunere ar fi legat

numai de o cincime din actiunile emise, pe cand In propunerea sa el ar reprezenta 3 cincimi din totalul capitalului subscris, astfel ea pierderea dreptului de
propunere al vechilor actiuni ar 'Area mai putin sensibilii.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

211

Astfel se sporea suma destinata pentru al doilea dividend,

se distribuia actionarilor

cota destinata fondului de rezerva, se

prelungea privilegiul emisiunii pang la 1940 gi se sporeau isvoarele

de castig prin mgrirea emisiunii In urma prelugrii emisiunii Bancii
Generale de cgtre Banca Nationale.
In ceiace privegte adeziunea oamenilor politici gi a opiniei publice la acest act brutal al Germanilor, chestiunea era mai delicate
gi chiar ei recunogteau dificultatile ce le-ar fi intampinat pang gi
din partea cercurilor filo-germane. Trebuiau deci gi din acest punct
de vedere luate toate masurile pentru a se ocoli adevaratele scopuri
urmarite de ei gi a prezenta chestiunea In aga fel, Inca In ea sa se

poata Intrevedea un bine pentru tars.

Solujia a fost gasita In deplasarea subiectului de discutie de
pe taramul economic pe acela politic.
Banca Nationala, susjineau ei, se afla sub Inraurirea politics
a Partidului Liberal gi din aceasta pricing ea nu-gi Indeplinegte
funcjiunea ei economics, ci satisface numai partizanii gi actionarii.
Trebuie sg se curme data cu aceasta stare de lucruri gi ss se dea

tarii un institut iegit de sub once influents politica.

De sigur, ideia era ademenitoare gi ea putea prinde cu atat
mai ugor, cu cat Imprejurgrile de tristg amintire in can ne aflam,
Meuse pe multi sg piardg puterea de a se Ina lta pang la realizarea
idealurilor ce-i Insufletise cu putin Inainte, nevgzand decat situatia
de moment ei faceau raspunzator de starea tarii Partidul gi pe Ion
I. C. Brgtianu, care Incalzit de cel mai cald patriotism, declarase
razboiul pentru intruchiparea dorintei noastre de veacuri.
Dar nu numai pentru acegtia, ideia asvarlita In public prin presa
pe care ei o Intretineau, devenise ademenitoare. Mai era o altg serie
de oameni pentru cari viitorul nu Insemna nimic, fat,g de situatia
de moment pe care o puteau atinge prin once mijloace gi prin once
speculatiuni sortite sa le atragg simpatii.
Acegtia g6sisera In ideia asvarlitg de Germani gi Intretinuta cu
autoritatea for de ocupanti, mijlocul prin care sa-gi Indrepte cele
Dad), st tntructit ar putea lua parte si bil.ncile austro-ungare la aleatuirea
oonsortdului, ritmllne de vazut.

Pentru Administratiunea Militaril

?eful Statului Major al Comandamentului Suprem
(ss) von Schwartz Koppen, Colonel.

www.dacoromanica.ro

14*

C. I. BAIcouNu

212

mai odioase atacuri Impotriva institutiei care timp de 35 ani aparase interesele economice ale Varii, ajutase Statul 9i trecuse peste
interesele ei vitale pentru a sustine actiunea de Intregire a neamului
romanesc.

Inaintea intereselor for politice pe cari le urmareau, disparuse

substratul adevaratei actiuni a Germaniei, care ne-ar fi 1ncatu9at
pentru totdeauna, data dreptatea nu ar fi- ie9it la suprafata.
DESCOMPUNEREA IMPARATIEI MOSCOVITE. REVOLUTIA

DIN RUSIA IN EFECTELE EI ASUPRA INTERESELOR

BANCII NATIONALE. TEZAURUL DELA MOSCOVA.

Incercarile Puterilor Aliate de a Wan spiritul militar al soldatului rus pentru a tine frontul estic Intr'o defensive onorabila,
au dat gre9.
Actiunea diplomatica a Puterilor Centrale, reu9ind Inca de pe
la mijlocul anului 1917 sa provoace In Rusia revolutia socials a
bol9evismului disolvant, ce era menita sa scoata Imparatia moscovita din cadrul combatanjilor, a condus la prabu9irea Rusiei autocrate qi Intronarea regimului comunist al sovietului.
Pentru Romania au decurs de aici nu numai grave contrarietali
de ordin politico-militar, dar si o mare lovitura In ordinea financiara.
Tezaurul our al Bancii Nationale fusese transportat din Indemnul
aieialitatii la Moscova, sub presiunea cunoscutelor imprejurari din
anul 1916, iar tezaurul efectelor, 9apte luni In urma, In preziva ofensivei dela Mara9e 9ti, sub protectiunea vechiului regim al autocra-

tiei ruse9ti. Evenimentele revolutionare ce s'au produs putin In

urma dupe ce tezaurul fusese transportat, evenimente ce puteau
fi prevazute de o diplomatie mai vigilenta, au facut sa se emits
de uiele cercuri raspunzatoare din ,era, ideia ca tezaurul sa fie
ridicat dela Kremlin 9i pus In siguranta In America sau In orice alts

tara neutra.
Ideia aceasta nu a putut din nenorocire sa fie Infaptuita, deoarece din cauza piedicelor provocate de revolutie 9i a greutatilor
de comunicajie po9tala 9i telegrafica, planul nu a putut sa fie executat. Cand s'a reluat chestiunea In Noemvrie 1917, revolutia era
atat de luting i vitiase Inteatata simtimantul de ordine 9i discipline socials In Rusia, incat nimeni nu mai Indraznia sa sprijineasca
o astfel de expeditie.
Insistentele Guvernului roman pe langa Aliati, au ramas tocmai

din aceasta cauza fare de elect. La 25 Noemvrie 1917, Ministrul

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

213

Titulescu comunica in aceasta privint6 lui Capitanovici si consulului general Guerin urmaloarele:
e Traite depuis longtemps transfert tresor, mais Allies refusent
garantir securite transport o 1).
Prin forta acestei circumstance a trebuit s6 se renunte la ideia
de transportare a tezaurului In alts parte.
Imprejurarea aceasta nu scAdea Intru nimic datoria Statului de
a veghea la salvgardarea avutului national dela Kremlin.
Primindu-se vestea la Iasi ca din cauza situatiei tot mai critice
nu se poate conta pe garda ruseasca ce faceau oficiul de paza al
tezaurului, Banca Nationale avizata despre aceasta, a trimis In
Noemvrie 1917, 20 pazitori la Moscova ca sa /ndeplineasca aceasta
sarcina sub comanda lui Zagoritz. Totodata se atrage atentia consulului Guerin si directorului Capitanovici a se pune In legatura
cu reprezentantii Americii pentru transportarea tezaurului In America prin Siberia 2).
Evenimentele politice se precipitau Ins tot mai mult In Rusia,
determinand pe Guerin sa dea urmAtoarea telegrams Ministrului
afacerilor strAine la 25 Noemvrie 1917:
4 J'attire de nouveau votre attention sur la gravite de la situation et sur le fait que malgre les promptes demarches de Mr. Guerin
et la bonne volonte du Consul Americain qui a ate a Petrograd?
1) Iatb. aceastit telegramit In Intregime :
Ministerul Finantelor
25.194/28 Noemvrie 1917

D ici m and y

Petrograd
Traite depuis longtemps transfert valeurs Moscou mais Antonescu m'informe allies refusent garantir securite transport stop Veuillez rapporter ambassadeur Etats-Unis et autres personnes qui croirez utiles pour aviser meilleurs
moyens mettre abri stop Priere communiquer resultat stop Craignant Guerin
Moscou pas recu mes telegrammes priere lui transmettre ceci.
Ministre finances,
(ss) Titulesou.

2) lilt& textul acestei telegrame in intregime :

Nr. 23.701/14 Noemvrie 1917
Guerin i Capitanovici

Moscova

Miercuri 15 Noemvrie, pleacii de aici locotenentul Zagoritz cu 20 pazitor I

ai BAncii Nationale stop Rog rtispundeti dace transportul flu% riscuri e pu-

sibil scum si prin ce mijloc stop Intervenit de mult In acest sens Aliati stop
Puneti-vift legatura cu reprezentantli americani transiberiani.
Ministrul finantelor,
(ss) N. Titulesou.

www.dacoromanica.ro

214

C. I. BAICOIANU

notre Ministre n'a pas encore d'instructions relativement au transfert en Amerique du tresor et des valeurs et a promis d'en demander
et de venir au commencement du Decembre a Moscou.
Le retard est regretable .

Caruia Ministrul de finante Titulescu la 28 Noemvrie 1917 Ii

da urmatorul raspuns:
<4 N'avez probablement pas recu telegrammes anterieurs si non
2428 inexplicable stop Traite depuis longtemps transfert tresor mais
allies refusent garantir securite transport stop Si croyez possibilite
transport sans risques veuillez m'informer stop Telegraphiez Diamandy mettre rapport ambissadeur Etats-Unis et vous prie prendre
contact representants Americains transsiberien stop V euillez ,communiquer ceci Pantazi *.
Iar In primele zile ale lunii Ianuarie 1918, Aliatii propunanduli
sa /ntreprinda o campanie In Ucraina pentru ca sa Impiedice pacea
separate pe care voiau sa o incheie bolevicii cu Germania, Guvernul
roman a fost solicitat sa participe la aceasta actioune.

Romania a acceptat aceasta propunere.

Dupe interventia Guvernatorului Bancii Nationale, Guvernul a
cerut Insa In prealabil Aliatilor o garantie colectiva pentru asigurarea tezaurului i a valorilor noastre dela Moscova. Precum reiese
din telegrama Ministrului Titulescu din 11 Februarie, conditiunea
puss de Guvernul roman n'a Intampinat nici o obiectiune din partea
Aliatilor 1).

Problema supusa la Paris Guvernului francez de catre Ministrul

Antonescu, acesta comunica prin telegrama din 21 Februarie Preedin-

telui Consiliului la Iai, urmatoarele:

1) Wit cuprinsul telegramei trimisti. Ministrului Antonescu de catre titularul finantelor, D-1 Titulescu :

Au moment de prendre contre les bolscheviks du front russo-roumain

les mesures de police reclamees, une garantie collective de leur part, concer-

nant notre tresor et nos valeurs de Moscou, n'a souleve d'ailleurs aucune

objection stop Etant donne le grand inter& qui se ratache dorenavant

a la conservation de nos depOts de Moscou, je vous prie d'intervenir aupres

du gouvernement frangais, afin que d'accord avec les autres allies et vu

les drapeaux de l'Entente soient

du moins, arboreta our les immeubles ml nos valeurs sont abritees stop.
l'impossibilite de transport en Russie,

Veuillez transmettre telegramme en Angleterre et Rome et les prier d'agir en

consequence,

Ministre des finances,

(ss) Tltulesou.

www.dacoromanica.ro

215

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

4 Aliatii consimt sA ne garanteze 310 milioane in our can se

gasesc la Moscova.
Celelalte valori can se gasesc acolo, depozitele BAncii Nationale,
ale Casei de Depuneri i Consemnatiuni i ale bAncilor particulare,

sunt efecte publice, rents de Stat, actiuni ale diferitelor societati,

ale caror numere se cunosc i pot fi anulate i dupa cari se pot da
duplicate celor interesati, In cazul putin probabil in care maximalitii ar lua aceste valori #.
Consecinta imediata a actiunii militare ce ni s'a cerut de cAtre
Aliati contra Guvernului Lenin i Trotzky i evacuarea trupelor
ruseti bolevizate i deformate peste Nistru
intru cat Basarabia se declara republicA pe baza dreptului de autodeterminare
a fost, precum se tie, arestarea Ministrului Diamandy la Petrograd i declaratia de razboiu pe care ne-a fAcut-o Guvernul
sovietic.

AceastA declaratiune a fost urmatA de sechestrarea i amenintarea de confiscare a valorilor dela Moscova.
In fat a acestei primejdii, dupa propunerea Guvernatorului, s'a
cerut ajutorul i protectiunea Aliatilor i Ministrul finantelor telegrafiazA la 11 Februarie 1918 Ministrului Antonescu la Paris,
urmAtoarele: #Apres entente avec Gouvernements allies specialement Amerique, cessioner objets et valeurs se trouvant a Moscou
avec obligation de leur part de les restituer apres paix general *.
Ca urmare a acestei interventiuni i in urma tratativelor ce an
.

avut loc la Paris, Ministrul Frantei la Petersburg primete 1nsArcinarea

sA is toate dispozitiunile ca impreund cu ceilalt,i Aliati sA dea RomAniei pentru apArarea tezaurului ei dela Moscova, cel mai larg
concurs.

La 12 Februarie 1918, conform acestei obligatiuni, Ministrul

Frantei la Petersburg, Noulens, telegrafiazA consulului general
francez din Moscova, In chipul urmAtor: 4 Le tresor roumain qui
est depose a Kremlin a ete cede aux Etats allies comme propriete
garantissant be remboursement des avances faites a la Roumanie.

Entendez vous avec vos collegues d'Amerique pour signaler

cette situation aux commissaires du peuple de Moscou, afin qu'ils
assurentAintegralite du tresor. Les ambassadeurs s'entendront pour
une demarche analogue aupres des commissaires du peuple de Petrograd.
Renseignez-moi d'urgence sur l'etat de la reserve d'or que je
suppose etre toujours intacte *.
www.dacoromanica.ro

210

C. I. BAICOIANU

Ca urmare la telegrama sus citata D-1 Labonne, care luase deja

de mult cheile in primire, rugat fiind de directorul Capitanovici 1),
face pe ziva de 14 Februarie 1918 demersul sau pe langa comisarul
poporului din Moscova, Fritsch, semnaland ca tezaurul romanek
era garantat de cateva din guvernele Antantei qi mai cu seams de

al Frantei, ca unul ce servea ca garantie avansurilor Mute de

Antanta Romaniei.
Acestui demers s'au raliat i consulii generali ai Angliei i. Americii dela Moscova.
La 27 Februarie, comisarul Fritsch, declarand ca are de scos
din tezaurul dela Sudnaya Bank unde se a epusese catva timp Inainte
lazile ridicate ce contineau bilete de banca de 100 i 2 lei ale Bancii
Nationale cateva lazi apartinand comisariatului, a cerut consulului

Labonne cheile ca s intre acolo s le ridice. Cu toate insistentele

declaratiuni ale consulului Labonne de a nu putea libera cheile,

comisarul Fritsch a repetat cererea pe temeiul dreptului ce ar

avea sovietul de a confisca chiar proprietatile romanqti din
Rusia, In virtutea starii de razboiu In care se gasete Rusia cu
Romania.

In fata acestei situatduni, consulul Labonne hotarate sa se deziste dela sarcina de conservator al cheilor tezaurului romanesc i
redacteaza in acest scop un proces-verbal pentru a se constata ca - i
depune mandatul, cedand fortei intrebuintata de comisarul Guvernului.
Predarea cheilor hotarate sa o faca in fata consulului american
i englez, dupa ce comisarul rus va iscali protocolul sus mentionat.

Consultandu-se cu tovar4ii sai, comisarul Guvernului rus a

insistat in fata consulilor american i englez, sa se renunte de a se

insera in protocol termenii ca s'au predat cheile cedand fortii,

fagaduind In scris sa nu deschida portile tezaurului, decal in
prezenta consulului Labonne i ca ii va remite cheile imediat dupa

scoaterea din tezaur numai a lazilor sus amintite, proprietatea

sovietului.

Declarajia aceasta fiind facuta, cum reiese din documentul de

1) Cheile au Post Incredintate dela inceput directorului Capitanovici.
Ivindu-se si In randurile Romanilor de suspect& origin& dela Moscova o
miscare revolutionark acestia au somat pe directorul Capitanovici s& le Incredinteze cheile pe motiv a ei ar fi reprezentantii firesti al poporului roman. In

rata acestei situatJuni, directorul Capitanovici, ca precatiune, a Incredintat

cheile D-lui Labonne, consulul general al Frantei.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

217

mai jos 1), pe ziva de 1/14 Martie, consulul Labonne a Incredintat

comisarului Fritsch cheile, cari i-au fost restituite dupe ce a scos
lazile presupuse ca apartinand Guvernului sovietic 2).
In tot cursul anului 1918 nu a mai survenit nici un incident cunoscut sa fi adus tezaurului nostru dela Moscova vr'un prejudiciu.
Directorul Capitanovici reintors dela Moscova, in referatul sau
a asigurat Consiliul Bancii Nationale de integritatea tezaurului.

SITUATIA ECONOMICA GENERALA DIN ROMANIA

NEOCUPATA, PROVOACA 0 CRIZA FINANCIARA CARE

DETERMINA. STATUL SA. FACA. UN NOU APEL LA

BANCA NATIONALA.

CONVENTIUNEA DIN 16 MAI 1918 PENTRU ACORDAREA UNUI NOU IMPRUMUT DE 300.000.000 LEI.
Cu o micare economics aproape inexistenta, cu incasari fiscale
cu mult inferioare cheltuielilor necesitate de Imprejurari i anume :
Incasarile ce In 1918 s'au ridicat la 702 milioane rata de platile necesitate de 1.673.400.000 lei, deci depaind incasarile cu aproape 1
miliard lei, era firesc ca apelul la Banca Nationale sa se produce din
nou. Decat interventia Ministrului de finante se isbi de astadata de o
tinpotrivire explicabila a Bancii.
1)

IatA acest document in extenso:

Traducerea din limbs rush Mout&
de Ministerul Afacerilor StrAine

1/14 Martie 1918

Nr. 595

D-lui Consul general al Franlei,

Moscova

Domnule Consul,

Prin prezenta am onoare a vA ruga sit binevoiti a-mi preda cheile dela
eubsolul undo se aflA depuse valorile Guvernului roman, spre a ridica lhzile
depuse acolo la timp de dare Comisariatul Afacerilor StrAine din Moscova kli
Cu aceastA ocazie, cred de datoria mea, a vA asigura D-le Consul, a valorile
Guvernului roman depuse In subsol, conform protocolului ce se aria la Dv., rhman intacte.
Comisar al Afacerilor StrAine,
Secretar,
(ss) V. Vezanoff.
(ss) V. Fritsch..
') Se zice cA IAzile scoase contineau 1.300.000 bilete a 2 lei ale BAncii Nationale, cari, dupA cum s'a constatat in urmA, au fi fost sustrase din tezaurul dela

Kremlin ei au lost descoperite de Comandatura germanA din Sevastopol.

Comisarul Friteche ar fi urmArit nu biletele de 2 lei, ci pe acelea de 100 lei.

www.dacoromanica.ro

218

C. I. BAICOIANU

Consiliul general hotarlse ca emisiunea Bancii Nationale sa nu

treaca de 1.300.000.000 lei. Cererea Guvernului avea din aceasta
cauza sa invinga o greutate ce aparea cu atat mai mare, cu cat ea
venea sa contrarieze i sentimentul Adunarii generale, care cu un
an Inainte exprimase dorinta restrangerii creditelor la Stat.
i totui nu se putea ca chestiunea unui nou imprumut sa nu fie
luata In consideratiune, date fiind greutatile Imprejurarilor interne
i externe de atunci.
Un imprumut in Germania In situatia de tail invinsa In care
cazusem, date fiind cunoscutele ei veleitati de cucerire in toate
manifestarile vietii noastre economice i financiare, nu se cadea nici
macar sa fie imaginat, necum luat In considerare, deli precum reiese
din desbaterile Conferintei dela Berlin, Germania era gata sa ni-1
acorde.
Pentru aceste consideratiuni, Consiliul general al Bancii Nationale

IO asuma raspunderea sa treaca peste simtamantul Adunarii generale,

fagaduind Guvernului un raspuns favorabil.
Dela Inceput, ca o conditiune sine qua non a Imprumutului s'a pus
chestiunea acoperirii, care a i fost fagaduita de Ministrul de finante,

bizuindu-se pe un stoc de trate ce ne fusese acordate de Aliati in

interesul aprovizionarii.

Cum Ministerul nu avea trig trate decat pentru 50.000.000

lei, Banca a limitat imprumutul ce urma sa-1 acorde Statului la
150.000.000 lei. Nevoile Statului Insa erau de aa natura, In cat
Ministrul s'a vazut nevoit sa insiste prin scrisoarea sa Nr. 4774 din
9 Mai 1918 asupra intregului imprumut, fagaduind In acelai timp
sa procure Bancii i restul acoperirii pang la concurenta sumei
de 100.000.000 lei. Consiliul Bancii, In edinta din 10 Mai 1918 luand
act de declaratiunea Ministerului de Finante, decide sa se acorde Statului un nou imprumut de 300.000.000 lei, ceiace a condus la conventiunea din 16 Mai 19181).
1) Iata textul acestei conventiuni privitoare la acordarea unui Imprumut
de 300.000.000 lei cu scadenta la 31 Decemvrie 1918:
Intro Ministerul de Finante reprezentat prin D-1 M. Seulescu, Ministrul
titular, autorizat de Consiliul de Ministri prin jurnalul cu Nr. 412 din 15 Mai
1918 si Intre Banco. National& a Rom &niei, reprezintata prin D-1 I. G. Bibicescu, Guvernatorul Blincii, autorizat de Consiliul general prin deciziunea lui din
10 Mai 1918, s'au convenit urmatoarele:

Art. 1. Pentru a face fat& multiplelor nevoi financiare impuse Statului

de grelele 1mprejurari prin cari trece tarn, Banca National& acord& Guvernului
un Imprumut de lei 300.000.000.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

219

Conform acestei conventiuni, Ministerul cedeaza Bancii Nationale

drept acoperire metalica trate strAine pentru 100 milioane lei. Din
acestea 50 milioane le cedeazA Bancii imediat, iar celelalte la timp,
treptat cu ridicarea banilor.
S'a acordat in acelai timp facultatea ca aceste trate sa poat6 fi
puse la stocul metalic, urmand ca cu contra-valoarea for A se crediteze
contul Ministerului In momentul varsarii for la Banca Nationala.

Pe lang6 acestea se mai garanta Imprumutul i prin depunerea

unui bon de tezaur aur de 300.000.000 lei cu scadenta de 31 Decemvrie

1918, care era scadenta imprumutului. Cu prilejul acestei conventiuni, cadrul stocului metalic a fost din nou lArgit. Astfel prin
art. 4 Banca Nationala este autorizatA s socoteasea In stocul Au
metalic pane la un total de 200.000.000 lei trate i disponibil in straiArt. 2. DobAnda acestui Imprumut va fi de 1Y2 % pe an ai scadenta lui
la 31 Decemvrie 1918.
DobAnzile se vor calcula ai plAti la 30 Iunie ai 31 Decemvrie.

Art. 3. Drept acoperire metalicA pentru acest Imprumut, Ministerul de

Finante cedeazA BAncii Nationale trate strAine In sutra de 100 milioane lei,
din cari 50 milioane se cedeazA BAncii chiar acum, iar celelalte 50 milioane
la timp.
Aceste trate pot fi puse la stocul metalic al Bancii ai cu contravaloarea
for se va credita contul Ministerului la Banca Nationalit In momentul vArsArii
for la BancA.
Ministerul de Finante va mai depune BAncii Nationale ai un bon de tezaur
aur de 300 milioane lei cu scadenta la 31 Decemvrie 1918. Cu aceastA sumA
totalul Imprumutat Statului se um& la 1.600 milioane.
Art. 4. Banca Nationala este autorizatA sA socoteascA In stocul sliu metalic
Nina la un total de 200 milioane lei trate ai disponibil In strAinAtate peste proportia prevAzutA de art. 12 din lege al art. 35 din statutele sale.
Art. 5. Dispozitiunile conventiunilor anterioare cu Nr. 163.953 din 20
Decemvrie 1914, 50.718 din 15 Iunie 1915, 173.803 din 19 Decemvrie 1915,
856 din 12 Aprilie 1917 ai 27.295 din 20 Decemvrie 1917, cari nu aunt contrarii
conventiunii de fats, dunk' In vigoare.
Art. 6. Conventiunea de fat& este scutitA de once taxe de timbru Qi Inregistrare ai va fi executorie de indatA, rAmAnAnd ca la timp sA fie supusli ratificArii Adunarii generale a BAncii Nationale ai Corpurilor Legiuitoare.
Conventiunea Nr. 27.295 din 20 Decemvrie 1917 va fi ai ea supusa aprobArii Parlamentului.
Facuta, la Iasi, astazi 16 Mai 1918, In Indoit exemplar, luAnd amAndoua,
pArtile contractante cAte unul.
Ministrul finantelor (ss) M. Seulesou

Nr. 5647 din 16 Mai 1918.

Banca Nationalb. a Rom&niei:
Guvernator (as) I. G. Bibicescu p. Secretar-G-ral (as) Dem. Cristesou
Nr. 4.688 din 16 Mai 1918.

www.dacoromanica.ro

c. I.

220

BAICOIANU

nAtate peste proportia prevazuta de art. 12 din lege i 35 din statutele

sale.

Din proprie initiativA Consiliul BAncii a consimtit ca dobAnda la

acest nou Imprumut sa fie redus6 la 1 %% i ea avea sO fie platitg
la 30 Iunie i 31 Decemvrie.
Scadenta Imprumutului a fost fixatO la 31 Decemvrie 1918.
S'a Intamplat Insa cu acoperirea acestui Imprumut ceiace se
petrecuse qi mai Inainte.
Ministerul de Final* nici pAna la Septemvrie n'a fost In mOsurA
s verse restul de trate pans la 100 milioane lei, prevazut a se efectua
In art. 3 al conventiunii.
Cum nevoile Statului erau urgente i date fiind greutatile exceptionale ale evenimentelor, Banca a consimtit sa faca i vsarsamantul
Imprumutului acordat, dupa ce pusese din disponibil restul acoperirii de 54.000.000 lei.
Transactiunea aceasta a fAcut bine Inteles obiectul unei convenOuni aditionale, care s'a Incheiat tntre Banc6 i Ministerul de Finante
la 27 Septemvrie 1918 1).
1). lath textul acestei conventiuni privitoare la acoperirea de chtre Band
a celor 54 milioane lei trate pentru restul Imprumutului de 300 milioane lei
acordat Statului prin conventlunea Nr. 5647/16 Mai 1918:
V,itz&nd dificultatile ce are Guvernul de a varsa acoperirea de 54 milioane

trate pentru ultimul imprumut de 300 milioane, s'a convenit Intre Ministrul
de finante, D-1 C. C. Arlon i Banca National& reprezentat& prin D-1 Guvernator I. G. Bibicescu:
1. Ca 'Banea sa verse din disponibilului ei cele 54 milioane de acoperire
pentru restul acelui Imprumut, pe care Banca fl va servi in intregime Guvernului, !Ara vreo sarcin& pentru Stat.
2. Mild Guvernul va dispune, fie printr'un Imprumut extern, fie in orice
alt mod, de our eau trate straine, va Varsa Bancii cele 54 milioane de cari se
vorbeVte mai sus, dar aeeast& plat& se va face In contul achitarii Imprumutului

Statului la Banat.
3. Produsul Imprumuturilor interne ce va face Statul in biletele Bancii
Nationale a Romaniei, va fi varsat la Banca National& In contul curent al
Guvernului.

Votat de Consiliul general al Bancii Nationale a Romaniei, In edinta de

astazi 27 Septemvrie 1918.
FAcut& in dublu exemplar, luInd fiecare parte cat() unul.
Ministrul finantalor ad-interim (ss) C. C. Arlon
Nr. 33.558 din 28 Septemvrie 1918.
Banca National& a Romaniei:
Guvernator (ss) I. G. Bibicescu p. Secretar-G-ral (ss) Dem. Cristescu
Nr. 13.277 din 27 Septemvrie 1918.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

221

Textul conventiunii din 27 Septemvrie pentru acoperirea' de

catre Banca a celor 54 milioane lei in trate pentru restul imprumutului de 300.000.000 lei, acordat Statului prin conventiunea din 16
Mai 1918 prevedea urmatoarele:
Conform art. 1, Banca Nationala avea obligatiunea sa verse din
stocul sau restul acoperirii de 54.000.000 lei, necesar executarii conventiunii din 16 Mai 1918, far% nici o sarcina pentru Stat.
Guvernul se obliga insa, in art. 2, ca atunci cand va dispune fie
dintr'un imprumut extern, fie in orice alt mod de our sau trate
straine, sa verse cele 54.000.000 lei Bancii in contul achitarii imprumuturilor Statului fa ,a de Banca.
Afars de aceasta, Guvernul se mai obliga ca produsul imprumuturilor interne ce va face Statul In biletele Bancii Nationale- a
Romaniei, sa fie varsate 9i ele Bancii in contul curent al Ministerului
de Finante.
CONDUCEREA BANCII NATIONALE EXAMINEAZA 51
imBuNATATE5TE POZITIA MATERIALA.
A FUNCTIONARILOR.
Starea de razboiu in care intrasem cu Rusia sovietica a facut ca
Problema aprovizionarii Romaniei sa devina nemai pomenit de grea.
De unde pang atunci tot se mai putea face oarecare importatiune
prin mijlocirea drumului deschis dinspre Rusia, dela aceasta data se
inchise si aceasta perspectiva. Viata devenea astfel mai grea pentru
toata lumea, implicit si pentru functionarii Bancii Nationale. Con-

giliul tinand seama de aceste greutati hotaraste sa acorde dela 1

lunie 1918 o prima de scumpete de 40% pentru salariile functionarilor Bancii dela 250 lei in jos, iar pentru salariile functionarilor mai
maxi de 250 lei lunar, o prima de scumpete de 25 %.
CONVENTIUNEA PENTRU UNIFICAREA IMPRUMUTURILOR
DE 1.300.000.000 SI 300.000.000 ACORDATE STATULUI
INTR'UNUL DE 1.600.000.000 LEI, CU SCADENTA LA
31 DECEMVRIE 1919.

La sfarsitul anului 1918 expira.conventiunea pentru imprumutul

de 1.300.000.000 lei din 20 Decemvrie 1917 si aceia din 16 Mai 1918
pentru imprumutul de 300.000.000 lei.
Cum Statul nu putuse realiza vreun imprumut in strainatate sau

in tara pentru a putea restitui Bancii sumele imprumutate, Guyerwww.dacoromanica.ro

222

C. I. BAICOIANU

nul face demersurile cuvenite pe 1ang5 Banc6 pentru prelungirea

scadentei pang la 31 Decemvrie 1919. Situatia era prea grea pentru
ca Banca s nesocoteasca cererea Guvernului. Consiliul Bancii convocat, a aprobat In principiu prelungirea i unificarea Imprumuturilor Intr'unul singur de 1.600.000.000 lei aur, ceiace a condus la conventiunea din 6 Februarie 1919 1).

Tardivitatea acestei Intelegeri se explia prin greutatile Intampinate In cursul discutiunilor angajate cu prilejul statornicirii condiciunilor acestei conventiuni.
1) Iata textul acestei conventiuni prin care Imprumuturile de 1.300.000.000
Q i 300.000.000 lei acordate Statului aunt unificate Intr'unul de 1.600.000.000
lei cu scadenta 31 Decemvrie 1919 pi dobanda de 1 % pe an:
Intro D-nii Oscar Kiriacescu, Ministru de finante, autorizat de Consiliul
de Minietri pi I. G. Bibicescu, Guvernator al Bancii Nationale, autorizat de
Consiliul general al BAncii, s'au convent urmAtoarele:
1. Considerti.nd greutatile prin can trees Cara, scadenta imprumutului
de 1 miliard pi 300 milioane lei, care face obiectul conventiunii cu Nr. 27.295
din 20 Decemvrie 1917, ca pi aceia a Imprumutului de 300 milioane lei din
conventia cu Nr. 5847 din 18 Mai 1918, cari au expirat la 31 Decemvrie 1918,
se prelungesc Oat la 31 Decemvrie 1919.
2. Dobanda acestor fmprumuturi, care pentru 1 miliard pi 300 mi-

lioane e de 21 % pi pentru 300 milioane de 1 %%, se unificil prin prezenta

conventiune pentru Intreaga suma de 1.600.000.000 lei pi se reduce la 1 % pa an.
Doba.nzile se vor calcula pi plAti la 30 Iunie pi 31 Decemvrie.

Bonurile de tezaur cari garanteazA aceste Imprumuturi se vor prelungi

pi ele pan& la 31 Decemvrie 1919.

3. Ministerul de Finante ia urmatoarele ob ligatiuni fat& de Banca Nationals:

a) sit ia toate masurile pentru a opri exportul biletelor Bancii Nationale
a Romaniei, cari au devenit obiect de specula, In toate tArile vecine, ale cAror
bilete aunt cu totul depreciate, precum pi a opri importul de bilete ale acelor cari ;
b) eb, restituie BAncii Nationale a Romaniei suma de franci 2.828.222,50
ce Guvernul datora BAncii Frantei pe care a plAtit-o Banca Nationals;
c) BA verse Bancii Nationale In contul lmprumutului de 1.600.000.000 lei,
toate biletele Brinell Nationale ce se vor subscrie la viitorul Imprumut intern;

d) ca din primele disponibilitAtii ce va avea In strain/date sit restituie

sums de 54 'milioane ce i-a fost ImprumutatA ca acoperire pentru ultimul fmprumut de 300.000.000 lei conform conventiunii din 27 Septemvrie 1918.
Asemenea conform conventiunilor anterioare sA verse Bancii in contul
lmprumutului de 1.600.000.000 lei, disponibilul Imprumuturilor externe ce va
contracta.
Cu aceste sume, precum pi cu cea de sub litera b se va scAdea Imprumutul
de 1.800.000.000 lei pi se va restitui Guvernului partea alicota, In bonurile de
tezaur depuse la Banc& pentru garantarea acestor Imprumuturi.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

223

SA intram In examenul amanuntit al conventiunei din 6 Februarie 1919. In gall de unificarea tuturor Imprumuturilor anterioare Intr'unul singur de 1.600.000.000 lei, s'a unificat i dobanda.

Pans atunci Imprumutul de 1.300.000.000 cu scadenta la 20

Decemvrie 1918, purta o dobanda de 2 % %, iar acel de 300.000.000
o dobanda de 11/2%.

De asta data dobanda a fost redusa pentru Intreg Imprumutul

unificat de 1.600.000.000 lei, la 1 %, ceiace Insemneaza ca s'a uurat
simtitor bugetul Statului.

Dace nu uitam ca din aceasta dobanda Statul primea sub

forma de participare la beneficii 30%, rezulta ca dobanda efectiva
ce ramanea Bancii nu era In realitate decat de 0,70%.
Bonurile de tezaur ce garantau aceste Imprumuturi s'a hotarit
a se prelungi i ele pans la 31 Decemvrie 1919,
4. Pan& la data Indeplinirii tuturor obligatiunilor de mai sus de dare
Ministerul de Finanta al pana cand Statul lai va achita In total Imprumuturile
ce a contractat la Banca NationalA, asemenea pan& ce Banes National& va
putea educe la sediul sau din Bucureati stocul sau metalic aflat azi In strainatate ai pan& and se va rezolva problems valutara In cuprinsul nouilor hotare ale tarii, Banco. National& fai rezerva dreptul dobandit de a mentine suspendat& plata biletelor sale In moneta nationala liberatorie, sau In monete
strAine can au curs legal, derogandu-se in aceasta privinta dela art. 14 din
legea Brinell Nationale ai 37 din statutele sale. Restul art. 14 din lege, ramane
In vigoare.
5. Toate celelalte stipulatiuni ce nu aunt contrarii celor de fatA, cuprinse
In conventiunile anterioare, ratificate de AdunArile generale ale Bancii ai votate de Parlament si anume dispozitiile din conventia cu Nr. 165.953 din 20
Decemvrie 1914, din acelea dela 15 Iunie si 19 Decemvrie 1915, aceia din 21
Octomvrie si aceia din 12 Aprilie 1917, votate de Parlament ai promulgate
la 9 Iunie 1917, ca ai In conventiunile din 20 Decemvrie 1917, 18 Mai 1918
si 28 Septemvrie 1918, raman In vigoare ai completeaza prezenta conventiune,
care nu educe In esentA alte modificari decat In ce priveate dobanda al scadenta
Imprumutului.
8. Aceasta conventiune este scutita de orice taxa de timbru ai tnregistrare
Qi este executorie de Indata, ramanand ca la timp s& fie supusA ratificarii Adunarii generale a Bancii ai Corpurilor Legiuitoare. Pang atunci va fi aprobata
printr'un decret-lege. Asemenea se va urma ai cu Conventiunea din 28 Septemvrie 1918.

Facuta la Bucureati, astazi 6 Februarie 1919 In dublu exemplar, luand

amandoua -pArtile contractante cate unul.
Ministrul finantelor (ss) Oscar KIrIacesou
Nr. 206.621 din 6 Februarie 1919.
Banca National& a Romaniei:
Guvernator (ss) I. G. 13113icesou p. Secretar G-ral (ss) V. C. Derussi
Nr. 4109 din 8 Februarie 1919.

www.dacoromanica.ro

224

C. I. BAICOIANU

In schimbul acestui avantaj, Ministerul de Finante a luat urmAtoarele obligatiuni fatA de Banca NationalA:
1. SA is toate mAsurile pentru a opri exportul biletelor BAncii
Nationale, cari au devenit un obiect de specula In toate f grile vecine,
precum 9i sA opreascA importul biletelor acelor sari In Romania.
2. S5 restituie BAncii Nationale suma de franci 2.828.222,50 ce
Guvernul datora BAncii Frantei 9i pe care o praise Banca NationalA.
3. SA verse BAncii Nationale In contul imprumutului de
1.600.000.000 lei our toate biletele BAncii Nationale ce se vor sub-

scrie la viitorul Imprumut al Unirii. Asupra acestui punct discuOunile ce au avut loc au stabilit ca Guvernul se procedeze negreqit
la un Imprumut intern pentru a se Inconjura eventualitatea unui
nou apel la emisiunea BAncii Nationale.
S'a mai obligat Ministerul de Finant,e ca din primele disponibilitAti ce va avea in strAinAtate se restituie BAncii Nationale suma
de 54.000.000 lei ce i-a fost ImprumutatA ca sA facA fatA acoperirii
necesare ultimului Imprumut de 300.000.000 lei, conform conventiunii din 27 Septemvrie 1918.
De asemenea conform conventiunilor anterioare, s'a statornicit ca
Statul sA verse In contul Imprumutului de 1.600.000.000 lei 9i disponibilul Imprumuturilor externe ce va contracta.
Pala la data cand Ministerul de Finante va Indeplini toate obligatiunile de mai sus, pang cand Statul I i va achita In Intregime Imprum. uturile contractate 9i pane ce Banca NationalA va putea aduce la
sediul ski stocul metalic aflat In strainatate, ca i pang cand se va
rezolva problema valutarA In cuprinsul nouilor hotare, Banca Nationala i-a rezervat dreptul dobandit de a mentine suspendata plata
biletelor In monete nationalA liberatorie, sau In monete strAine ce
aveau curs legal.

PRABUIREA MILITARA A PUTERILOR CENTRALE.

CADUCITATEA TRATATULUI DELA BUCURE5TI 5I A
HOTARIRILOR CONFERINTEI DELA BERLIN.
RESTABILIREA SUVERANITATII NATIONALE.
TRANSFERAREA GUVERNULUI 5I A BANCII NATIONALE DELA IA$1 LA BUCUREgI PE ZIUA DE 1 DECEMVRIE 1918.

PrAbuirea Rusiei a fost fare IndoialA un fapt capital In mersul

sangeroasei convulsiuni mondiale izbucnita In 1914.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI MONDIAL

225

Ea a fost Insa departe de a-i pune capat, astfel cum au sperat

Puterile Centrale i In deosebi Germania, autoarea morals a tragediei sociale moscovite.
Germania nu a prev5zut de sigur posibilitatile Angliei i ale Frantei,

cari au tiut s umple golul provenit din defect,iunea ruseasca prin

mobilizarea restului lumii i prin interventia Americei, care pe
'LTA contingenta numerics military aducea totodata posibilitati
materiale i financiare inepuizabile.
Pe deoparte efectul concentratiunii military a AliaPor, pe de
alts parte efectele incercuirii economice dusa cu o remarcabila iscu-

sinta, toate laolalta, au contribuit sa reduce Puterile Centrale la

imposibilitatea de fapt de a continua lupta.
Prin cererea armistitiului In ziva de 11 Noemvrie 1918, Germania
recunoscandu-se Invinsa, s'a pus capat celei mai grozave convulsiuni
r5zboinice pe care a cunoscut-o omenirea.

Cum Romania cu toata constrangerea la care fusese supusa

ramasese credincioasa marilor ei Aliati, carora ii Incredintase interesele, armistitiul ii intinse efectele i asupra noastra.
Ca urmare, trupele de ocupatiune au trebuit sa evacueze in ziva
de 12 Noemvrie 1918 tinuturile romaneti, tratatul de pace dela
Bucureti a fost declarat nul i neavenit i suveranitatea nationals
a fost reintegrate peste tot cuprinsul Romaniei de odinioara.
Puffin dupe aceia, Guvernul reluanduli reedinta in capitala
tarii, Banca Nationala s'a reintors i dansa pe ziva de 1 Decemvrie
1918 la sediul sau central.

www.dacoromanica.ro

15

PARTEA III
BANCA NATIONALA. IN TERITORIUL OCUPAT
NOEMVRIE 1916- NOEMVRIE 1918

www.dacoromanica.ro

16*

PARTEA III
BANCA NATIONALA IN TERITORIUL OCUPAT
NOEMVRIE 1916 NOEMVRIE 1918

EMISIUNEA BANCII GENERALE.

CONTRIBUTIUNI LA POLITICA FINANCIARA. A GERMANILOR IN ROMANIA OCUPATA.

Se urmArim in aceasta parte a lucrarii greutAtile pe cari a avut

sa le intampine sucursala BAncii Nationale rAmasa la Bucureti.
In vreme ce in Octomvrie 1916 interesele de strategie military
lasau se se intrevada stabilirea liniei de defensive pe Siret i Capita la

tarii trebuind sa fie evacuate, s'a pus i pentru Banca NationalA

problema de a-0 muta sediul ei central acolo unde mergeau sa vibreze In unison alAturi de sufletul romfinesc, Capul tArii i Guvernul.

Era firesc ca In acest scop toate formalitAtile legale sa se desaprin decretul apgrut In Monitorul Oficial Nr. 191 din
1916, Banca Nationalg, conform incheierii Consiliului general din 12
Noemvrie 1916, i-a mutat pe ziva de 14 Noemvrie sediul la Iasi.
Prin incheierea Consiliului general din 11 Octomvrie 1916 a fost
lAsata o sucursalA la Bucureti, incredintandu-se conducerea ei directorilor N. Barbulescu i C. I. BAicoianu cu atributiuni bine determinate:
1. SA sconteze portofoliul caselor de banca i persoanelor cari
au deja tin cont curent cu facultatea de scont la Banca qi In limita
vAreasca si

sumelor disponibile.

2. SA face imprumuturi simple sau in cont curent pe efecte

publice.

3. SA primeasca depozite.
www.dacoromanica.ro

230

C. I. BAICOIANU

4. Sa incaseze sumele ce se datoreaza Bancii Nationale i sa

achite sumele ce datorete acum, in aceleai limite ca cele prevazute

la Nr. 1.
5. SA libereze recipise la vedere i sa emits mandate de plata
numai in interiorul tarn.
Orice alte operafiuni au fost interzise delegatiunii.
Aceste hotartri au fost luate in concordanfa cu cunoscutele circumstanfe militare i politice, cari, in urma intrarii Romaniei in
convulsiunea europeana in August 1916, au condus la retragerea

armatei romaneti pe linia de aparare a Siretului, unde armatele

aliate germane, austro-ungare, turceti si bulgareti, oprite locului,

au fost Mute de Romani, cari au inscris astfel prin vrednicia for

militara una din cele mai glorioase pagini in istoria neamului.
Oltenia i Muntenia fiind parasite, dumanul i-a facut intrarea
in Bucureti Yn ziva de 23/6 Decemvrie 1916.
Preocuparea de capetenie a ocupantului a fost indreptata dela
inceput spre cercetarea disponibilitatilor de hrana, a catimilor de
cereale de tot felul, cum i de a lua masuri din vreme, pentru activarea productiunii agricole din teritoriul ocupat.
Ocupantul avea nevoie de "produsele noastre agricole deopotriva

de mult pentru intretinerea armatelor, cat i pentru indedularea

populatiunii sale civile din patrie, flamanzita i istovita.

In astfel de imprejurari era firesc ca una din primele masuri

luate de ocupant, pans la rezolvarea problemei de circulatiune
monetara, sa fie i aceia de a statua cursul unitafilor de masura
ce stateau la baza schimbului: cursul valutei.
Cum vieata normala incetase de fapt odata cu intrarea ocupanWor In tail, nu se mai putea vorbi de o bursa oficiala.
Comandamentul Militar german ii arogase dreptul s o substituie.

Astfel, in ziva de 9 Decemvrie, vedem publicandu-se prima

ordonanta militara referitoare la valuta prin care cursurile monetelor din circulatie se fixeaza in modul urmator:
1 marca valoare germani
100 pf.
1 coroana austriacil
70
1 leva bulgara
80
1 leu romanesc
80 u
1 piastru turcesc
20 *
1 rubla ruseasca
160 e
Cursul leului fusese dar sialornicil la parilalea 1 mired = 1,25
lei, sau leul = 0,80 pf.
www.dacoromanica.ro

Plan

IX

el"

4.../cz

C.

N. Biirbulescu

I. Baicoianu

-'

I.

Dr. C. Cantacuzino

C. Krupenski

Conducerea Sueursalei Minch Nationale din

Buettre0i, in limpid oeupatiunii 1910 1918.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

231

Ordonanta poarta Insa mentiunea express ca aceste cursuri stabilite vor dAinui panA la noui dispozitiuni.
Intre timp, din Indemn ascuns, mica speculatiune Incepuse un joc
A la baisse pe socoteala leului, deli nici o consideratiune economics
serioasa nu milita In favoarea acestui fenomen.
Comandatura militara, profitand de scAderea leului provocata

de speculatiunea zarafilor interlopi ce misunau pe MO &Ansa,

revine asupra cursului stabilit prin ordonanIele anterioare si decreteaz5 oficial deprecierea leului, urcand marca la lei 1,33.
Prin aceastA ordonanta, anulandu-se dispozitiunile anterioare ale
Guvernului imperial din 9 si 17 Decemvrie st. nou 1916, cursul
valorilor a fost fixat pans la alte dispozitiuni in modul urmAtor :
1,33 lei (franci)
1 marca 100 pfenigi

1 leu (franc) 100 bani

1,51 coroane
1,25 leva
piastri
5
0,75 mArci
1,14 coroane
0,95 leva

3 % piastri
1 coroana 100 fileri

0,66 mArci

0,88 lei (franci)

1 leva

0,80 mArci

1,07 lei (franci)

0,20 marci
1 piastru
0,26 lei (franci)
Aceasta depreciere a leului nu era justificata de nici o consideratiune economics serioasa.
Pe pia nu se faceau decAt foarte restranse tranzactiuni monetare. Plat', In strAinAtate de asemenea nu aveau loc, caci comertul
era Impiedicat de rAzboiu. Apoi imprejurarea ca not eram factorul
ce trebuia sa IntretinA schimbul germano-roman prin exportul nostru
de produse Inspre Germania, pe cats vreme Germania aproape nu
avea ce sa ne trimitA In schimb, departe de a justifica scaderea leului,
ar fi putut s IndreptAt,easca fenomenul contrariu al urcArii.

Dar aceasta din urma asteptare, rezultanta a jocului natural

de bursa, se viciase prin intervenjia samavolnica a autoritAtii pumnului de fier german, care, pe temeiul bunului plat, scAzand leul si
ridicand marca peste paritatea cursului legal, tintea sa jefuiascg Cara
romaneascA si pe aceastA tale a deprecierii fortate a valutei romanesti.

www.dacoromanica.ro

232

C. I. BAICOIANU

PROTESTUL BANCILOR DIN BUCURETI I AL BANCII

NATIONALE IMPOTRIVA CURSURILOR ANORMALE
STABILITE DE GERMANI.
La sensibilitatea pietii, care incepuse sa se ingrijeasca de scaderea
calculate a leului i careia i s'a dat ecpresie prin protestarea de
viu grai ce ne-a fost facuta de Gr. Golescu, directorul Bancii Agricole,

delegatdunea Bancii Nationale, dupe o mai large discutiune a problemei, a hotarit sa tine o consfatuire cu bancile ramase la Bucureti.
Aceasta consfatuire a avut loc in ziva de 9/22 Decemvrie 1916, in
localul Bancii Nationale.
Au luat parte reprezentantii bancilor urmatoare:
Banca Romaneasca
Banca Nationale
*
Comerciala
The Bank of Roumania
e
de Scont
Banca Generalil
e
e
Ilfov
de Credit
e
e
L. Berkowitz
Agricola
e
Sind. Agr. Ilfov
i a prezidat directorul delegat N. I. Barbulescu.
Conferinta a constatat In unanimitate ca nici un factor economic
serios nu indreptat,ete deprecierea leului i a hotarit sa se redacteze
un memoriu, care s fie inaintat Guvernamantului imperial german
sub forma de proces-verbal, semnat de toti participantii a confe-

rinta, invitandu-1 a face sa inceteze decretarea unor ordonante

militare de nature sa prejudicieze profund interesele economice
financiare ale Romaniei ocupate.
Acest proces-verbal pe care-1 publicam mai jos in extenso 1), a
circulat spre semnare chiar a doua zi.
1) IatA cuprinsul acestui document:

PROCES-VERBAL
Subsemnatii reprezentanti ai bancilor mai jos notate, In urma convocarii
D-lor delegati ai BAncii Nationale, ne-am Intrunit azi 9 (22) Decemvrie 1916
In localul numitei Band si luand In discutie expunerea facutt, de D-1 delegat
Nicolae I. BArbulescu asupra scopului Intrunirii noastre, am ajuns cu totii la
concluzia unei nejustificate deprecieri a valutei monetei leului, In raport cu

celelalte monete, decretate cu curs obligatoriu de Inaltul Comandament al

Armatelor Imperiale de ocupatiune.
In adevar, desi este bine cunoscut ca pe plata financiartt a Bucurestilor
nu se fac decat foarte neInsemnate tranzactiuni monetare si mai nici o plath
In strA.inatate, deli comertul este In mare parte fmpiedicat din cauza rAzboiului

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

233

Cand a ajuns la Banca General& deli directorul Sterling nu

contestase In ziva conferintei legitimitatea preocuparilor colegilor
sai, nu a voit sa-1 iscaleasca.
Al doilea director al Bancii Generale Petersen, in uniforms de
colonel german, s'a prezentat doug zile In urma personal la Banca
Nationals& restituindu-mi acest proces-verbal. Am fost invitat In
acelai timp sa nu inaintez memoriul Guvernamantului imperial i

m'a consiliat sa pastrez o atitudine mai pasiva fats de hotaririle

Comandamentului Militar, caci Guvernamantul va face tot ce va
crede i va voi.
Am raspuns D-lui Petersen ca problema pe care o pune Comanei desi Inca din primele zile ale ocupatiunii autoritatea marelui Comandament
a fixat un prim curs obligator al monetelor cari sa circule, decretand marca
egala cu 100 pfenigi, coroana egala cu 70 pfenigi, leul egal cu 80 pfenigi, leva
cu 80 pfenigi, piastrul cu 20 pfenigi si rubla cu 160 pfenigi, sau marca egala
cu 1 leu $i 25 bani, totusi de a doua zi cursul schimbului pe piath, fait nici o
justificare, ci numai dintr'un incalificabil stop de specula a Inceput a se urea

In defavoarea leului.

Asa marca a costat imediat la schimb 1,35-1,39. Ace lasi lucru pentru
celelalte monezi.
Aceasta diferenta de curs la schimb a contribuit, credem, sa fact ca Inaltul
Comandament sA modifice dupe cateva zile valuta oficiala a leului ei eh fixeze

cursul marcii In lei la 75 pfenigi sau marca egala 1,33%.

Schimbarea ()tidal& a cursului a incurajat specula si mai departe ei azi
cursul pietii este o march egal. cu 1,50 lei, rubla egala cu 2,65 lei.
Fatto. cu cele expuse este firesc, ca Intreaga finant4 romaneasca ett fie IngrijoratA de aceasta, stare de lucruri, ale carei consecinte pot fi extrem de grave.
Ceiace Malt mareste ei mai mult nelinistea, este nesiguranta ce va creia prin
fixarea unui curs variabil rill ad libitum pentru leu.
Este evident ca stabilirea unui curs, care nu ar tine seama de raporturile
normale Intro valoarea diferitelor monezi ei obligatiunea a primi aceste monezi
pe cursul fixat prin ordonante, produce o mare perturbare In comert ei impiedica transactiunile.
Inteadevar, este un mare rise pentru un c omerciant a-si plasa capitalul
Intro marfa cumparata pe un putin, cand nu are siguranta desfacerii din cauza
deprecierii arbitrare a monetei cu care sa, poath vinde si and din cauza acestei
variatiuni ar fi obligat sh ridice pretul de vanzare cu 20 %, 30% sau 40%, ceia
ce ar opri pe cumparator de a mai cumpara, rezervandu-,9i satisfacerea necesitatilor pentru timpuri mai bune.
Nu este deci In interesul nimanui sa se deprecieze moneta romaneasca,
care In mainile detentorilor reprezint4 o valoare reala, garantatd de Banca Naionallt, ce a emis-o pe baza stocului sau metalic, pe laugh portofoliul strain
ei romanesc, adich a Intregului cont national.
Cu nimic nu se poate justifica IA se fixeze fare nici un criteriu pentru leul,
moneta romaneasca, un curs 0, s4 varieze acest curs dela o zi la alta, and mai

www.dacoromanica.ro

234

C. I. BAICOIANU

damentul Militar este prea gravy si in conflict evident cu prevederile

dreptului international, lovind nu numai in interesele economice ale
tArii, dar si ale institutiei pe care o reprezint.
Memoriul, cu toata presiunea colonelului Petersen, a lost inaintat
Comandamentului Militar german.
Cateva zile In urma, la 16 Decemvrie 1916, am lost ridicat din

cabinetul meu de lucru dela Banca NationalA si condus de catre

un agent al politiei germane la politia military, care era instalata
In palatul Societatii de Asigurare Generala. Aici, dupe Indeplinirea unor formalitati sumare, am fost internat la Hotelul Imperial
unde am lost jinut pans in Vinerea Pastelor 1917, cAnd am fost
ales aceasta variatiune de curs dela o zi la alta a leplui in raport cu marca,
mareste deprecierea valutei si da loc la specula marfurilor.
Pentru toate aceste consideratluni:
Credem cu totii ca este bine ca Banca Nationale prin organele sale si cu
concursul autoritkilor in drept ea intervina pe Mg& Onor. Guvernator sau
InaltIComandament al Armatelor Imperiale, ca pe de o parte sa se mentina fixarea oficiala $i invariabila a valutei leului la cursul initial fixat si publicat
prin prima Ordonanta, &ilea 1 leu = 80 pfenigi sau 1 mare& = 1,25 lei, iar
pe de alta parte sit se obtina a se lua masuri pentru represiunea speculei ce s'ar
face cu urcarea fictive a cursului, dupft cum s'a prevlizut pentru scaderea cursu-

lui monetelor din ordonanta sus citat& Intr'adevar, aceiasi ratiune care legitimeaza interventia autoritatii, pentru a inlatura efectele legii o fertei $i cererii
in ce priveste valuta marcii, coroanei, leului, piastrului si rub lei in raport cu
leul, trebuie se dicteze $i la fixarea valutei leului in raport cu acele monete Intr'un interes comun.
Altfel se creiaza o inegalitate de valuta Intro leu si celelalte monete, iar
prin libertatea schimbului si prin nesiguranta oficiala a acestui curs se lass
si mai mult jot Tiber speculei zarafilor si agiotagiului, uneori in profitul unui
neinsemnat beneficiu de specula si in paguba unui mare interes comun, se
ruineaza inutil o populatiune si se sdruncina un comert de mult timp stabilit,
chiar in dauna Imperiilor Centrale.
Banca Nationale (ss) N. Barbulescu, C. I. Bilicoianu.
The Bank of Roumania (ss) Lucasievici.
Banca Agricola (ss) Grigore Golescu.
Banca General&
Banca de Credit.
Banca Romaneasca (ss) Ion C. Pilidi.
Banat Comercial&
Banes de Scout (ss) G. Urlateanu.
Banca Ilfov.
L. Berkowitz (ss) Ely Berkowitz.
Banca Sind. Agr. Ialomita (ss) Apostol.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

235

trecut la Saveni In Ialomlia i mai apoi In luna Octomvrie In

Bulgaria la Trojan 1), de unde am fost liberat dupg un an de captivitate, la 16 Decemvrie 1917.

COMANDAMENTUL GERMAN RECHIZITIONEAZA. IMOBILUL

BANCII NATIONALE.

PROTE STELE DELEGATIUNII.

In vreme ce Guverngmantul imperial german deprecia valuta

Orli pe cale de ordonanta militan, o comisiune compusa din colonelul
Petersen, directorul BAncii Generale i capitanul Rujinsky, s'a prezentat directiunii, In scop de a rechizitiona Banca, cum i pentru
a se informa asupra situaliei juridice i economice a calitalii BAncii
Nationale.

Am protestat verbal cu prilejul acestei Intrevederi contra in1) Iata ordinul pe care 1-am primit dela Comandamentul german, .in vederea mutarii mele dela Saveni, In lagArul de ostateci dela Trojan In Bulgaria:
Bukarest, den 3. Oktober 1917.

Sie werden auf Befehl der Militarverwaltung in RumAnien als Geissel

nach Bulgarien fiberfiihrt werden.
Der Abtransport findet voraussichtlich am 20. Oktober 1917 statt.
Vom 17. 10. ab rmIssen Sie sich standig zur Entgegennahme weiterer Befehle bereithalten.

Am 19. 10. mittags 12 Uhr haben Sie sich reisefertig auf dem Hofe
des Polizeiabschnitts Bukarest, Boulevard Carol 94 zu melden und zwar mit
einem Verpflegungsvorrat fur die Dauer von 5 Tagen (beginnend mit dem
19. 10. 17).

Es wird Ihnen ausserdem anheimgelegt, sich mit Geld und mit Wintersachen zu versehen.

Nicht rechtzeitige Gestellung oder Ergreifung der Flucht wird streng

geahndet werden.
Gesuche urn Beurlaubung oder Aufschub des Abtransports werden keinesfalls berticksichtigt und Bind deshalb aussichtslos.
gez. Kersandt.
Oberleutnant.

Ich bescheinige hierdurch, dass ich von dem Inhalte des vorstehenden
Schreibens Kenntnis genommen habe.
C. I. Balcolanu.

www.dacoromanica.ro

238

C. I. BAICOIANU

tentiunii de a se rechizitiona Banca si delegatia a intervenit in scris

catre instantele administrative ale Orli, cerand sa le sprijine cauza 1).
Reprezentantii autoritAilor n'au gasit insa de cuviinta sa interving
pentru sustinerea cauzei Bancii Nationale.

In ce priveste calitatea Bancii, am facut dovezi delegatiunii

germane ea Banca Nationals nu este o institutie de Stat, ci o banca
particulars. Pentru sustinerea cauzei le-am inaintat pe langa copia
incheierii Consiliului din 11 Octomvrie 1916, ca sa inteleaga rostul
sucursalei noastre din Bucuresti si memoriul de mai jos, pe care
1-au luat cu dansii la plecare:
4 Banca Nationale a Romaniei s'a infiintat in anul 1880 in baza
legii promulgate din 11 Aprilie acelasi an.
Statute le sunt votate de Adunarea generals a actionarilor din
22 Mai 1880. Banca este constituita sub forma de societate anonima
pe actiuni nominative, cu un capital de 12 milioane lei, impartit
in 24 mii actiuni de cate 500 lei, din cari Statul avea 8.000 actiuni
sau 4.000.000 lei capital. Statul, atata timp cat a avut cele 8.000

actiuni, nu avea drepturi deosebite ca actionar, ci se bucura de

aceleasi drepturi ca oricare alt actionar, dispunand in adunari numai

de 10 voturi pentru toate actiunile sale.

In anul 1901, la 1 lanuarie, Statul roman s'a retras din asociatiunea formats pe baza legii din 11 Aprilie 1880 si a statutelor
1) latA adresa pe care am Inaintat -o cu acest prilej Ministrului de interne
pi Prefectului:
Domnule Ministru,
Domnule Prefect,
AstAzi 6 Decemvrie 1916, ora 3 p. m. s'au prezentat In localul Bb.ncii Nationale D-nii capitan Rujinsky Qi Lt.-colonel Petersen, directorul BAncii Generale din Bucurepti, cari au cerut s& viziteze localul Bancii pi cari ne-au declarat
c& rechizitioneaz& tot etajul fntaiu cu toate fncAperile BAncii Nationale, In care
se cuprind camerile directiunii, serv. contabilitatii, secretariatului, al biletelor, Wile Consiliului pi locuinta D-lui Guvernator.
Scopul acestei rechizitiuni, dui:A propria declaratiune a D-lor ofiteri, este
instalarea In aceste IncAperi a Serviciului de Administratie Militara.
Cum Banca National& este o institutie financial% privatil. pi cum localul

BAncii este abia suficient pentru trebuintele diverselor sale servicii, cum de
alt& parte Intrebuintarea ce urmeaza a i se da prin rechizitionarea unei pArti
din fncAperile sale, pe Iftng& distrugerea mobilierului pi Intregului local, construit

Intr'un stop cu totul deosebit, face imposibilA functionarea BAncii, ca atare,

avem onoare a vA aduce aceasta la cunoptintA, cu rugAmintea sit binevoiti a
interveni pe lAngA autoritAtile In drept, ca sa, caute un alt local mai propriu
pentru un serviciu militar.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

237

din 22 Mai 1880, in schimbul a 14.800.000 lei, socotindu-i-se actiunea

cu lei 1.850, plus 10 lei cheltuieli, deci In total 1.860 lei, pe cari i-a
primit dela cei ce i-au cumparat actiunile prin intermediul Bancii
Nationale.
Tot activul ski pasivul Bancii Nationale, precum ski toate drep-

turile ce Guvernul roman avea pang la 1 Ianuarie 1901, au trecut

la societatea actionarilor, care a continuat operatiunile sale sub
aceiasi denumire si In aceleasi conditiuni ca si pang atunci.
Statul si-a rezervat fats de Banca urmatoarele drepturi:
1. Numirea Guvernatorului, a doi directori, 3 cenzori, precum
si a unui Comisar al Guvernului, care asista la sedinte si controleaza
toate actele Bancii.

2. Participarea la beneficiile nete ale Bancii dela Infiintare si

pana la 1913, Decemvrie 31, se fixase la 20 %, iar dela 1 Ianuarie
1913 'Dana la 1930 cand expira privilegiul acordat Bancii de catre
Stat, participatia la beneficiu a lost sporita la 30 %.
Din toate acestea rezulta a Banca Nationale este o institutie
private, sub forma de societate anonima pe actiuni *.
Cu acest prilej delegatiunea germane a vizitat intreg localul,
iar la iesire, cu toate protestarile noastre, a lipit pe portile dela intrarea principals a Bancii, buletinul de rechizitie at palatului Bancii
Nationale 1).
Totodata avem onoarea a va face cunoscut c& desi pan& In prezent Banca
Nationals. nu a fost impiedicat& In functionarea sa, totusi pe usa intr&rii principals s'a lipit un aviz purt&nd stampila Comandaturii cu urm&torul cuprins:
*Beschlagnahmt fiir Militarverwaltungszwecke*.
Acest aviz este de naturA, O. Impiedice intrarea publicului In birourile
Bancii, lAsand a& se cread& a Banca National& nu mai functioneaz&.
Delegati (ss) C. I. Baisoianu, (ss) N. I. Barbulescu
Domniei-Sale

Domnului Ministru de Interne ski Prefect al Politiei Capitalei.

1) In acest interval s'au rechizitionat si apartamentele de sus ale B&ncii

si anume: IncAperile directoriale si ale Serv. biletelor (pe ziva de 16 Fevruarie
1916) pentru Serviciul Mineral care a lucrat aici p&n& In Mai 1917, and a fost
mutat la .Ministerul Domeniilor. Ocupatiunea s'a f&cut prin D-1 Seewald pe
deaaupra capului directorului delegat, care In urma cererii directorului
Barbulescu, a dresat un inventar de tot mobilierul aflat In camerile ocupate.
Au mai rechizitionat si tezaurul biletelor ca si biroul de al&turi. Tot In
Banc& au mai functionat Birourile Imprumutului de R&zboiu german, un birou
special de propaganda patriotic& si Biroul Controlului Bancilor.

www.dacoromanica.ro

238

C. I. BAICOIANU

OCUPANTUL IA MASURI PENTRU A EMITE BILETE

FIDUCIARE. BILETELE BANCII GENERALE.
Dar chestiunea fixarii cursului valutelor pe pieta nu era cleat
o solutiune de moment, cu un caracter trecator.
Tranzactiunile ce urmau sa alba loc pentru activarea exportului
rominesc spre populatiunile Infometate ale ocupantilor cereau mijloace de plata din belug.
In aceasta privinta platile nu se puteau
efectua deck, In lei sau In marci.
Lei nu se gaseau destui, deoarece Bence Nationale I i stramutase sediul la Iasi, iar sucursala din Bucureti nu putea dispune de
sume ce ar fi putut satisface nevoile Germanilor.
In moneta for nu Intelegeau Germanii sa face platile pentru
cumparaturile din Romania, deoarece se temeau ca nu cumva asvarlind pe pia .a sume considerabile de marci sa le deprecieze,

CONSPIRATIUNEA DELA BERLIN IN CHESTIUNEA

VALUTEI ROMANWI. IDEIA UNUI NOU MIJLOC DE
PLATA IN ROMANIA OCUPATA, EMISA. IN EDINTELE
SECRETE ALE CONSILIULUI DE RAZBOI DIN BERLIN.
Problema emisiunii biletelor cu cari sa se poata cumpara produsele romaneti, facuse de altfel obiectul preocuparilor sferelor militare

germane Inca din preziva probabilitatii de a strapunge frontul

nostru. In luna Octomvrie 1916 avusese loc In cladirea Ministerului de Razboiu din Berlin, cateva edinte ale tuturor aliatilor Puterilor Centrale, In scopul de a rezolva chestiunea mijloacelor de
plata In cazul unei ocupatiuni a Romaniei. Nu este lipsit de interes
sa cunoatem partile esentiale ale acestor desbateri, cari precizeaza

nu numai hotarlrea In sine de a emite un nou mijloc de plata In

Romania ocupata, dar desvaluie i intentiunile cuceritorului pentru
lichidarea acestei emisiuni ilegale.
Iata hotaririle principale luate In aceste edinte:
a La 29 Octomvrie 1916, ora 10 dimineata, a avut loc la Ministerul de Razboiu o edinta cu reprezentanjii Austro-Ungariei i
Bulgariei asupra Infiintarii unui mijloc de plata pentru Romania.
Maiorul von Kessler prezinta punctele cari ar putea servi de baza
la creiarea unui mijloc de plata.
A) 1. Fiecare Aliat apartinand armatei trebuie sa plateasca In

numerar tot ce is din ,are pentru satisfacerea nevoilor sale.

2. Depozitele mai maxi existente se vor rechizitiona prin bonuri.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

239

3. In cazuri anumite, In cari Administratia Militara are un interes special sa provoace serviabilitatea vanzatorului, se va plati
in numerar.
B) Trebuie creiat un mijloc nou de plata care sa fie primit de
orice roman, precum si de orice om apartinand armatei si care sa
fie admis In plata si de Administratia Militara a armatei. Confectio-

narea sa fie in limba romans.

C) Acest mijloc de plata va fi procurat prin aceia ca se va da
ordin Bancii Generale Romane de autoritatile militare germane, ca

prin anexarea unei sectiuni de emisiune, sa puns in circulatiune

bilete de banca, cari vor fi acoperite printr'un depozit de marci
la Reichsbank (Banca Imperiului) din Berlin, pe cursul de 80 marci

pentru 100 lei.

La incheierea pacii se va proceda astfel ca rambursarea luturor
bilelelor emise sa se ia de Guvernul roman asupra sa. Prin acesl procedeu

lol depozilul va recadea celor ce 1-au depus f i Aliajii ar fi prima in

lot aced limp, in mod graluit, ma'rfurile imporlale.
Daca insa, la rambursarea acelor bilete s'ar ridica pretentii asupra
depozitului dela Banca Imperiului, prin aceasta nu s'ar aduce nici o

paguba imperiilor aliate, deoarece ele dinainte au primit marfuri

pentru acea contravaloare.
D) Societatea Centrala de cumparare din Berlin s'a declarat
gata sa ia rolul de bancher fata de institutia (sectia) de emisiune,
sa depuna acoperiri noui la Reichsbank, dupa cereri telegrafice,
astfel ca acea sectde de emisiune sa fie In stare sa faca noui emisiuni

de bilete, dupa nevoi.

Centrala de import s'a mai declarat gata sa procedeze la lichidarea tuturor socotelilor cu imperiile aliate dupa procedeul obisnuit
pang in prezent.
E) S'a hotarit cu unanimitate, avand in vedere ca deja o mare
parte a Romaniei este ocupata, s se procedeze cat mai repede posibil la introducerea acestor bani la Comandamentul Suprem al
armatei a 9-a si al armatei Mackensen.
F) Pentru a creia o mai mare inlesnire a lichidarii, Societatea
Centrala de Import va fi singura institujie de lichidare fats de Ministerele de Razboiu, ale celor patru imperii aliate.
G) Marfa rechizitionata, gata de expediat, trebuie sti fie platita
imediat de cele patru imperii, in numerar, pe un pret. fixat, In mainile

institutiei de lichidare, deoarece la o mai tarzie lichidare se ivesc

desigur multe dificultati.
www.dacoromanica.ro

240

C. I. BAICMANu

Asupra tuturor punctelor s'a obtinut un deplin acord .

Era vorba dar de o emisiune cu deplinul consimtamant al Bancii
Generale , a unei hartii-moneta cu caracter de leu romanesc, de
care sa se serveasca Administratia Militara In tot timpul ocupatiunii
in Romania.
Este vrednic de retinut cum se proiecta lichidarea acestei emisiuni. Germanii, cari nu admiteau Infrangerea, intent ionau sa lase
aceasta emisiune In sarcina Statului roman, pentru ca ei sa se
bucure de folosul de a fi ridicat i consumat gratis toata bogatia
luata din cuprinsul teritoriului ocupat. Fatalitatea istorica a vrut
sa hotarasca altfel de cum proiectasera factorii razboinici dela
Berlin 1).

') Dam aci in extenso procesele-verbale din Octomvrie 1916 ce s'au

redactat la Ministerul de Razboiu din Berlin, cu prilejul conferintelor ce au avut
loo acolo, privitoare la rezolvarea problemei mijloacelor de plata In teritoriul
ocupat al Romaniei. Aceste documente aunt de natura sa ne lumineze pe deplin

asupra raspunderii In comun atilt a Statului german cat si a Bancii Generale

Romane:
Traducere.
Ministerul de Razboiu

8) Din 33.598.37/1. Secret.

Departamentul General de Razboiu

Nr. 15.053. 11. 16 A. 8.
Berlin, 30 Octomvrie 1916.

Privete:

Administratia Militara In Romania.

Extras din consfatuirile ce au avut ice fn Berlin.
Sambitta, 28 si Dumineca 29 Octomvrie 1916.
Obiectul.

Obiectul consfatuirilor a fost o intelegere in privinta impartirii marfurilor

cari ar cadea in m &inile Aliatilor In cazul ocupatiunii teritoriului roman de
la Nord de Dunare.
Parta,gi.

Au fost prezenti reprezentanti al comandamentelor supreme ale armatelor

si Ministerelor de Razboiu austro-ungare, bulgare, turcesti $i germane. Aici
alaturat se gaseste o lista a pitrtasilor.
Mersul desbaterilor.

La 28 Octomvrie, ora 4 dupe amiazi, s'au Intrunit mai intaiu toti partasii
la o consfatuire generala a obiectului de discutat, in Berlin, In Camera Deputatilor, sala de sedinte Nr. 14.
S'a hothrit cu unanimitate sa, se pia consfatuiri pe grupe separate de specialitati, pentru ca in acest mod sa se ajunga cat mai repede la o unitate de
vederi.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNIL

241

EMISIUNEA BANCII GENERALE CU COMPLICITATEA COMANDAMENTULUI ARMATELOR DE OCUPATIUNE.

Prin ordonanta Comandamentului Militar Suprem din 18 Ianuarie 1917 intitulata pentru aprovizionarea cu mijloace de plaid
La 29 Octomvrie, ora 4 d. a., a avut loc din nou o sedinta plenary a tuturor
partasilor, In care s'a statornicit rezultatele consfaturilor separate. Vezi anexele.
(ss) I. Ahscher, a. a.
(ss) von Schoeler, Locotenent-general
(ss) Wachht, Locotenent.

Copie Nr. 37/1 din 1916

dupa originalul

13 August 1917.

K. M. Sectia... Nr.... din ...

Lista de partalii la edintele din Camera Deputaillor din Berlin

dela 28 si 29 Octomvrie 1916.

Presedinte: Exc. von SchOler, Locotenent-general.
Exc. von Schleyer, Feldzeugmeister, dela Minist. de Razboiu austro-ungar.
Ziller, Colonel, Comandamentul superior al armatei austro-ungare.
Gancev, Colonel dela Comandamentul armatei bulgare.
Chilkry Bey, Colonel, dela Comandamentul armatei turcesti.
Giessler, Lt.-Colonel, din Ministerul de Razboiu prusian.
Von Kessler, Maior, Comandamentul suprem al armatei germane.
Alti partasi In ordine alfabetica:
Dr. Albrecht.
von BOhlendorff, Maior, din Ministerul de Razboiu prusian (K. R. A.).
BOhning, Director.
Brosig, Consilier intim, Ministerul de Razboiu prusian (B. I.).
Deichmann, Maior, Ministerul de Razboiu prusian (K. R. A.).
Delion, Inginer dela Atelierele de camp prusiene.
Dous, Capitan, Intendent general al armatei de camp.

Egger, Locotenent din reprezentanta Ministerului de Razboiu austroungar pentru aprovizionarea armatei.
Eiber, Consilier intim de razboiu, Ministerul de Razboiu prusian (B. 2).
Ertheiler, Capitan, Consilier intim de rasboiu, Min. de Razboiu prusian (B. 6).

Dr. Foerster, Capitan It.

Franke, Capitan, Min. de R.5,zboiu austro-ungar, Directia centr. de transp.
Frischmuth, Capitan, Ministerul de Razboiu prusian (K. R. A.).
Freifierr von Gall, Maior, din Minist. de Razboiu prusian (A. I.).
Gerstenberg, Consilier intim de arhitecturft, din Minist. de Razboiu prusian
(U. 4 H.).
Graf, Capitan, atasat delegatului Minist. de Razboiu austro-ungar.

Baron Haymerle, Capitan din Reprez. Minist. de Razboiu austro-ungar

pentru aprovizionarea armatei.

www.dacoromanica.ro

16

242

C. I. BAICOIANTJ

a leritoriilor ocupale , se imputerniceste Banca Generals careia i

se atapaza o sectie de emisiune, s emits bilete in lei. Ca acoperire a biletelor emise, avea sa serveasca un depozit Yn cont curent
von Heeringen, Capitan, din Minist. de Razboiu prusian (B. 6).
Heimann, Referent de razboiu din Minist. de Razboiu prusian (K. R. A.)
von Hellermann, Maior, din Minist. de Razboiu prusian (Z. K.).
Hendrix, Inginer dela atelirele de camp prusiene.
Herbrich, Maior de Stat Major din Minist. de Razboiu austro-ungar.
Dr. Herz, Referent din Minist. de Razboiu prusian (A. 7 V.).
Herbrich, Capitan, asistent al Imputern. Minist. de Razboiu austro-ungar.
Jandl, Capitan din Minist. de Razboiu austro-ungar (Sectia 7).
Karpathy, Locot. Colonel de Stat Major, Minist. de Ritzboiu austro-ungar.
von Knoblauch, Capitan din Minist. de Razboiu prusian (B. 5).
von Knobloch, Capitan.
von Kornatzki, Lt.-Colonel din Reprez. Minist. de Razboiu prusian la Viena.

von Langehan, Capitan din Reprez. Minist. de Razboiu austro-ungar.

pentru aprovizionarea armatei.
Lehmann, Capitan de cavalerie din rezerva, Reg. de Husari Nr. 10.
Leverkus, Capitan de cavalerie, din Minist. de Razboiu prusian (A. 8).
Baron Liebig.
Lindenberg, Assesor, Referent aj. Minist. de Razboiu prusian (Z. K.).
Mayer-Kruse, Capitan, din Minist. de Razboiu prusian (A. 8).
Melchior, Capitan.
Freiher von Mor, Colonel de Stat-Major, Imputernicit al Minist. de Razboiu
austro-ungar.
011inger, Capitan din Minist. de Razboiu austro-ungar, din Centrala de
transporturi.
Dr. Papenhansen, Referent de razboiu, Minist. de Razboiu prusian (K. R. A.)
Petersen, Director General al Bancii Generale Romane.
Pospieczalski, arhitect al Guvernuiui.
Postinger, Maior, din Ministerul de Razboiu austro-ungar (5 M.).
Graf Praschma, Maior.
Preyer, Capitan, Comandant suprem In Rasarit, Administratle.
Ptacek, Intendent-Col. din Comand. superior al armatei austro-ungare.
Raymond, Locotenent intendent general al armatei de camp.
Dr. Reik, Locotenent, din Ministerul de Razboiu austro-ungar (Sectla 7 P.).
Print Reuss, Maior din Statul-Major al Com.g-ral al Corp. 9 de armata.
Dr. Schenker, Director general.
Sichler, Referent, din Ministerul de Razboiu prusian (A. Z. S.)
Dr. Spiero, Referent din Ministerul de Razboiu prusian (K. R. A.).
Tenschert, Lt.-Colonel, din Ministerul de Razboiu austro-ungar.
Tieheuer, Capitan de cavalerie.
Tiburtius, Locotenent, din Ministerul de Razboiu prusian (A. Z. S.).
Tiller, Capitan, din Ministerul de Razboiu prusian (A. 8).
Tschurn, intendent colonel din Ministerul de Rftzbolu austro-ungar.
von Volkampf, Maior de Stat-Major Imputernicit a. u. Viena.

www.dacoromanica.ro

243

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

al acestei secjiuni de emisiune a Bancii Generale la Banca Imperiului din Berlin.

Acest depozit urma s6 fie format varsandu-se pentru leii emii
Wilke, Colonel din Ministerul de Razboiu prusian (B. 6).
Wolffhilgel, Maior, din Ministerul de Razboiu prusian (K. R. A.).
Wolfrum, Locotenent din Reprez. Minist. de RItzboi austro-ungar pentru
aprovizionarea armatei.
Wutsdorff, Consilier intim de arlditecturk din Ministerul de Razboiu prusian
(U. 4).
Plan de distribufie
Austro- I l ng aria :

In mainile d-lui Colonel Freiherr v. Mor, Berlin

Bulgaria:
In m&inile Colonelului Gancev, Plass
Turcia:
In mainile Colonelului Chtikry Bey, Berlin

30 Ex.
10 .
10

Germania:
Prin Ministerul de Razboiu A. 8 dupa, un plan separat de distributie. 81

In depozit (la A. 8 spre pastrare)

Secret.

19

Total .

*
*

150 Ex.

Anexa la Nr. 15.053. 10. 16. A. 8.

Extras din consfituirea premergatoare

de Sambata 28 Octomvrie 1916, ora 1 dupe, amiazi.

Prepedintele deschide sedinta si saluta, pe reprezentantii Puterilor aliate.
El face cunoscut obiectul consfatuirii si da, cuvant Maiorului von Kessler sa
vorbeasca despre organizatia proiectata, pentru exploatarea (produselor) Romaniei.
Maiorul von Kessler. Comandamentul suprem al armatei are intentiunea

se punk, dela fnceput, sub administratie militara, teritoriul roman ce se va ocupa.

El porneste dela punctul de vedere ca acest teritoriu trebuie asigurat militareste In prima linie si de aceia trebuie pus sub o administratie militarb. unitara.
In aceasta privinta au avut loc tratative Intre comandamentele militare supreme
ale aliatilor. Cu acea ocazie s'a convenit, de comun acord, ca In capul acestei
administratiuni militare s fie pus un general german, caruia sa, i se ataseze
un Stat-Major alcatuit In asa fel, ca se corespunda necesitatilor administratdei si
exploatarii economice a teritoriului ce va fi ocupat. Exploatarea teritoriului
ocupat urmeaza, a se face dupe principiul ca fiecaruia dintre aliati sa, i se dea
ceiace fi este absolut necesar pentru continuarea razboiului, cat si pentru economia et nationala.

In acest scop toate Puterile aliate vor fi reprezentate In administratia

militara, prin fmputerniciti, cari sub conducerea generalului german vor avea
misiunea O. sprijine interesele armatei si tArii lor.
In aceastli directiune au avut loc tratative cu autoritatile militare austroungare. Dupe tntelegerile provizorii stabilite, se va atasa pe langh, Statul-Major

www.dacoromanica.ro

toe

244

C. I. B.kicoriorti

sumele de marci corespunzatoare fn proportia de 80 marci = 100

lei. Depunerile aveau sa fie efectuate de catre Centrala de Deconal Guvernatorului militar un imputernicit al Austro-Ungariei. In acelasi mod
se vor ata$a Statului Major dup& Intelegerea Intre Comandamentele militare
supreme cate un ofiter superior bulgar $i turc.
La aceste consf&tuiri este deci vorba a se stabileasc& modul de conlucrare
a diferitilor Imputerniciti, precum $i repartitia produselor din Romania.
Guvernatorul militar precum $i comandamentele supreme urmeaza a
reglementa conlucrarea In Statul-Major al Guvernatorului militar. Far& Indoiala
se va ajunge la o Intelegere satisfac&toare, dup& cum s'a $i ajuns cu Comandamentul Suprem austro-ungar.
Discutiile actuale se vor extinde mai ales (in deosebi) asupra partii a doua
a problemei $i anume asupra repartitiei Intre Statele aliate, a produselor ce
se vor obtine din Romania.
Punctul de vedere al Comandamentului superior este eft In primul rand
repartitia incumbA autoritatilor locale, Ins& Guvernatorul militar are obligatiunea s& Ingrijeasa prin toate mijloacele ca s& se scoat& din tar& tot ce se
poate scoate.
Produsele vor fi dirijate pe drumul cel mai scurt aceluia dintre aliati, care
are cea mai grabnica nevoie. Subimpartirea ar trebui s& se lase pe seama oficiilor locale.
Colonel Giessler. In Ministerul de Razboiu prusian au avut be convorbiri
asupra sc&rii de repartitia dup& care urmeazii, a se face distributia, Intro Orile
aliate, a marfurilor ce se vor g&si In Romania. S'a recunoscut In mod unanim
c& nu se recomand& s& se adopte o seal% general& de distributie, cum de
exemplu se Meuse Intre Germania $i Austro-Ungaria, cu ocazia conventiunii
relativ& la cerealele romttne$ti, sau in conventia incheiatit In Ianuarie Intre
Ministerele de RAzboiu din Viena $i Berlin. Ceva mai mult. S'a crezut c& ar
fi mai nimerit, ca distributia marfurilor ce se vor gbsi EA se fac& dupa nevoia
fiecarui aliat $i dupa cum vor permits mijloacele de transport. Scara de distributie s'ar stabili apoi pentru diferitele grupuri de marfuri In mod diferit, dup&
imprejurari, avandu-se In vedere nevoile fiedirui Stat.

Ca grupe de marfuri dintre cele mai importante, s'au stabilit in convorbirile anterioare, urmatoarele:
Produse petrolifere, articole alimentare $i furaje, materiale prime de razboiu In general, lemne, ma$ini, brate de munca qi chip& ImprejurAri ci caii.
Un alt punct iar.$i foarte insemnat asupra caruia ar trebui sr% se ajung&
la o intelegere, este chestiunea lichidarii $i platii marfurilor rechizitionate,
precum $1 a celor cumparate.
S'a propus, dup& o discutiune In principiu, ca reprezentantii s& se consf&tuiascli, In grupe aparte, consfAtuiri in cari se va stabili scara de distributie.
Rezultatul urmeazA, a se discuta In comun inteo nouA $eding.
Excelenta sa von Schleyer, Colonelul Gancev i Colonelul Chiikry Bey,
sunt de acod cu aceste propuneri gi desemneaza fiecare reprezentanti In consfatuirile separate.
Se stabile$te de asemenea de toti, c& aceste consfatuiri se refer& numai

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

245

tare pe langa Centrala de Cumpgrare (Zentral-Einkaufsgesellschaft),

societate Yn comandit4 la Berlin.
la teritoriul dela Nord de Dun Are, nu Bi la Dobrogea. Asupra acestui teritoriu

sunt tratative In curs Intre comandamentele militare supreme. Trebuintele

Bulgariei Bi Turciei trebuiesc a se acoperi In prima linie prin importul din
Dobrogea.

Major von Kessler. Poate ca, mai e nevoie de cateva cuvinte cu privire la
facerea cheei, etc.
Chestiunea exploatarii va depinde foarte mult de mijloacele de transport
existente. Numai atunci se va putea conta pe un transport mai Insemnat din
taro, ellnd Dunitrea va fi libera,. Din aceasta, cauza, la Inceput va trebui sift ne
limitam numai la transportul pe chile ferate, cari due spre Transilvania. Capacitatea de transport a acestora este Mat foarte restransk din cauza cerintelor
militare. Din aceastA, cauza, la Inceput va trebui sii, se transporte numai ce
este imperios cerut pentru necesit5,tile de traiu ale fiecarei tEtri, stabilindu-se
In consecinta scara de repartitiune In acest sens.
Intre timp se vor depozita produsele din tot cuprinsul tariff In anumite

puncte de unde, apoi se vor transporta In cantiati marl, IndatA ce dale de

comunicatiune vor deveni libere.
De asemenea este necesar ca un vagon data Incarcat as fie transportat
la destinatie, far5, oprire pe drum, iar la sosirea la destinatie s5, fie imediat
descarcat.
Lipsa de vagoane de care suferim toti, este mereu In creStere. Ea va create

Inca In proportie cu marimea nouli retell de cai ferate care trebuie deservita.
Trebuie aBa dar ca oficiile sa lucreze In sensul ca fiecare vagon Incarcat sa fie
cat mai repede liber pentru a putea fi din nou Intrebuintat. Aea dar, oprirea
vagonului pe drum, pentru ca marfa s5, fie trnpartita, de comisari, va fi imposibila. Dorinta autoritatilor tailor ferate de razboiu precum Bi a Oficiului central
de Transport din Viena este ca In decursul transportului sti, se evite astfel de
opriri.

La aceasta se va putea ajunge printr'un sistem de Inscriere a fiecarei

mArfi In parte ce urmeaza, a se transporta. Exist& deja la oficiile germane aka
numitele avize de expeditie, cari se Intrebuinteaza In toate partile in teritoriul
ocupat.
In aceste avize de expeditie se va trece numarul vagonului, locul de origina
al m5,rfii, greutatea ei valoarea ei, dela ce proprietar provine, data este platit5,
sau rechizitionath. In sfarit, numele destinatarului, static de predare Bi numarul
trenului cu care s'a transportat vagonul. Astfel se obtine un control des5,varBit
asupra marfii transportate, precum Iji asupra drumului de parcurs. Prin urmare
ar trebui ca astfel de avize de expeditie sit fie emise de toate oficiile cari fac
expeditii fn teritoriul ocupat. Aceste avize apoi se vor aduna la un oficiu anumit
al Statului Major al Guvernatorului, de unde vor fi accesibile Imputernicitilor
tarilor respective.
Aceste avize de expeditie se vor completa prin notari facute de autoriatile
tailor ferate de razboiu la trecerea frontierii. Acolo se va supraveghia ca fiecare
vagon B5, fie Indreptat la adevarata sa destinatie Inregistrat. De asemenea

www.dacoromanica.ro

246

C I. BAICOIANU

Biletele trebuiau s fie predate de catre sectiunea de emisiune a

Administratiei Militare, in bueati de 1.000 lei, 100 lei, 20 lei, 1 lets, 50
si 25 bani, secjiunii de emisiune a Bancii Generale, careia Ii incumba
si aceste notari se vor aduce la cunostinta Oficiului central din Statul Major.
Acesta completeaza datele din avizele de expeditie trimese. In acest mod se
obtine siguranta ca, se va putea stabili cu exactitate In situatiile saptamanale:
ce a iesit din tare, ce valoare are, dactt a fost platita in numerar sau rechizitionata, cine e primitorul si locul de destinatie.
Pe baza acestor tablouri saptamanale se poate face Impartirea dupa scara
ce se va stabili.
Bach un Stat a primit In decursul unei saptamani mai multa marl& cleat
i se cuvenea (WO cota stabilita, saptamana urmatoare se va face egalarea.
Prin acest sistem al inregistrarilor se poate aplica automat cota In orice
moment, fare sa, fie nevoie ca marfa sa, fie oprita pe drum sau Inapoiata.
Asupra acestei organizari ce se proiecteaza, trebuie ca la xliscutiile viitoare
sa se in searna de cota de repartitie.
0 alts chestiune este modalitatea platii, care a facut obiectul discutiilor
anterioare.
S'a ajuns la intelegerea ca sub anumite conditiuni, ar trebui s& se plateasca

In deosebi and este vorba de cumparaturi Mute individual de oamenii apartinand armatei.
De asemenea ar trebui s se promita plata si chiar sit se efectuieze In realitate, In scopul de a stimula populatia la procurarea si producerea. de marfuri.
Sistemul rechizitiilor merge bine la inceput, Ins& imediat dupli aceasta
Inceteazit a mai da rezultate bune, astfel ca la urma urmei vom fi siliti a face plati.

Din aceasta cauza, In convorbirile anterioare, ideia predominant& a fost

ca ar fi mai bine, In conformitate cu scopul urmarit, A se aleagh dela Inceput,
de bunavoie, sistemul platii, la care chiar In caz de neaplicare a lui dela Inceput,
vom fi siliti sa recurgem mai tarziu.
De sigur ca pentru aplicarea acestui sistem, trebuie mijloace enorme de

plata cari vor cadea In sarcina Statelor aliate. Dace de ex. se transports azi
In Romania un milion de marci In bilete de banca germane, acestea ar fi sustram circulatiei noastre interioare si ca urmare Banca Imperiului ar fi silita
sa, emits un alt milion de bilete.
Acestea ar educe din nou In discutie chestia acoperirii metalice, pe care
ar influenta-o Inteun mod care nu ar fi de dorit.
Deaceia este necesar ca acest pericol sa, fie cat mai repede fnlaturat, dorinta care de altfel a fost Impartasita de toti participantii, cu ocazia discutiunii
anterioare avute la Viena.
La Berlin au avut Ice, intre timp, alte convorbiri relative la procurarea
unui mijloc special de plata. S'a gasit o modalitate pentru a solutiona In mod
favorabil aceasta chestiune si anume ca Banca Genera la Roman& stt fie constransa

sa, emit& bilete de banca. Unul din directorii acestei Banci s'a declarat gata
a se pune la dispozitia acestei sectii financiare.
El a avut In acest scop convorbiri cu Banca Imperiului si cu Serviciul
de Trezorerie al Imperiului $i s'au luat masuri pentru Inceperea tiparirii acestui

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

247

sarcina sa le libereze pe baza de mandate scrise, din partea Administratiunii Militare In Romania si a Statului Major economic, sectia
financiara, contra chitanta In triplu. Ordonanta mai prevedea ca
fel de bilete. Se sper& ca In patru sa.ptAmani sa fie disponibil& o mare cantitate

din aceste mijloace de plata.

Biletele vor fi acoperite prin credite la Banca Imperiului. Acest mijloc
de plat& va fi Intrebuintat de Aliati, pentru exploat&rile ce vor avea de Mout
In Romania. Pentru mentinerea puterii circulatorii, aceste bilete se vor primi
de ocupanti Intr'o anumit& masur& la plata impozitelor, contributiilor, etc.

Creiarea unui astfel de mijloc de plata, va avea si un alt mare avantaj.

Astfel, printr'un ordin, Comandamentul Suprem al Corpului 9 de armatk
va dispune di marfurile cari vor fi necesare armatei se vor rechizitiona, iar cele

de cari are nevoie individual fiecare om apalinand armatei, trebuie plAtite

In numerar.
Ca consecint& a acestui ordin, In decursul sapt&manilor urmAtoare, vor
intra In tars mari cantiati de bani germani, austro-ungari, bulgari si chiar
turcesti.

Este In interesul tuturor aliatilor O. oprim cat mai repede ca acesti bani
s& ajung& In posesia populatiunii, iar aceasta e posibil numai prin creiarea de
case de schimb, dup& cum Bunt In nordul Frantei. Astfel se ofer& ocazia fiec&rui
militar, care vrea s& cumpere din tarn, ca cu un mic avantaj de 2-3 % s& schimbe

banii Orli sale cu acest nou mijloc de plata, cu care apoi va plati populatiei.
Conditia primordial& pentru o unitara. Intrebuintare a acestui mijloc de
plat& este ca Intreaga finantare a cump&ratorilor sa. fie concentratil Intr'o singurs mamaSe recomand& de aceia ca Intreaga finantare sii fie reunit& la Administratia

Military, asa ca fiecare Stat s& nu cumpere separat cu propriile sale mijloace
de plata. Prin aceast& proiectat& sectie financiarii, a Administratiei Militare,
se obtine posibilitatea s& se dispun& de acest mijloc de plat& In masura nelimitata, si a-1 pune la dispozitia fiecArui oficiu, precum si caselor militare din
teritoriul ocupat, dupa trebuinta.
Deasemenea s'a ajuns la o Intelegere cu Monarhia, c& acele marfuri cari
se vor g&si In mari depozite, asa numite marfuri In masa., la Inceput nu se vor
plati. Ele se vor lua, dup& necesitate, far& a tine seama de persoana proprietarului. Proprietarului se va elibera o adeverinta. La discutiunile ulterioare se
va vedea dac& i se va pl&ti, In ce monet& si In ce proportie.
S'ar avea ca norms, ca supusilor Statelor aliate s& li se plateasc& valoarea
cu moneta tarii lor, neutrilor dup& un procedeu special si anume: sau plata
integralk sau pan& la o anumit& sums, iar supusilor Statelor inam ice deocamdata absolut nimic.
Modalitatea regularii platii acestora ramane s se stabileasc& la confe-

rinta Oa.

In legatura cu aceasta expunere asupra procurarii mijloacelor de plata,

dupa. discutii asupra fiecArui punct In parte, s'a obtinut asentimentul ca aceast&
chestiune a& fie lamurita Intr'o sedint& special& la 29 Octomvrie, ora 10 dimineata.
Excelenta sa von Schleyer i Colonelul Gancev,

din partea lor, s'au de-

www.dacoromanica.ro

248

C. I. BAICOIANU

sub nici o forma, secjia de emisiune a Bancii Generale nu va avea

voie sa Intrebuinteze aceste bilete pentru scopuri proprii.
Biletele Bancii Generale se decreteaztt mijloc legal de plats In
clarat, In principiu, de acord cu masurile intentionate. I$i rezerva hula dreptul
de a lua o atitudine definitive, dupe, terminarea discutiilor pe capitole.
Excelenta sa von Schleyer roaga a i se da lamuriri In ce masura sunt chemate a participa la aceasta organizatie societatile de cumparare, cari In timpul
dm functionau In Romania.
Malorul von Kessler. Se intentioneaza ca aceste organizari cari au lucrat
cu succes, se se puns In serviciul acestei afaceri, Insa vor fi incorporate In organizatia militara.

Intreaga organizare a Societatii Centrale germane, de Import de ex., a

fost Impartita In diferite servicii. Acestea au fost Incorporate In aparatul militar
acolo undo se adapteaza mai bine. Prin hotarfrile comune ale Societigii de Import,
Romania a fost recunoscuta ca un teren de exploatare pentru Societatea Central& German& de Import.
In aceste deciziuni, s'a mai meationat ca toate organizatiile de cumparare,
cari erau fondate Inteo tarli, trebuiau sa lucreze sub ordinele societatii condu-

catoare. In Romania prin urmare Societatile Centrale Germane de Import

(Zentral-Einkaufsgesellschaft). In locul acesteia trece acum In Romania Administratia Military.
Societatea Centrals de Import s'a pus la dispozitie pentru aceasta organi-

zare Intr'un mod demn de recuno$tinta $i este gata sa is asupra sa Intreaga

finantare, In felul cum s'a facut gi mai Inainte.
Ea devfne astfel bancherul Intregii Intreprinderi.
Asupra acesteia mai sunt discutii necesare. Dupa aceasta se separa subcomisiunile cari trebuie sa conduce mai departe discutiile. Cu ocazia constituirii sectiei de alimentare $i furaje, Excelenta sa von Schleyer, a adus In
discutie urmatoarele: Austro-Ungaria are mare lipsa de cereale pentru facerea
p&inii. Germania ar fi Inteo situatia mai fericita $i dispune de un plus important.

D-1 Ministru de Razboiu 1-a Insarcinat sa, propuna ca toate cerealele ce

se pot lua din Romania sa fie date Austriei.
Austria va da drept compensatie alte obiecte.
De asemenea ar fi de dorit ca la fmpartirea porumbului sa se gaseasca o
modalitate ca nu toata cantitatea sift fie cedata exclusiv Germaniei.
Capitanul von Langenhan a pus Intrebarea daca. la discutii pot lua parte
$i reprezentanti of resorturilor civile.
S'a raspuns negativ, deoarece este vorba de o organizatie pur militara.
S'au format urmatoarele subcomisiuni:
1. A mijloacelor de hrana $i furaje, cuprinzand $i grasimile animale $i
uleiurile vegetale.
2. Produsele de uleiuri minerale.
3. Materii prime de razboiu.
Din acest fel se considers: chimicalele, metalele, bumbac, lank in, canepa,

cauciucuri vechi, asbest, materii tanante, piei, carpe, par de animale, par de
de pore, matase $i In parte lemne.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONAL', IN TIMPUL OCUPATIUNII

249

teritoriul roman ocupat, atat pentru populatiunea civila, cat si

pentru toate trupele si autorit64ilor Aliatilor, aflatoare in acest
teritoriu.
In privinta lemnelor remarch Excelenta sa von Schleyer ca Austria are
in prima linie nevoie de lemn de frasin E} i nuc, din care nu se aflh acolo nici un
surplus.
4. Lemn pentru necesitatile armatei.
5. Masini.

6. Brate de munch.
7. Finante.
Asupra repartitiei tailor s'a obtinut unitate de vederi ca acestia sa aib
Intaiu intrebuinthri in tare in coloanele necesare transporturilor marfurilor.
Surplusul trebuie dat trupelor cari lupth.
Sedinta de inchidere s'a hothrit pe Duminech 29 Octomvrie 1916, ora
4 p. m.
Extras din consfatuirea de lincheiere

tinuta Dumineca 29 Octomvrie 1918, ora 4 d. a.

Pregedintele.

Sedintele in grupe separate cari au fost (Acute pentru lim-

pezirea chestiunilor separate, au avut loc. S'a obtinut, duph cat am fost informat,

pretutindeni, un oarecare acord. Chestiunea s'ar trata potrivit scopului asa

fel, ca grupele separate sa refere si apoi domnii sa-ei expuna, eventualele dorinti
sau ganduri. Acestea vor fi trecute In protocol. Lamurirea punctelor in discutie

ar ramane apoi pe seama unor desbateri ulterioare.

Excelenta sa von Schleyer observa anticipand ca, in ce priveste articolele
alimentare si de furaj, precum $i in ce priveste materiile prime, au ramas oarecari divergente de opinii.

Urmeaza desbaterea asupra rezultatelor consfatuirilor separate.

1. Financiare.
Vezi anexa A.

Rezultatul a fost recunoscut in unanimitate ca corespunzand dorintelor

generale.

2. Materii prime de rdzboiu.

Vezi anexa B.
La desbaterea rezultatului asupra consfAtuirii separate raman inch divergente de opinii asupra:
a) Valonea.

In aceastil privinta intendentul Ptaczek atrage atentiunea ca, cu ocazia

tratarilor, Austro-Ungaria de sigur a cerut scara de repartitie 6: 5. El declarh
oh de sigur Austro-Ungaria a cumparat in Turcia marl cantitati din valonea,
care trie4 din cauza dificultlitilor de transport vor fi greu de adus in Cara. Pentru

www.dacoromanica.ro

250

C. I. BAICOIANU

Prin adresa aceluiasi Comandament Suprem, tot din 18 Ianuarie

sunt numiti conducatori ai acestei

sectiuni de emisiune directorul 0. Petersen i cApitanul Lehmann.
1917 cgtre Banca Genera la,

cazul cand act:saga valonee va putea fi adus& in tax* atunci Austro-Ungaria

ar renunta eventual cu totul la valonea ce aoteapta din Romania. Deocamdat&
insa, nu e posibil aceasta.

b) Piei de animate.
Austro-Ungaria pretinde 75.000 piei de vite marl. Din partea sectiunii
de materii prime de razboiu, din Ministerul de Razboiu prusian, se conteaza
pe aceia cit, se va renunta la aceasta pretentiune.
Un acord asupra punctelor 1 oi 2 nu se obtine of raman rezervate unor
desbateri ulterioare.
3. Articole alimentare qi de furaj.

Rezultatele deliberatiunilor separate au condus la o unitate de vederi,

numai in urmatoarele puncte: Bulgaria ei Turcia, intrucat pan& acum primeau
aceste marfuri din Austro-Ungaria oi Germania, vor trebui In viitor sa fie

furnizate pe cat posibil din Romania. Bulgaria aoteapta mai ales sarea din
Romania. Se releva faptul ca In apropiere de Sinaia exists o mina de sare.
In ce priveote aldituirea unei scarf de repartitie intro Austro-Ungaria oi
Germania, nu s'a putut ajunge la un acord in consfatuirile separate. S'a recunoscut Ins de c5.tre toate partite ca ar fi imperios de dorit sa se caotige
deocamdat& o bad), pentru viitoarele desbateri. Pentru inceputul lucrarilor,
pan& la un acord definitiv, se is in considerare urmatoarea scars:
Germania

Austro-Ungaria

a) Fain& of cereale de paine (grail,

secara)
b) Furaje, (porumb, ovitz, mei, tarate,
turte uleioase e. a.)
c) Orz
d) Pastaioase, dup& ce mai intai se
vor trimete in Germania 3.500 tone
e) Vite de Mat, uleiuri of grasimi
vegetale oi animate
f) Seminte uleioase

5
5

Aceasta scara va trebui sa formeze baza viitoarelor deliberari. Acestea

vor avea sa se intind& oi asupra fixb.rii unei schri de socotea1& general& pentru
aceste grupe de marfuri. Prin aceia ca se va prevede o scar& de socoteala generala,

trebuie sa se evite ca o parte contractanta sa fie nedreptatita prin Imprejurari

intamplatoare. Aceasta s'ar putea intampla and de exemplu s'ar gasi In tara
numai cereale de paine oi nici un articol de furaj.
S'a hotarit ca deliberarile pentru ajungerea la un rezultat definitiv, sit se
continue intro oedinta Is. Ministerul de Razboiu din Viena. Invitatiile la

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPuL OCUPATIUNII

251

Tolodald se specified faptul ca se aeordd Bancii Generale un comision 118% asupra sumelor emise, drept spese ocazionale cu aceasta
operaliune. Pentru Intreaga eorespondent6 de decontari, seetiunea de
aceasta pedinta se vor face cat de curand de cittre Ministerul de Illlzboiu austroungar.

4. Uleiuri minerals (vezi anexa C).

Din partea reprezentantilor austro-ungari, se face presupunerea in aceasta,
privinta, cs se va arata cea mai mare bunavointa din partea Germanilor, avAnd
In vedere cele stabilite pentru cerealele de paine.
5. Chestiunea Muncii, (vezi anexa D).
6. Maini.
La consfatuirile separate pi In deliberarea de incheiere s'au stabilit urmatoarele:
Toate instalatiunile de fabrics, mapini pi unelte, cari se gasese sau se vor

gasi In Romania, se vor cede In general Austro-Ungariei pentru fabricarea

materialului necesar imediat armatei. Totupi se vor satisface dorintele Germaniei cu privire Ia mapini speciale, precum pi ale Bulgariei pi Turciei pentru
mapini sari sunt necesare pentru Intregirea atelierelor existente de fabricare
de munitii. Se vor avea In vedere mai ales dorintele Turciei pi Bulgariei cu privire la mapini pentru fabricarea cartupelor de infanterie. Tot apa pi dorintele
Turciei cu privire Ia mapini pentru lucratul textilelor pi pieilor.

7. Lemne taiate (vezi anexa E).

Rezultatul a ramas necontrazis.
Rezultatul consfatuirilor separate se Incheie prin aceasta.

S'a mai vorbit In geneal despre chestiunea depozitelor pi locurilor de

distributie. S'a relevat ca unele bunuri sa se dues mai Intai In anumite locuri
de distributde In Austro-Ungaria, pentru ea de acolo sit se Impart& la fiecare
din cei in drept a primi. S'a obt,inut un deplin acord ca acest procedeu sa, fie
admis numai In cazuri exceptionale pi numai dupa, o I ntelegere prealabila cu
Directiunea Centre la, a Transporturiloy din Viena. Altfel s'ar putea Intampla
lesne pericolul unei aglomerari a liniilor ferate, precu m Si Intrebuintarea neeconomic& a parcului de vagoane.
Dupa, dorinta Colonelului Ziller, se stabilepte tratarea deopotriva a tuturor
Imputernicitilor Statelor aliate, earl iau parte la Admi nistratia Militara, precum

Si aceia a organelor subordonate lor.

Excelenta sa von Schleyer propune, In numele Ministerului de Razboiu
austro-ungar, ca regulele stabilite astazi pentru teritoriul roman dela Nord
de Dueare, sa se Ihtinda pi asupra depozitelor aflatoare In Dobrogea.
Maiorul von Kessler raspunde In aceasta privinta ca, In chestiunea depozitelor din Dobrogea, sunt in curs tratative Intro comandamentele superioare
ale armatelor $i ca nu se poate asta.zi anticipa nimic asupra acelor tratative.
Se va transmite Insb, Comandamentului Superior al armatei germane dorinta
Ministerului de Razboiu austro-ungar.

www.dacoromanica.ro

252

C. I. BAICOIANU

emisiune urma s se puny In leg6tura cu Centrala de Decontari de

pe langa Zentral-Einkaufsgesellschaft, care avea s depunA acoperirea biletelor.
Ca incheiere s'a stabilit ca toate punctele convenite, trecute In acest extras,
roman a fi aprobate de comandamentele supreme ale armatelor aliatilor.
Presedintele incheie sedinta, multumind pentru munca depus& de cei ce
au luat parte la desbateri, la cari Excelenta sa von Schleyer aduce multumiri
din partea sa si din a reprezentantIlor straini prezenti, presedintelui, pentru
conducerea desbaterilor.
(ss) von Sohoeler,

Locotenent-General.

Secret

Anexele A pana la E la Nr. 15.053. 11. 16 A. S.

A.

Crelarea unui mijioc de plata.

La 29, 10, 16, orele 10 a. m. s'a tinut la Ministerul de Razboiu o sedinta

pentru creiarea unui mijioc de plat& pentru Romania. La aceasta sedint& au
participat qi delegatii Austro-Ungariei gi Bulgariei.
Maiorul von Kessler expune punctele de vedere dupli can urmeaza sa se
creeze mijlocul de plata.
Se stabile5te:
A) 1. Toti cei cari fac parte din armata, vor plati in numerar cumparaturile
facute pentru necesitatile lor.
2. Rezervele mai mari existente se vor rechizitiona, liberandu-se bonuri.
3. Plata se va face In numerar si In cazurile In cari Administratia Military
are interesul de a stimula bunavointa vanzatorului.
B) Se va creia pentru aceasta un nou mijioc de plata, pe care orice Roman
precum pi cei facand parte din armata trebuie sa-1 accepte si care va fi primit
pentru plati de catre administratiunile militare. Textul in limba roman&
C) Acest mijioc de platy se va creia in modul urmator. Se va da Bancii
Generale Romane ordin de dare autoritatile militare competente, sa infiinteze
o sectie de emisiune care sa puna. In circulatie hartie-moneta care va fi acoperita printr'un depozit de marci Ia Reichsbank Berlin, pe cursul de 80 marci
100 de lei. Retragerea biletelor de band). emise ar urma s se faca Ia Incheierea

Oa, de catre Guvernul roman.

In acest chip depozitul ar deveni liber la dispozitia depuratorilor, iar
Aliatii ar fi primit gratuit toate marfurile importate. $i In cazul cand depozitul

dela Reichsbank, ar urma sa fie intrebuintat pentru retragerea biletelor, nu

s'ar aduce nici o pagubb, Aliatilor, Intrucat acestia au primit marl& pentru contravaloarea banilor.
Societatea Centrala de Cumparari (Zentral-Einkaufsgesellschaft) din Berlin

a declarat ca e dispusa, sa preia asupra ei rolul de bancher fats de sectia de

emisiune, depunand la orice cerere telegraficy noui acoperiri la Reichsbank
and astfel sectiei de emisiune posibilitatea de a da In circulatie dupa necesitate
noui stocuri de bilete.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPAIIUNII

253

Tot pe ziva de 18 Ianuarie s'a fAcut cunoscut publicului din

teritoriul ocupat, hotarirea de a se pune In circulatie noul mijloc de
plan, prin publicatiunea urm'atoare:
Zentral-Einkaufsgesellschaft a declarat de asemenea ca e dispusa sA preia
asupra ei toate operatiunile de lichidare cu Wile aliate, aceasta dupA normele
obi ?nuite.

E) AvAnd In vedere cit cea mai mare parte din Romania e ocupatA, se decide

in unanimitate a se educe la indeplinire punerea In circulatiune a acestei emisiuni prin intermediul comandamentelor armatei a 9-a $i a armatei Mackensen.
F) Pentru inlesnirea operatiunilor de lichidare, Zentral-Einkaufsgesellschaft
va fi fats de cele patru Ministere de Razboiu aliate, singurul oficiu de
lichidare.

G) Transporturile de marfuri rechizitionate urmeazA a se plati In numerar

biroului de lichidare, dupA preturile ce urmeaza. a se stabili, aceasta pentru a
se evita greutati la lichidarea definitivA.
Asupra punctelor de mai sus s'a ajuns la o deplina Intelegere.
(ss) von Kessler

(88) von Langenhan.

B.

Materii prime de rizboiu.

In legatura cu Intrunirea de mai sus, a avut loc la 28, 10, 16 o conferinta

a sectiei materiilor prime de rAzboiu.
S'au stabilit urmAtoarele:
1. Materii textile: Bulgaria si Turcia nu participA, intruca.t cu articole fabricate aprovizionarea acestora se face de cAtre Germania.
S'au convenit urmAtoarele cote de repartizare:
Germania Austro-Ungaria

a) Lana $i pielcele (oi, capre, miei si pisici)

b) Bumbac $i fire de bumbac
c) CAnepA si in
d) MAtase

2. PAr de animale:
a) PAr de capre
b) Diverse
3. Asbest:
4. Carpe de tot felul .
5. Piei
6. Metale de tot felul, inclusiv produse minerale.
7. Panzeturi de tot felul, cu observatiunea ea Bulgaria urmeazA a fi aprovizionatA de o organizatiune
germanA, care va face apoi repartitia Intre Germania
si Austria
8. Lemn, esente superioare, lemn de nuc brut $i
lucrat, avAndu -se In vedere In primul rand necesitAtile
Germaniei

www.dacoromanica.ro

6
6
7

5
5
3

5
7

5
5

6
6
5

5
5
5

C. I. BAIComm.1

254

4 Conform ordonantei de astazi, s'a ataat Bancii Generale din

Bucureti i sucursalelor ei o sectie de emisiune.

Ea va emite bilete pe baza unui depozit de marci la Banca

Imperiului dela Berlin.
9. Guma,
10. Produse chimice:
a) Riteinii,

b) Aceton, smoala, calciu

c) Pucioasa
d) Diverse produse chimice
11. Vitriol, urmeaza a se fixa.

5
3

7
7

C.

Uleiuri minerale.

Ca urmare, la conferinta anterioara a avut loc la 28 Octomvrie 1916, o

eedint.& cu delegatii Austriei ei Bulgariei, relativa la uleiurile minerale.
S'au convenit urmatoarele:
1. Cat timp cantitatea lunara de transportat (uleiu brut ei produse) nu va
depaei 2.000 cisterne, Austro-Ungaria renunta la repartitie.
2. Dads, cantitatea lunara depaeeete 2.000 cisterne, Austro-Ungaria are
dreptul la 25% din cantitatea total& transportattt. Austro-Ungaria urmeaza
a primi, pe cat posibil, pacura. Reprezentantii Monarhiei accentuieazg, ca, can-

titatile ce li se vor preda a fie de preferinta pacura de Buetenari ei Moreni.

Se convine a se satisface aceasta, cerere insa numai pang la 25 % din productia
acestor localitliti.
3. Se va scadea din cantitatea totals lunar& exportabila, cantitatea
de produse petrolifere exportate In Bulgaria ei Turcia. Cantitatea 'limas& se
va repartiza intre Germania ei Austro-Ungaria, conform cu dispozitiunile dela
punctul 1 el 2. Reprezentantul bulgar nu e In ma,sura sa comunice cantitatea
necesara Bulgariei pentru acoperirea trebuintelor ei. Spune fns ca In primul
rand Bulgaria necesita petrol. Va atrage atentAunea Guvernului sau sit is masuri pentru a se face cele mai marl economii cu acest produs.
4. Reprezentantli Austro-Ungariei se declara de acord cu cele de mai sus,
cu urrnatoarele conditii:

a) Productia actuala a Galitiei sh nu scads in mod simtitor.

b) SA, nu se apeleze la Austro-Ungaria pentru acoperirea necesitatilor
trupelor de ocupatiune sau a locuitorilor din aceste teritorii.
D.

Oficiul muncii.

In legatura cu convorbirea anterioara a avut loc la 28 Oct. 1916, In prezenta reprezentantilor Austro-Ungariei, o consfatuire privitoare la procurarea
de brate de munca in teritoriul roman ce se va ocupa.
1. Organizarea.

Pe langa Guvernamantul militar ce se va creia, se va Infiinta un birou at

muncii. Conducerea o vor avea-o reprezentantii Administratiunii Militare
austro-ungare ei germane.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

255

Biletele emise vor fi mijloc de plata legal In teritoriul ocupat.

Orice locuitor si orice autoritate romaneasca este obligate a le primi
In plata * ').
2. Procurarea qi repartizarea bratelor de munch.
1. Asigurarea efectuarii muncilor economice In Romania. Biroul muncii
va ingriji de procurarea bratelor de munch, necesare exploatatiunilor agricole
gi industriale, precum gi de repartizarea acestora.
2. Biroul muncii, organizeazh angajarea muncitorilor.
3. Biroul muncii controleazA de asemenea pe Germanii gi Austro-Ungarii
din Romania, supugi serviciului militar gi e singur indreptatit a acorda dispense.
(se) von Tiburtius

(ss) von Langenhan.

E.
Lemne Welt.

La 28 Oct. 1916 a avut loc o consfatuire privitoare la repartitia lemnelor

din Romania, intrucht vor putea fi Intrebuintate pentru scopurile razboiului.
Rezultatul e urmatorul:
Lemnele gAsite In Romania, vor fi In primul rand Intrebuintate de atm
armata de ocupatiune. DacA aceste cantitAti nu vor fi suficiente, se vor lua
cantitatile de lemne apartinand firmelor austro-ungare din Romania. Cheltuielile

se vor repartiza In raport cu numarul armatelor.

Lemnele ce ar mai ramane disponibile dupa. acoperirea necesitatilor armatelor, se vor repartiza dupA cota 5: 5.
Transportul gi Intrebuintarea rrunane In sarcina Monarhiilor.
(ss) Tenschert, Wutsdorff, Gerstenberg.

1) Impotriva acestei hotartri, Banca National& a protestat prin Ministrul

de finante, la 14 lunie 1917, cerand ca protestul sA fie comunicat Puterilor
aliate fi}i neutre, iar mai tarziu pentru a arAta abuzurile fitcute de trupele dugmane, cari substituiserA biletele Bancii Nationale prin acelea ale BAncii Generale,

Guvernul roman a adresat Conferintei de pace dela Paris urmAtorul protest:

In timpul ocupArii Romaniei, Germanii au emir 2.170.000.000 lei hartie
monetA, sub forma de bilete ale BAncii Generale Romane, pe HMO. 171.000.000
lei bilete imprimate dar ramose la Berlin.
Relele conditiuni technice ale emisiunii gi controlul insuficient, au favorizat Inteo mare mftsurft darea In circulatie de bilete faligificate de particulari. Scopul acestei emisiuni, dupe cum reiese chiar din actele pAstrate In arhivele BAncii Generale Romane, era:
1. De a exploata cu mai mare ugurintli, productia thrii gi organiza exportul ei In Germania, dat fiind di bonurile de rechizitie ale Germanilor nu inspirau nick) incredere populatiei romanegti.
2. De a acapara printr'un procedeu ascuns bogatiile tarn, pe can be plateau cu bilete fictive, operand In acest fel o adevarata. expropriere a bunurilor
particulare.
3. De a feri deprecierea hartiel monete germane.

4. De a ruina complet econoniia nationala gi creditul Statului roman,

www.dacoromanica.ro

256

C. I. BAICOIANU

Problema ce s'a rezolvat cu concursul Bancii Generale, s'a Infaptuit, ftira Indoiala, cu pretul atingerii celei mai grave aduse drep-

tului acordat prin lege primului nostru institut de credit, Banca

Nationalsa a Romaniei.

Preedintele Consiliului de administratie al Bancii Generale,

Theodor Rosetti, apreciind contrarietatea ce aducea legilor organice

ale Orli hotaril-ea Bancii Generale de a primi s'a Inca lce dreptul
BAncii Nationale, a demisionat din aceastA demnitate. El n'a voit
sa conducsa mai departe o institujiune ce pretindea a fi romaneasea,
dar care Intelegea s'a se facg unealta vrAjmaului i sa intre In conflict moral cu tara i In conflict de legalitate cu prima i cea mai
Ina ltsa institutiune financiara a ei, Banca Nationals& a carei conducere ca Guvernator, avusese onoarea sa -i fie Incredintatsa.
0 zi in urma acestei publicatiuni a 0 sosit din partea Imprimeriei
Imperiale Germane primul transport de h Artie a Bancii Generale,

In sums de:
lei 148.162.500 la 19 Ianuarie
dup& care au urmat apoi:
lei 172.597.500 * 14 Martie
*
*

*
*
*

*
*
n
n
*

*
*
n
*

29.240.000
15.815.000
154.870.000
44.980.000
1.010.000
42.725.000
292.740.000
45.425.000
29.850.000
81.375.000
213.100.000
120.000.000
104.415.000
240.000.000
120.000.000

* 28 Aprilie
* 28 Mai

a 22 Iunie
3 August
*
* 10
*
* 24
*
* 27 Septemvrie
*
9 Octomvrie
* 15 Noemvrie
*
5 Martie
*
9 Aprilie
* 11 Mai
* 14 o
*

4 Iunie

* 12 Iu lie

1917
*
*
n
*
*
*
*
*

s
*

1918
*
*
*
*

prin deprecierea monetei nationale si scumpirea vietii, Wand astfel mai usoar&
subjugarea sa economic& si mai eficace controlul vietii economice romanesti.
Informatluni precise primite de Guvernul roman arat& c& Germanii In-

trod= chiar In acest moment pe pietile neutre biletele de Banc& din emisiunea Bancii Generale Romane, destinate a fi apoi Introduse In Romania, ceia
ce constituie pentru aceast& tar& un pericol cu atilt mai mare, cu cat dusmanul,
posedand la Berlin cliseele de imprimat, poate s& se serveascA ilimitat de ele.
Germania nu numai c& continua astfel dup.& armistitiu razboiul economic, dar
continua Inca sA foloseascit procedee echivalente cu fabricarea de bilete false.
Guvernul roman protesteaz& energic contra acestui incalificabil abuz.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN T1MPUL OCUPATIUNI1

lei
*

100.000.000 la 31 Iulie
215.725.000 * 7 Octomvrie

257

1918
*

Deci un total de lei 2.172.030.000

din sums totalA de *

2.283.000.000

cat s'a comandat.

Daca aruncam o privire asupra epocilor la cari s'au facut dotaOunile, constaleim cd pOnd la armislifiu, in interval de 10 luni, se emisese circa 970.000.000 lei, iar dela armislitiu fi pond la evacuarea
teriloriului roman ocupal, in Octomvrie 1918, deci in 8 luni, 1.200.000.000
lei, defi Para era secaluild in ce privefle capacilalea de export, din cauza

productiunii agricole deficitare caracteristica anului 1918.

Constatarea aceasta vorbete dela sine. Ea ne Indreptalete la

cele mai banuitoare concluziuni In ce prive0e scopul acestei emisiuni excesiv de Incarcate, felul cum ea se va fi Intrebuintat, cum

i mainile In cari ea va fi intrat.

In ce privete punerea In circulatie a biletelor, ea se facea pe
baza unui aviz de plata, emis de sectia financiara contra chitanta
In triplu, semnata de unitatea de trupa, de Statul Major Economic
sau Administrativ, cari le primea. Doua chitante mergeau la Berlin
la Zentral-Einkaufsgesellschaft, iar una se reinea ca piesa justificative la dosarul secjiei de emisiune. Sectia B, era Insai sectia de
emisiune. Acoperirea se facea la Reichsbank la Berlin unde se varsau

marci, marca socotita lei 1,25.

Cumparaturile cari se faceau In teritoriul ocupat, se Imparteau
Intre Aliati dupa o Intelegere stability 1ntre danii. Aceste tritelegeri se reflectau i In urmatoarea conventiune, cu privire la
acoperirile de facut la Berlin.
Pentru platile sectiunii de alimente i furaje, acoperirea se facea:
50% de Germania i 50 % de Austro-Ungaria.
Pentru platile sectiunii materialelor prime:
50% de Germania i 50% de Austro-Ungaria.
Pentru totalul sectiunii uleiurilor minerale:
75% de Germania i 25 % de Austro-Ungaria.
Austro-Ungaria avea la Banca Imperials Germano un depozit
permanent de coroane, care servea la uurarea acoperirilor de facut
In contul cumparaturilor din Romania.
Acoperirea platilor la Turci i Bulgari se facea tot in marci i se
varsau probabil de Germani, cari le Intretineau cheltuielile de razboiu.
Acoperirile In coroane se calculau dupa cursul devizelor la Viena.
Regularile se faceau lunar.
www.dacoromanica.ro

17

258

C. I. BAICOIANU

Este de retinut ea acoperirea plalilor pentru Statul Major Administrativ se facea transferAndu-se din averea Bancii Nationale a
Romaniei la Berlin, de care Administrajia fortat6 a acestei averi,
sumele corespunzatoare de ma'rci, in creditul contului C al Bancii
Generale Romane, sectia de emisiune.
Situatia contului de acoperire a emisiunii este urmaloarea:
Depozil la Banca Imperials Germans:
In cont A. {

Ridicari de bani de catre 5 Marc'

1 unitlitile de trupe .

In cont B. 5

322.260.500

I. Kor.

Ridicitri de bani de Sta- 5 Wool

1 tul Major Economic .

1 Kor.

M.

526.718.010,95

206.640.000,-

m.

429.203.475

474.495.288,18
280.720.193,64

Transferari din averea

In cont C. 1 B. N. R. la Berlin din ordi- 1 Mani

nul Stat. Major Ad-tiv . .
5 Plii.ti pentru particulari si J Mani
In cont D.
1 supusii Puterilor Centrale
Kor.
In cont D. L

180.000.000,
*

M.
Contractele de cereals, 1 Marci
lichidarea lui Behles . . Austro-Ungaria . *
Kor.
12.741.700 *

Emisiune de lei 2.114.727.957,91 a M. 80 pt. lei 100.

Germaniei

624.957.663,91

100.000.000,

Bulgariei
Turciei

8.901.620,

210.125,
2.114.727.957,91

-*

Total .

1)

1.380.658.549,

lei

Bancnote retrace

160.000,
9.245.937,
3.960.000,
8.485.937,

. M. 1.691.782.366,47

Din emisiunea de 2.114.727.957,91 lei revine:

Austro-Un g ariei

1.356.999,70

M.

240.200

lei

In circulatiune au fost constatate a fi pe ziva de 3/16 Noemvrie

1918 urmatoarele categorii de bilete:
1.172.824
a 1000 lei
5.086.951 % * 100 *

20 *
14.778.436
5 *
19.400.668 %
2.072.3011/2 *
2 *
1 *
25.545.200 %
12.576.831
*
50 bani
*
18.634.106
25

1.172.824.000,
508.695.150,295.568.720,

97.003.342,50

lei
*

4.144.603,

25.545.200,50
6.288.415,50
4.658.526,50

Total

lei

2.114.727.958,

1) Vezi in plansele alliturate biletele Banal Generale emise in timpul ocupaVunii.

www.dacoromanica.ro

Planf a X

Afro
- 1, ,
tev$,

',-Vot
si

Folcifica rii accsirr b

_.

fi inIreLitiatat Hate lois

10,411,tk

a rl I ntr4dus lit tar i so vor

...

4#

'441>

Aversul si reversul biletului de 25 bani al Dana Generale Romane,

care a circulat in perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATTUNii

259

Este de refinut ca biletele de 20, 5 .i 2 lei, cum f i cele de 50 f i 25

bani, nu erau inregistrale, pe ceind cele de 1.000 f i 100 lei purtau

numerele urmilloare:
Cele de 1000 Nr. 1
*

100

Nr. 1.180.000

5.094.000

In aceste 21 luni de circulatdune s'au ars la Banca Nationale

bilete uzate i deteriorate in sum de lei 10.002.106,
Pe fel de bilete, aceast6 sums se repartizeaza In chipul urmAtor:
5.711 %
196.699

a 1000 lei
*
100 *

20

544.048 3/Z

187

14.485
1.554.502 %
1.149.543
1.725.958

187.000,571.150,3.933.980,-

lei
*

50 bani .

25

2.720.242,50

28.970,

1.554.502,50
574.771,50
431.489,50

lei

10.002.106,

Total

Nu este lipsit de interes sa cunoa0em mai In de aproape situa1iunea contului C, care reprezinta angajArile fondurilor BAncii Nationale dela Berlin, astfel cum au fost comunicate Ministerului de
Finante.
Aici, din ordinul Administratiei fortate a Much Nationale a Romaniei, au fost transferate la Berlin, din averea Bancii, urm6toarele
sume, In creditul sectiunii de emisiune a Bancii Generale Romane:
La 20 Aprilie
1917 marci .
* 31 Iulie
*
*
*
*
5 Septemvrie u
u
* 10 Octomvrie
*
*
* 25 Martie
1918
Total miirci

24.000.000,22.000.000,2.000.000,2.400.000,129.600.000,180.000.000,

In ultimele zile ale ocupatiunii se constat4 In jurnalul de case

al sectiunii de emisiune a Bancii Generale c s'au ridicat de care
Administratiunea Militarg germane lei 314.600.000 din cari:
Sectia financiar.5.

lei

Casa de Ritzboiu a trupelor de ocupatiune

Expediati la Berlin
Total

53.000.000

244.000.000
17.600.000
lei 314.600.000
*

0 park din acesli bani s'au risipil in drumul de retragere at trupelor germane.

www.dacoromanica.ro

17*

260

C. 1. BAICOIANU

PRIVIRE ASUPRA MANIPULARII EMISIUNII

BANCII GENERALE.
In mAnuirea emisiunii Bancii Generale, Germanii nu aveau nici
un fel de scrupul. Prin mijlocul sumelor emise ei rupeau din gura
consuma0ei romane9ti tot felul de produse, de cari aveau nevoie,
spre a le trece In Germania. Cum acolo suferintele produse de subconsecint'a a Incercuirii continentale provocat de Anerau de neinchipuit, preturile ce le ofereau pe piata erau din
cele mai fantastice 9i demasurate.
Acest fapt se traducea la not printr'o vadith depreciere a leului,
care ajunsese sa nu mai valoreze cleat foarte putin. De aici pierderea
echilibrului financiar ce se constata a fi fost provocat de emisiunea
Bancii Generale 9i o pervertire In notiunea valorilor, care se reflecteaza In perturbanta 9i extraordinara scumpete a vietii, la care s'a
ajuns. AceastA situatie impunea in mod serios, atat Statului cat 9i
particularilor, urcarea salariilor Intr'o masura ingrijitoare 9i desechilibrantk
alimentatie
glia

EFECTELE ECONOMICE ALE EMISIUNII

BANCII GENERALE.
Pentru ocupanti hartia moneta a Bancii Generale nu era contravaloarea muncii 9i steansurii, ci era un articol de fabrick ce nu-i
costa nimic in afar de imprimat 9i hartia necesark Prin mijlocul ei
insa puneau mana pe m'arfurile pe cari, pe de o parte prin rechizitii
fortate, platite cu preturi derizorii, pe de alts parte prin supra evaluarea excesiva pentru cantitatile ce ramaneau disponibile, le scoteau

din piata consumatiunii romane9ti pentru a le trece in Germania.

Cu toatA presupusa for acoperire, care nu 9tim pang la ce punct
a existat, ei calculasera s'a lase, in cazul victoriei lor, Statului roman
lichidarea acestei emisiuni de o valoare factice.
De aici risipa 9i darnicia cu care manuiau ace9ti bani.
N'au pompal ei oare lot prin aced mijloc f i aurul din lard?
Ce a tnsemnat agiul fantastic necunoscut In istoria financiark
pe care 1-a facut aurul in lunile de ocupajiune 9i pe care 11 InfatipazA tabloul ce urmeazk decal o speculatiune de9antatk organizata de Comandamentul Militar pentru a ingra9a stocul de
our dela Reichsbank, sau a-9i prati cumparaturile for din alte
pArt,i:

www.dacoromanica.ro

Mama XI

A41,02,10

prei,VVII:
iNf4
4

Falsificato il acesto0,bilete si cari vor

fi intrebuin at bilete klse, sou le vor fi

on introdus in to

c>._,-.7:\?
l.*2.,,,r...
';,.).7%-,'-ft:.'
,!-- ,.
-

tiftgeN

Q..%."BANI*;

,JI

-;,._.:_____->--",`b.-.

vor pedepsi. c3 LI
PR!,

'

4,

BANI

Aversul $i reversul biletului de 50 bani al 'limed Generale Romane,

care a circulat in perioada 18 Ianuarie 1917-1 Octomvrie 1920.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

261

Cursul aurulul
1916 Decemvrie 31 st. n. agio
1917 Ianuarie
*
15 * *

24

Mai

31

Iunie
lulie

30

70-75%
90%
95%
103%
120%
140%
150%
160%

14
16
19
31
10
31

185 %

170%
145%
170%
210%
235%

11

275 %

*
*

Februarie
Martie

August

*
*

Septemvrie

31
15
6

15

29

31

3
15

13
August
21
Septemvrie 17

290%
280%
300%
400%
475%
550%
600%
410%
300%
400%
485%

495 %

Octomvrie

12

26

11

26

Decemvrie 21

21

29

Octomvrie

*
*

Noemvrie

1918 Aprilie

Mai
*

*
*
*

Noemvrie
*

550%
300%
240%
325%
120%
270%

De sigur, aceasta politica agresiva fats de interesele Bancii Nationale nu putea deck, sa izbeasca in bilet 9i emisiune, amenintate
in masura agiotagiului determinat de emisiunea ocupantului, prin
intermediul Bancii Generale.
OCUPANTII APA.RA. DE DEPRECIERE VALUTELE LOR.
In vreme ce ocupantii desconsiderau interesele valutei romanesti,

erau excesiv de rigurosi pentru apararea intereselor for valutare.

Ei nu neglijau nici o ocazie ca sa afirme acest interes. Ori de cate on
www.dacoromanica.ro

262

C. I. BAICOIANU

socoteau ca valuta lor ar putea fi prejudiciata, luau masuri repezi,

infiintand organele cuvenite pentru a i-o apara.
Observand di soldatii armatelor de ocupatiune veneau cu marci
germane pe cari le ofereau pe plata, pentru a nu deprecia catui de
putin cursul marcii, au organizat agentii de schimb militare (Wechsel-

stube) in toate oraele. La aceste oficii aveau sa se prezinte toti

supuOi germani i soldatii, pentru operatiunile de schimb. Aici li
se dadea contravaloarea In lei, sau li se schimbau leii contra marci,
pe nite cursuri speciale. Pentru a preveni i speculatiunile particularilor cu valutele lor, vedem decretandu-se ordonanta din 2 August

1917, relativa la importul particular de mijloace de plata, care

suns astfel:
# Se interzice importul cu bani in valuta germana, austro-ungara,
bulgara i turceasca, atat in numerar i in note, cat i In forma de
cecuri, cambii i In dispozitiuni de orice fel, prin scrisori sau telegraf,

sau prin persoane militare i civile. Exceptiunile dela aceasta interzicere au nevoie de aprobarea Statului Major Administrativ al Administratiunii Militare in Romania. Importul In valutele sus numite
pans la valoarea de 2.000 lei pentru necesitati personale, este permis .

Interesul pentru valuta Orli lor n'a lost marginit numai la simple
preocupari de organizare teoretica. Au mers i mai departe. Este
cunoscut cd log debilorii romdni au fost f orfali sd lichideze datoriile
laid de supupii lor. In aced stop f uncfiona biroul numil V ermogensschuizstelle 1).

Faptul lichidarii In sine nu are nimic de criticat. Ceiace nu

poate fi trecut cu vederea insa, sunt cursurile be cari comerciantii
notri au fost siliti sa lichideze. Au lost cursuri cu totul arbitrare,
cari au cauzat comerciantilor pierderi considerabile sub forma diferentii de curs.
1) Dar asupra acestei faimoase organizari VermOgensschutzstelle mai este

de completat di, ea era secondatii, de un tribunal german, care dupa cele

ce am constatat n'avea nimic din reputatia judeatoriilor dela Berlin. Intotdeauna VermOgenschutzstelle obtinea dela tribunalul german orice voia.
Astfel a obtinut sii, se plateasca creantele litigioase din cari furnizorii germani

etc., nu executaserti angajamentele lor, In parte sau In total, conform contractelor.

Mai mult chiar. S'a urmItrit plata creantelor achitate de mult $i eel ce nu
au avut documente In regulit au plittit din nou.
Ar fi o chestiune de echitate ca tool& opera acestui faimos tribunal german s/i, fie revizuit.k, pentru ca lumea sts, poatA judeca pe temeiu de fapte, gradul simtlimitntului lor de justitie si echitate.

www.dacoromanica.ro

Plan$a XII

Falsificatorii acest or bilete si cari vor

fi intrebuihtut bile: false, sae le vor fi
n
e. Ei intrados in taro se vor pedepsi.
.

e'

IL

Emise pe baza until p

special si .acaierite I.

deposit ill nuraerar I

lmperiulul actman,

Banat Genii& Ro Sects da emisie:

i
Aversul 5i reversul biletului de 1 leu al Waled Generale Romrine,
care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917 1 OcLomvrie 1920.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

268

PUNEREA SUB SECHESTRU A BANCII NATIONALE.

Dar prin m'asurile expuse mai sus, problema financiara a ocu-

pantilor nu s'a tncheiat. Interesele baneti propriu zise ale Administratiunii Militare i nevoile administratiunii locale romaneti
din teritoriul ocupat pe de o parte, pe de alta interesul de aprovizionare a Infometatei populajiuni germane din Imperiu, In serviciul careia se organizase un Stat Major Economic, ce avea sarcina
sa strang6 i sa expedieze in Germania toate produsele tarii romaneti, necesitau i organizari de bancg In tot teritoriul ocupat, prin
mijlocul carora sa se canalizeze o culant'a manipulare a tuturor intereselor baneti ale ocupatiunii.
Banca National6 era singura institutiune, care prin ramificatiunile ei provinciale, putea s'a satisfaca nevoile Guvernamantului i
Comandamentului Militar german. Prevazand aceasta necesitate a
ocupantului i pentru a Inlatura atingeri mai grave ce s'ar fi putut

aduce institutiunii noastre, am sugerat Inca din primele zile ale

ocupatiunii ideia de a i se oferi serviciile, bine Int,eles sub rezerva
respectului regulamentelor i statutelor institutului nostru, ca i a
incheierii Consiliului general, prin care se instituia i reglementa
atributiunile delegatiunii 1).
1) lath scrisoarea subsemnatului catre directorul N. Barbulescu din 6 Martie
1917:

BucureW, 6 Martie 1917

Hotel Imperial

Scumpe entice,

Am Mout tot posibilul sa obtin Gazeta BucureOilor ca sa vad de co este

vorba cu Banca noastra. Dace notita ziarului pe care o alatur aci este cornplea, ar fi vorba sa se punli Banca sub sechestru administrativ.
Motivele acestei hotariri ar fi doua:
1. Pentruca parti considerabile deale averii Bancii Nationale a Romaniei
nu se all& pe teritoriul roman ocupat i
2. Pentruca, majoritatea persoanelor administrative ar lipsi din Banat,.
Infiintarea acestui sechestru administrativ implica creiarea functiunii de
sechestru administrativ cu drepturile fostei directiuni a Bancii Nationale a Romdniei, ca sa administreze dupd prescriptiile dreptului international partea de
avere a Bancii ce se aflIt in localitatile stapdnite de Puterile aliate.
Este interesanta declaratia ce insotete aceasta hotarire ca, Guvernamantul
imperial nu urmaretite sechestrarea averii Bancii Nationale, ea nefiind con-

siderate ca o institutie a Statului roman, sau ca o parte a acestuia.

* * *

Ia sit vedem, este aceasta hotarire a Guvernamantului imperial conform&

cu prevederile dreptului international ksi cu legile privitoare la razboaie de
cari se prevaleaza Guvernamantul?

www.dacoromanica.ro

264

C. I. BAICOIANU

Insa, in cele trei luni de indeciziune dela intrarea ocupantului in

Bucure0i, se zamislise in mintea Comandamentului Militar german
un alt program privitor la Banca Nationala decal acela isvorit din
respectul inviolabilitatii proprietatii private inamice, trambitat cu
atata solemnitate de cunoscutul manifest al lui Mackensen, din chiar
prima zi de ocupa1iune a BucureOilor.
Se hotarise punerea sub sechestru a Bancii Nationale a Romaniei.
Aceasld holarire pare a fi lost delerminala nu numai de considerafiuni de ordin economic comercial, ci fi de un complex de considerafiuni

de ordin psyhico-politic, sprijinile din nenorocire f i de unii romcini

ramafi in Capilala feirii, ce nu s'au putut ridica cu cugelarea fi suflelul
la intillimea momentelor istorice prin cari trecea neamul roma nese.
Inainte de a analiza motivele invocate de GuvernitmAntul imperial pentru
aii justifica hotArirea, trebuie s& amintesc ca GuvernAmantul imperial este
o autoritate cu caracter povizoriu a unei simple posesiuni de fapt. Conform
art. 43 al regulamentului dela Haga din 1899 i}i 1907 t el trebuie s& is toate m&-

surile cari depind de dansul in vedere de a restabili I i asigura pe cat posibil

ordinea vi vieata publicA, respectand, afar& de o fmpiedicare absolutk legile
In vigoare din Cara a.
In acela0 regulament vedem hothrandu-se in art. 23: ca 4 este interzis orice
distrugere sau sechestrare a proprietatii inamice care nu ar fi imperios comandate de necesitAtile razbolului s. Iar pe deasupra autorii de drept international,
pe cari D-ta trebuie s&-i cunoi}ti mai bine ca mine, proclamit 4 respectul qi inviolabilitatea proprieatii private inamice, inamicul invadant victorios neavand
nici proprietatea, nici folosinta acestei averi *.
*

Guvernul imperial infiintitnd sechestrul administrativ recunoa ?te, cum

am vazut, cit Banca National& este o avere particulark iar nu a Statului.
Motivele sale de interventiune aunt cele douit mai sus aratate 4 clt averea
sa In cea mai mare parte n'ar fi in teritoriul ocupat, c& conducAtorii ei *i majoritatea personalului dm administrativ ar fi Intr'o alt& parte a teritoriului c
*

Averea i directia B&ncii nu puteau s& fie deal acolo unde este sediul ei.
Ori sediul Bancii pe temeiul incheierii din 12 Noemvrie 1916 se afl& la Ia4i,
unde a fost mutat tezaurul, averea 13i unde se afl& qi directia principal& a ei.
Faptul c& o parte a averii unui particular a fost transferat& In alta parte,
permite sechestrarea averii ramasa, sau amestecul cuceritorului In administrarea ei? In cazul nostru nu este nici macar atilt. Pe temeiul incheierii din 12
Noemvrie 1916 luat& pe baza statutelor vi regulamentului nostru, la BucureW functioneaz& o simpla sucursal& a Bancii, careia, in vederea importantei
ei, i s'a alcittuit o directiune special& In persoana a doi directori.

www.dacoromanica.ro

Plana XIII

,t.

VirT,
,c
,`

0,

4r14.-4,

&/

: 74

Cul>iUcatel11 nreslor Melo sl cad vor

li intrclitantat HIM: fable, Sail Ie vor ft
1t a introtles in turn, SC vor podepS1. a is

F'
-

37..n

tp,Ss\

kit tttt..,,i,",,,t04-

41, atlas

::0:1:in:;d:1la15:1111
3bs7:Prl\419:n
rupe ri ulti
`%\:
.--;

i4 HebL1,

fin no ot, tion, opton.

sat aa..-61
J.;

4.3'1

,11.

4'44,7,3

, tiler
k

Aversul $i reversul biletului de 2 lei al Brinell Generale Roman%

care a circulat in perioada 18 Ianuarie 1917 -1 Octomvrie 1920.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

265

CONSIDERATIUNILE PSIHICO-POLITICE CARI AU

DETERMINAT PE OCUPANTI SA CALCE PREVEDERILE
DREPTULUI INTERNATIONAL.
Trei erau factorii asupra carora se napustise toata ura inamicului
invadant i pe cari II facea responsabili de a fi declarat fazboiul: Regaliialea, Liberalismul i Clerul.
Clerul qi liberalismul, cari a propovAduit rAzboiul in masele
populare, i Regalitatea, care urmand glasul contiintei nationale
1 -a acceptat i declarat, trebuiau pedepsiti.
Liberalismul in deosebi, care reprezenta creatiunea qi opera constructive a ideii de inarire economics i nationals, trebuia lovit de
Operatiunile acestei sucursale aunt determinate prin Incheierea sus ar&tatA, care stabileste creiarea acestei sucursale.
*

Da' este constatat c& nu suntem decat o sucursala, si nu putem face decat
operatiunile prevazute In Incheierea Consiliului de administratie la fel ca si
celelalte sucursale din tars, ce dispozitiuni de drept international pot sit intervinb. s& se substituie delegatiunii pe care Banca National& central& a instituit-o ?

Cum ar putea un sechestru administrativ s& se substituie In atributiunile

directiunii generale a BAncii care existd, este In fitinta la Iasi uncle li este sediul
legal?
Ce fort& legal& ar avea fat& cu statutele Bancii si cum ar putea el lucra
farA sit violeze aceste statute?

In fond si hotarItor nu este acest amestec Intr'o avere particular& o violare a regulelor de drept international de cari ei vor BA se prevaleze?

Este adevArat ca si noi am Infiintat sechestri judiciari anumitor case si

institute de comert straine din Cara noastrA. Se poate face ins& analogie Intre
m&sura luat& de Guvernul roman de a numi conservatori ai averilor supusilor
strilini, cu cari Cara intrase In rAzboiu, o procedare justificat& In drept si recunoscuth de dreptul international si cu ceiace se petrece la noi?
Ce spune dreptul international? Spune ca, una din consecintele declaratiunii de r&zboiu este interdictiunea oric&rei relatiuni comerciale Intre supusii
celor ce se razboiesc. Statele beligerante aunt singure In drept sa, statorniceascA
asupra gradului de aplicare a acestei hotartri: interdictiunea total/1,, sau
partials.
Statul nostru, dorind s& Impiedice In chip absolut orice fel de comert cu

statele cu cari a intrat In razboiu, a numit acesti sechestri, sau mai bine zis
controlori, InsArcinati s& vegheze ca nu cumva institutele respective s& face
afaceri cu supusii statelor cu pricina.

www.dacoromanica.ro

268

C. I. BAICOrANu

moarte, pentru ca data cu el sa piara tradijia contiintei nationale

de independents economic& i politica.
Concentratiunea liberalismului o vedeau incorporate in organizatiuni economice i de credit ale Varii, cari culminau in Banca Nationala.

In consecinta, aceasta creatiune financiara, care intretinea vitalitatea romaneasca i cu care se confunda puterea de rezistenta a
Statului roman, trebuia doborita. Ea urma s fie substituita cu o
tesatura diabolic organizatA a finantei germane in cap cu Deutsche
i Dresdner Bank, cari aveau chemarea s tina in mana nu numai
exploatarea efectiva a tuturor resurselor de vieata ale acestui pamant
binecuvantat de Dumnezeu, pe care Romanii nazuiau a-1 stapani
prin propriile for energii i organizari financiare, dar sa perverteasca
prin mijloace nepermise glasul contiintei de neam, sa degradeze i
sa innabue sufletul romanesc, a carui afirmare puternica statea
sfidator in calea setoasei qi arzatoarei for dorinte de a ne cuceri economicete i a ne reduce fiinta politica.
Statul roman nu i-a Impiedicat, nici nu i-a oprit In mersul regulat al
afacerilor lor, el a supravegheat numai intrebuintarea fondurilor, ca ale sa nu
serveasca la stabilirea de relatiuni negustoresti cu supusii statelor inamice.
*

BAncile Nationale, ramose in teritoriul ocupat, Intre cari ne numaxam

si noi, nu fac comert decat cu supusii Romani. Raporturile cu strainatatea sunt
de competenta Centralei.
Centrala este la Iasi.
Dace Guvernul Imperial credo totusi si nimeni nu-1 poate opri sa creada
ce si cum vrea cA sucursalele Banal Nationale lac acte de comert nu numai
cu Romanii, dar ch ar intra in relatiuni comerciale si cu supusii altor state

cu cari sunt In stare de rAzboiu, n'are cleat In interesul controlului, ce nu,1

pot refuza, sA fnflinteze ca si In Belgia un controlor, fie el botezat chiar sechestru.
Nu putem fnsA accepta tn, nici un caz un sechestru care sa, se substitute In

drepturile directiunit Bancii, sechestru, care In loc sA inlesneasca continuarea

operatiunilor Bancii, incepe prin a ordona inchiderea ghiseurilor ei.
VAd In aceasta procedare, cea mai samavolnica, cea mai absolutA uzurpare
a drepturilor Bancii. VAd sechestrarea unei averi particulare contrarie tuturor
principiilor si regulelor consacrate de dreptul international si de Conventiunea
dela Hags. (textul acestei Conventiuni to rog sa. treci si sa,-1 lei dela mine de
acasa).

Mai vAd aci o dezorientare, o dezorganizare, tar nicidecum o restabilire

si asigurare a ordinei si vietii publice pe care o care inamicului ocupant Conven-

tiunea dela Haga, conventiune care a font semnatA si de Germania, alaturi

de restul forului european.
(so) C. I. BAlcolanu.

www.dacoromanica.ro

Plan$a XIV

1.1

tortir<acttsfr

&react vot

III

NtiCfp,11, id! le v..tettn

s
trodub in tars, se v.:4.444:i-

;,:c-

7""

,,.,
,,,..
_ -Ik.
16-4 e

,-,\

....,.

isepe bran anal' pn

e printrtur04,
'al si
r la
eposit in
an, }Banco 6. A
`erialut
..,..-Amca General

".

-.!

l/

qpiiistiit

gi reversul biletului de 5 lei at Bancii Generale Romane,

care a circulat in perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920.

Aversul

www.dacoromanica.ro

Tt,
....,
z-,

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

287

De aici proiectul for bine cunoscut al crizei dinastice ce au incercat s'a provoace In tot timpul ocupatiunii qi lupta constants zi cu
zi, moment cu moment, contra con0iintei liberale i a slujitorilor ei.

Banca Nationalk aceasta expresie supreme a concentratiunii

noastre economice nationale, pe care o vedeau ca emanatiune liberalg,
trebuia sfaramata, pentruca stAtea in calea aspiratiunilor for de dominatiune 1).

La 4 Martie stil nou s'a hotarit In sfarOt violentarea aancii Nationale. Printr'o ordonant6 a lost puss cum am vazut sub Administratiune fortatA. Provizoriu au fost numiti sechqtri: referentul
Boning i Lt. Wengraff. Ambii au fost ingrcinati de Administratiunea
Militara cu rechizitionarea valorilor. Ordinul Administratiunii Militare

pentru infiintarea sechestrului II ream mai jos 2).

Ziarul Bukarester Tagblatt Valmsacea ea motivele acestei hotAriri
ar fi dou'a :
1) Tratatul dela Bucuregti da, de altfel cea mai expresiv& formula acestei
lupte pe care o angajeaz& germanismul cotropitor In Romania ocupatA, contra
aspiratiunilor noastre de independent& economicA. Chiar sub regim de pace,
Germanii nu-gi Inchipuiau relatiunile financiare germano-romane cleat avand
Banca Nationalk aceast& cetate a afirmArii independentii noastre economice,
sub cel mai efectiv control. 1814 Inteadevar cum glasuieste art. 17 din acest

tratat de pace:
' Pan& la pArAsirea teritoriilor ocupate, conlucrarea Comandamentului de
cApetenie cu privire la regularea speculatiunii banilor gi platilor pi In deosebi
la geatiunea BAncii Nationale a Romaniei, rAmane rezervatA pentru o conventhine special& . In mintea Guvern&ma,ntului imperial igi Meuse loc credinta ca
obtinand victoria, pArAsirea teritoriilor ocupate se va face foarte tarziu. Pan&
atunci Banca National& trebuia sa, fie redusA 5i umilith. In cazul victoriei germane, controlul BAncii Nationale s'ar fi conditionat fnteun fel sau altul, chiar
dacA trupele germane ar fi trebuit sa. se retragA.
2) Ordinul de Infiintarea sechestrului la Banca National& are cuprinsul
urmAtor:

Administratiunea MilitarA
In

Romania

L. F. Nr. 3 gch.
H. C. 3. Marz 1917
Din ordinul D-lui Guvernator militar, General de infanterie Tillf von
Tschepe u. Weidenbach, din 22 Februarie 1917, Banca National& a Romaniei
este pus& sub sechestru, In conformitate cu par. 1 C. al ordonantei privitoare
la administratiile puse sub sechestru, din 10 Februarie 1917 din foaia (Monitorul) de ordonante a Comandei Supreme a armatei von Mackensen.
Ca comisari administratori sechegtri aunt numiti D-nii ajutor referendar
Bahning gi Lt. de inf. Wengraff.

www.dacoromanica.ro

268

C. I. BA.ICOIANU

1. pentruca parti considerabile ale averii Bancii Nationale a

Romaniei nu se afla pe teritoriul roman ocupat 9i
2. pentruca majoritatea persoanelor administrative ar lipsi din
Banta.
Infiintarea sechestrului, explica ziarul mai departe, implica
crearea functiunii de sechestru administrativ, cu dreptul fostei Administratiuni a Bandit Nationale a Romaniei, ca sa administreze dupa

prescriptiunile dreptului international parte din averea Bancii ce

s'ar afla In localitatea stapanita de Puterile Centrale.
Ca s'a calcat prin aceast5 ordonanta prescriptiunile de drept
international ca i cele ale Conferintei dela Haga, nu mai Incape
Indoiala. Caracterul particular al Bancii Nationale nu mai trebuie
dovedit. Delegatiunea 1-a stabilit cu preciziune In memoriul ce 1-a
prezentat Rittmeisterului Rujinsky 9i colonelului Petersen. Cu toate
acestea, ideia de justitie a trebuit sa cedeze aid, ca 9i in toate Imprejurarile unde s'a gAsit in conflict cu interesul german, care era mai
tare decal respectul dreptului codificat 1i generalmente recunoscut 1).
Operatiunea de receptionare a Bancii s'a amanat In urma Intelegerii cu directorul delegat pe ziva de 5 Martie 1917. Intr Arne Bancii
au fost Insa puse sub pazA militara Inca din 4 Martie. Banca a stat

inchisa timp de 15 zile. In acest interval, In prezenta 9efilor dela

diferitele servicii, pe baza de acte detailate Incheiate pe ziva de 3
Martie, directorul delegat a predat casa, depozitele i scontul, dupa
care operatiune a Incredintat seche9trilor cheile dela toate tezaurele
Administratorii sechestri trebuie sa se punt), In posesia Bauch. Ei Bunt In-

dreptatiti si autorizati a executa toate actiunile pe can Banca este IndrepWita a le face si a dispune de toata averea Bancii.
In timpul duratei administratorilor sechestri se suspencla atributiunile
membrilor Consiliului de administratdune, a conducatorilor si a tuturor celorlalte organe si persoane ale Bancii, la can aeestia au fost Indreptatiti.
Membrii Consiliului de administratiune, diriguitorii yi functionarli Bancii,

aunt datori a da informatiuni Administratiei sechestrilor, a preda toate registrele, scriptele, cheile si orice fel de valori ale Bancii. Functionarii au a executa lucrarile for dupa, indicatiunile domnilor sechestri.
Directorii conducatori gi functionarii Bancii aunt datori a da informatiuni
Administratiei sechestre despre operatiunile Qi afacerile Bancii, chiar cand nu
mai aunt In serviciul ei. Contravenientii se pedepsesc cu severitate, conform
ordonantei.
Din partea Administratiunii Militare In Romania:
Hentsoh, Colonel.

1) Vezi In aceasta privinta si G. D. Crcanga, Raportul Administratorului sechestru asupra activitatii Bancii Generale Romane, Bucuresti 1919.

www.dacoromanica.ro

Plana XV

ANCA GEN ERALA ROMANA 1

1 ed7-

I.

1,,

FalsifiCatorii a Cestel.
bilete si earl vor ;I in-

tut sificat ofit cestor

bilete si curl vor fi intrebuintat biletc false,
saute vor fi introdus
in ara, se vor pcdepsi.

trebuintat bilete.false.
suit to vor fi introdus
,i.rcturtt;sc vor ed4si. (

_,Ar
:

rt,-...-;

1,"

DEC I LEI
-.:-!::::.

"

Emise pe baza unui privilegiu

c' special si =petite

r.-

--v.:4 .
4--vid-25:

.4`r:

'

sl

DEC'

'., \., i

Banal General

4 ,...?-1.---

r,P 01.1

MCI

Pte.

.I

.7

Sectie de e

7 ? 7 .. : 1...s,.....frt..*

Atve.e , li.:4 N..."....,"1".7*...4,..>.

,,,

,,-,

4...

r-

re .: ,viro

;deposit in numerar la 43tit!ccr

Imperialui
)3etli

--------,_

(1)
.---"'"------..--7;;-,--- ,-...--,_-...-- \

Aversul si reversul biletului de 20 lei al Bancii Generale Romane,

care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917-1 Octomvrie 1920.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

269

i casele de fier ale Bancii. S'au luat in primire i valorile sediilor :

Craiova, T.-Severin, Tg.-Jiu, R.-Valcea, Slatina, Giurgiu i C.-Lung,
cari la acea data se aflau la Bucure0i.
La 19 Martie stil nou Banca a fost redeschisa, de astadata sub
directiunea sechetrilor von Witzleben, german, i profesor Schnabel,
austriac.
De ret,inut este & intru cat se suspendase samavolnicete opera jiunile Bancii i pentru a nu se aduce -prejudicii portofoliului ajuns
la scadenta, Administraia Militara a emis o ordonanta prin care se
suspendau toate termenele fata de Banca, urmand ca ele sa curga
dela reluarea operatiunilor.

INFIINTAREA CASELOR DE IMPRUMUT PE GAJ.

Am vazut cum dupa rezolvarea problemei mijloacelor de plata,
care trebuia sa fie isvorul ce avea sa intretina i sa fecundeze opera
germana in exploatarea economics a Romaniei, punerea sub sechestru a Bancii Nationale infatieaza a doua etapa in complexul
organizarilor prevazute In acest stop.
Banca Nationala era necesara ocupantului ca organ informator,
cum i pentruca prezenta avantajul de a avea sucursale i agent-ii
In toate capitalele de judete din teritoriul ocupat.
Una din preocuparile de capetenie ale ocupantilor a fost sa organizeze prin Wirtschaftsstab-ul for productiunea agricola in tam
ocupata de ap fel, ca nici un petec de pamant sa nu ramana nelucrat,
pentru ca sa traga astfel maximum de folos din productiunea obtinuta
in favoarea populatiunii tarilor lor, gray amenintate de infometare 1).
1) Pentru a exploata cat mai intens bogatiile economice ale Romaniei
ocupate, Germanii au organizat comandaturi districtuale punand In slujba
for liji personalul romanesc existent, pe langa personalul for militar.
Din dictionarul informativ al Statului Major Economic german, pe care
II utilizeaza, lite I. Gheorghian In lucrarea sa a Romania sub ocupatiune dusmana, Bucuresti 1920*, se constata ca ocupantul stiuse cu mult inainte sa.
exploreze Romania sub raportul resurselor economice, In cele mai mici amanunte. Acest fapt i-a permis ca din primele zile sii-$i organizeze urmatoarele
10 sectiuni, prin mijlocul carora a& poata mai bine exploata bogatiile tarii: 1)
geografia Orli; 2) finantele; 3) alimente si furaj ; 4) materii prime; 5) materii
graze si uleiuri minerale; 6) agricultura; 7) lemnul; 8) lucratorii ; 9) expeditiunea $i 10) utilizarea masinelor.

Interesant de remarcat este faptul ca dictionarul informativ care le-a

slujit Germanilor sa organizeze atat de temeinic exploatarea economics a tarii
noastre, a fost elaborat In timpul de pace, In birourile lui Disconto-Gesellschaft,
comanditara Bancii Generale.

www.dacoromanica.ro

270

C. I. BAICOIANU

Pentru realizarea acestui program, Administratia MilitarA a ocupantului s'a gasit Ins Impiedicata de la inceput de lipsa de brake,
caci o mare parte din populatia Olteniei i Munteniei se refugiase
cu trupele in coltul de pamant al tarii ramas fiber.
Pentru a preveni greutatile ce se intampinau In munca campului
din aceasta cauzA, au fost liberati din laggrele din Cara i din strAinatate
prizonierii, pentru a fi utilizati la munca campului, bine inteles sub
un regim de control.

0 puzderie de ordonante militare organizau diferitele munci,

prevazand felul culturilor ce trebuiau acute, ca qi transportul muncitorilor agricoli din regiunile de munte in partile unde cultura
cerealelor sau aceia a plantelor industriale prescrise de ei, cereau
brake.

Copii, fete, femei i barbati erau transportali dela un loc la altul

i pui la un fel de munca fortata sub supravegherea soldatilor germani, sau in majoritatea cazurilor sub supravegherea interpuqilor
tor, ce cunoteau limba localnicilor cu cari astfel se puteau Injelege.
InsAmantArile ce faceau dupa planurile Comandaturii Militare i
pang i maidanele erau cultivate cu zarzavat i fel de fel de plante,
in deosebi oleiageanoase, de can aveau mare nevoie pentru a extrage
ulei. Tractoare i alte maOni agricole au fost introduse In Cara, pentru
a marl cat mai mult intinderea arabila.
Productiunea agricola, era bine inteles sechestratA de ocupant,
iar producAtorului i se rasa numai atat cat se socotea de cuviintA ca
ii este necesar pentru traiul lui. Pang i taierea pAsarilor, a porcilor
i a oricaror vite nu se putea face decAt cu avizul ocupantilor, cari
luau o parte din tot ce se taia 1).
1) CAUL grabA ei interes puneau ocupantii pentru acapararea ei expedierea
cAtre tArile for a produselor romaneeti, ne-o dovedeete primul program de lucru

al Statului Major din 8 Februarie 1917, adresat tuturor sectiunilor:

I Stocurile de cereale qi furaje aflate In Romania, trebuiesc expediate cat
se poate de repede In Patrie. Acest lucru formeazA problema principalA care
preocupA Administratia MilitarA. Pentru aprovizionarea Patriei, In modul eel
mai larg, ordon tuturor comandantilor de etape ei statiuni de etapA de a lucra
din toate puterile pentru atingerea scopului arAtat mai sus.
In prima linie este necesar ca toate administratiile ei organele Insarcinate
cu Indeplinirea ei rezolvirea acestei problems, sA fie permanent In contact cu
Statul Major Economic. Se vor stabili toate cantitatile existente de cereale,
iar surplusurile rezultate vor fi expediate cat se poate de repede In Patrie, fntrebuintandu-se pentru aceasta toate mijloacele de transport. Se va avea In
vedere timpul scurt rAmas pan& la culturile de primAvarA ei pentru care va fi
nevoie de brave gi vehicule, de aceia toate cantitAtile existente trebuiesc depo-

www.dacoromanica.ro

Plana XVI

,- -L".

'
7;

- . - ie

A '`.--.&,-.CUMK,,,
B.?:b...A rs...:_.--.A.

y.

,,

7..

0O -.._,
4

,,

2,

4,

,. r!

4.,

..V

,4

'0

'

&

.z.'4 te0

.:,;,

,3-

,..

....

(II
,4,

..

'

.,---4,0-,e
g

., if

it

11

'--"-%

%I

11

1 IA\

,,, \,)

-..-. ...

,-.

rc...

*,%..'

( ..1 d 1

c,

Ail,.

.....

,'

.---..-

Banat

if

1,

1:

it,

sp

'a

L-v!k0,.lek.-..-.).0t--.L--,,74

'rq-4 ,----,-..

s,-T---:.

Li5ee`
:-1 '',..A e..--46Mt'sLe4..A.vte=o5:i,

);

i ( ,C.

2_

',I

),

I.'

ti

,.

itii,

11

k %,..

ac

-..-'''
,

4414

I., ,,,

L4Pt!'l

Vti I

Iqr 4.4..
i .. qiI; i var

.,,c,

;Oki

RoniOna,

,9

.' -"

;2,

13 0 0 0 1 535

-,-

_.,,g

4,

4.

-Ki
,ft.

9r,
II.....

-1

.t.5

`-'

,...,'... I
.....4, - %. /c" ..9.7.r.C........71.

..7:- .

; ,0

I'

;. '.,

, ..,.

J,

_r
4-''"t''

*Izt`'

4,,

.= 0,

,;`; -^..4refr:".".61.1440.145^r

i.-,1 )6,

,,,,

r1
11

,...*.u.-

. 4.1Yr

I.

#
&-.

^."'":"';777..

ti

'14.,,Ir.l.

I' "t'

,,

7-

, ,s,i,-,..0....
spco ii.. f t

i.,\

01.

, aa1--::3.,-

CW.321MIAISXMOLSZ.V=Ma-aitSICOMIIII=M,,Caa=niM.E. .1_,

lt

El

---.

11.4.1.;;

M4

lei,.

'.

-it A.f.,".2.,./1/1
ot.evo
of -,.0...34
ii-'7'44A
4,14... S,111).4
e,cca
ri-J-'4, ti'gr" ' L. -it. r:
1

-..)

e:

,r..I.

--:,---), '....1/41) ,._1 ...Z---1._

-2+L-.-

,, ""

.,.

'

,..%1--n. -

-....-r,.-_.;

aa

..... --, Fit

4. 4

NA:Sep:A 1 ,
-, 4i z.4'0,:--..4%rf0,...-0&got's. to.A.,-

)4,-

:r.i.-r-0---2,,,Ne 4.T.

iji:4,4' ; P31^,z,e_.

_,_

''

vor 11

o a introdus in Oro, se vor peer.

Y.

't 14 0 Sy
-1-4.

..

i--- ,

..!,

tiR
,

n intrebuitlat Nate false, sou le

,---

ilk

- 'p

Fair iftrat Orl ace star bllete sl earl vor

,,,

--14'

oll

-, ......

_,........

''.. ,5.-). .

1
.- .. ' r.,
, /- sc-j

,,I,

V r 't'l rer.: g" c 4 'In

C1-. .

,.

" '7'.>,!'1'.: / '6

4.)

ti ; IL,4
',...,
.9,

1,...

ii

-,., V. , 471

'"

'

')

,C.
,

ed
..,'

. C,)' .

..

f
41,

u'

4 .41INA
UTA LEI4. 0
0--,-'.el-tir
74)73
''

-,..-

..

fl Intrebuinjat bllete false, sou It vor fl

o v Introdus [Islam se vor pedeasl. a o

I. ,

.)

4i..011521 v:- "mit* ri4';/:

'''..6....a.,er...45 ZY6

rt._ AP`. I-, G . (.:t .:, t 0

%"7 %.!
1.'es4 rt.,

-__

.0,".
Falsilicatoril ocular Drive si can vor

rx

.,,

ear

,-\_&._/3

&

r.....- \ '

A 4.UNASUTA LEI

0 .'n. la

--

ZIO 47bP-;)

Jrc:

.4-

'i-4e

... '

---:',5r-,11V....4,-7,rcuip:-.-4L-2:4

Aversul si reversul biletului de 100 lei al BAncii Generale Romano,

care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917-1 Octomvrie 1920.

www.dacoromanica.ro

'-

rFl;
El

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

271

Pentru a Impiedeca once risipa, acelasi control riguros se stabilise si la macinisul taranilor, can nu puteau duce la moara decat
atat cat le era lor necesar.
Gratie acestui control organizat al productiunii, ocupantii reusisera

Ali hraneasca trupele lor cu Imbelsugare si o buna parte a populatiunii tarilor lor, bine Inteles In dauna populatiunii autohtone, careia acest regim Ii impunea privatiuni ce duceau ici si colo pans
la Infometare 1).

Dar sfortarile facute de Administratia Militara german pentru intensificarea productiunii agricole In teritoriul ocupat, se isbeau si
de alt neajuns, al lipsei unei centrale de finantare, care s'a puna
agricultorilor la dispozitie creditele necesare nevoilor lor 2).
zitate, sau Incarcate pe la diferite porturi sau statiuni, inainte de Inceperea
lucrarilor agricole de primavara. Se vor expedia toate cantitatile aflate, retinandu-se numai stocul necesar armatei, strictul absolut indispensabil populatiunii civile si cantitatea necesarA culturilor viitoare *.
1) Caracteristice stint aratarile lui Gheorghian in citata sa lucrare privitoare

la rigorile Comandamentului german, relative la suferintele provenite din

rechizitiile germane ce a avut ail Indure populatiunea tarn. Citam pentru
ilustrare numai cateva din multiplele ordonanta pe cari el ni le prezinta:
La 30 Noemvrie 1917, prin instiintarea Nr. 8 data la Campina, Comandatura dispunea urmAtoarele:
N Din cauza recoltei restr &nse a cartofilor si fasolei In judetul Prahova,
Comandatura se vede obligath a sechestra toate proviziile de cartofi si fasole.
Cine va vinde din aceste alimente, va fi pedepsit cu amenda pan& la 3000 lei,
sau cu Inchisoare pan& la 8 luni, dupa alegere, sau cu amAndoua pedepsele
deodath, iar produsele se vor confisca fara plats I.
Un alt ordin din 1 Ianuarie 1917 prevede:
e Comunele vor ridica dela locuitori toate proviziile de grau, porumb (stiuleti $i boabe), fain& de porumb. Cantitatile stranse vor fi pi strate In magazii

administrate de primari. Acela care va opri o cantitate pentru el, va fi aspru

pedepsit *.

Pentru a evidentia cat de departe mergeau Germanii cu restrangerea consumului populatiunii romanesti, pentru a-si putea forma stocurile necesare de
alimente populatiei lor, este suficient BA amintim ca la 1 Ianuarie 1918 s'a fixat
ratia de mAcinis pentru porumb la 500 gr. pe zi de cap de locuitor.
I) Este interesanta sfortarea pe care o facea ocupantul ca din productia
agricol. a Romaniei sa creieze guvernului German si devize elvetiene de cari
avea mare nevoie.
Aprovizionarea cu cereale a Elvetiei prezenta greutat.i. Wirtschaftsstab -uI

german intra In tratative cu Guvernul elvetian sa-i arendeze o considerabila Intindere arabila In Cara ocupath, In scop de a inlesni Guvernului german

devize rezultate din contravaloarea arendei ce s'ar plati pentru aceastii, Intindere data in exploatare.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

272

Ea trebuia Intretinutg financiarmente. In teritoriul ocupat existau

organizgri potrivite acestui scop : Casele de Imprumut pe Gaj. Cum

Mg nu intra In vederile Guverngmantului i autoritatii militare

germane sa respecte aezamintele financiare romaneti, caci urmgreau

sa vada romanimea de toate categoriile M cea mai stransa dependinta fat4 de danii, s'a cgutat i aflat o alts solutiune, care sa le
asigure for toate foloasele materiale decurgand din aceastg operatiune, iar nu casei romaneti de Imprumut pe gaj sau Bancii Nationale.

Pang la realizarea acestui punct al programului lor, Administratiunea Militara a fost nevoita sa ajute anumiti agricultori din fondurile ei proprii.
Cum finantarea nevoilor agricole cerea fonduri mai mari i o
organizare specials care A se ocupe de aceastg chestiune, Administratia Militarg a cerut Administratiunii coercitive a Ranch Nationale s'a is ini1iativa pentru organizarea unui aezamant care sa
finanteze nevoile agriculturii.
0 consfgtuire provocatg de sechetrii Bgncii Nationale i care a
avut loc la 2 Aprilie 1), la care au luat parte i cateva banci din
1) Iata cateva documente privitoare la infiintarea Caselor de Imprumut
pe Gaj:
SITZUNG AM 2. APRIL 1917 IN DEN RAUMEN DER
RUMAN !SCHEN NATI ONALBAN K
Anwesend:

Herr Geheimrat von Weiser,

*
Rittmeister von Witzleben,
s
K. u. k. Oberleutnant Wengraf,
s
Hauptmann Dr. Karl Melchior,
*
*
o

*
*
*

*
#

Referent Petersen,

K. u. k. Referent Schenker,
Sterling, Direktor der Banca Generala Romana,
Kaufmann, Direktor der Rumanischen Creditbank,
Lukaslewicz, Direktor der Bank of Roumania Ltd.,
Golescu, Direktor der Banca Agricola,
Stager, Zwangsverwalter der Bank of Roumania

Ltd.,

Berkowitz in Firma L. Berkowitz,

Direktor der Rumanischen Nationalbank,

Direktor der Rumanischen Nationalbank, Filiale Craiova.
Einleitend wies Herr Rittmeister von Witzleben darauf hin, dass die rumanische Volkswirtschaft, infolge der Oberfiihrung der Bar- and Wertpapier#

Barbulescu,

Georgescu,

www.dacoromanica.ro

Mama X VII

.,..i,,,,,...,--,4ni.
.i,..,.;,. ...... jr...,,, ......-: ;;-- , .

'

.-.
v1 T.tif(x

-s*is:.-7,4 17;.

ro,

ANIL

4 gv

,&

;4'

..

ff.,

4
4

ii

.
..

Y41,.VMV--N'aiOrSOV!,93W

,.;k

iiIroVasc,._:- ''''

c:-.? N:

:r.-

'

s"

4.10

'

,'

-4
0

10

.E...)

z.

II*

N,

'(..;
r,.

..j..9

-.-'''..AWAEr-,r.-,..A'\?7Atel.":3K:A.V--'..L-',...110r0:-.W, A wo
1, , ,Wt.
,,,
,0 Wt.), 44m ii.%!.4-mv,.--1,-Avm..---....v.,-_-_..-Atr-,/,,v,,,,,,)

r ;1:07? 7F.1.'

olt ,

t qiffi

Ai

'0.'

---i..._,

1n II

....i1

1,

..

...

c.
c

r:4,,

4-4

0
r)

,ter

1,:',

'IDX.
1

(I.

3.

.,,,,,,,,,,

..,

la

.6

if
i

,*,,,,I

. Me' -4.

....t...;

NIWiti
-., A" 4

...;,;,-;.-

* 4'

.0

' s"
M kg
*

4,-

r":103=asamasmiati=2,,,,

i. 4

.,

"

,,,...
.wt.
.....A.,.:.,-

,i,
...

,...,....:

-71'1

....

: ,

7".`iTi

41-

.--,

e.,

-.,

4:

*,..,-

i
.

,,..

..,

.,

.-;r:-

,.

Lot

frle

1,

;
PAC

,'
.....

.4

tf,,f,,..*

, A r,2
3),

ft.iP0Wi,
''-tX

- -q ,:

k
,-,A.

).....-,.1.-^.-::'

1,2. , ">_._..-,

,4,.=

4.) .

...A,.

.."

I.,

si i
,

""*"40

.r3,''',-.5
"k3; )..f

,...

rg,

-.

4,

-- ..4 .

t?

t.

,
,-,
.

"

:.

.,,,..

, k 1.1

. ..41'
ri i

!.

lel

'.-e-4. 2

'3

,.

....
...

4.

'

z
-r
-'7--.:,:e`,;.::::Wne'l.',C-,IIN..it:
'
.--- ,:. ;A,..; ..4...

, ,.
..

GI,

...,,,,,

I; ' : ;')1L/7
"' /A. k - '',* v-. ', -

.?

ra:

r0

1 ,4

,,,,..,..".

mi
i',

'

qr-f

'''',A '
- ,
'
SKNIORAZFSifiaF9OrN"-

'

-J11.....

.0

.t:ii.t4 ,

ffGG

. ..

,.,,,,,...v,

t
I. A 4, v

..

bilele sic m vor

N445

'',.

...._

..

'0
-..

fi intrekontat Nick false. sou In vor li

a a introdus in Irma. sever peclepsi.o. a ).

,F,

5-,-

c_.;,..

4/

tr.

Falstficotora easter

,11.

''',
.4,0;://.3.
,- ,

:,

01A .

If

,::

.....

.--1

&

.....4,..1--;'-i,..

4itiwt,f--;;,NA, M II E LEK,
,,v.--

ak,

...-,

'
010?

4, '51k'*,

.- n.
_,

as
''

,,,i-e pie ,

A.,-.-".

kl;...

1,
-

-;

-.;`.

r...-....,--zcr---,-,:4,-.,,ts".,

--...., -:'

. A 7 e::

-.'-'

.:

--.4-

...:

A,

F.,

=,--,,,t,

_........-

:''

..,T e .1

..--1,45

' 1 (,". a 414

ll

_,T2

,bw9,001...wseNzwaglk"A1WW4ae* ,.

''.

-..,,.:

.. * VA
Folsificatoril acestor bikte si cari vor .,.. LI; glil,
/.4\7.N
fi intrebuintot bade false, sou It var 11
..c_k,,,...,.
tf,v
oo tntrod4 in tare. senor pedepsian v. i t a h w i t l e y s .. :cii- , . . , .5_,

:
pt

4,.

,......

,..

, . Al., ..,. -.. !.:.--:-.--.4%- -.,!..-,,,,,

1.

'

,,, "N

,,_ r

' '1'

', 4 9.11

''' '''104._,i

e4=-"\-- -..Q.:,,

''''' '

L'

:',,/'441

,..,

Al

st:Q.4Cir

....V.3F2.3.:

4): 31;er'

Kr.0:2W24

,,,..'

Aversul 0 reversal biletului de 1000 lei al Handl Generale Romilne,

care a circulat in perioada 18 bulimic 1917

www.dacoromanica.ro

Oetomvrie 1920.

BANCA NATIONALA IN TIMPUL oCuBATIUNII

273

Capitals ce se bucurau de favoarea Administratiunii germane, a

hotarit, dup6 mai multe edinte, infiintarea unei Case de Imprumut
pe Gaj pe langa secheOrii BAncii Nationale.
La 24 Aprilie 1917, foaia de ordonante a Guvernului Imperial
vestete publicului infiintarea acestei Case cu denumirea de Landwirtschaftliche Darlehens-Kasse, facand parte din Administratia
coercitiva a Bancii Nationale, care avea sa o conduca.
bestande einer Reihe von Banken, darunter der rumanischen Nationalbank,
nach der Moldau, in einem Zustand grosser Hilfslosigkeit zurackgelassen wurde.

Die Finanzierung des Anbaues der neuen Ernte sei daher nicht in der
Triiher abliehen Weise moglich, und es milsse unverzuglich dazu geschritten
werden, diese Finanzierung auf andere Weise vorzunehmen. Man beabsichtige
zu diesem Zwecke unter dem Namen
NATIONALEIANK (LANDWIRTSCHAFTL1CHE DARLEHENSKASSE)

ein Konsortium zu grunden, welchen die Banken, deren Vertreter anwesend

seien, aufgefordert wurden, beizutreten. Ausser einer, bei der GeschaftserOffnung

zu leistenden Einlage sollen sich die Banken gemeinsam, in Form entsprechender VerOffentlichungen in der Presse, bereit erklaren, taglich rackzahlbare
Gelder und solche auf 3 Monate und 6 Monate zu einem Anreiz bietenden

Zinssatze entgegenzunehmen. Ein Teil dieser Einlagen ware an die Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) abzuliefern, welche damit die
Finanzierung der neuen Felderbestellung beginnt. Die weiterhin erforderlichen
grossen Mittel warden dann entweder durch Heranziehung des Berliner Guthabens der Nationalbank oder auf anderem Wege beschafft werden.
Die Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) solle, in An lehnung an die Filialen der Banca Nationala a Romaniei, Zweigstellen (ahnliche
den fruheren a Case de imprumuturi *) erbffnen, welche der Landwirtschaft
gegen Sicherungsvertrage oder sonstige Garantien, die far den Neuanbau notwendigen Vorschasse gewahren. Die Geschafte dieser Steller sollen jeweils
durch den Filialdirektor der B. N. a. R., den Steuerkommissar und den Landwirtschafts-Inspektor, unter Aufsicht einer far jede Filiale als Oberwachungsorgan zu bestellenden Militarperson, gefahrt werden.
Da die Banca National& a Romaniei nur Filialen an den grOsseren Platzen
unterhalt, sollen auch eine Reihe der Popularbanken herangezogen werden.
Dies kOnne aber nicht ohne weiteres geschehen, da die derzeitigen VerhAltnisse
bei diesen kleinen Instituten keine Gewahr far eine sachgemasse Geschaftsfahrung bieten.
Die an dem Konsortium beteiligten Banken hatten in gewissen Abstanden,
etwa alle 14 Tage, Listen der Geldeingange einzureichen und ware jeweils ein,
vielleicht auf mindestens die Halite der Eingange zu normierender Betrag an
die Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) abzufahren. Nach An-

fragen des Herrn Direktor Sterling fiber die Modalitaten des Verhaltnisses
der Banken zu der neuen Stelle und diesbezaglichen Erklarungen des Herrn
Hauptmann Dr. Melchior, welche in der ausdracklichen Feststellung giufelten,

www.dacoromanica.ro

18

274

C. I. BAICOIANU

Ordonanja mai vestete ca garantia i risicul pentru restituirea

imprumuturilor acordate agricultorilor o va lua asupra-i casa Statului roman, conform actelor de garantie statornicite In acest scop
cu Ministerul de Finante.

Inca dela tnfiintarea ei, Casa de Imprumut pe Gaj a fost dar

considerata ca o sectie a Bancii Nationale sub conducerea Administratiei coercitive, avand trig o casierie i o contabilitate separata.
dass das Konsortium selbst mit Einlegern keinerlei Verkehr zu pflegen habe,
bemerkte Herr Direktor Kaufmann, dass ihm die tberfiihrung von 50% der
taglich rackzahlbaren Gelder, einen Zustand nicht ungefahrlicher Illiquiditat
zu schaffen scheine.
Es wurde darauf beschlossen, 25% der taglich rtickzahlbaren Einlagen
und 50 % der Einlagen auf Zeit an die Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) abzufiihren.

Herr Direktor Golescu wies auf die von den MilitarbehOrden ausgestellten Betreibungsscheine hin, durch deren EinlOsung dem rumanischen
Wirtschaftsleben erhebliche Summen zugeffihrt werden wurden.
Herr Geheimrat von 'Weiser erwiderte, dass bereits in einer Reihe von
Fallen von Seite der Militarverwaltung Vorschtisse an die Landwirtschaft gewahrt, class ferner kleinere Betreibungen bezahlt wurden, und dass die Angelegenheit derzeit Gegenstand eingehender Erwagungen sei.
Nach Bemerkungen der Herren Berkowitz und Direktor Golescu Ober
die Mentalitat des rumanischen Einlegerpublikums und dem heutigen schwierigen Stand der Banken gegenilber ihrer Kundschaft, wurde beschlossen:
Mr taglich ruckzahlbare Gelder 1y2 % Zinsen
*
Gelder auf 3 Monate 3% Zinsen
und
zu gewahren.
Die Riickforderung der auf Zeit gegebenen Depositengelder soil von den
Einlegern mindestens 8 Tage vor Falligkeit angezeigt werden. Besonders wurde
*

1 Jahr

4%
5%

darauf hingewiesen, dass die Zinssatze fOr die einzelnen beteiligten Banken
bindend sind und die Gewahrung derselben eine, jede Konkurrenzmassnahme
ausschliessende Verpflichtung enthalt.

Auf Zeit gegebene Einlagen, welche Ober den Falligkeitstermin hinaus

stehen bleiben, sollen zu dem Satze fur taglich ruckzahlbares Geld weiter verzinst werden. Der Empfang der Gelder ist den Einlegern durch Brief in der
handelstiblichen Form zu bestatigen.
Herr Geheimrat von Weiser stellte alsdann die Frage zur ErOrterung, welchen
Zinsfuss die Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) einerseits den
Banken vergilten, andererseits der Landwirtschaft berechnen solle und Hess
sich fiber die hierfur massgebenden Gesichtspunkte aus.
Es wurde beschlossen, dass die Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) die an sie abzufiihrenden Gelder mit 6y2 % p. a. verzinst, withrend
der Landwirtschaft filr die Vorschusse 8Y2 % p. a. berechnet werden. D ie

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

275

Organizarea acestei institutiuni pe langa Banca Nationalg se

prezenta pentru danii cu avantajul de a fi fost instalat6 gratuit in
palatele Bancii, ca i acela de a fi dispus de un personal experimentat
i indamanatec in manipularea operatiunilor de ban* personal care
de asemenea nu-i costa nimic, deoarece functionarii facand i oficii
pentru Banca Nationale, erau platiti de Administratia Bauch.

Formula financiara de constituire a acestei Case era aceia a

unui consortiu de banci.
Differenz ist zur Deckung der Geschaftsunkosten bestimmt. Man kam waiter
dahin Oberein, dass die Banken jeweils am 1. und 15. d. M. die Neueingange
an Depositen anzeigen und gleichzeitig aufgeben, welche Riickzahlungen
wAhrend der abgelaufenen Zeitspanne stattfanden. Von der Aufgabe an die
Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) sind nur die Rilckzahlungen
von Debetposten auszunehmen.
Es wurden auf Abruf zur Verfilgung stehende Ersteinlagen in folgenden
Betragen zugesagt:
Banca Nationale a Romaniei Lei 3.000.000
Generale Roman& . . * 1.000.000
de Credit Roman . . * 1.000.000
Agricola

zusammen

500.000
500.000
*
500.000
Lei 6.500.000

Bank of Roumania Ltd.

Firma L. Berkowitz . .
.

Auf Anfragen der Herren Direktor Lukasiewicz, Petersen und Schenker

erklarte Herr Rittmeister von Witzleben, class Einzahlungen von unbegrenzter
Hale erfolgen kdnnen, fiir die Dauer des Konsortiums vorlaufig der Zeitraum
bis Ende des Jahres vorgesehen wird und alsdann fiber eine Verlangerung zu
beschliessen ware. Herr Referent Petersen bemerkte, dass es wiinschenswert
sei, dass die Forderungen des Konsortiums an die Landwirte an erster Stella
bevorrechtigt werden, da, im Falle einer mittelmassigen Ernte, die nach der
rumanischen Gesetzgebung Vorrang geniessenden Forderungen fur Semen,
Pachtschilling und Steuer, ein Ausfallen der Forderungen der Nationalbank
(Landwirtschaftliche Darlehenskasse) bewirken kOnnten.

Herr Rittmeister von Witzleben wiederholte in einem Schlusswort die

gefassten Beschliisse, erklarte, dass eine diesbezilgliche Entscheidung der Milltarverwaltung unverzuglich eingeholt wird, wobei dieselbe auch wegen Erlass
einer Verordnung betr. Einraumung eines Vorranges fur die Forderungen de
Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) angegangen werden soli. E
sei beabsichtigt, gegebenenfalls einen Aufsichtsrat aus namhaften und sachverstandigen rumanischen PersOnlichkeiten zu berufen.
Es wurde somit beschlossen:

1. Bildung eines Konsortiums zur Gewahrung von Vorschussen an die

Landwirtschaft unter dem Namen
a Nationalbank (Landwirtschaftliche Darlehenskasse) a.

www.dacoromanica.ro

18*

C. I. BAICOIANU

27E1

Bancile participante au fost la inceput:

Banca Nationala cu un aport de

lei 3.000.000
*
1.000.000

1.000.000
*
500.000
*
500.000
*
500.000

Genera la a Romaniei
de Credit

*
*

Agricola
Berkowitz

The Bank of Roumania

_.

2. Ftihrung der Geschafte durch die mit der Zwangsverwaltung der Nationalbank betrauten Herren, aber unabhangig von dieser.
3. Beteiligung mit auf Abruf zahlbaren Ersteinlagen in folgenden BetrAgen:

Banca National& a Romaniei Lei 3.000.000

o

General& Roman& .

de Credit Roman

Agricola

Bank of Roumania Ltd.

Firma L. Berkowitz . .
zusammen

1.000.000
1.000.000
500.000
500.000
500.000

Lei 6.500.000

4. Heranziehung von Depositengeldern durch vorgenannte Banken mittels

entsprechender VerOffentlichungen in der Presse unter Gewahrung von:

1% % p. a. far taglich riickzahlbare Gelder

0
Gelder auf 3 Monate
3%
4%

5%

1 Jahr.

Die Ruckforderung der auf Zeit gegebenen Depositengelder soil von den
Einlegern mindestens 8 Tage vor Falligkeit angezeigt werden.
5. Aufgabe samtlicher erfolgten Einzahlungen, mit alleiniger Ausnahme
der zur Begleichung von Debetposten bestimmten, am 1. and 15. jedes Monate

an die L. D. K.
6. Abfahrung der samtlichen eingegangenen Gelder mit Ausnahme der
zur Begleichung von Debetposten bestimmten an die L. D. K. nach folgendem
Schema:

25% der auf taglicher Kiindigung eingehenden Gelder,

50% der Einlagen auf Zeit
and zwar spatestens am Tage der Aufgabe gemass Punkt 5. Die an das Publikum bewerkstelligten Ruckzahlungen kOnnen hierbei in Abzug gebracht
werden.

7. Verzinsung der von den Banken bei der L. D. K. bewirkten Einlagen

zu 6 Y2% p. a.

8. Ertiffnung von Filialen der L. D. K. unter Benutzung der Einrichtungen einer Reihe von Niederlassungen der rumanischen Nationalbank in der
Provinz. Organisation dieser Filialen nach Art der it Case de Imprumuturi *
unter Beigabe einer Militarperson als rberwachungsorgan.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

277

Numarul membrilor consortiului s'a mArit prin participarea :

Bancii Marmorosch Blank & Co
lei 250.000
Romaneasca

125.000
Comerciala Romanii.

125.000
Conform ordonantei din 10 Aprilie pe care o red'am in not
Administratia coercitiva 1i Comandatura Military nu luau nici o

raspundere fata de bAnci pentru garantarea capitalului cu cari

9. Berechnung von 8 Y2% Zinsen p. a. fur die an die Landwirtschaft geAhrten Vorschtisse.

10. Vorlaufige Festsetzung der Dauer des Konsortiums bis Ende 1917.
Intercalare la pag. 30. 4792. D-trescu.

Militarverwaltung in RumAnien
Verwaltungsstab.

VERORDNUNG
Ober die Errichtung einer landwirtschaftlichen Darlehenskasse.

Bei der rumanischen Nationalbank wird als Abteilung mit gesonderter

Kasse eine Darlehenskasse errichtet, welche die Aufgabe hat, Landwirten im
besetzten Gebiet von Rumanien Vorschtisse bis zur Verwertung der Ernte
zu gewahren.
Die Kasse fiihrt die Bezeichnung r Landwirtschaftliche Darlehenskasse
bei der Nationalbank i and wird durch die Zwangsverwaltung der Nationalbank geleitet.
Der Verwaltungsstab der Militarverwaltung wird ermachtigt, der L. D. K.
eine Urkunde auszustellen, durch welche die rumAnische Staatskasse die Garantie fur Rtickzahlung aller Einlagen in die L. D. K. Abernimmt.
Der Miliargouverneur
Bukarest, den 10. April 1917.
gez. TOW von Tschepe,

General der Infanterie.

MilitArverwaltung in Rumanien
Verwaltungsstab.

L. F. Nr. 1215

Bukarest, 10; 4. 1917

Betrifft: Errichtung einer landwirtschaftlichen Darlehenskasse.

An die
Zwangsverwaltung der rumanischen Nationalbank.

Der Herr Militargouverneur hat heute die Verordnung betreffend die

Errichtung einer Landwirtschaftlichen Darlehenskasse unterzeichnet.
Der Zwangsverwaltung der Nationalbank werden beiliegend Abersandt:

1. Die Urkunde enthaltend des Garantieversprechen der rumanischen

Staatskasse, zu deren Ausstellung der Verwaltungsstab von dem Herrn MilitArgouverneur ermachtigt worden ist. Es wird gebeten, den bei der L. D. K.
beteiligten Banken von dieser Urkunde Kenntnis zu geben ;

www.dacoromanica.ro

C. I. BkicoiANu

278

ele participau. Aceasta raspundere era impusa cum se vede din

ordonanta Administratiei din 10 Aprilie publicata In nota Statului
roman.

Totusi la cerere s'a facut o excepjie In favoarea a doua banci,

cum se vede din documentele publicate In nota, carora Administratia Military le garanta restituirea integrals a sumelor subscrise.
Aceasta hotartre era Insa strict confidentiala, pentru ca bancile
celelalte romanesti subscriitoare, cu mai putine relatiuni cu ocupantul, A nu afle.
2. Die fiir die Banco. Generalli Romanii, * und die # Banca de Credit
Roman b bestimmten Erklarungen der Militarverwaltung. Es wird gebeten,
diesen beiden Banken die Urkunden auszuhlindigen mit der Weisung, sie
gegenilber den iibrigen Banken vertraulich zu behandeln;
3. Eine Verfilgung des Herrn Militargouverneurs fiber die Bildung der
Direktion und des Verwaltungsrates der neuerrichteten L. D. K. Es wird gebeten, die Herren der Direktion und des Verwaltungsrates hievon zu verstandigen. Die erforderliche Anzahl Abschriften Iiegen bei.
Der Chef des Verwaltungsstabes
(ss) Hersen.

ABSCHRIFT
Militarverwaltung in Rumanien
Chef des Generalstabes

Bukarest, den 10. April 1917

1. Nr. L. F. 1215
An den Verwaltungsstab der Militarverwaltung.

Der Herr Militlirgouverneur hat durch Verordnung vom Heutigen die

Errichtung einer landwirtschaftlichen Darlehenskasse bei der rumllnischen
Nationalbank angeordnet.
Zum ersten Leiter der L. D. K. wird Rittmeister von Witzleben, zum
zweiten Leiter k. u. k. Staatsbeamter Schnabel ernannt.
Ale Mitglieder des Verwaltungsrates der L. D. K. werden bestimmt:
1. Major Graf Praschma,
2. Rittmeister Meyer,
3. Hauptmann Melchior,
4. Referent Schenker,
5. Minister a. D. Nenitescu,
6. Gutsbesitzer Prinz G. Stirbey.
Bei den Verhandlungen des Verwaltungsrates fiihrt der Chef des Verwaltungsstabes oder sein Stellvertreter den Vorsitz, bei Stimmengleichheit
steht ihm die Entscheidung zu.
Vonseiten der Militarverwaltung:

Der Chef des Generalstabes

gez. Hentsoh, Oberst.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONAL& IN TIMPUL OCUPATIUNII

279

Instructiunile Comandaturei Militare In cauza din 10 Aprilie

1917 cu Nr. 1215 pe cari le publicam in nota, prevad la punctul
2 urmatoarele: a Ira inaintam declaratiunile date de Comandamentul
Militar Bancii Generale i Bancii de Credit Roman. Va rugam a
MilitArverwaltung in Rum Anion
Verwaltungsstab. I. Nr. 1215.

URKUND E.
Die rumAnische Staatskasse garantiert die Ruckzahlung aller Ei nlagen
in die o Landwirtschaftliche Darlehenskasse bei der rumanischen Nationalbank s.

Bukarest, den 10. April 1917.

Im Auftrage der Militarverwaltung in Rumanien:
Der Chef des Verwaltungsstabes
Frhr. v. Kersen.
An die 4 Landwirtschaftliche Darlehenskasse bei der Nationalbank *
in Bukarest.
Militarverwaltung in RumAnien
Zwangsverwaltung der
Banca National A a Romaniei
Eidg. 30.5.17 T. Nr. 958.

Bukarest, 30. Mai 1917

Landwirtschaftliche Darlehenskassa bei der Nationalbank von Rumanian

Bukarest.
Unter hofl. Bezugnahme auf unsere frilhere Korrespondenz erlauben wir
uns Ihnen beiliegend wunschgemAss die ErklArung Sr. Exzellenz des Herrn
Militargouverneurs vom 10. April zuruckzusenden, gegen die Sie uns am 14.

Mai die gefl. BurgschaftserklArung der Militarverwaltung in Rumanien eingesandt haben.

hochachtungsvoll
Wir empfehlen uns Ihnen
1. Urkunde.
Rumanische Creditbank.
Milittirverwaltung in RumAnien
Zwangsverwaltung der
Banca Nationala a Romb.niei

Bukarest, den 28. April 1917

Eing. 29.4. T. Nr. 170.

Landwirtschaftliche Darlehenskasse bei der Banca Nationala
a Romaniel.

Hier.

Wir bekennen uns zum Empfang der Urkunde vom 10. d. M., wodurch
Se. Exz. der Militargouverneur TAW von Tschepe and Weidenbach uns bestatigt, dass die Militarverwaltung in Rumanien dafilr aufkommt, class unsere
Bank an unseren Einlagen in die Landwirtschaftliche Darlehenskasse bei der
Banca Nationale a Romaniei, keinen Verlust erleiden wird.
Hochachtungsvoll
Banca Gen. Romani

www.dacoromanica.ro

280

C. I. BAICOIANU

inmana aceste declaratiuni Bancii Generale i Bancii de Credit Ro-

man, cu rugamintea i indicatiunea sa pastreze fats de celelalte

band cea mai mare discretie in aceasta privinta mit der Weisung,

gegeniiber den tibrigen Banken vertraulich zu behandeln.

sie

In vederea sporirii fond ului necesar Casei, s'a dispus mai tarziu
a se apela la rezervele bane0i ale publicului, sub forma de varsaminte spre fructificare, purtatoare de dobanda.
Astfel pentru depuneri la vedere se oferea o dobanda de 1 %%.

Pentru depuneri pe 3 luni o dobanda de 3%.

4 %.

*
1 an

6%.
Acest fond numit vista a alimentat in tot timpul operatiunile
Casei de Imprumut pe Gaj i el a variat dela luny la luna.
Tabloul care urmeaza ne ilustreaza masura in care depunerile
spre fructificare au venit in ajutorul Casei de Imprumut pe Gaj :

Miscarea fondulul consortial ;I depozite

L. D. K.
Consortiu
Depozite

Total

1917

Mai 12

lei 1.615.400

19

Iunie 9
Iulie 9
August 4

2.115.000

Noemvrie 30

24

Decemvrie 22

29

Iunie 1

lulls 6

Septemvrie 15
Octomvrie 30
*

2.198.780
2.792.280
4.199.586
6.319.598
8.003.301
12.314.129
14.448.330
1.234.372
975.231
1.288.228
1.291.228

3.814.180
4.907.280
6.314.586
8.434.598
10.118.301
14.429.129
16.563.330
3.349.372
3.090.231
3.403.228
3.406.228

8.007.866
8.164.091
5.258.393
3.755.727
1.276.543
1.488.233
1.549.408
1.839.766
1.870.647
1.556.890

10.122.866
10.279.091
7.373.393
5.870.727
3.391.543
3.603.233
3.664.408
3.954.766
3.985.647
3.871.890

1.489.787
1.331.737

1.489.767
1.331.737

1918

Ianuarie 12
Februarie 2
Martie 6
*

22

Aprilie 10
Mai 4
August 10
Septemvrie 7
Octomvrie 5

ritmas dela

15 Sept.
Octomvrie 26

lei

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

281

Dar fondurile de o Insemnatate mai mare can serveau acestei cauze

erau ale Administratiunii Militare i ale Statului Major Economic.

Se creiase creditorilor acestei institutiuni at:alma garantii serioase,
Inca Germanii, le acordau In cea mai larga masura, tot concursul.
Directiunea Casei de Imprumut pe Gaj se compunea din mai
multi ofiteri germani i austriaci. Intre ei au convenit ca toate actele
Casei sa poarte semnatura unui liter german i a unuia austriac.
Tata can erau semnaturile Casei de Imprumut pe Gaj :
Capitan de Cavalerie von Witzleben.
Comisar civil profesor Schnabel.
*
economic Dr. Glaesner.
Locotenent Tang.
Capitan Sigmund.
Dobanda cu care se acordau Imprumuturile agricultorilor a fost

9 % dela 31 Mai .1917, pang la 2/15 Februarie 1918, iar apoi a

fost redusa la 7 %.
Membrii consortiului primeau 6 1/2% qi mai tarziu 4/2%. Diferenta
constituia caqtigul Intreprinderii germane.
Avansul maxim pe care II acorda pe hectar era de 60 lei In 1917

0 a fost sporit la 100 lei In 1918. In aceasta sums se cuprindea

un avans de 28 lei pe hectar acordat de catre Statul Major Economic

at Administratiunii Militare, care era fora dobeindci. Era o prima de
Incurajare ce se dadea agricultorului, ca sa are cat mai mult. Aceste
avansuri nu se plateau din fondurile lui Landwirtschaftliche Darlehenskasse, ci din acelea ale Statului Major Economic. Casa de Imprumut era obligata Insa sa Vila cont de Imprumuturile acordate.
Procedura cererii de credite era aceia0 ca 0 a Caselor de Imprumut
pe Gaj romaneti.

Se Inainta o cerere cu detalii asupra situatiunii parnantului de

muncit, mentionand i creditul solicitat, care se aproba sau se respingea de comitetele instituite pe Tanga fiecare Casa de Imprumut.
Numirile au fost facute pretutindeni In spiritul qi vederile ocupantului, bine Inteles figurand In aceste comitete i reprezentantii Statului Major Economic german, can de fapt conducea i acorda toate
Imprumuturile. Numai dupg avizul acestuia se Incheia contractul de
Imprumut pe gaj. Suma acordata se platea treptat cu dezvoltarea
semanaturilor. Casa de Imprumut pe Gaj a fost deschisa la toate
agentiile Bancii Nationale i era condusa de directorii agentiilor i
sucursalelor Ban* sub controlul ofiterului sechestru at sucursalei
Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro

282

C. I. BAICOIANU

Institutia germansa ce dubla sediile BAncii Nationale avea dar

avantajul de a lucra sub acoperipl i cu experienta institutului
nostru de emisiune 1).
Agentiile inaintau Centralei din Bucure0i rapoarte saptamanale
asupra imprumuturilor acordate, intinderilor cultivate, felul lor, etc.
Prin ordonanta din 5 Mai 1917 se acorda drepturilor de creante
ale Casei de Imprumut pe gaj de pe langa Banca Nationala, privilegiul de prim rang inaintea oricarei creante, deci i a proprietarului.
INSTITUIREA CONTROLULUI BANCILOR.
SFERA DE ACTIVITATE A L. D. K-ului ESTE MARITA.

ConceputA i creiata la inceput a fi o institujiune numai pentru

nevoile agricultorilor, ale caror trebuinte Germanii Olean sa le satisfack avand nevoie de o productie agricola cat mai imbelpgata,

sfera de activitate a Caselor de Imprumut pe Gaj a fost marita

neincetat.

Cum Landwirtschaftliche Darlehenskasse se bucura din ce in

ce mai mult de toatA protectiunea Administratiunii Militare ocupante, ea a fost transformatA in scurt timp inteo institutie financiara, In jurul &Arai gravita toata micarea economics din teritoriul
ocupat.
Prin ordonanta din 30 Aprilie 1917, GuvernAmantul imperial i
Administratia Military infiinteaza un control al bAncilor particulare,
care, pentru motive usor de inteles, stanjenea libertatea de
acjiune a acestor institutiuni in mod vadit.

Landwirtschaftliche Darlehenskasse a fost crutatA dela inceput de acest control, ca una ce se bucura de toata favoarea Administratiei Militare a teritoriului ocupat i care avea misiunea sAli
tntinda activitatea in toate domeniile bancare.

Administratia Military, stapanA pe toate caile ferate,

potA,

telegraf i telefon, pusese aceste institutiuni fara exceptiune in serviciul ei. L. D. K. era singura institutie financiara care se bucura
de toate inlesnirile mijloacelor de locomotiune i transmitere a
tirilor atat de necesare schimbului i vietii financiare.
1) Banca Nationallt avea In schimb adeseori neplhcerea sit primeascA reclamatiuni din partea publicului, care confunda operatiunile sicanatoare ale
Caselor de imprumut pe Gaj germane cu ale Bancii si incerca s.. fact" Banca
ritspunzatoare pentru neorttnduielile Germanilor.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

283

Pe ea nu o loveau interdictiunile strategice sau de orice alt fel,

cum era cazul cu celelalte banci. Avand toate posibilitatile de transmisiune, vedem Casa de Imprumut pe Gaj luand asupra sa incetul
cu incetul toate operatiunile statutare si regulamentare ale
Bancii Nationale.
Astfel ea facea remiteri de bani prin posts, pe cale telegrafica si
telefonica pentru populatiunea civila, remiteri pentru prizonierii de
razboiu aflati in lagarile din Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria
si Turcia, contra comision si pe cursurile stabilite dupa bunul plac.
A mai preluat apoi Incasarea cupoanelor efectelor publice cari
se plateau, ca si Incasarea In comision a cecurilor, politelor, etc.

Unele dintre bancile de pe piat2a si chiar particularii aveau si

conturi fall dobanda la Landwirtschaftliche Darlehenskasse In
baza carora se faceau operatiunile curente de band.: plati, acreditive si altele. Cu un cuvant, Casa de Imprumut pe Gaj isi asigurase
sub acoperamantul 'Tamil Nationale, intrebuintand renumele si personalul Bancii, toate operatiunile ei reglementare, lipsind astfel
aceasta institutiune de beneficiul ce ar fi decurs In favoarea bilan-

tului ei, daca nu i s'ar fi incalcat drepturile.

Statul Major Economic cat $i cel Militar si-au concentrat la un
moment dat toate operatiunile for la Casa de Imprumut pe Gaj,
insarcinata cu organizarea serviciilor for speciale de plati si remiteri
de bani In tot teritoriul ocupat.
Functionarea ireprosabila a acestei Case, datorita destoiniciei personalului nostru, indeamna pe Statul Major Economic sa decida ca
plata recoltei pe anul 1917, ca si orice finantare a intereselor sale
de acoperire, sa se faca prin Casa de Imprumut pe Gaj. i tot printr'Insa se faceau si platile pentru produsele predate Administratiunii
Militare.

De retinut este ca sumele ce urmau sa fie plalife predatorului de

produse puteau sa fie poprile.
Popririle se obtineau prin ordin militar sau printr'o senlinid judecdioreascd.

Creantele Casei de Imprumut si ale Administratiei Militare, date

fall dobanda prin diversele Etape, erau prelungite si trebuiau respectate cu precadere. Tot astfel si birurile catre Stat. Nu se achita nici
o sums far% chitanta de plata birului.
Aici se concentrase In timpul din urma si platile In debitul Statului
Major Administrativ, ca si plata despagubirilor catre fostii internati
ai Puterilor Centrale.
www.dacoromanica.ro

284

C. I. BA.ICOIANU

Administratia Militara pusese sub administraIie coercitiva averile persoanelor plecate sau refugiate.
Se distingeau Intre persoanele absente: voluntar 9i involuntar.
0 dispozitie specials a Administratiei Militare hotara9te ca orice
suma a absentilor Incasata de administratorii coercitivi, sa se depuna
la cateva banci Intre cari figura 9i Casa de Imprumut pe Gaj.
Directiunea acesteia a hotarIt insa sa se primeasca numai drepturile persoanelor ce lipseau involuntar (militarii, membrii Guvernului, etc.).
Dupe catva timp Administratia Militara a revenit asupra acestui
ordin 9i soldurile acestor conturi au fost virate In contul Statului
Major Economic, secjia XV financiara.
Prevazand evenimentele ce au determinat ridicarea ocupatiunii
Romaniei, poate 9i din cauza greutatilor tot mereu crescande a culturilor agricole, precum 9i din alte cauze, s'a hotarit lichidarea acestei
Case.

Consortiul a fost dizolvat la 15 Septemvrie 1918. A mai continual

sa functioneze aceasta Casa, Intrebuintand In oarecare masura
fondurile Administratiunii Militare.
Ins

Precipitata retragere a Administratiunii Militare a determinat

plecarea tot atat de precipitate a administratorilor Casei de Imprumut
pe Gaj, L. D. K., lasand o situatiune destul de incurcata din cauza
nelichidarii bonurilor de rechizitie. Cu prilejul plecarii Statului
Major Economic, acesta 9i-a ridicat soldul contului de lei 125.000.000.
0 situatiune generals facuta de Landwirtschaftliche Darlehenskasse la 13/26 Octomvrie 1918 a fost Incheiata cu un sold In numerar
de lei 133.897.430,70, din care directiunea acestei Case a ridicat la
plecare numai din Centrals lei 57.299.868,90 9i a lasat pentru lichidarea obligatiunilor In curs, dupe staruinta delegatului Barbulescu,
suma de lei 1.130.909,83.

ADMINISTRATIA MILITARA. ATACA. FONDURILE

BANCII NATIONALE PENTRU A FACE FATA. UNUI
IMPRUMUT JUDETEAN NECESAR NEVOILOR MILITARE ALE OCUPANTULUI.

Nevoile de Intretinere a armatelor ocupantului ca 9i a administratiunii tarii, necesitau fonduri. Tot mecanismul fiscal se resimtea
de stagnatiunea economics generals In care ne adusese ocupatiunea.
Venituri din impozite nu se percepeau decat In foarte mica mawww.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

285

Burg. In a0eptarea unei reculegeri trebuiau aflate mijloacele necesare

ca sa se faca fatl tuturor nevoilor baneti.

Problema aceasta s'a solutionat prin ordonanta din 5 Mai 1917,
stabilindu-se un impozit de lei 250.000.000 asupra judetelor, din care
215.000.000 lei pentru teritoriul aqa zisei Administrajiuni Militare
din Romania, cuprinzand numai 14 judete mentionate mai jos i
35.000.000 lei pentru teritoriul armatei a 9-a, care constituia o administratiune cu totul deosebita, cuprinzand judetele Dobrogei qi cele
din zona de razboiu.
0 ordonanta complimentary tot din aceeai zi, repartizeaza acest
impozit tare cele 14 judete In modul urmator:
Argq
8.000.000
Mused
4.500.000
Dambovita . .
9.500.000
Olt
5.000.000
Dolj
Prahova
20.000.000
18.000.000
Gorj
5.000.000
Romanati . .
.
9.500.000
Ilfov
Ialomita
Mehedint.i

86.000.000
9.500.000
9.000.000

T eleorm a n

Vlara
Valcea

14.000.000
11.000.000
6.000.000

Pentru judetele din zona etapelor s'a facut repartitia de catre

Comandamentul armatei a IX-a.
Procurarea sumelor de mai sus urma sa se Ina' printr'un Imprumut
la Banca Nationale.
Banca nu dispunea Insa la Bucureti de mijloace baneti suficiente pentru rezolvarea acestei operatiuni. Administratiunea coer-

citiva a Incercat sa solutioneze problema chemandu-se In ajutor

disponibilul In numerar ce abunda pe piata, pentru a evita o noun
emisiune, cum i pentru ca sa nu fie obligate, dupe cum spune In
prospect, sa atinga disponibilul Bancii Nationale la Berlin 9.
1) lath acest prospect:
Bucuregti, 21 Octomvrie 1917.
CIRCULARA Nr. 24.
Emislunea bonurilor de case.

In urma conferintelor avute cu autoritatile competente germane gi austroungare la Berlin, Banca NationalA (Adm. coerc.) a lost autorizatA de a emite
bonuri de cash.

Precum se gtie, Banca Nationalli a preluat asupra ei finantarea contributiei de rAzboiu de lei 250.000.000 impush teritoriului ocupat contra depunerii
de acte de garantie (cambii) ale fieettrui judet. In parte. AceastA finantare s'a
efectuat precum urmeazA. 0 sums corespunatoare disponibilului BAncii

Nationale In mItrci a Post push la dispozitia lui Reichsbank din Berlin, care

www.dacoromanica.ro

286

C. I. BAICOIANU

Prin ordonanta din 9 Noemvrie 1917 se autoriza Banca Nationala sub sechestru s primeasc6 depozite spre fructificare i s6 emits
In acest scop bonuri de casa producatoare de dobandA. Ordonanta

aceasta a provocat, cum era i firesc, un conflict cu delegatul Insarcinat cu conducerea aancii, In momentul cand i s'a cerut adeziunea.
Cum operatiunea dep5ea mandatul, delegatul, ca i eful sela randul ei (Reichsbank) a procurat Statului Major Administrativ (Verwaltungsstab) contra-valoarea aoestei sumo In lei.
Abondenta crescanda de numerar din Romania, permitea proiectarea finan-

Orli acestei contributii de razboiu din mijloacele antoare In tarn. Spre a

obtine:

I. Ca disponibilul Bancii Nationale la Berlin sit ramana, cat se poate de

neatins.

2. Ca, cantitatea numerarului In circulatiune sa fie cat de restransa posibilit, spre a nu influienta valuta tarii In mod nefavorabil si, oferind astfel
publicului romanesc un efect public, circulatia numerarului sa devina scurta.
Acestea sunt cauzele fnfiintarii bonurilor de casa. Detaliile le veti vedea
din prospectul alaturat.

Pentru informatiunea D-voastra va mai dam urmatoarele amanunte:

1. Imparteala (nu intereseaza).
2. Scadenta si cupoane..
Extras.

Bonurile nu poarta scadentele imprimate, deoarece nu se poate prevede

dace vanzarea for va fi mai mare sau nu. De aceia scadentele trebuiesc striae
cu mina pe fiecare exemplar. De asemenea Qi suma dobanzii produse.
Bonurile cu o durata de 12 luni poarta 2 cupoane, pentru ca depunatorii
for sa aiba ocazia de a Incasa chiar dupa 6 luni dobanzi.
Prima emisiune se ridica la lei 150.000.000 si cart au Post Impartite dupa
cum urmeaza:

Albastre 60 carnete a
*
*
*

Verzi
*
*

70
60
60
. 60
70
60
60

Galbene. 60
*

*
*

70
60
60

*
*

*
*
*
*
*

500 3.000 bucati

1.000 3.500
*
5.000 3.000
* 10.000 3.000
*
500 3.000
1.000 3.500
5.000 3.000
* 10.000 3.000
500 3.000
*
1.000 3.500
*
5.000 3.000
* 10.000 3.000
*

lei

*
*

*
*

1.500.000
3.500.000
15.000.000
30.000.000
1.500.000
3.500.000
15.000.000
30.000.000
1.500.000
3.500.000
15,000.000
30.000.000

lei 150.000.000

S'au mai imprimat 10 carnete a 50 bucati bonuri de casa In alb, cart au

rams In pastrarea directiunii.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

287

cretariatului C. Protopopescu, au refuzat semnarea pentru motivele expuse In adresa pe care o dam In nota 1).
In urma refuzului de a adera al Bancii prin delegatul sau, operatiunea a fost efectuata de Administratia coercitiva.
Conform prospectului ce s'a lansat In acest scop, bonurile de
casa erau la purtator cu termen de 3, 6 0 12 luni. Cele pe trei luni
(Instructiuni relative la numletoare).
3. Manipularea.
(Instructiunile cunoscute personalului).
4. Reescontarea.

(Instructiuni identice cu paragr. 5 din prospect).

(Instructiuni relative la manipularea bonurilor reescontate cunoscute
personalului).

5. Dobanzi pi plata bonurilor.

(Instructiuni relative la bonurile scazute pi plhtite cunoscute personalului).
6. Contabilitate.
(Instructiuni relative la contabilitatea bonurilor cunoscute personalului).
1) lath aceasth adresh:

Bucurepti, 13 Sept. 1917.

Clitre Domniti Secheftri Coercitivi ai Baneii Nationale,

Bucure0i.

La deciziunea luath de Administratiunea coercitiva a Bhricii Nationale

ca sh se cearh pi primeasch dela public depozite rambursabile, cu termen de
3, 8 si 12 luni pi pentru cari se va plati de Ranch un procent de 2 4, 3 4 sau
4 1/2% (ceiace este un Imprumut), pentru care Banca Nationale va emite obligatiuni sau bonuri de tezaur, sau bonuri de cash la purthtor pi scontabile,
la care operatiune se cere colaborarea noastrh In calitate de Director delegat,
prin semnarea allituri cu D-nii Secheptri a titlurilor emise, am onoarea a face
urmatoarele obiectiuni:
1. Banes. National A fiind push sub Administratiune coercitiva prin ordonanta din 22 Februarie 1917, conform paragrafului 8 al acestei ordonante, a
fncetat drepturile noastre ca Director delegat, ele trec4nd In persoana D-lor
Secheetri.

Din acest punct de vedere, semnhtura noastra devine inutilh.

2. Operatiunea pentru care se cere semnhtura noastra este absolut interzish de legea pi statutele Bhncii Nationale (art. 9 pi 10 din lege pi art. 25 pi 27
din statute).
Obligat In calitate de Director a aplica legea pi statutele pi a face eh fie
aplicate pi respectate, nu pot eu Insu-mi eh le violez.
Din acest punct de vedere nu pot semna titlurile de imprumut.
3. Delegatiunea ce ne-a fost conferita, prin procesul-verbal din 11/23 Octomvrie 1916 al Consiliului general, Ilmiteaza In mod precis operatiunile ce
putem face pi interzice In mod absolut alte operatiuni pi In special operatiuni,
ca acelea pentru cari se cere sh semnez.

www.dacoromanica.ro

288

C. I. BAICOIANU

purtau o dobAnda de 2 %%, cele pe 6 luni de 31/2% i cele pe 12 luni

4% anual. La bonurile de casa pe trei i ase luni, dobanzile se

achitau la scadenta bonurilor de casa. Cele pe termen de 12 luni
erau prevAzute cu 2 cupoane, din cari primul se achita dupa 6 luni,
cel de al doilea dupa 12 luni dela emisiunea bonului de casa. Plata
se facea la Banca Nationala i la sucursalele i agentiile ei.
S'au emis ca tip titlurile de 500, 1000, 5.000 i 10.000 lei, putandu-se elibera bonuri de casa i in valoare mai mare de 10.000.
AteptArile Administratiunii foliate au fost Ins Inelate. Precum
se vede din tabloul de mai jos, nu s'au subscris decal 28.338.000 lei:
Siluajia bonurilor de cued:
lei 28.338.000,
Bonuri de casa emise

achitate
pan'a
azi
16.480.000,

eamase In circulatiune . . . . 11.858.000,

Comision 1/00 platit bancilor cari au subscris .
80.671,44
Dobanzi plAtite pentru bonurile ajunse la scadenta i retrase din circulatiune

797.786,05
Cheltuieli de imprimare i publicatie

9.494,37
Total . .
lei
887.951,86
Scontul (1 % peste taxa de dobAnda) pentru bonurile platite Inainte de scadenta

52.424,90

Publicul n'a rasplatit dar initiativa luata de Administratdunea

fortata cu Increderea a0eptata, din care cauza a trebuit s se caute
o alts solutiune. Ea a fost ga'sit'a In atingerea ilegala a disponibilului
aancii Nationale la Reichsbank din Berlin, unde Banca Nationale

din timp de pace avea un depozit de 281.781.304,80 mgrci (la

15/28 August 1916).
In acest scop constatam din scripte, ca s'a dispus la Reichsbank

ca din disponibilul sus mentionat al BAncii Nationale suma de

In nici un caz, semnatura noastrb, nu ar putea obliga Banca National&
peste limitele mandatului nostru si conform art. 69 din statute, aunt personal
r&spunzator de executarea mandatului.
Din acest punct de vedere nu trebuie s& semnez Qi sa iau parte la operatiunea

ce se propune.
Al&tur copie dupa procesul-verbal al Consiliului general si traducere dupa
amintitele articole din legea si statutele Bancii Nationale.
(ss) Delegat, N. 1. Barbulescu.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

289

marci 276.602.789,11 pe cursul de 117 lei suta, adica lei 323.625.263,25

In registrele delegatiunii Bancii Nationale din Bucureti, In vaditul

scop de a putea dispune dupa plat de acest disponibil.
Tot din ordin s'au constituit debitoare Bancii Nationale, judetele
prevazute In ordonanta germana a fi contractantele imprumutului
judetean pentru suma de lei 220.500.000.
In contul acestui Imprumut s'a ridicat de Administratia germana
25.000.000 lei din casa Bancii Nationale, apoi s'a prelevat In acelaTi
scop din disponibilul Bancii la Reichsbank, trecut In registrele delegaiunii din Bucureti, dupa cum reiese din registrele Ranch, 50.400.000
marci, cari transformate pe cursul de 125 suta, reprezinta lei
63.000.000
iar pentru restul de lei 132.500.000 cu cari s'a debitat

Imprumutul judetean, s'a creditat Administratiunea Military din

Romania.

Pe temeiul acestui credit Administratia Coercitiva a Bancii Nationale a prelevat la Berlin o nou'a suma de 129.000.000, cum reiese
din constatarile facute de Ministerul de Finante la Banca Generals,

care Insa nu s'a putut constata din Inregistrarile facute la Banca

Nationala.
IMPRUMUTUL COMUNAL.

Dar actele operatiunilor ilegale nu s'au oprit aci. Multi supui

germani erau detinatori de obligatiuni ale Comunei Bucureti. In lipsa

de fonduri, Primaria nu le putea plati cupoanele. Pentru Inlaturarea

acestui neajuns s'a impus Comunei Bucureti contractarea unui
Imprumut. La Inceput s'a hotarit ca acest Imprumut comunal sa fie
In aa fel solutionat, ca un consortiu de banci sa faca aceasta opera jiune. Mai tarziu Insa, pentru motive ce nu ne sunt cunoscute, consortiul dezistandu-se, sechetrii au hotarIt ca Banca Nationale sa
finanteze din fondurile ei proprii acest Imprumut de 15.000.000 lei.
Delegajiunea Bancii considerand aceste operatiuni (Imprumutul
judetean, bonurile de casa i Imprumutul comunal) ca contrare sta,
tutelor i regulamentelor ei, n'a semnat actele can angajau aceste
operatiuni.
Conditiunile Imprumutului comunal erau:
Banca Nationale se oblige a pune la dispozitia Comunei Bucureti
un credit de 15.000.000 lei. Dobanda s'a stabilit la 6 % pe an. Pentru

garantarea acestui credit In cont curent, Comuna a fost obligate

sa depuna polite cu scadenta pe 3 luni pang la concurenta sumei de
www.dacoromanica.ro
19

290

C. I. BAICOIANU

15.000.000. Efectiv s'a varsat Comunei Bucureti in contul acestui

imprumut lei 9.519.011,86.
Ordonanja din 14 Martie 1918 mai impusese populajiunii roma-

neti din teritoriul ocupat, ca urmare a tratativelor de pace dela

Bucureti, un nou impozit de 400.000.000 lei, drept contributiune
la cheltuielile de administratde i Intrejinere a fortelor militare
ocupante din acest teritoriu.
Conform art. 3 procurarea sumelor avea sa se faca pe calea
unui nou imprumut tot dela Banca Nationala. Evenimentele au
condamnat aceasta operatiune. Ea n'a avut loc.
BANCA NATIONALA SUB SECHESTRU.

Intrati In exercitiul functiunii Bancii cu resentimentele mai sus

aratate, nu ne surprinde de ce activitatea sechetrilor Bancii Nationale purta Inca din prima zi pecetea urei i a unei sistematice
actiuni de umilinta i de discredit.
Slujitorii ei credincioi i contienti de valoarea for trebuiau
ingenunchiati i constrani sa le implore sprijinul i protectiunea,
isbind astfel In prestigiul institutlunii pe care o serveau cu eredinta i devotament. Numai astfel se explica de ce primul act al
sechetrilor a fost licentierea aproape a doua treimi din personalul 'Tamil, pe care Centrala II lasase la Bucureti, pe motiv ca
din ordin militar urmeaza sa se retina serviciului numai personalul
strict necesar.
De asemenea s'a interzis plata pensiunilor i a sumelor ce reveneau familiilor mobilizatilor. Amestecul acesta In gestiunea unei
band particulare, care ii avea o direct iune statutar constituita s.i
cu plina raspundere a faptelor sale, nu era cu nimic justificat.

Cu toate acestea, personalul Bancii contient de sentimentul

demnitatii sale, nu s'a plecat dumanului. Din contra, s'a resemnat i a Indurat toate umilintele impuse de asprimea fortei brutale.
Delegatiunea, pentru a preintampina neajunsurile ce, prevedea
ca s'ar putea creia prin concedierea personalului Bancii, a hotarlt In
preziva infiintarii seehestrului s se ridice din numerarul Bancii o
suma de 600.000 lei, din care sa se poata face fats platii salariilor
personalului care ar fi fost licentiat.

In urma tntelegerii luate cu directorul Barbulescu, suma de

mai sus a fost ridicata la 25 Ianuarie 1917 de Banca Agricola, care a
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

291

convenit prin schimb de scrisori ca acest numerar sa fie tinut la

dispozitia directorului Barbulescu.

Din suma de lei 600.000 directorul Barbulescu a ridicat dela

Banca Agricola In total lei 346.070, din cari lei 210.511,26 au fost
intrebuintald pentru plata personalului licentdat, a familiilor mobilizatilor si pensiunilor. Restul sumei a fost parte intrebuintata pentru a se procura functionarilor lemne si alimente, iar parte depusi
la Banca drept rezerva, cu recepisa la vedere, pe numele directorului delegat N. Barbulescu.
Suma de lei 253.930 ce se mai afla depusa la Banca Agricola In
urma pacii, a fost virata In cursul anului 1919 In debitul contului
ce aceasta banca avea la Banca Nationala.
Cand In luna Mai 1917 Administratia Military a emis o ordonanta,
conform careia s'a hotarit a se plati tuturor functionarilor indepartati
ai Statului si familiilor mobilizajilor salarii de odihna, bineinteles

dupg o cota redusa, delegatiunea Bancii prevalandu-se de acest

precedent, a cerut sechestrilor ca aceasta ordonanta sg fie aplicata
si functionarilor Bancii Nationale..
Aceasta cerere fiind admisg, cu incepere din Mai 1917, delegatiunea
a completat categoriilor de functduni mai sus pomenite, alocatdunile
obisnuite din fondul particular ce fusese injghebat in acest scop.
De altf el aproape mai totd functionarii indepartati au trebuit sa
fie reintegratd prin foga necesitatdi simtite de sporirea operatiunilor,
mai cu seams de cand s'a infiintat Casa de Imprumut pe Gaj, In jurul
careia pggubindu-se interesele Bancii Nationale, s'a concentrat In-

treaga activitate financiarg pentru teritoriul ocupat.

In ce priveste lucrgrile Bancii, sechestrii au interzis orice initdativa Secretariatului.
La Inceput corespondenta si actele Bancii au continuat sa fie
semnate de persoanele autorizate din Bancg, purtand numai viza
sechestrilor.

Mai in urma lucrurile s'au inversat. Secretariatul a fost redus la

un simplu birou de Inregistrare al aceelor incredintate de secretariatul sechestrilor ce functdona pe langa Casa de Imprumut pe Gaj,
care primea si expedia intreaga corespondents semnatg de sechestri,
purtand numai viza delegatiunii Bancii Nationale in coltul hartiei.
Casieria in deosebi, avea ordinul sa nu plateasca nici o sums,
care nu ar fi fost aprobatg de sechestri.
Sediile au fost foarte tarziu redeschise, cu toate repetatele interventiuni din Decemvrie 1916, Ianuarie, Februarie si Martie 1917.
www.dacoromanica.ro

19*

C. I. BAICOIANU

292

De aceasta favoare nu ne-am putut bucura decal atunci cand interesele de organizare ale Casei de Imprumut germane au reclamat-o. Astfel tocmai pe ziva de 1 Mai 1917, au retnceput sa luncjioneze urmatoarele sedii: Turnu-Severin, Craiova, Targu-Jiu (la
Craiova), Ramnicu-Valcea, Caracal, Slatina, Turnu-Magurele, Piteti,
Targovite, Ploeti, Giurgiu i Calarai.
Agentia Targu-Jiu s'a redeschis la 15 Iu lie 1917 in acel
ora.

Agentia Campu-Lung la sfaritul lunei Septemvrie 1917, agentia

Buzau i sucursala Braila la sfaritul lunei Mai 1917, iar agentia

Focpni la 2/15 Octomvrie 1917.
Lipsa for s'a resimtit cu atat mai mult, cu cat creditul bancilor
fusese restrans pretutindeni din cauza evenimentelor.
Agentiile din Dobrogea n'au putut fi redeschise decat dupa ce
Germanii au fost siliti sa paraseasca tam. Agenda Giurgiu a lucrat
In localul Bancii Magurele-Giurgiu din cauza deteriorarii localului
sat', iar agentia Piteti in acel al Bancii Populare, localul nostru fiind
ocupat de Administratiunea Militara. Dintre sediile redeschise,
agentiile Piteti, Focani, Ploeti i Braila, au lucrat fara valori,
acestea fiind trimise in Moldova.
Interesele propriu zise ale Bancii Nationale, chiar ale Administratiunii, au fost prea putin luate In consideratie de Administratia

coercitiva. La Braila, Administratia Militara germana a ridicat In

prima zi a ocupatdunii suma de lei 10.000 pe motiv ca aceasta suma
ar reprezenta partea Statului de 30 % din beneficiul acestei sucursale
pe 1916. Cu toate interventiile facute pe langa Administratia coercitiva din Bucureti pentru a examina i rezolva cazul, nu s'a putut
obtine o solutle.
La Ca larai de asemenea a lost ridicat cu ocazia ocupatiei de
Care ofiterii bulgari, numerarul insumand lei 22.500 + 2.000 lei,
luat contra chitanta de un judecator militar, i efecte In valoare de
lei 817.400. Toate insistentele noastre puse In constatarea i stabilirea responsabilitatilor, cum i pentru restituirea fondurilor, au
ramas WA efect.

Tot astfel i cu biletele de 2 lei, In suma de circa 1.300.000 lei,

facand parte din biletele furate dela Moscova.
Aici Administratia coercitiva are meritul, ce este drept, a ne fi
comunicat i dovedit ca s'ar fi prins de catre Administratia Militara
dela Sevastopol doi indivizi, Rubinstein i Bujor, asupra carora s'ar
fi gasit bilete de 2 lei in suing de circa lei 1.300.000.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

293

Staruintele nostre de a intra In posesiunea acestei sume, depozitata In mainile Administratiunii Militare din Sevastopol, au ramas,
din cauza desinteresarii Administratiunii coercitive din Bucure0i,
fara de efect 1).
*

In timpul ocupatiunii, delegatiunea a avut sa suporte alaturi de

functionarii Bancii, tot calvarul umilintei pe care-1 impunea o situa-

jiune ce nu se putea Inlatura.

Fide la tradijii Bancii, ea a tinut s convoace Consiliul de cenzori
In fiecare saptamana, In sanul caruia se supuneau i rezolvau toate
chestiunile ce comportau interesele mai de seams ale Bancii, de altfel

foarte reduse ca inseminate.

Toate aceste lucrari au fost consemnate In procese-verbale ce
s'au trecut regulat tntr'un registru special al consiliilor tinute In tot
timpul ocupatiunii.
Merits o mentiune recunoscatoare D-1 Const. Protopopescu, ramas
qeful Secretariatului in timpul ocupatiunii, care, chiar cu riscul de
a fi deportat, a qtiut sa probeze Indeajuns Administratiunii coercitive
demnitatea cu care un funclionar al Bancii Nationale Oie sa apere
interesele institutiunii pe care o servete i ale neamului din care
face parte.
OPERATIUNILE BANCII NATIONALE SUB SECHESTRU.

In ce privete operatiunile Bancii, ele poarta pecetea vitregiei

evenimentelor cari au caracterizat ocupatiunea cu tot decorul neajunsurilor ei.
Situatia Sucursalei din Bucureti se prezenta la plecarea Centralei
cu un activ In numerar de lei 10.679.686, bani 63. Din acest disponibil trebuia sa se faca fats multiplelor nevoi i greutati ce se afirmau

zi cu zi tot mai mult.

Retragerea armatelor atrasese la Bucureqti o considerabila populatiune flotanta, care se refugiase In Capita la OHL Cea mai mare

parte dinteinsa apela la sprijinul Bancii solicitand In deosebi Imprumuturi pe efecte. Pe de alts parte, svonurile can mai de cari mai
1) La Targoviste 2 ofiteri Germani au ridicat la 21 Noemvrie 1916 numerarul aflat In casa si anume: lei 65.000 bilete anulate si lei 6.872 bani 59, bilete
bune. Aceste sums au fost Ins& restituite.
La Caracal au fost ridicate toate valorile si numerarul de Comandamentul
Militar local. Au fost Insit readuse.

www.dacoromanica.ro

294

C. I. BAICOIANU

alarmante cu privire la intentiunile ocupantului fats de institutul

nostru, determinasera un curent de neincredere, care se manifesta In
numeroasele cereri de restituiri a recepiselor la vedere. Delegatiunea

a avut sa Infrunte dificultatile ce veneau dintr'o parte i din alta.

S'a reglementat atat lombardul, cat i retragerea recepiselor la vedere

In aa fel, ca interesele i ale unora i ale altora sa fie satisfacute.

Atat pentru Imprumuturile pe efecte cat i pentru restituiri de recepise s'au stabilit anume cote, ce urmau sa fie aplicate la acordarea
Imprumuturilor sau restituirilor.
Increderea revenind Incetul cu Incetul, depunerile la vedere cari
IncetaserA a se mai efectua In primele zile dupa ocupatiune, au Inceput

sa creascg din nou i s alimenteze astfel disponibilul casei. Instituirea sechestrului la Banca a influenjat profund, cum era de ateptat,
mersul operatiunilor.
Iata un tablou dupa care ne putem face o imagine mai concreta
asupra situatiunii operatiunilor, Inainte i dupa infiintarea sechestrului:
Dela 14 Noem- Dela 5 Martie

Natura operatiunilor

vrie 1917 la 5
Martie 1917

1917 la 5 Iunie

1. Efecte prezentate la scont . ...

8.955.724,
2 641 250,

6.258.300,246.140,236.500,146.300,-

2. Recipise la vedere
3. Depozite libere
4. Imprumuturi simple
5. Imprumuturi In cont curent
Total .

1 961 307,35

1 115 500,
244.500,
.

14.918.281,35

1917

6.887.240,

De unde in cele trei luni de ocupatiune premergatoare sechestrului,

depunerile contra recepiselor la vedere se ridicau la lei 2.641.250, In

cele trei luni dupa infiintarea Administrajiunii coercitive se depun

abia lei 246.140, repartizati asupra a 11 recepise.
Tot astfel i cu Imprumuturile pe depozit. Pana la Administratia
fortata s'au acordat 379 Imprumuturi simple Insumand lei 1.115.500
i In cont curent lei 244.500. Depozitele libere insumau lei 1.961.307
i 35 bani.

Dup6 infiintarea sechestrului Imprumuturile simple an scazut

la lei 236.500 ; Imprumuturile In cont curent nu s'au mai facut.
In ce privete scontul, 'Dana la Administratia fortata valoarea portofoliului scontat se ridica la lei 8.955.724 repartizat asupra a 462 efecte.
Administratia fortata a suspendat la inceput aceastA operatiune, obli-

gand bancile, In deosebi cele romaneti, sa achite portofoliul ajuns

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

295

la scadenta. Abia mai tarziu, In 1918, operatiunea scontului a fost

elasticizata.
Restrangerile de afaceri ce se constata sub Administratda fortata
49i gasesc explicatiunea In tendinta 9icanatoare de care erau animati seche9trii fat& de Romani, ca 9i In discreditul 9i injosirea ce tineau sa
asvarle prin procedarea for asupra primului nostru institut de credit.

Pe motivul insuficientii fondurilor disponibile, nu se acordau

decat imprumuturi foarte mici 9i acestea dupa lungi a9teptari 9i
solicitari.

De favoruri mai largi se bucurau pentru toate felurile de operatiuni, numai supu9ii Puterilor Centrale. In deosebi clientela sionista'
era foarte apreciata 9i avantajata.
Deosebit de mari greutati se faceau restituirilor din recepise la
vedere. Totu9i dupa anumite interventiuni se obtineau indulgent.e.
Se acorda favoarea unei intregi restituiri a recepiselor la vedere acelora cari primeau sa subscrie o parte din aceste restituiri la imprumuturile de razboiu germane Si austriace.
Ca activitate, Banca Nationale din Bucure9ti a lucrat destul de
putin, deoarece operatiunile : ordine de plati, mandate, cumparari

9i vanzari de efecte, pe cari ar fi putut sa be savar9easca, au fost

interzise atat pentru Sucursala din Bucure9ti, cat 9i pentru sedii. Ele
au fost rezervate ca un apanagiu al lui Landwirtschaftliche Darlehenskasse, careia i s'a facut favoarea de a i se asigura aceste beneficii.
In ce prive9te dobanda dela imprumuturile pe depozit, de unde in
teritoriul liber a fost de 6 %, in teritoriul ocupat a oscilat intre 6-7 %
9i anume: 6 % dela ocupare pang la 17 Aprilie-1 Mai 1917, iar 7 %
dela acea data pana la 18 Decemvrie 1917-1 Ianuarie 1918, revenind
apoi la 6 %.
Taxa scontului a variat paralel cu dobanda imprumuturilor pe

efecte intre 5-6 %.

Politica de scont a mai fost influientata In timpul Administratiunii

fortate 9i de anumite dispozijiuni privitoare la moratoriu. Este cunoscut ca din ziva mobilizarii din August 1916 pang la ocupajiune, a
fost decretat moratoriul partial pentru cei mobilizati chemat.i sub arme,
ca 9i pentru orice persoana ce Indeplinea un serviciu in armata.
Evacuand Oltenia, Muntenia 9i Dobrogea, s'a decretat moratoriul
general pentru aceste jinuturi, ca 9i pentru judetele Putna 9i Covurlui.

Autoritatea military a ocupantului a restrans insa efectele moratoriului general prin ordonantele sale din 1 Martie ci 2 Aprilie 1917,
pentru urmatoarele categorii:
www.dacoromanica.ro

296

C. I. BAICOIANU

1. Pentru impozite i contributiunile cuvenite Statului, judetelor

i comunelor.

2. Pentru chirii, partial i arenzi.

3. Pentru datorii rezultand din contractul de locatiune de serviciu.
4. Pentru pensiuni alimentare.
La 23 Aprilie se ridica moratoriul pentru 35 % din valoarea tuturor
datoriilor, cu adaogirea ca neplata acestei cote atrage exigibilitatea
lntregii datorii.
Dupti ordonanta germane 1), In teritoriul ocupat situatia creiata
portofoliului era urmatoarea : cine a plait 35 % de buns voie se

bucura de moratoriu ; pentru cine n'a plata cei 35 %, creanta era

exigibila Yn intregime.

BANCA NATIONALA SUB IMPERIUL TRATATULUI DE PACE

DIN BUCURETI BSI A CONFERINTEI FINANCIARE
DELA BERLIN.

SA vedem in randurile de mai jos cum tratatul dela Bucureti

avea sa aduca la Indeplinire intentiunile ocupantilor de subjugare
definitive a Romaniei.
Deoarece Banca Nationale era o institutie particulars i ca atare,
dupe dreptul international, putea sa puna In discutdune toata opera
Administratiunii coercitive din timpul ocupatiei, prin art. 42 s'a
impus Statului roman sa obting consimtamantul Bancii Nationale
a Romaniei ca depozitele ei varsate la Banca Imperiului german, s
ramana oprite ca garantie pentru serviciul datorii publice a Romaniei fate de supuii germani pe timp de 5 ani, iar In cazul and Romania ar ramane In intarziere cu o rata, pe 10 ani i la nevoie ele
sa poata fi tntrebuintate pentru achitarea cupoanelor exigibile i a
lillurilor iqite la sorti.
Pe Tanga aceasta, articolul mai impune Statului sa ceara Bancii
Nationale mentinerea dispozitiilor luate Yn timpul Administratiunii
fortate, ca i indatorirea ca Banca Nationale s nu formuleze vreo
pretentie de despagubire In contra Statului german.
Despre ce era vorba? Din cerealele vandute Germanilor In cursul
anilor 1915 i 1916, Banca Nationale a strans la Banca Imperiului
din Berlin un depozit In our de 62.110.000 lei i altul In marci de
281.781.304,80.
Vezi ordonanta Nr. 474 din 23/4/1918.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

297

Administrajiunea coercitiva, cu precugetata pornire ce jintea sa

slabeasca soliditatea institutului romanesc, a %inut sa angajeze aceste
disponibile In operatiuni contrarii statutelor Bancii.

In art. 7 al protocolului cu privire la tratatul juridico-politic,

Germania lamureste cu prisosinta nedumeririle si gandul care muncea

oficialitatea germana fats de opera Administratiunii coercitive a

Bancii Nationale.
SA redam continutul acestui articol, care cristalizeaza intentiunile
Germanilor si invedereaza temerea ce aveau de urmarile actiunii for
ilegale:
Articolul 7: Articolul 42 prevede ca dispozitiunile luate In timpul
Administratiunii silite a Bancii Nationale a Romaniei, cu privire la

sumele si depozitele varsate la Banca Imperiului German, vor fi

mentinute si ca prelentiuni de despagubire din cauza aceslor dispozi-

tiuni surd excluse. Aceasta dispozitiune este luata numai pentru a

inlatura orice indoiala intamplatoare ca dispozitiunile urmatoare ale
Administratiunii silite raman in picioare si ca nu dau loc la nici o
despagubire.
_

a) Dispozitiunea administratorului silit, dupa care din sumele In

marci dela Banca Imperiului, aproape 180.000.000 !Ward au fost
trecute In socoteala Administratiei de ocupatie asupra Bancii Generale Romane (sectia de emisiune) contra luarii asupra ei a obligaOunilor judetelor romane, In scopul de a face prin asemenea fel cu
putinta plata contributiunii puss asupra 4rii.
b) Dispozitiunea administratorului silit, dupa care din depozitul
in our M,9 milioane au fost Intrebuintate pentru intemeierea unei
sume in Mara de aceiasi valoare, datatoare de dobanzi.
Pe de alts parte, potrivit dorintei Guvernului roman, ramane cu
dinadinsul hotartt ca prelenfiunea Bdncii Nationale la dobdnzi, pentru

suma aflata la Banca Imperiului nu este atinsa prin art. 42, ca prin
urmare reimcine in picioare .

Tradus pe Intelesul tuturor, tratatul dela Bucuresti urmarea sa

libereze Statul german de consecintele raspunderilor ce be impunea
substituirea nelegala a Administratiei coercitive in drepturile Bancii
Nationale si care, prin operatiunile samavolnice pe cari be angajase,
adusese Bancii Nationale pagube evidente.
Era vorba ca Statul roman sa fie constrans sa is asupra sa apla-

narea conflictului de drept, pe care Germanii recunosteau a-1 fi

produs prin Incalcarea drepturilor Bancii Nationale de catre Administratia fortata pe care o pusese In capul Sucursalei la Bucuresti.
www.dacoromanica.ro

C. I. BAicoIANU

298

Cele mai grave consecin %e pentru institutiunea noastra aveau

insa sa decurga din art. 17 al tratatului juridico-politic i anume din
lapidarul articol care afirma hotarirea Germaniei ca Banca Natio-

nals sa fie puss sub controlul Comandamentului Militar i dupa

incheierea pacii i anume pang la parasirea teritoriului ocupat, fapt
care avea sa se produce numai dupa pacea generals. Aceasta hotarire
o vedem formulate in randurile urmatoare:
# Conlucrarea CoMandamentului de capetenie cu privire la regularea circulatiunii banilor i platilor i in deosebi la gestiunea 'Tamil
Nationale a Romaniei cii a Casei Centrale a Bancilor Populare, ramane

rezervata pentru o conventiune specials . In completarea acestui

articol, tratatul prevede # ca pans in 4 saptamani dela semnarea
tratatului de pace se vor intalni la Berlin reprezentanti ai partilor
contractante pentru a lua mai In de aproape intelegere in privinta
1ndeplinirii i asigurarii i mai departe a obligatiunilor financiare
ale Romaniei .

cari erau aceste obligatiuni financiare cari trebuiau sa fats

la Berlin obiectul unei intelegeri separate despre care vorbete artissi

colul sus citat?

In afara de ceiace privea gestiunea Administratiei foliate a
Bancii Nationale, dupa cum am aratat mai sus, era vorba de:
1. Asigurari ce se cereau Statului roman pentru indeplinirea
obligatiunilor financiare, precum erau cele isvorite din despagubirile
ce urmau sa se dea supuilor germani, etc.
2. Regularea conditiilor de cent curent dela Stat la Stat 1), pe cari
1) lath cum glasuie0e art. 10 al conventiunii care urma sa, fac& obiectul
conferintei dela Berlin: e Romania ii Germania, precum i Romania i AustroUngaria itii vor pune la dispozitie una fat& de alta, mijloacele pentru platile
necesare la achitarea obligatiunilor de plat& nascute din aceasth conventiune,
prin deschidere de credite In moneta celeilalte tari. Amanuntele acestei regule
aunt rezervate pentru o conventie special& *. lath aceasth conventie in extenso :
Zwischen den unterzeichneten BevollmItchtigten Deutschlands und Rumaniens ist
die nachstehende Vereinbarung fiber wechselseitige Bereitstellung von Zahlungsmitteln getroffen worden:

Artikel 1. Nach Artikel X des Wirtschaftsabkommens im deutsch-Osterreichisch-ungarisch-rumanischen Sonderabkommen Ober wirtschaftliche Einzelfragen zu dem Bukarester Friedensvertragevom 7. Mai 1918 werden Deutsch-

land und Rumanien sich gegenseitig die zur Bestreitung der Zahlungsverpflichtungen aus dem Wirtschaftsabkommen notwendigen Zahlungsmittel
gegen Einraumung von Guthaben in der Wahrung des anderen Landes zur
VerfOgung stellen.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

299

Germanii le impusesera pentru cumpararile i vanzarile Intre Romani,

Germani si Austro-Ungari, ca o modalitate prin mijlocul careia
DemgemAss werden die hiernach angeforderten Zahlungsmittel von der
Deutschen Regierung in Reichsmark bei der Reichsbank von der Rum Anischen Regierung in Lei bei der Rumanischen Nationalbank bereitgestellt
werden. Die beiderseitigen Banken Bind berechtigt, bei Anforderung der Zahlungs-

mittel den Nachweis daftir zu verlangen, class die Zahlungsmittel zur Bestreitung von Zahlungsverpflichtungen aus dem Wirtschaftsabkommen bestimmt
sind.

Zum Ausgleich fur die bei der Rumanischen Nationalbank in Anspruch

genommenen LeibetrAge wird die Deutsche Regierung der Rumitnischen Regierung ein entsprechendes Mark-Guthaben bei der Reichsbank einraumen,
und umgekehrt erhalt die Deutsche Regierung fiur die bei der Reichsbank in
Anspruch genommenen Reichsmarkbetrage ein entsprechendes Lei-Guthaben
bei der Rumitnischen Nationalbank von der Rumanischen Regierung eingeritumt.
Artikel 2. Abgesehen von den nach Artikel 1 bereitzustellenden Zahlungsmitteln wird Deutschland auf Wunsch Rumanians folgende Reichsmarkbetrage der RumAnischen Regierung bei der Reichsbank zur Verftigung stellen:
a) die in Mark zu zahlenden Aufwendungen Deutsch lands fur die rumilnischen Kriegsgefangenen (Artikel 25 des rechtspolitischen Zusatzvertrages);
b) die Betrage, welche erforderlich Bind, urn die aus deutschen Mitteln in
Rumanien fur offentliche Arbeiten gemachten Aufwendungen sowie den Wert
deutscher Verkehrsmittel, soweit diese nicht zuruckgegeben werden !airmen,
ersetzen (Artikel 23 des Friedensvertrages und Artikel 34 bis 37 des rechtspolitischen Zusatzvertrages);
c) die BetrAge, welche filr den Dienst der im deutschen Besitz befindlichen
Schuldverschreibungen der Anleihen des rumitnischen Staates erforderlich sind ;
d) einen Betrag von 180 Millionen Mark, welchen die RumAnische Regierung der Rumitnischen Nationalbank mit Rucksicht darauf zu erstatten wiinscht,
dass die Rumanische Nationalbank wAhrend des Krieges den genannten Betrag
aus ihrem Guthaben bei der Reichsbank in Berlin fiir die Finanzierung
rumanischer Distriksobligationen aufgewendet hat. Die Vorlage der 180 Millionen Mark vonseiten Deutschlands hat zur Voraussetzung, dass der genannte

Betrag dem Guthaben der RumAnischen Nationalbank bei der Reichsbank

wieder zugeftihrt wird und dass die RumAnische Nationalbank damit einverstanden ist, dass auf ihn ebenfalls die Bestimmungen des Artikel 42 des rechtspolitischen Zusatzvertrages Anwendung linden.
Die zu a) bis d) bezeichneten Vorlagen der Deutschen Regierung bilden
einen mit 5% jAhrlich zu verzinsenden Vorechuss in Reichsmark bis zum 30.

Juni 1919. Von letzterem Zeitpunkt ab erhAlt die deutsche Regierung zum
Ausgleich des Vorschusses und der aufgelaufenen Zinsen ein Lei-Guthaben bei
der Rumanischen Nationalbank, Aber welches zur Bezahlung des deutschen
Einfuhrbedarfs aus Rumanien verftlgt werden wird.
Artikel 3. Soweit Deutschland zur Bestreitung seines Einfuhrbedarfs aus

RumAnien, abgesehen von den dem Wirtschaftsabkommens unterliegenden

rumanischen Erzeugnissen, Lei benOtigt, wird Rumanien die erforderlichen

www.dacoromanica.ro

300

C. I. BAICOIANU

State le aliate 10 garantau cumpArarea pe datorie a Intregii productii rornaneti.

Betrage bei der RumAnischen Nationalbank zur Verffigung der Deutschen
Regierung stellen, zum Ausgleich hierffir erhalt die RumAnische Regierung ein
entsprechendes Mark-Guthaben bei der Reichsbank von der Deutschen Regierung eingetaumt.

Artikel 4. Die aus Artikel 1 und 3 sich ergebenden Kursverrechnungen

werden nach folgenden GrundsAtzen vorgenommen werden:
Ffir die bis zum 30. Juni 1919 entstehenden gegenseitigen Guthaben gilt

das feste Verhaltnis von 100 Lei = 70 Mark (100 Mark = 142,85 Lei). Die
Einffihrung einer amtlichen Kursnotierung der Lei in Berlin Bowie der Reichs-

mark in Bukarest, wird tunlichst bald in die Wege geleitet werden. Vom 1.
Juli 1919 an ist fur die Verrechnung der amtliche Leikurs in Berlin, und zwar
der Durchschnittskurs zwischen Geld- und Briefnotierung, massgebend. Solite
jedoch der Berliner Leikurs urn mehr als %% von dem auf Lei umgerechneten
Bukarester Mittelkurs fur Reichsmark abweichen, so wird die Mitte zwischen
der Berliner Leinotierung und der Bukarester Marknotierung als Verrechnungskurs angenommen.

Der Ermittlung des deutschen Lei-Guthabens aus Artikel 2 wird 1 mal

Juli 1919 vorlaufig das Umrechnungsverhaltnis von 100 Lei = 81 Mark zugrunde gelegt. Die endgultige Abrechnung der Lei-Guthaben aus Artikel 2
einschliesslich der aufgelaufenen Zinsen erfolgt nach dem Durchschnittskurs
samtlicher Tagesnotierungen in der Zeit vom 1. Juli bis 31. Dezember 1919.
Ffir die Feststellung des Durchschnittskurses finden die vorstehenden Bestimmungen Anwendung.
Artikel 5. Die gegenseitigen Guthaben werden mit 5% jAhrlich verzinst.
Artikel 6. Zum 31. Dezember jeden Jahres werden die gegenseitigen Guthaben zuzfiglich der aufgelaufenen Zinsen rechnungsmassig festgestellt. Der
Unterschied (Saldo) des Gesamtbetrages der gegenseitigen Guthaben, berechnet
nach den Kursbestimmungen des Artikel 4 soil jeweils eine Milliarde Mark oder
deren Gegenwert in Lei nicht ubersteigen.

Der endgilltige Ausgleich der gegenseitigen Guthaben erfolgt innerhalb

eines halben Jahres nach Ablauf des Wirtschaftsabkommens (Artikel II daselbst), also spatestens bis zum 31. Dezember 1927.
Artikel 7. Rumanien wird fiber die ihm auf Grund der Artikel 1 und 3 bei
der Reichsbank zu bestellenden Mark-Guthaben nur zum Zwecke der Bezah-

lung deutscher Forderungen verffigen. Insofern die Guthaben zum Ankauf

von Wertpapieren Verwendung finden sollte, mfissen die Wertpapiere der
gleichen VerfugungsbeschrAnkung wie die Guthaben selbst unterworfen bleiben.
Falls RumAnien auslAndische Zahlungsmittel benOtigen sollte, wird die Reichs-

bank bereit sein, der RumAnischen Regierung in Anrechnung auf die MarkGuthaben, jedoch nicht fiber deren Rohe hinaus, zur Befriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bedfirfnisse nach MOglichkeit Devisen zur Verffigung
stellen.
Die Reichsbank hofft, dass sie

eine angemessene Verteilung und rechtzeitige vorherige Anmeldung des Bedarfs vorausgesetzt in der Regel in
der Lage sein wird, berechtigten Wfinschen Rumaniens, soweit es sich urn die

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

301

3. Solutionarea retragerii emisiunii Bancii Generale prin Indatorirea ce se impunea Bancii Nationale de a lua asupra sa aceasta
operatiune 1).

4. Fixarea modului cum avea sa se Inteleaga conlucrarea Coman-

damentului Militar la regularea circulatiunii noastre monetare i

participarea for la Administratia Bancii Nationale.
In ce privete asigurarea pentru Indeplinirea i garantarea Indatoririlor financiare, s'a stabilit o conventle specials. Pe temeiul
ei se impunea Statului roman obligatiunea sa plateasca pagubele de
razboiu i civile 2) prevazute In art. 7, 22 i 3 ale tratatului juridicoBefriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bediirfnisse handelt, ganz oder zu
einem erheblichen Teile Rechnung zu tragen. Sie muss Bich jedoch im Hinblick
auf die lange Dauer des Wirtschaftsabkommens und die Maglichkeit aussergewOhnlicher Verhaltnisse, die Prilfung darilber vorbehalten, ob sie jeweils die
angeforderten Betrage in Devisen aus ihren Bestanden abgeben oder, ob und
auf welche Weise sie gegebenenfalls anderweitig den Wiinschen der Rumitnischem Regierung Rechnung tragen kann. Unter alien UmstAnden aber hat
sich die Reichskank bereit erklart, bis zur H6he von 10% des gesamten im
Laufe des Wirtschaftsabkommens etwa zugunsten Rumaniens sich ergebenden
Guthabensaldos in TeilbetrAgen, die nicht mehr als 5 Millionen Mark betragen
darfen, far die obengedachten Zwecke Devisen zu den Kursen der in Frage
kommenden neutralen Markte zur Verfilgung zu stellen oder zu beschaffen.

Bis zum Ablauf eines Jahres nach dem Frieden mit den WestmAchten
beschrankt sich die Verpflichtung der Reichsbank auf die Bereitstellung oder
Beschaf rung von Devisen bis zur Mlle von 5% des genannten rumilnischen
Guthabensaldos.
Artikel 8. Die gegenwArtige Vereinbarung soil gleichzeitig mit dem Frie-

densvertrage in Kraft treten.

Artikel 9. Beiderseits wird Genehmigung der Regierung vorbehalten. Geschehen in doppelter Urschrift zu Berlin am 8. Juli 1918.
(gez.) Johannes m. p.
(gez.) Schroeder m. p.
(gez.) Berndt m. p.

(gez.) tefanescu m. p.
(gez.) Golescu m. p.
(gez.) Maltezianu m. p.

1) lath, articolul 6: Romania va achita cu bilete de banch ale Bancii Nationale a Romaniei, eau cu alte mijloace legale de plata, Intr'un rastimp de 6

luni dela ratificarea tratatului de pace, biletele de bancit emise de Banca Generale Roma.na (sectia de emisiune) in urma dispozitiei Administratiunii de
ocupatie, bilete pe cari nu le va mai pune In circulatie, asa ca sumele si depozitele aflate la Banca Imperiului german pentru acoperirea lor, vor deveni
libere. PIMA la achitare, biletele de bane& ale Bancii Generale Romano!) vor fi
recunoscute ca mijloace legale de plata. Dupe ratificarea tratatului de pace,
asemenea bilete nu se vor mai emits *.
2) Art. 6: s Romania va plati Germaniei toate pagubele ce i-au fost pricinuite In teritoriul ei prin masuri de ordin militar ale uneia din puterile beli-

www.dacoromanica.ro

302

C. I. BAICOIANU

politic si actul sAu aditional, prin emitere de bonuri de tezaur

purtatoare de dobandA 5 %, cu obligajiunea impusA Bancii Nationale sa le primeasca la scont, iar pentru intretinerea armatei germane de ocupatiune, Guvernul roman avea sa depunA sumele cuvenite la Banca NationalA, ceiace revenea la indatorirea indirectA

a Bancii Nationale s finanteze Statul cu aceste sume.

Estimatiunea despAgubirilor avea sa se faca de o comisiune numild
de Adminisiralla Milliard din care urma sa faca parte si membri romdni.

Scopul urmArit de aceastA convenjie culmineaza in art. 4, in

care, pentru garantarea indatoririlor luate, Romania este silitA six
gajeze Germaniei veniturile monopolurilor Statului, intru cat s'ar
intampla ca Romania sa fie id intarziere cu indeplinirea obligatiunilor sale.
*

0 intelegere specialA avea sa se facA mai departe in jurul obligatiunii impusA Romaniei de a vinde Germaniei ysi Austro-Ungariei

cerealele in cont curent, adica pe datorie. Discutiunile ce au avut

loc cu acest prilej, sunt din cele mai interesante. Germanii nazuiau
se ridice cerealele In cont curent Ears termen de lichidare, in timp
de 9 ani. Au trebuit discutiuni aprinse pentru ca sa se renunte la
aceastA ideie lipsitA de cel mai elementar bun simt i ca sa se cads
de acord ca lichidarea sa se facA dupa un an si jumalate, iar creditul
nelimitat cum se cerea sa se circumscrie la 1 1/2 miliard. Creditele
reciproce aveau sa poarte o dobandA de 5 % pe an.
In ce priveste soldul creditor ce ar fi rezultat in favoarea Romaniei, Germanii insistau ca el A' fie utilizat numai pentru cumpArAturi de marfuri din rile centrale. Abia dui:A lungi discutiuni
dupA ce s'a isbutit a-i face sa inteleagA ca Romania mai are si
alte obligatiuni fatA de alte tAri, au cedat convenind ca Romania
sa poat'a utiliza din disponibilul s'au si pentru alte plati externe.
Totusi aici s'a admis formula \raga ca Reichsbank va pune la dispozitia Guvernului roman, prin debitul contului sau, mijloacele de plati
necesare, dupa posibilitate. Numai dui:kg dezbateri aprinse s'a primit
obligatia precise de a ni se procura devize asupra strAinatAtii pentru
10 % din soldul nostru creditor.
gerante. Dispozitiunea dela art. 1, se va aplica si la pagubele pe earl le vor fi
suferit Germanii In calitatea for de participanti, In deosebi ca actionari, la Intreprinderile aflate pe teritoriul roman. Ea nu se va aplica Is pagubele cari se
vor fi cauzat prin actiuni de luptil Germanilor In calitate de membri din elementele armatei germane .

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

303

In scopul alimentarii acestui cont curent se prevedea In art. 4

ca Germania i Romania precum i Austro-Ungaria i Romania
40i vor pune Ia dispozitie una fats de alta mijloacele de plata necesare

pentru achitarea obligatiunilor de plata nascute din aceasta conventiune, prin deschidere de credite in moneta celeilalte OH .
Formula aceasta convenea de minune Germaniei pentruca pe
de o parte tia cat de mica este capacitatea ei de exportatiune, iar
pe de alta intelegea cat de mare putea sa fie exportul Romaniei
marit cu tinutul agricol al Basarabiei.
Dar Guvernul german nu s'a oprit aici. La avantajele ce-i oferea

operatiunea In cont curent, el a cautat Ali afirme cu toata brutalitatea atotputernicia sa de invingator i in alta directiune. Este
vorba de stabilirea cursului cu care pretindeau Germanii s se faca
transformarea marcilor. In imprejurarile prin cari trecea Cara, nu
se putea vorbi de un curs regulat de bursa. Ce operatiuni putea sa-1
determine cand comertul liber de import i export era viciat prin
reglementarea cea mai samavolnica a autoritatii militare germane?

Cu toate acestea pe piata erau oarecari notari pentru cursul

marcii. Militarii germani carora li se platea solda in lei, sau cari
agoniseau lei romaneti din variatele speculatiuni permise i nepermise In cari se avantasera cu sau fail concursul oficial al autoritatilor de administratie ocupanta, intretineau prin schimbul hartiei
romaneti contra marci, pe can le trimiteau In patria lor, o speculatiune A la hause * pe care de altfel nu o justifica nici o circumstanta
serioasa.

Iata cum a variat cursul marcilor dela 17 Mai 1918 pans la 1

Ianuarie 1919:
1918 Mai
*
Iunie
*
Iulie
*

17

August

8
6

139
141 Y2
133 Y2

161

160 4

159

Septemvrie

18
5

159

11

158 V2

s
s

Octomvrie

12
14

Noemvrie
I

161 Y2

154
153

152-151

22
6

154

150

www.dacoromanica.ro

147-148

304

C. I. BAICOIANU

1918 Noemvrie

152-155-160

8/9 .

11

161 -182

161-163
nici un curs.
124-126
130-135

14
18
19
25

26

125-130

Decemvrie

29
2
5

128 -129

20

21

25

30

i
*
1919 Ianuarie

133

128-130
127-129
125-126
128-130
132-133
133-135
130-132
130-132

31
1

Profitand de aceastA stare de lucruri pe care o sustinea chiar

Administratia Military germanA, delegat,ii germani la Conferinta

dela Berlin, sustineau ca schimbul marcii sA se fact la cursul pe

care /1 provocau necesit'atile

qi

socotelile militarilor germani

care

era de lei 1,50-1,60 marca.

Dupa multe discuVuni s'a ajuns a se stabili cursul de 1,4285.
Raportat la paritatea legala de 1,2345 el Inseamna un disagio de
16 % In defavoarea leului romanesc. Faptul acesta se traduce prin
ieftenirea cerealelor ce se vindeau Germanilor pe preturi destul de
reduse In proportia de 16 % cu care se scumpea marca fatA de leu.

Astfel pe cat6 vreme In Bulgaria se pratea 8-10.000 marci

vagonul de grau, la not a fost stabilit prin forta, netinandu:se seama
de preturile mondiale ce se cuveneau s se plateasca, la cifrele derizorii pe cari le Infatieaz6 tabloul de mai jos 1):
Gratz
Orz

Pretul cuvenit
lei 38
r

Pretul efectiv prin disagio

lei 31,92 suta de kg.

29
29
29

Porumb

01162

Mei

Fasole

31
47

Rapita

65

24,36
24,36
24,36
28,04
39,48
54,80

*
*

s
*

1) Cat de redus era acest pret, o dovedeste o corespondent& germanoelvetianh din 1917. Germanii urmand sh-si creieze mijloace de plata pe plata
elvetiantt, au oferit la un moment dat Elvetiei intinse campil din Oltenia in
scop de a face cultura agricola. Cerealele astfel obtinute aveau s se plateasca

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

305

Era dar vorba de un privilegiu creiat consumatorului german in

dauna consumatorului roman.
Dupa statornicirile de drept international, ocupantul victorios
avea numai dreptul sa rechizitioneze din produsele tarii ocupate, cele
trebuitoare peritru nevoile armatelor sale de ocupatie.
Atat oi nimic mai mult. Germania, contravenind insa acestei
prescriptiuni de drept international, a rechizitionat intreaga productdune agricola a Orli ocupate pentru a satisface nevoile populatiunii sale civile.
Gravitatea faptului const6 in aceia ca de unde romanul producgtor
ar fi avut dreptul sa oh-tin& pentru produsele ce fi prisoseau preturile
rezultate din exercitarea libel% a comertalui, i s'a impus prin forta
military sg-oi vand'a intreaga productiune agricaa populatiunii civile
a ocupantului pe preturile derizorii ale rechizitiunii, scAzute In
ultima consecinta cu disagiul prevazut in conventia de valuta.
0 fugitiva socoteala, facutA pe temeiul aratarilor lui Mann 1)
ne va plasticiza insemnatatea problemei.
Dupa aralarile sale, Germanii ar fi ridicat of trecut in cuprinsul
Puterilor Centrale dela 1 Decemvrie 1916 pans la 31 Decemvrie 1917,
o cantitate de 1.577.000 tone de cereale, din cari 1.223.000 tone grau,

227.000 tone porumb, restul alte cereale, nutret of oleiagenoase, In

cari mai intrau cantiati considerabile de fructe, (mg, branz6, vite,
"'Agri, etc.
Daca facem media preturilor platite pe aceste cereale (in cea
mai mare parte grau oi porumb) la circa 220 lei tona, obtinem cifra de
345.840.000 lei In bilete de ale BAncii Generale platite pentru aceste
cereale. Socotind Ins acelaoi export cu pretml mediu platit In Bulgaria de 1.000 lei tona, contravaloarea lui ar fi lei 1.577.000.000.
Avutia nationalg a fost dar pAgubit'd pentru anul 1917 numai,
prin cerealele exportate de Romania in Germania of Austro-Ungaria,

cu diferenta de peste un miliard lei, care a intrat in punga poporului german, pagubind pe agricultorul roman prin uzurparea celor
mai elementare dispozitiuni de drept international.
In franci elvetieni. Pretail solicitat ei obtlnut de Germani era dupa propriile
marturisiri ale documentului in cauza de 5 Iiii 6 on mai mare cleat pretail oferit
de Germani Romaniei.
In conventiunile fncheiate cu Elvetia, Germanii obtinusera pentru vagonul
de gran romanesc 16.000 franci elvetieni, de undo ei fl plateau In Romania cu
3.800 lei.
1) Dr. Fritz Karl Mann, Gospodaria de razboiu din Romania, Bucureeti 1918.

www.dacoromanica.ro

so

306

C. I. BAICOIANU

Strans legate de chestiunea contului curent a fost i problema

mijloacelor de plata In strainatate. Romania mai avea qi alte angajamente In gall de Germania i Austro-Ungaria.
Cum insa i se impunea vanzarea intregii sale productiuni
acestora, tot disponibilul sau creditor se strangea aici. Se impunea
dar preocuparea sa-i pastreze o actiune libera in ce privete
comertul de devize, pentru a dispune de soldul creditor aa cum

o cereau raporturile sale financiare cu alte sari in afara de cele

centrale.

Aici s'a dat insa peste obstacole de neinchipuit. Vor ramane clasice discujiunile ce au avut loc in jurul acestei chestiuni, cari desvelesc toatti cugetarea neomenoasa a nazuintii germane i austroungare In ce privete raporturile for comerciale cu Romania. Ei se
gandeau ca In schimbul produselor noastre rapite sa ne vare pe
gat pentru 90 % din valoare produse de ale for In cea mai
mare parte ersatz-uri de o structure slabs, socotite cu preturile ce
ar fi binevoit a le fixa i cari, avand in vedere situatia for de furnizori fare concurenti, ar fi fost de buns seams maj orate fall nici
un motiv.

Pentru ali apara valuta lor, ei nu admiteau ca Romania sa

poata dispune de eventualul sau sold creditor astfel cum o povatuiau
interesele. De aici organizarea unei centrale de devize push sub con-

trolul austro-ungar i german, care avea sa supravegheze tot comertul tarii limitandu-1 numai la importul articolelor germane i
austro-ungare. Insistentele maxi ale comisiunii romaneti n'au putut

sa Mina dupe cum am aratat decal fagaduinta ca din tot

soldul creditor numai 10 % va putea fi alocat comertului de devize.
Dar Intrebuinjarea acestei mici pa* din disponibilul nostru avea
sti se face prin centrala de devize controlata de Germani i AustroUngari i prin Banca Imperiului german, care avea sa ne procure
aceste devize.

Trebuie s aratam aici ca In vederea unei slabe exportatiuni In

Romania, Guvernul german a acceptat dela inceput sa figuram ca
debitori ai acestui cont curent cu:
1. Costul Intretinerii prizonierilor.
2. Despagubirile pentru materialele distruse, pierdute, deteriorate.
3. Costul lucrarilor publice efectuate In Romania de Puterile
Centrale.

4. Anuitatile In restanta.
www.dacoromanica.ro

307

13ANC A NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIU NII

5. Cele 180 milioane marci cari se luasera din avutul Bancii

Nationale dela Reichsbank.

In schimb s'a trecut In creditul contului nostru costul intretinerii prizonierilor inamici.
*

Punctul culminant al discutiunilor Conferinjei financiare dela

Berlin a fost in jurul Bancii Nationale i anume pentru stabilirea
conlucrarii Comandamentului Militar german cu Administratiunea
acestei institutiuni, care dupa danii trebuia sa is asupra sa, In ultima
instanta, finantarea tuturor obligatiunilor isvorlte din tratatul de
pace.

Dar Banca Nationala mai era qi un regulator al intregii vieti

economice i financiare a Orli. Germania nazuia Ali asigure aici
o influenta constants i de mai lungs durata, pentru ca opera de
aservire economics, ce tradeaza a o fi urmarit In tot tratatul dela
Bucureqti, sa fie efectiva.

Si cari anume erau propunerile germane privitoare la conlucrarea Comandamentului Militar cu Banca Nationale? Spicuim aici
numai dispozitiunile esentiale, iar in note dam In Intregime acest document, de nature sa ramana un monument destul de vorbitor despre
intenjiunile germane urmarite In Romania 1).
1) Iata. acest document in extenso:

PRO IECT.
Intre Comandamentul Suprem al Armatei de ocupatiune gi Guvernul roman, In baza art. XVII, al. 4, al tratatului de pace, s'a Incheiat urmatoarea
conventlune cu privire la conlucrarea Comandamentului Suprem la regularea
circulatiunii monetare gi a platilor:
Par. 1. Conform art. 22 din tratatul de pace, Comandamentul Suprem va
desfiinta Administratia fortatA a Bancii Nationale gi a Casei Centrale a Bancilor Populare gi Cooperativelor sAtegti pe masura. ce Administratia centralA a
acestor douA institutiuni se reintorc la Bucuresti.
La desfiintarea Administratiei fortate se vor preda directiunilor registrele
gi valorile instituVilor de sub Administratia fortata, fare prejudiciul stipulatiunilor de pace gi conventiunilor ce-1 completeazA. Predarea valorilor urmeazA sa se facA pe baza unui bilant brut incheiat de administratiile fortate
ale BAncii Nationale gi Casei Centrale a BAncilor Populare. Administratiunile
centrale ale acestor institutiuni recunosc ca obligatiunile Incheiate eau acceptate de administratorii coercitivi Bunt de drept valabile.
Par. 2. Casa de 1mprumut a agricultorilor dela Banca Nationale preda pe
baza unui bilant definitiv, activul gi pasivul ei unei administratiuni care va fi

www.dacoromanica.ro

WI*

308

C. I. BAICOIANU

Administratiunea fortata a Bancii Nationale avea s se desfiinteze numai In schimbul recunoaterii din partea Bancii Nationale
cg obligatiunile Incheiate sau acceptate de Administratiunea coer-

citiva sunt de drept valabile.

Se stipula ca functionarilor cari au fost In serviciul Administratiunii fortate i implicit al Casei de Imprumut pe Gaj, s nu
li se creieze neajunsuri prin faptul ca au adus servicii acestora. Pentru
controlarea operatiunilor Bancii, Comandamentul Suprem impunea
ca sa se alature Bancii Nationale i sediilor sale diveri /mputerniciti

civili. Acestor Imputerniciti civili i ajutoarelor lor sa li se puns

la dispozitie Incaperile necesare In localurile Bancii Nationale. Lor
sau Inlocuitorilor lor aveau s li se prezinte la cerere toate actele i
registrele Bancii Nationale ca qi ale sediilor i s6 li se dea oricand
toate informatiunile cerute cu privire la operatiuni. Aceti Imputerniciti trebuiau sa fie invitati la timp la toate edintele directiunii,
ale consiliilor, precum

la Adunarea generals a BAncii Nationale,

iridicat& de Guvernul roman la o epocA ce va fi Inca de stabilit. Comandamentul

Suprem dispune de beneficiul eventual ce va rezulta.

Toate drepturile ce decurg din dispozitiile ordonamtei din ziva de 5 Mai
1917 (dispozitiuni pentru populatia roman& par. 80 Nr. 112) relative la Casa
de Imprumut a Agricultorilor, aman in favoarea administratiunii care-i va
succeda.

Par. 3. Functionarilor, cari au fost In serviciul Administratiunii fortate,

nu li se vor creia neajunsuri prin faptul c A au adus acesteia servicii.
Par. 4. Se va delega pe langa Comisarul Guvernului la Banca NatiOnala
precum Qi pe la,ngit Casa Central& a BAncilor Populare, pan& la evacuarea teritoriului ocupat, ca.te 2 comisari civili. Comisarii civili vor primi pentru ei si
pentru lnlocuitorii lor, inaperile de serviciu necesare.
Par. 5. Imputernicitii civili vor da explicatluni directorilor roman' asupra
dispozitiunilor luate In timpul Administratiunii fortate.
Par. 6. Conlucrarea imputernicitilor civili la conducerea Bancii Nationale
si a Casei Centrale a Blinci lor Populare se va limita, dm& hotaririle ei masu-

rile ambelor institutiuni sunt in armonie cu interesele Puterilor Centrale, pe

cari are s le apere Comandamentul Suprem. Directiunile romane vor tine cont
de dorintele exprimate in aceast& privinta. In acest scop se vor da informatiuni
plenipotentiarilor civili sau Inlocuitorilor lor, In caz de impiedicare, dandu-li-se
la cerere s& vada actele referitoare, precum si registrele BAncii Nationale sau
ale Casei Centrale a Bancilor Populare ei Cooperativelor Sateeti.
Hothrtrile directiunilor si ale altor organe de administratie, precum si ale Adunitrii generale, se vor comunica Mr& z&bavIt, dup& Qedinte, imputernicitilor
civili. Acestia pot eh lac& obiectiuni la Guvern, contra hothririlor acestora.
Inainte de a transa Cu obiectiunea, nu se pot aduce la lndeplinire hot&rtrile contra carora s'a ridicat reclamatiunea.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

309

cu dreptul pentru ei sa is parte la desbaterile acestor organe de

administratiune. Mai departe trebuiau s li se supuna spre aprobare:

1. Operatiunile de credit i de scont ale Bancii Intru cat tree

pentru o singura persoana sau firma de 100.000 lei.
2. Toate operatiunile interne i externe de schimb.
3. Once operatiune cu strainatatea.
Modificarea de statute sa nu se poata face fail consimtamantul
for i numai atunci cand interesele Comandamentului Suprem ar
fi cerut-o.
.
In al 4-lea aliniat al art. 6 al Conventiunii se mergea chiar mai

departe. Se dadeau Imputernicitilor civili drepturi ce depapau pe

cele directoriale.
Intru cat pentru executarea obligatiunilor financiare i economice e, glasuete aliniatul cari au fost acceptate de Romania prin

tratatul de pace i conventiunile complimentare, mai este nevoie

i de colaborarea Bancii Nationale i a Casei Centrale a Bancilor
Intru cat pentru executarea obligatiunilor financiare gi economice, cari
au fost acceptate de Romania prin tratatul de pace gi conventiunile complimentare, mai este nevoie gi de colaborarea Bancii Nationale gi a Casei Centrale
a Bancilor Populare (achitarea biletelor de banc& ale Bancii Generale Romane,
punerea la dispozipe a biletelor de bane& pentru intretinerea armatei de ocu-

patiune, sau pe baza art. 10 al conventiunii economice, strangerea recoltei

prin bancile populare), Imputernicitii civili sunt Indreptatiti sa-$i procure
informatiuni asupra amanuntelor executiunii gi la caz de trebuintli, Guvernul
roman va lua, dupli, cererea Imputernicitilor civili, masurile cuvenite pentru
aducerea la Indeplinire.
Par. 7. Intru cat s'ar constata ca organele cooperativelor, bancile populare gi federalele for ar lucra contra dispozitiunilor tratatului de pace gi con ventiunii economice, Consiliul de administratiune al Centralei Bancilor Populare va tine socoteala de eventualele obiectiuni cu privire la Intrebuintarea unor
asemenea organe.

Par. 8. Pentru concentrarea traficului total de devize ale Romaniei, se

va institui In Bucuregti o centrala de devize. La centrala devizelor va figura
cate un comisar german gi austro-ungar. Incheierea operatiunilor de devize
se va efectua de acord cu acecti comisari.
Masurile Indreptatite, potrivit Imprejurarilor internationale fat& de cursul
schimbului, pentru ridicarea valutei romane, nu vor putea fi combatute de
comisari.

Par. 9. Casele de schimb militare sunt socotite ca institutiuni ale armatei

de ocupatiune.
Par. 10. Activitatea Imputernicitilor civili ci comisarilor la Centrala Devizelor, se terrains data cu desfiintarea Comandamentului Suprem al armatei
de ocupatiune.

www.dacoromanica.ro

310

C. I. BAicoLANu

Populare (achitarea biletelor de banca ale Bancii Generale Romane,

punerea la dispozitie a biletelor de banca pentru intretinerea arma-

tei de ocupatie, sau pe baza art. 10 al conventiunii economice,

strangerea recoltei prin bancile populare), imputernicitii civili

sunt Indreptati sail procure informatiuni asupra amanuntelor executiunii si la caz de trebuinta, Guvernul roman va lua, dupa
cererea Imputernicitilor civili, masurile cuvenite pentru aducerea
la Indeplinire . Cu alte cuvinte Comandamentul Militar isi rezerva
dreptul de a lua dispozitiile necesare In toate chestiunile asa ziselor obligatiuni financiare ce decurgeau din tratatul de pace, cari
dupa a for chibzuinta, ar fi putut fi rezolvate cu concursul Bancii
Nationale, asa dupa cum ar fi gasit ei cu cale, indiferent de consecinte.

Dar nici Administratia propriu zisa a Bancii nu ramane crutata.

Articolul 7 cerea ca Administratdunea Bancii Nationale si a Casei Cen-

trale a Bancilor Populare A fie obligata a corespunde dorintelor

Comandamentului Suprem in ce priveste numirile sau concedierile
functionarilor, intru cat e vorba de persoane cari au lucrat contra
intereselor Puterilor aliate, sau al caror trecut politic inspira Vanuieli
de act iuni contrarii acelor interese.

Era vorba de o inchizitoriala Ingradire a constiintei publice

nationale, fara precedente in analele istorice.
*

Mai departe se prevede o centrals a devizelor unde A se consi care avea

A functioneze sub conducerea directs a doi comisari, unul german
si altul austro-ungar. Se specifica cu tot dinadinsul ca <c contra
voturilor acestor doi comisari nu se vor putea 1ncheia transactiuni
de devize . Se urmarea aici sa se limiteze schimbul comercial al

centreze intreaga miscare de plati In strainatate

Romaniei In cadrul raporturilor comerciale romano-austro-germane,

pentru a nu se prejudicia interesele valutei germane si austroungare, ca si pentru a tine Romania In cercul de exploatatiune
comerciala a Puterilor Centrale.
Banca Nationale constienta de valoarea, dar mai cu seams de
rostul sau, In complexul vietii noastre economice si financiare, rezemandu-se pe legea si statutele ei constitutive ce o claseaza In randul
institutiilor particulare si ii garanteaza sprijinul legislatiei internationale, a luat dela inceput pozitia indicate de caracterul
sau. Astfel ea, care n'a putut sa alba nimic comun cu Statul,
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

311

asupra caruia Invingatorul, dupa prescriptiile dreptului international,

avea toate drepturile, ramanea libera i stapana pe micarile sale.
Rezemandu-se pe drepturile sale garantate prin legislatia de drept
international, Banca n'a Inte les nici un moment sa abdice dela
nici una din prerogativele sale statutare, nici In ce privete opera tiunile si mai putin Inca In ce priveqte organizatia ei administrative,
care Ii asigurase un trecut atat de glorios i o propaire atat de evidenta, !neat a recunoscut-o i inamicul In diferite ocaziuni. Intru cat
conform actului sau constitutiv, nu Statul, ci Consiliul sau general
i In ultima i hotarItoare instants actionarul prin glasul Adunarii
generale, avea caderea sa statorniceasca valabil asupra tuturor chestiunilor ridicate de Comandamentul german, Banca Nationale s'a

pus dela Inceput pe acest teren de legalitate.

Era firesc ca punctul de vedere al Bancii sa nu poata fi altul
decat acesta, caci In afara de anihilarea organizatiei sale administrative de pana atunci, care Yi chezauise propairea, pentru a o
Inlocui cu necunoscutul isvorlt din patimi politice ce avea sa dea
satisfactie orgoliului militar german, se mai impunea Bancii sa calce
In picioare temeliile politicii sale de emisiune i sa devina o fabrica
incontienta de hartie de banca, pentru a inlocui prin biletele sale

emisiunea Bancii Generale de mai multe miliarde. La acestea se

mai adaogau Inca i celelalte sarcini, precum: cheltuielile armatei
de ocupatiune, despagubirile i altele, can prin forta faimoasei
clauze a art. 6, ce dadea comisarilor civili dreptul de a lua toate
dispozitiunile necesare In Banca In masura nevoilor Comanda-

mentului Militar, ar fi putut urma una dupa alta.

Iata de ce acest consimtamant ce s'a impus Statului sa-1 ()Mina
dela Banca Nationale, fie pentru a acoperi actele de samavolnicie
savarite de Administratia coercitiva Yn sarcina esentialelor interese
materiale ale Bancii, fie pentru a lua asupra sa sarcina obligatiunilor
financiare ale Statului prin emisiune de hartie a Bancii Nationale,

nu a putut sa fie dat de Consiliul de administratie al Bancii Nationale, In tot cursul dureroaselor framantari ale aa zisei paci dela
Bucureti, care Meuse din Banca Nationale obiectivul principal al
sfortarilor for pentru distrugerea vietii economice nationale a Romaniei.

Punctul de vedere al Bancii Yl rezuma luminos adresa sa din 17

Mai 1918 care Ministerul de Finante din Iai, din care lasam aici
sa vorbeasca vreo cateva randuri:
(1-Banca Nationale a Romaniei a fost Intotdeauna o institutie
www.dacoromanica.ro

C. I. Bliconmu

312

private, In virtutea chiar a legii sale constitutive. Dela 1901, prin

legea din acel an, Statul a incetat chiar de a mai fi printre societarii ei.
Ca atare averea Bancii Nationale depusa la Berlin la Reichsbank
In 1916, nu poate fi considerate decat ca avere particular% protejata
de dispozitiile formale ale Conventiunii dela Haga .
In ce priveste deslegarea de raspundere a Administratiei foliate
cu privire la angajarea disponibilului Bancii la Reichsbank, In care

voia sa se substitue Statul si care punea In joc Insasi politica de

emisiune a Bancii, deoarece pe baza aurului si disponibilului de
marci dela Berlin Banca emisese bilete, Banca Nationala bizuindu-se

pe dreptul sau a raspuns Guvernului ca nu-1 recunoaste cu nimic

dator Bancii, dar ca tine atat pe Reichsbank cat si pe guvernele
german si austro-ungar juridiceste raspunzatoare faVa de dansa.
In aceasta privinta, mai sus citata adresa explica Guvernului
lamurit punctul sau de vedere:
Chiar dupe prescriptiunile ordonantei germane, privitoare la
supravegherea Intreprinderilor straine stria adresa
ordonanta
din Septemvrie 1916, atributiile sechestrilor numiti asupra unor
asemenea intreprinderi, de altfel conforme cu principiile generale
de drept, nu pot trece peste anumite margini. Ele sunt tarmurite la
actele de control si de administratle asupra averilor puse sub sechestru. Nu pot /nig niciodata merge pans la acte de dispozitie.
Cand dar sechestrii numiti pe depozitele Bancii Nationale a Romaniei la Berlin, au dispus distragerea a 180 milioane marci si trecerea for In creditul Bancii Generale din Bucuresti, pentru acoperirea Imprumutului impus de Administratia de oeupatie a judetelor
ocupate, precum si cand ei au dispus conversiunea a 51,9 milioane
din our In marci, acei sechestri au depasit caderea for *.
*

Cat priveste emisiunea de bilete ce se cerea din Indemn german

cu insistenta Bancii si pentru care operatiune, Administratiunea

coercitiva comandase hartia In Germania, Banca Nationale se rezema pe imposibilitatea de a face aceasta operatiune nemai avand
acoperirea ceruta de legea si statutele sale, dela can nu putea sa
deroage fara sa nu-si pericliteze bazele sale de existents.
i In aceasta privinta Banca prin adresa sus citata comunica
Guvernului urmatoarele:
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

313

4 In acelasi timp, credem, D-le Ministru, drept o stant6 si imperioasa datorie a noastra de a atrage serioasa D-voastrA atentiune
asupra gravului pericol ce vedem clar ca-I prezinta o circulajie prea
mare de bilete pe piata romaneasca. De aceia staruim In repetata
noastra rugAminte ca la prima ocaziune favorabila care v'ar permite rambursarea unei parti din Imprumuturile Statului la Ban*
s o faceti, spre a Inlesni retragerea unei pa* din emisiunile ei.
Prin aceasta am contribui Impreuna la Intarirea creditului atat de
necesar mai ales azi si nu mai putin la usurarea traiului populatiei.
Orice noua emisiune mai mare de bilete, peste emisiunea actual&

care deja a atins cifra enorma de 2 miliarde si 200 milioane, ar fi

pornirea In haos, iar ca rezultat discreditarea sigura a valutei cu
tot cortegiul inevitabil al mizeriilor cunoscute din alte vremuri In
pri mult mai marl: falimente, turburari, foamete, etc.
Insistam asupra acestui punct, D-le Ministru, sub impresiunea
ce ne-a lasat lectura art. 5 al Conventiunii juridico-politics, relative
la retragerea emisiunii facuta de Banca Genera la Romans& cu atat
mai mult, cu cat aceasta emisiune prin tratat nici nu se limiteaza .
Dar cuvantul hotArItor al aancii a fost rostit atunci cand Guvernul
i-a prezentat textul Conventiunii Incheiate la Berlin Intre delegatii
financiari roman si delegatii germani pentru executarea tratatelor
juridico-politice cu Germania si Austro-Ungaria, Conventiune ce
urma sa capete aprobarea definitive a Guvernului.
Referitor la aceasta Banca prin adresa sa din 25 Iu lie 1918, is
pozitie hotarIt6 ci comunica Guvernului urmatoarele:
Asupra art. 2 din conventiunile cu Germania $i Austro-Ungaria
pentru asigurarea obligatiunilor Romaniei din tratatul de pace si
a desp5gubirilor Puterilor Centrale (conventiunea I si II) Guvernul
roman se /ndatoreste a pune la dispozijia celor doua Puteri, la Banca
NationalA, sumele necesare Intrej.inerii armatei de ocupajie, precum
si sumele stabilite de oficiile de despAgubiri.
Articolul prevede ca cele doua Puteri pot ridica oricand aceste
sume dela Banca Nationara.
Avem onoare a vg aduce la cunostinta ca nu putem lua asuprA-ne
aceasta obligaIiune, cleat In marginile varsamintelor ce ne-ar fi
fost facute anterior de Guvernul roman In acest stop.
Articolul 3 din aceleaci conventiuni prevede ca sumele pentru
plata despagubirilor de razboiu si civile pot fi achitate In bonuri de tezaur 5 % cu scadenja de cel mult un an ci ca aceste bonuri sa fie scontate de Banca National5 In orice moment pe valoarea for nominala.
www.dacoromanica.ro

314

C. I. BAICOIANU

Asupra acestei dispozitiuni ne permitem a va atrage atentiunea

ca aceasta ar fi pentru Banca Nationale o sarcina care ar trece peste
puterile ei.

Pe langa ca Banca n'ar putea face o emisiune fail acoperire,

apoi i Guvernul s'ar obliga la cheltuieli mari pentru imprimarea de
bonuri de tezaur valabile numai un an. Pentru Indeplinirea acestei

obligatiuni de care Guvern, am recomanda, ca mai upr 9i chiar

mai folositor, contractarea unui Imprumut extern de mai lungs
durata v.

In ce privete contul curent reciproc (conventia III), adresa

referindu-se la punctul d care enumara sumele ce intra in debitul
acestui cont curerit nitre can figurau i cele 180 milioane ridicate
din avutul Bancii Nationale de catre Administratia coercitiva, stabilete urmatoarele:
VA rugam sa binevoiti a observa ca not n'am cedat nici o suma

i mai putin cele 180 milioane pentru finantarea obligatiunilor

judetene i deci cerem nu numai restituirea celor 180 milioane, dar
i dobanda for de 5% dela depunerea for qi pans la restituire, cum

era prevazut In conventia noastra cu Reichsbank.

Aceasta obligatiune privete negreit pe Banca Imperiului i
nicidecum pe Statul roman b.
Si intrand In explicatiunea mai amanuntita a punctului sau de
vedere, adresa specifica:
Cat pentru garantarea pe timp de 5 ani i eventual pe 10 ani,

cat prevede tratatul pentru serviciul datoriei publice, Banca Nationala, cum rezulta din scrisorile ei anterioare adresate D-voastra
i delegatilor dela Berlin, primete sa garanteze pang In marginea
sumei depuse, mai putin insa aceste 180 milioane marci, suma redusa cu care Guvernul german era multamit, de vreme ce o prevazuse 2n tratat, cu obligatiunea insa pentru Reichsbank de a-i
restitui eventual, data Banca Nationale i-o va cere, partea alicota
a fiecarui cupon Indata ce va fi fost plata.
Dati-ne voie sa va atragem tot aici ateatiunea, ffind In legatura
cu depozitul nostru la Berlin, asupra sumei de 51.900.000 aur din
depozitul nostru la Berlin, care a fost transformat In marci producatoare de dobanzi.

Tinem, cum este dreptul nostru formal, ca acest aur sa ni se

restituie In aur efectiv.
Tot asemenea avem dreptul ca cele 35 milioane aur de can se
vorbete la paragr. 2 al ptotocolului Incheiat la Berlin la 8 Iulie
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA IN TIMPUL OCUPATIUNII

315

1918, sa ni se restituie efectiv Yn aur, intregindu-se astfel depozitul

nostru la Reichsbank, care consta din marci 62.110.000 + coroane
952.000 + frs. 2.764.200, sau In total lei 80.469.000 aur, cari ne
servesc ca acoperire metalica.
Cat pentru dispozitiunea conventlei a V-a, privitoare la controlul ce se voete a se stabili asupra Bancii, nu gasim destule cuvinte de a ne impotrivi, deoarece Banca Nationala nu Yntelege a fi
mai limitata In drepturile qi libertatea ei dupa pace, deck, a putut
fi in timpul razboiului.
Ea va primi valorile dela Administratia coercitiva pe baza bilanturilor ce i se vor prezenta, pentru cari ii pAstreazA dreptul de a le
discuta, mai cu deosebire ca sechetrii au angajat afaceri cari
exced mult limita mandatului lor.
Referitor la cei 2 delegati, cari sa faca controlul asupra Administratiunii i chiar asupra deciziunilor Adurarii generale, nefiind
prevAzuti in statutele i legea noastrk nici nu ne permitem a crede
ca ar fi posibil sa ni se ceara o asemenea obligatiune.
Dupa statutul i legea noastrk Adunarea generalA e forul suprem al Bancii i nu putem sa supunem deciziunile ei controlului
i aprobarii unor persoane cari nu au nici un fel de raport cu Banca,
mai ales ca, dupa statute i legea comercialA, deciziunile Adunarii
generale se impun chiar actionarilor cari n'au luat parte la Adunare,
necum sa mai poatA fi controlate de cineva, MI% nici o chemare
In cauza .
* * *

In lupta aceasta pentru a fi i a nu fi, Banca a aflat sprijinul

cel mai efectiv In fiinta sa de banca cu caracter particular, astfel
cum o precizeag legea i statutul sau.
Sunt flea precedent presiunile pe cari le exercita Guvernul
german qi aliatii sai, pentru a transforma Banca NationalA inteun
instrument al intereselor germane.
Intre altele de au culminat i in rechizitAile salbatice cari s'au
f Acut in perioada tratativelor financiare, cari aveau de scop ca prin
exasperarea pe care de o produceau, sa impinga la acceptarea de
care Banca a tuturor conditiunilor, ca sa se poata ajunge
astfel mai repede la ratificare, singura cale care ar fi putut sa puns
capAt acestei rechizitii.

Fats de persistenta Bancii Nationale in modul ski de a ved ea,

care nu putea fi altul deck, unul, acela isvorit din lege i statut,
www.dacoromanica.ro

316

C. I. BAICOIANU

Comandamentul Militar german s'a vazut nevoit sa se multumeasca

cu mai pujin i anume cu contactul delegatilor sai civili cu Comisarul
Ministerului de Finante pe langa Banca Nationala, care avea sa fie
legatura dintre Banca, Minister i Comandament.

Se pare Insa ca Guvernul a luat obligatiunea fata de Comandamentul Militar german ca sa modifice legea constitutive a Bancii
atat pentru a elasticiza capacitatea ei de emisiune, ca sa se poate
folosi de ea pentru emisiunile de cari avea nevoie, cat i pentru a

asigura Guvernului german o influents mai efectiva In directia

Bancii prin Infiintarea de noui posturi directoriale, cari urmau sa
fie Incredintate unor persoane ce se bucurau de Increderea lor.
Acest proiect de lege a vazut din nenorocire lumina zilei1). El a
') lath acest proiect:
PROIECT DE LEGE
pentru reorganizarea Bancii Nationale.

Art. 3. Se suprima ultimul aliniat (scum imediat . . . . . etc.).

Art. 4. Se adaogb.: Privilegiul Bancii se prelungeste de drept din 10 In
10 ani, dacli cu un an fnainte de expirarea fiecarui period de 10 ani guvernul
nu va denunta privilegiul acordat, far& a se putea trata In orice caz cleat
fn al 9-lea an.
Art. 7. Fondul de rezerva se va forma dintr'o retinere de 10% asupra
beneficiilor nete cari tree peste 6%.
Cand rezerva va stings suma de 60.000.000 lei, nu se va mai adttoga anual
la aceste rezerve cleat o sum& fix de 2 milioane, oricari ar fi beneficiile nete.
Art. 8. Partea Statului la beneficii, va fi maritb. la 40 %, ca retributie a
dreptului regalian de emisiune. Pentru Imprumuturile viitoare de Stat, Banca
National& nu va putea lua o dobanda mai mare de 1 ei % %.
Art. 11. Se adaogli la primul aliniat cuvintele: Banca este obligata a face
In mod gratuit serviciul de trezorerie al Statului, orice serviciu de revirimente
ei remiteri In cuprinsul tarii.
Art. 12. Se adaoga dupa al 4-lea aliniat:
prin conventiuni speciale ei numai pentru fmprumuturi de Stat, Banca
poate fi autorizata de Consiliul dm general sii reduca acoperirea metalicA pant%

la 20 %, fn acest caz debitul Statului va putea fi garantat prin conventiuni

speciale In orice mod se va giisi de cuviintii.

40% din stocul metalic al BAncii va putea consta In trate asupra pietelor recunoscute prin vechea lege ei a Statelor cu etalon de aur.
Banca va putea emite Nina, la maximum de 60h, lullnd ca bazii, valori
mobiliare, liohide Fii repede realizablie, stabilite prin conventiuni cu Statul.
Asemenea Banca poate face emisiunea fnAuntrul acestui maxim, pe baza
disponibilelor Bancii sau ale Statului In strainatate, fara a putea trece de
50 % din valoarea acestui disponibil, cleat In urma unei deciziuni speciale a

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

317

fost supus Camerei satisfacand astfel Comandamentul Militar german.

S'a nascut big mort pentrucg n'a eit din consultatiunea Adunarii
generale, singura In drept sa chibzuiasc6 i s4 hotarascA.
Fericitele evenimente cari au dat marilor notri Aliati isbAnda
Consiliului Bancii, aprobate de Consiliul de Ministri. Nici Inteun caz fns paritatea legal& nu va putea fi depAsita.
Art. 13. Se sterge aliniatul 2 (valoarea
etc.) se introduce biletul
de 50 lei.
Art. 16. Se modificil astfel: Banca nu poate cumpb.ra fonduri publice ro-

mane, scrisuri funciare sau alto valori garantate de Stat, cleat In virtutea
unei deciziuni speciale a Consiliului general, aprobat& de Ministerul de Finante.

Art. 17. Se Inlocueste cu urmatorul: Banca se administreaz& de un guvernator numit pe viat,& prin decret regal, dupa propunerea Consiliului de
ministri pi de 8 directori fntelegandu-se si directiunea centralei de devize
dintre cari 4 alesi de Adunarea general& pe termen de 10 ani, iar 4 numiti
prin decret regal pe acelasi period, dup& propunerea Ministrului de finante.
Guvernatorul fmpreuna cu directorii formeazit Consiliul de Administratie
al Bancii.
Guvernatorul este presedintele Consiliului.

Functlunile de guvernator sau director sunt incompatibile cu exercitiul

profesiunilor libere ca: advocat, medic, inginer, architect, director sau administrator al unei fntreprinderi comerciale sau industrials, precum si cu functiunile publice si cu mandatele de deputat sau senator.
Art. 22. Se fnlocueste astfel: 3 censori se aleg de dare actionari, iar ceilalti

4 se numesc de guvern. Durata mandatului censorilor numiti este de 5 ani.

Art. 23. Directoril si censorii vor fi Romani. Ei sunt obligati a justifies
posesiunea a cel putin 10 actiuni.
Guvernatorul, directorii si censorii numiti de guvern vor depune drept
garantie a gestiunii for 10 actiuni ale Bancii Nationale, sau echivalentul socotit pe valoarea nominala, In efecte publice.
Art. 29. Ultima frazti, se modifica astfel: Ele nu vor putea fi modificate
decal prin consimtamantul adunarii generale si a guvernului.
Dispozitiunile transitorii se suprima.

Art. noua) Banca National& va deschide Bancii Agrare, ce se fnfiinteaza pentru a fnlesni credite agricultorilor, un cont curent de 300 milioane,
cu o dobanda de maximum 3 %.

Art. noub) Banca renunt& la restul neplatit din vechiul avans de 15

milioane far& dobanda.

Art. nouc) Banca National& reintegreaz& pe Stat In situatia lui de actionar pentru sums. de 4 milioane lei, far& plata fondului de rezerva.
Art. noud) Aceste modifichri se vor supune unei adunari generale a actionarilor pentru a putea fi aprobate. Legea Impreunii cu statutele modificate
se vor publica din nou.
Ministrul finantelor ad-interim
%Si

Vice-Prepedintele Consiliului de Miniptri

(ss) C. C. Arlon.

www.dacoromanica.ro

318

C. I. BAICOIANU

contra for ,ei si brutalitAtii germane, au incheiat si pentru Banca

Nat ionala a Romaniei bilantml zilelor de restriste si de dureroasa
amintire. ConstientA de misiunea ei pentru activarea economiei nationale a RomAniei, ea nu s'a plecat vrajmasului, ci a infruntat furtuna
cu barbatie si credinta. Increzatoare In dreptatea cauzei sale, care Isi

gasea isvorul In actul ei constitutiv, ea a asteptat cum am vazut

cu resemnare ziva marei judecAti, care n'a intarziat sa ving.
PROBLEMA HARTIEI NECESARA IMPRIMARII
BILETELOR BANCII NATIONALE.

CAtre sfarsitul anului 1917, Guvernul roman objine dela Germani eliberarea ostatecilor din oraselul Trojan din Balcani.
Cum intre acestia se afla si scriitorul randurilor de fatA, reintors
la Bucuresti, am fost chemat la Comandamentul Militar german si
Intrebat dacgt doresc ea merg In Moldova, sau intentionez sa rAman
In teritoriul ocupat. Pentru Germani, rAmanerea In teritoriul ocupat
a ostatecilor eliberaji avea o deosebita importantg, pentru motive
usor de inteles.
Pus In fata acestei intrebari, mi-am exprimat dorinta s'a raman
In teritoriul ocupat, dadi mi se garanteazti ca Emi poi putea Endeplini
misiunea pentru care am fost lasat la Bucuresti. RAspunsul Comandan-

tului fiind putin prevenitor, am luat hotArirea sa plec la Iasi, acolo

unde constiinta romaneasca se manifesta In deplina libertate. Nu

este locul sa intru In amAnunte pentru a arata cate greutati am

avut sa hiving din partea ocupantilor panA am trecut In Moldova.
Am ajuns la Iasi tocmai in vremea cand tratativele dintre not
Si ocupanti erau In toi.
DupA cum am al-Rat In randurile de mai sus, una dintre conditiunile esentiale care i se cerea Guvernului roman, era ca sa obtinA
consimtimantul Bancii Nationale pentru a retrage biletele BAncii
Generale. Desi aceastA operatiune era departe de a intra In vederile conducerii institutului nostru de emisiune, totusi am cautat sa
profitAm de aceastA Imprejurare pentru a ne putea complecta stocul de

Male necesar imprimarii biletelor de bane& stoc ce era pe sfarsite.

In acest scop am fost InsArcinat de conducerea 'Tamil sa ma
retntorc In teritoriul ocupat, pentru a cere Comandamentului Militar german permisiunea sa aduc hArtie din Franta, pentru ca sa
nu schimbAm calitatea hartiei pe care pans atunci se tipArise biletele noastre.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. IN TIMPUL OCUPATIUNII

319

Dealtfel not aveam un important stoc de hartie comandat In

Franta, care astepta numai momentul de a fi repatriat.
In urma tratativelor ce au avut loc Intre Iasi si Bucuresti s'a
putut obine pasaportul pentru trecerea mea in teritoriul ocupat.
Ajuns aci am mijlocit trecerea inginerului Branceni din serviciul
biletelor, la Iasi, in vederea instructiunilor pentru
aducerea hartiei necesarg biletelor noastre, din Franta. Germanii,
cari credeau c6 Banca intentioneaz6 sa." imprime bilete pentru a be

fabricarii

pune la dispozijia lor, au consimjit chiar cu bucurie s'a ne dea

aceasta autorizare, permitAndu-mi s caut si valute pentru a putea
trimite pe inginerul Branceni in Franta. In urma staruintelor depuse, am putut gasi valutele necesare In acest scop, la Casa Bercowitz. Desi valutele au fost date In urma aprobarii Administratiunii coercitive, totusi am avut mult de suferit de pe urma acestei
operatduni.

Inginerul Branceni, plecat In Franta, nu si-a putut Indeplini

misiunea, deoarece, venind din teritoriul ocupat, a fost tinut sub
supraveghere de autOritatile franceze.
Tin cu acest prilej sa reamintesc situatia grea In care i-am gAsit

pe functionarii Bancii din Bucuresti, cari erau lipsiti de cele mai

elementare lucruri pentru satisfacerea trebuintelor lor.
Putin dupa aceia, izbanzile Aliatilor asigurand triumful dreptatii
si al libert4ii asupra fortei, Banca a putut sa villa In Bucuresti,
iar eu mi-am reluat funcliunea de Director al Serviciului Depozitelor.

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV
BANCA NATIONALA PUPA RETRAGEREA
ARMATELOR DE OCUPATIUNE

www.dacoromanica.ro

21

PARTEA IV
BANCA NATIONALA DUPA. RETRAGEREA ARMATEL OR
DE OCUPATIUNE.

BANCA NATIONALA. REINTOARSA IN CAPITALA TARII,

EXAMINEAZA. SITUATIA GENERALA RAMASA PE URMA
ADMINISTRATIEI COERCITIVE.

CONSILIUL BANCII NU RECUN0A8TE OPERATIUNILE

ADMINISTRATIEI COERCITIVE.

Am aratat inteun alt capitol Imprejurarile cari au determinat

venirea sediului central al Bancii Nationale dela Ia9i la Bucure9ti
In ziva de 1 Decemvrie 1917.
La Bucure9ti, prima grija a Bancii a fost sa cerceteze cele doua
bilanturi Incheiate in timpul Administratdunii foliate.
In acest stop, o comisiune din sanul Consiliului a fost insarcinata
cu efectuarea acestei lucrari, care pe ziva de 28 Decemvrie a 9i depus
raportul sau.
Care a fost rezultatul acestor investigatiuni?
SA lasAm raportul sa ne lamureasca, redandu-1 in extenso aci,

pentruca el rezuma tot istoricul 9i intreagn problems a Administratiunii fortate la care a fost supusa Banca Nationale.
a Banca Nationale a Romaniei stramutandu-9i sediul la Ia9i,
glasuie9te raportul a lAsat la Bucure9ti o delegatiune cu atributiuni bine definite..
Conform deciziunii Consiliului general din 11 Octomvrie 1916,
s'a dat directorilor Baicoianu i Barbulescu delegatiunea sa conduck Sucursala din Bucure9ti in cadrul atributiunilor stabilite prin
aceasta incheiere sf cari erau urmatoarele:
1. SA sconteze portofoliul caselor de banca 9i persoanelor cari
www.dacoromanica.ro

21

324

C. I. BAICOIANU

au deja un cont curent cu facultatea de scont la Bancg 9i In limita

sumelor disponibile.
2. SA facA Imprumuturi simple sau In cont curent pe efecte publice.
3. SA primeasca depozite.

4. SA incaseze sumele ce se datoreaza Bancii Nationale i sa

achite sumele ce datorete In acelea0 limite ca cele prevazute la Nr. 1.

5. SA libereze recipise la vedere i s'a emits mandate de plata

numai in interiorul Orli.

Alte operaliuni In Owl de acestea cuprinse In sus zisa

In-

cheiere, erau interzise.

Venind ocupatiunea, autoritatea militara germanA s'a afirmat

dela Inceput printr'o grava atingere adusa intereselor Bancii Nationale, cu cari se confundau de altfel i interesele superioare ale
Statului roman.
Ea a emis, cu concursul Bancii Generale, o noua hartie monetA pentru mai bine de 2 miliarde de lei.
Prin aceasta procedare s'a uzurpat dreptul conferit Bancii Nationale prin art. 1 al legii din 17 Aprilie 1880, care garanteazA acestei

institutiuni dreptul exclusiv de a emite bilete de banca la purtator.

Evident, Banca NationalA este profund pagubita in interesele
ei ca bancg de emisiune.
Ea ii rezerva dreptul sa faca la timp revendicArile sale.
Dar mai grave considerAm a fi pentru interesele Orli consecintele economice i sociale pe can le va produce excesiva inflatiune
monetara a BAncii Generale.
Efectele dureroase ale acestei inflatiuni sunt In curs de desfAurare, le resimtim cu totii, dei n'am ajuns Inca la maximum de
intensitate.
Abundenja circulatiunii biletelor emise de Banca Genera la, a
provocat cum era natural sa se intample, o depreciere a banului.
Puterea de cumparare a banului scAzand, era firesc &A se urce valoarea marfurilor. Fenomenul acesta se traduce intr'o scumpete
excesiva a vietii, In diferitele ei manifestari.
Scumpirea traiului In proportia de 1: 10 cum vedem ca se precizeaza, este atat de simtitoare, /neat remunerarea sumelor In cadrul
conceptiunilor de pans ieri, nu mai este posibilg.
De aici fenomenul sporului general de salarii, care se accentuiaza tot mai mult i caruia Statul, cel mai mare IntreprinzAtor, a
Post obligat sa-i dea o foarte vorbitoare afirmare In recentele urcari
a lefurilor, pentru functionarii sai.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

325

Toate aceste constatari strans legate de deprecierea banului,

scumpirea excesiva a marfurilor, urcarea salariilor, desechilibrul
bugetului Statului produs de recentele sporuri bugetare, toate la
olalta, pun in grea cumpana interesul general de productiune agricola
i industrials a tarii, ca i interesul echilibrului financiar al Statului.

Banca Nationala, care le vede pe toate pornind in cea mai

mare parte dela inflatiunea monetara din cauza emisiunii biletelor
Bancii Generale, accentueaza toga atentiunea asupra studiului

acestei probleme grave, care merits toata solicitudinea.

Ea va expune qi Guvernului observatiunile sale pentru a le
putea valorifica la pacea generals cu prilejul formularii pretentiunilor Statului roman.
Dar. ocupatiunea a adus intereselor Bancii Nationale prejudicii
i In alts directiune. Contrariu prescriptiunilor de drept international,
cari proclama respectul i inviolabilitatea proprietatii private Ma-

mice, inamicul invadant victorios neavand nici proprietatea, nici

folosinta acestei averi, contrar Conventiunii dela Haga, care interzice distrugerea sau sechestrarea proprietatii private inamice, Admi-

nistratia Militara germana, a pus Banca Nationala, so cietate pe

actiuni, dei Intreprindere particulars, sub sechestru.
Administratiunea coercitiva cu dela sine putere a angajat In
acest timp, precum am constatat din verificarea celor doua bilanturi
incheiate, o serie de operatiuni cari ies din cadrul celor ingaduite
de regulamentul i statutul Bancii i cari prin acest fapt sunt lovite
de nulitate.

In cadrul acestor operatiuni ilegale intra

1. Imprumutul de 250 milioane lei pentru acoperirea impozitului impus judetelor din teritoriul ocupat de catre autoritatile
germane militare, pentru intretinerea armatei de ocupatiune.
2. Emiterea bonurilor de cask contra depunerilor purtatoare
de dobanda.

3. Intretinerea in Banca Nationala a unui oficiu de depuneri

i consemnatiuni In favoarea depunerilor provenite din popririle
facute la Casa de Imprumut pe Gaj. Operatiunea aceasta o gasim
inregistrata la capitolul Popriri .
Sa intram in analiza scriptica a fiecareia din ele, ca sa ni le concretizam in fond i forma.
Administrajiunea coercitiva a Incercat sa acopere impozitul
impus judetelor de 250 milioane lei, printr'un apel la public, pentru
subscrierea de bonuri de casa, purtatoare de dobanda.
www.dacoromanica.ro

326

C. I. BAICOIANU

Atepthrile sechestrului au dat insa gre. Subscrierile abia au

28.338.000,
acoperit suma de lei
16.480.000,
din aceasta suma au fost achitate pang astazi lei
11.858.000,
sunt dar In circulatie lei
Cheltuielile facute in contul acestei emisiuni i do897.951,86
banzile platite se ridica la suma de lei
din care urmeaza s se scads scontul Incasat pentru
62.424,94
bonurile platite inainte de scadenta In suma de lei
835.526,92
ramanand astfel lei
platiti de Banch drept scont i cheltuieli de emisiune pentru aceste
bonuri de casa:
Operatiunea ffind ilegala, evident ca Banca nu poate sa o recunoasca. Cum insa .cele 11.858.000 lei, sunt banii subscriitorilor la
bonurile de cash, iar nu ai Bancii Nationale, acetia vor putea fi
chemati la plata subscriptiunilor lor.
Banca nu se poate obliga insa In nici un caz sa onoreze dobanzile
aferente, intru cat aceasta este o operatiune ilegala pe care ea nu
o recunoate.

In aceasta privinta beneficiarii trebuie sa fie indemnati sg-gi

formuleze pretentiunile organului competent pentru cerere de despagubiri la pacea generals. Tot astfel va trebui sa procedeze Banca
Nationala pentru dobanzile platite din fondurile ei pe trecut, ca i
pentru toate cheltuielile ce i-au fost cauzate din aceasta operatiune
i. cari duph registrele contabilitatii se ridica la suma de lei 835.526,92.

Eecul bonurilor de cash' a condus Administratiunea coercitiva

sa caute alts solutie pentru a putea face fata impozitului de razboiu
de 250.000.000 lei impus judetelor i care trebuia finantat de Banca
Nationala. Desconsiderand drepturile i interesele Bancii Nationale,

Administratia citata pentru a face posibila operatiunea, a cautat

sa angajeze disponibilul Bancii Nationale dela Reichsbank, din Berlin,
care se urea la suma de marci 278.222.222,20 duph registrele noastre.

In acest scop, constatam din scripte, ca s'a dispus transferul

dela Reichsbank din disponibilul sus mentionat al Bancii Nationale,
marci 276.608.789,11 pe cursul de 117 lei, adica lei 323.625.263,25,
In registrele delegatiunii aancii Nationale din Bucureti, in vaditul
scop de a se putea dispune dupa plat de acest disponibil.
Tot din ordin s'au constituit debitoare Bancii Nationale judetele din cuprinsul Administratiunii Militare In Romania, prevazute
In ordonanta germanh, a fi contractantele imprumutului judetean

pentru suma totals de lei 220.500.000.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPAT IUNE

827

In contul acestui Imprumut s'a ridicat de Administratiunea

germana 25.000.000 lei din casa Bancii Nationale gi anume lei
10.000.000 la 6 Noemvrie 1917, lei 5.000.000 la 1 Decemvrie 1917
i lei 10.000.000 la 4 Martie 1918. Apoi s'a prelevat In acelai scop
din disponibilul Bancii la Reichsbank, trecut In registrele delegatiunii Bucureti, dupe cum reiese din scriptele Bancii, marci our
50.400.000, can transformate pe cursul de 125 suta, reprezinta lei
63.000.000, iar pentru restul de lei 132.500.000, cu care s'a debitat
imprumutul judetean, s'a creditat Administratia Militara din Romania.

Se pare ca pe temeiul acestui credit, Administratia coercitiva

a Bancii Nationale dela Berlin a prelevat o noua suma de 129.000.000

marci cum reiese din .constatarile facute de Ministerul de Finante

la Banca Genera la, care Ins nu se pot constata din inregistrarile
facute la Banca Nationala.
Banca recunoscand aceasta operatiune ilegala, revendica tot
disponibilul sau dela Reichsbank astfel cum era mai Inainte de
razboiu i cere In acelai timp restituirea celor 25.000.000 lei impreuna cu dobanda calculate in chip abuziv de Administratia Militara germana.
Trebuie sa amintim aici ca la Conferinta financiara dela Berlin

s'a recunoscut dreptul afirmat de Ban* de a fi reintegrate In

tot disponibilul sau dela Reichsbank. Ca urmare, Guvernul s'a obligat sa despagubeasca Banca de tot disponibilul sat' marci gi our
dela Banca Imperials germane.

Banca Nationale, la randul ei, a declarat ca nu recunoate

dator pe Guvern Yn aceasta operatiune cu nimic qi ca refine ca debitor al ei Banca Imperiului i Guvernul german qi austro-ungar.
Tot astfel i cu imprumutul Comunei Bucureti, operatiunile
fiind ilegale, Banca revendicA sa i se restitue suma de lei 9.519.011,86

cu dobanzile ce se vor datora.

Cat privete consemnatiunile facute de Casa de Imprumuturi
Agricole germana (L. D. K.) pe can le gasim Yn scripte in partida
Popriri n i can reprezinta un disponibil de lei 152.225,41, atare

operatiuni neprivind Banca, intru cat este vorba de interese romaneti in suferinta, opinem ca Intreaga suma sa se verse spre

descarcare Serviciului de Lichidare L. D. K. de curand instituit

i care functioneaza in localul Bancii Nationale.
Toate aceste operatiuni fiind ilegale, credem ca nu pot figura
In bilantul de an al Bancii Nationale.
Pentru sumele ce s'au varsat din diferite fonduri In contul
www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

828

acestor operatiuni, se vor face la timp revendicarile cuvenite pe

langa instantele chemate sa centralizeze despagubirile Romaniei.
Pe langa toate aceste ilegalitati mai sunt i alte prejudicii cari
s'au adus Bancii Nationale de catre Administratiunea coercitiva.
Astfel sunt:
1. Pagubele ce provin din activitatea Casei Germane de Imprumut pe Gaj, cari In loc sa ramana In cadrul operatiunilor .pentru
cari a fost creiata, a fost transformata incetul cu incetul inteo in-

stitutie bancara, lucrand sub acela0 acoperamant cu Banca Nationala 0 servindu-se de numele i reputatia ei, cum i de experienja
personalului, pentru a i se substitui In toate operatiunile regulamen-

tare ce cadeau In atributiunile Bancii.

2. Sumele ce s'ar fi cuvenit sa se plateasca pentru folosinta
localurilor Bancii.

3. Plata functionarilor pu0 In serviciul Casei for L. D. K.

4. Plata tuturor furniturilor luate dela Economatul Bancii.
5. Restituirea valorilor i banilor ce s'au ridicat dela sucursala
Braila i agentia Calara0, fara a se pierde din vedere i restituirea
celor circa 1.400.000 lei, facand parte din cele circa 2.000.000 lei,
bilete sustrase dela Moscova qi care ne-a fost confirmat de catre
secheOrii din Bucureqti a se gasi In mainile Comandaturii Militare
germane din Sevastopol.
Asupra tuturor acestora, credem ca ar fi drept ca Banca Nationala sali formuleze la timp pretentdunile sale.
(ss) C. I. Baicoianu

(ss) C. Nacu
*

(ss) C. Cioranu.

Consiliul deliberand asupra celor cuprinse in raport decide ca:

a 1. Banca nu poate sa recunoasca niciuna din cele patru operaiduni ilegale savar0te de Administratiunea coercitiva, Infatiate In
raportul de mai sus.
Intru cat aceste operatiuni sunt trecute prin violent In registrele

contabilitatii, ele nu vor fi trecute In bilantul de sfar0t de an al

Bancii.

2. Banca va interveni la locul competent cerand ca sa fie reintegrate In tot disponibilul ei de our 9i de marci dela Reichsbank,
care i s'a ridicat spre a face fate impozitului judetean, cum qi sa se
restituie Bancii cele 25.000.000 lei ce i-au fost ridicati tot in acest
stop din disponibilul delegatiei sale din Bucureti.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUTA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

329

3. Dei operatiunea bonurilor de casa e ilegala, admite totu0 sa

se achite lei 11.858.000, ce reprezinta contravaloarea bonurilor ce
-se gasete varsata in casa Bancii i apartine subscriitorilor romani.
La plata se vor verifica titlurile i capacitatea acestora.
Nu admite ling a plati i dobanzile aferente.
Operatiunea fiind ilegala, subscriitorii Ii vor formula pretentiunile asupra dobanzilor biroului statistic, pentru cereri de despagubiri, de pe langa Ministerul Finantelor. Tot astfel va proceda qli
Banca pentru a revendica dobanzile platite pe trecut din fondurile
sale, ca i toate cheltuielile necesitate de aceste operatiuni.
4. Imprumutul comunal de 15.000.000 lei deasemenea nu poate
fi recunoscut de Banca, operatiunea fiind antistatutara.
Se vor face formalitatile cuvenite pentru cererea restituirii sumei
de lei 9.361.857,30 plus dobanzile aferente ce s'au retinut din disponibilul Bancii in acest stop.

5. Varsamintele facute la Banta de catre L. D. K. la partida

# Popriri i can se ridica la suma de lei 152.225,41 se vor trece

biroului de lichidare al lui L. D. K. pentru a fi restituite celor in

drept dupa indeplinirea formalitatilor legale .
Pe temeiul acestor hotariri ale Consiliului general, au fost facute
demersuri la Ministerul de Finante ca sa prezinte reprezentantilor
tarii de pe langa Conferinta de pace dela Paris, revendicarile Bancii
spre a fi sustinute la timpul oportun.
SITUATIUNEA BANCII NATIONALE LA SFARSITUL
ANULUI 1918.

Sa examinam care era situatiunea Bancii Nationale la 31 Decemvrie 1918:

Circulatiunea biletelor se ridica la lei 2.489.145.311 fats de lei

1.961.322.376 la 31 Decemvrie 1917. Ea se prezinta deci cu un
spor de lei 527.822.935.
Stocul metalic de acoperire se cifra la lei 842.533.160 fats de
lei 689.990.524 la finele anului precedent. Acest stoc se compunea
din aur monete i lingouri (depozitat) lei 493.736.880, fats de lei
493.732.744 in anul precedent i disponibil in trate aur lei 348.796.280,

fats de lei 196.257.780 la 31 Decemvrie 1917.

Rezerva de acoperire reprezinta un procent de 33,95A, din circulatiune (scazuta cu Imprumutul Statului fara dobanda din 1901,
scutit de acoperire).
www.dacoromanica.ro

330

C. I. BAICOIANU

Principalele posturi active ale bilantului erau:

1. Portofoliul lei 70.524.090 fat4 de lei 117.993.618 la finele
anului precedent.
2. Imprumuturi pe efecte publice lei 36.292.529 fats de lei
46.418.787.

3. Case le de Imprumut pe Gaj pentru Agriculture i Industrie

lei 4.767.651, NA de 9.460.413 lei.
4. Imprumuturile Statului:
a) fArA dobanda, rest din 1901 lei 8.042.556 ;
b) Imprumut In cont curent cu dobanda de 1 % lei 1.596.101.955.
Observam din examinarea situatiei aezamantului nostru de emisiune la 31 Decemvrie 1918, ca In cursul anului 1918 el a continuat

politica sa de Imprumuturi pentru Statul roman care trecea prin

grele momente. Acest fapt explica creterea considerabila a emisiunii.
Operatiunile comerciale ale BAncii fats de anul trecut Inregistreaza
scaderi simtitoare, portofoliul scAzAnd dela 117 lei milioane cat era

la 31 Decemvrie 1917, la 70 milioane lei la 31 Decemvrie 1918.

Evenimentele politice cari stApAneso anul 1918, au o deosebitA

importanta pentru Banca Nationale. Dupe tratatul pe care 1-am

Inch eiat la Bucureti, In urma cunoscutelor ImprejurAri, Germania
prin Conferinta dela Berlin ne pregAtise o adevArata sclavie economica din care cu greu am fi putut iesi. Banca Nationala, in jurul careia
gravita Intreaga vieatA economics a tarii, era in deosebi vizata.

Dace anul 1918 incepe pentru not cu man greutati de ordin

politic i economic, sfarete totui prin forta izbanzii Aliatilor notri
prin eliberarea Romaniei i implicit i a Bancii Nationale, de un jug

care ar fi putut sa fie fatal pentru libertatea politica i economics

a tarii. Banca Nationale reintorcAndu-se In Bueureti dupe doi ani
de restr4te, poate sa-i inceapa din nou activitatea de mai Inainte
pentru sprijinirea intereselor vitale ale neamului romanesc.

ANUL 1919.
EVENIMENTELE POLITICE DELA INCEPUTUL
ANULUI 1919.
Dui:4 cinci ani de macel, de sbucium i varsari de sange, Incoronati de isbAnda Aliatilor notri, cari aveau sa hotarasca soarta popoarelor, anul 1918 ii inchide portile in atmosfera discutiunilor de
pace ale Conferintei dela Paris.
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

331

Romania, prin izbanda finals decisiva a Aliantei din care a facut

parte qi a carei cauza pentru atingerea scopului final a slujit-o prin
actele de vitejie savarite pe Siret despre care am avut prilejul

sa vorbesc In alt loc 10 dobandete hotarele ei etnice, luand

infatdarea unui Stat puternic In Sud-Estul Europei.

De (apt insa beneficiile pacii nu i-au afirmat fiinta complet

cleat pentru marii notrii Aliaji. Romania nu a putut sti se bucure
de acest privilegiu.
La Nord, vrajmaul secular, Ungurul, schimbanduli constitutia
politica, imbratieaza republicanismul revolutionar al Rusiei bolevice,
cu concursul careia nazuiau sa-i recapete cel dintaiu provinciile roma-

neti 'Ana' la Carpati, iar cel de al doilea, tinutul Basarabiei pans

la Prut, prin intreprinderea unei campanii dinainte concentrate.
Lipsita de orice concurs armat din partea Aliatilor notri, ale caror
puteri militare ajunsesera la maximum de tensiune, Romania s'a vazut
redusa la propriile ei mijloace.

Cu toate acestea nu ne-am pierdut cumpatul. Increzator

In

simtamantul de ordine al Romanului, ce nu 1-a parasit nici atunci

cand revolujia ruseasca 1i revarsa otrava in mijlocul populatiunii
noastre i bizuindu-se pe contiinta vie a soldatului roman Intru
implinirea datoriei sacre de a pastra unitatea nationala faurita cu
sangele lui, Guvernul nu s'a lasat intimidat i privind pericolul ce
ameninta unitatea nationals, precum i perturbarile ce le-ar fi produs
ideia de bolevism in Regat, procedeaza cu barbatie la o noua mobilizare pentru a Infrunta furia maghiara i samanta anarhica ce
ne venea din Rusia.
In fata catorva contra lovituri hotarele ale oastei romaneti, date
in luna Ianuarie 1919, se prabuesc atacurile bolevice de pe granita

esti* iar indraznetelor incursiuni ale Ungariei (acute In muntii

Apuseni i In vara anului 1919 In Julie pe Tisa, se raspunde cum se
cuvine, printr'o contra ofensiva, care a condus in cateva zile numai
la distrugerea puterii militare maghiare i la implantarea tricolorului
romanesc la Buda-Pesta, calcand In picioare trufia i neastamparul
unguresc 1).

Armata romaneasca se incoroneaza de astadata cu laurii unei

izbanzi ce va apare in istoria universals cu atat mai mare, cu cat
ea a fost repurtata nu atat contra unor sfortari de insemnatate locals,
1) Vezi C. Kiritescu, Istoria razboiului pentru lntregirea neamului, 19101919, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

332

C. I. BAICOIANU

ci contra unei coalitii militare revolutionare ce tindea s puna intreaga civilizatie europeana in flacarile mistuitoare ale unei revolutiuni, recunoscuta a fi fara obiectiv constructiv.
Toate aceste imprejurari ne impuneau sa tinem efective mari sub
arme, cari cereau munitiuni, imbracaminte, armament.

In vederea acestora se impune o noua mobilizare financiara,

noui sacrificii banesti, fara de can sfortArile militare impuse cu imperioasa necesitate nu s'ar fi putut realiza. A nu le fi facut, insemna
sa se pericliteze in buna parte aspiratiunile noastre nationale, ca i

pozitia noastra politics in cadrul aliantmi din care faceam parte.

Pe cats vreme dar Puterile Aliate iii treceau armatele pe picior de
pace, Romania se prepara pentru un alt razboiu.
Cum un imprumut extern nu era posibil, toate resursele noastre
proprii urmau sa fie luate in consideratie.
Banca Nationale, careia i s'a adresat Guvernul, 1-a consiliat trig,
pentru a evita o noug inflatiune a emisiunii sale, sa face un imprumut
intern.

Propunerea Bancii se bizuia pe afirmarea bunei dispozitiuni a

publicului In urma prabusirii Puterilor Centrale i realizarea idealului
national, prin triumful cauzei Aliatilor din can faceam i not parte.

IMPRUMUTUL UNIRII.

Ideia fiind acceptata de Guvern, dupe cererea Ministrului de finante, au fost convocati la Banca Nationale reprezentantii marei
finantm din Bucuresti.
Intr'o sedinta tinuta sub presedintia Guvernatorului, la care a
luat parte si Ministrul de finantm, s'a hotarit facerea unui imprumut
intern numit al Unirii la cota de 90 %. Termenul de subscriere s'a
stabilit a fi dela 4 Februarie.
Rezultatul apelului a fost ca s'au subscris 800.000.000 lei in cari
au intrat si circa 14 milioane ruble.
PROBLEMA CIRCULATIUNII MONETARE DUPA. ARMISTITIU.

BILETELE BANCII GENERALE.

Tara reinchegandu-se In urma armistitiului din 11 Noemvrie

1918, s'a impus unei serioase examinari problema circulatiunii monetare. In teritoriul fost ocupat, circulau doua monete: bancnotele
Bancii Nationale si alaturi de dansele, prin uzurpatiune, biletul dusmanului ocupant, biletul Bancii Generale. Cum aceasta hartie moneta
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. DTJPA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

333

se infiltrase prin fora ocupatiunii de mai bine de un an, pentru o

sums considerabila pans In colibele cele mai departate din Oltenia
si Muntenia, nu ramasese altceva de facut, decat ca aceasta hartie
moneta cu curs fortat, sa fie recunoscuta pans la not dispozitiuni ca
avand putere liberatorie alaturi de bancnotele Bancii Nationale.
Inteadevar, prin decretul lege din 3 Decemvrie 1918 Ministerul

de Final* solutioneaza problema, hotarIndu-se acceptarea hartii

Bancii Generale In plata la casieriile generale ale Statului, recunoscandu-i astfel puterea liberatorie.
In Moldova se pastrase prin forta izolarii politico-militare, caracterul unitatii de circulatdune monetara. Desfiintandu-se granita de

pe Siret, moneta de ocupatiune a Inceput prin fora necesitatilor

schimbului sa patrunda si In Moldova.
Banca Nationala apreciind ca nu poate accepta tacit o situatiune
ce izbea In drepturile ei, dispune In primele momente, sa nu se primeasca la ghisetele sale biletul Bancii Generale.
Era firesc ca sa se procedeze astfel, caci Banca avand privilegiul
exclusiv de a pune In circulatiune hartie moneta, nu putea consimti
In nici un chip sa recunoasca o situatie ce Ii atingea acest privilegiu.
Pe de alts parte, nu este mai putin adevarat, ca aceasta stare de
lucruri antagonists producea o perturbare mare In lumea de afaceri.
Refuzul de a se primi hartia Bancii Generale la ghisetele Bancii
Nationale, provoca o speculatiune a biletului Bancii ce se resfrangea
daunator asupra intereselor comertului.
Perpetuarea acestei stari de fapt, ar fi putut duce chiar la miscari
sociale regretabile, din care cauza Ministerul de Finante s'a vazut
nevoit sa intervina prin adresa din 2 Ianuarie 1919 pe care o dam
aici In extenso 1):
1) Iata cuprinsul acestei adrese:
Domnule Guvernator,

In baza Inaltului decret-lege Nr. 3.552 din 3 Decemvrie 1918, publicat

In Monitorul Oficial din 5 Deo. 1918, biletele Bancii Generale Romano stampilate conform regulelor din acest decret, circulli, pan& la noui dispozitiuni
si stint primite la toate casele Bancii far& nici un schauntint, ca si biletele Banal
Nationale a Romaniei.
Pe temeiul decretului am dat ordin tuturor administratlunilor financiare,
inclusiv celor din Moldova, ca sa primeasa asemenea bilete si BA le dea In
plat! fntocmai ca pe ale Blincii Nationale.
Ar urma astfel, ca In toat5. Cara, 13a nu mai fie pe pia dificultati marl

In ce priveste circulatiunea acestor bilete.

www.dacoromanica.ro

334

C. I. BAICOIANU

Apreciind situatia, Consiliul general al Bancii in edinta din 5

Ianuarie 1919, hotarate ca dei recunoqte ca adoptarea de catre
Banca a biletului Bancii Generale contrariaza exclusivitatea privilegiului ei de emisiune, totui spre a nu cauza Guvernului nici un
fel de dificultati, decide a se incuviinta cererea, insa contra obligas
Ounii, fie printr'o conventiune, fie printr'o simpla scrisoare, de a
Inlocui la timp hartia Bancii Generale ce s'ar afla la Banca Nationale prin biletele proprii ale Bancii Nationale.
Pentru executarea acestor hotariri, Ministerul de Finante trimite
Bancii Nationale adresa cu Nr. 198.177 din 12 Ianuarie 1919, prin
care ii face cunoscut ca In urma dispozitiunii sale de a primi i In
Moldova biletele Bancii Generale Roman; Ministerul Sti is obligatiunea s Inlocuiasca biletele Bancii Generale ce s'ar afla In casele
[Zilch Nationale prin bancnotele proprii ale Bancii. Astfel incidentul
monetar care framanta publicul a luat sfarit.

DORINTA DE A UNIFICA CIRCULATIA MONETARA,

CONDUCE LA IMPRUMUTUL DE 1.500.000.000 LEI.
UN IFICAREA SITUATIUNII MONETARE, RETRAGEREA
COROANELOR SI A RUBLELOR.

Unitatea nationala savarita prin incorporarea Basarabiei, a

Ardealului, Banatului i Bucovinei, ne-a pus multe obligatiuni admi-

nistrative, culturale i financiare. Cum nu intra In cadrul expunerii de fate sa cercetam cleat pe cele de ordine financiara ce ar
putea avea raport cu Banca Nationala, ne oprim aici. Provinciile
alipite Patriei mame, ne-au venit fiecare cu circulatiunea monetary

a tarii de care a fost deslipita. Prin forta necesitatilor de schimb

Dace asa se intamplA in Muntenia (fostul teritoriu ocupat) In Moldova,
ins& lucrurile se petrec altfel. De acolo primim zilnic numeroase reclamatiuni,
prin can publicul se plange cA sus zisele bilete sunt refuzate tsi de aici greutatl
mari Qi pentru plAtile Statului. Era chiar sA avem tot din aceiasi cauzA o miBcare a lucrAtorilor tailor ferate din Iasi, can in lipsa de bilete ale Bancii D-v.,
fuseserA plAtiti in bilete stampilate ale Bhncii Generale Romhne.
Motivul refuzului, arAtat de toti, este ch. nici Banca Nationale nu le primeste.
Astfel fiind si 'Orland seama de greuthtile si consecintele la can poate da

nastere refuzul primirii biletului BAncii Generale Romano, stampilat conform decretului mentionat mai sus, se impune neapArat, Dommi le Guvernator,
ca Qi Banca Nationale sA primeascA asemenea bilete in toatA tars ca si casele
Statului si deci vA rugam sA binevoitd a dispune In consecinth.
Ministrul finantelor (es) Oscar KIrlacescu
Director (es) I. Angeleno.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

335

In nouile granite nationale, trei monete deosebite au fost puse fats

In fats, odata cu realizarea unitatii noastre nationale: coroana, rubla
fi leul Banal Generale.
Fats de incapacitatea de care era lovita coroana cat qi rubla ca
mijloc de schimb, Guvernul pentru a nu expune pe nouii conationali
la pagube prea mari, a stabilit cursul coroanei la 0,50 lei, iar al rublei
ruseti la un leu, decretandu-se astfel un curs oficial In raporturile
de schimb de pe pieta interns. In treacat fie zis, in comertul liber
se Linea prea putin seama de acest curs, deoarece coroana se cota
la 35 bani, iar rubla la 70 bath.
Cum o astfel de stare de lucruri Impiedeca prosperarea economiei
generale a Romaniei Intregite, Ministerul de Finante dupe Indemnul
Bancii Nationale, concepe proiectul de a retrage din circulatiune rublele, coroanele i biletele Bancii Generale Romane. Deal, planul

acesta a ramas din nenorocire in stare de proiect. Cauzele acestei

constatari sunt multiple. Indiscutabil ca situatia politica nelamurita,
ca i provocarile din partea bolpvismului rus qi unguresc, can faceau

ca toata fiinta noastra sa se concentreze interesului de aparare a

patrimoniului national recucerit, n'au contribuit cu putin la Warnicirea intentiunii de unificare a mijloacelor de circulatiune monetara.
Cu toate acestea, la sfarqitul lui Martie, Guvernul socotete
timpul potrivit ca sa inceapa preparativele pentru realizarea acestei
operatiuni financiare, incepand cu retragerea leului Bancii Generale.
In acest scop el se adreseaza Banal Nationale pentru a i se acorda
un imprumut.

Cu o parte din imprumut avea sa face faVa cheltuielilor militare i administrative, iar alta era necesara pentru operatiunea de unificare a circulatiunii monetare propuse, deoarece cele 800 milioane
realizate prin imprumutul unirii nu au fost suficiente.
Banca Nationale luAnd in consideratie greutatile situaciunii, hotaraqte sa acorde Statului imprumutul cerut de 1.500.000.000 lei, din

care 500.000.000 lei aveau sa serveasca operatiunii de retragere a

biletelor Which Generale.
Tratativele In cauza au condus la conventiunea din 1 Mai 1919.
De asta data, in consideratia scopului urmarit de acest Imprumut,
unificarea circulatiunii monetare, cum i In vederea greutatilor finan-

ciare ce apasau asupra Statului, Banca Nationale renunta la orice

dobanda, deqi Guvernul Ii oferise 1 %%. Dar conventia pentru acordarea acestui imprumut inoveaza qi In alta directiune qi anume aceia
a acoperirii.
www.dacoromanica.ro

836

C. I. BA.ICOIANU

Inteadevar, Statul neputand da acoperirea statutara In aur, prin

art. 3, is obligajiunea sa predea Bancii Nationale ca acoperire actul
ca a facut demersuri ca sa i se dea de Conferinta financiara a Aliatilor
un titlu privilegiat asupra depozitului format de Guvernul german de

1.600.000.000 marci la Reichsbank, pentru garantarea emisiunii

Bancii Generale.
Pang la primirea acestui act, se obliga sa remits Bancii Nationale

un titlu din partea Statului recunoscandu-i-se acest privilegiu atat

asupra acelui depozit, cat i asupra titlului oricarei alte despagubiri
ce i se va acorda de Conferinta de pace,. pans la concurenta acoperirii
necesare nouei emisiuni.
De asemenea urma s fie depusa la Banca Nationala hartia moneta a Bancii Generale retrasa, cat i un bon de tezaur de o valoare
echivalenta Imprumutului.

Nu trebuie scapat din vedere alin. 3 al acestui articol, care largete considerabil capacitatea de acoperire a Bancii Nationale.
Conventiunea din 16 Mai 1918 Incuviinteaza Banca sa cuprinda
In stocul metalic pe langa legiuita proportde de 30 % din stoc i alte
200* milioane lei in trate i disponibil.
De astadata s'a sporit aceasta facultate pans la 400.000.000 lei.
Deci Banca putea s Intrebuintmze ca stoc metalic 'Jana
la 400.000.000 din tratele i disponibilul ce avea In strainatate.
Intelesul acestei dispozitduni trebue cautat in imposibilitatea
In care se gasea Banca de ali procura aurul necesar acoperirii legiuite,
pe care ea voia sa-1 substitue cel putin cu disponibilul sau de marci
dela Berlin i care se ridica la aproape 400.000.000 lei.

.0 conventiune specials pentru retragerea din circulatiune a

biletelor Bancii Generale facand parte integranta din aceasta conventie, cuprinde procedura operatiunii de retragere.
Guvernul se obliga sa faca restituirea Imprumutului din primele
disponibilitati ale Statului, din despagubirile sus mentionate.
GREUTATILE FINANCIARE PROVENITE DIN CAMPANIA MILITARA CONTRA BOL8EVISMULUI RUSESC 8I
UNGURESC, DETERMINA STATUL SA DEA 0 ALTA. INTREBUINTARE IMPRUMUTULUI DE LEI 1.500.000.000.

Provocarile bolevismului unguresc, care tindea sa lucreze de

coman acord cu Guvernul sovietic al Rusiei pentru a invada Romania,
au impus o serioasa mobilizare a fortelor noastre militare, can precum
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. DUDA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

337

se stie, daca excelau prin spiritul for de abnegatiune si gata la

orice jertfa, erau lipsite de echipamentul si de mijloacele necesare
subsistenjei.

Aprovizionarea armatei cu toate cele necesare, era prin forta

acestei situatiuni de fapt, o datorie de Malt patriotism ce nu se putea
inconjura. Dar vrajmasii neamului nostru organizasera In legatura
cu atacul planuit din afara si o miscare socials interns, care prinse
cu atat mai usor, cu cat greutatea conditiunilor de vie*" era un fapt
notoriu, ce nu se putea tagadui. Ea culmina intr'o cerere generals de
sporire a retributiunii lucratorilor de prin fabrici si ateliere, cum si a

functionarilor de toate categoriile. Pentru a nu lmpiedeca desfasurarea actiunii militare In curs prin miscari sociale ce ar fi putut
influenta disciplina militark Guvernul a crezut nimerit sa satisfaca
Intr'o masura cat mai larga revendicarile claselor muncitoare.
Nu intram In examenul critic al hotartrii luata de Guvern, daca
a fost calea aceasta cea mai indicata de Imprejurari si cea mai nimerita. Este instructiv Insa credem sa ne facem o ideie de sarcina ce a
impus bugetului Statului aceasta hotarke.
De unde pang atunci bugetul salariilor era de 250.000.000 lei,
dupa sporurile acordate bugetul salariilor se ridica la 1.250.000.000 lei.

La toate acestea s'au facut fats cu sumele provenite din Imprumutul unirii, cat si cu o rata din Imprumutul de 1.500.000.000
lei acordat de Banca, ce se varsase In bung parte pentru a Inlesni
retragerea biletelor Bancii Generale, daca aceasta intentiune va fi
fost cu adevarat sincera.
Pans la Inceputul lui Iulie 1919, Guvernul ridicase din acest Imprumut un miliard lei fail Insti ca Bancii sa-i fi adus la cunostinta
vreun program pentru Infaptuirea obligaliunii luate, referitoare la
retragerea biletelor Bancii Generale.
Cand Ministerul a facut cerere Bancii Nationale sa i se elibereze
si ultimul disponibil de 500.000.000 lei, Consiliul general al Bancii
din 17 Iulie, a luat pozitde.
S'a cerut sa se precizeze si sa se lamureasca raportul Bancii cu
Statul fata de multiplele nevoi ale acestuia, precum si obligatiile
ce decurg pentru Stat fata de Banca Nationalk din ultima convenOune pentru Imprumutul de 1.500.000.000 lei.

Guvernatorul raspunzand ca s'ar fi facut avansuri din acest

Imprumut In suing de lei 989.689.019,35, fara ca Ministerul s fi
retras un bilet din circulatiune, Consiliul general hotaraste sa se
puna In vedere Ministerului de Finante, $i In acelasi timp sa se
www.dacoromanica.ro

22

338

C. I. BA.ICOIANU

ceara explicatiuni asupra masurilor ce crede a lua pentru executarea

art. 2 din conventiune. Si insista Guvernatorul cu atat mai mult,

cu cat Banca In repetate randuri ceruse Ministerului de Finante sa
hotarasca cu o oral mai de grabs retragerea tuturor monetelor cari
circulau In Zara afara de acelea ale Bancii Nationale.
Consiliul general a mai hotarIt ca Banca sa is contact prin delegatie cu Seful Guvernului, pentru a i se aduce la cunotinVa situatiunea financial% a Statului, mai ales din ultimul timp, invederandu-i
starea excesiv de grea i Ingrijorarea ce s'a creiat Bancii Nationale.

Ca urmare a Intrevederii cu Seful Guvernului, a avut loc un

schimb de vederi Intre Ministrul de finante gi Guvernatorul Bancii,
In ziva de 12 Iu lie, cu prilejul careia s'a facut expunerea situatiunii
financiare a Orli cat i a Bancii In raport cu multiplele probleme
financiare impuse de Imprejurari.
Vederile Ministrului le rezuma memoriul ce-1 publicam In nota i
care a fost remis cu acest prilej Guvernatorului 1). El a fost supus
deliberarii Consiliului In ziva de 17 Julie.
1) Iata Memoriul Ministrului de finante adresat Bancii in Iu lie 1919:
Tezaurul este chemat a face fatA pe ItingA nevoile curente ale organismului
Statului si urmatoarele cheltuieli extraordinare:

1. Pentru mentinerea mobilizArii a o parte a armatei, atilt pe frontul

oriental, cat oi pe cel occidental.
2. Pentru fntinderea unei pArti a administratiei noastre (cAi ferate, politie
etc.), In nouile provincii.
3. Pentru cheltuelile administratiei locale In acele provincii, cari nu pot
fi acoperite cu veniturile lor.
4. Pentru sporurile salariilor functionarilor, lucrAtorilor publici.
5. Pentru plata unora din pagubele de rAzboiu suferite de locuitorii mai
greu Incercati, din zonele de luptA.

6. Pentru restaurarea unora din stabilimentele Statului distruse, de cari

se simte urgent& nevoie pentru punerea In functiune.
7. In fine, pentru ajutorarea unor comune, cari aproape nu mai pot trAi
sub povara sarcinelor provocate de starea de razboiu.
Pentru toate aceste cheltuieli este nevoie de circa 250-300 milioane lunar.
Veniturile Statului nu pot da tot rendementul necesar, cad productia
agricolA a tarii a lipsit si transporturile nu s'au putut face dealt Intr'o masurit
foarte redusa. Cu toate acestea s'au Mut fncasAri, care In unele luni, au Intrecut pe acele din timpul normal si aceasta din pricina sporirii simtitoare
In taxele monopolului si altor contributiuni indirecte.
Oricum, nu s'ar putea conta In situatia actuala pe un venit mai mare de
60-70 milioane lei lunar. Nouile proiecte de legi pentru impozitul asupra
veniturilor si castigurilor exceptionale si pentru sporirea taxelor de timbru
si fnregistrare la aproape Indoit i In special la sporirea taxelor succesorale,
vor produce noui Incashri simtitoare.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

339

Memoriul Ministrului sfarea prin a cere s se libereze i restul

de 500.000.000 lei din Imprumutul de 1.500.000.000 lei, invocAnd
ratiuni superioare de Stat.
Consiliul deliberand, incheie In edinta din 17 lithe procesulverbal care grasuiete astfel:
Pentru acoperirea diferentei de 230-250 milioane lei lunar, trebuie deocamdata pants se vor putea aeeza finantele t&rii pe bazele lor definitive, s& con-

tinuhm a ne Imprumuta.
Din Imprumutul din urmA de 114 miliard lei s'a luat pan& In prezent lei
1 miliard, restul de 500 milioane ar urma, conform conventjunii, s& se Intrebuinteze pentru retragerea biletelor BAncii Generale. Fat& cu imposibilitatea
de a retrage acum aceste bilete, cad nici Banca National& nu are stocul necesar
peste nevoile tezaurului care sa fie dat In schimbul a o parte din biletele Blincii

Generale ei nici Statul nu are imprimate bonurile cari s'ar da detentorilor

biletelor Banal Generale pentru diferenta pentru care nu ar primi In schimb
bilete de ale Biincii Nationale ei fat& cu nevoia de cheltuieli a Statului, credem
cA ar trebui convenit cu Banca National& ea s& se dea ei restul Imprumutului
tot pentru nevoile tezaurului, rAmlinand ca pentru inlocuirea biletelor Bancii
Generale s& se procedeze dup& cum vom propune mai jos.

Cu suma de 600 milioane lei Statul poate face fat& cheltuielilor sale pe
dou& luni urmatoare. Pentru nevoile de dup& aceia ei pentru a nu forta Banca
National& la o emisiune prea mare, credem ca In vederea Insemnatului disponibil ce este pe piatA, Statul ar putea emite acum un nou imprumut.
Imprumutul Unirii a produs circa 800 milioane nominal (BAncile Po pulare
nu au depus Inc& conturile lor).
Titlurile acestui Imprumut emis pe 90 %, se coteazA azi cu 95%.

Noul Imprumut credem deci cA s'ar putea emite In conditiuni avantajoase. El s'ar emite ferm fixat la 500 milioane de pildA el dupA cate aunt indicatiunile, bAncile 1-ar putea lua asupra lor.
Tipul de 5% ar trebui pAstrat, iar cursul de emisiune sb. fie fixat in raport
cu cursul Imprumutului Unirii.
Se poate prevedea ca acest nou Imprumut sA aduc& tezaurului o sum&
egalli. cu aceia dela Imprumutul Unirii.
Pentru retragerea biletelor B&ncii Generale ei eventual a rublelor ei coroanelor, nu vedem deocamdatA deal urmAtoarea posibilitate:
Este incontestabil cA trebuie sA urmArim a avea o singurA monetA ei anume

aceia a Bancii Nationale.

Banca National& insk fat& cu statutele ei cu imposibilitatea de a aduce
acum o schimbare fundamental& a bazei emisiunii ei, nu ar putea sA ne dea
toata, moneta necesarA pentru inlocuirea biletelor BAncii Generale, a rublelor
ei a coroanelor, preschimbare care pentru regularea situatiei noastre monetare
trebuie sA se facts at mai repede.
Biletele BAncii Generale s'au emis 2.173.000.000 lei, din cari Insli, s'au
prezentat la stampilare numai 1.100.000.000; credem ca sa se fi stampilat
In fraud& ei sA fi rAmas nestampilate in tar& Inc& 3-400 milioane. Coroanele
In Ardeal s'au prezentat pants acum la stampilare 800.000.000; se credo ca

www.dacoromanica.ro

22*

340

C. I. BAICOIANU

e Asupra motivului principal care a determinat Incheierea conventiunii din 12 Mai 1919, adica retragerea biletelor Bancii Generale

din circulatiune, asupra careia D-1 Ministru solicits ca Banca sA

convie sa modifice conventiunea sus citata, pentru ca Ministerul
sA poata ridica si restul de 500.000.000, Consiliul pentru motive
superioare decide:
SA se abata dela motivul principal din 12 Mai 1919 si dispune sa
se libereze Statului 1i restul din Imprumutul de 1 miliard si jumatate,

mentinAnd IncA pentru Stat obligatiunea de a retrage din circulatiune, In cel mai scurt timp, biletele Bancii Generale .
pfin& la sfartit nu vor trece peste un miliard coroane ; In Bucovina nu s'au prezentat dead 200 milioane vi deci In total a nu fie In ambele provincii la preschimbare cleat 11/2 miliard ; rublele din Basarabia asemenea nu credem s& se
prezinte la preschimbare mai mult de 500-600 milioane, aa c& pentru toate
aceste preschimbari (11/2 Banca General& ; 11/2 coroane = 750 milioane lei 13i 600

mil. ruble = 600 mil. lei) va fi nevoie In total de 2.700-2.800 milioane lei.
Pentru preschimbarea acestor monete, nici nu este posibil i nu este bine
a se da In total monete ale Bancii Nationale. Se va da In schimb pentru o treime,
adic& de circa 900 milioane, eau un miliard bilete Banca National& i pentru
rest Statul va da nite bonuri, carora se vor da putere circulatorie i liberatorie
cat mai larg posibil, far& Ins& a fi socotite ca monete, Intru cat trebuie phstrat
neatins principiul pe care se reazem& privilegiul Bancii Nationale.

Cum Banca National& nu ar putea pune In circulatie cantitatea de monet& necesarA acestei preschimbari din lipsa hartiei Ramy, urmeazA ca sa,
se admit& gi alte tipuri deal acelea actuale (si monete de 10, 50, 200 vi 2.000
lei de pild&), care se pot fabrica In America, profitand de prezenta aici a vicepreedintelui societatii American Bank Note Company, cu care a tratat

In aceasta chestiune D-1 Danielopol la Paris.

Bonurile .pe cari le va emite Statul, vor fi preschimbate in timp de 3-5
ani cu moneta Banca Nationalk daces nevoile circulatiunii vor core noui emisiuni de monetk eau Statul va chema pe detentorii for la subscrierea unui fmprumut consolidat. Pan& atunci, de sigur, vieata se va aveza astfel c nu va
mai fi nevoie de atata numerar vi se va putea reduce circulatia fiduciarA fn
proportiile normale. Introducerea sistemului de cecuri gi virimente poOale
pentru care proiectul de lege este deja Intocmit i care este In studiul directiunii generale a poc;telor, va aduce negreOt vi la not ca In toate pArtile unde
a lost Introdus, reducerea circulatiei numerarului.
Pentru realizarea acestora propunem deci:
1. Sa se convie cu Banca National& s& se modifice conventiunea din 12
Mai 1919 i Ministerul Finantelor s& poata ridica gi restul de 500 milioane lei
din primul Imprumut de 11/2 miliard lei.
2. SA se hie& un nou Imprumut pe plata.
3. S& se convie la emisiunea bonurilor ar&tate de c&tre Ministerul Finantelor t3i a tipurilor noui de monet& de Banca Nationalk
Ministrul finantelor (ss) 0. Kirlacescu.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

341

Dar memoriul mai atinge i o alts chestiune de o importantA i

mai mare pentru interesele economiei noastre generale. El abord eaza
problema retragerii coroanelor, rublelor, alaturi de biletele BAncii
Generale, deci imbratieaza problema In Intregul ei complex.
Chestiunea a facut obiectul celei mai atente desbateri In edinta
Consiliului general din 21 Julie acelai an, care a fost incheiath cu
hotgririle urmAtoare:
Consiliul apreciind motivele economice i politice cari impun
cu o ors mai de grabs uniformizarea valutei nationale In tot cuprinsul

Romaniei, constatand fericita unitate de vederi a Consiliului cu

aceia a D-lui Ministru de finante, referitoare la necesitatea de a
'Astra In circulatiune o singura monetk aceia a Bancii Nationale,
hotarAte ca Banca Nationalk de comun acord cu Ministerul de
Finantm, s procedeze la scoaterea din circulatiune a biletelor .
Cu acest prilej s'a stabilit i procedeul. Iatk dupa. parerea Consiliului, care era :
Banca Nationale s'a is asupra sa sarcina de a tipari i pune In
circulatiune o treime din suma necesar4 operatiunii de acoperire a
rublelor, coroanelor i biletelor Bancii Generale, ce urmeaz6 a fi

scoase din circulatiune. Pentru rest, celelalte doua treimi sa fie

Inlocuite de Ministerul de Finante, o treime prin aa zisele bonuri
de reconstructie nationalk cu obligatiunea pentru Stat de a le retrage

din circulatiune In termen de 3-5 ani, iar pentru ultima treime

Statul s'a emits rents producatoare de dobanda .
Solutiunea Bancii era isvoritA din preocuparea ca Banca Nationale

s nu facA o prea mare inflatiune monetark care nu putea decat

sa se easfranga daunator asupra economiei noastre nationale.
Punctul acesta de vedere la care se fixase Banca Inca din Aprilie
1919, a fost comunicat la timp Ministerului de Finante.
PROBLEMA MONETEI DIVIZIONARE.

Afluenta prea mare a biletelor mici divizionare de 10, 25 i 50

bani, a produs catre sfaritul anului 1919 o desconsiderare grozava
a hartiei monete, ceiace echivala cu deprecierea valutei noastre
nationale.
Consiliul general al BAncii Nationale deliberand asupra acestui
fapt notoriu at circulatiunii noastre monetare, propune sa se ceara
Ministerului de Finante ca aceste bilete mici sa fie Inlocuite de
Minister cu o monetk fie de fier, aluminium, nichel sau alt metal,
www.dacoromanica.ro

342

C. I. BAICOIANII

ce va crede util. Asupra acestei chestiuni, ca si asupra problemei re-

tragerii din circulatiune a coroanelor, rublelor si biletelor aancii

Generale, Ministerul convins de necesitatea interventiunii, a rAmas sa
studieze problema si sa propuna cea mai nimerita solutie.

IMPREJURA RILE ECONOMICE DETERMINA. MAJORAREA

TAXELOR BSI A COMISIOANELOR LA OPERATIUNILE
BANCII NATIONALE.

Scumpirea din ce in ce a materialelor de tot felul, cum si sporirea

taxelor de transport a valorilor, a impus si Bancii Nationale preocuparea de a se armoniza perceperea de taxe si comisioane in raport

cu sporul efectiv de cheltuieli. Consiliul, deliberand in cauza, a

admis In sedinta din 26 Iulie 1919 a se modifica regulamentul
de operatiuni, majorandu-se in mici proportii taxele de 0116
atunci.

Tabloul ce urmeazg ne infatiseaza comparativ taxele si comisioanele percepute In trecut, faVa de cele admise a se percepe
in viitor:
Denumirea operatiunilor

Taxele

Taxele dupb. mo-

In trecut

difiarile admise

Mandate

pentru 5.000 lei

5.001-10.000 lei
*
*
10.001-20.000 * .
20.001 lei In sus .
o

0,750/00
0,70 /00
0,60 /00

0,50 Voo
0,40 /00
0,30 /00
0,25 /00

Art. 57 din Regulament pentru

orice sumo

0,500/0

10/0

Art. 58 din Regul. de operatii .

0,10 /00

0,40/00

Incasari de cupoane
Art. 71 din Regul. de operatii .

0,50/00

0,50/0

Pletti, prin corespondenid

Viramente

2 / minimum 2 lei

plus timbrul recip.

Taxa de pltstrare

0,50 /00

0,60 /00

minim. 1 leu

minimum 2 lei

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. DUPA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

Denumirea operatiunilor
Cumpar4ri de titluri
Art. 47 al. 1 din Reg. de operatii

Taxele

Taxele dupEL mo-

In trecut

dificitrile admise

1 0/00

plus curtaj
Preschimbari de titlurti
Art. 47 al. 2 din Reg. de operatii

Efecte la incasare
Art. 49 al. 1 din Reg. de operatii

343

1 0/00

1 Y2 / 0 0

plus curtaj si timbre

1 0/00

cu minimum 2 lei
1 0/00

1 y2 o/00

minim. 1 leu de efect

REVIZUIREA SITUATIEI MATERIALE A FUNCTIONARILOR

BANCII NATIONALE. SPORIREA LEFURILOR. INFIINTAREA
UNUI MAGAZIN DE CONSUM.

Constransi de greutsatile vie ii ce s'au resimlit mai mult ca In

orice vremuri asupra clasei functionaresti, s'a produs si in randurile
slujbasilor Banal ca 9i intre cei ai Statului, can s'au sindicalizat
cktre inceputul anului 1919, nkzuinta unei sporiri a salariilor pentru
ca sa poata face fa ,k exigentelor vietii, cari deveneau din ce in ce
mai mari.
Consiliul tinand seama de situatia destul de precara ci luand In
considerare motivele determinante, is de astadata mksuri mai radicale in cauzg.
Astfel se decide in sedinta din 7 Martie 1919 ca, cu incepere dela
1 Ianuarie 1919, sk se acorde un spor de leek de 50 lei funcjionarilor
cu apuntamente 'Dana la 550 lei, iar 100 lei celor cu apuntamente
dela 550 in sus.
S'a modificat cu alte cuvinte baza regulamentara de pang acum
a salariilor in scopul ca si prima de scumpete sk fie in consecinta
mai urcata.
Pentru functionarii cu apuntamente mai mici, Oink la 550 lei,
prima de scumpete s'a stabilit a fi de 80%, iar pentru cei cu lefuri

mai mari de 550 lei lunar, de 50%.

Cand Guvernul a sporit in mod simtitor salariile functionarilor
ski, ceiace a avut de consecinta nu atat imbunktatirea pozitiei
www.dacoromanica.ro

344

C. I. BAICOIANU

functionarilor, cat scumpirea marfurilor pe piata, Banca Nationale,

care nu vedea solutia problemei numai in sporul de leek a infiintat
un consum al functionarilor i lucratorilor, dotandu-1 cu 500.000 lei,
pentru a li se putea da posibilitatea indestularii nevoilor cu mijloace
mai reduse In raport cu greutatile familiare.

Dar nici aici nu s'a oprit directiunea.

Inainte chiar ca functionari sa o fi cerut, ea a pus in studiu un
proiect de uniformizare a ajutoarelor i lefurilor prin sporirea lor.
Dar micile discutiuni dintre Banca qi functionari, care au provocat

pe ziva de 27 Iunie 1919 ruperea legaturilor, a Impiedicat punerea

in practica a programului de uniformizare la care directiunea se
oprise.

Sporul de salariu i cel de scumpete a traiului, prin acest din

urma proiect, discutat qi hotarit de direcjiune a se aplica, erea

urmatorul:
Pentru sporurile acordate prin raportul dela 1 Ianuarie se maresc
apuntamentele functionarilor dela minimum 200-550 lei cu 100 lei

lunar, iar dela 550 lei In sus cu 50 lei lunar.

Prin aceasta se ajungea la rezultatul ca functionarul care primea
Inainte 150 lei lunar, urma sa primeasca dupa aceasta data 300 lei
lunar, afara de scumpetea traiului de 100 la 100, adica 300 lei lunar
peste cei 100 lei de indemnizatie de locuinta de 30 % asupra lefei
augmentate, deci in total 690 lei lunar.
Afars de aceasta, Consiliul a hotarit ca functionarilor qi Intregului personal cu copii minori i In grija parintilor, sa li se mai adaoge

lunar un plus de lei 40 de copil.

Cum insa directiunea avea convingerea ca imbunatatirea situatiei materiale a functionarilor nu se putea rezolva numai
printr'un spor de salariu, deoarece i acest spor de salariu rick,
ar fi de mare va fi absorbit de pretul urcat al alimentelor, a
decis ca fondul de lei 500.000 consemnat cu ocazia bilantului
anului 1918, sa fie sub conducerea a insai functionarilor Bancii
Nationale.

Aceasta stare de lucruri a intrat In vigoare cu incepere dela 16

Septemvrie 1919.

Nu este lipsit de interes credem, sa ne dam seama de cum a

evoluat situatiunea materials a functionarilor Bancii Nationale dela
1916, de and, prin forta imprejurarilor, chestiunea aceasta s'a
impus studiului atent al Consiliului Bancii. Salariile personalului
din Centrala i sedii Insuma cifrele urmatoare la 1 Ianuarie 1916:
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

Salarii

Chirie

Total

345

Centrala

Functionari
Imprimerie, verificare

740.000,
200.000,
55.000,

Usieri
Sethi
Personal

Total

146.000,

726.960,
1.721.960,

66.171,

212.171,

1.934.131,

Dela Iulie 1919 apuntamentele au luat infAtiarea urmatoare:

ApunSpor de
tamente
stump. de
buget. noui 1200/0si80/0
L

Chirie de
300/0 si 350/0

Indemn.
de 40 lei
pt. copii

Total

Centrala

Functionari .
Verificatoare
Imprimerie .
Intretinere .
Usieri . . .

934.200, 1.044.960, 274.260,

109.500, 131.400, 33.438,
207.462, 248.954,40 69.161,40
44.700, 52.920, 14.580,
74.100, 88.920, 18.207,

42.720, 2.296.140,
2.400, 276.738,
32.160, 557.737,80
5.280, 117.480,
16.800, 198.027,

Sedii

Functionari .
Usieri

Total .

925.800, 1.023.600,
118.400, 139.680, 195.600, 98.000, 2.497. 080,
2.412.162, 2.730.434,40 605.246,40 195.360, 5.943.202,80

Din examinarea tablourilor de mai sus rezulta urmatoarele:

Bugetul de lefuri se cifreaza pe anul 1916 la lei 1.934.131.
In urma sporurilor acordate pe ziva de 1 Iulie 1919, bugetul de
lefuri se ridica la lei 5.943.202,80, ceiace insemneazA ca salariile pe

cari Banca le plAtea reprezenta un spor de 4.009.071,80 lei In

1919, fats de anul 1916.
Salariile au fost sporite deci dela 1916 la 1919 cu 238% qi sumele

platite erau aproape egale cu dividendul primit de actionari, care

pe anul 1918 s'a ridicat la lei 5.520.000, adicA 230 lei de actiune.
Dar in afar de aceasta, Consiliul general s'a gandit i la acei
cari dui:4 ce au servit interesele Bancii un numar oarecari de ani,
www.dacoromanica.ro

346

C. I. BAICOIANU

ar fi nevoiti sa se retraga din serviciu, regulanduli drepturile la

pensie. i in aceasta privinta s'a cautat s'a se trnbun'atateasca conditiunile de retragere la pensie in ce privete limita varstei, cum i
cota dupa care sa se socoteascti pensia.
In acest scop s'a supus Consiliului general In edinta din 17 Iu lie
1919 modificarea art. 9 al. a i art. 10 din regulamentul Casei de
Pensiuni a functionarilor Bancii, modificandu-se precum urmeaz6:
Nimeni nu va putea dobandi dreptul la pensie dac6:

a) nu va avea varsta de 55 ani impliniti; dup6 30 ani serviti

insa, nu se va mai cere limita de varstsa, putand dobandi dreptul la

pensiune la orice etate.

Mai departe se modifica art. 101), In chipul urm'ator:
Afar6 de cazul exceptional preVazut la art. 9 al. 4, pensiunile
la cari vor avea dreptul functionarii, verificatoarele de bilete, lucfatorii cu leafg fixg, uierii qi -cellalt personal al Bancii, se fixeaza

dupa cum urmeaza:

Dupa 15 ani impliniti 45 % din media apuntamentelor i a lefurilor ce functionarul sau ceralalt personal a avut in cei din urma
5 ani.
Dup& 16 ani 48% din apuntamente gi lefuri
51%
54%
s 57%
20 # 60%
21 * 63%
22 6 66%
23 # 69%
24 # 72%
25 * 75%
26 $ 78%
27 # 81%
28 * 84%
29 * 87%
30 * 90%
31 # 92%
32 * 94%
33
96%
34 4 98%
35 o 100%

17

18
19

*
*
*

*
o
*
*
*
#
*
*
*

*
*
*
*

1>

1) Iat& ce prevedea vechiul articol:

Afar& de cazul exceptional prevAzut la art. 9 al. 4 pensiunile la cari
vor avea drept functionarii, verificatoarele de bilete, lucratorii imprimeriei cu
leaf& fixa, ugierii si cellalt personal al BAncii, se fixeazii dup& cum urmeaza:

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA. DUPA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

347

Nici o pensiune nu poate fi mai mare de 9.000 lei pe an.

Dupa cum se vede mai sus, s'au rectificat cotele dupa cari se
socotete pensiunea, astfel ca nu se pierde nimic din anii serviti,

putandu-se aranja drepturile la pensie dupg orice num'ar de ani

serviti dela 15 ani In sus, de unde sub vechiul regim nu se putea
aranja dreptul la pensie decat din 5 In 5 ani.
POLITICA DE ASISTENTA. SOCIALA. A BANCII NATIONALE.

0 institutie Insemnata ca Banca Nationale, cu o organizare atat

de vasta, avand agentii i sucursale In toate oraele tarii, capitale

de judet, nu putea sa ramana lipsita de o politics de asistenta

socials bine definite.
Prime le haze In aceasta directiune s'au pus la 1893, cand s'a
infiintat Casa de pensiuni 1).
Mai tarziu, la 1913, s'a Infiintat o Casa de Imprumut cu un capital de 1.000.000 lei, din care se acordau functionarilor Imprumuturi
Duph 15 ani Impliniti 45 % din media apuntamentelor gi a lefurilor ce
functionarii sau cellalt personal a avut In cei din urma 5 ani.
Dupa 20 ani 60% din apuntamente gi lefuri
*

25
30
35

75 %

90%

100 % *
*
*
*
Nici o pensiune nu poate fi mai mare de 9.000 lei lunar.
2) lath, duph art. 6, din ce se formeazh gi se alimenteazh aceasta Casa:
a) Din retineri lunare facute asupra apuntamentelor gi lefurilor functionarilor, verificatoarelor de bilete, lucrhtorilor imprimeriei, ugierilor gi celuilalt
*

personal al Sandi, precum gi asupra pensiunilor ce se servesc de Casa de Pensiuni

a Bancii, retineri can se fixeaza deocamdath la 5 % gi cari In nici un caz nu

vor trece de 10 %.
b) Din capitalul constituit vrin vitrshmintele facute de functionari gi celalalt

personal at Bancii conf. art. 3 al. 2.

c) Din 1 %, prevazut In fiecare an din beneficiile note ale Bancii pentru
Casa de Pensiuni gi de Ajutoare a functionarilor BAncii, conform statutelor.
d) Din fondul acumulat din aceste prelevari.
e) Dintr'o subventiune anuala de lei 50.000 ce se va plhti de Ban' gi care
se va trece regulat, In fiecare an, la cheltuieli, Incepand cu anul 1912.

f) Din orice alte varshminte can s'ar putea face de Banc'.

g) Din produsul procentelor retinute din apuntamente gi gratificare ce
s'ar pronunta conform dispozitiunilor regulamentului de ordine interioarh.
h) Din legatele gi donatiile ce s'ar face Casei de Pensiuni.
0 Din veniturile produse prin fructificarea tuturor capitalurilor fondului
de pensiuni.

www.dacoromanica.ro

398

C. I. BAICOIANU

pentru nevoile for exceptionale, cu o mica dobanda de 4 % pe an,

fiind ajutati din acest fond sa-i procure chiar locuinte i sa-i lichideze ipotecile sau alte Imprumuturi ce ar fi avut pe imobilele lor.
In urma Incheierii Consiliului general din 1918, s'a creiat un fond
Cultura * dotat cu un capital initial de 500.000 lei, care s'a plasat
In renta de 5 % In valoarea nominala de lei 600.000.
Acestui fond i s'a mai adaogat, cu ocaziunea bilantmlui 1918,
Inca un spor de lei 300.000.
Scopul acestui fond este sa vina In ajutorul educatiei copiilor minori ai personalului 'Tamil. Cu precadere se acorda ajutorul pentru
subventionarea copiilor functionarilor ce se disting la invatatura
i cu aplicatie speciala, pentru carti de coala i plata taxelor colare,

pentru procurare de Imbracaminte i incaltaminte i ajutoare la

maritiul fetelor functionarilor i lucratorilor.

Tot cu acest prilej, ca omagiu functionarilor Bancii cazuti In

lupta pentru Patrie, s'a creiat fondul u Eroii Neamului *, dotat cu un
capital de 300.000 lei, destinat ajutoarelor familiilor functionarilor
morti pe carnpul de onoare, sau cari au murit sau suferit din cauza
razboiului.

Initiativa luata de Consiliu de a veni In ajutorul familiilor Impovarate de copii, carora li se acorda o prima de 40 lei de cap de
copil, I9i are insemnatatea ei socials& care nu trebuie trecuta cu vederea.

Opera asistentii sociale ce a capatat In cursul anului

1919

noui directive, a ramas s fie completata, lamurita i consolidata,

astfel cum o cer exigentele inerente ale unei vieti omeneti, ca o
rasplata meritata a muncii devotate i plina de raspundere a functionarului Bancii Nationale.

TEZAURUL SI REVENDICARILE BANCII NATIONALE LA

CONFERINTA PACII DELA PARIS.
Una din preocuparile de capetenie ce s'a impus Bancii Nationale

dupa Incheierea armistitiului a fost aceia de ali apara tezaurul

dela Moscova, cum i stocul sau metalic i disponibilul In strainatate.
SA ne reamintim situatia tratand cu precadere problema aurului
Bancii Nationale.

Stocul our efectiv al Bancii Nationale a Romaniei se ridica la

493.730.439,41 lei.

www.dacoromanica.ro

BANCA NA7IONALA DUPA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

849

Acest stoc aur din cauzele ce am avut prilejul A le expunem In

paginile de mai Inainte, se afla depozitat In strainAtate i anume:
1. La Banca Angliei lire
sterline
3.890.330,-98.105.800,. lei
2. La Reichsbank Berlin
marci
6.211.000,3. La Reichsbank Berlin cor

952.000,

au striace

80.469.650, *

4. La Reichsbank Berlin cor 2.764.200,5. La Moscova

315.154.080,41

Precum vedem stocul metalic al Orli se g'asea risipit In trei

Vari deosebite, dintre cari cel din Anglia sta In plina sigurantA.
Prin foga isbanzii Aliantei din care fAceam *i not parte, puteam
atepta cu Incredere s'a inteam In stapanirea atat a depozitului aur
Insumand 80.469.650 lei, cat i a disponibilului nostru de mgrci,
aflat atat la Reichsbank cat i la celelalte band din Berlin.
Acest depozit care la isbucnirea razboiului Insuma 304.282.519,14
lei, se cifra la sfarqitul anului 1919 precum reiese din tabloul de mai
jos, la 362.896.222,05 lei:
Capital datorat Dobanzi datoPro- la 15/28 Aug. rate pftnit la
cente
1916
31/12 1919

Denumirea bAncilor

Bank fiir Handel und

Total

569.197,

100.143,42

669.340,42

981.226,30

154.024,98

1.135.251,28

Industrie, Berlin . . 4 %
Behrens SOhne, Hamburg
4%
Berliner Handelsgesellschaft, Berlin . . . 4 %

2.934.144,33

BleichrOder S.

4%

1.424.775,

458.941,47
228.166,43

3.393.085,80
1.652.941,43

4%

506.006,

76.024,28

582.030,28

3%

1.202.160,66

157.232,02

1.359.392,68

6.114,

340,10

6.454,10

4%

202.480,99

30.421,28

232.902,27

5%

278.222.222,20
286.048.326,48

Comerz und Disconto,

Berlin
Deutsche Bank, Berlin
ct. ord.
Deutsche Bank, Berlin,
ct. cec
Deutsche Effecten-und
Wechsel-Bank, Franfurt
Deutsche Reichsbank,
Berlin .

De reportat .

. .

1 %%

54.548.63'7,21 332.770.859,41
55.753.931,19 341.802.257,67

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

350

P'cente

Denumirea Bancilor

Report .

Capital datorat Do bilnzi datola 15/28 Aug. rate pana, la

1916

286.048.326,48

Total

31/12 1919
55.753.931,19 341.802.257,67

Disconto - Gesellschaft,

Berlin, ct. ordinar .

4%

15.221.483,42

2.424.932,35

17.646.415,77

17.623,34
72.772,30

865,56
3.511,24

18.488,90
76.283,54

Disconto - Gesellschaft,

Berlin, ct. cec . . . 1% %

Dresdner Bank, Berlin 1 y2%
Mendelsohn & Co., ct
ordine
4%
Mendels. & Co., ct. cec. 1 % %
Oppenheim & Co., Coln 4 %

2.658.561,60
1.895,40

5.843,

304.026.505,54

Landerbank, Viena , . 214 %

Pester Ungarische Comercial-Bank, BudaPesta
3 Y4%
Soc. I. R. Privilegiath
de Credit, Viena . . 2 y2%

403.458,82
3.062.020,42
102,84
1.998,24
6.722,92
879,92
58.587.681,92 362.614.187,46

4.257,80

391,

4.648,80

87,022,

10.475,98

97.497,98

164.733,80
256.013,60

15.154,01
26.020,99

179.887,81
282.034,59

Diferenta provine de acolo ca la depunerea initials de lei

304.282.519,14 s'a adAogat dobanda contractuala prevazutsa In con-

tractul de vanzare a cerealelor.

*

Daca soarta aurului si a disponibilului nostru In Anglia si Germania putea fi privita cu Incredere, nu tot astfel stateau lucrurile
cu tezaurul nostru our si cu celelalte efecte ce se gAseau trimise
In Rusia. SA ne improspatAm cifrele averii Bancii Nationale aflate
la Moscova.

Au fost expediate la Moscova:

1. Aur In suma de lei
315.154.980,41
2. Titluri si alte valori In suma de lei . . .
500.000,3. Bilete imprimate si hartie de bilete cum si o
tipografie, In valoare de ruble
200.000,
Acest depozit a fost transporat In Rusia In faza a doua a rAzboiului, contrariu convingerilor Bancii, dar din Indemnul Guvernului roman. Tezaurul nostru a fost de altfel garantat prin protowww.dacoromanica.ro

BANCA NATIOMALA. DIJPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIIINE

351

colul din 14/27 Decemvrie 1916, Incheiat la Iasi Intre reprezentantii

i ai Ministerului de Finante, cu Ministrul Rusiei In Romania, autorizat de Ministrul de finante Bork al Rusiei sa semneze acest protocol. Prin el Guvernul rus garanteaza integritatea
valorilor noastre, atat pe timpul parcursului, cat i pe timpul aflarii
for la Moscova, cum i repatrierea for In Romania.

Bancii

Prin protocolul Incheiat la Moscova la 16 Februarie 1918, aceste

valori au fost predate de catre reprezentantii Bancii Nationale
reprezentantilor Guvernului rus.
Din cauza situatiunii politice i sociale precare In care se gasea

Rusia, soarta acestei Insemnate avutii nationale romaneti, aflatoare la Moscova, a provocat o legitima Ingrijorare, dei ultimele
ctiri primite In cauza, ne dadeau dreptul la cele mai bune sperante.
Nu intentionam sa facem procesul raspunderilor pentru faptul
de a se fi transportat tezaurul Bancii Nationale In Rusia.
Chestiunea se poate pune de buns seama ci se vor gasi explicatiuni i pentru acest fel de nedumeriri.
Decat sa intram In domeniul acuzarilor socotim mai util sa examinam In ce stadiu se gaseau revendicarile noastre acute de Guvernul Orli, pentru a asigura integritatea i repatrierea acestui
tezaur.

In rdinta Comisiunii de reparatduni a Conferintei dela Paris,

din 8 Aprilie, delegatul roman a ridicat chestiunea tezaurului dela
Moscova, cerand ca Puterile Aliate cari au garantat tezaurul sa ne
acorde sprijinul necesar pentru a reintra In posesiunea lui. Cererii
acesteia i-a urmat scrisoarea D-lui Balfour, Ministrul de externe al
Angliei, care declarase a nu fi gasit In arhiva afacerilor externe
engleze0i nici o obligatiune scrisa pentru garantarea sigurantei i
restituirii tezaurului romanesc dela Moscova.
Ministrul englez declara ca ne asigura cu toate acestea ca va
sprijini Romania In sfortarile sale de a intra In stapanirea acelui
tezaur.
Precedintele Consiliului I. I. C. Bratianu pus In curent cu cuprinsul
acestei scrisori, a tinut sa lamureasca problema fats de Precedintele
Conferintei de pace, care luase cunoscutele angajamente comunicate
prin telegrama Ministrului Antonescu din 21 Februarie 1918.
Demersurilor acute de delegatiunea noastra dela Paris, le-a raspuns Directia politica a Ministerului Afacerilor Straine dela Paris:
o le Gouvernement francais n'a pas connaissance de l'engagement
dont it s'agit ; ci ca : o it a recours a l'obligeante entremise de la
www.dacoromanica.ro

852

C. I. BAICOIANU

Legation de Roumanie pour bien vouloir lui rappeler et les conditions dans lequelles, cet engagement ahrait ete pret ainssi que le
texte du quel it resulterait .

Acestei invitaiuni, purtand data de 3 Iu lie, i-a urmat nota

Legatiunii noastre din 8 August, In care erau expuse pe larg revendicarile Romaniei asupra tezaurului dela Moscova.

Discutiunile ce au urmat mai departe la Paris In jurul acestei

chestiuni, pe temeiul memoriului depus de delegatul roman Comisiunii de reparatiuni 1) au avut darul sa face a se cristaliza In tratatul
.) IatA memoriul in extenso:
Commission Financiere
Sous-Commission mixte des Questions monetaires

ANNEXE 7 M.
Voeu

A transmettre au Conseil Supreme Economique

La sous-commission mixte:
Considerant que- pendant l'occupation de la Roumanie, les Allemands
ont emis du papier-monnaie pour une somme qui depasse deux milliards Y4
sous la forme des billets de la Banque Generale de Roumanie;
Qu'en outre, suivant leurs registres, ils avaient a Berlin pour 111 millions
de billets imprimes;
Que les mauvaises conditions techniques de l'emission et son contrOle
insuffisant ont favorise, dans une large mesure, la diffusion par les particuliers
de faux billets ;
Considerant qu'il resulte des renseignements precis regus par le Gouvernement roumain que les Allemands, aujourd'hui encore, introduisent sur les

marches neutres des billets de banque du type de l'emission de la Banque

Generale, destines a penetrer ensuite en Roumanie, ce qui constitue pour cette

derni ere un danger d'autant plus grand que l'ennemi possedant les cliches
d'impression a Berlin, peut indefiniment s'en servir; que ces procedes continues

par l'Allemagne apres l'armistice, constituent en fait une falsification de

monnaie et que le Gouvernement roumain protests de la maniere la plus oilergigue, contre cet abus inqualifiable.
Emet le voeu:
Que le Conseil Supreme 2conomique, d'une fagon specialement urgente,
prenne toutes mesures permettant:
a) De saisir en pays ennemi les dessins, les impressions photographiques,
les matrices et les cliches servant a l'mpression des billets emis en Roumanie
par l'intermediaire de la Banque Generale Roumaine, de saisir les domino, les
matrices et les coins servant a la frappe des monnaies metalliques correspondant a la monnaie fiduciaire precedemment nominee, ainsi que de saisir les
stocks de billets de Banque et de monnaie metallique mentionnes ci-dessus
qui se trouveraient en territoire ennemi.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

353

de pace impus Germaniei, dispozitiuni, can erau de natur6 s6 ne

dea cele mai bune sperante pentru salvarea tezaurului nostru,
Inteadev6r, art. 233 al acestui tratat prevede constituirea unei
comisiuni de reparatiuni, cAreia fiecare Stat, care are revendic5ri
de facut, trebuie sa-i notifice, pans la 1 Noemvrie 1917, pretentiunile

for asupra Guvernului german.

Prin art. 238 al aceluiasi tratat se impune Germaniei In afara
de Indatorirea de platA a despagubirilor si restituirea lucrurilor si
valorilor ce a ridicat sau sechestrat, fie in OH aliate, fie in Germania.

Astfel orice ingrijorare de soarta valorilor Bancii Nationale,

sechestrate la Berlin, aurul si disponibilul, s'au risipit.
Dar tratatul cu Germania merge mai departe.
b) Pour les memes considerations la sous-commission &net le voeu qua le
Conseil Supreme Economique, d'une facon specialement energique, prenne
touter mesures permettant ;
De saisir en pays ennemis les dessins, les impressions photographiques
les matrices et les cliches servant a l'impression des marks polonais et des roubles

emis par des caisses de prets speciales, crees par l'ennemi a cet effet, de
saisir les dessins, les matrices et les coins servant A la frappe des monnaies
metalliques, correspondant a Ia monnaie fiduciaire precedemment enumeree,
ainsi que de saisir les stocks de billets de banque et de monnaie metallique
mention& ci-dessous qui se trouveraient en territoire ennemi.
Enfin, Ia sous-commission mixte considerant:
c) Que les Gouvernements ennemis ont institue sur les territoires italiens,
momentanement coupes par eux, un organisme, la Casa Veneta dei trestiti
qui a emir des bons de caisse A cours force sur les dits territoires.
Se referant aux voeux ernes conjointement et tendant a in confiscation
des cliches servant a l'emission des billets d'anciens types de la Banque d'Autriche-Hongrie, et des billets de in Banque Generale Roumaine ainsi qu'a la
saisie des dits billets qui ne seraient pas encore mis en circulation.
Rappelant que ce voeu prevoyait l'envoi A Vienne et A Buda-Pest, d'une
Commission internationale, chargee d'en assurer la realisation;
Fait observer que, si cette Commission est constituee, it y aurait interet
a lui donner aussi le mandat de saisir en pays ennemis tous les billets non encore
mis en circulation et de confisquer tous les dessins, impressions photographiques, matrices et cliches servant a la fabrication des billets de la Casa Veneta
dei prestiti.
Delegation Roumaine a Ia Commission des reparations.

La delegation roumaine croit de son devoir de soumettre a la Conference

de in Paix et d'attirer in bienveillante attention de M. le President et de

Messieurs les membres du Comae Directeur sur les faits suivants, d'une grave
importance pour la Roumanie.
Les necessites de Ia guerre ont oblige la Roumanie d'envoyer a Moscou,

www.dacoromanica.ro

28

354

C. I. BiLICOIANII

In art. 231 gasim formulat principiul dupa care Germania este

facuta easpunzatoare i de toate pagubele i piedicele cauzate
supuilor tarilor aliate din cauza razboiului. Astf el in anexa I, sub
capitolul u Reparatiuni cari enunta ce anume despAgubiri se pot
pretinde, se specific& In punctul 9 ca Germania datoreaza compensatiuni i pentru pagubele de razboiu.
Transportul tezaurului Bancii Nationale i al Statului roman
la Moscova, fiind o consecinta directs a operatiunilor de razboiu
germane, Banca Nationala a cerut Guvernului roman sa faca demersurile cuvenite pe Tanga Conferinta dela Paris, pentru ca pe
temeiul acestor dispozitiuni categorice sa se valorifice drepturile
Romaniei, in cazul eventual al atingerii tezaurului dela Moscova.
en Russie, pour les mettre en surete, l'encaisse metallique de la Banque Nationale

de Roumanie ainsi que les depOts et tout l'avoir de cette Banque; de moms,
la Roumanie a 60 obligee de mettre en sOrete son propre avoir et l'avoir des
Institutions de credit, de la caisse des depots et consignations, des Banques, etc.
En effet, en decembre 1918, a la suite de l'intervention faite par le Gouvernement roumain et conformement a la decision prise par lui, la Banque Nationale de Roumanie a depose au Kremlin, A Moscou, son encaisse metallique
d'une valeur de 314.584.456,84 frs. ainsi que deux caisses contenant les bijoux
de Sa Majeste la Reine de Roumanie, evalues alors a sept millions de frs.
Le depot a ete effectue au Kremlin tt Moscou en decembre 1918 et regu

a ete donne, au nom du Gouvernement russe, par des personnes autorisees,

constatant l'effectuation du depOt, sa valeur et garantissant, on meme temps,
sa restitution et son transport on Roumanie, conformement au protocols redige.
Ulterieurement, en 1917, et toujours a in suite des memes necessites de
la guerre, l'Etat roumain, la Banque Nationale de Roumanie, ainsi que de nombreuses institutions, ont, conformement a la decision prise par le Gouvernement

roumain, transports pour les mettre en sarete lours depots, valeurs, bijoux,
tableaux, etc. Tous cos (IOUs ont cette fois encore eto transport& ti Moscou,
et regu en regle a ete donne par les autorites competentes, au nom du Gouvernement russe, garantissant la sOrete du depOt et son retour en Roumanie.
Ce second depOt de la Banque Nationale etait d'une valeur d'environ
un milliard six cent millions de francs, dont 574.524,57 en or effectif et les
autres depOts de l'Etat et des Institutions (talent d'une valeur superieure de
six milliards.
Le tresor de la Banque Nationale, d'une valeur totals de 315.154.989,41 frs.
ainsi que les bijoux de Sa Majesty la Reine, d'une valeur de sept millions de frs.

a l'epoque, ont ete garantis par les Allies de la Roumanie.

La delegation roumaine croit qu'il est de son devoir d'attirer la bienveillante
attention de la Conference, au moment oil l'on discute les preliminaires de Paix
et les conditions a imposer a l'Allomagno, sur les faits ci-dessus mentionnes,

pour qu'on puisse envisager les mesures a prendre afin de sauvegarder en

memo temps que les interets de la Roumanie et de la Banque Nationale, ceux

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUDA. RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

855

PROBLEMA EMISIUNII BILETELOR BANCII GENERALE

LA CONFERINTA DELA PARIS.
In afara de chestiunea tezaurului dela Moscova, a mai Post supusa
Conferintei dela Paris ,si aceia a emisiunii biletelor facute de Administratiunea de ocupatiune germana. Memoriul din 28 Aprilie 1919 al

delegatului Romaniei 1), pe care it dam In nota in extenso, catre

Consiliul suprem al Conferintei de pace, cere a se interveni sa se
ramburseze Romaniei valoarea acestor bilete, fie In aur, in lire
sterline, sau franci.
Pana cand aceasta operatiune se va putea savar0, delegatul Romaniei a cerut ca depozitul In suma de marci 1.691.782.368 pe
des Puissances garantes de la restitution des valeurs dont it est question. En
effet, Petat actuel de la Russie rend impossible la restitution de ces depOts,
bien qu'ils soient encore intacts.
La delegation roumaine croit qu'on dolt demander a l'Allemagne et aux
autres Puissances ennemies de remettre immediatement a la Roumanie une
quantite d'or equivalente a la somme plus haut indiquee, c'est-A-dire frs.
352.154.989,41.

AussitOt que la Russie restituerait ces depots et les deux caisses contenant

les bijoux de Sa Majeste la Reine de Roumanie, le Gouvernement roumain

restituerait, en &hangs des bijoux de sa MajestO, les Sept millions or qui representent la valeur de ces deux caisses.
En ce qui concerne les autres depots de la Banque Nationale de Roumanie,
les valeurs et les depots de I'Etat Roumain et des autres Institutions plus haut

mentionnees, la delegation roumaine croit qu'il est juste d'imposer a l'Allemagne, dans les preliminaires de paix, l'obligation de garantir la restitution
par la Russie a la demande de la Roumanie, de ces depots et que, si cette restitution n'est pas faite aussitOt que la Roumanie l'aura demandee, l'Allemagne
et les Puissances ennemies soient tenues responsables de dedommager la Roumanie et la Banque Nationale des pertes par elle subies.
La delegation roumaine croit que cette demande est justifiee, non seule-

ment par le fait que ('envoi de ces depOts en Russie a 60 une consequence
directe de la guerre, mais aussi parce que l'Allemagne et lee Puissances ennemies

ne sont pas etrangOres a l'origine et au developpement de l'ordre des choses

actuel en Russie.
Signe: Georges Danielopol, delegue roumain a la Commission des Reparatiuns des dommages.
1) late, memoriul In extenso:
La delegatio4 roumaine a l'honneur de soumettre a l'examen bienveillant
du Conseil Supreme de la Coference de la Paix, les propositions suivantes:
L'Allemagne, a fait en Roumanie, durant son occupation, par l'entremise
de la Banque Generale, une emission fiduciaire de plus de deux milliards deux
cent cinquante millions. Au moyen de cette emission, l'ennemi a pu se procurer
de grandes richesses dans le pays. Ces billets sont done, en realite, de veritables

www.dacoromanica.ro

23

356

C. I. BAICOIANU

baza caruia s'a facut emisiunea biletelor Bancii Generale, sa fie sechestrat de Aliati si pus la dispozitia Guvernului roman.

STATUL APELEAZA. DIN NOU LA SPRIJINUL BANCII

NATIONALE. CONVENTIUNEA DIN 10 OCTOMVRIE 1919
PENTRU ACORDAREA UNUI NOU IMPRUMUT
DE 1.000.000.000 LEI.

Obligatiunile campaniei militare pe de o parte, pe de alts parte

acelea provenite din cheltuielile de tot, felul ce se cereau atat in
teritoriile noui alipite, cat qi In cele din Vechiul Regat, necesitand
man resurse banesti, Guvernul s'a adresat din nou Bancii Nationale.
In Consiliul Bancii s'a produs de astadata discutiuni mai Intinse
in cauza.
bons de requisitions. Its representent une partie correspondante de la fortune
publique roumaine.
Le volume considerable de cette emission a augment() le coat de la vie,
et provoque un mecontentement de la population pauvre, dangereux pour la
tranqu Mite publique.
L'Etat roumain se trouve donc oblige de retirer de la circulation ces billets
en dedommageant les detenteurs et subit, de ce fait, un prejudice considerable.
II est done juste que l'ennemi nous rembourse de la valeur de ces billets et nous
avons, en consequence, demand() que le remboursement soit fait par lui au taux

de l'or, en francs, 'lyres sterlings ou dollars.

En attendant le remboursement de la valeur de ces billets en or, une autre
mesure s'impose.

En effet, lors de cette emission, l'ennemi a declare que les billets de la

Banque Generale seraient Converts par un depOt en marks a la Banque de
l'Empire d'Allemagne. Mention de cette couverture est faite sur chaque
billet et nous savons que ce depot a ete reellement effectue. Des documents
que nous avons trouve en Roumanie, apres la retraite des troupes allemandes,
it results que la somme ainsi deposee a la Banque de l'Empire s'el eve a
1.691.782.366 marks.

Nous demandons aux Puissances Alliees et Associees qu'elles veuillent

bien prendre d'urgence les mesures nOcessaires pour saisir a la Reichsbank le
depot en marks sus- indiquO ou une valeur equivalente en marks, et de la faire
mettre a la disposition du Gouvernement roumain. AussitOt que l'ennemi aura
pave a la Roumanie la valeur nominale de remission faite par lui, au taux de
l'or, comme nous l'avons indiquO plus haut, le Gouvernement roumain restituera ces marks a l'ennemi.
Nous nous reservons le droit de formuler d'autres demandes s'il est etabli
que d'autres depots en marks ou en courronnes auraient ete effectues par les
ennemis a l'occasion de remission qu'ils ont faite en Roumanie.

www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

357

Ele erau cu atat mai justificate, cu cat cheltuielile Statului erau

In continua crestere, In vreme ce veniturile erau stationare.
Astfel pentru primele 6 luni ale anului 1919, vedem ca cifra
cheltuielilor se ridica la aproape 3.000.000.000 lei ceiace insemna

un spor de 6 on fata de bugetul de cheltuieli al anilor normali.

Consiliul apreciind greutatile situallunii a hotarlt sa se acorde
Statului noul Imprumut cerut. A tinut Ins sa comunice Ministerului
convingerea ca problema financial% trebuie rezolvata cu o ora mai
de graba, pe temeiul unei reforme financiare serioase, care sa cu-

prinda Intregul complex al jinuturilor romanesti, pentru a creia

Statului resursele fiscale de can are trebuinta. In acest scop s'a
cerut Ministerului de Finante activarea lucrarilor pentru alcatuirea
unui buget, fara de care once apreciere justa a problemei financiare
nu este cu putinta, pentru a se infrana Intrucatva cheltuielile.
Apreciind dificultatile si jena fiscala prin care trece Statul, noul
Imprumut de 1.000.000.000 a fost acordat de Banca fara dobandti,
obligat fiind Statul a plati numai cheltuielile de emisiune, cari nu
treceau in nici un caz de 1 %.
Scadenta a fost pug la 31 Decemvrie 1920. Daca Statul nu ar
fi achitat acest Imprumut la scadenta, era obligat s plateasca o
dobanda de 0,50 % anual.
Ca garantie a Imprumutului, Statul s'a obligat a depune Bancii
Nationale bonuri de tezaur aur.
Drept acoperire Banca Nationale a fost autorizata sa puna la
stocul sau metalic din disponibilul sau Yn strainatate, treimea pentru
acoperirea acestei emisiuni.
In acelasi scop Guvernul s'a obligat sa cedeze disponibilul sau
propriu, In franci, dolari si lire sterline, ce are sau va avea Yn strainatate, acoperind In maximum 3 luni suma necesara acoperirii metalice. Bineinteles ca Banca Nationale fiind obligate a plati In lei
aceste sume Guvernului, In caz de neajungere, prin exceptie s'a
acceptat ca acoperire gi bonuri- de tezaur de ale Statului.
Banca Nationala si-a mai rezervat dreptul sa ceara Guvernului
o valoare egala din creanta sa In despagubiri de razboiu, creanta
ce se va remite de Conferinta de pace.

Facand uz de aceasta facultate, suma reprezentand valoarea

creanlei sa slujeasca la plata imprumutului.
Ca si In trecutele conventiuni se statorniceste 9i in aceasta ca
pang la plata Imprumuturilor facute Statului, cum si pane ce Banca
va aduce stocul metalic din strainatate, Banca Nationala sa aiba

I9i

www.dacoromanica.ro

358

C. I. BAICOIANU

dreptul sa suspende plata biletelor sale in moneta nationals liberatorie, sau in monete straine cari au curs legal.
Dar conventia din 10 Octomvrie 1919 difera de celelalte 9i prin
alte doua dispozitiuni cari trebuiesc relevate. Pentru a preveni
eventualitatea unei noui emisiuni isvorita din nevoile Statului, Guvernul s'a obligat sa faca un imprumut intern cel mai tarziu pang
la 31 Decenivrie 1919, iar in art. 7, In interesul circulatiunii monetare, reclamata deopotriva de interesele economice, financiare qi po. litice, Guvernul se obliga sa studieze 9i sa propuna Bancii Nationale

cel mai tarziu in cursul lunii Octomvrie, masuri pentru unificarea

circulatiunii 9i pentru reducerea inflatiunii monetare.
SITUATIA BANCII NATIONALE LA SFARITUL ANULUI 1919.

Daca aruncam o privire asupra bilantului anului 1919, vom avea

urmatoarele constatari de facut:

Biletele In circulatie se cifreaza la 31 Devrie la

lei 4.215.031.872
fats de
*
2.489.145.311
In anul precedent, deci soldeaza cu un plus de
circulatiune de
lei 1.725.886.561
Daca la suma de mai sus adaogam cifra conturilor curente creditoare 9i a recipiselor la vedere de lei 894.952.396, vedem ca totalul
angajamentelor la vedere, deci a circulatiunii posibile, se ridica la
lei 5.109.984.268.
Stocul de acoperire este de lei 1.410.865.799 faVa de lei 842.533.160

la finele anului precedent. El se compune din aur monete 9i lingouri

In casa Bancii pentru o suing de

aur depozitat
disponibil In trate 9i bonuri de tezaur aur

lei

1.347.256
493.755.430
915.763.113

Stocul de acoperire a crescut In cursul anului cu lei 568.332.639,

in care se cuprind in cea mai mare parte disponibilele In strainatate
9i bonurile de tezaur.
Raportul dintre stocul de acoperire 9i circulatiune, scazand soldul
debitor al Statului din imprumutul din 1901 de . lei
8.042.556
scutit de acoperire, era de 33,54%, fats de 33,96% s
In anul precedent.
Operatiunile mai principale de plasament erau:
Portofoliul roman
lei
158.811.902
www.dacoromanica.ro

BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR DE OCUPATIUNE

359

Imprumut pe efecte publice

lei
58.971.120
Avans Casei de Imprumut pentru Agriculture i
Industrie
*
25.369.422
Imprumuturile Statului:
a) fgra dobanda
*
8.042.556
b) cu dobanda de 1 %
*
1.599.088.566
c) fgra dobanda
*
2.193.676.533
Pentru istoria Bancii Nationale, anul 1919 este de o importantg
deosebitg. Dacg prin victoriile Aliatilor din Apus armatele Puterilor
Centrale depuseserg armele cerand pacea, pentru Romania incepea
din nou calvarul suferintmlor pang atunci Indurate. Bol9evizarea
Rusiei care ameninta granita noastrg rgsgriteana 9i strangerea armatelor ungure9ti sub steagul ro9u al lui Bela Kuhn, erau evenimente

can impuneau Statului roman mentinerea pe piciorul de luptg a

Intregei sale armate. Indrgzneata Incercare a Ungurilor de a ne ataca
In nouile granite stabilite de forul european, a determinat Romania
sg face un nou efort militar care a condus la ocuparea Buda-Pestei,

punand astfel capgt bol9evismului din Ungaria. Nevoile armatei

pe de o parte, pe de alta acelea isvorlte din organizarea administrative a Orli In nouile sale granite etnice, reclamau sume tot mai
importante, pe can impozitele complet dezorganizate, nu le puteau
produce. Apelul la creditul Bancii Nationale era de netnlaturat.
Banca Nationalg, care Intelesese grelele momente istorice pe deplin,
n'a putut rgmane nepgsgtoare. Acordand din nou sprijinul sgu Statului prin cele doug Imprumuturi de 1 miliard 9i 11/2 miliard, ea
9i-a Indeplinit pe deplin datoria. Acest fapt Insg a merit considerabil
emisiunea, din care numai o mica parte era destinata operatiunilor
comerciale.

Un alt eveniment politic care stapane9te anul 1919, a fost Conferinta dela Paris, In fata cgreia Banca Nationalg algturi de Statul
roman 9i-a formulat pretentiunile privitoare la tezaurul dela Moscova
9i depozitul dela Reichsbank. Dacg din punctul de vedere economic
rezultatele Conferintei dela Paris n'au avut o importanta deosebitg
pentru Bancg, ramanea cel de al doilea punct, realizarea unitgtii
nationale In cursul anului 1919, pe care Banca o sprijinise atat de
puternic 9i care Ii dadea o depling satisfactie.

www.dacoromanica.ro

INCHEIERE
PRIVIRE RETROSPECTIVA ASUPRA ACTIVITATII
BANCII NATIONALE A ROMANIEL IN PERIOADA

1914-1920

www.dacoromanica.ro

INCHEIERE
PRIVIRE RETRO SPECTIVA ASUPRA ACTIVITATII
RANCH NATIONALE A ROMANIEI IN PERIOADA

1914-1920.
In cadrul lucrArii de fat6 am expus activitatea pe care a desfAsurat-o Banca Nationala a Romaniei Yn perioada 1914-1920,
cea mai grea pe care a avut s'o strgbat6 In decursul existenlii sale.
Pentru o /ntelegere mai usoara si tinand seama de evenimentele
cari caracterizeaza aceastA epoca, am ImpArtit lucrarea In patru p'arti
distincte:

1. In prima parte am tratat Banca Nationale In perioada de

neutralitate, dela 1914-1916.
2. Cea de a doua parte am rezervat-o activitatii Bancii Nationale
din timpul r6zboiului.

3. In partea treia am urmarit cum s'a destasurat activitatea

BAncii Nationale In perioada ocupatiunii, 1916-1918.

In sfarsit, In cea de a patra parte, care este si ultima a acestui

volum, am urmarit modul cum s'a desfAsurat activitatea Bancii Na-

tionale pang In

1920,

dupe ce s'au retras armatele de

ocu-

patiune.

Nu putem termina volumul de fate farA ca s'a nu aruncAm o

privire retrospective asupra perioadei 1914--1920, pentru a privi
operatiunile aancii Nationale In tot complexul lor. Astfel numai
ne vom putea da mai bine seama de politica dus'a de asezamantul nostru de emisiune Yn anii de grea cumpgna prin can a
trecut Cara noastrA.

Tablourile can urmeaza ne Infatiseaza operatiunile aancii Nationale raportate la circulatia din perioada 1914.1919:
www.dacoromanica.ro

C. L BAICOIANU

864

ACOPERIRE
Anii Circulatiune

1914 578.243.648
1915 '762.210.210
1916 1.451.712.438
1917 1.961.322.376
1918 2.489.145.311
1919 4.215.031.872

Anii

1914
1915
1916
1917
1918
1919

Scont

Stoc
metalic
154.056.720
220.969.615
493.268.172
493.732.744
493.736.880
495.102.687

Trate aur,
disp. bon.
tezaur

Acoperirea
%
i

28,84 62.941.120 10,89 216.997.840

28,99 80.980.160 10,62 301.949.775
33.98 80.980.160 5,58 574.248.332
25,17 196.257.780 10,01 689.990.524
19,84 348.796.280 14,01 842.533.160
11,75 915.763.113 21,72 1.410.865.799

Lombard

Trate e i

Remize

total&

Imprumuturi Statului

37,53
39,61
39,56
35,18
33,85
33,47

246.129.969 42,56 59.381.353 10,27 62.941.120 10,88 120.384.625 20,82

198.441.122 26,03 37.987.191 4,98 39.574.660 5,19 314.710.471 41,29
127.650.503 8,79 56.973.973 3,92
505.517.215 34,82
117.993.618 6,02 46.418.787 2,37 10.157.780 0,52 1.059.961.987 54,04
70.524.090 2,83 36.292.529 1,46 56.696.280 2,28 1.604.144.510 64,45
158.811.902 3,77 58.971.120 1,40 58.696.280 1,39 3.800.807.655 90,17

- -

Can sunt deductiunile ce le putem face privind cifrele cuprinse

In tablourile de mai sus?
Banca Nationala I i Incheie anul 1914 cu o circulatiune totalA
de 578.243.648 lei. In anii urmatori, circulatiunea este hate continua crestere atingand 1.451.712.438 lei la afarsitul anului 1916,
pentru a se urea cu trei ani mai tarziu la 4.215.031.872 lei. Constatam
deci ca In timp de 5 ani circulatdunea BAncii Nationale s'a marit
de aproape sapte on i jumatate.
Cari sunt cauzele determinante ale cresterii circulajiunii Bancii
Nationale?
Dupg ce razboiul mondial a izbucnit In anul 1914, Statul roman
In fata evenimentelor de neprevazut, avea nevoie de sume tot mai
mari pentru a face fats nevoilor de pregatire si Intretinere a armatei.
Cum prin foga evenimentelor politice, posibilitAtile de realizare a
unui Imprumut extern erau excluse, Statul s'a vazut silit sa apeleze
la creditul Bancii Nationale, pe care ea nu 1 -a refuzat. Mai tarziu,
In 1916, intrand i not In actiune alaturi de Aliati, nevoile financiare
ale Statului sporesc i institutul nostru este din nou chemat sa le
satisfacA. Politica de emisiune a Bancii Nationale pentru acoperirea

nevoilor Statului, nu Inceteaza odata cu terminarea rAzboiului.

www.dacoromanica.ro

Plana XVIII

").1
10,

q...-nvefiesorcjorgpaitinhIgmn--

AS,

Atti
ip

to A ROMANIEI

ANCA NATIO
-

35

V.12

eph

16 Februnrie 1017

tri

0028

00

1.:Cil":1014

a
C.k1,111'

-4

rdeteeal:.

"TV4

.t;

SUTA L
--;EORGES r

L. RUN

FI/3(
tr 4 eh

%,-,!!;14
13-ANCA Off

A Re/MANIEI

ROMANIA

ROMANIA

rifrik.0
GLOWS 011V,C Itr

,...14llitti54, at4tigu.. it Yampa p, Lai

rusr,uvii,:sni, .monoal.t..15loats rt. in4!
'

LV,ilr't

!r.--,---.4.-.4i,,,,..tal Utz:

L. AMP I C, n.
.

-raSioa5:01.5711V5,1

Aversul

of

.,.g51,11t*:, 1,tna.wp....v.i.0 or Mt!

',1t2r4,-4L.L.LA

, -,..;. ,,,

reversul biletului de 100 lei Tip Moscova al Brinell Natio-

nale, care a circulat In perioada 20 Septemvrie 1917-1 Julie 1926.

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE RETROSPECTIVA. ASUPRA ACTIVITATII B. N. R., 1914-1920

365

Statul roman reintegrat In vechile sale granite istorice in anul 1919,

avea Inca greu de luptat, In vreme ce Aliatii se pregateau pentru

pace. Bolsevismul dela granita rasariteana si concentrarea armatelor

din Apus sub steagul lui Bela Kuhn, impuneau Romaniei mentinerea trupelor pe picior de razboiu. Acest fapt, alaturi de reorganizarea Romaniei Intregite, reclama Insemnate sume de bani, pe cari
Banca Nationala, ale carei aspiratiuni se identificau cu ale Intregului
popor romanesc, Ie -a pus la dispozitia Statului. Aceste fapte ne explica
Indeajuns de ce Imprumuturile contractate de Stat la Banca Natio-

nala In perioada 1914-1920, au fost inteo crestere continua, ridicandu-se dela 120.384.625 lei cat erau In 1914, la 1.059.961.987 lei
In 1917, pentru a ajunge la 3.800.807.655 lei la sfarsitul
anului 1919.
*

In ce priveste activitatea Bancii Nationale pe taramul economic,

ea a fost stingherita de desfasurarea evenimentelor razbninice. Acest

fapt explica de ce operatiunile de scout, lombard, trate si remise,

sunt Intr'o continua scadere. Inteadevar, la sfarsitul anului 1919,
i tratele si remizele 1,39 %
din circulatiune, faVa de 42,56 %, 10,27 % i 10,88 % la sfarsitul
anului 1914. In acelasi timp, Imprumuturile Statului detin din circulatiunea totals 90,17% la sfarsitul anului 1919, faVa de 20,82%
la sfarsitul anului 1914.
*

scontul define 3,77 %, lombardul 1,40 %

SA urmarim acum politica de acoperire a circulatiunii Bancii

Nationale a Romaniei. La sfarsitul anului 1914, circulatiunea de
578.243.648 lei, avea o acoperire totals de 216.997.840 lei, sau 37,53 %,
din care stocul metalic aur reprezenta 26,64 % iar tratele aur 10,89 %.

In cursul anului urmator, 1915, acoperirea totals creste. Astfel, la

sfarsitul anului 1915, acoperirea circulatiunii atinge 39,61 % din
care aurul define 28,99 %, iar tratele aur 10,62 %. Dupa aceasta data,
acoperirea Bancii este Jute continua scadere, ajungand la sfarsitul
anului 1919 la 33,47 %, din care aurul define numai 11,75 %, tratele
i remizele 1,95 %, iar bonurile de tezaur 19,77 %.

Dupa cum vedem, In cursul perioadei 1914-1920, acoperirea

emisiunii marcheaza doua epoci: una ascendents, pana la 1915 si
o alta descendents, dupa aceasta data. Aceste epoci corespund ideilor
www.dacoromanica.ro

366

C. I. BAICOIANU

calauzitoare cari doming politica de emisiune 9i implicit aceia de

acoperire a Bancii Nationale.
Dupa declararea razboiului mondial, Romania Incinsa cu un brat'
de foc, nu avea nici o posibilitate de export a produselor sale spre
Apus. Acest fapt ne-a determinat sa vindem in cursul anului 1914,
cerealele noastre Puterilor Centrale. Dacg Guvernul din consideratiuni de ordin politic n'a acceptat propunerea Bancii ca exportul
nostru sa se faca ca 9i al altor tari neutre numai contra aur, el a impus
totu9i taxa de export In aur, datorita careia stocul metalic al Bancii
cre9te, acoperind In deajuns emisiunea crescuta In urma Imprumutu-

rilor acordate Statului. Aceasta consolidare a stocului metalic al

Bancii Nationale dureag pang in 1916, and avantandu-ne In razboiu pentru desrobirea fratilor subjugati de veacuri, intram in a
doua faza a politicii de acoperire metalicg a circulatiunii Bancii
Nationale.

Intrarea noastrg In razboiu, ne-a luat ultima posibilitate de

export. Din aceasta cauza, Banca nu 9i-a mai putut continua politica de acoperire de pang atunci. Pe de alts parte, imprumuturile
noui acordate Statului ne mai putand fi acoperite cu aurul, tratele
qi remizele Bancii, s'a inaugurat o noua politica de acoperire, Intemeiata pe bonurile de tezaur 9i inscriptiunile asupra imprumuturilor
externe contractate de Statul roman. Astfel se explica faptul ca la
sfarqitul anului 1919, bonurile de tezaur reprezinta 833.333.333 lei,
sau 19,77 % din acoperirea totals a circulatiunii de 1.410.865.799 lei.

Acordand tot mai man Imprumuturi Statului, Banca Nationala

reu9e9te totu9i In perioada 1914-1920 sa menting o suficientg acoperire a biletului sat', pentru ca el sa nu fie depreciat.

Pentru a urmari beneficiile Bancii din perioada 1914-1920,

am Intocmit urmatoarele tablouri:
Dob &nzi dela

brute

Dobanzi dela
Impr. Statului

17.552.058
19.373.597
17.178.631
27.735.013
38.114.427
29.102.239

2.056.704
3.697.098
10.676.685
31.138.725
15.566.232

10,62
21,52
38,49
81,70
53,49

Anii

Beneficii

1914
1915
1916
1917
1918
1919

www.dacoromanica.ro

portofoliu,
lombard, etc.

16.232.483
16.736.957
10.817.811
15.721.850
5.943.681
11.893.893

92,48
86,39
62,97
56,69
15,59
40,18

Plan $a, X I X

ay, I

14';;;I:V\rN1

w-ao--,,,r.621thM121==.1.1Min2.1=Dat=

$1.0,

/11141,(KI,AT

gViVC:1Vrf,"f;C VAL T74,"r.'1:17."1,M,,?,,:7i71,,:frf,1!

on.

zoo.
.

CO00.1 AFT 117

.

.[ Nat_

ayl*E4-4,2a:-

BANOA IVATIONALA A ROMANIEI

_
111-18
19-29 .04 4:2
.

if CEP

/.
4 IN.
1.4.

,,

114

,::: :4

, 4g,' ,,

;,....

65

,..

i*Nt.,

ii*;..,.,,.,-/r-

.....-,,
.

,..

,,,,,,44,,,,,,N..

--

.- e 11.,

...

4 ar

,......,

- il

_,

, -...
40.

--.74...

dr,--.:,;,v.i.

(."SirM -0 65.1500-. 6.5Vf.,Igs.iiti6.10.0:.0.6Q'r..40(30:13t.

"SI'''.
tk,i).1
12P ...t
4 ' 'EW:-;;',
..'1,' -tel7' ,(1 '..3.3"----)--'1 tl
Itp.%

tng

4'

).1i Ar3

if

0,4 14 1_,)

,,,,,

..,

,,,G.,.,

ie
10.

.178

,,,, ....'
----..,-,

LEI

.0
:L

it

Aversul i reversul biletului de 500 lei al Bancii Nationale,

care a circulat In perioada 28 Martie 1916-31 Ianuarie 1927.

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE RETROSPECTIVA. ASUPRA ACTIVITA7II B. N. R., 1914-1920

Dobanzi dela

trate si

Anii

750.717

2.082.258
703.319
296.927
1.107.020

Beneficiu

3,24
2,99
3,39
2,28
1,93
2,53

9.919.372
10.159.953
10.161.945
10.166.677
10.163.870
10.646.899

publice

remize
1914
1915
1916
1917
1918
1919

Venit. plasament. efecte

4,28

12,12
2,54
0,78
3,80

568.858
579.936
581.464
633.159
735.094
'735.094

387

net
56,51
52,44
59,15
36,66
26,67
36,58

Din examinarea cifrelor cuprinse in acest tablou constatam ca

exceptand anul 1916, beneficiile brute ale Bancii au fost inteo
continua crestere, ajungand dela 17.552.058 lei In 1914, la 29.102.239 lei

in 1919. Pang In anul 1917 cele mai mari beneficii sunt aduse de portofoliul comercial, lombard, etc. Dela aceasta data, Statul contribuie
In cea mai mare parte la formarea for sub forma dobanzilor la lin-

prumuturile acordate. De remarcat este faptul ca prin reducerea

dobanzilor la imprumuturile Statului, pe care Banca Nationala a
facut-o pentru a usura sarcinile impuse bugetului tarii, dobanzile
platite de Stat la imprumuturile sale scad brusc, reprezentand In
1919 numai 53,49 % din beneficiul brut, fata de 81,70 % cat erau
in 1918.
Pentru a evidentia politica de dividend dusa de Banca Nationals

in perioada 1914-1920, am Intocmit tabloul de mai jos:

Ani
1914
1915
1916
1917
1918
1919
1920

Dividend de
actiune

Media anuallt a
cursului actiunii

220
225
225
225
230
235
820

5.378
5.350
5.470
4.833
6.808
8.430
8.303

Raport % dividend la media

anuala, a cursului
actiunii
4,09
4,20
4,11
4,65
3,38
2,79
3,85

Din acest tablou constatam ca intre anii 1914-1920, dividendul

de actiune distribuit de Banca Nationals a variat Intre 220 si 320 lei.
Tinand seama ca valoarea nominala a actiunii Bancii Nationale era
de 500 lei, de sigur ca dividendul distribuit este destul de mare.
www.dacoromanica.ro

C, I. BAICOIANU

368

Problema Insa trebuie privita sub alt unghiu de vedere. Pentru

a ne putea forma o judecata justa i a trage concluzii temeinice,
trebuie sa raportam dividendul la valoarea reala a actiunii, nu la
aceia nominala. ySi din acest punct de vedere privita chestiunea,
constatam ca dividendul distribuit actionarilor a variat in perioada
1914-1930 intre 2,79% i 4,65 %.
Prevazand viitoarele greutati pe can avea s le Invinga In perioada
de reconstrucjie de dupe razboiu, Banca Nationale consecventa tradijiei ei, nu a dus nici de astadata o politica a dividendelor, cum am
al-Mat mai sus, ci a cautat sa-i consolideze fondurile sale de rezerva,

pentru ca astfel sa poata sprijini mai bine interesele economiei

noastre nationale i .pe cele financiare ale Statului.
Tabloul care urmeaza ne infatieaza evolujia fondurilor de amortizare i rezerva ale Bancii din perioada 1914-1919.
Ani
1914
1915
1916
1917
1918
1919

Fond rezerva

Fond pentru

39.402.566
42.044.602
45.174.811
48.818.599
52.421.384
56.208.166

5.687.346
6.127.262
6.512.756
7.039.190
7.712.574
13.885.958

amortizari

Rezerve specials

1.000.000
2.000_000

3.000.000
5.000.000
7.000:000

Constat'am ca In curs de cinci ani, fondul de rezerva al Bancii

a crescut aproape data i jumatate i acel de amortizare aproape
de doug on i jumatate. Paralel cu fondurile de rezerva i acelea de
amortizare, cu incepere dela 1915, conducerea Bancii a luat initiativa infiintarii unui fond de rezerva special, care crete la 7.000.000
lei in 1919, dela 1.000.000 lei cat era in 1915.
* * *

In volumul al patrulea, care este i ultimul al lucrarii de fata,

vom urmari mai departe activitatea Bancii Nationale din perioada
de Inchegare a noului Stat romanesc In granitele sale istorice.

www.dacoromanica.ro

Firm,

a,.sr, --.-.
,

a .....-- ,,,..

:ifz`

ROMANIEI

BANCA NATION

,fo,ly -22 20
01191058

limns

XX

-rt
.

-) ' ---IDLIIMII

1r2

4
.1.

U.N A MILE LEI

GUVERNATOR

DIRECTOR

c
rszeovalmaxsosi

emesistammeas

-aiikkAGA

00 El

. nittrzormiAtsn

ifir/t;zee.. -

.V

Aversul si reversul biletului de 1000 lei Tip 11 al Bancii Nationale,

care a circulat in perioada 28 August 1910

www.dacoromanica.ro

continua sa, circule.

ANEXE
I DOCUMENTE PRIVITOARE
LA CONFERINTA FINANCIARA DE LA BERLIN
ACTE

1918.

www.dacoromanica.ro

24

Plano XX/

r-

ALEX. N.

TE1.4'.\.NESCIJ

$eful DclegtGiei Ronal ttqli la Confoia

f iaanciara dcla Bolin 1916.

www.dacoromanica.ro

ANEXE
ACTE SI DOCUMENTE PRIVITOARE
LA CONFERINTA FINANCIARA DE LA BERLIN

1918.
Anexa Nr. 1.
Dujaa cererea ministrului Anion, Al. N. Stet/mecca fi adreseaza, acest raport:
ARANJAMENTUL FINANCIAR.

Principalul scop al mergerii Comisiunii la Berlin este Intocmirea aranjamentului zis Financiar.
Prin aceasta Intelegem o Invoiala In sensul careia lichidarile obligatiunilor
banesti, rezultate din traficul de marturi, sa se tacit dela Stat la Stat la anumite epoci. In intentiunea 'Janitor contractante, dupa convorbirile ce-au avut
be In mod prealabil, ar fi deschiderea la Berlin a unui cont curent in Lei, In

care Statul Roman va fi creditat cu contravaloarea marfurilor trimise Germaniei. Din contra, Statul Roman ar credit& Germania in marci, cu contravaloarea marfurilor ce s'ar imports din aceasta tarn In Romania.
In Comisia de Pace s'a cerut ca in vederea greutatilor financiare ale Romaniei, sa se treaca, In contul de marci chiar sumele de marci ce datoram pentru lucrarile publice, prizonierii de razboiu vi anuitatile datorate la obligatiunile de Rents aflate In Germania. In principiu, unul din delegatii Germani
a admis acest punct, care dad), va trace la Berlin, ar Insemna o usurare momentana a situatjunii, o amanare pans la viitoarea epoca a fncheierii contului,
adica, 31 Decemvrie 1918.
Chestiunea platilor fn bilete, a despagubirilor si acoperirii emisiunii Bancii
Generale, nu formeaza obiectul acestor conturi. Ea este o chestiune care totuci

se va discutti aparte la Berlin.

Cu toate ca Romania ar intra dela fnceput cu o datorie fn marci catre
Germania, o recolta buns va putea, contrabalansa acea datorie de marci prin
echivalentul In lei al articolelor ce se vor exports de la not In Germania. Totuci
socotesc, ca ar fi bine ca delegatia romans sa ceara doua sau chiar trei termene
pentru plata obligatiunilor de marci izvorite din tratatele de pace (daca Ger-

manii vor aproba, este o alts chestiune).

www.dacoromanica.ro

24*

C. I. BAICOIANU

372

Termenui. Limita.
La 31 Decemvrie at fiecarui an, se vor incheia socotelile de ambele parti.
Cum insa nu se poate admite ca aceste creditari s depaseasca oarecari
limite, cred ca e nevoie a se fixa sumele maximale pa.n& la cari sit se poata
merge. Daca am socotl diferenta !titre cifra exportului recoltei noastre la dansii
$i aceea a importului for la noi, la 1 miliard, tot ce trace paste aceasta suma
(atat fats. de Germania cat si Austro-Ungaria impreuna) urmeaza a se plat'
in numerar. Tot ce va trace ins& ca diferenta poste 300 milioane la 31 Decemvrie, urmeaza, a fi achitate intre 1 Ianuarie $i 30 Aprilie viitor. Aceasta e o
simply parere a subsemnatului, care poate fi modificata in sus sau In jos, dupA
instructiunile ce se vor da.
Dobanda in conturi poate fi reciproca, sti zicem 5 %.

Acoperire a.
Presupunand ca dupti, 31 Decemvrie 1918, Romania ar avea de achitat
Germaniei care ar fi refuzat orice ingaduire:
marci 800.000.000 iar noi n'am fi exportat marfuri dead pentru
lei 400.000.000 respectiv, aproximativ fn :
marci 320.000.000, partea admisa a ramb.ne ca datorie ar fi pentru Germania de marci 200.000.000

520.000.000 ar fi de achitat intro 1 Ianuarie si 30 Aprilie:

marci 280.000.000

Neavand de unde sa ne procuram marcile, probabil ca ne-am adresa tot

la Germani, cari ne-ar face, sa, zicem, pretul de 140 de lei suta de marci.
Pentru anul dintaiu deci situatiunea este favorabila Germaniei.
Pentru anul at doilea, duplt doua recolte, sa, presupunem :
Marfuri luate din Germania
marci 250.000.000
datoram sold
*
200.000.000

Exportul nostru, sa zicem, va fi de

Diferenta

Cifra admisa, ca datorie care poate sa ramana:

marci 450.000.000
sau lei 562.000.000
* 1.000.000.000
*
438.000.000
t 250.000.000
lei 188.000.000

pe care Germania ar urma sli $i -o procure sau FA cada, la invoeala cu Romania,

In care caz Romania ar putea oferl un pret chiar sub paritate.

La aceasta, cumparare, fie si sub paritate, Statul Roman nu ar fi tinut.
El ar putea sa, o fach tusk daca va prevedea c& ar aye& nevoie de marcile acestea

pentru alte trebuinte, bunoara pentru procurare de alte devize straine.

Astfel el ar insista pentru plata In lei.
Se vede de aci ca, cumpararile si vanzarile de marci, pot da loc la diferoute de curs, cari ar produce Statului castig sau pagube. Probabillt va fi insa,
paguba.

Ar interveni deci problema stabilirii unui curs conventional, fie paritatea,

fie o fixare dupa anumite norme, problema complicata asupra careia nu ma

www.dacoromanica.ro

ANEXE

373

mai Intind aici. Mai trebuie stabilite normele dupb, cari s& se poat& avea lire,
franci si alte remize streine contra marcilor si alte amanunte.
In parantez& fie zis, e probabil cb. Germania, respectiv Austro-Un-

garia, va dispune la Inceput de o cantitate mai mare de bilete romane, care

o va face s acopere 2 sau poate si 3 ani, diferentele ivite. E posibil ca s& aib&
$i ast&zi un stoc considerabil de bilete 13i c& acest stoc va fi sporit cu desp&gubirile ce se vor plati In lei supusilor Societatilor Germane. Cu ochiul orga-

nizatiunii germane, ea nu va neglija a atrage o parte din aceste bilete romanesti, dand supusilor ei maxci.

Organizayi a.
Organizatia comport& Infiintarea unei sectiuni a Ministerului de Finante, un

monopol al efectuttrii tuturor platilor In strainatate, precum si a celor din

tara, repartizarea for eventuala la bancile din tail, cu prescriptia cursurilor
si comisionului de acordat.
Am vorbit numai de Germania. Aranjamentul cu Austria e $i mai greu,
din cauza deprecierii $i fluctuatiei coroanei si a situatiunii finantelor acestei
taxi. Tranzactia e legat& de mai multe riscuri. Austria a insistat mai mutt asupra
aranjamentului si a Inscris In tratat o clauz& . de pedeapsb. *. In caz cand din
cauze pe cari be prevede, nu se va putea Incheia aceasa invoeala, vom fi datori
ca din despagubirile ce-i revin s & -i platim 35 milioane coroane In aur. In caz
de vom consimtl la aranjamentul cu dansa, Guvernul va trebul deci A dea indicatii intrucat e nimerit s& Incheiem aranjamentul sau s& platim cele 35.000.000

cor. aur in timp de doi ani.

Am vazut cb, aranjamentul financiar comport& o obligatiune pentru Stat

de a platl In bilete romane tot ce se va exporta In Wile contractante.

Aceastb. indatorire Insemneaz& un miliard de bilete disponibil In mainile
Statului. DacA aclaugam aici Inca 2 % miliarde ce avem de plata In lei, ajungem
la cifra de 3 3/2 miliarde ce va trebui s& Imprumutam In mod provizoriu dela
Banca Nationalk afar& de nevoile Basarabiei.
De acl:

a) 0 trebuinta de hartie pentru imprimarea biletelor cat de repede.

b) 0 conventie cu Banca National& pentru punerea la dispozitia Statului
a unei asemenea sume.
c) Dispozitiuni pentru treptata micsorare si retragere din circulatie a unei
sume cat mai mare de bilete.
La Berlin se va trate, si chestiunea cum Statul pl&nuWe a se achita de
multele lui indatoriri izvorIte din tratate.

In tratate se prevede posibilitatea unei supravegheri a chestiunilor banesti si a gestiunii Bancii Nationale.
Banca National& nu voeste s& stie de aceasta supraveghere si totusi fiintarea ei in Bucuresti, ar da operatiunilor o amploare si o Incredere care ar contribul mult la reusita consolidarilor datoriilor flotante. Misiunea trimeas& va
Incerca elt produc& un modus vivendi In acest sens.
Misiunea va sonde. eventual terenul unui Imprumut. Ea va cere informatiuni asupra posibilitatii readucerii tezaurului dela Moscova, precum i a van-

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

374

zarii rublelor din Basarabia. Va mai cauta o noua, solutie in chestiunea depozitului Dana Nationale, toate acestea dad). Guvernul va aproba, vederile acl
expuse.
(ss) Al. N. tefanescu.

Anexa Nr. 2.
CONVORBIRI LA BERLIN.

Vineri, 7 lunie st. n. 1918

Delegatiunea Romana compusa din D-nii Alexandru N. Stefanescu, imputernicit i D-1 Carol Rasidescu, Secretar, sosete in Berlin la ora 1 4 d. m. i
e Intampinata In gars de d-1 Kraetke assesor judiciar In Ministerul Afacerilor
Streine. Delegatiunea Intreaba cand poate lua contact cu Comisiunea germana
1 D-1 Kraetke fi comunica ca. Excelenta sa Kriege va fi la Minister la ora 5 p. m.
La ora 5 D-nii Stefanescu i Rasidescu sunt primiti de D-1 Kriege in Cabinetul sau de lucru.
D-1 teffinescu prezinta pe D-1 Rasidescu ca Secretar i comunica D-lui
Kriege ca Intarzierea venirii a fost din cauza nesosirii la timp a actelor de trecere prin Austria. D-sa prezinta D-lui Kriege Imputernicirea data de Guvernul
Roman pentru a trata aranjamentele financiare, explic&nd ca aceasta Imputernicire este colectiva, cu D-1 Grigore Golescu, care In ultimul moment Imbol-

navindu-se, nu a putut O. vie la Berlin. Posibil e sa vie mai tarziu.

A mai fost delegat D-1 Constantin Maltezeanu, fost Secretar In Ministerul
de Finante, care probabil va sosl lunea viitoare. Pana atunci d-1 Stefanescu
se declarit gata a lua contact cu Comisiunea germana.
D-1 Kriege intreaba daca D-1 Stefanescu se crede autorizat a da solutiuni
chestiunilor ce vor fi aduse In discutiune.
D-1 tefAnescu zice a e mai nimerit a telegrafite la Bucure?ti rezultatul
tratativelor i a obtine deacolo definitiva aprobare.
D-1 Kriege intreaba daca D-1 Stefanescu are instructiuni dela Guvern In
privinta chestiunilor ce urmeaza a se desbate.
D-1 tefanescu zice ca a luat notitele necesare.
In dorinta D-lui Kriege de a i se face expunerea chestiunilor, D-1 Stefanescu

enumera urmatoarele puncte:

1. Chestiunea aranjamentului financiar pe care-1 desemneaza ca un cont
curent detinut de fiecare parte, pentru marfurile primite.
In contul de marci deschis la Berlin, e de dorit a se trece la debitul Romaniei cheltuielile lucrarilor publice, prizonierilor i anuitatilor In restanta. D-1
tefltnescu, dela Inceput zice ca aceste cheltuieli vor fi greu de platit Intr'un
an, din cauza recoltei extrem de reduse din Romania i propune ca sli se repartizeze suma pe doi ani.
D-1 Kriege fart& sa se pronunte asupra acestui punct, cat i asupra celor
viitoare, is numai not& de tot ce spune D-1 Stefanescu pentru a discuta mai
intaiu cu delegatii financiari. La Intrebarea Ina cu privire la dobanda, D-1 Stefanescu spune Ca s'ar putett admite 5 %.
Delegatul Roman zice a platile celelalte pentru despagubiri sunt a se face
In lei sau alte valori i In aceasta privinta s'a ventilat ideia de a se platl o parte
In obligatiuni de rent& eau bonuri de tezaur. D-1 Kriege citete art. 5 din tra-

www.dacoromanica.ro

ANE XE

375

tatul juridic in care se prevede cd plata biletelor Banal Generale sd se facd in bi-

lete de banal sau alto mijloace legale, ceeace Insemneaza dupb d-sa moneta.
D-1 *teffineseu zice ca bonurile de tezaur si de renta s'ar Intrebuinta pentru
plata despagubirilor de razboiu $i pentru rechizitiuni.
Chestiunea ramane a se discuta.
D-1 Stefanescu adaug& c& dorinta de a se face plati In rent& sau bonuri
de tezaur, este bazata pe faptul c& Banca National& are obiectiuni de facut
contra unei emisiuni prea marl de bilete, atilt din punctul de vedere al scumpetei traiului ce se va produce, cat si din punctul de vedere al raportului legal
Intro stocul metalic si emisiune.
D-1 Stefanescu amintind chestiunea contului reciproc de marci $i lei, zice
ca Bunt ad de discutat limitele creditului, epoca regularii si cursul pe care se
va face compensatiunea.
D-1 Krlege noteaza.
D-1 $tefinescu arata apoi importanta rolului ce Banca National& va ave&

In chestiunea regularii diferitelor chestiuni financiare Inscrise In tratatul de

pace fj i urgenta ce s'ar cere ca ea s& vie cat mai curand In Bucusesti. Tipbrirea

biletelor s'ar face la Bucuresti mai cu Inlesnire, apoi mutarea Bartell ar influenta In bine t &rgul financiar si In special emisiunile de rent& ce vor trebul
fAcute. Pentru aceasta Insa trebuie ca colaborarea sau supravegherea de care

se vorbegte la art. 17 at Tratatului de Pace ea nu fie facuta direct, deoarece

Banca nu ar suferl aceasta, ci ar trebul ca aceasta colaborare s& fie facuta indirect prin Ministerul de Finante.
Mai este o chestiune la care Banca nu a consimtit pana acum, del In
tratat s'a vorbit de luarea acestui consimtamant. E vorba de tole 180 milioane
cari s'au lust din depozitul ei, inlocuindu-se prin obligatiuni judetene.
D-1 Kriege obiecteaza ca D-1 Marghiloman are consimtamantul sigur al
Bancii.

D-1 tefaneseu sustine ca In ultima convorbire ce a avut cu D-1 Guvernator, nu i-a comunicat nimic relativ la acest consimtamant. D-1 Guvernator
Ins& a cerut ca aceste 180 milioane s& se Inapoieze In creditul Bancii, debit &nd
cu ele pe Stat In contul ce i se deschide, far Banca National& sA garanteze obli-

gatiunile Statului cu suma Intreaga ce are la Reichsbank In sensul art. 42 din

tratatul juridic.
D-1 Kriege luand not& de toate acestea Si rezervandu-si a consult& pe D-nii

financiari ai sai, ridicb o chestiune relativa la despagubirea ce pretinde a se

da prinsilor de rAzboiu cari ar fi suferit maltratari in Romania, din care cauza
s'a produs moartea a multor soldati germani. Aceast& chestiune a fost supus&
D-Iui Marghiloman care a rezervat-o a se trata In mod confidential, dar asupra
careia d-1 Kriege insist& a se rezolva cat de cur&nd, prin fixarea unei sume
globale, spre a se putea Intampina interpelArile gi plAngerile In Parlament
$i In presa. Deasemenea aunt sumo de mica important& de fixat pentru consulii lezati Qi unii servitori concediati.
D-1 tef Anescu raspunde c& nu are nici o instructiune In aceasta privintb,
si ca chestiunile acestea Bunt de rezortul direct al Guvernului, mai ales a Insusi

Presedintele Consiliului a fost pus In cunostinta.

D-1 Kriege mai comunica ca pentru celelalte despagubiri, exista deja la
Bucure ?ti o Comisiune german& si credo ca s'ar putea atasa ei personal roman

www.dacoromanica.ro

C. I. BAicoiANU

878

care sa colaboreze, iar Comisiunea mixt& prevazuta in tratat a& fie sesizat&
numai in cazurile unde nu s'a putut ajunge la o intelegere.
D-1 f teffinesou crede di Guvernul poate sit admit% o asemenea procedare.

D-1 Kriege intreaba dm& mai stint si alte chestiuni,

D-1 kitefinesou Hispunde ce ar fi unele cari nu stau In direct& legatura cu
tratatele, dar can totusi intereseaza delegatiunea.
Astfel:

a) Concursul de dat pentru a se avea cat mai repede hartia de bilete din
Elvetia.
b) Concursul pentru readucerea tezaurului Bancii Nationale dela Moscova.
c) Concursul pentru desfacerea rublelor din Basarabia.

D-1 Stefanescu aminteste d-lui Kriege de un cuvant spus la Bucuresti,

In care Ex. Sa a Meat sa se intrevada putinta unui imprumut de 1 miliard
lei si intreaba ce a inteles D-sa relativ la acest punct.
D-1 Kriege raspunde ca ar fi vorba de a se ajuta Romania cu un imprumut

in caz de neputint& de a platl diferitele obligatiuni rezultand din tratatele

de pace.
D-1 teffinescu zice ca pentru a se impaca scrupulele Bancii Nationale
cu privire la o emisiune asa de insemnata, ar fi poate nimerit ca s& se poat&
consemna in creditul ei o sums de 500-800 mil. marci, cari nu s'ar ridica, ci
numai ar Beryl ca o garantie in sensul statutelor pentru emisiunea de bilete.

Emisiunea aceasta urmand a fi inlocuit& treptat cu renta de Stat, acest depozit la care se va plat' un provizion, se va restitui data, cu restrangerea
emisiunii.

Chestiunea acestui imprumut este o parere personals, care ramane a se

supune Guvernatorului si Bancii Nationale, dac& ea ar lua o form& mai
concrete.

D-I Kriege promite a conferl cu D-nii financiari si a instiinta pe D-1 Stefanescu de ziva si ora tend urmeaza a se aver, o noun intalnire.
Stimbata 8 lunie ora 11 yy, 1918.
D-1 Consilier de legatiune Gans conduce pe D-nii $tefanescu, gi Rasidescu

la D-1 von Schrader, directorul Tezaurului Imperiului, unde se vorbeste de

chestiunile can au- Yost expuse gi D-lui Kriege, cu exceptiunea chestiunilor te-

zaurului dela Moscova Qi a imprumutului de Mout Statului Roman.

Marti 11 Iuntie 1918.
La ora 1 ne-a primit Johannes, Direktor im Auswartigen Amt, vorbindu-ne
ca ne va hem& dupe ce D-nii din delegatiunea german& se vor fi consfatuit

mai intaiu impreuna. Sub directiunea sa se va trata numai chestiunea din

articolul 10 al contractului de cereale, zisa a Valuta-Abkommen .

www.dacoromanica.ro

ANE XE

37'7

Anexa Nr. 3
PROIECTUL GERMAN

adus la cunostinta delegatlei romline Tn slue de 13 lunle 1918.

Conventia germano-romAna pentru regularea unor chestlunl financiare din
tratatul de pace.

Art. 1. Conform art. X din conventiunea economics, relativa la Intelegerea separatit dintre Germania, Austro-Ungaria ci Romania asupra chestiunilor de arnanunt, Germania si Romania Isi pun Ia dispozitie in mod reciproc
mijloacele necesare de plata pentru acoperirea obligatiunilor de pltiti ce rezulta
din contractul economic, prin deschidere de credit In valuta celuilalt Stat.
In consecintk Guvernul german va pune la dispozitie mijloace de plata,
m&rci la Reichsbank, iar Guvernul Roman lei la Banca National& Ambele
Band mint autorizate sit pretinda dovezi ca aceste cereri de plati aunt destinate pentru achitarea obligatiunilor izvorfte din contractul economic.
Pentru acoperirea sumelor de lei obtinuti dela Banca National& a Romaniei, Guvernul german va deschide Statului Roman un credit corespunzator
In marci la Reichsbank si din contra, pentru sumele de mhrci obtinute la

Reichsbank de dare Guvernul roman, se pune Ia dispozitia Guvernului

german de chtre Guvernul roman echivalentul In lei la Banca Nationalli.
Art. 2. Intrucat Romania, In afar& de mijloacele de plati ce se vor pune
la dispozitie conform art. 1, va avea nevoie de marci pentru satisfacerea obligatiunilor de plat& ce rezulta din tratatul de pace si tratatele aditionale, Germania in urma dorintii Romaniei, va pune la dispozitia Romaniei sumele necesare la Reichsbank.
Drept acoperire, Guvernul german obtine un corespunzator disponibil In
lei la Banca National& a Romitniei, pe care in primul rand fl Intrebuinteaza
pentru achitarea necesitatilor de import din Romania.
Art. 3. Atata cat Germania, In afar& de produsele cari Bunt supuse conventiunii economice, va avea nevoie de lei pentru acoperirea altor produse
de importatie din Romania, se va pune la dispozitia Guvernului german sumele necesare la Banca NationalA a Romaniei.
Drept acoperire Guvernul roman obtine un disponibil corespunzator la
Reichsbank, din partea Guvernului german.
Art. 4. Calculul cursului ce decurge din art. 1-3, se va face dupit urmatoarele norme:
Pilnli la 30 Iunie 1919 se adopts. pentru disponibilele reciproce proportla
fixa:
100 lei = 70 marci (100 mArci = 142,85 lei).
Introducerea unei coari oficiale de curs pentru lei la Berlin, cat si pentru
mArci la Bucuresti, va fi pus& la cale In cel mai scurt timp.
Dela 1 Iulie 1919 calcularea cursului va avea be dup& cote oficiale a leului
la Berlin, luand media cursului tntre cerere si oferta.

In cazul and Insli cursul leului la Berlin are o diferenta mai mare de
1 % fat& de cursul marcii la Bucuresti, se va lua ca norma media cursului dintre
cota Berlinului si aceea a Bucurestiului.

Art. 5. Conform art. 1-3, Romania va putea dispune asupra disponibilit&tilor sale de marci, numai pentru achitarea datoriilor germane. In cazul

www.dacoromanica.ro

378

C. I. BILICOIANIJ

cand disponibilul va fi intrebuintat pentru cump&rari de efecte publice, aceste

valori aunt supuse aceloraei restrictiuni ca ei disponibilul insuei. In cazul and
Romania ar aye& nevoie de mijloace de plAti pe pietele streine, Reichsbank ti
va da silinta in limitele posibilitatii de a procure, devizele, bineinteles nu peste
limita disponibilului roman la ace& epoca.

Anexa Nr. 4.
SEDINTA DIN 13 IUNIE ST. N. 1918
ce a avut be In sala de conferinta a Ministerulul de Externe sub prefedintia
Directorului Ministerial Johannes.
Wilhelmstrasse 75, Berlin.

Prezenti:

Comisia Germand
Von Schroder (Dir. Reichsschatzamt)

(Reichsbank)

Focke

Frisch O.E.S. (Geheimrat)

Ration
Bergmann
Berndt Legationsrat
Gaus.

Comisiunea Austro- Ungard

Von Gratz
Von Boschan
Von Thaa
Wales
Graf Lederbur
Prof. Schnabel
Haupt

In. Post (Legatia Austriaca).

Comisiunea Romand
Alexandru 9teffinescu
Maltezeanu
C. I. Rasidescu (Secretar).
D-1 Johannes deschide ?edinta salutand Legatiunea romans.. Scopul
acestei intruniri este stabilirea conventiunii financiare ce trebue elaborat&

con(. articolului 10 din conventiunea economics de pe langa tratatul de pace.

D-1 $tefanescu multume5te pentru primirea amicala 9i exprima, speranta
cft inteun timp cat mai scurt, aceste trathri se vor termina spre multumirea
ambelor parti.
D-1 Johannes. In art. 10 din conventiunea economics a tratatului de pace,
s'a stabilit ca fiecare tars in mod reciproc s&li pun& la dispozitie mijloacele de

plati pentru importurile acute, prin acordari de credite dela Stat la Stat.
Principiul fiind stabilit, aunt de fixat punctele secundare cari decurg din aplicarea acestui articol i;li arat& c& in urma unei consfiltuiri intro Comisiunea ger-

www.dacoromanica.ro

ANEXE

379

mana $i austriace., a Yost elaborat un proiect de conventiune pe care sped+, ca

delegatiunea romans dupe. cetire 11 va gasl bun de aprobat.

Citeste art. 1, dupft care pentru elucidare atrage atentia ca disponibilitatile ce rezulta din aceste operatiuni sunt de Intrebuintat numai pentru acoperiri de obligatiuni In tare., asa cA In cazul cand Romania ar avea un sold_
favorabil de marci la ei, acestea vor putee. fi destinate numai pentru acoperiri
de datorii In Germania.
D-I tefanescu comunica ca pentru a putea in genere iscall once fel de
conventiune, are nevoie de timpul necesar pentru a o studio, si maga deaceea
sa-i lase aceasta latitudine. Dela fnceput tine sa precizeze ca articolul cetit de
D-1 director Johannes nu se poate accept& cu restrictiunile puse, deoarece
trebuie sa se tine. seams ca Romania are acoperiri de Mout si In alte tari f} i
singurul nostru mijloc de plata sunt marcile ce obtinem din exportul ce Y1 facem

acum exclusiv In tarile centrale si prin cari vom putea sa ne procuram $i devizele necesare pentru plata importului din alto taxi, precum si a altor angajamente.
D-1 Schroder, Este prevazut In conventiunea cerealelor ca creditele se vor

Intrebuinta numai la plata marfurilor ce fac parte din aced conventiune, In

care nu se vorbeste de devize streine, dar ca In afar& de aceasta consideratiune
In nici un caz Germania nu poate accept& sit se influenteze cursul marcilor,
prin vanzarile cari le-ar face Romania.
D-1 Maltezeanu asigura ca Romania nu are intentiuni de specula si data
se vorbeste de necesitatea de devize, e $i nevoia platilor cupoanelor si a rentei
In tarile unde avem de acoperit aceste obligatiuni.
D-1 tafanescu. Nu putem priml clauze cari pot se, ne Impiedice respec-

tarea angajamentelor noastre. Platile ce avem de facut In Olanda, Anglia,

Franta, nu se pot suspenda pe termenul contractului economic, adica pe 9 ani.
Este o consideratiune de lealitate ca once debitor se. -si plateasca datoriile.
D-1 Schroder repeta din nou ca consideratiunile Germaniei nu pot permite
sit Ingaduie putinta de a influent& cota biletului Bancii for de Stat.
D-1 Thaa cerand cuvantul zice ca discutiunile acestea nu au nici o ratiune.
Din faptul interpretArii pozitive a articolului 10 din tratatul de pace, reiese
In mod cu totul evident ca once sold favorabil este 0 legat * (gesperrt) 51 se poate

utilize, numai In unicul stop de a achite, marfurile importate din Germania si

Austro-Ungaria In conformitate cu conditiunile din conventie si credo ca punand In vedere acest fapt, Comisiunea romans nu va mai insista pentru devizele ei.

Cererea Comisiunii este deci cu totul contrarie spiritului Art. 10.

D-1 teffinescu. Nu se poate pretinde unui Stat se, cumpere marfuri de-care nu are nevoie. Necesitatile singure dicteaza importul si acesta se face pe
masura si In masura de care populatia simte necesitatea. Este cu totul ne logic
sa se pretinde Statului roman se cumpere mArfuri din o singura tara sau chiar
din doua pentru valoarea exportului ce se face Centralilor.
Dealtmintreli Virile centrale nici nu au posibilitatea de a ne aproviziona
cu toate marfurile trebuincioase si deci este cu totul firesc ca sa putem dispune
de prisosul nostru pentru a acoperl alto nevoi.
D-1 Johannes atrage atentia cA acest mod de a privi chestiunea nu-1
poate Impartasl, In sensul sustinerilor d-lui Stefanescu. Art. 10 din tratatul

www.dacoromanica.ro

380

C. I. BAICOIANU

de pace nu ar fi avut ratiune de a fi. Trebuie sA rAmanem cu totul in vederile

si dispozitiunile cari s'au iscalit prin acel contract. Ne poate asigura Ins& eh
Banca de Stat germanA, Reichsbank, inteo limit& oarecare $i dela caz la caz,
ne va da dup& posibilitate, ajutorul necesar, pentru a ne procure prin intermediul ei devizele de cari vom avea nevoie si cu acest mijloc Bunt si ei asigurati ca nu vom putea influent& mArcile lor.
D-1 1)tefanescu. Nu poate sa fie multumit si nu poate s& se prezinte inaintea
Guvernului situ cu o astfel de asigurare vagA, ca ni se va procure numai dupit
posibilitate devizele de Reichsbank. In orice conventie trebuie sA se precizeze si drepturile de cari se poate dispune. In ceeace priveste teama D-lui Johannes ca. Romania ar putea influents cursul msrcii, D-1 Steranescu intreaba
ce proportle pot lua nevoile Rom&niei fat& de multele miliarde ce vor trebul
s& -si procure Germania pentru cumpArarea materiilor prime necesare industriilor ei. Un fapt ins& e precis cit trite masurA determinath Romania are nevoie de devize pentru marfurile de import din alto tari ?i deaceea trebuie sit fie
asigurata de procurarea devizelor pentru acoperire.
D-1 Thaa sustine ca devizele se vor putea procure de acum fnainte prin
mijiocul creditului international.
D-1 Schroder referindu-se la cele spuse de D-1 Johannes, constat& cu
core cit In aceastit directie s'a produs o apropiere de idei si comunicit ca In
Germania exist& o central& de devize care probabil ()data cu cresterea nevoilor
de devize, va functiona mai intensiv si crede cA ar fi bine E3 i In interesul Statului ca aceasta institutiune sit rAmanA singura procuratoare de devize pentru
toate necesitatile, atat ale Germaniei cat si ale Roma.niei.
D-1 Johannes

ceteste tot proiectul de conventiune relativ la regularea

unor chestiuni financiare Qf dupA terminare Intreabil pe D-1 Stefanescu dacA

Statul roman doreste lArgirea conditiunilor de credit $i asupra altor chestiuni
cari nu au Post specificate in conditiunea vanzarii produselor.
D-1 tefinescu remarca ca a mai discutat In aceasta privintA In mod particular cu D-nia Sa gi crede nimerit sit se inglobeze in contul curent ce se va
deschide Intro State $i suma de marci ce Statul roman datoreste pentru intretinerea prizonierilor de razboiu, a lucritrilor publice Mute de Statul german
In Romania si a celor 180 milioane ce ar trebul restituite BAncii Nationale.
Din cauza recoltei slabe frisk ar fi de dorit sa se Impart& aceste sume pe 2-3
ani, ca astfel contul curent prin exportul nostru sit se poatit balanta cu mai
mu It& sigurant,A.
D-1 Johannes

IncunostiinteazA pe D-1 $tefanescu ca accept& largirea con -

ditiunilor de credit, dar nu -Si poate explica dorinta functionarii sumei pe

2-3 ani.

D-1 teffinescu

explicit ca la orice cont curent va fi nevoie a se stabileascA

un maxim de sold, peste care datoriile Intro State sA nu depitseascii si din

aceasta cauzA crede nimerit sA se Inregistreze sumele mentionate cu epoci di-

ferite In cont curent, bineinteles tinandu-se seams de dobanzile ce curg la

aceste sume, dupa. procentul fixat.
D-1 Thaa atrage din nou atentiunea ca D-1 Stefanescu trece peste stipulatiunile art. 10 din tratatul de pace, In care nu este vorba de nici o limita, ci
din contra, de o deschidere de credite nelimitatA pentru toatA durata conventiunii economice.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

381

Nu trebuie fixath nici o limita, deoarece tocmai acesta este scopul funda-

ment& al art. 10 din tratatul de pace, awl prin acest mijloc se va da o mai
mare impulsiune legaturilor gi operatiunilor comerciale Intro State. In aft&
ordine de idei nu vede de ce s'ar stabil' limita, deoarece importul Romaniei
corespundea. mai fntotdeauna cu exportul, ba de multe on era chiar superior
gi ca consecinta nu vor fi de asteptat niciodata, solduri mai importante. Deoarece D-1 $tefAnescu a emis aceasta parere, II intreaba cum isi Inchipuie asemenea soldari de cont gi cu ce mijloace.
D-1 tefaneseu

raspunde c& ar fi timp pierdut sa se discute aceste mij-

loace acum. State le cari vor fi In situatia de a del:Iasi maximum de sold stabilit,

vor trebul

sA -gi caute singure solutiunile gi mijloacele de

D-1 SchrOder credo ca se exagereaza importanta acestei

a le lichida.
chestiuni, deoarece
nu vede cum se vor putee. forma solduri mai marl. Aceasta conventiune poate
deci aft facit abstractie de fixarea unei limite max!male de sold.
D-1 teffineseu zice ca de multi ani Romania are o balanta comerciala
favorabilit. D-sa face o expunere asupra probabilitatii soldurilor gi constatit
ca, dupa o perioada de 2-3 ani, gratie cantitatilor de gram) el a preturilor actuale cu mult mai ridicate ca In trecut, soldul se va forma In favoarea Romafuel. Acest sold crede, va atinge sute de milioane, iar pan& la data expirarii

contractului, multe miliarde. Astfel de sume nu pot fi suportate de Statul roman,

caci el. trebuie sh plateasca productia In tar& gi nu are putinta de a face asemenea eredite strainatatii.
D-1 Thaa credo exagerate sumele expuse de D-1 Stefitnescu gi remarca ca.

In cazul and soldul ar fi inteadevar favorabil Rom &niei, aceasta va putea

sa thscumpere renta romana ce se MIA in Germania si Austria.
D-1 teffineseu. Ar trebul s& stim mai Int &iu daca detinatorii rentei ar fi
dispusi sit vandit valorile lor. Apoi suma de rentit romanit circula,nd in Germania, nu trece astazi peste 600 milioane gi presupunand ca ea ar fi repede
absorbitil de exportul Romaniei, tot ar ramane miliarde multe pan& In finele
conventiunii. Nu poate fi vorba de creditari In infinit farit limit& gi cu termen
la expirarea conventiei.
D-1 Thaa asigurit din nou pe D-1 Stefanescu ca aceasta team& de solduri
exagerate nu trebuie sa-1 obsedeze. Argumenteaza crt atat interesul Germaniei
cat gi al Austriei este ca said mareascit propria for recolth printr'o mune& mai
intensiva gi erode ca vor ajunge chiar la satisfacerea nevoilor for fn ani de bunk
recolta. Pentru Austro-Ungaria intrevede chiar posibilitatea unui export

de grans In tari ca Elvetia gi Olanda. Credo chiar ca in asemenea imprejurari,

s'ar puteA pune la dispozitia Romaniei devize de catre Banca Austro-Ungara.
D-1 $tefanesou raspunde D-lui Thaa ca toata expunerea D-niei Sale se intemeiazit pe presupuneri. Trebuie fns& s& is in considerare gi posibilitatea unui
sold favorabil pentru Romania de cateva sute de milioane pe an. Pentru astfel
de posibilitati, trebuie sa insiste pentru limitarea creditului.
D-1 Johannes exprima mirarea fata de aceasta eredinta a d-lui Stefitnescu
gi pentru a vorbl cu cifre exacta cercetand statistica importului gi exportului
Romaniei constata:
Exportul Rom &niei In Germania In 1912
din
s
* 1912
Importul
*

www.dacoromanica.ro

138.000.000
131.000.000

382

C. I. BA.ICOIANu

of comunica D-lui Steflinescu ca, tot soldul din 1912 se ridica la 7 milioane. Prevede o posibila majorare a acestei sume, fnse cu diferente far& multa. importanta.
D-1 tefinesou aminteote ca, o mare parte din gra,nele noastre intrau prin
Belgia In Germania, altele luau cai diferite. Aacum ins& vor intra toate granele
tot produsul, la care se va adauge, oi acela al Basarabiei, astfel at dupe preturile

actuale, exportul viitor al Romaniei pentru Germania of Austro-Ungaria s'ar

putea uoor evalua la lei 1 miliard 200 milioane of nu vede cu ce marfuri s'ar
putea compensa aceasta cifra, Inca cativa ani deacum fnainte. Dupli teoria
sustinuta tarile Centrale ar putea adliuga sold peste sold, ajungand peste 7
ani la o cifra de vreo 7 miliarde, dupa, ipoteza contului curent far& limits. Oricat

de larg ar fi un credit care s'ar face, tot se cere cel putin dolt& conditiuni: fixarea epocii fneheierii conturilor oi lichidarea soldurilor cari ar depaol o limit&
maximala.

La finele fiecarui an, contul curent ar trebul Inchis of pe baza cursului

stabilit sa se procedeze la stabilirea soldului. Acest sold nici In timpul anului
nu ar trebul se deplioeasca, sa zicem 1 miliard. Tot ce ar trece de aceasta suma,
ar fi imediat de lichidat. La sfaroit de an, zicem, ar putea se ramana In cont
suma de 500 milioane. Ce depaoeote trebuie lichidat. Numai In modul acesta
se poate concepe un cont curent.
Von Boschan fncercand sa-oi clarifice ideia D-lui Stefanescu, repeta operatiunile ce ar trebul Mout of conchide ca fntelege de a ramane In fiecare an
ca.te o suma noull, In contul curent, cu alte cuvinte, creditul pe fiecare an ce
trece s'ar marl cu soldul ce s'ar aduna.
D-1 tefinescts contrazice aceasta conceptie.
D-1 Johannes trecand la chestiunea valutei aminteote, dupa cum prevede
proiectul, ca, cursul este fixat deci pentru calculele de cont la 70 marci = 100
lei sau 100 marci -- 142,85 lei pan& la 30 Iunie 1919. De aci fnainte cursul
va fi acela al zilei.
D-1 tefanescu aduce la cunootinta D-lui Johannes ca, nu poate accepts
un asemenea curs. Este probabil ca acei domni cari au subscris acest curs In
proiect, s'au orientat dupa, cursul actual la Bucureoti. Acest curs fnsa nu este
decat o valuta fictive, create de casele mici de schimb, pentru schimbul economiilor soldatilor germani din lei, cari din motive particulare nu mai schimba
economiile for la oficiile for militare deal le aplica cursul pe 1,25. La aceasta
cerere mare de marci ale militarilor, se adauga, altele ale comerciantilor cari
nu pot sa-oi procure altfel marcile, lipsind traficul regulat dintre tari.
D-1 Maltezeanu adauga, ca chiar multi militari germani sunt acei cari speculeaza marcile din cauza cererii. Pe de o parte procura, acestor zarafi mare'
pe preturi exagerate, aceotia la randul for speculeaza marcile fnainte.
D-1 tefanescu zice ca singurul curs ce-1 poate accepta, este vechea paritate. Romania intrand In pace, va fncepe din nou activitatea economics,
care va lmbunatatl valoarea leului.
Marca germana, este azi cotata pe pietele streine cu o depreciare de 45 %.
Acceptand paritatea, Inca leul nostru este depreciat cu acelaoi procent. Acum
se mai pretinde Inca o scadere de aproximativ 16 % de Comisiunea germana.
D-1 Focke remarca ca, scaderea marcii pe pietele streine este o sadere
trecatoare oi ca aceasta se simte dupe creoterea cursului marcii In aceste zile,

www.dacoromanica.ro

ANE XE

383

dat fiind fnaintarile armatei for gi alimentarii ce sosesc in cantitAti suficiente,

Ambele delegatiuni iii mentin punctul for de vedere.
D-1

Johannes

ridic& gedinta din cauza timpului lnaintat, rugand pe

D-1 $tefanescu s& exprime dorintele printr'un proiect de conventie. Se etabileste a doua sedint& maine 14 Iunie la ora 5 p. m.
Anexa Nr. 5.
CONTRA-PROIECTUL DELEGATIEI ROMANE
pentru Conventiunea Germano-RomAna pill/Hoare la regularea unor chestiuni
finanolare din Tratatul de pace dela Bucuresti.

Art. 1. Conform Art. X al convent.iei economice relativa Ia Intelegerea

separat& dintre Germania, Austro-Ungaria si Romania asupra unor chestiuni
de amanunt, reesind din tratatul de pace din 7 Mai 1918, Germania gi Romania 1 i pun Ia dispozitie in mod reciproc mijloacele necesare de plat& pentru
acoperirea obligatiunilor ce rezult& din contractul economic, prin deschidere

de credit In valuta celuilalt Stat.

In consecint& Guvernul german va pune la dispozitie mijloacele de plat&
necesare de m &rci la Reichsbank, iar Guvernul Roman in lei la Banca Nationalit,

pe masur4 ce sant de acoperit same de plata. Sunt autorizate ambele Band s&
cear& dovezi c& aceste cereri de plati sunt destinate a achita obligatiunile izvorIte din contractul economic.
Art. 2. In alai% de numerarul mentionat la art. 1, Germania In urma
dorintii Rom &niei, va pune la dispozitiunea ei la Reichsbank si urmatoarele
slime;

a) Cheltuielile de plata Germaniei In marci pentru prizonierii de rasboiu.

b) Sumele Intrebuintate de Germania pentru lucrarile publice In Romania.
c) Cele 180.000.000 mArci ridicate din depozitul BAncii Nationale gi inlocuite cu obligatiuni de judete, ce-i sunt de stornat Statului.
d) Despagubirile pentru pagubele la materialul de tale ferat &.
e) Sumele necesare pentru serviciul datoriei publice.
Art. 3. Atat cat Germania In afar& de produsele ce Bunt supuse conventiunii economice, va avea nevoie de lei pentru acoperirea necesitatilor de im-

port din Romania, Statul roman va pune la dispozitia Guvernului german

sumele necesare, prin Banca National& a Romaniei.
Art. 4. Soldarea $i calculele de curs se vor face dup& urmatoarele norme:
a) La fiecare sfarsit de an se vor stabill soldurile de mArci In lei.

b) Pentru calculul de curs se stabileste pan& la 30 Iunie 1921 paritatea

fix& de 81 mArci = 100 lei. Dela 1 Iulie 1921 se va stabill o noull conventie.

c) Intrucat, dupa anul 1919, soldul datorit ar Intrece In cursul anului

limita de 650.000.000 mArci respectiv 800.000.000 lei, plusul va fi de lichidat.
d) La fiecare Incheiere anual& dupa anul 1919, limita maximal& a soldului
este de 400.000.000 marci, respectiv suma echivalent& de lei. Plusul va trebul
lichidat In termen de 6 luni.

e) Disponibilele reciproce vor purta o dobanda de 5%.

Art. 5. Romania va dispune asupra disponibilului de maid dela Reichsbank, numai pentru achitarea datoriilor din Germania. Intrucat Ins& soldul

www.dacoromanica.ro

884

C. I. BAICOIANU

net ar fi In favoarea Romaniei, Reichsbank In limita soldului respectiv de marci,

In urma dorintii Romaniei, va achita disponibilul In bani sau devize streine.

Art. 6. In aceast& conventie se Inglobeaz& si Austro-Ungaria. Ca consecintk regularea financial% a art. 10 din conventia economicii, va urma prin
intermediul Bancii Imperiului.
Anexa Nr. 6.
EXPUNEREA DE MOTIVE
la contra proiectul delegatiel romAne privitor la conventla pentru
regularea unor chestiuni flnanclare din Tratatul de pace dela Bucureliti.

Art. 1. Intercalarea cuvintelor e pe mrisur& ce sunt de acoperit sume de

are drept stop evitarea pierderii unei diferente de &band& ce s'ar Intampla prin deschiderea prey timpurie a creditelor, acestea urmAnd a fi
utilizate chiar la epoca tend pi/411e trebuiesc ef ectuate. Ultimul paragraf s'a
suprimat, deoarece lichidarea se discut& in articolul 4.
Art. 2. Delegatiunea roman& doreste o precizare a concesiunilor ce s'au
admis Romaniei. Ea mai doreste restituirea dare Banes National& a sumei
ce s'a ridicat din depozitul ei, tntrucat ace& sum& cade In sarcina Statului.
Pentru aceasta Banca National& garanteazil cu depozitul complectat pentru
obligatiunile Statului.
Al doilea paragraf care discutA tot lichidarea, se precizeaz& In articolul 4.
Art. 3. Este acceptat neschimbat cu suprimarea ultimelor trei r &nduri.
Art. 4. Contine dispozipunile ce privesc lnchiderea conturilor, lichidarea,
limita creditului $i calculul de curs.
Cea mai important& chestiune In acest articol, este stabilirea cursului
pentru transform&rile de valori. Reprezentantii romani neagli seriozitatea
plat&

cursului actual din Bucuresti al marcilor pe care 11 consider& cu totul nejustificat.

Cursul acesta de schimb, care s'a format In aceastA epoca din cauza lipsei

marcilor pe de o parte

si

a cererii marl din partea soldatilor germani,

cari Isi preschimb& economiile for in Romania, &licit din operatiuni de mica
zarafie si nici decum din tranzactiunile comerciale reciproce complexe, nu poste
s& fie considerat ca Wiz& de calcul pentru sume cari se cifreaza la miliarde.
Valuta romaneasck cu toate conditiunile nefavorabile, nu ar pute& fi considerata mult inferioar& celei germane, Intrucat datorla publicii nu poste fi consideratil ca mai grea. Valuta german& este astazi sclizutb, cu 45 % sub paritate,
si ca stare dup& cursul propus de 70 marci = 100 lei, valoarea leului ar reprezenta 48 bani, ceeace Comisia roman& nu poate admite. Comisiunea insist&

asupra vechei parittiti de 81 marci = 100 lei.

Reprezentantii Romaniei ui -au si expus parerile for asupra Iimitei maximale de credit si a acoperirii de credit In sedinta trecut& $i au Introdus aceasta
In proiectul lor.

Art. 5. Tine de a se recunoaste dreptul Romaniei de a face uz de disponibilul ei 9i In alt& directie cleat a importului de marfuri din Germania 9i
Austro-Ungaria. Romania nu are alte mijloace de a plIal m&rfurile importate
din alto tars, decat prin eventualul disponibil In Germania, Intrucat totalitatea produselor ei sunt exportate numai Centralilor.
1/14 .funie 1918.

(es) Al. N. tefAnesou.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

385

Anexa Nr. 7.
EDINTA DIN 14 IUNIE ORA 5 P. M. 1918
Prezenti tot cei din qedinfa trecuta (vezi 13 Ittnie 1918).

Comisiunea romana se prezinta la ora 5 p. m. in sala de conferinta a Ministerului de Externe, unde Comisiunea germana $i austro-ungara se ail& In-

trunite la o consfatuire intim& dela ora 4 p. m.

D-I tefimescu saint& Comisiunile Ii in$tiinteaza, pe D-1 Johannes ca, Comisiunea romana a elaborat un contra-proiect de conventiune, caruia ii da
cetire, adaugand motivele cari au determinat Comisiunea Roman& sa modifice
proiectul german. (Anexele Nr. 5 si 6).
D-1 Johannes luand cunostinta de proiectul roman, declara D-lui Stefanescu c& inainte de a intra In discutli de detaliu, trebuie sa declare ca nu poste
accepts aceste propuneri, deoarece deroga dela principiile fundamentals ale
vederilor lor, in doub, privinte:
1. Trece peste principiul ca, Romania nu poate sa dispuna de creditele deschise fn masura In care proiectul german interpreteaza articolul 10 din conventia vfinzarii cerealelor si a altor produse.
2. Fiindca cursul 81 marci = 100 lei este cu desavar$ire inacceptabil,
fata cu situatia leului.

D-1 tefanescu crede ca nu se departeaza deloc de spiritul art. 10 din

Tratatul de pace, care e enunciativ, pe cand amanuntele urmeaza a se fixa
acum. Romania nu va putett sa -$i acopere toate nevoile ei numai din Germania,

care in mod natural nu va fi In stare sa exporte produse Ca: orezul, lamaile,

untdelemnul. Aceste produse se vor imports din alts tari, si valoarea for va
trebui sa fie achitata. Prin ce se vor achita aceste marfuri? Export de al nostru
In acele state nu se poate concepe, deoarece suntem legati prin tratatul de
pace a exports tot prisosul produselor noastre numai Centralilor. Pe de alth
parte, prin credits reciproce, avand In vedere ca tot produsul nostru trece numai
in tarile Centrale, vom aver acolo In putin timp disponibile Insemnate de marci.

Firesc este deci ca va trebul sa utilizam aceste disponibile pentru achitarea

datoriilor catre tertele tari. Acest fapt 1 -ati recunoscut eri in asigurarea c& Banca
de Stat Imperial& ne va procura dupa posibilitate devizele de cari vom aye&
nevoie. Aceast& asigurare ins& este cu totul \raga si nu este o indatorire formala,
cum ar trebul s& figureze In conventie. Comisiunea roman& nu se poate prezenta fn fata Guvernului sau cu o conventiune care tocmai In chestiunile cele
mai importante promite numai asigurari din partea unei terte institutiuni,
far& sa i se dea o asigurare mai pozitiva din partea guvernului cu care
tratam.
D-1 Thaa: Proiectul Comisiunii romans este cu totul in contradictie cu
art. 10 al tratatului de pace, care are unicul stop, legarea completa a disponibilelor rezultate din creditele reciproce. Stipulatiunile proiectului roman Bunt
deaceea inadmisibile, deoarece s'ar negs tot art. 10 si ca atare ar fi desfiintat
prin conventia de fata. Scopul acestei conventiuni este Ins& numai desvoltarea $i aplicarea acestui articol.
D-1 tefinesoti invoaca ca articolul 10 creaza, numai principiul general
de creditare pentru operatiunile de import $i export $i ca scopul actualei eonventiuni este tocmai specificarea i regularea modalitatilor acestora. Prin-

www.dacoromanica.ro

25

386

C. I. BAICOIANU

cipiul de creditare admis, necesita tocmai prin actuala conventie stipulatluni

de regulamentare, adic& a epocilor de Inchidere, a limitei creditelor, a fixarii
cursului etc. Deci, dace, D-1 Thaa de, o asemenea interpretare articolului 10,
nu vede utilitatea venirii unei Comisiuni, care nu ar avea ratiune de a se Intrunl gi a stabill aceste chestiuni de detaliu.
D-1 Thaa repete, c& interpretarea sa este absolut juste $i singura modalitate de credit este fare, epoca, Tara, limits, cad aceasta este rezultatul nevoilor
reciproce can extind creditul dupe nevoile de import ale fiecarui Stat In parte.
D-1 Steffinescu nu poate concepe interpretarea D-lui Thaa, de oarece aceasta

modalitate imaginate, de D-sa, nu mai poate fi considerate ca operatiune de

credit, ci ca Imprumut absolut.
Intr'o perioad& de 9 ani cat dureaze, conventiunea economica, in cazul
unei creditari Mr& limit& $i Mat regulare, ar ajunge mica Romanie se, Imprumute Germania cu aproximativ 9 miliarde.
Conceptia aceasta i se pare contra bunului simt (roaga se, se scuze aceasta
expresie cam drastica). Greutatile interne pe cari le are Romania pe de o parte,
obligatiunile externe pe de alt4 parte $i puterea ei financiara nu permite Romaniei s& imprumute alte taxi cu asemenea sume fabuloase, iar pe de alt& parte
s& nu poata face fay), altor obligatiuni ale sale.

D-I Focke atrage atentiunea D-lui Stefanescu, ce, aunt foarte putine
produsele ce nu s'ar putee, import& din Germania. Tot ce nu are actualmente

Statul german, nu-0 va putea procure, nici Romania cat timp va dud'

rasboiul. La terminare toate produsele vor putea fi aduse de germani

mult mai utior, decat chiar Romania, iar aceasta le va putea import&
dela ei. In cellalt caz and Romania totu$i ar putea saii importe direct produse necesare, aminte$te c& e asigurata prin Reichsbank ca i se vor putea
procure, devize In mesura limitata de disponibilul Romaniei $i dup& posibilitatea de procurare.
D-1 Thaa face o expunere prin care afirm& c& greutatea $i procurarea devizelor se exagereaz& de Comisiunea roman& $i ca pentru asemenea nevoi Bunt
3 modalitati posibile:
1. Pe cab directa, &lice. prin export.

2. Printr'un mijlocitor, care ar face asemenea export.

3. Prin Reichsbank.
Dace, totu$i din cauzele actualului rezboiu vom aye& greutati in asemenea
cazuri, trebuie s& se aminteasca c& din cauza intrarei Romaniei in acest razboiu,
s'a prelungit indiscutabil durata acestuia pi ce. suferintele Rom&niei nu vor fi
mai grele decat ale Austriei $i Germaniei cari le-a Indurat din aceasta prelungire.

Aceasta este $i origina art. 10.

D-1 tefinescu aminte$te c& Romania se afl& astazi in stare de pace $i ca
atare operatiunile economice vor lua din nou firul Intrerupt. Una din cerintale
absolute In chestiunea economics, este achitarea $i respectarea angajamentelor
gi obligatiunilor. Este deci evident c& Romania nuii va putea indeplinl obligaVunile ei dace va trebul, dupe. interpretarea D-Iui Thaa, se, imprumute Puterilor
Centrale sume In fiecare an, far& ca ea se,-$i procure alte monete eau devize pentru
leg&turile ei economice, adic& pentru satisfacerea nevoilor tarii cu materii de
prima necesitate.

www.dacoromanica.ro

ANE XE

387

D-1 Johannes remarca ca, D-1 Stefanescu exagereaza valoarea exportului

Romaniei Puterilor centrale pi deaceea Ipi formeaza o conceptie grepita, a valorilor creditelor. Creditele zice D-sa, Bunt reciproce pi ca Mare soldurile disponibilelor se vor mentirie la sume cu totul netnsemnate.
D-1 teffineseu recunoapte ca creditele Bunt reciproce, Ins& gasepte ea nu

poate fi de acord In privinta nefixarii unei limite. Acest fapt este tocmai o
garantie a probabilitatii soldurilor de a fi mici. D-1 Steftmescu repeta din nou
pi pune In evidenta necesitatea Romaniei de a dispune de devize.
D-1 Focke

argumenteaza ca, mai exista o posibilitate de procurare de

devize pentru Romania prin mijlocul exportului marfurilor ce nu aunt Inglo-

bate In conventia comercialls. Ca exemplu mentioneaza lemnul care va

educe sume suficiente pi cari Impreuna cu devizele procurate prin intermediul
Reichsbank, vor satisface nevoile Statului roman.
D-1 tefanescu arata insuficienta acestui mijloc, estimand valoarea articolelor exportului ce nu intra, in tratatul de pace, la vre-o 2 %, maximum 5 %.
D-1 Thaa sugereaza ideia de a se achita aceste obligatiuni printr'un fmprumut, la care D-1 Stefanescu Ii raspunde punandu-i Intrebarea OW indite acel
Stat, eau acei bancheri cari ar fi dispusi s & -i acorde Romaniei un asemenea fmprumut tend vor pti ea cupoanele eau dobanzile nu le vom putee, achita, fiind
obligati de a exports tot Centralilor, far& ca aceptia s & -i puie le.dispozitie o

parte din soldul ei creditor, cu care sift poata achita anuitatile datoriei contractante.
D-1 Johannes se vede obligat a face din nou declaratla ca, in nici un caz nu
poate accepts Germania dreptul Romaniei de a dispune de disponibilul ei
conform art. 5 din proiectul roman, fiind cu totul contrar intereselor Imperiului.
Nu se poate permite deci Statului roman a& poatit influenta marcile germane
prin specula de devize.
D-1 tefanescu zice ca nu poate concepe ca valuta puternicului Stat financiar german, care are nevoie pe an de devize de miliarde pentru a-pi procura
materia prima industriei sale, sa, fie influentatli de nevoile relativ neinsemnate
ale Romaniei. Despre o specula nu poate fi vorba.
Pentru a se asigurA Statul german, Comisiunea romana ar propune sa i se
acorde Romaniei din disponibilele ce eventual le-ar aveA In Germania, un procent

anual de devize streine, procent care et se mareasca In anii viitori, dat fiind
nevoile crescande ale Statului Roman.
D-1 Johannes fara sa se angajeze fntru catva fata de aceasta propunere,
roaga pe D-1 Stefanescu sit-pi exprime ideia In cifre, adica a procentului de care
ar crede ca, Romania ar aveA nevoie.
D-1 tefaneseu precizeaza dorinta de a dispune din disponibilul anual cu
aproximatie precum urmeazii:
Adica de a dispune In primul an de 25 %, iar suma totala sa nu depAseasca

100 milioane.

Al doilea 35%, nedepapind suma de 250 milioane.

Al treilea 40 % nedepapind sums. de 400 milioane.
D-1 Johannes facand un calcul aproximativ, gasepte ca cu sumele indicate
s'ar lichidA tocmai cele 850 milioane, &mitt ce In art. 4 din proiectul roman
ar trebul s& se considere ca sold fixat. Intreaba, pe D-1 Stefanescu care a lost
rostul art. 4, clack prin sumele ridicate lichideaza deci orice sold, ce conform

www.dacoromanica.ro

25*

388

C. I. BAICOIANU

principiului art. 10 at Tratatului de pace at conventiei economice, trebuie

sa existe.
D-1 teffinescu explica D-lui Johannes ca data a socotit procente de 25 %
el 35 %, este evident ca restul de 75 % ei 85 % au 'limas In cont ei deci aceasta

eroare s'a Mout de d-1 Johannes din cauza sumelor marl asupra carora a calculat procentul, neglijand ca diferenta a Minas fixate In cont In fiecare an.
Credo ca cererea este foarte just&
D-1 Thaa cerand cuvantul combate aceasta cerere a Comisiunii, invocand
ca in afar& de influenta ce eventual Romania ar putea exercita asupra marcii,
trebuie sit se sib& In vedere ca se deroaga din spiritul art. 10, care a avut ca
tints legarea I disponibilului cu o stavila, ca nu cumva sa se plateasca cu
banii Ion Angliei ei Frantei, aceste tari can to Bunt inamice.
D-1 tefanescu atrage atentia D-lui Thaa ca vorbindu-se de achitari de
orice obligatiuni In genere, nu se poate zits ca se plates cu banii Germaniei
aceste datorii. Din momentul ce Romania a exportat o cantitate de produce,
contravaloarea marfurilor poate fi considerate numai ca proprietate romans.
In privinta achitarilor datoriilor noastre catre Anglia, Franta ei America, trebuie
es adauge ca aceste operatiuni vor avea lot dupe pacea generals, cand toate
popoarele vor fi iaraei in bune relatiuni ei nu poate credo ca se poate concepe
sa se impuna Romaniei sti nu-ei respecte obligatiunile fats de orice creditor,
aett cum ei le-ar Indeplini ei Germania.
D-I Johannes discutand art. 4 at propunerii romans, face declaratiunea ca nu
pot de loc sa se apropie de cursul indicat de Romani de 81 Rmk. =100 lei. Delegatii germani In proectul for stabilind cursul de 70 Rmk. =100 lei, au fost Inca
foarte largi. Cursul astazi In Bucureeti este 144 lei =100 Rmk. ei e Inca In creetere.
Romania se gamete azi Intr'o situatie In care data Germania ar pretinde sa i se
achite datoriile de marci pe cari le-am admis sa fie trecute In cont, ar trebul sa
plateasca un curs cu mult mai ridicat pentru marcile imperiale. Este convins ca
Comisiunea romans va recunoaete acest fapt ei va accepta cursul indicat de ei.
D-1 tefanescu repeta din nou ca cursul actual din Bucureeti nu este decat

un curs fictiv ei comunica D-lui Johannes ca proba cea mai evident& a fost
ridicarea enorma a valutei marcilor, tocmai In perioada plecarii Comisiunii
la Berlin. Cu 5 zile Inaintea plecarii Comisiunii, cursul era de 1,35. Explicarea
este foarte natural& prin strangerea marcilor de catre soldatii germani cari se
relntorc ei cari posed& Insemnate economii.
D-1 Maltezeanu pentru a da un exemplu oficial citeaza faptul ca scum vre-o

2 saptamani pe and se anti, Inca la Ministerul de Finante, acest Minister a

primit o oferta din partea Statului German care oferea marca cu 1,35 Statului
roman.

D-1 tefinescu nu fei poste explica aceasta dorinta a Germaniei de a fixa

cursul la 142, 85 ei prin acest fapt sa pricinuiasca bugetului roman care astazi
se all& deja, aea de sdruncinat, o paguba ce echivaleaza cu o slit& de milioane
ei at mai Ingreuneze ei situatia economics, pretinaandu-i a da credite nelimitate.
Atrage atentia Ca din punct de vedere diplomatic se creeaza prin aceste cereri
exagerate, marl dificultati Guvernului actual.
D-1 Schrader recunoaete In fine ca creditul trebuie sa, se limiteze. Declare
Insa ca In .privinta cursului, Germania nu poate cede sub nici un motiv, stet din

www.dacoromanica.ro

ANEXE

889

punct de vedere economic cat pi al opiniei publice a lor, care e foarte agitata
pi de cursul rublelor.
Ora fiind fnaintata, Dir. Johannes ridice pedinta, anuntand pentru 15 Iunie
ora 5, continuarea discutiunilor.

fine= Nr. 8.
DISCUTIUNEA PARTICULARA DINTRE COMISIUNEA ROMANA $1 VON
SCHRODER, BERGMANN $1 FOCKE IN REICHSSCHATZAMT
privitoare la conventiunea germano-romitna pentru regularea unor chestluni
financiare din Tratatul de pace dela Bucuresti.

15 Iunie 1918, ora 11%.

D-I $teffinescu explica cauzele sari au determinat comisiunea romana BA
modifice proiectul german, (a se vedert anexa Nr. 5) pi conchide c& modul cum

propune a se tine contul este mai simplu gi corespunde cu intentiile romane

de a avert sigure fnlesnirile de plata pentru fnceput.
D-I Bergmann recunoa ?te ea proiectul roman simp/ifica operatiunile contului curent, Insa rezultatul pi efectele Bunt aceleapi. Crede c&sistemul propunerii

germane, care la prima vedere pare mai complicat, este cu mult mai clar Qi o
temere de cele expuse de D-1 tefanescu nu trebuie se obsedeze Comisiunea
roman&

Acest credit sau chiar disponibil se poate frarebuinta numai pentru nevoile
ce rezulta din operatiunile mentdonate In conventiunea economic& pi pe masura
nevoilor de acoperire a mild urn& din Germania, sau datoriilor In aceasta tara,
D-1 Otefanescu declara c& voitt sr% evite transformarea leilor In marci la
fiecare mica operatiune de cumparare sau plata, ramanand a se face In mod global

la finele anului pentru tool& suma. Se evita astfel o multime de treceri, iar
transformarea s'ar fi putut face pe un curs mai putin pagubitor.
D-1 Bergmann argumenteazit ca sistemul propus de proiectul german
are numai aparenta mai complicate, In fond Ins& permite claritatea desavarpita,

mai ales prin Inregistrarile de import pi export. Aceasta este in legatura cu

stipulatiunea ca dupe 1919 cursul pentru calculele transformarilor va fi cursul
mediu Intre cota Bucurepti pi cota Berlin.
D-I teffinesou In fate staruintei, e silit sit consimta la aceastb, forma germank cu toate c& Ingreuneaza operatiunile contabile. D-sa that atrage atentia
ca tot prin acest mijloc al contului reciproc, sa se reguleze Qi platile cupoanelor
rentei ce datorim In Germania.
D-1 Bergmann constat& cu placere ca s'au apropiat vederile in privinta

articolelor 1-3 pi db. completa asigurare ca plata cupoanelor din datoria

public& ce vor fi acoperite In Germania, va trece prin acest cont. Atrage Insii

atentia asupra cupoanelor de rent& din alto trtri, cari nu vor putert fi acoperite din disponibilele ce eventual Romania ar posed& In Germania, deoarece
nu intl.& In cadrul conditiunilor economice din tratatul de pace. Trecand la
art. care stabilepte cursul, comunica ca pretentiunea Comisiunei romane pentru
stabilirea paritatii de 81 Rmk. =100 lei, este cu desavarpire neacceptabila. Singura

www.dacoromanica.ro

390

C. I. BAICOIANU

cotare pe care o pot accepte, este de 70 Rmk. =100 lei si este convins ca si aceasta

cote a fost stability cu multa largime din partea lor.

D-1 teffinescu demonstreaza netemeinicia acestui curs, care nu se stabileste pe baza tranzactiunilor libere dintre cari, ci din faptul ca sunt In tart', o
multime de militari germani, Cali au economii In lei, pe cari cauta sa, be transforms In marci pentru a be trimite In Germania. Ei nu pot schimba totul la casele
de schimb germane, de aceea exista o cerere mare de marci pe plata noastra, care
Ware de unde sa se Indestuleze.
D-1 Maltezeanu amintesti D-lui Bergmann ca cursul adevarat este 125 lei
100 Rmk., dupe cum armata de ocupatiune preschimba In casele sale de schimb
militare. Cursul de 135 lei 100 Rmk. i s'a oferit de catre Statul german acum 3

saptarnanii, pe cand se afla Inca la Ministerul de Finante si 1-a refuzat fiind

prea ridicat.
D-1 Bergmann nu poate sa treaty peste stipulatiunea din proiect, aceasta
discutie trebuie reluata In sedinta plenary.
D-1 tefanescu vorbeste de importanta limitei creditelor pe care crede
ca, a fixat-o destul de larg In proiectul roman. Romania nu va putea trees peste
o limita, maximala de 1 miliard, In care ar socotl Inglobat ei creditul AustroUngariei.

In caz contrar, Romania va fi fortata sa renunte la Incheierea acestei conventiuni cu Austro-Ungaria $i va platl mai curand cele 35 milioane aur despagubire,
ce formeaza un fel de pedeapsa impusa Romaniei de Austro-Ungaria.
D-1 Schroder. D-1 Director SchrOder In replica raspunde D-lui Stefanescu ca
greseste data interpreteaza astfel sensul stipulatiunei celor 35 milioane aur. Neincheierea conventiunii produce efectul platii acestui aur, nu anuleaza Insa, obligat,iunea care reese din articolul 10, din conventiunea economica, cari aceasta
obligatiune este executorie chiar fsra ajungerea la fntelegere fn privinta atrianuntelor. D-sa recunoaste Insa principiul limitarii creditului, ramanand a se discuta cifra In sedinta plenary vi deci crede ca nu exist& nici o dispozitiune care
sa-i oblige a da devize streine. Credo Irish ca Banca Imperials va putea BA procure,
dupa posibilitate si In limite restra,nse, ceva devize pentru nevoile imperioase
si justificate ale Romaniei.

Anexa Nr. 9.
SEDINTA DELA 15 IUNIE 1918
din sala de conferinie a Ministerului de Externe ora 5 p. m.

Prezenti cei din sedinta dela 13 Iunie.

D-1 Johannes deschide sedinta sperand ca din discutia ce va urma, bazata
pe proiectul german, se va ajunge azi la o Intelegere definitive.
D-I Stefanescu aminteste ce fn discutiunea ce a avut loc Inaintea pranzului
14, Reichsschatzamt s'au apropiat In unele puncte, taus chestiunea cursului,
a limitei ell a devizelor sunt departe de a putea fi acceptate.

D-I Johannes

citeste din nou proiectul german, art. 1, 2, 3, cari sunt

primite.

www.dacoromanica.ro

ANE XE

391

Citind art. 4 fixeaza cursul la 70 marci =100 lei.

D-1 Otefanescu comunic& ca In privinta cursului are instructiuni precise
din partea Guvernului sau, care nu poate accept& decat paritatea. E obligat sa
revin& asupra expunerilor sale $i demonstreaza ca cursul actual din Bucuresti
nu poate sit formeze baza pentru operatiunile dela Stat la Stat de sute de milioane. Cursul In Bucuresti e o simply specula din partea caselor mici de schimb,
cari din cauza cererilor marl din partea soldatilor pe de o parte si lipsa marcilor

pe de alta, cer din ce In ce mai mult. Nu a un curs stabilit prin transactiuni

comerciale. Pune In vederea Comisiunii germane $i faptul opinii publice romane, care judeca 1i calculeaza. Marca german& este cotata sub paritate cu
vre-o 45 % fat& de celelalte State. Aceeavi depreciere o sufera si leul In cazul
stabilirei paritatii de 81 marci =100 lei. Cu cursul de 70-100, valoarea leului ar
reprezenta insa 48 bani, lucrul inadmisibil.
D-1 Schrader dupa. o prealabila Intelegere cu membrii Comisiunii germane,
comunic& ca, nu poate ced& In privinta cursului. Sunt considerente atilt politice,
cat si financiare cari le impun acest curs. Totusi pentru a arata ea nu doresc a
ingreuna situtia Romaniei, pot face singura concesiune, s& considere acest curs
numai pentru tranzactiunile ce rezulta din art. 1, al acestei conventii, iar sumele
ce rezulta din art. 2, se vor deconta pe baza cursului zilei dela finele anului 1919.
D-I Stefanescu credo ca In asemenea caz ar fi mai nimerit sa se fixeze o
sum& globala care se va reporta pe anul 1919.
D-1 Schroder raspunde cA aceasta formula este imposibila, deoarece nu
cunoaste sumele la cari se vor ridica despagubirile pentru prizonieri, lucrarile
publice, cane ferate.
D-1 Bergmann atrage atentia ca aceste sumo vor trebul sa poarte dobanda.
D-1 Schrader completeaza expunerea indic&nd c& pentru aceste sume,
valoarea for In lei se va cere dupA 1919.
In ce priveste cursul, adauga ca dee& Romania va aye& recolta slat* iar
Germania isi va mai procura multi lei din desp &gubirile supuvilor ei, toate
acestea ar justifica scAderea eursului leului.
D-1 tefanescu is act de aceasta propunere a arnanarii decontarii Sumelor
din art. 2, la cari se va apnea cursul din 1919. ('ere s& se face acelasi lucre pentru
sumele din articolul 1.
D-I Schroder raspunde ca a facut concesie destul de large vi nu mai poste
adauga nimic. Statul Roman a dater conform tratatului BA plAteascA imediat
m &rcile vi chic& ar trebui sA si le procure, cursul ar fi $i mai desavantagios cleat
70 marci suta de lei.
D-1 tefanescu se mira. ca, Germania apes& at&t de puternic cursul roman.
Pune in evident& cA cu cat Germania va scoborl puterea de cumpArare
a leului, cu at &t se va reduce importul Romaniei din Germania.
D-1 Schroder proptme atunci D-lui Stefanescu ea se stipuleze dela Inceput
cursul zilei pentru transactiunile din art. 1.
D-1 Stefanescu ar acceptA propunerea d-lui Schrader, ins& nu vede cursul
real at zilei. Aminteste ca numai dupA o perioada. de transactiuni libere, se
poate forme. un curs real. Poate aceasta decontare sa fie posibila in 1919 dupA
o recolta, astfel ca sa se poet& luA ca norm& cursul mediu pe mai multe luni.

www.dacoromanica.ro

392

C. 1. BAICOIANU

D-I Schrader aminteete D-lui tefanescu ca nu Germania are nevole de

lei, el Romania de mare( Iji ca atare au Inc& un curs care va fi In orice caz mai
favorabil decat stela care s'ar creia In cazul unei cereri imediate mari de marci
din partea Romaniei.
Comisiunea austriac& dorind s& se consfatuiasca cu comisiunea germane.,
se suspend& eedinta pentru Y2 ore,.
La redeschiderea gedintei Dir. Johannes tnetiinteaza Comisiunea roman& ca
In urma consfatuirilor, au de ad.ugat propunerii anterioare urmatoarea variants:

In cazul tend Romania ar accept& curs fix pe o perioad& de doi ani, miler'
pana la 1920, In loc de un singur an, cursul fix 11 stabilesc la 72 marci =100 lei.

In acest caz sumele ce ar rezulta din art. 2 al prezentei conventii, Bunt

supuse aceluiaei curs.

D-1 tefaneseu ia not& de aceasta propunere ei comunica ca o va educe

la cunoetinta Guvernului sau, care va da instructiunile necesare.
Tot deodata doreete sa incunoetiinteze Guvernul roman ei de propunerea
german& pentru limita creditului.
D-1 Schrader respunde ca a acceptat se, fixeze o limit& a creditului reciproc
ei fl stabileete la 1 miliard numai pentru tranzactiile Germaniei cu Romania.
D-I Stefanescu atrage atentia Comisiunii germane cii, acest credit Intrece
puterile Statului Roman, care- nu poate suporte. In situatia actual& asemenea
emisiuni din partea Banal Nationale, deoarece ar urm& o depreciere a leului,
respectiv o scumpete mare in toata tars. Dace, acest credit de un miliard ar fi
pentru ambele state, vede pesibilitatea ei aceasta cu multa greutate de a se
accepth.
D-1 Johannes credo c& au Yost cu totul modeeti In fixarea acestei limite ei

dealer& ca sub aceasta limit& nu poate trece.

Au Mout o mare concesie fixand o limita, Ins& pretentia for este ireductibila.
D-I tef&neseu core din partea Guvernului german o asigurare prin emote.

conventie ea, tnteo limit& fixate., se se pun& Guvernului roman devize la dispozitie.

D-1 Focke respunde ca In aceasta privinta trebuie se. repete ca Banca Imperial& Iei mentine asigurarea de a procure, o dupa posibilitate * devize. Chiar
dace, s'ar acorda. din punct de vedere al principiului, procentul ar fi ace.. mic,
Meat ar constitul o mare asigurare pentru Romania.
D-1 Stefanescu ia act ei de aceasta declaratie ei comunica ca va telegrafia

imediat Guvernului roman conditiile Germaniei pentru a da dispozitiunile

cuvenite.

D-1 Thaa inetiinteaza pe D-1 Stefanescu se, ia cunoetinta ca In principiu

aceleaei conditiuni le pretinde ei Austro-Ungaria atat ca forma, cat ei ca credit,
lucru ce roag& s& incunoetiinteze Guvernul roman pentru a tncheia ei conventia.
cu Austro-Ungaria pe aceleaei baze.
D-1 Maltezeanu respunde D-lui Thaa ca Romania In nici un caz nu poate
da aceleaei conditiuni Austro-Ungariei, deoarece Bunt diferende enorme Intro
aceste State, caci leg&turile economice dintre Germania ei Romania aunt In
alto proportii, deasemenea ei datoriile ce avem fat& de Germani.

www.dacoromanica.ro

393

ANE XE

Anexa Nr. 10.

TELEGRAMA COMISIUNI ROMANE

titre Ministrul de finante, din 15 lunie st. n. privitoare la conventiunea

cu Germania.

Mintistre Anion,

Bucarest

Discutames questions resultant du contrat cereales article 10 Stop. Admis

passer compte mares tous engagements soit prisoniers travaux publics, materiaux Chemins de fer, annuites inclusivement cent quatre vingts millions
de la Bancanat Stop. Ces engagements seront decomptes en 1919 fin Octobre

d'apres cours moyen pendant trimestre Juillet, Octobre, tandis pour achats
marchandises allemandes on pretend cours 70 mares egal 100 lei ou 142,85
lei cent marts, pour armee 1918 stop. Pour annees suivantes pretendu application cours jour du mare Bucarest Berlin. Seconde proposition etablir cours
pour deux annees englobant aussi engagements susdits un soul cours 72 mares
soixante douze pour cent lei stop. Avons soutenu parite conforme ordre pas
reussi. Stop. Entre deux propositions assez lourdes croyons premiere solution
plus avantageuse vu mauvaise recolte stop. Credit reciproque sera limits fin
armee un million mare pour toute duree convention, toute somme depassant

ce solde devra etre couvert intervalle premier trimestre suivant, ceci pour
Allemagne n-ayant pas traits encore avec Autriche. Stop. Avons domande faculte pouvoir disposer en devises etrangeres pour paiement autres pays. Reichsbank promis faire son mieux suivant possibilites seulement. Prions donner
instructions telegraphiques.
Autres negotiations derivant traits juridique suivent.
(ss) Stefanesco, Maltezeanu.

Anexa Nr. 11.

5 EDINTA DIN 16 IUNIE ST. N. 1918

ce a avut loc la Legatia Austro-Ungara dela Berlin p1 In care s'a discutat

prolectul de conventiune austro-ungara-romans, pentru regularea unor chestiuni
financlare din tratatul de pace dela Bucurestl.

Prezenti: Von Thaa, Ministerialrat Walko, Post.

tefinescu, Maltezeanu, Rasldescu.
D-1 Thaa explica c& scopul edintei este stabilirea conventiunii economice
intre Austro-Ungaria kii Romania. In principiu au absolut acelea0 cereri ca gti
Germania. Creditul va fi ins& contravaloarea sumei de 1 miliard mitrci in coroane, iar cursul se va stabili dup& raportul coroanei fate de mare& dupe. plata
Berlinului. Aceasta pentru prima perioad& a calculelor, r&me.nand ca pe viitor
s& se stabileasea dupe. raporturile cotarii leului la Viena i coroanei la Bucure0i.
D-1 teffinescu obiecteaz& eft nu se poate acorda aceeai sum& maximal&
de credit Austriei ca Germaniei, deoarece nevoile importurilor de gram ale

acesteia Bunt mult mai mici. Ungaria este producatoare important& de cereale ti este evident ca consumul Austro-Ungariei se va satisface In primul

www.dacoromanica.ro

394

C. I. BAICOIANU

rand din plusul productiei Ungariei oi astfel se va recurge mai putin la importul granelor din Romania.
In afar& de acest considerent, sumele importante de plat& din datoria
public& roma,n& oi din cheltuielile de razboiu, justificit stabilirea unui credit
reciproc mai important fat& de Germania, cleat fat& de Austro-Ungaria. Mai
este oi o imposibilitate de fapt, care fmpiedic& Romania sli acorde limite de
credit sort de marl, imposibilitatea ea emit& bilete de bane& In WI, mare cantitate.
D-1 Thaa cere In mod absolut aceleaoi conditiuni de credit ca cele acordate
Germaniei, Intrucat pe de o parte au aceleaoi nevoi de granele romaneoti ca of
Germania, cu care fmpartiau In tot timpul acestui ritzboiu alimentele In proportle de 50% oi 50%, pe de alt& parte stand cu valuta austriac& mai ram decat
Germania, voesc a beneficia de clauza art. 10 din Conventia economics, pentru
a o influenta In bine of silind astfel oi pe Romania a& cumpere mai multe marfurl din Austria.
D-1 teffinescu se mire, cunt Austro-Ungaria credo ca, foi va putea ridica
valuta ei prin mijloacele unei tAri atilt de mici oi nici nu poate concepe CS, se
va putea export& de Austria In Romania paste nevoile reale ce tara ar simti
pentru marfurile disponibile.
D-1 Thaa respunde ca nu este In intentia lor s& uzeze de valuta noastra
pentru a ridica pe a lor. Este convins ca, In primii ani din cauza recoltei slabe
a Romaniei, aceasta va beneficia de limita creditului, aducandu-oi orice can-

titliti de marfuri, Mat s& mai fie stanjeniti de acoperiri imediate.

In ce priveote teama de emisiune, aduce exemplul statelor cari actualmente au emisiuni enorme frith acoperire metalic& oi cari totuoi au un curs
foarte ferm.
D-1 teffinescu invoacs statistica care oglindeote nevoile tarilor. Dupe,

statistic& gaseote cri comparativ cu nevoile Austriei, un credit de 150-200

milioane este prea Indestulator pentru acoperirea nevoilor Monarhiei.
D-1 Thaa remarc& ca, nu nevoile trecutului decid asupra acestei limite,
ci ale viitorului oi acestea sunt cu mult mai ridicate.
D-1 Maltezeanu declare, ca Guvernul nu poate acorda un credit mai mare
din consideratiunea legilor noastre, can nu admit s& se utilizeze devizele AustroUngare ca baz& de emisiune. Acordarea unui credit mai mare Germanilor, se
justifier+, prin avantajele ce ne sunt create de aceotia. Cu cat concesiunile ce ei

ne-au acordat sunt mai marl, evident ce, oi concesiunile ce putem face not
merg mai departs.
D-1 Thaa aminteote ce, nu e o imposibilitate ca Austro-Ungaria se, procure

devize staine Romaniei.

Este foarte posibil, s'ar putea Intampla ca parte din cereale s& fie utilizate pentru revanzare, lucru ce ar procure, Austriei devize din cari ar cede,
i Romaniei, aoa ca aceste devize s& -i servease& ca baz& de emisiune. E convins

di nu se va mai aplicb, aceeaoi rigurozitate In emisiuni of In bazele lor.

D-1 teffinescu declare, ce, nu poate accept& o trecere mai important& peste
limita creditului indicat, Intrucat chiar populatia e mult inferioars celei germane.

Un credit prea mare Austro-Ungariei ar face impresia unui imprumut

fortat cu termen lung, pe care mica oi slabita Romanie ar face-o marelui Imperiu Austriac.

www.dacoromanica.ro

305

ANEXE

D-1 Thaa declare ca, stabiltirea creditului, este o concesie facuta, de ei, cari

deroaga dela principiul art. 10. E deci logic ca limita creditului o vor fix& ei
cari Bunt in primul rand cunoscatorii nevoilor for proprii.
D-I Stefanescu constata cu regret ca o apropiere de idei nu se poate obi
tine in aceasta directie, cu toate ca articolul 10 nu s'a discutat deloc la tratativele de pace.
D-1 Maltezeanu explica ca s'a introdus prin surprindere clauza aranjamentului, accelerand iscalirea conventiunii, fare sa se precizeze punctele. Este
convins ca orice arbitru ar fi delegat sa se pronunte asupra art. 10, nu poate
decat sa vie la o singura conceptie, adica orice credit are limita gi epoca de
lichidare.

Nefiind sperante sa se cada de acord asupra acestui lucru, comunica cA

este de datoria Comisiunii romane, sa comunice Guvernului Roman dorinta
exprimata de Comisia austriaca, cerand deslegare.
$edinta se ridica urmand sa se astepte raspunsul la telegrame din partea
Guvernului.

Anexa Nr. 12.

TELEGRAMA COMISIUNII ROMANE
atm Ministrul de finante privitoare la conventiunea cu Austro-Ungaria.

Ministre Anion,

Bucarest.

Conferames avec Autrichiens qui pretendent meme credit milliard mares.

Opposames arguments modicite engagements initiaux envers eux, inegalite
population et besoins nos articles exportation, transactions reduites, difficult&
par rapport emission considerable billets critiques parlamentaires, soutinmes
pretentions equivalent emprunt caractere permanent stop. Concernant tours
reglementation d'apres cote stop. Contrearguments necessite -cereales augment& considerations valutaires et politiques, attention devoir etre accrue
pour produits industriels autrichiens, assurances tranquillisantes protestations
amicales. Priere instruire telegraphiquement.
(ss) Steffinescu, Maltezeanu.

Anexa Nr. 13.

PROIECTUL GERMAN DE CONVENTIUNE
Intro comandamentul suprem al armatei de ocupatiune qi guvernul roman.

Intre Comandamentul suprem al armatei de ocupatiune si Guvernul roman, s'a incheiat dupe luarea consimtamantului Bancii Nationale a Romaniei,
urmatoarea conventIune Cu privire la conlucrarea Comandamentului suprem
la conducerea Bancii Nationale $i a Centralei Bancilor Populare:
Par. 1. Conform art. 22 din tratatul de pace, Comandamentul suprem va
desfiinta Administratia fortata a Bancii Nationale $i a Casei Centrale a Bancilor Populare si Cooperativelor Satesti, pe masura, ce Administratia central&
a acestor doua institutiuni se reintorc la Bucuresti.
La desfiintarea Administratiunii fortate, se vor pred& directiunilor, registrele $i valorile intreprinderilor de sub Administratia fortata, fara prejudiciul

www.dacoromanica.ro

896

C. I. BAIcoiANU

stipulatiunilor de pace Qi conventiunilor ce-I complecteazA. Predarea valorilor

urmeaza sit se fedi pe baza unui bilant brut incheiat de administratiile fortate.
Banca Nationala si Casa CentralA a Bancilor Populare, recunosc c& obligatiunile Incheiate eau acceptate de administratorii coercitivi sunt In drept valabile.

Par. 2. Casa de imprumut a Agricultorilor dela Banca Nationalk preda

pa baza unui bilant definitiv, activul $i pasivul ei unei administratiuni care
va fi indicata de Guvernul roman la o epoch ce va fi Inch de stabilit. Comandamentul suprem dispune de beneficiul eventual ce va rezulta. Toate drepturile
ce decurg din dispozitiunile ordonantei din ziva de 5 Mai 1917 (Dispozitiuni
pentru populatiunea roman& S. 80, Nr. 112) relativa la Casa de Imprumut a
agricultorilor, roman In favoarea Administratiunii care ti succede.
Par. 3. Functionarilor, cart au Post In serviciul Administratiunii fortate,
nu li se vor creia neajunsuri prin faptul ca au adus acesteia servicii.
Par. 4. Din partea Comandamentului suprem se va alAtura Bancii Nationale Qi Centralei BAncilor Populare, ate doi tmputerniciti civili, iar filialelor
Bancii Nationale, cari au avut administratie fortatk cate unul. Imputernicitilor
civili si ajutoarelor lor, li se vor pune la dispozitie Incaperile necesare, In localurile BAncii Nationale si ale Centralei BAncilor Populare.
Par. 5. Imputernicitii civili vor da explicatiuni directorilor romani asupra
dispozitiunilor luate In timpul administratiunii fortate.
Par. 6. Se vor prezenta imputernicitilor civili sau fnlocuitorilor lor, la
cerere, toate actele si registrele BAncii Nationale $i Centralei Bancilor Populare,
inclusiv acelea ale filialelor Bancii Nationale, federalelor, bAncilor populare
01 cooperativelor Qi li se vor da informatiuni cu privire la operatiuni. Imputernicitii trebuiesc invitati la timp la sedintele directiunilor si altor organe

administrative, precum si la Adunarea general a Bancii Nationale. Ei au

dreptul s& ia parte la desbaterile acestor organe de administratie.
Sunt supuse aprobArii acestor Imputerniciti civili:
Operatiunile de credit $i de scont ale Bancii, Intrucat tree, pentru o singurii persoan& sau firm& de 100.000 lei (una salt miD, toate operatiunile interioare gi exterioare de schimb, precum si toate afacerile cu strA,inatatea.
La Centrala Bancilor Populare:
Acordarile de credit, refuzurile de credit, plas5rile de bani, procentul dobanzilor, m5suri aplicabile la gospodarie, in special aducerea recoltei, distributia
hranei, desfacerea de unelte si produse industriale.
Modificarile de statute nu se pot face MAIL consimtamantul lor, numai
tend interesele Comandamentului suprem o pretind.
Intrucat pentru aducerea la indeplinire a obligatiunilor financiare gi eco-

nomice, cari rezult& pentru Romania din tratatul de pace si conventiunile

complimentare, mai este nevoie 13i de concursul Bancii Nationale si a Casei Cen-

trale a BAncilor Populare (achitarea biletelor Bancii Generale, punerea la diepozitie a biletelor de bancA pentru Intretinerea armatei de ocupatiune sau,
pe baza articolului 10 al Conventiunii economice, strangerea recoltei prin
Bancile Populare), comisarii civili sunt In drept sit supravegheze executarea
si la trebuintA, sit ia dispozitiunile necesare.
Par. 7. Administratiile BAncii Nationale gi Centralei BAncilor Populare,
vor corespunde dorintelor Comandamentului suprem In .ce priveste numirile

sau concedierile functionarilor, Intrucat e vorba de persoane cari au lucrat

www.dacoromanica.ro

ANE xE

397

contra intereselor Puterilor aliate, sau al eltror trecut politic inspira banueli
de actiuni contrarii acestor interese.
Aceasta se aplica Ia fel si organelor cooperativelor, fntrucAt conform par.
17 at legii Bancilor Populare, Consiliul de administratie este subordonat Casei
Centrale a Bancilor Populare.
Par. 8. Bancii Nationale i se va atasa o Central& a devizelor, la care se
va concentra Intreaga miscare de devize. In conducerea Centralei devizelor
vor figura cate un comisar german si austro-ungar. Contra voturilor celor
doi comisari, nu se pot incheitt transactiuni de devize.
Par. 9. Casele de schimb militare Bunt considerate ca institutiuni ale
armatei de ocupatiune.
Anexa Nr. 14.
EDINTA DIN 17 IUNIE ST. N. 1918
relative Ia Incheierea conventiunei lintre Comandamentul suprem al
armatei de ocupatiune gl Guvernul roman.

Prezenti: Von Schroder, Bergmann, Focke, WItzleben, Ration, Boschan,

Thaa, Schnabel, Post, tefinescu, Maltezeanu, Rasidescu.
D-1 Schroder. Expliclt scopul sedintii care este stabilirea conventiunii de
colaborare a Comandamentului superior cu Banca National& si cu Casa Central& a Bancilor Populare. Declara dela Inceput ca intentia for este de a se
marginl la apArarea intereselor germano-austriace. Aduce la cunostinta Comisiunii romane proiectul conventiunii.
D-I tefanescu, dup& ce a luat cunostint& de proiectul german, se exprima

ca credinta sa este ca conventiunea aceasta ar trebul mai bine discutath la

Bucuresti, deoarece se Incheie Intro Comandamentul superior si Statul roman
si se core prealabila acceptare a Bancii Nationale. Totusi, daca se pretinde o
discutie pregatitoare la Berlin, este gata a intl.& In detalii. Clauzele puse In
acest proiect, sunt atilt de complexe, Incat trebuie sa declare ca Administratia
fortata nu s'ar ridica cu o asemenea conventiune, ci din contra s'ar ore& o non&
administratie fortata mai desavarsita, care ar lucta si asupra Centralei Bancii
Nationale, care pant' azi a fost in Iasi, libera si neinfluentata. Banca National&
In asemenea conditiuni nu ar venl la Bucuresti si acest fapt ar fi daunator stet
tarii romanesti cat si Germaniei, care are tot interesul sa lichideze emisiunile
fAcute de Banca Generala, pentru a obtine numerarul legal al tarii si O. asigure sumele necesare pentru Intretinerea armatelor de ocupatiune. Solutia
care o propune Comisiunea roman& este ca Comandamentul superior sail
exercite controlul pentru apararea intereselor sale si ale Germaniei prin intermediul Ministerului de Finante. S'ar evita sa se atingb. susceptibilitatea Bancii
Nationale.
D-1 Schrader,

nu poate gas1 practicA solutia data de D-1 $tefanescu, deoarece

pan& cand ar putea sa intervie reprezentantii Comandamentului superior de a

Imp iedica o eventual& lezare a intereselor sale, faptul ar fi produs si Indreptarea
ar costa totdeauna mai multe neplaceri cleat o Impiedicare imediata a acestor
operatiuni. Compunerea politic& a Bancii Nationale le impune sa fie cat de

www.dacoromanica.ro

398

C. I. BAICOIANU

circumspecti, pentru a evit& neplAcerile de cari au suferit fnaintea r&zboiului,

$i deaceea Germania nu poate decat sA -Si is toate masurile de prevedere.
D-1 teffinesou, aminteste cA cunoaste vederile conducAtorilor Bancii si
e convins ca. sub conditiunile proiectului, Banca ar pute& sa refuze sa, vin& la
Bucuresti. La r&spunsul d-lui Witzleben c& Guvernul roman va putea s& utilizeze acelasi mijloc care s'a Intrebuintat cand a Post vorba de plecarea Brinell
la Iasi, d-1 Stefanescu explicA modul organizArii Bancii, artstand indepen-

denta si activitatea acestei Banci particulare puss sub scutul unui contract,
cu putere de lege.
Proiectul emis tontine conditiuni aet de grele, fncat reprezentantii Romaniei

sunt fortati s& se considere ca lipsiti de autoritatea de a discuta asemenea

conditiuni.

D-1 Schrader insist& asupra necesitAtii stabilirii imediate a acestei conventiuni, care este In cea mai stransa legAturA cu toate conventiunile ce trebuiesc iscalite. Aminteste ca, refuzul de a stabill prezenta conventie se repercuteazA asupra ratificArii pack din partea Germaniei, care are nevoie de a lua
cunostint& de conventiunile ce decurg din tratat si prin amanarea ratificArii
se mAresc sumele de datorii ce se formeazA pe contul Romaniei din rechizitii
In defavoarea ei.
D-1 tefinescu declarA ca. se vede fortat prin clauzele prea aspre ce ni se
impun prin proiectul de fatift, O. refuze discutia, negasindu-se autorizat a iscAli
asemenea restrictiuni.
D-1 Maltezeanu subliniaza. spusele D-lui Stefanescu, amintind ce este o
contrazicere a expunerii scopului urmArit de Germani prin aceste conventii
si clauzele ce le contin. Pe de o parte Germania asigurA cA nu doreste sA se
amestece In resortul intern al operatiunilor financiare romAne, iar prin proiect
se prevede nevoia de autorizarea german& pentru acordAri de credite ce fntrec
100.000 lei. Acest fapt nu mai e un control al intereselor germane, ci o conducere completA a Bancii, care LA transform& administratia roman& In simpli factori

executivi. S'a trecut peste spiritul tratatului de pace $i deci Comisiunea roman&
se vede obligatA sA refuze proiectul.
D-1 Thaa insist& asupra necesit&tii clauzei introduse pentru supravegherea
si aprobarea creditului ce s'ar da de cAtre Banca ca a& se taie putinta acordArii
de credite la persoane cari vor avea scopuri contrarii politice si ar action& deci
In contra intereselor Centralilor.
, D-1 Maltezeanu g&seste cA se exagereazA temerea de naturA politica.. Garai-4ka cea mai indiscutabilA este Guvernul actual si In plus armata de ocupatiune. Cere ca aceste discutiuni asupra BAncii $i Casei Centrale sl). aib& loc la

Bucuresti din motive practice si politice, cari ar permite si reprezentantului

Bancii Nationale a& is cunostinta de pretentiunile germane.
D-1 Schrader vi Boschan pretind stabilirea conventiei la Berlin si declare
cA acceptarea Bancii Nationale la stipulatiunile cari se vor fix& este asiguratA,

aceasta dupA declaratiunea d-lui Marghiloman, care a avut o convorbire cu

directla sus numitei BAnci.
Mijloacele de control si conlucrare prevAzute In proiect reies din neincrederea for fate de aceast& BancA, care face politica liberal& si care a lucrat
cu atAta ardoare In contra intereselor Puterilor centrale.
D-I tefanesou apArA Banca Nationala, fAcAnd distinctie Intre politica

www.dacoromanica.ro

ANEXE

399

personal& a conducatorilor ei $i politica Bancii Nationale, care era pur si simplu

politica de bun comerciant, fara nici o partinire pentru consideratiuni de culoare
politica. Aceasta o afirma ca lost director al acestei institutiuni. Nu cunoa$te

In ce mod Banca ar fi lucrat contra intereselor Puterilor centrale. Dac& ea

a acordat credite Statului, aceasta au facut-o toate &Ind le de emisiurte In timpul
razboiului. Explic& importanta venirii Bancii Nationale la Bucuresti, care se va
rasfrange asupra Increderii publicului fat& de operatiunile financiare ce vor trebul
facute pentru consolidarea datoriilor $i restabilirea creditului In tars. Dm& Germania doreste Inteadevar sa asigure vista normala, trebuie sa preschimbe conditiunile propose In stipulatiuni acceptabile, trebuie s& aib& In vedere c& Banca
National& are o autonomie cu mult superioara Bandit Imperiului fat& de Stat
$i trebuie sa se caute un mijloc de a nu se Ingreuitt fn momentele actuale sitau-

tiunea. Face apoi o expunere a organizarii Bancii Nationale. Demonstreazil

greutatile In caz de nevenire la Bucuresti a Bancii.
D-1 Schroder nu poate concepe ca Banca Nationale nu ar sprijinl Statul
in nevoile lui, fiind vorba de interese generale ale tarii. Deci venirea ei la Bucurekiti, primand oricarui alt interes, va fi certa. Consimte In principiu la modificAri, far& Ins& sa se prejudicieze Intru nimic spiritul $i ideia asigurarii complete a intereselor germane.
D-1 tefanescu comunica D-lui SchrOder c& in fond s'ar gall unele formule
acceptabile pentru interesele germane.

Comisia roman& va cerceta proiectul $i va face o contra-propunere, pe

care o va arata In sedinta viitoare.
Ora fiind Inaintata, sedinta s'a ridicat, stabilindu-se sedinta urmatoare
pentru ziva de 18 Iunie, ora 5 p. m.
Anexa Nr. 15.
CONTRA-PROIECTUL ROMAN

propus de delegatia Rom Ana, relativ Ia conluorarea cu Banca National/I

Casa Centrals a Bancilor Populare.

si

Art. 1-3 inclusiv, neschimbat din proiectul propus de Germani.

Art. 4. Pentru supravegherea intereselor armatei de ocupatiune, precunt
si_ a acelor obligatiuni ale Romaniei rezultate din tratatul de pace, se vor delega cate 2 functionari civili ai Comandamentului superior pe laugh. Banca
Nationalb. $i Casa Central& a Bancilor Populare.

Conlucrarea acestor functionari civili la Banca Nationale se face prin

intermediul Comisarului Guvernului numit de catre Ministerul de Finante
Roman.

Art. 5. Functionarii civili vor db. explicatiuni directorilor rom&ni asupra

dispozitiunilor luate In timpul administratiunii fortate.
Art. 6. Functionarii au dreptul, prin intermediul Comisarului Guvernului,
al Bancii Nationale $i al directorului Casei Centrale a Bancilor Populare, se fie
tinut1 Ia curent cu toate operatiunile ce aunt In legatura cu stipulatiunile enumerate la art. 4 $i dup& cerere s& cerceteze actele ksi registrele respective.
Urmeaza ultimul paragraf din proiectul german.

www.dacoromanica.ro

400

O. I. BAwoiANU

Art. 7. 0 CentralA de devize se va ere& In Romania, care va fi ata$ata

pe langa Ministerul de Finante sau Banca Nationals.
Doi Comisari ai Comandamentului superior vor reprezenta interesele germane roi austro-ungare.

Art. 8. Case le militare de schimb sunt considerate ca organizatiuni apartinand armatei de ocupatiune.

Anexa Nr. 16.

5EDINTA DIN 18 IUNIE ST. N. 1918
relativa la incheerea conventiunll Intro Comandamentul Suprem al Armatei de
ocupatiune gi Guvernul roman timid' In sala de 'conferinte a Reiohssohatzamt,
Ora 5 p. m.

Prezenti cei din $edinta din 17 Iunie.

D-1 tefanescu comunica contra-propunerea romans pe care o cite$te pe
articole fmpreuna cu expunerea de motive cari au determinat sA modifice
primul poiect german.
D-I Schroder raspunde ca nu poate primi proiectul roman din cauza lipsii
de asigurari $i imposibilitatii de control a operatiunilor prin mijlocul Comisarului Guvernului roman. El va fi in imposibilitate sa cunoasca ce se petrece
In Banc& i sa deb, toatb, importanta intereselor reprezentate prin Imputernicitii

civili. E mult mai slabit prestigiul Bancii in cazul cand acte de conducere
trebuiesc rezolvate ulterior, dead data se iau fntelegeri In concurenta cu
Imputernicitli civili.
D-1 5tefanescu cere precizarea 1ntelesului cursului operatiunilor financiare.
E vorba de toate afacerile, bunoars de sutele de scrisori $i acte ce intra $i ies,
sau numai de tole ce privesc Comandamentul superior care ar fi In legatura
cu interesele germane.
D-1 SchrOder comunica cb, 1ntelege numai acele cari rezulta din obligatiunile can decurg din tratatul de pace, ca chestia valutei, numerariul disponibil pentru 1ntretinerea armatei $i allele cari Bunt In legatura cu acestea.
D-1 teffinescu is act de intentia german& $i gase$te cb, acela$i interes este
$i al Guvernului, de a lichida toate obligatiunile, deci se justifica $i propunerea
romanb, ca Comisarul Guvernului sa se tiny la curent pe sine $i pe comisarii
germani $i austriaci, fapt care nu lezeaza nici susceptibilitatile Bancii $i nici
nu atinge prestigiul ei.
D-1 Thaa declara eh prin conventiuni trebuie neaparat sa se stabileasca
drepturile fmputernicitilor de a lua cuno$tinta de absolut toate operatiunile.
Numai astfel f$i pot comisarii germani cla seama cari operatiuni sunt in legAtura
cu interesele germane $i cari nu.
D-1 teffinescu crede cb, astfel de conditiuni nu se pot primi de Banca.
D-1 Witzleben insists asupra mentinerii proiectului german, explicand
necesitatea de a da putere absoluta fmputernicitilor germani, deoarece Comisarul Guvernului Roman se bucurb, numai de drepturi restranse In administratie $i deci masura de a se lucra prin acest organ echivaleaza cu o conventie
ce nu cif), posibilitate de conlucrare cu institutiunile mentionate conform art.
17 din tratatul de pace.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

401

D-1 Schnabel face o expunere prin care voeste sa dovedeasc& imposibilitatea practice, si tehnica de a se lucre, prin intermediul Comisarului Guvernului.
D-1 Schrader propune s& transforme aceast& conventiune in o conventiune

particulark pentru a nu fi adus& la cunostint& parlamentarilor $i spell" ca

susceptibilitAtile In asemenea caz ar dispare, deoarece se recunoaste Germaniei,
conform tratatului, drepturile de conlucrare Si supraveghere. Germania nu va
face uz de aceste drepturi decat numai acolo unde interesele ei ar fi periclitate.
D-I tefAnescu refuz& primirea unei asemenea modalit4i Qi comunick ca

singura solutie este exercitarea controlului prin Guvernul roman, care are
tot interesul se, nu se prelungeasca sau taritgitneasce, respectarea obligatiunilor

fat& de contractanti, deoarece el In primul rand si-a luat aceasta sarcine, gi

are dispunderea faptelor.
D-1 Schrader respunde ca se vor consult& comisiunile germane si austriace
Si vor Incerce, s& aducA modificitri la primul for proiect spre a pute& cadei s. de
acord cu Comisiunea romans.
D-1 Maltezeanu amintelte Comisiunii germane ce. Guvernul actual este
chezitsia cea mai mare pentru respectarea obligatiunilor ce Romania a contractat fat& de Centrali si ca toate clauzele si restricpunile ce tind s& exagereze teama nerespectarii obligatiunilor, Ingreuiaze, situatia politic& a actua-

lilor mini$tri. Cere deci Comisiunii germane s& preschimbe proiectul In conditiuni

acceptabile, spre a nu Intarl politica adverse..

D-1 Schrader stabileste pentru ziva de 19 Iunie continuarea discutiunilor.
Anexa Nr. 17.
PROIECTUL GERMAN
Relativ la Banca Nationale sI Casa Central& a Banci lor Populare.

Intre Comandamentul superior at armatei de ocupatiune si Guvernul

roman, se Incheie urmatoarea conventiune, dupe co s'a obtinut prealabila acceptare din partea BAncii Nationale cu privire la colaborarea Comandamentului
superior la conducerea BAncii Nationale si a Casei Centrale a BAncilor Populare:
Par. 1. Comandamentul superior va ridica Administratia fortat& a Bancii
Nationale si a Casei Centrale a Bancilor Populare si Cooperativelor Setesti

conform art. 22 din tratatul de pace, pe masurti ce Administratia central& a

acestor doll& institutiuni se reintorc In Bucure.ti.
La desfiintarea Administratlei fortate, se vor preda directiunilor registrele
si valorile fntreprinderilor Administratiunii fortate, far& prejudiciul stipulatiunilor tratatului de pace $i conventiunilor ce-I completeaza. Predarea valorilor
urmeaza s& se lac& pe baza unui bilant brut fncheiat de administratiile fortate.
Banca National& si Casa Central& a Banci lor Populare recunosc ce. obligatiunile operatiunilor Incheiate sau acceptate de administratorii administratiei

fortate, sunt de drept valabile.

Par. 2. Casa de Credit a Agricultorilor dela Banca National& preda la o epocik

ce se va stabill mai precis, activul gi pasivul si pe baza unui bilant definitiv

Incheiat, unei administratiuni ce va fi indicat& de Guvernul roman. Comandamentul superior dispune de beneficiul ce eventual ar rezulta.

www.dacoromanica.ro

26

402

C. I. BAICOIANU

Toate drepturile ce rezulth din dispozitiunile ordonantei din ziva de 5 Mai

1917 (dispozitiuni pentru populatiunea roman& S. 80 Nr. 112) relative la Casa

de Credit a Agricultorilor, raman In vigoare pentru administratia amia i se

va preda.
Par. 3. Functionarilor earl au fost In serviciul administratiei fortate, nu li
se va cre& desavantage din cauza acestor servicii ce au adus.
Par. 4. Bitncii Nationale gi Casei Centrale a Bancilor Populare li se vor
alatura panit la evacuarea teritoriului ocupat, cate 2 (functionarl) imputerniciti
civili, iar sucursalelor tntrucat au fost sub administratia fortate, ate 1 (functionar civil) Imputernicit. Imputernicitilor civili li se vor pune in dispozitie at &t
pentru ei cat gi pentru personalul for de ajutor, odaile necesare de lucru In cladirea Bancii Nationale, sau respectiv a Casei Centrale a Bancilor Populare.
Par. 5. Imputernicitii civili vor da explicatiuni directorilor rom &ni asupra
dispozitiunilor luate In timpul Administratiunli fortate.
Par. 6. Imputernicitilor civili gi reprezentantilor lor, dupe cerere, se vor
supune pentru a lue, cunogtinta, toate actele gi registrele Bancii Nationale, ale
federalelor, bancilor populare pi cooperativelor, precum gi toate informatiunile
asupra tuturor operatiunilor comerciale. La toate gedintele directorilor gi celorlalte organe de conducere, precum gi ale Adunarll generale a Bancii Nationale,

Imputernicitii vor fi la timp invitati. Ei aunt In drept a lua parte la aceste

consfatuiri ale organelor conducatoare.
Sunt supuse aprobarii Imputernicitilor Bancii Nationale: operatiunile de
credit gi scont ale acestei Banci, Intrucat cererile unei singure persoane sau
firme Intrec limita de 100.000 lei, toate Imprumuturile interne, externe, precum

gi toate operatiunile cu strainlitatea.

Iar la Bancile Populare: acordarile de credit, refuzul creditelor, depozitele
spre fructificare, doba.nzile, dispozitiunile relative la operatiunile economice
gi In special acelea pentru str &ngerea recoltei, Impartirea hranei, desfacerea
de unelte gi produse industriale, schimbarile de statute.
Acestea toate nu se pot efectu& fare consimtam &ntul Imputernicitilor.
Intruc&t pentru executarea obligatiunilor financiare gi economice care au fost
acceptate de Romania In tratatul de pace gi In conventiunilor complimentare,
este nevoie de colaborarea Bancii Nationale gi a Casei Centrale a Bancilor
Populare (achitarea biletelor de Banc& ale Bancii Generale, punerea la dispozitiune a biletelor de Banc& pentru Intretinerea armatelor de ocupatiune sau pe
baza art. 10 al conventiunii economice, str &ngerea recoltei prin Bancile Populare),
Imputernicitii civili stint autorizati a supraveghia executarea gi In caz de nevoie,

a dispune luarea masurilor necesare.

Par. 7. Organele de conducere ale Bancii Nationale gi ale Casei Centrale
a Bancilor Populare, se vor pune de acord pentru numirile functionarilor, cu
dorintele Comandamentului superior, Intrucat privegte persoane cari au lucrat
contra intereselor puterilor aliate, sau care dupe trecutul for politic aunt banuite
ca lucreazit In contra acestor interese.
Aceasta dispozitiune se aplica gi In privinta organelor cooperativelor
sategti, Intrucat depinde, conform art. 17 al legii bancilor populare.
Par. 8. Se Infiinteaza la Banca National& o Centrale de devize, care va
concentra Intreaga migcare de devize a Romaniei. Din directda Centralei de

www.dacoromanica.ro

403

ANE x E

devize, fac parte un comisar german pi un comisar austro-ungar. In contra

votului acestor doi comisari nu se pot fncheia tranzactiuni de devize.
Par. 9. Casele de schimb militare sunt organizatiuni considerate ca apartinand armatei de ocupatiune.
Anexa Nr. 18.

EDINTA DIN 19 IUNIE ST. N. 1918

relativa la fncheierea conventiunil Intro Comandamentul
Suprem al armatei de ocupatiune pi Guvernul Roman.

Prezenti cei din kiedinta din 17 Iunie.

Comisiunea germana depune noul proiect relativ la conlucrarea Comandamentului cu Banca National& kii Casa Central& a Bancilor Populare. Sper& c&
prin modificarile aduse se va putea forma acordul Intre comisiuni.
D-1 8teffinescu land cunoptinth de proiect, gasepte acelapi spirit ca In cel
precedent. Principiul ca comisarii streini s& is parte la lijedintele organelor Bancii,
11 Osepte inadmisibil, cu atilt mai putin a& recunoasca dreptul unor fnlocuitori
sa reprezinte pe titulari. Deasemenea nu admite ca comisarii Puterilor centrale

sa aib& dreptul de a Impiedica operatiunile, cad la aceasta s'ar ajunge.

D-1 Schroder sustine c& au fault maximul de concesiuni Q i nu gAsesc alta,
formula decttt aceasta, aviind In vedere ca controlul nu se poate face dealt prin
mijloace directe. Au redus colaborarea la care au dreptul, la ultima expresie tili
roag& comisiunea s& aib& In vedere situatia de fapt a lucrurilor pi s& recunoasca
moderatele drepturi ale fmputernicitilor centrali fat& de operatiunile Bancii.
D-1 teffinescu regret& c& nu se poate ajunge la o fntelegere (3i nu ramftne
cleat ca delegatii romani sh, incunoptiinteze Guvernul for de pretentiile germane,
ca el s& avizeze.
Se citepte proiectul pi comisiunea germana accept& o singur& modificare
in textul articolului devizelor, modificand textul astfel:
Tranzactiunile devizelor se vor face de acord cu comisarii Puterilor centrale.
Comisiunea se declara nemultumita cu tot proiectul pi In urma insistentelor
zadarnice de a obtine modificarile conform cu proiectul propus de ei, declara
cii va telegrafia la Bucurepti pi va Wept& raspunsul Guvernului, spre a lue.
din nou In discutie proiectul.

Anexa Nr. 19.

DEUTSCH-RUMANISCHE VEREINBARUNG
Ober die Feststellung and Sicherstellung finanzieller Verpflichtungen
Rumanlens aus dem rechtspolitischen Zusatzvertrag zum Friedensvertrag.

Artikel 1. Zur Vorbereitung der in den Artikeln 7, 22 des deutsch-rumiinischen rechtspolitischen Zusatzvertrages vorgesehenen Feststellung der nach
den Artikeln 6, 20, 21 dieses Vertrages von Rum&nien zu ersetzenden Kriegsund Zivilschaden sollen die Schaden zunAchst durch die von der gegenwartigen
Okkupationsverwaltung in Bukarest eingerichteten Entechadigungastellen abgeschatzt werden, denen zu diesem Zwecke alsbald rumanische Mitglieder beigegeben werden.

www.dacoromanica.ro

26*

404

C. I. BAICOIANIJ

. Soweit danach die Abschatzung unter Zustimmung eines rumanischen

Mitglieds erfolgt, soil der Schaden als endgilltig festgestellt angesehen werden ;

anderenfalls hat die Feststellung durch die im Artikel 7 des Zusatzvertrages

vorgesehene Kommission zu erfolgen.
Artikel 2. Die Rumanische Regierung wird die rumanische Nationalbank
vertragsmassig verpflichten, die nach Artikel XXI des Friedensvertrages far
den Unterhait des Besetzungsheeres zu zahlenden Betrage sowie die gemass
Artikel 1 dieser Vereinbarung von den Entschadigungsstellen festzusetzenden
Summen dem Oberkommando des Besetzungsheeres oder den von ihm bezeichneten Stellen nach Bedarf zur Verfilgung zu stellen.
Artikel 3. In Ausfuhrung des Artikels 43 des deutsch-rumanischen rechts-

politischen Zusatzvertrages wird Rum anien zur Sicherstellung der von ihm
in diesem Vertrag tibernommenen finanziellen Verpflichtungen die Einkfinfte
aus seinen Staatsmonopolen an Deutschland verpfanden, sofern es mit der
Erftillung der Verpflichtungen in Verzug geraten sollte. Bis zur Erfullung dieser

Verpflichtungen wird daher Rumanien seine Staatsmonopole ohne Zustimmung Deutschlands weder abschaffen oder vermindern noch anderweit belasten.
Im Falie der Verpfandung der Einkiinfte aus den rum anischen Staatsmonopolen an Deutschland wird die Ausubung des Pfandrechtes durch eine besondere Vereinbarung geregelt werden.
Artikel 4. Diese Vereinbarung soil von beiden Regierungen bis zum . . . .

genehmigt werden. Sie tritt unter dem Vorbehalt der Genchmigung an diesem Tage in Kraft.
Anexa Nr. 20.

SEDINTA DIN 19 IUNIE ST. N. 1918

relativa la proiectele de conventiune privitor la
fixarea despfigubirilor cuvenite supuOlor germani.

Biuroul Ex. Kriege, Ministerul de Externe.

Prezenti: Kriege, Glasnap Directorul Bancii Reichsbank, Salomonsohn,
Dir. Disconto, Schrode-r, Legationsrat Gaus, Golescu, Stefimescu,
Maltezeanu, Rasidescu.
D-1 Kriege expune proiectul conventiunei relativ la garantarea indeplinirii obligatiunilor contractate pe baza tratatului de pace si anume, fixarea despagubirilor pentru pagubele suferite de supusii germani. Ar trebul transformeta autoritatea germana care se ocupa actualmente cu evaluarea pagubelor
intro comisiune mixta. Guvernul roman et ataseze delegati, sari sa alba, puterea sa lucreze cu comisiunile germane gi numai In cazuri de neIntelegere sa
se recurga la Comisia internationals prevazuta prin tratatul de pace.
D-1 Stefinescu aproba In principiu aceasta modalitate.
D-1 Kriege cere ca pentru garantarea angajamentelor ei, Romania sa fie

obligata a gaja veniturile monopolurilor sale de Stat. Aceasta gajare nu se

va face decat atunci cand obligatiunile nu s'ar fndeplini. Intreaba daca
Comisiunea are vreo obiectie de Mout.
D-1 tefineseu raspunde ca faptul gajarii monopolurilor e o discreditare
a tarii ei cere se, se renunte la aceasta clauza, multumindu-Se cu o deelaratiune
ca aceste venituri nu vor fi amanetate In altri, parte.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

405

D-1 Kriege declare. ce. cererea este In spiritul tratatului de pace care prevede asigurAri din partea Romftniei si nu poate ceda in privinta acestei garantii.
D-1 Go lescu fiind Intrebat de pArerea D-niei Sale particularA, declarA cA
fiecare creditor este in drept sa ceara garantii debitorului, dar nu vede tocmai
necesitatea.
Vorbindu-se de eventuala nevoie de h&rtie pentru emisiunea titlurilor de
renta, Kriege asigurA tot concursul Germaniei pentru a obtine cantitatile necesare dela Imprimeria Imperiului.
La intrebarea dace. Germania ar fi dispuse. BA cumpere Rom&niei ruble, ce
aceasta ar avea prin retragerea for din Basarabia, Kriege comunica ca aceasta
trebuie consideratA ca operatiune particularA. Oferta eventual& ar fi de facut
D-lui Glasnap, care crede ca s'ar putea cumpara pe cursul zilei de pe piata Germaniei. Aminteste c& nevoia de ruble a Germaniei nu este prea pronuntatA,
si ca o asemenea oferta ar trebul facuta la timpul oportun, &tic& atunci sand
le vom avea.
D-1 teffinescu Intrebe,nd dace. Guvernul german ar fi contra achithrii

prin mijlocul bonurilor de tezaur a despagubirilor si a rechizitiunilor, Comisiunea german& accept& sub conditia ca ele sh fie scontabile obligatoriu
$i fart pagube. la toate bAncile si In special la Banca Nationale. Termenul
deasemenea al acestor bonuri de tezaur sa nu fie peste un an. Plata biletelor
BAncii Generale nu se va pute& ins& face cu bonuri de tezaur.

Anexa Nr. 21.

TELEGRAMA COMISIUNI ROMANS

chtre Ministrul de finante privitoare la proiectul relativ la Banca National&

$l Casa Central& a Banc llor Populare.

Ministre Arion,

Bucarest.

Traite paix prevoyant article 17 collaboration Oberkommando dans Administration Bancanat et Centrale Populaire avons examine premier projet
convention concernant Bancanat demandant deux delegues Bucarest et un
pour chaque filiale, faculte assister seances approuver credit et nomination
personnel. Stop. Conditions similaires demandees Centrale Populaires. Demande aussi une Centrale Devises avec deux commissions droit decider operations devises, Stop. Declarames inacceptables ces conditions, propositmes
delegues communiquer avec Bancanat intermediaire Commissaire Gouvernement Proposition refusee. Persistent adjonction deux delegues au cornmissaire Gouvernement avec droit assister seances Conseil et Assemblee renoncer pour filiales fixation credit et nominations. Stop. Collaboration limitee
si decisions des institutions sont harmonie interets puissances centrales et droit
prendre $i necessaire dispositions coercitives pour assurer execution obligations Gouvernements au quelles concours Bancanat ou Centrale est necessaire.
Avons obtenu operation devises soient effectuees en accord par commission
mixtes nombre egal. Stop. Malgre pretentions rapport direct on assure exercer mandate avec tout management possible. Veuillez donner instructions
precises ce qua devons accepter.

www.dacoromanica.ro

406

C. I. BAICOIANU

Anexa Nr. 22.

PROIECT DE CONVENTIUNE GERMANO-ROMANA
pentru stabilirea pi garantarea obligatiunilor financiare ale Romania' din tratatul
juridic - politic aditional la tratatul de pace.

Art. 1. Pentru a pregatl conform art. 7, 22 din tratatul juridic-politic, stabilirea pagubelor militare gi civile prevazute In art. 6, 20, 21 ale acestui tratat,
se vor aprecia mai fntaiu pagubele de Administratia despagubirilor ce este
fnfiintatti In prezent de Comandamentul superior din Bucureeti, careia In acest
stop i se vor &blurb, membri romtni.
Intrucat evaluarea se efectueaza, cu aprobarea unui membru roman, paguba
se va consider& ca definitiv stabilita. In caz contrar, stabilirea se va face de
Comisiunea prevazuta la art. 7 din tratatul aditional.
Art. 2. Guvernul Roman va face la Banes National& a Romaniei, proviziunile
necesare pentru Comandamentul superior al armatei de ocupatiune, eau autoritatilor indicate de acesta, /neat sa poata ridica oricand sumele destinate pentru
fntretinerea armatei de ocupatiune conform art. 21 al tratatului de pace, precum
Oi sumele ce se vor stabill de catre Comisiunile de despfgubiri, potrivit art. 1
din prezenta conventiune.
Art. 3. In executarea art. 43 al tratatului aditional juridico-politic dintre
Romania ei Germania, Romania va constitul pentru garantarea obligatiunilor
luate asupra ei prin acest tratat, un gaj asupra veniturilor monopolurilor de Stat
catre Germania, fntrucat ar fntarzia cu indeplinirea obligatiunilor sale. Pan&
la indeplinirea acestor obligatiuni, Romania nu va aye& dreptul, fax% aprobarea
Germaniei, s& desfiinteze monopolurile do Stat, s& le miceoreze, sau aft le ipotecheze aiurea.
In caz cand aceasta gajare a veniturilor catre Germania va fi fndeplinita,
aceasta se va regula printr'o fntelegere separata.
Art. 4. Prezenta conventie va fi acceptat& de ambele Guverne pana la . . .
Ea va intr& In vigoare, sub rezerva aprobarii, la acea data.

Anexa Nr. 23.

oSTERRE ICH-UNGAR ISCH-RUMAN ISCHE VEREINBARUNG
Feststellung und SIcherstellung finanzieller Verpflichtungen
Taber die
Rumaniens aus dem rechtspolitischen Zusatzvertrag zum Friedensvertrag.

Artikel 1. Zur Vorbereitung der in den Artikeln 3, Punkt 4 und 7, Punkt 3

des osterreichisch-ungarisch-rumanischen rechtspolitischen Zusatzvertrages vorgesehenen Feststellung der nach den Artikeln 3, Punkt 3 und 7, Punkt 1 und 2
dieses Vertrages von Rumanien zu ersetzenden Kriegs- und Zivilschltden sollen die Schaden zunachst bei den von der gegenwartigen Okkupationsverwaltung
in Bukarest eingerichteten Entschadigungsstellen von esterreichisch-unga-

rischen und rumanischen Vertretern abgeschatzt werden.

Soweit danach die Abschatzung im Einverstandnis zwischen einem Osterreichisch-ungarischen und einem rumanischen Vertreter erfolgt, soil der Schaden
als endgilltig festgestellt angesehen werden ; anderenfalls hat die Feststellung
durch die im Artikel 3 des Zusatzvertrags vorgesehene Kommission zu erfolgen.

www.dacoromanica.ro

ANE XE

407

Artikel 2. Die rumanische Regierung wird bei der rumanischen Nationalbank filr die von Osterreich-Ungarn zu bezeichnenden Dienststellen Guthaben
in solcher HOhe bereitstellen, dass die nach Artikel XXI des Friedensvertrages
far den Unterhalt des Besetzungsheeres zu zahlenden Betrage Bowie die gemAss
Artikel 1 dieser Vereinbarung von den Entschadigungsstellen festzusetzenden
Summen jederzeit erhoben werden konnen.
Artikel 3. In Ausfuhrung des Artikel 18, Punkt 3 des osterreichisch-ungarisch-rumanischen rechtspolitischen Zusatzvertrages wird RumAnien zur Sicher-

stellung der von ihm in diesem Vertrag abernommenen finanziellen Verpflichtungen die Einkiinfte aus seinen Staatsmonopolen an Osterreich-Ungarn
verpf Anden, sofern es mit der Erfallung der Verpflichtungen in Verzug geraten sollte. Bis zur Erfiillung dieser Vepflichtung wird daher Rumlinien seine
Staatsmonopole ohne Zustimmung Osterreich-Ungarns weder abschaffen oder
vermindern noch anderweit belasten.
Im Falle der VerpfAndung der Einkanfte aus den rumanischen Staatsmonopolen an Osterreich-Ungarn wird die Ausabung des Pfandrechtes durch eine
besondere Vereinbarung geregelt werden.
Artiket 4. Diese Vereinbarung soil von den beiderseitigen Regierungen bis
zum
genehmigt werden. Sie tritt unter dem Vorbehalt der Genehmigung an diesem Tage in Kraft.

Anexa Nr. 24.

20 Iunie.
TELEGRAMA DELEGATIEI ROMANE

catre Ministrul de finanfe, privitoare Ia garantarea obligatiunilor financiare

ale Romaniei.

Ministre Arian,

Pour payements armee occupation dedommagements et requisitions on

demande garantie Monopoles seulement lorsque arrivera retard payement Stop.

Necessaire presser assurer des maintenant contours Bancanat et provisions

billets environ deux milliards cette armee Stop. Esperons obtenir admettre bon
tresor pour payer dedommagements et requisitions a condition pouvoir lornbarder et escompter chez Bancanat modifiant loi celle-ci. Prions reponse fil.
(ss) tefaneseu, Maltezeanu.

Anexa Nr. 25.

22 Iunie.
DELEGATIA ROMANA

core Ministrului de flnante rAspuns Ia telegramele anterioare.

Ministre Anion,

Bucarest.

Priere urgentez reponses nos trois telegrammes, delegues autrichiens desirent partir. Stop. Faute reponse pensons nous aussi quitter Berlin Mercredi.
(ss) tefanescu.

www.dacoromanica.ro

408

C. I. BAICOIANU

Anexa Nr. 26.

TELEGRAMA DELEGATIEI ROMANE

cAtre Ministrul de finer*, privitoare Ia prolectul relativ Ia Bence Nationala gi

Casa Centrals a Bancilor Populare.
Ministre Anion,

Bucarest.

Dans projet concernant Bancanat Obercommando demande deux delegues

pres Administration Centrale, un delegue chaque filiale faculte assister seances
approuver credit nomination personnel stop. Dec larames impossible obtenir
consentement Bancanat sous ces conditions stop. Admettons delegues communiquant intermediaire Commissaire Gouvernement, avec quelque prerogatives
stop. Conditions similaires demandees Centrale Populaires stop. Demande aussi

une Centrale Devises avec deux representants Puissances, droit veto. Apres
objection renonce approuver credit et nomination personnel persistance assister
aux seeances Conseil avoir renseignements directs sur operations presentation

actes registres, surveillance gestion, eventuellement reserve prendre dispositions.

Anexa Nr. 27.

CHESTIUNEA VALUTEI.
MEMORIU INCHEIAT DE DELEGATIUNEA ROMANA.

Intre chestiunile ce fac parte din conventlunea economics, fart). Indoialit,

aceea a valutei este cea mai importanta. Punctele principale ale acestei importante chestiuni Bunt: stabilirea cursului de schimb, conditiunile carora Bunt
supuse devizele ce se creiaza, prin conventia.economica, fntrebuintarea acestora
In genere si In special la cumparaturile de devize streine.

Cu parere de Mu constatam di tratativele avute pan& acum nu au dus

la un rezultat care sa, permits delegatiunii romane aprobarea fara sovaire a
vederilor germano-austro-ungare.
Cursul de 70 Rmk. =100 lei, indicat de Germani, pare delegatilor romani

cu totul nejustificat, deoarece acesta nu prezinta rezultatul unei circulatiuni

regulate $i normale, ci este numai rezultatul unei cereri mai pronuntate momentan de bancnote din fnsusi partea Germanilor din Romania, cari poseda
fnsemnate economii.

Probabil ca institutiunile germane nu au putut satisface cererea de marci

a pietii, atat pentru militarc cat si a micului comert si deaceea restransele stocuri

ce se gaseau poate pe piata romans au fost complet absorbite. Inlocuirea sau

completarea acestor stocuri nu s'au putut efectua, deoarece marfurile romane
ce se exportau se achitau prin h&rtie moneta a Bancii Generale $i nu se introduceau deci nici marci numerar, nici devize In aceasta tars.
Acest fapt este Irma o situatie creiata prin forta lucrurilor impuse si nu poate
fi utilizat duplt opinia noastra pentru a mai aduce pe deasupra tarii si o pierdere

de curs.

www.dacoromanica.ro

ANE XE

409

Remediul ar putett fi adus inteadevar numai prin intermediul Germaniei,

cad nu este un interes german de a deprecia leul roman, intru at&t In cat s & -i
reduce puterea de cumparare pentru mArfurile streine. In aceeapi proportie In
care vom platl marfa german& mai stump (exile& cu o cantitate mai mare de
lei) in mod firesc se va reduce pi importul nostru a marfurilor streine.
MArcile germane sunt cotate in prezent cu aproximativ 45 % sub paritate
pi dace, delegatiunea romans persists In stabilirea paritatii cunoscute de 81 Rmk.=
100 lei, insemneaza c& pi valuta Rom&niei este scazute cu acelapi procent. Nu

putem concepe cum leul nostru ar putea fi contat mai scazut tocmai acum
dupe incheierea pacii. Orice alt& modalitate ne-ar face se, credem ca Insemneaza
o presiune pe care nu ne-o putem explica.

Putem pricepe eh membrii comisiunei germane pi austro-ungare au foss

influentati de actualul curs at micilor case de schimb din Bucurepti, cari prin
laudabilul for zel de serviciu, stabiliser& aceasta valuta la 70 Rmk. =100 lei.
Dace ne-ar fi permis se facem o intrebare bancilor conducatoare din Berlin,
bucuros am don se constatem dace. In actualele imprejurari de fort& impuse
In Cara ocupate, s'ar putea vorbl de un curs de piata, curs ce ar fi se se Introbuint,eze la operatiuni de lichidare ce se ridic& la sute de milioane pi dace s'ar
putee, utilize la aceste operatiuni un curs bazat pe paritate 81 Rmk. =100 lei.
In lege,ture cu chestiunea cursului, delegatii germani au cerut o reprezentanta a for In centrala de devize romans. Pare ce s'ar teme intru catva eft directorul roman al acestainstitutiuni i-ar putea trece prin minte se is o dispozitiune
care ar influent& valuta mArcii. Nu am lipsit s& dovedim netemeinicia acestui
argument. Facand abstract,ie ce In privinta aceasta nu exist& vre-un interest
amintim totupi ce aproape tot disponibilul de marci al Romaniei este a legat
pi adaogam ce. puterea german& de capital este at &t de superioar&, Meat orice
incercare In aceasta directie ar fi anihilate, cu cea mai mare inlesnire.
Consideram deci o reprezentante streinA (germane) in Centrala de Devize,
cu totul inutile pi observant, c& inteadever s'ar pute& vorbi de o team& in
aceasta privinta, dar aceasta poate fi numai de partea noastra cea mai slab& pi
ca atare s'ar justifica o reprezentanta romene In Centrala de Devize germane.
Al treilea punct In cererea noastre era posibilitatea de a dispune de eventualul disponibil al Reichsbank-ului pentru numerar sau procurarea de devize
streine intr'o limit& fixate.
Evident c& prin obligatiunea Romeniei de a export& aproape In Intregime
produsele sale cAtre Puterile centrale, ea e pus& in imposibilitate de a-pi procure,

Intr'altfel mijloace de plata cleat prin intermediul Reichsbancei.

Sunt o sum& de articole de prima necesitate, de care Romania are nevoie
pi pe care Germania nu i be va putea procure,. Sunt de exemplu: tesaturi, ate,
stole, tricotaje, sfoarA de Manila, piei, iuta, fructe sudice, orez, cafea, bumbac etc.

In afar& de acestea, Romania mai are datoriile internationale de acoperit,

pi inevitabile obligatiuni particulare, pe can nu be va putea niciodata
desfiinta. Promisiunea pentru procurarea acestor devize in mAsura posibilitatii
ni s'a dat. Gasim ins& nevoie de o asigurare mai concrete. Nu putem banui
bun&vointa factorilor respectivi, suntem Fns& convinpi ce inteo conventiunc,
stabilirea promisiunei bazate pe cifre, este mutt mai nimerite.
Credem ce a Post datoria noastre ca expunerea ce precede se, exprime Inca
odata motivele cari ne-au calauzit in sustinerea punctului nostru de vedere, etc.
precum

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

410

Anexa Nr. 28.

MEMORIUL DELEGATIEI ROMANE
asupra Bancii Nationale.

Intre stipulatiunile tratatului de pace s'a prevazut In articolul XVII conlucrarea Comandamentului Suprem la conducerea Bancii Nationale. Delegatiunea

romana care a primit sarcina de a negocia conventiile financiare, a staruit ca

in privinta aceasta sa se ajunga la o solutiune, care sb, impace susceptibilitatea
Bancii contra unui amestec direct in gestiunea ei. In acest sens Delegatiunea a
crezut ce conlucrarea ar putea sa fie exercitato, prin intermediul Comisarului
roman, caci acestuia i se poate impune indatorirea de a tine in curent pe Imputernicitii germano-austriaco-ungari pi de a le aduce la cunoptinta deciziunile,
Inregistrarile, actele care intereseaza, Comandamentul Suprem pi Puterile centrale.

In adevar, Comisarul Guvernului fiind organul legal de supraveghere cu

dreptul de veto asupra rezolutiunilor Consiliului BEtncii, are mijloace indestulatoare a ocrotI interesele legitime ale Puterilor centrale In sensul indicatiunilor
comisarilor civili.
Din al doilea protect germano-austriac al conventiunii, vedem ce au ramas
doua puncte, pi can presupunem ea vor cauza marl greutati Guvernului. Acestea

stint intai stipulatiunea ca functionarii civili sa is parte la pedintele organelor

Bancii Nationale pi al doilea, ei sa poata fi fnlocuiti pi de alto persoane.
Intrucat privepte inlocuirea, not Intelegem ca numitii functionari nu vor
puteb. ei Insapi desemna pe Inlocuitorii lor, intrucat uzul general aduce cu sine Ca,

In atari cazuri, numai autoritatea competent& eau directiunea respective poate

face numirile. In cat privepte dreptul In sine de a lub, parte la consiliile organelor

administratiunii, Banca se va opune din toata puterile acestei dispozitiuni.

Aceasta ar ingreuna firepte tratativele cu Guvernul tocmai intr'o epoca, tend
Guvernul cauta prin bun& intelegere sa convie la acele masuri pi schimbari cu

Banes Nationale, menite a ajuta Statul a trace peste greutatile cunoscute.

Noi am fi crezut ca Guvernul in formatiunea lui ar oferl cea mai buns
garantie pi ca o politica vrajmapa din partea sa poate fi considerate ca exclusa.

Aceasta convingere ne impune de a mai revenl prin acest memoriu asupra

acestei chestiuni pi a rugs; pe factorii competenti, sit chibzuiasca dace nu s'ar
putea convent sa, se devieze dela conceptia germano-austriacil gi sa se apropie
de aces romans.

Anexa Nr. 29.

pentru

CONVENTIUNEA ROMANO-GERMANA
Indeplinirea gi asigurarea indatoririlor financiare ale Romfiniei din
tratatul aditional la tratatul de pace juridic - politic.

Pe baza articolului 43, 18 3 austr. din tratatul juridic-politic aditional

la tratatul de pace Intro Romania deoparte pi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria

pi Turcia de alta parte, subsemnatii plenipotentiari ai Romaniei anume pentru

Romania, Administratorul Bancii Romanepti 8tefitnescu, Directorul Bancii
Agricole Golescu pi Deputatul In Camera Romani!). d-1 Maltezeanu, pentru
Germania Directorul in Ministerul Afacerilor Streine Consilierul Intim actual

www.dacoromanica.ro

ANEXE

411

Kriege, au fncheiat urmatoarea conventie privitoare la Indeplinirea si

asigurarea fndatoririlor rezultand din tratatul aditional:
Articolul 1. Pentru pregatirea fixarii pagubelor de razboiu si civile prevlizute fn articolele 7, 22, 3, 4 5i 7 3 ale tratatului romano-german aditional
juridic-politic si acoperirii for de catre Romania, potrivit articolelor 6, 20 si
Dr.

21 art. 3 3 $i 1 $i 2 austr. din acest tratat, ramane ca pagubele sa fie deocam-

data estimate de catre oficiile de despagubiri instalate de catre Administratia

de ocupatiune din Bucuresti, oficii carora se vor alaturA In acest stop membri
romani.

lntrucat estimatiunea se va aprobA de (litre un membru roman, paguba

se va socoti definitiv stabilita. In caz contrar stabilirea urmeaza a se face prin
Qomisia prevazuta, la articolul 7 (3) din tratatul aditional.
Articolul 2. Guvernul Roman va pune la dispozitle la Banca Nationale
a Romaniei pentru Comandamentul superior al armatei de ocupatiune 5i oficiilor desemnate de dansul, sumele necesare pentru intretinerea armatei de
ocupatiune conform art. 21 din tratatul de pace, precum si sumele ce se vor
stabill de oficiile de despagubiri, potrivit articolului 1 din aceasta conventiune,
asa ca acele sume sa poet& fi oricand ridicate.
Articolul 3. Guvernul german se declara fnteles ca sumele .ce sunt de plata
de Romania pentru pagubele de razboiu si civile, potrivit articolelor 6, 20, 21
art. S 3 sl 7-1 5i 2, din tratatul aditional juridic politic, sA poata fi achitate in
bonuri de tezaur producand eel putin cinci la sutA, cu scadenta nu mai lung&
de un an, aceasta Sntrucat ele se pot sconta In orice timp de catre Banca Nationala a Roma.niei pe valoarea for nominalA.

Articolul 4. In executarea articolului 43 din tratatul romano-german

juridic-politic aditional, Romania va gaja pentru asigurarea Indatoririlor

luate prin acest tratat, veniturile Monopolurilor Statului catre Germania,

Intru cat ea ar Intarzia cu Indeplinirea angajamentelor sale. Pant/. la Indeplinirea
obligatiunilor ei, Romania nici nu va desfiintA, nici micsora sau, grevA In alta,
parte monopolurile de Stat fart,. consimtamantul Germaniei.

In caz de amanetare a veniturilor din Monopolurile de Stat romane catre

Germania, exercitarea acestui drept de gaj se va regulA printr'o conventiune
separate.
Articolul 5. AceastA conventiune se va aprobA de catre ambele guverne.
Ea lark sub rezerva aprobarii, din aceasta, zi In vigoare.
FAcut in dublu exemplar original in Berlin la 28 Iunie 1918.
(ss) Al. N. tefimescu, Gr. Golescu, B. Maltezeanu.
(ss)

Anexa Nr. 30.

Krieg..

DISCUTIUNEA AVUTA IN ZIUA DE 26 IUNIE 1918

ora 7 p. m. la Ministerul de Externe, cu Ex. Kriege.
Prezenti : Ex. Kriege, Legationsrat Gaus, teffinescu,

Golescu,

Malte-

mai tarziu Dir. Johannes.

D-1 8tefanesou explicA d-lui Kriege ca situatiunea delegatiunii roma.ne
este foarte delicatA, neputand lua nici o atitudine precis& fata de proiectele
zeanu, Rasldescu,

discutate pan& fn prezent, din cauza nesosirii rAspunsului la telegramele tri-

www.dacoromanica.ro

412

C. I. BAICOIANU

anise d-lui Ministru Anion de peste 12 zile. Ultimul proiect pe care Ex. Sa 1-a
lnaintat Comisiunii roman, a fost studiat si multumeste Ex. Sale pentru intercalarea art. relativ la plata pagubelor de rasboi In bonuri de tezaur. Comisiunea romana ar accepta qi iscAll aceasta conventie Mr& a mai astepta instructiunile Guvernului roman, in cazul cand s'ar omite articolul din proiectul ger-

man relativ la dreptul de gaj asupra monopolurilor Statului. D-1 Stelanescu

erede ca. Germania ar trebul ss alba toata increderea in respectarea obligatiunilor din partea Romaniei si ca ar fi nimerit sit nu se sdruncine creditul Statului roman.
ExprimA dorinta sa se stearga din proiectul de conventie pasagiul re_
lativ la gajarea veniturilor monopolurilor gi ea ramana numai restrictiunea, ca
pan& la indeplinirea obligatiunilor Romaniei fats de Statul german, sa nu se
poata greva, micsora, sau destiinta monopolurile Statului.
D-1 Maltezeanu comunica d-lui Kriege ca in discutiunile avute de el cu
delegatii austro-ungari, acestia s'au exprimat ca nu ar aye& nici o obiectie
de fAcut qi ar accepta In proiectul lor, lipsa acestei obligatjuni de grevare. $i
din punct de vedere politic ar fi bine sa se renunte la aceasta restrictle, pentru
a nu da adversarilor politici o army contra actualului Guvern.
D-1 Kriege raspunde ca pane In prezent a fost foarte moderat in toate
cererile Guvernului german si ca, dad" Comisiunea roman& a obtinut modificAri insemnate WW1, la acest ultim proiect, aceasta sa nu abuzeze prea mult de
moderatfunea de care s'a dat dovada. Este un lucru la care tine In mod absolut
$i nu se poate lips] de aceasta garantie, care de fapt nu are nici o inraurire asupra
creditului ei, dace Romania isi respect& la timp datoriile.
D-1 tefanescu cere explicatiuni In privinta art. V din conventie, mentionand ca Comisiunea romana nu poate impune Guvernului sau sa accepta aceasta

conventie pana la data fixa de care vorbeste Art. 4 si dela care aceasta conventie ar intra in vigoare. Iscalitura Comisiunii romane este numai o acceptare sub rezerva aprobarli Guvernului.
D-1 Kr lege recunoaste ca numai dupa aprobarea Guvernului roman se
considera ca perfect& conventia de fats.
Prin faptul indicarii unui termen s'au gandit Ia o acceptare a iscAlirii conventiunei de ambele parti, ceeace ar fi in interesul Romaniei, deoarece s'ar
putea ratifica in timpul cel mai scurt tratatul de pace, astfel ca rechizitlunile
pe cari Statul german le face pan& Ia aceasta epoca In Romania pe contul acesteia ss se termine. D-1 Kriege sfatueste deci Comisiunea roman& pentru a se
putei, incheia Si subscrie conventia, sa telegrafieze Guvernului cs, in caz de
neraspuns la telegrama, considers aprobarea Guvernului ca data $i bine inteles
ca aprobarea definitive ss ramana tot in sarcina guvernelor.
D-1 tefaneseu comunica ea este mai nimerit ca Comisiunea sit piece la
Bucuresti gl sa incunostiinteze personal pe Ministrul Roman de mersul tratativelor si dupti primirea unor instructiuni complete, sa se Intoarca $i ss iscalease& in limitele instructiunilor, toate conventicle ce rezulta din tratatul de
pace.

D-1 Kriege crede c& ar fi mai practic mijlocul telegramei de care a vorbit
mai sus, care va fi un imbold pentru Guvern sa ne dea o mai curanda deslegare
a instructiunilor de urmat.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

418

D-1 Golescu precizeaza cA aunt angajamente In conVentiuni cari fara preaIabila aprobare, nu se pot isc&Ii.
Comisiunea nu are facultatea de a da monopolurile Statului in gaj. Guvernul singur are aceasth calitate ei numai el va pute& da deslegarea necesara.
D-1 8teffinescu zice c& In celelalte chestiuni ale valutei si ale B&ncii Nationale, Comisiunea roman& se gaseste foarte departe de vederile germane.
In chestiunea valutei, cererea nelimitata a creditului s'a Ingreunat i mai
mult din cauza cererilor exagerate ale Austriacilor, cari pretind 1 miliard mArci
credit ca Si al Germanilor. In chestiunea colaborarii la Banca National& nu

am ajuns la o Intelegere.

Comisiunea roman& pentru a-si face complet datoria, a elaborat un memoriu In privinta colaborarii cu Banca National& si roag& pe Ex. Sa Kriege
sa studieze pentru a lua cunostint& de vederile de cari a fost calauzita delegatia romanA.

Comunica c& pentru chestiunile valutei si a cursului, au fnaintat un asemenea memoriu d-lui Dir. Johannes. Ex. Kriege rug&nd pe Dir. Johannes s&
yin& s& is parte la Intrevorbire, fl pune In curent cu discutia urmat& pan& in
prezent Si stabilesc Impreun& a& se mai Intruneasca odat& comisiunile Inainte
de plecarea delegatilor romani la Bucuresti, pentru a clarifies mai bine chestiunile ramase nerezolvate.
D-1 teffinescu intreabb. pe Dir. Johannes dad). in conventiune nu a r
trebul O. se stabileasca gi posibilitati mai ueoare pentru importatorii din Romania, printr'o libertate de export din partea Germaniei pentru milrfurile ce stint
destinate Rom &niei.
D-I Johannes raspunde d-lui Stefanescu c& se pot discuta pentru unele
articole yi Intr'o cantitate anumita marfurile ce nu vor fi prohibits pentru
export, hist" ca toate aceste vor trebul s treaca prin Comisiunea de export,
care va libera dupa. indicatiuni, permisele necesare. 0 Inlaturare a acestor cereri este exclusa, deoarece Germania este nevoita s&-si sib& controlul permanent asupra exportului Eau.
Anexa Nr. 31.
EDINTA DIN 29 1UNIE 1918, ORA 11,
In sala de conferinte a Ministerului de Externs.

Prezenti: Johannes, Schroder, Bergmann, Focke, Post, Ration, Golescu,

Steffinescu, Maltezeanu, Rasidescu,

Deoarece nu s'a primit nici o telegram& din partea Guvernului roman,

Comisiunea roman& a decis s se pun& In leg&tura direct& prin

D-1

Maltezeanu,

care pleaca dup& instructiuni precise la Bucuresti. Scopul sedintei e s& se stabileasca dorintele Germaniei In ultima precizare.
Se iau In discutie cele trei importante chestiuni valutare:
1. Cursul, limita de credit, si chestiunea devizelor.
In cursul desvoltarei discutiunilor In care Comisia roman& argumenteaza
documentat asupra nerealitatii cursului si obtine ca ultima concesie la curs
stabilirea cursului 70 Rmk. =100 lei pe un an In care nu vor intra sumele din
Art. 2 din conventie. Acestea se vor lichida pe cursul zilei al anului viitor, luandu-se media cursului pe 6 luni.

www.dacoromanica.ro

414

C. I. BAICOIANU

2. La limita creditului se stabilepte principiul ca in nici un caz suma de 1

miliard marci nu se poate depapi. In cazul cand In cursul anului s'ar ridica soldul

peste aceasta suma, se va lichida plusul.

3. In privinta devizelor Comisia germane se opune a da asigurari precise
pi ofera numai o asigurare a Bancii Reichsbank care va pune devize dupEt posibilitate Ia dispozitia Guvernului roman.

Asupra conventiunii cu privire la colaborarea Comandamentului superior la conducerea Bancii Nationale pi a Casei Centrale a Bancilor Populare,
Comisia germana declare ca nu poate schimba pi ceda nimic mai mult peste
stipulatiunile fixate prin ultimul for proiect.
Comisia roman& is act de declaratiunea Comisiei germane pi !pi rezerva
a comunica Guvernului roman prin d-1 Maltezeanu, care va pleca Ia Bucurepti

pi va aduce instructiuni precise.

Sedinta se ridica urmand sit fa contact din nou duptt sosirea d-lui Maltezeanu
In Berlin.

Anexa Nr. 32.

CONVENTIA AUSTRO-UNGARO-ROMANA
pentru Implinirea $l aslgurarea 1ndatorlrilor financlare ale Romania' din tratatul

aditional Ia tratatul de pace juridic-politic.

Traducerea textului austriac relativ Ia asigurari este identic cu cel german

pe care 1-am dat In anexa Nr. 29.

Anexa Nr. 33.

TELEGRAMA MINISTRULUI DE FINANTE ARION
primita de Delegatia romana Ia 27 lunie 1918, ora 2.

Regu deux telegrammes second telegramme est entierement obscur. Priere

repeter a partir mots: difficult& parlementaires et soyez claires. Attend aussi
avis Golesco sur les deux questions.
(ss) Anion.

Anexa Nr. 34.

II

ALTE DOUA TELEGRAME ALE MINISTRULUI DE FINANTE ARION

catre delegatia romans.

Telegramm des Legationsrats Horstmann an das Auswartige Amt, eingegangen

am 28. Juni 1928.

Herr Minister Anion bittet um Weiterleitung nachstehender beiden Telegramme an die rum anischen Finanzdelegierten, wobei er als Grund fur die
Versp&tung die den Telegrammverkehr stOrenden Stiirme der letzten Tage
anfuhrt:
1. Telegramm.

Ne pouvons consentir accorder garanties monopoles, pareille pretention

ajoute clause nouvelle au trait() paix. Il n'a jamais 60 question de gages a donner,

www.dacoromanica.ro

415

ANE XE

ni texte trait() paix, ni dans les discussions. Nous ne pouvons done aggraver
notre situation en admettant aujourd'hui entierement en dehors et non prevu
traits.
Pour Bancanat projet loi est en preparation. Avons dji. demand() provision
billets deux milliards. Ne pouvons immediatement donner reponse definitive
quant au lombardement des bons pour indemnites requisition a Bancanat.
Demanderons et esperons obtenir consentement Bancanat ; telegraphieral des
que aurons reponse.
En ce qui concerne demande participation de commissaires a l'administration de la Bancanat a Bucarest et Succursales, creation centrale devises avec
commissaire ayant droit decider operation devises rien semblable n'est prevu
Art. 17 qui, parlant de Oberkommando, provoit mesure transitoire 3 ne pouvant
durer Roumanie qu'autant que l'Oberkommando consequence pendant occupation. Ne pouvez accepter que operation devises pour temps limit() jusqu'a
fin occupation soient examinees accord par emission mixte mais effectuees par
Bancanat seule. 11 ne peut etre question sans deroger a tout droit et au traits
de paix, de dispositions coercitives pour assurer obligation gouvernement.
Roumanie a toujours execute scrupuleusement ses obligations, aucune raison
aujourd'hui imposer surveillance blessante et creer contre nous droits qui ne
resultent pas du trait(). La surveillance dont parle Art. 17 ne peut s'exercer que
par entremise gouvernement, ne peut l'engager definitivement sans consentement.

Cette situation est connue a Berlin aussi dans convention faites reserves
similaires A Art. 18 trait() juridique.
Question sera definitivement tranchee apres loi nouvelle.
it

(ss) Ministre C. C. Arlon.

No. 3608.

II
Considerons parite de 100 Lei egal 70 Marks (cent Lei egal soixante dix
Marks) comme tres desavantageuse, en effet, la partie or a donne jusqu'a present 100 Lei egal 81 Marks (cent Lei egal quatre vingts un Marks). La Banque
Nationale a toujours obtenu cours avantageux, celui qu'on nous impose maintenent constitue un danger pour notre valuta mezne a l'avenir. Prions beaucoup
Allemagne considerer que etant donne nombreux rapports economiques qui
s'etabliront forcement, nous avons droit a traitement plus amical. Nous croyons
que diminution valour, constitue pour Roumanie appauvrissement nouveau
sans profit pour Allemagne. Si malgre tout, ne pouvez rien obtenir sommes
forces, pour ne pas interrompe negotiations consentir ce cours tres desavanta,,.Tux de 70 Marks egal 100 Lei, mais seulement pour une armee 1918 dans conditions telegramme. Bancanat, pour laquelle une reserve est faits memo au
traits paix Art. 16 juridique invoquant sa loi speciale, protests contre la prise
des 180 millions et declare vouloir maintenir tous engagements passes. Avons
demand() protestation ecrite.
Ministre finances prepare mesures et projet loi egard Bancanat. J'approuve
limitation credit un milliard marks et conditions couverture. Insistez sur domande pouvoir disposer devises et tachez obtenir promesses serieuses valan t
engagements et non dependant des possibilites. Incertitude qui en resulterait,

www.dacoromanica.ro

416

C. I. BAICOIANU

serait tree mauvaise pour nous etant donne depreciation de notre Lei en Europe
que convention actuelle est loin de relever.
Pour Autrichiens j'attends eclaircissement demand& par mon telegramme.
Expliquez pour combien temps on demande convention.
(ss) Ministre Arlon.

Anexa Nr. 35.

29 Juni 1918.

EXPLICATIUNILE DATE DE DELEGATIA ROMANA LUI KRIEGE.

Excellence Eriege,

La Delegation Roumaine a regu hier, spree huit heures du soir par la bienveillance de ]'Office Imperial des Affaires Etrangeres, copie des telegrammes
qui lui ont ete adresses par S. Ex. le Ministre Roumain des Affaires Etrangeres,
telegrammes retard& par suite du mauvais temps.
Ces telegrammes contenant des instructions au sujet de la garantie eventuelle
sur lee Monopoles de l'Etat, prevue par la convention signee hier, sous reserve de
l'approbation de Gouvernement la delegation Roumaine croit de son devoir
de porter sans retard a la connaissance de V. Excellence lee considerations pour
lesquelles le Gouvernement Roumain ne saurait consentir a assurer par une
garantie expresso et speciale l'acomplissement de certaines de ces obligations
financieres resultant pour la Roumanie du traite de paix. Le Gouvernement

Roumain pense que, etant donne ]'exactitude avec laquelle la Roumanie a

toujours rempli, meme dans les situations les plus difficiles, tons ses engagements
financiers, it serait injuste de vouloir lui imposer aujourd'hui ses conditions ex-

ceptionelles, dont it n'a pas ete question dans le traite de paix, ou dans les
discussions qui ont eu lieu. Il espere que le Gouvernement Imperial prendra avec
bienveillance en consideration ces objections et ne persistera pas a maintenir
une clause qui ne manquerait pas de porter atteinte au credit de l'Etat Roumain.

En communiquant ce qui precede a S. Excellence nous la prions de bien

vouloir agreer ]'assurance de notre haute consideration.
Anexa Nr. 36.
EXPLICATIUNILE DATE DE DELEGATIA ROMANA LUI POST.
Monsieur
Post Conseiller de Legation a l'Ambassade Imperiale et

Royale d'Autriche-Hongrie

Berlin.

Monsieur le Conseiller,

Les soussignes, Membres de la Delegation Roumaine presents a Berlin, ont

l'honneur de vous confirmer la conversation qu'ils ont eue avec vous aujourd'hui
-au sujet de la signature de la convention paraphee hier a ]'Office Imperial des
Affaires gtrangeres, signature ajournee parce que, ainsi que vous nous l'avez
communique, vous. attendiez le consentement des deux Ministeres des Finances

d'Autriche et d'Hongrie. Nous avons eu l'honneur de vous declarer que, a la

www.dacoromanica.ro

ANEXE

417

suite des instructions que nous avons revues hier apres 8 4 du soir du Ministere
des Affaires Etrangeres Roumain, en reponse aux telegrammes que nous lui
avons adresses, nous n'avons plus le pouvoir d'accepter dans la di te convention
la clause de garantie eventuelle des Monopoles de l'Etat Roumain pour assurer
]'execution de certaines des obligations financieres decoulant pour la Roumanie
du traite de paix. Les motifs que son Excellence le Ministre des Affaires gtranOres nous donne sont que pareille clause de garantie n'est pas prevue au traite
de paix et n'a pas 60 soulevee pendant les discussions qui ont eu lieu. Vouloir

l'imposer aujourd'hui a la Roumanie serait une aggravation de sa situation

absolum ent immeritee, &ant donne l'exactitude avec laquelle la Roumanie a
toujours fait face a ses obligations financieres, meme dans les circonstances les
plus difficiles. Elle pourrait porter atteinte au credit de I'ltat Roumain ce qui
ne serait d'aucune utilite.
Nous nous sommes empreses de communiquer les considerations qui precedent a son Excellence le Dr. Kriege avec qui la Delegation Roumaine avait
signe hier, avant la reception des instructions dont nous venons de vous faire
part, une convention dont le texte est identique a celle qui a 60 paraphee avec
vous, et c'est la raison pour laquelle nous nous voyons obliges de nous abstenir

aujourd'hui de signer la convention austro-hongroise.

Nous nous empressons de vous faire cette communications on attendant
le retour de Bucarest de notre college Mr. Maltezeanu qui dolt revenir Jeudi au
plus tard, et, qui, nous esperons, nous apportera des instructions nouvelles.
Nous vous prions de recevoir, Monsieur le Conseiller de Legation, l'assurance
de notre haute consideration.

Anexa Nr. 37.

TELEGRAMA DELEGATIEI ROMANE
ofitre Ministrul de finanfe Anion din 29 lunie 1918.

Ministre Anion,

RegOmes vos telegrammes jeudi 1) soir.

Bucarest.

Dans matinee avions signe convention relative garantie eventuelle sous

reserve approbation Gouvernement Maltezeanu arrive demain Bucarest avec
convention. Apres reception vos telegrammes nous avons communiqu Excel.
Kriege impossibilite accepter clause garantie comme non prevue par traite paix.
Office Imperial attire attention que garantie monopoles est demandee no n
immediatement mais seulement au cas de non paiement aux echances stipules que la clause garantie n'est pas nouvelle mais bien expressements prevue
art. 43 traite juridique prevoyant pour Roumanie obligation garantir ulterieurement accomplissement de ses obligations financieres. Problablement Gouvernement allemand consentira tenir secrete cette stipulation.
1) Rectificat 41 Vendredi * v. anexa Nr. 39.

www.dacoromanica.ro

27

418

C. I. BAICOIANU

Anexa Nr. 38.

VER E INBARUNG ZWISCHEN OSTERREICH-UNGARN UND RUMANIEN

zur Regelung elnzelner sich aus dem Bukarester Friedensvertrag
ergebenden finanzlellen Fragen.

Artikel 1. Nach Artikel X des Wirtschaftsabkommens im deutsch-Osterreichisch-ungarisch-rum Anischen Sonderabkommen fiber wirtschaftliche Einzelfragen zu dem Friedensvertrage werden Osterreich-Ungarn und Rumitnien

sich gegenseitig die zur Bestreitung der Zahlungsverpflichtungen aus dem

Wirtschaftsabkommen notwendigen Zahlungsmittel gegen Einritumung von
Guthaben in der WAhrung des anderen Landes zur Verfiigung stellen.
DemgemAss werden die hiernach angeforderten Zahlungsmittel von Oster-

reich-Ungarn in Kronen bei der Osterreichisch-ungarischen Bank, von Rumitnien in Lei bei der rumAnischen Nationalbank, nach Massgabe des jeweiligen Zahlungsbedarfs bereitgestellt werden. Die beiderseitigen Banken sind
berechtigt, bei Anforderung der Zahlungsmittel den Nachweis dafiir zu verlangen, class die Zahlungsmittel zur Bestreitung der mit der Durchfiihrung
des Wirtschaftsabkommens zusammenhangenden Zahlungen bestimmt sind.
Zum Ausgleich fur die bei der rumAnischen Nationalbank in Anspruch
genommenen LeibetrAge wird Osterreich-Ungarn Rumanien ein entsprechendes
Kronenguthaben bei der Osterreichisch-ungarischen Bank einritumen und urngekehrt erh Alt Osterreich-Ungarn fur die bei der Osterreichisch-ungarischen
Bank in Anspruch genommenen KronenbetrAge ein entsprechendes Leiguthaben
bei der rumAnischen Nationalbank von RumAnien eingeraumt.

Artikel 2. Insoweit Rumitnien, abgesehen von den nach Artikel 1 bereitzustellenden Zahlungsmitteln, Kronen zur Erfiillung seiner per Saldo sich
ergebenden Zahlung,sverpflichtungen an Osterreich-Ungarn aus dem Friedensvertrage nebst Zusatzvertragen benOtigt, wird Osterreich-Ungarn auf Wunsch
RumAniens die erforderlichen BetrAge bei der osterreichisch-ungarischen Bank
zur VerfOgung stellen.
Zum Ausgleich hierfiir erh Alt Osterreich-Ungarn ein entsprechendes Leiguthaben bei der rumAnischen Nationalbank, fiber welches Osterreich-Ungarn
in erster Linie zur Bezahlung seines Einfuhrbedarfs aus Rumitnien verfiigen wird.
Artikel 3. Soweit Osterreich-Ungarn zur Bestreitung seines Einfuhrbe-

darts aus Rumlinien, abgesehen von den dem Wirtschaftsabkommen unterliegenden rumAnischen Erzeugnissen, Lei benOtigt, wird Rumanien die erforderlichen Betrage bei der rumanischen Nationalbank zur VerfOgung OsterreichUngarns stellen. Zum Ausgleich hierfiir erhillt die rumAnische Regierung ein
entsprechendes Kronenguthaben bei der Osterreichisch-ungarischen Bank von
Osterreich-Ungarn eingeraumt.
Artikel 4. Wahrend der Geltungsdauer dieses Ubereinkommens bezw. bis
zur definitiven Abwicklung des Wirtschaftsabkommens wird alljahrlich am 30.
Juni, zum ersten Mal am 30. Juni 1919, der Saldo der bisherigen Guthaben festgestellt. Der HOchsbetrag des aus den gegenseitigen Kreditierungen sich ergebenden Saldos wird mit
Lei zu Lasten Osterreich-Ungarns bezw.
Kronen zu Lasten Rum aniens begrenzt, sodass der auf Grund des
Jahresabschlusses sich ergebende Mehrbetrag innerhalb Jahresfrist in gleichen
Monatsraten abzustatten ist.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

419

Unbeschadet der Erreichung des bezeichneten lierhstbetrages und der

Bich etwa ergebenden Abstattungspflicht werden sich Osterreich-Ungarn und
Rumitnien die erforderlichen Zahlungsmittel im Sinne der Artikel 1 bis 3 auch
weiterhin fortlaufend zur Verfugung stellen und zwar mit der Massgabe, dass
am 30. Juni jedes weiteren Jahres der Ausgleich im Sinne des ersten Absatzes
dieses Artikels vorgenommen wird.
Artikel 5. Die aus Artikel 1 bis 4 sich ergebenden Kursverrechnungen
werden nach folgenden Grundsatzen vorgenommen werden:
Fur die bis zum 30. Juni 1920 entstehenden gegenseitigen Guthaben gilt,
das feste Verhaltnis 100 Lei. . . . Kronen.
Vom 1. Juli 1920 an ist ftir die Verrechnung der amtliche Leikurs in Wien,
und zwar der Durchschnittskurs zwischen Geld- und Briefnotierung massgebend. Solite jedoch der Wiener Leikurs urn mehr als % von dem auf Lei umgerechneten Bukarester Mittelkurs fur Kronen ahweichen, so wird die Mitte
zwischen der Wiener Leinotierung und der Bukarester Kronennotierung als
Verrechnungskurs angenommen.
Insolange eine offizielle Kursnotierung in Wien bezw. in Bukarest nicht
erfolgt, wird die bei der Devisenzentrale geltende Bewertung der Lei bezw
Kronen in gleicher Weise der Feststellung des Verrechnungskurses zu Grunde
gelegt.

Sollten die nach Absatz 3 und 4 dieses Artikels der Ermittlung des Ver-

rechnungskurses zu Grunde zulegenden Bewertungen von einer oder der

anderen Vertragsstelle angegriffen werden, so hat als Verrechnungskurs jener
Betrag zu gelten, welchen die im Artikel 4 des Wirtschaftsabkommens vorgesehene Kommission auf Grund sachverstandiger Gutachten als der Lage
der Verhaltnisse entsprechend festsetzt.
Die gegenseitigen Guthaben werden mit 5 % jahrlich verzinst.

Anexa Nr. 39.

DELEGATIA ROMANA
rectifica telegraflo Ia 30 lunie 1918 telegrams din 29 lunie 1918
adresata Mlnistrului de Briar* Arlon.

Veuillez excuser erreur glissee notre telegramme 29. Vos depeches regues
vendredi soir non jeudi.
(ss) Golescu, Stefinesou.

Duminic5., 30 Iunie.

Anexa Nr. 40.

S ED INTA

relatives Ia proiectul conventiunii valutare Ausro-Ungare,

tInuta In sala de confer** a Relchssohatzamt In ziva de 4 Tulle, ora 4 p. m.

Prezenti: Austro-Ungari von Boschan, Prof. Schnabel, repr. Legatiunii.
Reprezentantul Comisiunii germane: Focke.
Comisiunea romitn1).: teffiriescu, Golescu, Steffinescu, Rasidesou.

www.dacoromanica.ro

27*

420

C. I. BAicouNu

D-1 Boschan aduce la cunogtinta Comisiunii romane proiectul conventiunii

valutei elaborat In spiritul proiectului german cu urmatoarele modificari
de detaliu:
1. Limita de credit fixatb. Be poate depagl in cursul anului.
2. Plusul de lichidare la Inchiderea contului se acopera, in timp de un an.
8. Cursul fix se fixeaza dela Inceput pe o perioada de 2 ani pan& la 1920

gi ulterior se stabilegte In caz de neacord printr'un juriu de expertl.

4. Ca prezenta conventiune va intra in vigoare dupe prealabila aprobare
a ambelor guverne. Citegte tot proiectul. Se cere raspunsul d-lui Stefanescu.
D-1 teflinescu comunica ca Inainte de a-i da raspunsul, va trebul sa-1
discute in prealabil cu d-1 Golescu, care nu cunoagte limba germana. Doregte

Ina sa aiba cateva lamuriri asupra unor puncte.

In principiu, asupra art. 7, care cere aprobarea guvernelor pentru a da
putere conventiunii, este cu totul de acord. Dela art. 1-3 inclusiv nu are
nici o oblectie de facut. In art. 4 doregte s gtie de ce s'a fixat data Inchiderii
contului la 30 Iunie, cand, dupil, ultima Intelegere cu Comisiunea germana,
s'a convenit pentru epoca de 31 Decemvrie.
D-1 Boschan explicit ca data de 30 Iunie a Yost fixate pentru a avea In
operatiunile contului durata unei campanii intregi de recolta dela stabilirea
prezentei conventii gi ca este In armonie cu perioada recoltei gi a anului for
bugetar.
D-1 Stefanescu face obiectia ca prezenta conventiune nu are absolut nici

o legatura cu anul bugetar, iar in privinta perioadei de recolta crede ca exportul este mai complet terminat la 31 Decemvrie.
Dealtmintrelea gasegte necesar A existe o concordanta Intro inchiderile
de cont germane gi austro-ungare. Spera ca principiile stabilite ()data in discutiunile cu Comisia germanii, unde erau prezenti $i reprezentantii AustroUngariei, se considers ca de drept aplicabile gi in conventia cu Austro-Ungaria
gi da ca exemplu chestiunea trecerii In cont a sumelor de plata, fie pentru prizonierii de rasboiu sau altele ce rezulta din tratatul de pace, cat $i chestiunea

limitei de credit ce nu va fi de depagit nici In cursul anului.

D-1 Boschan raspunde ca In privinta datei, este sigur cit acordul ar trebul sa
se fact' In armonie cu inchiderea contului german. Concesiunile pe cari Germania
le-a Mout Romaniei In privinta inglobarii sumelor de plata datorite din tratatul

de pace, ni le ofera gi Austro-Ungaria. In privinta creditului frisk chestiunea

'tinkle deschisa. Prin faptul comunicarii cli, creditul pe care Romania II acorn,
Austro-Ungariei, va fi mai redus, pant' la stabilirea acestei limite care trebuie
sa se face, dupli, venirea d-lui Maltezeanu , sunt datori sit declare ca nu sunt
de loc de parere ca trebuie sa primeasca acest principiu, deoarece dangii se reazama pe un drept reegind din art. 10 al unei conventiuni ce face parte din
tratatul de pace, care consfintegte creditarile nelimitate gi poate oricand sa
valorifice drepturi gi sit ceara compensatii.
D-1 Stefanescu declare eh, aceasta seaman& cu o amenintare, insa Comisia

romitna nu se poate intimida, ea reprezinta dupe putinta interesele Guvernului roman. In cazul lipsei de acord Intro cele dotal, Comisiuni, guvernele
respective vor Wit singure contactul gi vor da deslegare.
D-I Boschan raspunde ca nu are nici o intentie de intimidare, trebuie sa
fie o interpretare gregita a cuvintelor spuse. Austria este nevoita sa pretinda

www.dacoromanica.ro

ANEXE

421

ca soldul In timpul anului se, depaseasca limita, pentru ca In acest mod sh ega-

leze inteo masura oarecare creditul ei cu cel al Germaniei in cazul and

limita de credit a Austriei va fi stability mai redusa.
D-1 Golescu comunic& c& un principiu trecut date. intro conventie nu
poate fi descalificat prin alto clauze. Trebuie s& se respecte limita maximal&,
care niciodata nu trebuie depasia, cu obligatiunea imediat& de lichidare.
D-1 $teffinescu cere d-lui Focke redactarea definitiv& a conventiunii din
partea Germaniei, care va servl si ca baza a conventiei austriace.
D-1 Fooke comunic& ca va incunostiinta pe d-1 SchrOder pentru a da curs
acestei dorinte a d-lui Stefanescu.

Se trece la articolul relativ la procurarea de devize.

D-1 Boschan comunic& ca In acelasi Bens ca si proiectul german, Banca
Austro-Ungare, se va declare, gata de a procure devizele dupe. posibilitate
pentru nevoile Romaniei.
D-1 tafaneseu face declaratia ca aceasta asigurare fiind tot aOt de vaga
ca gi cea a project ului german, se opune contra redactiunii In acest fel. Acest

articol precum si cel din conventia cu Banca National& relativ la Centrala

de Devize, nu sunt dec&t o absolute. sugrumare financiara a Rom&niei. Roag&
s& se is act, c& In privinta Centralei de Devize, urmatoarea clauz& trebuie prevazuta ca incheiere. Toate masurile ce vor avea scopul ridicarii valutei romAne

la paritate, aunt operatiuni, la cari nu se vor putea opune Comisarii civil ai

Puterilor centrale. Far& aceasta specificare Comisarii s'ar putea opune la toate
transactiile normale, cari ar avea, aceasta tint& si valuta roman& care azi s'a
cotat Mat de nefavorabil&, va avea soarta de a scadea In continuu.
D-I Focke asigure, ca intentia Germaniei e departe de a urm&rl acest scop
si nu are nici un interes s& influenteze in rau leul nostru. Scopul for este s&
impiedice Romania de a avea putinta de speculare asupra marcilor germane.
D-1 teffinescu se miry ca Focke da aceste argumente, crez&nd c& va influenta conceptia Comisiunii romane. Romania nu poate sa raman& indiferent&
fat& de aceasta nevoie, de a ridice valoarea leului. Dup& ce Ii sunt m&inile legate, dupe ce s'a stabilit qi un curs care arunc& pagube enorme anuale asupra
tarii si cari echivaleaza cu o despagubire de rasboiu, credo Germania ca putem
ramane indiferenti la suferinta noastr& $i c& nu vom lupta ca s& amelior &m
situatia noastr& financier& de astazi nereala ?
D-1 Schnabel discut& in mod practic operatiunile Bancii Nationale, cari
s'ar putea face cu scop de a ridice valuta. Ar fi s& vanda importatorilor devizele cu o paguba oarecare, ce ar compensa ins& in large. masura prin viitoarele
operatiuni ce s'ar incheia Intro state. Acest mijloc ar fi de necriticat cand ins&
limita real& a cursului ar fi depasita. Este firesc c& Comisarii se vor opune si
deci adaosul facut la articolul Centralei de d-1 Stefanescu care cauta s& permit& aceste actiuni fortate, nu se poste accept& de Puterile centrale. S& nu
uite ca Invingatorii au mai multi precadere de a fixe. cursul In Romania, decat
sa-si lase cursul for in spatiul nesigurantei.
D-1 Boschan. Masuri de precadere pentru orice posibilitate trebuiesc luate
In orice contract juridic si prin urmare sunt nevoit a declare O. nu pot priml
articolul modificat de d-1 $ tefanescu. Totusi aceasta chestiune va trebul sa o
ridice In sedinta viitoare, deoarece nu exprim& cleat ideia sa gi orice deciziune

www.dacoromanica.ro

422

C. I. BAICOIANU

nu o poate lua cleat in tntelegere cu Comisiunea gernaank care azi nu este

venit& in aceast& pedintil.
D-I teffinescu zice cift aceast& modificare a fost adusa, tocmai ca m&sura.

de precadere din partea Romaniei, ca tar& mica., care dispune de mai putine
mijloace s& speculeze valorile Puterilor centrale ca acestea. Este o prevedere
ca sii nu se produca, scaderi pi mai marl in decursul contractului asupra cursului
roman.

D-I Boschan raspunde ca asigurarea aceasta In afar& de declaratiunile

explicate de d-1 Focke, reiese clay din faptele trecutului istoric. In tot timpul
ritsboiului cursul leului a fost normal In Cara romaneasca pi cu mult& stabilitate.
Daelt ar fi vorba de mAsuri de asigurare, crede ca In primul rand ar avea Austria

dreptul a cere asigurari, deoarece valuta ei este cea mai scazut& In Bucurepti
pi deci ar avea datoria sa asigure In primul rand cursul coroanei.
Aduce apoi la cunoptinta Comisiunii romane sumele aproximative ce intl.&
in prevederile art. 2 din conventia valutei, anume:

1. Pentru prizonierii de rasboiu. Austria are prizonieri

romani 40.000 oameni, aproximativ
Romania are prizonieri austriaci 20.000 oameni, aprox. .
pan& la 29 Martie 1918 conf. bazei de calcul din tratatul de pace
dela 1 Apri lie, cu sumele de 4 sau 2,50 pe zi de om, ceeace revine la 110.000 coroane pe zi, pan& azi s'ar ridica in . .
Total vreo

78 000 000
24.000.000
54.000.000
10.000.000

64.000.000 Kr.

2. Sume de platit in Koroane din partea Romaniei, pentru solde de ofiteri

prizonieri, ce au 'twat familiilor ajutoare pi c&rora Statul austriac le-a achitat,
neachitate,
idem trupei, flotei, transporturi ei drumuri f&cute In Romania
carbuni pentru flota dun&reangt, toate acestea se urc& la vreo 75-80.000.000
coroane pe an.
3. a) Chiria pentru locomotivele ce au fost oprite in Romania, sau plata
for pentru cele ce nu se vor restitul = nu s'a putut calcula din lips& de date.
b) Vagoanele ce nu s'au restituit = nu se poate Inc& ealcula.
c) Chiria pi uzajul vagoanelor pe durata timpului de rasboiu = 5-6
milioane;
d) Chiria pi uzajul vagoanelor pe durata timpului dinaintea r&sboiului
= cateva milioane. Aceste sume ar Insemna o sum& maximal& de vreo 100
1} i

milioane.

4. Investitiuni In cai ferate, fire telegrafice refacute, ce vor fi de plat&

la predarea instalatiunilor, formeaz& o datorie de cam 50- 80.000.000 coroane.
5. Vapoare scufundate, pi stricaciuni provocate vapoarelor 15-30.000.000
coroane.

6. Diferite materiale ce s'au furnizat Inainte de rAsboiu Romaniei.

7. Despligubiri pentru internat.i.
Toate aceste sume nu credo c& ar Intrece 250.000.000 coroane.
D-1 teffinescu is not& de aceste sume pi aspunde d-lui Boschan c& va
comunica celor In drept aceste sume aproximative, Comisiunea roman& neavand nici un mandat de a discuta aceste chestiuni ce formeaz& obiectul Comisiunilor speciale.

www.dacoromanica.ro

ANE XE
D-1 Boschan

423

mentioneazA ca i-a adus la cunostinta aceste scone pentru

a da un punct de sprijin la calcularea avantajelor ce reies prin acordarea

creditului.
$edinta, se ridica, urmAnd O. se IntAlneascA Comisiunile maine, ora 5, cand
sped+. Comisiunea romans eft va fi prima prin d-1 Maltezeanu, ce nu s'a tntors
Inc . din Bucuresti, instructiunile precise.

Anexa Nr. 41.

PROIECTUL GERMAN

privitor la valuta.

Zwischen den unterzeichneten Bevollmachtigten Deutschlands und RumAniens ist die nachstehende Vereinbarung Ober die wechselseitige Bereitstellung von Zahlungsmitteln getroffen worden:

Artikel 1. Nach Art. X des Wirtschaftsabkommens im cleutsch-Osterreichisch-ungarisch-rumAnischen Sonderabkommen Ober wirtschaftliche Einzelfragen zu dem Bukarester Friedensvertrage vom 7. Mai 1918 werden Deutsch-

land und Rumanien sich gegenseitig die zur Bestreitung der Zahlungsverpflichtungen aus dem Wirtschaftsabkommen notwendigen Zahlungsmittel
gegen Einraumung von Guthaben in der Wahrung des anderen Landes zur
Verfilgung stellen.

Demgemtiss werden die hiernach angeforderten Zahlungsmittel von der

Deutschen Regierung in Reichsmark bei der Reichsbank, von der Rumfmischen
Regierung in Lei bei der rumanischen Nationalbank bereitgestellt worden.
Die beiderseitigen Banken Bind berechtigt, bei Anforderung der Zahlungsmittel
den Nachweis daffir zu verlangen, dass die Zahlungsmittel zur Bestreitung von
Zahlungsverpflichtungen aus dem Wirtschaftsabkommen bestimmt Bind.

Zum Ausgleich fitr die bei der rum Anischen Nationalbank in Anspruch
genommenen Leibetrage wird die Deutsche Regierung der RumAnischen Regierung ein entsprechendes Markguthaben bei der Reichsbank einraumen, und
umgekehrt erhalt die Deutsche Regierung fur die bei der Reichsbank in Anspruch genommenen Reichsmarkbetrage ein entsprechendes Leiguthaben bei
der rumanischen Nationalbank von der RumAnischen Regierung eingeraumt.
Artikel 2. Abgesehen von den nach Artikel 1 bereitzustellenden Zahlungsmittel wird Deutschland auf Wunsch Rumaniens folgende ReichsmarkbetrAge der RumAnischen Regierung bei der Reichsbank zu Verfiigung stellen.
a) Die in Mark zu zahlenden Aufwendungen Deutschlands filr die rumanischen Kriegsgefangenen (Artikel 25 des rechtspolitischen Zusatzvertrages).
?.1) Die Betrage, welche erforderlich sind, urn die aus deutschen Mitteln in
RumAnien fiir Offentliche Arbeiten gemachten Aufwendungen sowie den Wert
deutscher Verkehrsmittel, soweit diese nicht zurtickgegeben werden kOnnen,
zu ersetzen (Artikel 23 des Friedensvertrages und Artikel 34 bis 37 des rechtspolitischen Zusatzvertrages).
c) Die Betrage, welche fiir den Dienst der im deutschen Besitz befindliehen
Schuldverschreibungen der Anleihen des rumanischen Staates erforderlich
sind.

d) Einen Betrag von 180 Millionen Mark, welchen die Rumanische Regierung der rumanischen Nationalbank mit Rucksicht darauf zu erstatten wiinscht,

www.dacoromanica.ro

424

C. I. BAIcourru

dass die rumanische Nationalbank wahrend des Krieges den genannten

Betrag aus ihrem Guthaben bei der Reichsbank in Berlin fur die Finanzierung
rum Anischer Distriktsobligationen aufgewendet hat. Die Vorlage der 180 Millionen Mark von Seiten Deutsch lands hat zur Voraussetzung, dass der genannte

Betrag dem Guthaben der rumAnischen Nationalbank bei der Reichsbank

wieder zugefiihrt wird und dass die rum anische Nationalbank damit einverstanden ist, dass auf ihn ebenfalls die Bestimmungen des Artikel 42 des rechtspolitischen Zusatzvertrages Anwendung finden.
Die zu a) bis d) bezeichneten Vorlagen der Deutschen Regierung bilden einen
mit 5 % j Ahrlich zu verzinsenden Vorschuss in Reichsmark bis zum 30. Juni
1919. Von letzterem Zeitpunkt ab erhalt die Deutsche Regierung zum Ausgleich des Vorschusses und der aufgelaufenen Zinsen ein Leiguthaben bei der
rumAnischen Nationalbank, fiber welches zur Bezahlung des deutschen Einfuhrbedarfs aus Rum Anien verfilgt werden wird.
Artikel 3. Soweit Deutschland zur Bestreitung seines Einfuhrbedarfs aus
Rum Anien, abgesehen von den dem Wirtschaftsabkommen unterliegenden
rumanischen Erzeugnissen Lei benotigt, wird RumAnien die erforderlichen

Betrage bei der rumAnischen Nationalbank zur Verfilgung der Deutschen

Regierung stellen. Zum Ausgleich hierfur erhAlt die Rumanische Regierung
ein entsprechendes Markguthaben bei der Reichsbank von der Deutschen Regierung eingerAumt.

Artikel 4. Die aus Artikel 1 und 3 sich ergebenden Kursverrechnungen

werden nach folgenden GrundsAtzen vorgenommen werden:
Fur die bis zum 30. Juni 1919 entsprechenden gegenseitigen Guthaben
gilt das feste VerhAltnis von 100 Lei = 70 Mark (100 Mark = 142,85 Lei). Die
Einfiihrung einer amtlichen Kursnotierung der Lei in Berlin sowie der Reichsmark in Bukarest, wird tunlichst bald in die Wege geleitet werden. Vom 1.
Juli 1919 an ist fur die Verrechnung der amtliche Leikurs in Berlin, und zwar
der Durchschnittskurs zwischen Geld- und Briefnotierung massgebend. Solite
jedoch der Berliner Leikurs urn mehr als 34% von dem auf Lei umgerechneten Bukarester Mittelkurs filr Reichsmark abweichen, so wird die Mitte zwischen der Berliner Leinotierung und der Bukarester Marknotierung als Verrechnungskurs angenommen.
Der Ermittlung des deutschen Leiguthabens aus Artikel 2 wird am 1.
Juli 1919 vorlAufig das UmrechnungsverhAltnis von 100 Lei = 81 Mark zugrunde gelegt. Die endgilltige Abrechnung der Leiguthaben aus Artikel 2 einschliesslich der aufgelaufenen Zinsen erfolgt nach dem Durchschnittskurs
s Amtlicher Tagesnotierungen in der Zeit vom 1. Juli bis 31. Dezember 1919.
Filr die Feststellung des Durchschnittskurses finden die vorstehenden Bestimmungen Anwendung.

Artikel 5. Die gegenseitigen Guthaben werden mit 5% jahrlich verzinst.

Artikel 6. Zum 31. Dezember jeden Jahres werden die gegenseitigen Guthaben zuzfiglich der aufgelaufenen Zinsen rechnungsmAssig festgestellt. Der
Unterschied (Saldo) des Gesamtbetrages der gegenseitigen Guthaben

berechnet

nach den Kursbestimmungen des Artikel 4 soil jeweils eine Milliarde Mark
oder deren Gegenwert in Lei nicht iibersteigen.
Der endgfiltige Ausgleich der gegenseitigen Guthaben erfolgt innerhalb

www.dacoromanica.ro

ANE XE

425

eines halben Jahres nach Ablauf des Wirtschaftsabkommens (Artikel II daselbst), also spatestens bis zum 31. Dezember 1927).
Artikel 7. Rumanien wird fiber die ihm auf Grund der Artikel 1 und 3 bei
der Reichsbank zu bestellenden Markguthaben nur zum Zwecke der Bezahlung

deutscher Forderungen verfugen. Insofern die Guthaben zum Ankauf von

Wertpapieren Verwendung finden sollen, mussen die Wertpapiere der gleichen
Verftigungsbeschrankung wie die Guthaben selbst unterworfen bleiben.

Anexa Nr. 42.

PROIECTUL GERMAN
pentru conlucrarea cu Banca Nationala.

Entwurf.
Zwischen dem Oberkommando des Besatzungsheeres und der rum anischen

Regierung wird auf Grund des Art. XVII Abs. 4 des Friedensvertrages nach
eingeholter Zustimmung der rumAnischen Nationalbank folgendes Abkommen
fiber die Mitwirkung des Oberkommandos bei der GeschAftsfiihrung der RumAnischen Nationalbank und der Zentralkasse der Volksbanken geschlossen:
Par. 1. Das Oberkommando wird die Zwangsverwaltungen der Nationalbank und der Zentralkasse der Volksbanken und Landwirtschaftlichen Genossenschaften gemass Artikel 22 des Friedensvertrages aufheben, sobald die
Zentralverwaltungen beider Institute nach Bukarest zuruckverlegt sind. Bis
zum diesem Zeitpunkte bleiben die Verordnungen vom

hinsichtlich der beiden Institute in Kraft.

Mit der Aufhebung der Zwangsverwaltungen Bind die Bucher, und unbeschadet der Bestimmungen des Friedensvertrages und der ihn erganzenden
Abmachungen, die Verm Ogenswerte der zwangsverwalteten Unternehmungen
ihren Direktionen zu Obergeben. Die Ubergabe der Vermogenswerte erfolgt

auf Grund einer von den Zwangsverwaltungen aufzustellenden Rohbilanz.

Die Nationalbank und die Zentralkasse der Volksbanken erkennen alle von
ihren Zwangsverwaltern vorgenommenen oder gobilligten Rechtshandlungen
als such fur sie verbindlich an.
Par. 2. Die s Landwirtschaftliche Darlehenskasse bei der Rumanischen
Nationalkank ubergibt zu einem noch nailer zu vereinbarenden Zeitpunkt
ihre Aktiva und Passive. auf Grund einer Reinbilanz an eine von der rumanischen Regierung zu bezeichnende Stelle. Ober einen sich ergebenden Gewinn verfugt das Oberkommando. Die sich aus der Verordnung vom 5. Mai
1917 (Verordnungen fur die BevOlkerung Rumaniens S. 80, Nr. 112) fur die
Forderungen der Landwirtschaftlichen Darlehenskasse ergebenden Vorrechte
bleiben zu Gunsten der Ubernehmenden Stelle bestehen.
Par. 3. Beamten, die unter den Zwangsverwaltungen Dienste geleistet
haben, dtirfen aus dieser Tatigkeit keinerlei Nachteile entstehen.
Par. 4. Dem Kommissar der RumAnischen Regierung bei der Nationalbank, ebenso der Zentralkasse der Volksbanken werden bis zur RAumung des
besetzten Gebietes, zwei ZivilbevollmAchtigte des Oberkommandos beigegeben.
Die ZivilbevollmAchtigten erhalten fur sich und ihre Vertreter Dienstraume in
dem Gebaude der Nationalbank bezw. der Zentralkasse der Volksbanken zugewiesen.

www.dacoromanica.ro

426

C. I. BAICOIANU

Par. 5. Die Zivilbevollmachtigten werden den rumanischen Direktionen

Aufschliisse Ober die wahrend der Zwangsverwaltungen getroffenen Massnahmen erteilen.

Par. 6. Die Direktionen werden dem Kommissar der Rumanischen Regierung und dem ihm beigegebenen Zivilbevollmachtigten oder, bei ihrer Verhinderung, ihren Vertretern auf Wunsch Ober die geschaftlichen Angelegenheiten Auskunft erteilen und ihnen die hierauf beziiglichen Schriftstticke
und Bucher der Nationalbank und der Zentralkasse filr Volksbanken einschliesslich derjenigen der Zweiganstalten der Nationalbank, der Fedora len, der
Volksbanken und der Genossenschaften zur Einsicht vorlegen. Die Tagesordnung filr die Sitzungen der Direktionen und der sonstigen Verwaltungsorgane
sowie der Generalversammlung der Nationalbank wird den Zivilbevollmachtig-

ten rechtzeitig vorher mitgeteilt werden. Unverzuglich nach den Sitzungen

werden die gefassten Beschliisse den Zivilbevollmachtigten vorgelegt werden.
Die Beschlusse werden erst ausgefiihrt werden, wenn die Zivilbevollmachtigten
dazu Stellung genommen haben. Die Mitwirkung der Zivilbevollmachtigten
wird sich darauf beschranken zu prilfen, ob die Beschlusse und Massnahmen

der beiden Institute mit den vom Oberkommando zu wahrenden Interessen

der Mittelmachte im Einklang stehen.
Soweit ferner zur Erfiillung der finanziellen und wirtschaftlichen Verpflich-

tungen, die Rumanien in dem Friedensvertrag und den zu seiner Erganzung

getroffenen Abmachungen Obernommen hat, die Mitwirkung der Nationalbank
oder der Zenralkasse der Volksbanken erforderlich ist (EinlOsung der Banca
Generals-Noten, Bereitstellung von Banknoten fur den Unterhalt des Be-

setzungsheeres oder auf Grund des Artikel 10 des Wirtschaftsabkommens,

Aufbringung der Ernte durch Volksbanken u. s. w.) sind die Zivilbevollmachtigten befugt, die Durchfiihrung zu fiberwachen und im Bedarfsfalle die hierzu
erforderlichen Anordnungen zu treffen.
Par. 7. Der Verwaltungsrat der Zentralkasse der Volksbanken wird etwaigen Bedenken der Zivilbevollmachtigten bezilglich der Verwendung solcher
Organe der Genossenschaften, Volksbanken und Federalen Rechnung tragen,
welche bei Durchfiihrung des Wirtschaftsabkommens mitzuwirken haben.
Par. 8. Zur Konzentrierung des gesamten Devisenverkehrs Rum anions
wird in Bukarest eine Devisenzentrale errichtet werden. Der Devisenzentrale
werden ein deutscher und ein Osterreichisch-ungarischer Kommissar angehoren.
Der Abschluss der Devisengeschafte wird im Einverstandnis mit diesen
Kommissaren erfolgen.
Par. 9. Die militarischen Wechselstuben gelten als Einrichtungen des
Besetzungsheeres.

Anexa Nr. 43.

SEDINTA IN REICHSSCHATZAMT. Prezenti: Schroder, Bergmann, Focke, Boschan, Schnabel i Reprezentantu I
Legatiei Austriace, Comisia romans: teffineseu, Golescu, Maltezeanu kii RasIdescu.
D-1 Stefanescu comunica cA d-1 Maltezeanu s'a 1ntors dela Bucuresti cu

i netructiunile Guvernului roman, pe cari le vom aduce la cunostinta.

www.dacoromanica.ro

ANE XE

42'7

D-1 Schrader citeete articol cu articol din conventia valutei.

Articolul 1-3 se accept& de catre Comisiunea romana.

D-1 tefinescu cere a se stipula a calculul dobanzei nu se va face la

Inregistrarea provizorie, pentru a nu se crea vreo paguba de doba.nda In dauna
Rom&niei.

D-nii Schrader li Bergmann accept& modificarea.

D-nii Boschan gii Schroder se consulta dad). nu ar fi mai nimerit sa specifiee

In articolul relativ la lichidarea definitive a contului, data precisa a acestei

ultime lichidari, adica ca va fi de efectuat pan. la 30 Iunie 1928.
D-1 tefanescu obiecteaza ca aceasta data nu corespunde cu tratatul economic ei ca lichidarea definitive urmeaza sit se 1ncheie in ccl mult 0 luni dela
terminarea prezentei conventduni, ceeace ar fixa data de 31 Decembrie 1927.
Se admite aceasta ultima data.
D-1 Maltezeanu atrage atentiunea a e poate rau plasata aceasta precizare, care la o eventual& denuntare a acestui contract, denuntare care s'ar note
In cazul tend transactiunile nu s'ar mai face dupe perioada obligatorie de 2
ani, ar puteb. di dea Joe la interpretarea, c& pan& la acea zi nu se vor regula
soldurile creditelor.
D-1 Boschan zits ca dupa. redactarea articolului 2, interpretarea aceasta

nu s'ar putea da. Aliniatul vorbeete clar ca in timp de cease luni dela terminarea contractului, lichidarea va fi efectuata.
D-I Maltezeanu la articolul 7 declare ca acest articol cum este redacta t
nu se poate accepta. Romania are nevoie de devize straine pentru a-si mentine
creditul In strainatate.
D-1 $tef.nescu core sa se suprime cuvintele dupa posibilitate s astfel Ca
s& fie un fel de obligatiune de a da devize.
D-1 Boschan trebuie sa arate ca aceasta redactare ar schimba tot fondul
articolului, ei un asemenea angajament nu pot sa is asupra for Puterile
c entrale.

D-1 tefanesou nu credo ca Reichsbank, o institutiune aea de puternica, nu

ar putea satisfaco cererile comparativ atat de mici, de cari Romania ar avets,
nevoie. Stipulatia dupa posibilitate e o promisiune simpla. Nu banueste buna
credinta dar o conventie trebuie se tontine ei o asigurare.
D-1 Schrader este convins ca diferenta de vederi este create numai prin
forma redactarii, peste care MO. nu se poate trece. In fond asigura Ins& ca credintele reciproce ale comisiunilor aunt ca devizele tocmai prin faptul ca vor
fi reduse, se vor puno la dispozitia Romaniei.
D-1 Maltezeanu declara net ca conform instructiunilor primite, nu poate
sli accepte aceasta formula. Este o chestiune de absoluta necesitate pentru Romania de a -5i acoperl datoriile ei ei In alts tari. Pentru acest motiv care atinge
ei creditul Orli Romaneeti, face remarca ca mai repede rupe orice discutiuni,
decat sa accepte asemenea conditii.
D-1 Focke sustine ca Banca Imperial& nu poate da o mai mare asigurare
decat aceasta. Are convinctiunea Ins& ca nevoile Romaniei vor fi satisflicute.
Sa nu uite Ins& d-1 Maltezeanu ca aceasta asigurare facuta de Banca Imperiaill
este o concesiune din partea Germaniei, deoarece art. 10 din Conventiunea economic& stipuleaza un credit limitat ei ca atare n'au obligatiune de a procura
devize pentru acoperirea creditului decat la terminarea conventiunii.

www.dacoromanica.ro

428

C. I. BAICOIANU

D-1 Maltezeanu argumenteaz& a nu este articolul 10 In acest sens. Un

credit firs limite nu se poate concepe, este convins a data ar face vreo In-

trebare unui juriu compus din oameni de bana din Germania, nu ar gasi unul
a nu interpreteze a un credit are si limit& si epoch de lichidare. Repetil declaretie a refuzil a accepte o astfel de asigurare cu rizicul de a rupe aceste tratative, deoarece pune Romania trite pozitie de a nu face fat& angajamentelor
si obligatiunilor ei. 0 astfel de claua, in afar& de considerentele financiare,
aduce prejudiciu oamenilor $i actualului guvern si 1ntareste pe adversarii politici prin o restrictie de neconceput din partea Germaniei.
D-1 Boschan propune a se facA abstractie de tot articolul data se teme
Comisiunea roman& de aceste considerente politice. Asigurarea e o favoare,
dar dac& aduce mai mult au cleat bine, a se suprime.
D-1 Bergmann cauth s& conving& pe d-1 Maltezeanu a, nu e just& afirmatia
Domniei-Sale, a nu vor avea mijloacele necesare de a face fat& obligatiunilor.
In articolele precedente s'a fixat o limit& maximal& de credit. Tot ce depaseste
aceasta limith, va fi lichidat. Prin achitarea acestui plus, Romania este In ma-

sur& a satisfach toate nevoile ei.

D-1 Maltezeanu rEu3punde a pan& vom avea de trecut aceasta limitk vor
trece cel putin 4 ani, asa a In tot acest interval suntem cu totul lipsiti de posibilitatea acoperirii.
Necazandu-se de acord asupra acestui articol, amane sit se stipuleze toate

rectifiarile de adaugat In aceasa conventie pentru maine and se va ceti redactarea definitivk iar in privinta asigurarii d-1 Steftp,nescu declar& a din
cauza acestei imposibiliati de a cadea de acord, nu ramane dec &t a prezenam
proiectul german definitiv Guvernului nostru, care va aviza.
D-1 Schroder

remara ca, observand ca diferenta este creaa numai prin

forma redacthrei articolului 7, propune fntocmirea unui protocol, care a pre cizeze mai bine intelesul $i sensul asigurarii.
In urmarea sedintei se discuta proiectul valutei Austro-Ungare, In care,

declar& Boschan citind proiectul, a ramane a se modifice partite cari trebuiesc apropiate de textul contractului german. Articolul 1--3 se accept& de
Comisiunea romana, precum si cursul de 113 coroane =-- 100 lei.
D-1

Boschan

araa c& in fixarea limitei de credit Bunt siliti a cere

echivalentul creditului de

1 miliard mttrci In coroane. Tocmai inferioritatea datoriei initiate a Romaniei Nitre Austria fi creaza un disponibil mai
mic la inceputul transactiunilor, cu toate c& nu vor avea necesitati marl. de

import.
D-1 Maltezeanu declara a are instructiuni precise ca a& acorde AustroUngariei 1 miliard coroane.
D-1 Boschan raspunde d-lui Maltezeanu a nu poate accepta aceast& sums.
Mentine equivalentul in coroane a unui miliard mar&
D-1 Maltezeanu zice a se poate acorda cel mult 1.200.000.000 coroane.
D-1 Boschan zice a mai bine ar putea s& se faa concesiuni la devize, Ins&
tine la creditul de care a vorbit.
D-1 Schroder land discutia asupra Bancei Nationale, zice a d-1 Maltezeanu i-a comunicat cateva puncte de susceptibiliati, cari ar atinge Bann,
National& si c& se va formula o propunere care se va discuta maine.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

429

Anexa Nr. 44.

NOUL PROIECT GERMAN
privitor Ia conlucrarea cu Banca Nationalit.

Entwurf.
Zwischen dem Oberkommando des Besetzungsheeres und der Rumitnischen

Regierung wird auf Grund des Art. XVII, Abs. 4 des Friedensvertrages folgendes Abkommen (Aber die Mitwirkung des Oberkommandos bei der Regierung des Geld- und Zahlungsverkehrs geschlossen.
Par. 1. Das Oberkommando wird die Zwangsverwaltungen der Nationalbank und der Zentralkasse der Volksbanken und landwirtschaftlichen Genossenschaften gemilss Artikel 22 des Friedensvertrages aufheben, sobald die
Zentralverwaltungen beider Institute nach Bukarest zuriickverlegt sind. Bis
zu diesem Zeitpunkte bleiben die Veordnungen vom
hinsichtlich der beiden Institute in Kraft.
Mit der Aufhebung der Zwangsverwaltungen sind die Bucher und, unbeschadet der Bestimmungen des Friedensvertrages und der ihn erganzenden
Abmachungen, die VermOgenswerte der zwangsverwalteten Unternehmungen
ihren Direktionen zu ubergeben. Die Obergabe der VermOgenswerte erfolgt.
auf Grund einer von den Zwangsverwaltungen aufzustellenden Rohbilanz.
Die Nationalbank und die Zentralkasse der Volksbanken erkennen alle von
ihren Zwangsverwaltern vorgenommenen oder gebilligten Rechtshandlungen als

auch far sie verbindlich an.

Par. 2. Die II Landwirtschaftliche Darlehenskasse bei der rumanischen
Nationalbank * iibergibt zu einem noch nailer zu vereinbarenden Zeitpunkt
ihre Aktiva und Pasiva auf Grund einer Reinbilanz an eine von der Rum Anischen Regierung zu bezeichnende Stelle. Ober einen sich ergebenden Gewinn verfilgt das Oberkommando. Die sich aus der Verordung vom 5. Mai
1917 (Verordnungen fur die Bevalkerung RumAniens, S. 80, Nr. 112) fiir die
Forderungen der Landwirtschaftlichen Darlehenskasse ergebenden Vorrechte
bleiben zugunsten der Obernehmenden Stelle bestehen.
(Restul identic ca al proiectului dat in anexa Nr. 41).

Anexa Nr. 45.

PROIECTUL ROMAN (al II-lea)
prIvitor Ia regularea cIrculatiel monetare.

ModificAri propuse pe langa, cele din anexa Nr. 15:

S'a adftogat stipulatiunea c5.: e se vor da incilperile necesare * plenipotentiarilor civili, suprimandu-se M in cladirile Bancii Nationale $i Casei Centrale

a Bancilor Populare*.
La articolul 6: Tinerea la curent cu operatiunile si darea de informatiuni
s5, aiblt loc (vezi anexa Nr. 15).
. IntrucAt au influentA asupra retafiuniler sti intereselor Comandamentului Swprem a.

Ultimul aliniat: Cerut stergerea: o supravegherei executarei * $i inlocuirea

cu: t BA. isi procure informatiuni si Ia trebuinta sA reclame la Guvern etc. *.

www.dacoromanica.ro

430

C. I. BAICOIANU

La articolul 7: Am cerut schimbarea redactiei In sens limitativ cum s'a

admis in proiectul definitiv.
La articolul 8 s'a tntrodus facultatea pentru Romania, de a putea lua
masuri pentru ridicarea valutei sale.
Anexa Nr. 46.
TEXTUL AUSTRIAC PRIVITOR LA VALUTA.

Zwischen den unterzeichneten Bevollmachtigten Osterreich-Ungarns und

Rumaniens ist die nachstehende Vereinbarung fiber die wechselseitige Bereitstellung von Zahlungsmitteln getroffen worden:
Artikel I. Nach Artikel X des Wirtschaftsabkommens im deutsch-Osterreichisch-ungarisch-rumAnischen Sonderabkommen fiber wirtschaftliche Einzelfragen zu dem Bukarester Friedensvertrage vom 7. Mai 1918 werden Osterreich-Ungarn und Rumanien sich gegenseitig die zur Bestreitung der Zahlungsverpflichtungen aus dem Wirtschaftsabkommen notwendigen Zahlungsmittel
gegen Einraumung von Guthaben in der WAhrung des anderen Landes zur
Verf iigung stellen.
Demgem Ass werden die hiernach angeforderten Zahlungsmittel von Osterreich-Ungarn in Kronen bei der Osterreichisch-ungarischen Bank, von

Rumanien in Lei bei der rumanischen Nationalbank bereitgestellt werden.

Die beiderseitigen Banken sind berechtigt, bei Anforderung der Zahlungsmittel
den Nachweis dafilr zu verlangen, dass die Zahlungsmittel zur Bestreitung der
mit der Durchfiihrung des Wirtschaftsabkommens zusammenhAngenden Zahlungen bestimmt sind.

Zum Ausgleich fiir die bei der rumanischen Nationalbank in Anspruch

genommenen Leibetrage wird Osterreich-Ungarn Rumanien ein entsprechendes Kronenguthaben bei der Osterreich-ungarischen Bank einrAumen,
und umgekehrt erhAlt Osterreich-Ungarn firr die bei der Osterreichischungarischen Bank in Anspruch genommenen Kronenbetrage ein entsprechendes

Leiguthaben bei der rumanischen Nationalbank von Rumanien eingeraumt.

Artikel 2. Abgesehen von den nach Artikel 1 bereitzustellenden Zahlungsmitteln wird Osterreich-Ungarn auf Wunsch Rumaniens folgende Kronenbetrage Rumanien bei der Osterreichisch-ungarischen Bank zur Verfilgung
stellen:
a) Die per Saldo in Kronen zu zahlenden Aufwendungen Osterreich-Un-

garns far die rumanischen Kriegsgefangenen (Artikel 8 des rechtspolitischen

Zusatzvertrages).

b) Die BetrAge, welche erforderlich sind, urn die aus Osterreichischungarischen Mitteln in Rumanien fur Offentliche Arbeiten gemachten Aufwendungen sowie den Wert Osterreichiacher und ungarischer Verkehrsmittel, soweit

diese nicht zuriickgegeben werden kOnnen, zu ersetzen (Artikel XXIII des

Friedensvertrages und Artikel 12 des rechtspolitischen Zusatzvertrages).
c) Die Betrage, welche far den Dienst der im Osterreichischen und ungarischen Besitz befindlichen Schuldverschreibungen der Anlehen des rumanischen Staates erforderlich sind.

www.dacoromanica.ro

ANT XE

431

Die zu a) bis c) bezeichneten Vorlagen Osterreich-Ungarns bilden einen

mit 5 % jahrlieh zu verzinsenden Vorachuss in Kronen bis zum 30. Juni 1919.

Vom letzteren Zeitpunkt ab erhalt Osterreich-Ungarn zum Ausgleich des

Vorschusses und der aufgelaufenen Zinsen ein Leiguthaben bei der rumanischen
Nationalbank, ilber welches zur Bezahlung des Osterreichischen und ungarischen
Einfuhrbedarfs aus Rumanian verftigt warden wird.

Artikel 3. Soweit Osterreich-Ungarn zur Bestreitung seines Einfuhrbedarfs aus Rumanien, abgesehen von den dem Wirtschaftsabkommen unterliegenden rumanischen Erzeugnissen Lei benbtigt, wird Rumanian die erforderlichen Betrage bei der rumanischen Nationalbank zur Verfiigung OsterreichUngarns stellen. Zum Ausgleich hierfur erhalt Rumanien ein entsprechendes
Kronenguthaben bei der osterreichisch- ungarischen Bank von OsterreichUngarn eingeraumt.
Artikel 4. Die aus Artikel 1 bis 3 sick ergebenden Kursverrechnungen werden
nach folgenden Grundsatzen vorgenommen werden:
Fiir die bis zum 30. Juni 1919 entstehenden gegenseitigen Guthaben gilt
das feste Verhaltnis von 100 Lei = 113 Kronen.
Vom 1. Juli 1919 an ist fiir die Verrechnung der amtliche Leikurs in Wien,
und zwar der Durchschnittskurs zwischen Geld- und Warennotierung, massgebend. Solite jedoch der Wiener Leikurs urn mehr ala 4 % von dem auf Lei
umgerechneten Bukarester Mittelkurs far Kronen abweichen, so wird die Mitte

zwischen der Wiener Leinotierung und der Bukarester Kronennotierung ala

Verrechnungskurs angenommen.
Artikel 5. Die gegenseitigen Guthaben werden mit 5% jahrlich verzinst.
Artikel 6. Zum 31. Dezember jedes Jahres warden die gegenseitigen Guthaben

zuzuglich der aufgelaufenen Zinsen rechnungsmassig festgestellt. Der Unterschied (Saldo) des Gesamtbetrages der gegenseitigen Guthaben berechnet
nach den Kursbestimmungen des Artikels 4 soli 1.500.000.000 Kronen oder
deren Gegenwert in Lei nicht ilbersteigen.
Der endgiiltige Ausgleich der gegenseitigen Guthaben erfolgt innerhalb eines

halben Jahres nach Ablauf des Wirtschaftsabkommens (Artikel II daselbst),

also spatestens bis zum 31. Dezember 1927.
Artikel 7. Rumanien wird ilber die ihm auf Grund der Artikel 1 und 3 bei
der Osterreichisch-ungarischen Bank zu bestellenden Kronenguthaben nur zum
Zwecke der Bezahlung Osterreichisch-ungarischer Forderungen verfiigen. Insofern die Guthaben zum Ankauf von Wertpapieren Verwendung finden sollen,
mfissen die Wertpapiere der gleichen Verfiigungsbeschrankung, wie die Guthaben selbst, unterworfen bleiben.
ATI exa

Nr. 47.

PROTOCOALE RELATIVE LA DEVIZE.

I

Hinsichtlich der von der Rumanischen Regierung bei der Reichsbank

gehaltenen Markguthaben erklart Deutschland, Rumanien in der Weise noel'
weiter entgegenzukommen, dass abgesehen davon, dass Verffigungen Rumanians zum Zwecke der Bezahlung deutscher Forderungen zulassig sind
die Reichsbank bereit ist, der rumanischen Regierung in Anrechnung auf jene

www.dacoromanica.ro

432

C. I. BAICOIANU

Markguthaben, jedoch nicht fiber deren HOhe hinaus, zur Befriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bedtirfnisse nach MOglichkeit Devisen zur Verftigung
zu stellen. Die Reichsbank hofft, dass sie eine angemessene Verteilung und
rechtzeitige vorherige Anmeldung des Bedarfs vorausgesetzt in der Regel
in der Lage sein wird, berechtigten Wiinschen Rumaniens, soweit es sich um
die Befriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bedurfnisse handelt, ganz oder
zu einem erheblichen Teil Rechnung zu tragen. Sie muss sich jedoch im Hinblick auf die lange Dauer des Wirtschaftsabkommens und die MOglichkeit ausser-

gewOhnlicher Verhaltnisse die Prtifung dartiber vorbehalten, ob sie jeweils

die angeforderten BetrAge an Devisen aus ihren Bestanden abgeben kann oder,
ob und auf welche Weise gegebenenfalls anderweitig den Wiinschen der rumsnischen Regierung Rechnung getragen werden kann.
II

Falls RumAnien auslAndische Zahlungsmittel benOtigen sollte, wird die

Reichsbank boreit sein, der Rumanischen Regierung in Anrechnung auf jene
Markguthaben, jedoch nicht Ober deren HOhe hinaus, zur Befriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bedurfnisse nach MOglichkeit Devisen zur Verfilgung
zu stellen. Die Reichsbank hofft, dass sie eine angemessene Verteilung und
rechtzeitige vorherige Anmeldung des Bedarfs vorausgesetzt in der Regel
in der Lage sein wird, berechtigten WOnschen RumAniens, soweit es sich urn die
Befriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bediirfnisse handelt, ganz oder zu
einem erheblichen Teil Rechnung zu tragen. Sie muss Bich jedoch im Hinblick

auf die lange Dauer des Wirtschaftsabkommens und die MOglichkeit aussergewahnlicher Verhaltnisse die Prilfung dartiber vorbehalten, ob sie jeweils
die angeforderten Betrage an Devisen aus ihren BestAnden abgeben oder, ob
und auf welche Weise gegebenenfalls anderweitig den Wiinschen der Rumttnischen

Regierung Rechnung getragen werden kann. Unter alien UmstAnden aber hat
sich die Reichsbank beroit erklArt, bis zur Hbhe von 5 % des etwa zugunsten
RumAniens Bich ergebenden Guthabensaldos in TeilbetrAgen, die nicht mehr
ale 5 Millionen Mark b(,tragen diirfen, fiir die oben gedachten Zwecke Devisen
zu den Kursen der in Frage kommenden neutralen MArkte zur Verftigung zu
stellen oder zu beschaffen.
III

Falls RumAnien auslandische Zahlungsmittel benOtigen sollte, wird die

Reichsbank bereft sein, der Rumitnischen Regierung in Anrechnung auf jene
Markguthaben, jedoch nicht Ober deren HOhe hinaus, zur Befriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bethirfnisse nach Moglichkeit Devisen zur Verftigung
zu stellen. Die Reichsbank hofft, dass sie eine angemessene Verteilung und
rechtzeitige vorherige Anmeldung des Bedarfs vorausgesetzt in der Regel in
der Lage sein wird, berechtigten Wiinschen RumAniens, soweit es sich urn die
Befriedigung notwendiger wirtschaftlicher Bediirfnisse handelt, ganz oder zu
einem erheblichen Tell Rechnung zu tragen. Sie muss Bich jedoch im Hinblick
auf die lange Dauer des Wirtschaftsabkommens und die MOglichkeit ausserge-

www.dacoromanica.ro

ANEXE

439

wOhnlicher Verh5.1tnisse die Prilfung dariiber vorbehalten, ob sie jeweils die

angeforderten Betrage an Devisen aus ihren Bestanden abgeben oder, ob und
auf welche Weise gegebenenfalls anderweitig den Wiinschen der RumAnischen
Regierung Rechnung getragen werden kann. Unter alien Umstanden aber hat
sich die Reichsbank bereft erklart, bis zur HOhe von 10% des gesamten im
Laufe des Wirtschaftsabkommens etwa zugunsten RumAniens Bich ergebenden
Guthabensaldos in TeilbetrAgen, die nicht mehr als 3 Millionen Mark betragen
durfen, fur die oben gedachten Zwecke Devisen zu den Kursen der in Frage
kommenden neutralen MArkte zur Verfugung zu stellen oder zu beschaffen.
Bis zum Ablauf eines Jahres nach Friedensschluss zwischen Deutschland
und den Westmachten beschrAnkt sich die Verpflichtung der Reichsbank auf
die Bereitstellung oder Beschaffung von Devisen bis zur HOhe von 5 % des
genannten rumanischen Guthabensaldos.

Anexa Nr. 48.

CONVENTIA CU AUSTR 0-UNGAR IA.
Osterreichisch-ungarisch-rumanische Vereinbarung fiber die Erfallung und
Sicherstellung finanzieller Verpflichtungen Rumanians aus dem rechtspolitischen
Zusatzvertrag zum Friedensvertrag.

Auf Grund des Artikel 18, Punkt 3 des Osterreichisch-ungarisch-rumanischen rechtspolitischen Zusatzvertrages zu dem Friedensvertrag zwischen
Deutschland, Osterreich-Ungarn, Bulgarien und der Thrkei einerseits und
Rumanien andererseits haben die unterzeichneten Bevollmachtigten Osterreich-Ungarns und Rumaniens namlich fur Osterreich-Ungarn der derh k. u. h.
Ministerium des Kaiserlichen und Kaniglichen Hauses und des Aussern zugeteilte Ministerialrat Dr. Ritter von Boschan und fur RumAnien der Administrator der Banca RomaneascA Stefanescu, der Direktor der Banca Agricola
Golescu und der Abgeordnete zur rumanischen Kammer Dr. Maltezeanu, wegen

der Erfullung und Sicherstellung der sich aus dem Zusatzvertrag ergebenden
finanziellen Verpflichtungen RumAniens folgende Vereinbarung getroffon:
Artikel 1. Zur Vorbereitung der in den Artikeln 3, Punkt 4 und 7, Punkt 3
des

Osterreichiseh-ungarisch-rum Anisehen

rechtspolitischen Zusatzvertrages

vorgesehenen Feststellung der nach den Artikeln 3, Punkt 3 und 7, Punkt 1

und 2 dims Vertrages von Rumanien zu ersetzenden Kriegs- und ZivilschAden
sollen die Schaden zunAchst bei den von der gegenwartigen Okkupationsverwaltung in Bukarest eingerichteten Entschlidigungsstellen von Usterreichischungarischen und rumanischen Vertretern abgeschAtzt werden.
Soweit danach die AbschAtzung im EinverstAndnis zwischen einem Osterreichisch-ungarischen und einem rumanischen Vertreter erfolgt, soil der Schaden
als endgiiltig festgestellt angesehen werden; andernfalls hat die Feststellung
durch die im Artikel 3 des Zusatzvertrages vorgesehene Kommission zu erfolgen.

Artikel 2. Die Rum5.nische Regierung wird bei der rumanischen Natio nalbank

hr die von Osterreich-Ungarn zu bezeichnenden Dienststellen Guthaben in

solcher Hare bereitstellen, dass die nach Artikel XXI des Friedensvertrages
I

www.dacoromanica.ro

23

434

C. I. BAICOIANU

fiir den Unterhalt des Besetzungsheeres zu zahlenden Betrage, Bowie die gemAss
Artikel 1 dieser Vereinbarung erhoben werden kOnnen.
Artikel 3. Die Osterreichisch-ungarische Regierung ist damit einverstanden,
dass die von Rumanien nach den Artikeln 3, Punkt 3 und 7, Punkt 1 und 2 des

rechtspolitischen Zusatzvertrages filr Kriegs- und Zivilschaden zu zahlenden

Betrage in rumanischen, mit mindestens Wulf von Hundert verzinslichen und
nicht 'Anger als ein Jahr laufenden Staatsschatzanweisungen entrichtet werden,
sofern diese jederzeit von der rum Anischen Nationalbank zum Nennwert eingelOst werden miissen.
Artikel 4. Da Rumanien bereit 1st, zur Sicherstellung der von ihm im Osterreichisch-ungarisch-rumAnischen rechtspolitischen Zusatzvertrag iibernommenen
finanziellen Verpflichtungen, sofern diese nicht rechtzeitig erfilllt werden, die

Einkunfte aus seinen Staatsmonopolen zu verpfanden, in welchem Fall die

Ausiibung des Pfandrechts durch eine besondere Vereinbarung seine Staatsmonopole ohne Zustimmung Osterreich- Ungarns weder abschaffen oder vermindern noch anderweitig belasten.
Artikel 5. Diese Vereinbarung soli von den beiderseitigen Regierungen
bis zum 28. Juli 1918 genehmigt werden. Sie tritt unter dem Vorbehalt der
Genehmigung an diesem Tage in Kraft.
Berlin, am 8. Julti 1918.

Anexa Nr. 49.

FORMULA PENTRU CONVENTIA DE COLABORARE.

Intro subsemnatii imputerniciti ai Germaniei, Austro-Ungariei t3i Romaniei, s'a citzut de acord asupra unei conventiuni de incheiat !litre Comandamentul Suprem al Armatei de ocupatiune german& si Guvernul roman, conform
art. XVII al. 4, cu privire la conlucrarea Comandamentului suprem la regularea
circulatiunei monetare $i a platilor.

Facut In trei exemplare originals la Berlin la 8 Julie 1918.

(ss) SchrOder, Boschan, A. N. teffinescu, Gr. Golescu, Const. B.
Maltezeanu.

Anexa Nr. 50.

9EDINTA DIN B IULIE 1918 ORA 11 A. M.
Sala de Conferinte (Johannes).

Prezenti: Johannes, Schroder, Bergmann, Fooke, Berndt Militarul german,

Boschan, Schnabel, Inca 2 Austrlacl ill Com Isla romina.
D-1 Boschan face o propunere sA se acorde Romaniei 10 % din disponibilul
soldului favorabil, pentru a dispune de devize. Focke se opune.

Se face o noun propunere sub forma unui protocol, care insa nu e giiait
acceptabil, neoferindu-se decat o cots; de 5 %.
Comisia roman& a prezentat apoi textul diferitelor modificari ce doreste a se
face dupft instructiunile Guvernului la proiectul de colaborare a Comanda-

mentului.
Delegatii germani nu s'au declarat de acord, au luat fnelt, nett' de modif icarile propuse, pentru a le studiA $i a se pronunta a doua zi asupra lor.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

435

Anexa Nr. 51.

SEDINTA DIN 6 IULIE ora 5 p. m.

Sala de Confer Into a MlnisteruluI de Externe.

Prezenti cei din $edinta din 6 Iu lie ora 11 a. m.
D-1 Johannes cere declaratia Comisiunei romane asupra protocolului al doilea

prezentat la Inceputul sedintei, privitor la devize.

D-1 Maltezeanu comunic& c& Comisiunea roman& ar fi gata ea accepte
toate conventiunea, dacto. In acest ultim articol, procentul de 5 % de care Romania va putea dispune pentru devize, se majoreaz& la 10 %.
D-1 Fooke rAspunde cA acest procent este maximul concesiunei ce pot s& ne
acorde, cu atat mai mult, cu cat asigurarea BAncii Imperiului ramane In vigoare
si rAmane Inc& un mijioc suficient de a acoperl nevoile Romaniei cu devize.
D-I teffinescu cere explicatie asupra procentului de 5 %, anume asupra
carui sold se socoteste. Dac& acest procent este asupra fiectirui sold anual, se
declara pentru moment multumit si nu rtimane decat s& se consulte $i cu colegii
sAi pentru a da rAspunsul definitiv.
D-1 Bosohan explic& ea acest procent este ()data pentru totdeauna pentru
o sum& determinate. Nu se socoteste In fiecare an la acelas, sold acest procent.
Numai dm& soldul creste dela un an la cellalt la diferenta In plus se va socotl
cei 5 % pentru sumele soldului la cari s'a mai calculat data si din care s'a pus
devize la dispozitiune, nu se va mai socotl procentul.

De exemplu 1 an are In cont sold favorabil Romania 300 milioane

Romania are dreptul de a pretinde devize 5 % din 300 milioane.
Al II-lea an presupunem cli s'a ridicat soldul la 800 milioane.
Romania are dreptul de a pretinde numai 5 % din 500 milioane, deoarece

pentru 300 milioane s'au platit devizele.

Pentru a clarifica mai bine Intelesul frazei, pretinde intercalarea a catorva
cuvinte pentru a da notiunea mai dart', In proiect.
D-1 Maltezeanu pentru a preciza pretentiunile Comisiunei romane si In acelasi

timp pentru a ajunge la un acord, comunica c& primeste redactia articolului

cu schimbarea procentului la 7 % % pan& la pacea generala, iar dupl., fncheferea
pacii la 10 %. Comisia german& accept& formula numai cu 5 % panti la pacea
general& si 10 % un an dupa Incheierea pacii. Comisiunea roman& convine 0,
accepte aceast& modalitate. La proiectul asupra valutei, d-1 Maltezeanu declar&
ca delegatia roman& acorda si Au9triei limita de credit la 1.500.000.000 coroane.
D-1 Johannes discuta modalitatea si iscalirea acestor tratate tii se convine

ca Luni 8 curent la ora 12 a. m. se se citeasc& din nou redactlirile ce vor

trebul pan& atunci modificate, iar Luni dup& amiaz& sa se procedeze la isc&lirea conventiunilor.

D-1 Schr5der aduce la cunostinta Comisiunei romane redactarea conventiunei relativa la Banca Nationala, rugand ca modificfirile ce vor avea, Inc&
eventual de propus, se le comunice Inainte de Luni, pentru a avea timpul necesar
de a mai aveA posibilitatea unei noui redact&ri de form& a textelor eventuale,

pan& Ia ora sedintei de Luni.

$edinta se Inchide urmand sit se Intruneasa Comisiunile Luni la 12 in
sala de conferinte a Reichschatzamt-ului.

www.dacoromanica.ro

28*

436

C. I. BAICOIANU

Anexa Nr. 52.

TELEGRAMA DELEGATIEI ROMANE
din 8 Julie 1918 catre MinIstrul de finante C. Arlon.

Excellence Ministre Etrangeres

C. C. AR ION

Bucarest.

Aujourd'hui 8 juillet avons signe, conventions our questions dont Otions

charges. Esperons conditions paraitront equitables aussi satisfaisantes quo
circonstances ont permis pour Roumanie.
Partirons Mercredi
(ss) 4tefinesou, Golescu, Maltezeanu.

8 Iu lie.

Anexa Nr. 53.

PROIECT
pentru conlucrarea Comandamentului Armatei de Ocupaflune la regularea
circulatiel monetare ;I a plafilor.

Intre Comandamentul Suprem al Armatei de Ocupatiune i Guvernul

roman, in baza articolului XVII a1.4 al Tratatului de pace, s'a Incheiat urma.toarea conventiune cu privire la conlucrarea Comandamentului Suprem la
regularea circulatiunii monetare 0 a platilor:
Par. I. Conform art. 22 din Tratatul de pace, Comandamentul Suprem va
desfiinta administratia fortata, a Bancii Nationale qi a Casei Centrale a Bancilor
Populare i Cooperativelor Sateti, pe mastiff), ce administratiile centralo ale
acestor done, institutiuni se reintorc la Bucureti.
La desfiintarea administratiunii fortate se vor preda directiunilor for registrele i valorile institutiunilor de sub administratia fortata, fare, prejudiciul
stipulatlunilor tratatelor de pace i a conventiunilor ce-1 completeaza. Predarea
valorilor urmeaza, sa se face, pe baza unui bilant brut Incheiat de administratiile
fortate. Banca Nationale, i Casa Centrals a Bancilor Populare, recunosc ca, obli-

gatiunile fortate, incheiate sau acceptate de administratorii coercitivi aunt in

drept valabile.
Par. 2. Casa de Imprumut a Agricultorilor dela Banca Nationale, preda,
pe baza unui bilant definitiv activul i pasivul ei unei Administratii care va fi
indicate,. de Guvernul roman, la o epoca ce va fi inch de stabilit. Comandamentul suprem dispune de beneficiul eventual ce va rezulta.
Toate drepturile ce decurg din dispozitiunile ordonantei din ziva de 5 Mai
1917 (Dispozitiuni pentru populatiunea romana, par. 80. Nr. 112) relative,, la
Casa de Imprumut a Agricultorilor, raman In favoarea administratiunii care-i
va succede.
Par. 3. Functionarilor, cari au fost In serviciul administratiunii fortate, nu
li se vor creia neajunsuri prin faptul di au adus acesteia servicii.
Par. 4. Se va delega pe HMO Comisarul Guvernului la Banca Nationale,,

www.dacoromanica.ro

ANE XE

437

precum gi pe lane), Centrala Bancilor Populare, pant,' la evacuarea teritoriului

ocupat, cate 2 comisari civili. Comisarii civili vor priml pentru ei gi pentru Inlocuitorii lor, Incaperile de serviciu necesare.

Par. 5. Imputernicitli civili vor da explicatiuni directorilor romani asupra

dispozitiunilor luate In timpul administratiunii fortate.
Par. 6. Conlucrarea Imputernicitilor civili la conducerea Bancii Nationale
gi a Centralei Bancilor Populare se va limit& In a examine, dads hotaririle gi masurile ambelor institutiuni sunt In armonie cu interesele Puterilor centrale,
pe care are sa le apere Comandamentul Suprem.
Directiunile roman(' vor tine cont de dorintele exprimate In aceasta privinta. In acest scop se vor da informatiuni plenipotentiarilor civili sau Inlocuitorilor lor In caz de Impiedicare, dandu-li-se la cerere sa, vada, actele referitoare,
precum pi registrele Bancii Nationale sau Centralei Bancilor Populare, inclusiv
ale Filialelor Bancii Nationale, ale federalelor bancilor populare sau Cooperativelor.
Hotaririle directiunilor gi ale altor organe de administratie, precum gi ale
Adunarii generale, se vor comunica fara zabava, dupe gedinte, Imputernicitilor civili. Acegtia pot sa face obiectiuni la Guvern, contra hotaririlor
acestora.

Inainte de a se tranga cu obiectiunea, nu se pot educe la Indeplinire hotaririle contra carora s'a ridicat reclamatiunea.
Intrucat pentru executarea obligatiunilor financiare gi economice can au
Post acceptate de Romania prin Tratatul de pace gi conventiunile complimentare
mai este nevoie gi de colaborarea Bancii Nationale gi a Casei Centrale a Bancilor
Populare (achitarea biletelor de banca ale Bancii Generale, punerea la dispozi-

tiune a biletelor de banca pentru Intretinerea armatei de ocupatiune sau pe

baza articolului 10 al conventiunii economice, strangerea recoltei prin Bancile
Populare), imputernicitii civili Bunt Indreptatiti sa-gi procure informatiuni
asupra amanuntelor executiunii. La caz de trebuinta Guvernul roman va lua
dupe cererea Imputernicitilor civili, masurile cuvenite pentru aducerea la Indeplinire.

Par. 7. Intrucat s'ar constata ca organele Cooperativelor, Bancilor Populare

gi Federalelor ar lucra contra dispozitiunilor Tratatului de pace gi conventiunii
economice, Consiliul de administratiune al Centralei Bancilor Populare va tine
socoteala de eventualele obiectiuni cu privire la Intrebuintarea unor asemenea
organe.

Par. 8. Pentru concentrarea traficului total de devize ale Romaniei, se va

institul In Bucuregti o Centrala de Devize. La Centrala Devizelor va figura oath
un comisar german gi austro-ungar. Incheierea operatiunilor de devize se va
efectua de acord cu acegti comisari.
Masurile Indreptatite potrivit Imprejuratilor internationale fete de cursul

schimbului pentru ridicarea valutei romAne, nu vor putea fi combittute de

comisar.

Par. 9. Casele de schimb militare sunt socotite ca institutiuni ale armatei

de ocupatiune.
Par. 10. Activitatea Imputernicitilor civili gi a comisarilor la Centrala Devizelor, se termin4 odata cu desfiintarea Comandamentului Suprem al armatei de
ocupatiune.

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

438

Anexa Nr. 54.

PROTOCOL
Incite fat Ia Berlin Ia 8 lulls 1918 cu ocaziunea semnaril conventiunil Intro) Romania II Austro-Ungarla cu privire Ia punerea Ia dispozItlune reolproca a mljloacolor de plata.

Par. 1. Pe cats vreme notarea cursului oficial al leilor In Viona eau a coroanelor In Bucuresti, nu se va pute& Introduce, se vor lua ca baza pentru cursul
de decontare cotarile oficiale ale leilor, respectiv ale coroanelor, dupe fixarea

facuta de Centrala respectiv& a devizelor, In acelasi chip cum se vorbeste la

articolul 4 din citata conventiune.
Par. 2. Potrivit punctului 5 din lamurirea din 5 Mai 1918 in privinta unor
stipulatiuni ale tratatului juridic aditional la tratatul de pace, Austro-Ungaria
renunta potrivit art. 18 punct 1 al acestui tratat aditional, la platile de facut
In our efectiv In sums de 85 milioane, calculat pe paritatea monetara.
Anexa Nr. 55.
CONVENTIA AUSTRIACA

relativa Ia asigurarl. Art 4. dIferind de cel german.

Fiindca Romania este dispusa sit amaneteze veniturile monopolurilor sale

de Stat In care caz exercitarea ar fi de regulat printr'o conventiune separat&

aceasta pentru asigurarea obligatiunilor el luate prin tratatul juridic-politic

aditional cu Austro-Ungaria, Romania nu va putee. pane la Indeplinirea Indatoririlor sale, nici ea desfiinteze eau A micsoreze, nici sa greveze In alts parte
monopolurile sale de Stat, lath consimtimantul Austro-Ungariei.
Anexa Nr. 56.
CONVENTIA INCHEIATA INTRE ROMANIA I GERMANIA
relativa la punerea la dIspozitle a mljloacelor de plata.

Intre subsemnatii imputerniciti ai Romaniei si Germaniei s'a incheiat urma-

toarea conventiune cu privire la punerea la dispozitie reciprocii de mijloace

de plata:
Art. 1. Conform art. X al conventiei economice relativa la intelegerea
separat& dintre Germania, Austro-Ungaria $i Romania asupra unor chestiuni
de amanunt reiesind din tratatul de pace din 7 Mai 1918, Germania si Romania
isi pun la dispozitie, in mod reciproc, mijloacele necesare de plata pentru acoperirea obligatiunilor ce rezulta din contractul economic prin deschidere de credit

In valuta celuilalt Stat.

In consecinta Guvernul german va pune la dispozitie mijloacele de plat6.
necesare In marci la Reichsbank, iar Guvernul roman lei la Banca National&
a Romaniei. Ambele Bane! sunt autorizate sa ceara avizul at aceste cereri de
plat& sunt destinate a achita obligatiunile isvorite din contractul economic.
Pentru compensarea sumelor de lei obtinuti dela Banca National& a Romaniei, Guvernul german va deschide Statului roman un credit corespunzator

www.dacoromanica.ro

ANEXE

439

In marci la Reichsbank $i din contra, pentru sumele de marci obtinute la Reichsbank de chtre Guvernul roman se va pune la dispozitia Guvernului german de
cAtre Guvernul roman, echivalentul In lei la Banca Nationale.
Art. 2. In afara de numerarul mentionat la art. 1, Germania In urma dorintei
Romaniei pune la dispozitiunea ei la Reichsbank $i urmatoarele sume:

a) Cheltuelile de plata Germaniei In marci pentru prizonierii de rasboiu

(art. 25 din tratatul juridic-politic aditional).
b) Sumele, cari sunt necesare, pentru a acoperl cheltuelile facute cu mijloace germane pentru lucrari publice In Romania, precum $i valoarea mijloacelor
de comunicatiune, Intrucat acestea nu pot fi majorate. (Art. 23 din tratatul de
pace $i art. 34 pana la 37 din tratatul aditional juridic-politic).
c) Sumele can sunt necesare pentru titlurile aflate In proprietatea germanh
din Imprumuturi ale Statului roman.
d) 0 sums. de 180 milioane //lard, pe care Guvernul roman doretite sa o
restituie Bancii Nationale a Romaniei pe consideratiunea ce Banca Nationalh
a debursat aceasta sums pe timpul rAsboiului din avutul ei la Reichsbank In
Berlin pentru finantarea obligatIunilor judetene romane. Avansui de 180 milioane mhrci din partea Germaniei are drept presupunere ca aceasta suma se
readuce la creditul Bhncii Nationale a Romaniei $i ca Banca Nationale se declarh
de acord ca dispozitiunile articolului 42 din tratatul juridic, se fie aplicate $i
asupra sumei In chestiune.

Creditele mentionate sub a) pana Ia d) aduse de Guvernul german, formeazh un avans In marci purtator de dobanda la Reichsbank, pana la 30 Iunie
1919. Dela aceasta epoch Guvernul german primeste un echivalent In lei, in
compensatia avansului, la Banca Nationale Romans, de care se va dispune
pentru plata nevoilor importului german din Romania.
Art. 3. Atat cat Germania, In afara de produsele cari sunt supuse conventjunii
economice, va avea nevoie de lei pentru acoperirea altor produse de importatie
din Romania, se va pune la dispozitia Guvernului german, sumele necesare, la
Banca Nationale a Romaniei. In schimb Guvernul roman obtine un disponibil
corespunzator la Reichsbank din partea Guvernului german.
Art. 4. Calcularea cursului ce urmeaza a se face conform art. 1-3 va avea
loc duph urmatoarele norme:

Para la 30 Iunie 1919 se adopt& pentru disponibilul reciproc proportia

fixh de 100 lei = 70 mhrci (100 marci = 142,85 lei). Introducerea cothrei oficiale
pentru leu la Berlin, cat $i pentru marci la Bucure$ti, va fi push cat mai curand

Ia tale.
Dela 1 Iu lie 1919 calculul cursului se va stabil' dupe cota ()ULM& a leului la
Berlin, luand media cursului fntre cerere $i oferta.
In cazul tend cursul leului la Berlin are o diferenta mai mare de % % fath

de cursul mb.rcii la Bucure$ti, se va lua de norms media cursului dintre cota

Berlinului $i aceia a Bucure$tiului.

Pentru ca sa se poata stabill In mod provizoriu la cat se urea disponibilul

In lei al Germaniei provenind din art. 2, se va lue cursul de 81 lei = 81 marci.
Decontul definitiv al sumelor de sub art. 2 inclusiv dobanzile aferente, are loc
dupe cursul mediu al tuturor cotelor pe timpul dela 1 Iu lie pana la 31 Decemvrie
1919. Pentru stabilirea medie se va proceda conform stipulatiunilor de mai sus.
Art. 5. Sumele disponibile vor purta dobanda reciprocA de 5 %.

www.dacoromanica.ro

440

C. I. BAICOIANU

Art. 6. La 31 Decemvrie al fiecarui an se vor stabill conturile in mod regulat cu dobanzile cari au curs. Diferenta (soldul) intro sumele disponibilurilor
ambelor parti, nu va trebul sa treaca niciodata de 1 miliard marci sau echivalentul In lei.
Acoperirea definitiva a sumelor datorate va urma in termen de o jumatate
de an dela expirarea conventiunii economice (art. II din aceasta conventiune)
adica cel mutt pana Ia 31 Decemvrie 1927.
Art. 7. Romania nu va dispune de creditul ei la Reichsbank, dealt In scopul
platii pretentiilor Germaniei. Intrucat s'ar dispune pentru cumparare de efecte
publice, aceste efecte vor fi supuse aceloragi reguli ca numerariul insugi. In caz
tend Romania ar avea nevoie de plati straine, Reichsbank va fi gata sa punk dupe
putinta, Ia dispozitia Guvernului devize pants, la suma disponibila pi nu peste
aceasta, pentru satisfacerea nevoilor sale economics.
Reichsbank spera ca intrucat s'ar face o distributie potrivita si s'ar avid'

la timp dinainte, va fi de obiceiu In masura sa is In consideratiune In total

sau in parte dorintele Romaniei, intrucat e vorba de nevoi rea/e economice.
Intrucat ins& durata conventiunii economics e deja lung& si pot interveni
diferite imprejurari neagteptate, ea trebuie sa Igi rezerve set examineze intrucat
ar putea da devize din propriul ei portofoliu, sau Intrucat, In cazul dat, ar putert
Ea preintampine dorintele Guvernului roman pe alta tale. In tot cazul Banca
Imperiala s'a declarat gata sa, puna la dispozitie sau sa, procure In sus zisul stop
devize, pe cursul pietelor neutre, /Ana la 10 % din totalitatea soldului creditor
ce s'ar ivl In decursul conventiunii economice in favoarea Romaniei, in care

caz nu ar depagl deodata suma de 5 milioane mar& Panit la expirarea unui

an duph pacea dintre Germania gi Puterile occidentale, angajamentul Bancii
Imperiale pentru dare sau procurare de devize, e redus la 5 % din totalul disponibilului roman.

Art. 8. Conventiunea de fata intrA In vigoare ()data cu tratatul de pace.

Art. 9. Se rezerva de ambele parti aprobarea Guvernului. Facut In doua
exemplare originals.
Berlin, 8 Iulie 1918.
(ss) A. N. Stefanescu, Gr. Golesou, Const. B. Maltezeanu, Johannes,
SchrOder, Bernot.

Anexa Nr. 57.

SCRISOAREA LUI KRIEGE
catre dl. Al. N. Stefanescu, pentru punerea In Itntarziere.

Berlin, 10. Juli 1918.

Sehr geehrter Herr Steftinescu,
Mit Beziehung auf unsere Besprechung wegen der Auslegung des Artikel 4
der am 28. Juni v. M. unterzeichneten deutsch-rumanischen Vereinbarung fiber
die Erfullung and Sicherstellung finanzieller Verpflichtungen Rumaniens aus dem

rechtspolitischen Zusatzvertrag zum Friedensvertrag, beehre ich mich Ihnen

hiermit zu bestatigen, dass im Sinne des Artikels sin Verzug der Rumanischen
Regierung in der Erfullung ihrer finanziellen Verpflichtungen eret dann vor-

www.dacoromanica.ro

ANE XE

441

liegen wiirde, wenn sie eine solche Verpflichtung nicht nach dem Eintritt
der Falligkeit erfolgende besondere Mahnung der Deutschen Regierung erfilllt.
Genehmigen Sie, sehr geehrter Herr Steflinescu, auch bei diesem An lass
die erneute Versicherung meiner ausgezeichneten Hochachtung.
(as) Kriege.

Anexa Nr. 58.

SCRISOAREA LUI BOSCHAN

privitoare la coroane ca has& de emisiune a Banoil Nationale a Romilniei.

Euer Hochwohlgeboren,

Ich bestatige mit verbindlichstem Dank, von Euer Hochwohlgeboren und

Herrn Abgeordneten Dr. Maltezeanu heute folgendes Schreiben erhalten zu
haben:
Mit Bezug auf Ihre Anfrage beehren wir uns, Sie von folgendem in Kenntnis zu setzen:
Auf Grund unserer Riicksprache mit einem Mitgliede der gegenwttrtigen
Ktiniglich RumAnischen Regierung clarion wir annehmen, dam anlAsslich der
bevorstehenden Anderung der far die rumlinische Nationalbank gultigen

Normen Guthaben in Wien und Budapest in analoger Weise wie Guthaben

in Berlin als zur Deckung von Nationalbanknoten verwendbar werden anerkannt werden.
Unsererseits halten wir die Massregel fur gtimatig und werden nicht verfehlen, uns daftir einzusetzen, dam dem k. u. k. Ministerium des Aussern unverweilt eine amtliche Verstandigung uber die Absichten der Koniglich Rum Anischen Regierung zukommt.

Euer Hochwohlgeboren ersuclien wir, von Vorstehendem Kenntnis zu

nehmen.
Genehmigen Euer Hochwohlgeboren den Ausdruck unserer ausgezeichneten
Hochachtung.

Berlin, am, 8. Juli, 1918.

Von diesem Schreiben habe ich zustimmend Kenntnis genommen.
Genehmigen Euer Hochwohlgeboren den Ausdruck einer ausgezeichneten
Hochachtung.
(gez.) Boschan.

Berlin, am 8. Juli 1918.

Herrn Direktor $teffinesou.

Anexa Nr. 59.

RASPUNSUL DELEGATIEI ROMANE.

Cu privire la intrebarea D-voastra avem onoarea a vil comunica urmatoarele:

Pe baza unei Intrevederi cu unul din membrii actuali ai Guvernului regal

www.dacoromanica.ro

442

C. I. BA.icoiANU

roman, credem a presupune c& cu ocaziunea modificarilor In curs a normelor

ce guverneaza Banca National& a Romaniei, disponibilele din Viena gi Budapests vor fi recunoscute in mod analog cu marcile, ca pot fi Intrebuintate ca
acoperire pentru biletele BAncii Nationale.
Din partea noastr& credem masura favorabill), gi nu vom lipsl d'a interveni
la Ministerul Afacerilor Str&ine, ca a& v& parvie o informatiune oficial& dela
Guvernul regal roman.
Rugam a lua cunogtint& de aceasta.
Primiti . . .
8. Julie 1918.
(ss) Al. N. $tefanescu, C. B. Maltezeanu.
Domnului Consilier Ministerial Dr. Cava ler de Boschan.

Anexa Nr. 60.

INA INTA REA CONVENTIUNILOR

incheiate Ministerului de Externs al Romanist.

12 Iulie 1918.
Domnule Ministru,
Am onoare a va remite urm&toarele acte incheiate la Berlin de Comisiunea

delegata pentru aranjamentele financiare ou Puterile Centrale, aranjamentele

decurgand din Tratatul de pace:
1. Conventiunea pentru asigurarea indeplinirii obligatiunilor Romaniei,
cuprinzand stipulatiunea unei eventuale gaj&ri a veniturilor monopolurilor in
caz de intarzierea platilor, precum gi facultatea ce se las& Guvernului pentru
a face p15.ti in bonuri de tezaur, dactt Banes National& le sconteaza.
2. Conventiunea similar& cu cea de sub 1 cu Austro-Ungaria.

3. Conventiunea cu Germania pentru punerea la dispozitiune In mod

reciproc, a numerariului necesar unei plirti pentru cumparari gi plati In tar&
celeilalte parti, zisa gi conventia valutei.
4. Conventia analoag& (ca Nr. 3) pentru Austro-Ungaria.
5. Conventiunea pentru conlucrarea Cpmandamentului armatei de ocupatiune la regularea circulatiunii monetare In Romania, in legatura ei cu Banca
Nationala.

6. Protocolul romano-austriac pentru renuntarea la 35 milioane our din

platile ce suntem datori a face Austro-Ungariei.
7. 0 scrisoare explicand ce Insemneazit intarzierea, in urma careia ar
trebul s& se constitue gaj veniturilor monopolurilor.
Aceste conventiuni comport&:

I. Aprobarea pan& la 15 Iulie a conventiunii asigurarilor, cari trebuie

transmis& prin D-1 Horstmann la Bucuregti.

II. Tinerea in evident& a platilor ce Statul roman are de Mout in tart

pentru intretinerea armatei de ocupatiune, a desp&gubirilor gi rechizitiunilor,
precum gi luarea de dispozitiuni pentru retragerea din oirculatiune a biletelor
Bancii Generale.
III. Modificarea legii ei statutelor Balla Nationale pentru a putea emite

www.dacoromanica.ro

443

ANE XE

numilrul de bilete necesar Statului. Modificarea In ce prive?te putinta de a

sconta, bonurile de tezaur peste limita actual/I, aceasta daa se credo necesar
a recurge Ia acel mijloc de plat/,. LArgirea prescriptiunilor relative Ia acoperirea
biletelor prin admiterea francilor, coroanelor, fiorinilor olandezi, nu numai In
cambii, ci gi In solduri de bAnci mari, putand intra cu totalitatea lor, iar nu

ca acum In proportia de 30% devize fat/ de 70% numerar.

W. Cotarea la Bursa and se va credo oportun a o deschide
marcii germane till coroanei austro-ungare.

a cursului

V. Infiintarea unei Centrale de devize, fie separat, fie pe lane' Banca

National/..

VI. Impunerea Comisarului Guvernului pe langa Banca Nationala de a

se tine in legaturA contina cu delegatii Comandamentului ce se alAturA gi
lndatorirea Comisarului de a IndeplinI conditiunile din conventiune.
VII. Semnarea cu Comandamentul a conventiunii asupra careia am cazut
de acord pentru conlucrare la regularea circulatiunii monetare. Aceast& conventiune n'a fost semnatA la Berlin, undo a fost numai desbatutA i fixatA,
ramA.nand a fi aprobat& gi semnata de Imputernicitii Comandamentului.
Rezervandu-mi a va prezenta rapoarte separate amanuntite asupra negocierilor, pe dat ce traductiunile i transcrierile vor putee, fi efectuate, vA rog
a prim! asigurarea Inaltei mele consideratiuni.
(ss) Al. N. Stefinescu.

Anexa Nr. 61.

12 Iulie 1918.
SCRISOAREA D-LUI AL. N. STEFANESCU
privitoare Ia pretenflunile Austro-Ungarlel de a figura sl coroanele ca beet de
ernisiune la Banca National& a Romaniei.

Domnule Ministru,
D-1 von Boschan, Consilier ministerial din Viena, care la negocierile dela

Berlin s'a aratat binevoitor cu not In chestiunea devizelor, a staruit mutt s&-i
comunicam Inscris daa cu ocaziunea modifiarilor normelor car! guverneaa
Banca National/,, exist& intentiunea de a introduce o stipulatiune, prin care
coroanele austro-ungare sA poat& In viitor fi considerate ca marcile, In baza
chrora ea se poatA emits bilete.
In vedere c& atat eu cat gi D-1 Maltezeanu am avut deja onoarea a Ira vorbi
In aceasta privinta, am dat d-lui von Boschan o scrisoare a arei traductie o
alatur, rugAndu-v/ a face a i se comunice intentia Guvernului. Imi permit a vA
adaoga i acl c& parerea mea este, de a se admite ca stoc, portofoliul 151 soldurile
la Bancile mari, de .franci, coroane austriace i florini olandezi, In afarA de marci

Qi lire sterline. In adevar s'a dovedit ca portofoliul francez, belgian, olandez,

austriac, precum i soldurile la bancile marl din Wile respective, se pot realiza,
uor, precum i transform& In alte valor!, fie pentru aducerea de aur, fie pentru
a le utilize pentru plati in alte monete.
Primiti VA rog, Domnule Ministru, asigurarea fnaltei mole consideratiuni.
(ss) Al. N. $tefanesou.

www.dacoromanica.ro

444

C. I. BA.IcOTANu

Bucuresti, 12 late 1918.

Anexa Nr. 62.

SCRISOAREA D-LUI AL. N. TEFANESCU

privItoare la hartia necesara Imprimaril titiurilor de renta.

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE

Delegatiunea Tehnica
pentru
Tratatul de Pace
Nr. 89.
Domnu le Ministru,

In afar de misiunea aranjamentelor financiare, m'am interesat de a gas]

'Artie pentru obligatiunile de rent& ce va trebul slt se emit treptat.
Vit anexez mai multe probe pi va atrag atentiunea In special asupra hartiei
dela Imprimeria Imperiului, Mai() filigranata, care se poate trimite foarte
curand, numArata In pachete de cat 1000 pi In lAzi sigilate Intocmai cum parvine pi hartia de bilete.
Formatu] 53/71 corespunde aproximativ cu acela al rentelor noastre, iar
costul e de 165 marci mia de coale In curtea tipografiei Impachetate In
lazi. Oferta a Post verbal& pi trebuie confirmatit In eerie la o eventual& comanda.

Odatit cu comanda trebuie cerut& autorizarea de export prin Ministerul de

Externe german.
0 alts oferta este dela Fabrica de Hartie din KOslin cu al c&rui Director
am vorbit la Bank fur Handel, a carei hartie revine mai ieftin, Ins& calitatea
e mai putin fin& pi nu se garanteaz& nici pretul, nici termenul, nici executiunea
unui filigran corect.
Primiti vu rog, Domnule Ministru, asigurarea fnaltei mele consideratiuni.
(ss) Al. N. teffinesou.

Anexa Nr. 63.

SCRISOAREA D-LUI AL. N. TEFANESCU
privitoare la importul nostru din Germania.

Domnule Ministru,,
Cu ocaziunea misiunii aranjamentelor financiare dela Berlin, m'am interesat
de diferite articole de export, pe cari Germania poate BA le furnizeze. Am primit
oferte pentru instruments de tot felul, chimicale pi alto mitrfuri.
Cunoapteti ca In mainile tAranilor se aflA astazi ascuns numerar
bilete
In cantitAti foarte Insemnate. Acest capital e mort ca mijloc de a Inlesnl Statului fmprumuturile cu termene lungi. Pentru a putett, atrage la Centre pi utiliza
acest capital, e nevoie de a se import& obiecte de cari satenii au nevoie, In special unelte articole, etc.
Imi permit a atrage atentiunea D-voastra asupra acestei necesititti, pi Vii

rog a priml asigurarea fnaltei mele consideratiuni.

(ss) Al. N. tetinescu.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

445

Anexa Nr. 64.

SCRISOAREA D-LUI AL. N. STEFANESCU

privitoare Ia cursul mArcel sl al coroanel.

Domnule Ministru,
Ca urmare la adresa mea Nr. . . . am onoare a vb atrage atentiunea ca
cursul marcii germane astfel cum s'a fixat In aranjamentul financiar (70 = 100),
reprezinta un disagio de 16 % al leului nostru. Din contra fixarea cursului coroanei fat& de leu corespunde cu un agio de 16 % In favoarea leului, prin urmare
o diferenta de aproape 32% sub paritate a coroanei fat& de marca germana.
E invederat ca industria Austro-Ungariei de articolele ce se gases In Monarhia vecina
unelte, portelanuri, mobile, unele masini, sticlarii, va fi favorizata cu 32% rata de cea germane.
De acest lucru trebuie a se tine cont, cerand oferte dela Austriaci, intrucat
importul roman trebuie sa se foloseasca de ieftinatatea unor articole car/ se
fabrica In Austro-Ungaria.
Primiti va, rog, Domnule Ministru, asigurarea Inaltei mele consideratiuni.
(ss) Al. N. Stefinescu.

Anexa Nr. 65.

SCRISOAREA D-LUI AL. N. STEFANESCU
privitoare Ia numirea membrilor roman' In comislunea de despagubiri.

Domnule Ministru,
Ca completare a adresei mele Nr. 87 am onoare a va, mai aduce Ia cunostinta

ea in indeplinirea obligatiunilor impuse, urmeaza sa se numeasca un numar

oarecare de membri romani, sari BA lucreze la Oficiul infiinfat de Comandamentul

armatei de ocupatiune pentru stabilirea pagubelor de rasboiu si civile.

Binevoiti a mai lua not& ca conventiunile valutei Incheiate cu Germania
si cu Austro-Ungaria, aunt supuse aprobarei ulterioare a Guvernelor.
Primiti VA rog, Domnule Ministru, asigurarea inaltei mele consideratiuni.
(as) Al. N. tefanescu.

Anexa Nr. 66.

SCRISOAREA D-LUI AL. N. *TEFANESCU
privitoare Ia posibilitatea unul Imprumut extern al RomAniel in Germania.

Domnule Ministru,
IncA de pe timpul negocierilor de pace In Bucuresti, D-1 Kriege, directoru

juridic din Ministerul de Externe german, In o convorbire avuta, la care a

asistat Iji D-1 Ministru Papiniu, a Ifu3at BA se Intrevada posibilitatea unui Imprumut, ce Romania ar putea face la Finanta german&
Cu ocaziunea aflarei mele la Iasi, In luna Maiu, m'am intretinut cu D-I Bibicescu, Guvernatorul Bancii Nationale, relativ la un eventual Imprumut ce

ar fi de facut in Germania si destinat a sporl acoperirea emisiunii de bilete,

emisiune de care se prevedea ca va Intrece paste limitele admise de lege si statute.

Aflandu-ma In timpul din urma, la Berlin, am putut sa sondez, fat& de

D-1 Kriege, de D-1 Glasnap, vicepresedintele Bltncii Imperiului, D-1 Salomonson

www.dacoromanica.ro

448

C. I. BAICorAisai

director la Diskontogesellschaft pi d-1 SchrOder, directorul Tezaurului, In privinta unui imprumut, a carui cifra o enumeram la 500-800 mil. marci, destinate
a sporl rezerva pentru emisiunea BAncii Nationale.
Intrucat n'ar fi vorba de ridicarea banilor dobanda ar fi sto. se compenseze, ramanand a plat' un comision anual, am capiltat impresia cit lucrul s'ar
putea face. N'am putut insA sa-I urmaresc mai de aproape, necunoscand intentiile
Guvernului In aceasta privintA.
Am mai intrevazut In convorbirile avute, ca s'ar putea, incerca a se educe

cateva milioane bilete germane, pentru a potoll cererea pe piata noastra de

marci, care da loc la o urcare a ei In dauna leului nostru, imprejurare careia
se datorepte cursul scazut luat ca norms la Incheierea conventiunii noastre.
Imi permit a atrage atentiunea D-v. asupra acestor convorbiri, car' deg'
nu aunt concludente, pot forma un mic punct de reazam pentru eventualele
negocieri.

In vederea tocmai a ajutorarei valutei noastre, am reupit a face sA se admit&

In conventiune o stipulatiune care sa ne des posibilitatea a Intreprinde unele

mAsuri, ca de ex.: aducere de marci, bine inteles ca. aceasta operatiune trebuie
justificata fats de Guvernul german, care trebuie BA dea cuvenita autorizatie
de epire a marcilor.
Anexa Nr. 67.

Bueurefti 9, 22 Dale 1918.

RAPORT
catre Ministrul de externs asupra avantajelor obtinute la negocieri.

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE

Delegatiunea tecnica
dela Berlin

Nr. 94.
Domnule Ministru,
Am avut onoare a vA remite:

1. 0 conventiune semnat cu Germania relativik la asigurarea lndeplinirii

obligatiunilor Rom&niei, prevAzand o eventuala gajare a veniturilor monopolurilor Statului in caz de intarziere a platilor, intelegandu-se acele plati relative la plata armatei de ocupatiune gi a despagubirilor supupilor germani.
2. 0 conventiune similarA cu cea de sub 1, semnatA de reprezentantii AustroUngariei.

3. 0 scrisoare semnatA de D-1 Kriege, directorul sectiunei judiciare din

Ministerul de Externe, adresatA D-lui $tefanescu, explicand c. Intarzierea piatllor s'ar consider& atunci cand, nici in urma unei somatiuni scrise de Guvernul
german Guvernului roman, acesta n'ar fi urmAtor cu platile.
4. 0 conventie cu Germania pentru punerea In mod reciproc a numerariului
necesar pentru plati pi cumpArAri, zisit pi conventia valutei.
5. Conventiunea analoaga cu cea de sub 4, cu Austro-Ungaria.
6. Un protocol semnat de D -1 Boschan, delegatul Austro-Ungariei, prin
care renunta la plata a 35 mil. coroane aur.
7. 0 formula semnata, de Imputernicitii germani, austro-ungari gi romani,

www.dacoromanica.ro

ANE XE

447

prin care se declara ca s'a convenit asupra textului de conventiune ce este a se

semna In Bucuresti intre Guvernul Roman $i Comandamentul armatei de

ocupgiune.
La conventiunile de sub 1 si 2, Comisiunea romans nu a putut sift Inlature

cererea (Wei unor asigurari mai formale, intrucat o asemenea stipulatiune

este prevazuta. In articolul 43 din tratatul juridic. Comisiunea a semnat-o ins&
sub rezerva aprobarii Guvernului.
Comisiunea tinand cont de unele dorinte, a obtinut ca platile despagubirilor
$i rechizitiunilor ea se poat& face si In bonuri de tezaur. Clauza ins& impusa ca
aceste bonuri sa fie scontabile la Banca Nationala, neutralizeaza orice avantaj.
Cat pentru incercarea de a retrage biletele Bancei Generale cu bonuri de tezaur
sau obligatiuni de renta, ea nu a izbutit din cauza ca delegatii germani au invocat
textul tratatului, care prevede precis a acele bilete trebuesc rambursate prin

bilete ale Bancei Nationale, sau monete liberatoare.

In ce priveste conventiunea zisa a valutei, Comisiunea a obtinut avantaje reale $i anume:
a) A amanat toate platile urgente in marci si coroane la epoci mai departate,
and Romania va putea ea to achite din prisosul exportului ei. Creditul reciproc
fiind de 1 miliard marci pentru Germania si 1 y2 miliard coroane pentru AustroUngaria, Romania va beneficia de acest credit cel putin trei ani, and balanta
ar putea s& treaca treptat In partea adverse., adica sa fim siliti a acorda In randul
nostru credite pan& la sumele mai suszise. Intrucat Ins& o asemenea cumpana
rasturnata, ar Insemna, o era mai prospers $i intrucat, dupa incheierea pacii
generale, lucrurile pot lue, alta turnure., nu e cazul de a ne ingrijI acum de aceasta
creditare.
b) A obtinut In principiu limitarea creditului, care la prima cerere ne-a fost
refuzata ca fiind contrara spiritului art. 10 din conventia cerealelor. Para aceasta
restrictiune, Romania ar fi foot snit& sa, ajunge. eventual sa imprumute recoltele
sale In timp de 10 ani, fare. a aye& siguranta unei compensatiuni In marfuri
echivalente.

c) S'a derogat dela principiul e lege.rei * soldului permitandu-se a dispune

de o parte din disponibilul nostru pentru a face acoperiri in alte tari $i pentru
alte nevoi decat acelea ce le-am putea satisface din Wile centrale.
d) S'a anulat dispozitiunea tratatului de pace, care prevedea o plata de
35 mil. coroane our catre Austro-Ungaria.
In chestiunea conlucrarii Comandamentului suprem la Banca National&
si la Centrala Bancilor Populare, Comisiunea roman& a putut smulge avantaje si mai Insemnate, daca pornind dela stipulatiunea art. 17 ult. aliniat si
dela primul proiect Intocmit de Germani si Austriaci, Il comparam cu ultima
redactie a conventiunii.
Comisiunea $i -a dat socoteala, ca in prima linie, trebuia sa menajeze susceptibilitatea primului nostru institut de credit si ui -a dat cea mai mare osteneale.,
cauttind sa rupe. pas cu pas o concesiune In acest sons.
a) S'a obtinut stergerea chiar din titlul a cuvintelor I Bancii Nationale si a
Centralei Be.ncilor Populare A.

b) Imputernicitii civili propusi a function& pe lange. Directiunea Bancii

au fost alaturati Comisarului Guvernului la Banca Nationala.
c) S'au stern drepturile pretinse ca ei sa se pronunte asupra color mai mica

www.dacoromanica.ro

C. I. BAICOIANU

448

credite, asupra numirilor functionarilor, a tuturor operatiunilor In genere si

modificarilor de statute, marginindu-se dreptul for de supraveghere .asupra
chestiunilor care intereseaza Comanda suprema i interesele Puterilor centrale.
d) S'a inlaturat dreptul de a asista la sedinte obligandu-se numai Comisarul
Guvernului ca s& -i punt), in cunostintb intrucat ar fi vorba de interesele de mai

sus in joc.
e) S'a luat dreptul de a devenl ei insusi executanti, cand Banca ar pane,
ca nu lucreaza In vederile lor, rAmanand ca dansii sa reclame Guvernului, iar
acesta BA ia masurile ce vor fi utile. A trebuit sit convenim Ins& ca, pant), la
transarea diferendului, hotaririle organelor Bancii sA ramana In suspensie.
f) Am dat o forma mai putin isbitoare unor dispozitiuni privitoare Ia Centrala Bancilor Populare.
g) Deasemenea s'a Mout $i cu drepturile ce erau inscrise In primul proiect
In partea privitoare la Centrala Devizelor.
h) In fine s'a inscris principiul combatut cu multa sarguinta ca Romania
stt poata eventual avea facultatea sa intreprinda oarecari masuri pentru ridicarea
valutei sale.
Primiti, Domnule Ministru, asigurarea Inaltei noastre consideratii.
(as) teffinescu, Golescu.
Domniei-Sale

Domnului Ministru al Afacerilor Straine

Anexa Nr. 68.

RAPORT

dare Guvernatorul Bancil Nationale a Romaniel asupra avantajelor

obtinute la negociere.
9/22 lulie 1918.
Domnule Guvernator,

Cu ocaziunea aflarii mele In Iasi am avut onoarea a vA ruga ea binevoiti

a delega pe vreunul din directorii Bancii Nationale, ca alaturi de mine BA ia parte
la conferintele ce urmau sit alba Ion la Berlin intro delegatii romani $i delegatii
Puterilor centrale pentru stabilirea 4 unor aranjamente financiare * decurgand

din tratatele de pace. Rugamintea era motivata pe faptul ca, intro altele se
trata acolo si chestiunea Banal Nationale si deci ar fi fost indicat, $i Guvernul
admisese ca Banca sa fie reprezentata la acele sedinte. Neputandu-se, dupa
cum mi-ati comunicat, Mari nimeni pentru o asemenea participare, am plecat
singur urmat la oarecare intervale de D-nii Maltezeanu si Golescu.

Sarcina noastra cu privire Ia Banca Nationala era foarte grea, intrucat

tratatul de pace continea clauze de principiu, cari impuneau conditiuni grele,
pe cari Guvernul In neputinta de a face altfel, le primise.
La articolul privitor la stirbirea depozitului Bancii Nationale la Reichsbank, se admisese la tratarile de pace, dui:4 mari staruinte, ca stt se intercaleze
rezerva consimtamantului Bancei Nationale. Dupa afirmatiunile primului
plenipotentiar german la Berlin, reiesea insa cb, chestiunea aceasta a fost deja
tranata, prin luarea asupra Guvernului a obt.inerei acestui consimtamant, astfel
ca principalul delegat german nici nu a primit discutia pe acest teren, afirmAndu-ne ca far& aceasta ipoteza pacea nici nu poate fi rectificata.

www.dacoromanica.ro

ANE XE

449

Totusi am propus, conform dorintei D-v. ca depozitul D-v. sit se reintregeasca

cu cele 180 milioane marci ce-i fusesera luate $i sa se treaca Statului in contul ce i
se va deschide. Banca National& urma sa garanteze ins& angajamentele Statului

cu tot depozitul Bancii Nationale la Reichsbank. Solutiunea aceasta a fost

primita.

Atat pentru chestiunea aceasta, cat si pentru sumele In our ce s'au luat
din depozitul Bancii

tor de dobanda

din cari 51.000.000 s'au trecut la contul marci purt & -

am cerut D-lui Glasnap, vice-presedinte al Bancei Impe-

riului, o confirmare In stria pentru Banca National5,. Raspunsul a fost ca exist&

aici in Berlin un administator coercitiv al Bancii Nationale, singurul cu care

poate corespunde acum Banca Imperiului, ca acest administrator urmeaza

a da cont dupa ratificare, tend va Inceta functiunile sale si tend odata cu darea
In primire a socotelilor, va da si lamuririle cuvenite.
In alte multe sedinte s'a tratat, Domnule Guvernator, chestiunea conlucrarii
Comandamentului cu Banca Nationala.
Aceasta clauza era cuprinsa In articolul 17 al tratatului general de pace,
ultimul aliniat, tratat la alcatuirea cb.ruia nu au luat parte nici unul din delegatii
financiari. Sarcina fritocmirii unei conventiuni pe bozo acelei stipulatiuni era
foarte ingratk intrucat aveam de luptat pentru neutralizare in cat mai accentuat& masurit $i aveam in fat& multe somitati ale biurocratiei $i finantei germane
si pe ins5,si administratorii fortati, cari paraseau o functiune pentru a o redobandl

sub un alt nume.

E destul a v& infatis& primul proiect al conventiunii pentru a vedea cum se
Intelegea a se exercita aceasta colaborare.
A urmat o eerie de discutiuni, de contraproiecte ale noastre, precum si un
memoriu, pan& am ajuns la un compromis In al cincilea proiect al germanilor.
Din comparatiile acestor dou5, redactiuni yeti vedea rezultatele la cari am
ajuns.
Dupb, cum va descoperisem Inc& planul meu In luna Mai and am fost la
D-v., intentiunea mea fusese de a alatura. $i pe cei doi a Imputerniciti civili a ai
Comandaturii, pe lang& Comisarul Guvernului. Plecand dela acest principiu, am
reusit a face s se stearg& din Insasi titlul conventiunii cuvintele It Banca National& *, a atasa pe cei doi imputerniciti pe lang& Comisarul Guvernului,

caruia i se creiaza de aci Indatoriri mai marl, de a cere prin acesta orice
deslusiri, prezentari de acte, comunic&ri de hotariri, limitandu-se aceasta
conlucrare la chestiunile cari ar privl direct interesele Comandamentului Qi acele
ale Puterilor Centrale. Restrictiunea dup& cum vedeti este destul de mare.
Am mai reusit a inlatura a executia a ce voiau sh, fac& InsAsi organele Comandamentului, In cazul cand li s'ar fi parut c& unele deciziuni stint contrarii

intereselor lui si am inscris ca obiectiunile sa fie adresate Guvernului roman,

punand astfel la adapost Banca de o imixiune direct& a Comandamentului.
Desi mi-a succes a sterge din conventiune ca imputernicitii s& ELM& biroul

for in cladirea Banal, aceasta Ins n'am putut s'o obtin decat cu fagaduiala
mea personal& ca totusi acei functionari vor avea camera for In localul Bancii,
lucru ce cred a fi posibil, dandu-se una sau dou& camera destinate Comisarului
Guvernului.

La capitolul centralei Devizelor, am obtinut, cu foarte mare greutate,

de a mi se procure, a ceva u devize straine de catre Banca Imperialk ca o
www.dacoromanica.ro
29

C. I. 13Aicoia Nu

450

concesiune contra principiului preconizat ca soldurile noastre creditoare provenite

din v&nzarea produselor, sa, fie legate gi nedisponibile decat pentru plati In
State le centrale.

Am mai putut inscrie o clauza, In conventiune, ca sti putem Intreprinde

oarecari demersuri pentru lmbunitatirea valutei noastre, demersuri la cari
Comisarii atasati la Centrals Devizelor, sa nu se post& opune.

Sper, Domnule Guvernator, ca data, n'am putut sa, obtinem totul spre
satisfacerea D-v. yeti OA ca, In fmprejurarile date, s'a filcut totul gi s'a ajuns
la rezultate destul de apreciabile.
Primiti, Domnule Guvernator, asigurarea fnaltei mole consideratiuni.
(ss) Al. N. teffinescu.
Domniei-Sale

Domnului Guvernator al Bancii Nationale a Romdniei

Anexa Nr. 69.

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE
Delegatiunea dela Berlin
pentru
aranjamentele financiare
Nr. 96.

Bucuregi, Nile 1918.

Domnule Ministru,

In urma delegatiunii ce ati binevoit a-mi da pentru a merge la Berlin gi

a negocia ImpreunA cu D-nii Golescu gi Maltezeanu aranjamentele financiare

cari decurg din tratatele de pace dela Bucuregti, subsemnatul Al. N. $tefanescu, dupa, ce v'am remis un mic memoriu Intitulat 4 Aranjamentul Financiar p (anexa Nr. 1.), am plecat din Bucuregti In ziva de Miercuri 5 Iunie,
Insotit de D-1 Carol Rasidescu, In calitate de secretar, iar d-1 C. Maltezeanu a
plecat Sambata. 8 Iunie.
Subsemnatul sosind la Berlin In ziva de 7 Iunie, am avut primele Intrevorbiri Ia 7 gi 8 Iunie cu D-1 Kriege, Directorul departamentului juridic din
Ministerul de Externe si D-1 SchrOder directorul Tezaurului, jar la 11 Iunie
cu D-1 Johannes, directorul departamentului comercial din Ministerul de Externe, separat cu fiecare. D-1 Maltezeanu a lust parte Ia Intrevederea dela 11
Iunie, D-sa fiind sosit In ajun. Rezumatele acestor convorbiri Bunt redate In
anexa Nr. 2.
Aceste conversatiuni avuseserb, drept stop a ne pune In legatura cu principalii delegati germani ale diferitelor administratii din teritoriul ocupat, iar pe
de alta, a aver, schimburi de pareri Intro dangii, lnainte de a avea o sedinta, plenara cu noi. Aceasta, prima, gedinta, a avut lot In ziva de 13 Iunie ora 4.
Conducerea desbaterilor din partea adversa, o avea D-1 Johannes. D-sa
ne-a comunicat ca, In gedintele ce vor Ewa, lot Cu participarea sa, se va discuta numai chestiunea articolului X din aranjamentul economic, cunoscut gi
sub denumirea de conventia pentru vanzarea cerealelor. Acest articol suna:
Germania gi Romania, precum gi Austro-Ungaria gi Romania Igi vor pune
la dispozitie, una fat& de alta, mijloace de plata necesare pentru achitarea obligatiunilor de plata, nascute din aceasta conventiune prin deschidere de credite

www.dacoromanica.ro

ANE XE

4&1

fn moneta celeilalte tari. Amanuntele acestei regule sunt rezervate pentru

o conventiune urmatoareb.
D-1 Johannes ne-a prezintat un proiect de aranjament caruia fi da citire.
D-1 Stefanescu releva ca, In aceasta pedinta, nu se va putea, face altceva
decat a se lua cunoptinta, ramanand ca Comisiunea roman& s& chibzuiasca qi s dea

rAspunsul sau a doua zi, eventual sA !pi formuleze parerile sau propunerile sale

Proiectul german, astfel cum a fost redactat, e alaturat In anexa Nr. 3

fn traducere romana1).

Din rezumatul acestei pedinte anexa Nr. 4

se vede cs Comisiunea a

fAcut primele sale observatiuni.

In esenta acest proiect nu prevedea nici una din urmatoarele principale

dispozitiuni:

a) Termen de stabilit conturile.

b) Marginirea sumei panb, la care o parte putea uza, de credit la cealalta.
c) Inlesnirea platilor ce Romania are de facut In alte cari.
Proiectul continea Ins o dispozitiune foarte nefavorabilb. In ce privepte
cursul, pe care-1 fixa la 70 marci suta de lei, iar din redactiunea meptesugita,
ar fi reiesit, dupb. cum desbaterile au probat-o, ca soldul In favoarea noastra
la ei, provenit dintr'un export eventual de un miliard pi mai bine anual, urma
sb, crease& necontenit pi aft ajunga. in 9 ani la cifre fantastice, Intrucat e sigur
cA Germania nu poate avea putinta a ne furniza cu toate marfurile de cari
avem trebuinta, pentru a-si platl astfel datoria dare noi. Un al treilea inconvenient pentru Romania, care a reiepit iarapi din discutiunile urmate, era mentalitatea ce a domnit Intre delegatii adverpi, ca Romania O. nu poata, In nici
un chip, sa se atingb, de disponibilitatile ei, pentru a-si procure, marfuri din
alta, parte, mergand unii pan& acolo sa, ne spun& ca tocmai acesta este scopul
aranjamentului, ca s& ne Impiedice de a face plati Puterilor inamice, c& ape,
s'a Inteles prin tratat, care ar fi executoriu pi fArA conventiunea de amanunt,
ca sumele ce ar prisosi In favorul nostru, sa, ramanb, * legate s, a gesperrt * si
ca trebuie, sA suferim $i noi pi sa mai renuntam la lux pi la articolele de.Paris.
Comisiunea romans, dupe, cum se vede din anexa Nr. 4 (rezumatul desbaterilor), a fault obiectiunile sale pi a prelucrat un contraproiect anexa Nr. 5.
Acest proiect al nostru, pe Mg& c& complete, lacunele din proiectul german, Elva, pi avantajul ca transformarea mArcilor In lei se fAcea In finele campaniei si numai pentru o parte din marci, iar pentru partea ce primul an am
fi ramas datori, s& zicem 400.000.000 marci, ramanea a se face la finele anului

viitor 1919, and valuta noastra, s'ar fi putut Imbunatat,i In urma unei mai
bune recolte. Ocoleam, prin urmare, paguba de curs la cel put,in 400.000.000
pi in tot cazul o viram asupra unui an mai bun, dm& totupi, cum prevedeam,
nu era se, se admit& cursul paritatii.
Proiectul nostru a fost viu combatut In pedinta din 14 Iunie, dup& cum
se vede din rezumatul desbaterilor din anexa Nr. 7. La finele pedintei ne-am
Inteles a awl), o Intalnire la D-1 Schroder directorul Tezaurului, care a pi avut

1) Deoarece noi am lasat la o parte textele germane luand numai traducerile In limba romans, am fost nevoiti sa schimbb.m numerotarea anexelor.
Din aceastA cauza trimiterile din acest raport le-am pus In concordant& cu
modificArile pe cari le-am Mout la numerotarea anexelor.

www.dacoromanica.ro

29*

452

C. I. BA.ICOIANu

loc a doua zi, asistand si D-1 Bergmann din acelasi serviciu si d-1 Focke din
partea Women Imperiului.

Intrevorbirile cari au avut be in dimineata zilei de 15 sunt consemnate

In anexa Nr. 8.
In urma refuzului absolut al formulei noastre de a face decontul Ia finele
exercitiului, am fost siliti a ne Intoarce la redactiunea germana. Am obtinut
Ins& ca la articolul 2, stt se enumere punctele cari constituesc datoriile apAsatoare ale Statului In marci, Intro cari urma sa trecem $i cele 180 milioane ce
fusesera luate de Administratiunea fortata, din avutul Bancii Nationale la
Reichsbank. Aceasta enumerare am crezut-o necesara pentru a fnlatura orice
echivoc $i a nu da o arma, de presiune la mana adverse.
De partea german& s'a crezut apoi c& limita creditului O. fie fntinsa Ia
1 miliard marci, numai pentru Germania, urmand, ca, contrar propunerii
noastre de a ingloba In contractul german si pe Austro-Ungaria, sa facem cu
aceasta o Invoiala, separata.
In cursul chiar al campaniei nu se mai admitea limita, ci numai dupa Inchiderea anului urma A se plateasca soldul ce o parte ar fi ramas datoare celeilalte, peste 1 miliard marci.
Aceasta stipulatiune, dell usuratoare pentru obligatiunile Romaniei pentru primul art, devenea Ingreuetoare odata ce recoltele noastre cum e de
previtzut
vor Intrece cu mult datoriile $i valoarea importului din Germania.
Delegatii Romani au insistat mult cautand sa demonstreze enormitatea
acestei sume si sa obtie o diminuare a ei, fart). Ins& a reusi. Era Ins& un principiu castigat. Germanii admisesera limita contra conceptiunii austro-ungare.
Chestiunea cea mai grea a cursului a fost obiectul unoi critici severe, care
s'a repetat In sedinta plenara, ce s'a tinut la ora 5, cu toate argumentele ce
s'au putut invoca. Comisia roman& a aratat pagubele enorme ce rezultau pentru Stat, din calcularea schimbului pe 70 marci suta de lei, pagube cari pentru
sumele datorate dela Inceput, puteau O. se ridice la peste 100 milioane. Ea
facuse si rezerve in privinta celor 180 milioane cari le-ar fi retras dela viramentul propus, urma.nd a fi socotite la o epoca posterioara, cand cursul va fi
mai favorabil. A aratat deasemeni netemeinicia cursului care domneste la
Bucuresti, neajunsurile cari rezult& din scumpirea marcii chiar pentru importul

de marfuri germane. In cele din urma Germanii ne-au facut dotal propuneri
fntre cari sit alegem:
I. Repurtarea tuturor sumelor provenind din lndatoririle enumerate la
art. 2 din proiect, la finele anului 1919, and ar urma sa se fax& decontul dupa
cursul deatunci, stabilit fiind Ins& ca marfurile ce vom importa anul acesta,
s le platim tot duptt cursul de 70 marci suta de lei, adica 142 lei 85 bani suta
de marci.
II. Transformarea imediata In lei pe cursul a forfait de 72 marci, sau
138,89 lei = 100 marci, a tuturor sumelor de sub articolul 2, precum si a color ce se adaogau din importul marfurilor germane.
Limita creditului, cu toate obiectiunile facute, Germanii au mentinut-o
la 1 miliard marci, (anexa Nr. 9).
Este evident, Domnule Ministru, ca, In ce priveste cursul, alternative
lasata nu ne fereste nici de cum de pagube. Propunerea I privitoare la amanarea decontului poate fi si mai pagubitoare dace pans spre sfarsitul anului

www.dacoromanica.ro

ANE XE

453

1919 nu intervine o ameliorare a valutei noastre. Ea amana Ins& In tot cazul

o paguba asupra unui an ce speram a fi mai bun. Mijloacele de capital ale Germaniei, modul cum suntem legati, sunt factori cari pot inrautati cots leului
nostru. Totusi o recolta buns In 1919, masuri financiare nimerite, asezarea bugetului In mod corespunzator nevoilor, oarecari operatiuni la timp Intreprinse
cu bancile marl. intrucat am fi liberi a le face , pot influenta In bine valoarea leului si micsora paguba la curs.
Propunerea II-a implica plata unui agio de 15,39%1) dela inceput $i limiteaza paguba la acest procent oricare va fi cursul mai tarziu.
Comisiunea In fata acestor pretentiuni nu a putut face altceva decat a
va telegrafia rezultatul la care a ajuns, cerand ca Guvernul ea hotarasca (copia
depesii anexa Nr. 10).
Delegatii austro-ungari cerand o consfatuire, ne-am Intrunit cu dansii
Duminica 3/18 Iunie ora 111/2.
Principiile celelalte fiind discutate impreuna cu Germanii, iar cursul devenind o chestiune de calcul, daca se stabile& cursul marcii, am avut de discutat numai limita creditului, care de asta data nu ne interesa as& mult pe
noi, intrand noi cu o mult mai mica datorie fata de Monarhie. Am fost foarte
surprinsi cand s'a pronuntat cifra de 1 miliard marci, aceiali pe care Germanii
o cerusera pentru ei. Discutiunile au fost foarte aprinse. Austriacii dej& In sedintele colective sustinusera teza ca lichidarea pute& sit se fad). peste 10 ani,
ca sensul tratatului este acesta gi nu gasisera nimic straniu, cand pretuind recolts noastra anuala la 1 miliard, am fi ajuns peste 9 ani la sume fabuloase.
Sigur ca pentru Austro-Ungaria aceasta Insemna o Inlesnire apreciabila. Cum
Ins& financiarii germani, dupa staruintele noastre, cedasera asupra acestui
principiu, Austriacii degl au sustinut un moment ca nu erau legati de parerea Germanilor, totugi au trebuit sa cedeze $i au cerut numai maximul de
credit de 1 miliard marci, once sums trecand peste 1 miliard, urrnand a se
achit& dupa finele anului.
Delegatia romans a obiectat ca, trebuintele Austro-Ungariei de cereale nu
sunt asa de marl ca ale Germaniei, ca relatiunile In genere sunt mai mid, ca
datoria noastra initiala, in 'Tiara fath, de Germania creia fata de aceasta o Indatorire de reciprocitate incat privegte fixarea unei sume mai marl, ca chiar
numarul populatiunii Austriei e mult mai mic, ca emisiunea noastra de bilete
pe care Statul ar trebui sa le Imprumute dela Banca National& ar fi foarte Ingreuietoare, scumpind viata $i producand turburari si slabiciuni ale valutei,
ca am fi expusi la critici severe In Parlament pentru acordari de credite aga
de maxi de dare Statul roman altui Stat.
S'a raspuns ca Austro-Ungaria nu poate admite un credit inferior aceluia
al Germaniei, ca partea de recolta ce Austria a luat din produsele Romitniei
a fost cam jumatate, ca, in ce priveste importul Austro-Ungariei la noi, deal
recunoagte ca a fost mai mic decat al Germaniei, dar ca de acum inainte credo
ca va fi mai mare si tocmai acest credit o ea sileasca pe Romania a cumpara
mai multe marturi, ca populatia Austriei se va marl Cu tinuturile Poloniei,
ca rata de consideratiunile noastre relative la valuta, Austriacii valorifica pe
ale lor, Intrucat creditul nostru va ajut& la indreptarea valutei lor, ca aceleagi

1) Se intelege la suta de marci.

www.dacoromanica.ro

454

C. I. BA.IcOIANu

critici de cari vorbim noi, vor fi exprimate de parlamentarii for In caz cand
n'ar obtine conditiuni Ia fel ca Germanii.
Comisiunea roman& replica ca nu vede cum o tare mica ca a noastra, ar
putea cu mijloacele ei, sa ajute valuta austriack ca o asemenea pretentiune
nu ar fi compatibila cu prestigiul unei puteri marl, cAci de fapt creditul, care
ar deveni permanent in 1 miliard marci, ar echivala cu un Imprumut fortat ce
s'ar impune Romaniei. Incat priveste pretentiunea ca Romania sa, cumpere
cat mai multe marfuri din Austria, ca astfel sa se compenseze creditul, se tie
ca, nu se pot cumpere decat dupes necesitatile simtite de populatiune, iar nicidecum din consideratiuni de acelea pe cari le invoaca D-nii delegati austroungari.

In fine delegatii austriaci mai spun ca teama de a deveni un Imprumut

permanent este exagerata, cad nu credo ca Monarhia va avea fn toti anii asa
necesitati ca a& uzeze permanent de maximul creditului, ca o parte va fi cornpensata de importul roman, care va crest i de devizele straine, pe cari Banca
Austro-Ungara le-ar putea pune la dispozitie, ca nu este nici un interes de a crew

dificultati Statului roman, cu care din contra ei voiesc a Intretine relatiunile

cele mai amicale. Desbaterile anexa Nr. 11.
Delegatii despartindu-se, Romani au lansat la Bucuresti telegrama anexata in copie sub anexa Nr. 12.
Luni, 17 Iunie, ora 4 y2, am fost convocati pentru a discuta asupra A conlucrarei * organelor Comandamentului suprem Ia administratia Bancii Nationale $i a Centralei Bancilor Populare. Conducerea discutiunilor o avea D-1
SchrOder. Delegatii germani ne-au remis un proiect (anexa Nr. 13). Delegatii
romani au declarat imediat ca nu va.d putinta de a ajunge la o Intelegere pe
bazele aratate In acel project, nu vad cum Banca Nationale ar putea salt de&
consimtamantul si sa ia masurile necesare pentru aducerea la Indeplinire
a diferitelor obligatiuni financiare rezultate din tratat.
D-1 SchrOder, In special, zice ca Guvernul trebuie sa smulga Bancii acest
consimtamant, Para de care s'ar periclita ratificarea tratatului, ca Puterile au
trebuit sa ia masuri contra Bancii, care li s'a aratat ase vajmase si care a protejat persoane ostile lor.
Subsemnatul a declarat ca nu cunoaste nici o mAsurA ostila a BAncii con-

tra Puterilor centrale ei ca dace ea a dat concurs Guvernului In timpul razboiului, ea nu putea face altfel, toate bb.ncile de emisiune au facut Ia fel. Ca
fost Director al Bancii Nationale, dau cea mai categoric& desmintire ca Banca
ar fi favorizat pe cineva In operatiuni din cauza credintelor sale politico. Cat
priveste pe administratorii ei, ei au putut avea credintele for personale.
Banca National& a fost Infiintate de partidul liberal si dirijata In majoritate de liberali. Din aceasta cauza ea a fost adesea atacata de persoane din
alte partide. Cred dar ca D-I Schroder a fost impresionat de svonuri raspandite de persoane cari nu au fost binevoitoare Bancii.
In cele din urma Delegatia romans zice ca va face un contra-proiect si
cere timp pan& maine, fixandu-se o noun sedinta pe Marti, 18 Iunie, ora 11 %.
A se vedea discutiile fn anexa Nr. 16.
La ora fixate, Marti 18 Iunie, se Intrunesc din nou comisiunile si se Inmaneaza

delegatiunii adverse proiectul roman, adaogandu-se ca reprezentantii romani

au cautat a se apropia de dorintele germane In sensul tratatului, menajand

www.dacoromanica.ro

ANE xE

455

MBA susceptibilitatile Bancii Nationale. Se da citire proiectului roman, care

e viu combatut de mai toti reprezentantii advergi. Nu se gasegte destulb. garantie ca Comisarul Guvernului va arata tot ce intereseaza armata gi Puterile gi
se staruie cu insistent& In conceptia germane. Se dau explicatiuni ca miile de
scrisori gi acte ce tree prin Banca zilnic, nu ar interesa pe comisarii germani
ca chestiunile relative la interesele Puterilor centrale vor fi chestiuni de principiu, cari se vor decide In anumite conditiuni, de sari Comisarul Guvernului
va avea cunogtinta, age ca reprezentantii Comandei Supreme vor fi tinuti In
curent (vezi proiect In anexa Nr. 15).
La capitolul devizelor gasim ca, dreptul de veto, astfel cum a Post formulat, este prea batator Ia ochi gi jignitor. Se propune deci a se modera termenii, bunaoara a se prevedea ca, operatiunile sa se fad). In intelegere cu reprezentantii germani gi austro-ungari. Vezi anexa Nr. 16. Delegatiunea german&
promite a revizul gi a trimete un al doilea proiect delegatiunei romane.
Al doilea proiect german, prezentat In ziva de Miercuri 19 Iunie dimineata, constitue o concesiune insemnata fata de intaiul, Intruc&t actiunea Obercomandei e redusa la interesele proprii ale Puterilor. Mentine Ins asistarea
la gedintele Consiliului gi pretentiunile revizuirei directe a registrelor gi actelor. Vezi anexa Nr. 17. Cu toate protestele delegatilor romani, nu s'a putut obtine schimbarea redactiunei. La paragraful privitor Ia devize, s'a admis o formula mai politicoask Vezi desbaterile din anexa Nr. 18.
In chestiunea 4 conlucrarei * misiunea delegatilor romani a foot foarte grea,
cad stipulatiunile respective din tratat prevedeau a conlucrarea *, termen care
cuprinde implicit facultatea de a lua parte In administratiune. Vezi telegr. din
anexa Nr. 21.
Dupe amiaza, 19 Iunie, ne-am prezentat In cabinetul D -lui Kriege, undo
se aflau D-nii Glasnap, vice-pregedintele Bancii Imperiale gi D-1 Solomonsohn,
cunoscutul director al Bancii Disconto-Gesellschaft.
Ni s'a pus Inainte un proiect pentru 4 garantarea obligatiunilor financiare
ale Rom &niei *. Vezi anexa Nr. 26.
La articolul 2 delegatii romani au aratat greutatea ce ar avea Guvernul
gi a cerut ca stipulatiunea sa fie intocmita in sensul ca Guvernul sit a ingrijeasca * a avea, la Banc& fondurile necesare pentru platile ce Ii incumba. Dolegatii germani au promis schimbarea textului. La art. 3 se cla explicatiunea ca
aceasta dispozitlune s'ar puns in aplicare numai In caz de intarziere a platilor
relative la intretinerea armatei de ocupatiune, la rechizitiuni E} i despagubiri,

$ed. vezi Anexa Nr. 27.

Delegatia roman& a declarat ca, In privinta amanetarii veniturilor monopolurilor, neavand instructiuni va depega Guvernului, cerand solutia. V. telegr. 32.

D-1 Kriege, urmarind notitele luate la prima convorbire din 7 Iunie, ne

comunick ea, in privinta hartiei de renta, ne putem adresa la Imprimeria Imperiului gi deleaga pe consilierul de legatiune Kraus di insoteasca pe subsemnatul. Asupra demersurilor urmeaza raport separat.
In privinta Inlesnirei trecerii hartiei de bilete din Elvetia prin Austria
In Romania, d-sa is note pentru a interveni la Legatiunea Austriac..
Pentru rublele din Basarabia, D-1 Glasnap ne face cunoscut cri momentan
Germania nu are nevoie de ruble.

www.dacoromanica.ro

C. I. BA.ICOIANII

456

Privitor la fntrebarea dada am putea achita la Bucuresti o parte din datorii In bonuri de tezaur, delegatia germane zice ce retragerea biletelor Bancii
Generale nu se poate efectult cleat in bilete ale Bancii Nationale sau altla moneta, legala. Pentru rechizitiuni, despagubiri si altele, se pot oferl bonuri de
tezaur cu obligatiunea impusa. Bancii Nationale a le sconta si lombarda imediat,
adica fnainte de 120 zile de scadenta lor.
D-1 Kriege ne-a trimis a doua zi textul rectificat, relativ la garantarea
obligatiunilor juridice. Nr. 30/1,
In ziva de Vineri 21 Iunie, am avut o intrunire restransa cu delegatii austroungari $i s'a vorbit de chestiunea despagubirilor actionarilor si asociatilor, de
compozitia comisiunii de despagubiri, de comunicarea numelor uniunilor de
protectiune ale creditorilor, de o conventie pentru serviciul datoriei publice,
de desplagubirile pentru material de cai ferate, de scutirea de impozite pentru
fncetarea de lucru, de bonificarea pagubelor la vase, de pagubele la comuniUtile bisericesti ei de prelungirea termenului la Intreprinderile de paduri si
export de lemne.

Asupra acestor chestiuni nu ne-am oprit, neputandu-se ele rezolva la

Berlin.

D-I Boschan a trecut apoi la chestiunea creditului din aranjamentul financiar

$i trite() convorbire de un teas, ne-a facut o enumerapune a argumentelor deja
invocate la 16 Iunie, cautand a dovedl necesitatea absolute de a i se aproba,
cifra de 1 miliard marci. Cum fmputernicitilor romani nu be sosise raspunsul

la nici una din telegrame, nu au avut putinta de a da D-lui Boschan vreun

indiciu In aceasta delicate chestiune.
In ziva de 22 Iunie am primit si textul austriac privitor la garantarea
obligatiunilor din tratatul juridic, fntocmit dupla Intelegerea avuta cu Germanii. Anexe Nr. 31-32.
Trecand opt zile dela expedierea primei telegrame si cerandu-se imperios
de delegatii austriaci a depesa din nou la Bucuresti, am lansat telegramele re-

produse In copie sub Nr. 33-34.

De oarece nici pane la 25 Iunie nu s'a primit raspuns dela Bucuresti, Comisiunea Romans a hotarft lntocmirea a clout' memorii, din earl unul cu privire la valuta, celalalt cu privire la conlucrarea Comandamentului cu Banca
National& Aceste (Lou& memorii au fost fnmanate, primul D-lui Johannes,
directorul sectiunii comerciale, celalalt D-lui Kriege, directorul sectiunii juridice

din Ministerul de Externs. Anexele Nr. 35-39.

La 26 Iunie ni s'a dat o Intalnire de d-I Kriege la ora 7 seara, dupla ce ni
se remisese In dimineata acestei zile textul rectificat al conventiunii relative
la o eventuala ipotecare a veniturilor monopolurilor, conventiune la care s'a
adaogat un articol privitor la plata despagubirilor si rechizitiunilor In bonuri
de tezaur, astfel cum convenisem. Anexa Nr. 40-41.
D-1 Kriege a staruit fa semnam aceasta conventiune, iar Comisiunea roman& a spus a In privinta gajarii nu poate lua o hotarfre, mai ales ca a telegrafiat la Bucuresti pentru a aye& raspuns. Intrucat Met s'a prevazut apoi
In aceasta conventiune ratificarea din partea Guvernului, delegatii romani au
declarat ca semneaza, cu aceasta rezerva. S'a telegrafiat totdeodata la Viena
pentru semnarea textului identic cu eel german.

www.dacoromanica.ro

ANE XE

457

Cu privire la chestia valutei s'a fixat, de acord cu D-1 Johannes, pe Vineri

28 Iunie, ora 11, o noun intrunire.

Subsemnatul a cerut apoi lnlesniri pentru exportul mArfurilor din Germania si pentru cAlAtoria Romani lor In aceastA tara. S'a promis a se examine
chestiunea dupa. ratificare.
In ziva de 28 Iunie delegatiunile s'au mai IntAlnit ()data, partea adversa.
fiind prezidatA de D-1 Johannes. S'au discutat cele trei chestiuni amaze nehotArite, din conventia valutei, anume:

Cursul de aplicat la transformarea marcilor In lei.

Maximul de credit.
Chestiunea devizelor.
Din partea roman& se repeta argumente invocate ei se face un calduros
apel la simtul de echitate, cerand sfi fim tratati cu mai multA bunavointa In

sensul relatiunilor amicale de care se vorbeste In tratat.

Comisia german& ne repetA cA cursul este destul de bun, cA ni s'a facut
concesiuni marl, prin faptul cA ni s'a admis reportarea asupra anului 1919,
a unor sume ce ar urma, sA fie plAtite acum.
In privinta creditului se cedeazA din partea germanA, ca miliardul sa. nu
mai fie depasit In cursul anului, deci tot ce ar fntrece, sA fie plAtit imediat.
Relativ la Centrala Devizelor se admite ca membrii romAni sA fie In orice

numAr, numai ca Germania si Austria sa, alba acolo ate un membru, care
sA alba drept de veto In caz and deciziunile, ar fi contrare intereselor valutelor respective.
Pentru devizele strAine, ce RomAnia ar fi nevoitA sA cearA, mica schimbare a redactiunii nu aduce siguranta ceruta, cA devizele se vor da neapArat,
ci oarecari promisiuni amicale.
Se trece apoi la conlucrarea Comandamentului cu Banca Nationala. Delegatii romAni aratia. din nou neajunsurile ce vor decurge din faptul ca. Banca

Nationalit nu va admite la sedinte pe cei doi membri ai Comandamentului.

DupA multe discutiuni, spre finele sedintei, delegatii germani Inclina, pentru
o solutiune In sensul cAreia sa, se aducti, numai la cunostinta comisarilor Coman-

damentului deciziunile Inainte de a se pune In executare, ava,nd ei dreptul de

a oprl infaptuirea lor, dac& gAsesc cA ele aunt In opozitiune cu interesele germane. Anexa Nr. 43 desbaterile.
In acea zi, 28 Iunie st. n., delegatiunea roman& a semnat conventiunea
relative la eventuala constituire de garantie a veniturilor Monopolurilor Stapentru cazul and Romania nu va plat' la timp cheltuiala armatei
tului,
de ocupatiune si despAgubirile supusilor puterilor inamice, sub rezerva aprobArei Guvernului. Cony. anexa Nr. 40-41.
In acelasi timp s'a parafat conventiunea cu Austria, reprezentantul neavAnd Inca consimtamantul Guvernului austriac si celui ungar.
DupA cum veti vedea, D-le Ministru, in aceastA conventiune s'a admis
un articol In care se prevede ca. unele plati sa. se poatA face in bonuri de tezaur,
Ins& conditiunea pusA, cA aceste bonuri sA fie scontabile la Banca Natlonala,
nu aduce nici un avantaj, cAci atunci top aceia can n'au nevoie sA t plaseze *
bani, ci sA ridice suma intreaga eau in parte (prin lombardare) vor recurge
imediat la Banca, astfel cA Guvernul ar fi dator tot BAncii Nationale, cu diferenta cA in loc sA plAteascA acesteia dobanda reduset, Ii va plat], dobAnda dela

www.dacoromanica.ro

458

C. I. BAICOIANU

bonuri de tezaur, far& ca Guvernul s& Igi fi putut atinge scopul unui plasament cu termen lung, gi farA ca Banca NationalA s& aibA avantajul restrA,ngerii
circulatiunii biletelor.

La ora 2 in ziva de 27 Iunie sosise prima telegramk din care s'a vazut
cA, a doua telegram& a delegatiunii nu a fost tnteleask (Copia Nr. 45 a telegramei din Bucuregti).
Membrii delegatiunii cazuser& de acord din ajun ca D-1 Maltezeanu BA
piece In ziva de 28 Iunie la Bucuregti, pentru a da Guvernului toate explicatiunile, luA,nd copii dup& actele discutate gi cerand instructiuni precise. D-1
Maltezeanu a gi plecat In aces, zi spre Bucuregti. In aceastA sear& ora 101/2 s'au
primit dou& depegi, In copie alaturate Nr. 47-48.
A doua zi SambatA am adresat D-lui Kriege scrisoarea reprodus& In copie
sub Nr. 49 privitoare la amanetarea veniturilor Monopolurilor. In urmA

s'a prezentat D-1 Post, dela Ambasada Austria* cerilnd sA semnam conventiunea parafat& in ajun. Cu toate marile staruinte, cari au durat un teas, delegatii rAmagi In Berlin au refuzat a semml invocand instructiunile din telegrams din Bucuregti. S'a remis apoi D-lui Post o scrisoare a carei copie figureazA sub anexa Nr. 50.
La telegramele D-voastra s'a raspuns In urma unei convorbiri avut& cu
consilierul Gaus, din ordinul D-lui Kriege, prin telegrams noastra No. 5.
In ziva de 3 lulie am primit vizita D-lui Boschan, reprezentantul AustroUngariei, care a sustinut iaragi necesitatea creditului de 1 miliard mArci.
La 4 Iulie, ora 4 seara, s'au Intrunit doi delegati austriaci gi D-1 Focke
dela Reichsbank. D-1 Boschan ne prezinta proiectul austro-ungar, care e Intocmit dup& primul proiect german, 52. D-1 Maltezeanu nefiind Inc& sosit,
sedinta is numai un caracter informativ. D-1 Boschan insist& din nou asupra
creditului, spunand c& la caz de nu i se satisface cererea, va cautA, compensatiune In altit parte. Subsemnatul fi raspunde ca aceasta seamanA a amenintare gi roag& pe D-1 Boschan s& creadA cA Comisiunea nu poatefi nici decum
intimidata de amenintAri. Ea Igi face datoria gi dam& nu ajunge la intelegeri,
va supune chestiunile Guvernului, care urmeazA apoi sa is hotaririle ce va
crede de cuviinta.
S'a mai atras atentiunea asupra faptului, ca cu delegatii germani s'a ajuns,
In urma unor lungi discutiuni, la oarecari apropieri gi nu se vede de ce proiectul
austriac nu .tine cont de punctele asupra caror s'a obtinut acorduri.
D-1 Boschan a promis, cA, pe cat se va putek va modifica proiectul dupb,
cel german.
In urma subsemnatul a accentuat, c& Comisiunea romftn& va pleca DuminicA 7 Iulie gi roaga pe D-1 Focke a se pune In legaturA cu d-1 SchrOder ca sa',

Intocmeascii imediat cele doub, texte germane cu indreptarile la cari s'a ajuns.
Cu aceastA ocaziune, subsemnatul face o propunere noub, cu privire is Centrala
Devizelor. Aceasta sun& In traductiune:
t Comisarii civili nu se vor opune masurilor cari ar fi destinate a& readucA
la paritate valuta roman& *.
Comisiunea roman& vAzand staruinta care s'a pus in apasarea valuta i,
avAnd In vedere ca la 1919 sunt de plat& 800 -800 mil. marci pi 200-250 mil.
coroane, ca, astfel cum se Intelege a se interpret& tinerea soldurilor t legate ,
Incat nici atunci cAnd am avee. disponibil sA nu avem libertate a ne migck

www.dacoromanica.ro

ANEXE

459

a crezut ca nu poate sa lase la. aprecierea Comisarilor strAini toata manipulatiunea devizelor, fares ca 0, se poet& lug, cea mai mica masura pentru rid icarea

valutei. Discutiunile au fost foarte animate.

Delegatiunile s'au despartit fixand sedinta viitoare pe Vineri 5 Iu lie ora 4.
In ziva de 5 Iu lie, am primit nouile texte germane, unul relativ la 4 valuta *

celalt la a conlucrare . Anexa Nr. 55-56.

S'a discutat primul gi s'a cazut de acord asupra tuturor punctelor, afara
de chestiunea devizelor, pentru care delegatii romani au cerut stergerea cuvintelor 4 nach Maglichkeit * (dupa putinta). D-1 Maltezeanu sosind din Bucuresti, declarand c5 delegatiunea nu va semna altfel conventiunea, discutia
In privinta acestui punct s'a amanat pentru a doua zi.
S'a cazut de acord gi asupra textului austriac, ramaind In suspensie suma
creditului, pe care Comisiunea o propusese la 1.200.000.000 coroane.
Ambele proiecte urmau a fi prezentate a doua zi cu toate corecturile lor.
Chestiunea Bancii Nationale s'a amanat iarasi ca d-1 Maltezeanu sa comunice colegilor s5i instructiunile Guvernului. In urma acestei comunicari,
subsemnatul am formulat, de acord cu colegii mei, nouile modificari dela anexa
59. Ele au fost combatuta In sedinta din 6 Julie. Am obtinut Ina, a doua zi un
text german care se apropie de al nostru gi marcheazit fnsemnate concesiuni.
Tot la 6 Iulie dimineata s'a discutat din nou chestiunea devizelor of ni s'a
propus un protocol (Anexa Nr. 62), care a fost discutat gi gasit de not nesatisfacator.
Dupes amiaza, 6 Iulie, s'au fntrunit din nou delegatiunile. Germanii au adus

din nou un protocol relativ la devize, care era un progres fat& de cel de dimineata, fiindca 4 asigura g ferm un procent de 5% In devize. In fine un al treilea
proiect a fost primit de Comisiune fiindca ne asigura un procent de 10 %. Nr.
63 si 64.

In urma s'a citit proiectul austro-ungar relativ la valuta cu creditul de

1.500.000.000 coroane ce i-am admis, proiect care s'a pus de acord cu textul
german. Nr. 67.
In seara de Luni 8 Iulie, am semnat conventiunile relative la valuta In
forma for definitive, In care s'a fnglobat si formula din protocolul devizelor
anexele Nr. 66, 78 precum si conventiunea parafata, cu Austriacii relativa la asigurarea platilor. Anexa Nr. 65.
Am mai semnat un protocol cu Austriacii, prin care renunta la 35 milioane
ce erau de plata In aur. Nr. 68, 75.

S'a mai semnat o formula Nr. 69, 70, prin care se constata admiterea
textului de conventiune pentru conlucrarea Comandamentului din Bucuresti
la gestiunea baneasca, text care se va transmite direct Comandamentului,
pentru a fi semnat la Bucuresti.
Comisiunea termina.nd astfel misiunea sa, a plecat Mercuri 10 Iulie spre
Bucuresti.
Primiti, Domnule Ministru, asigurarea fnaltei male consideratluni.
(ss) Al. N. teffinescu.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE
Pag.

P RE FATA

INTRODUCERE
SITUATIA ECONOMICA A ROMANIEI DELA 1880-1914
Conventia comercial& incheiata cu Austro-Ungaria in 1875. Consecintele
conventiei din 1875 Incheiat& cu Austro-Ungaria, asupra economiei
nationals a Romaniei. Razboiul vamal cu Austro-Ungaria.
Expirarea conventiunii.
Noua politic& vamal& a Romaniei favorizeaza
desvoltarea vietii noastre economice. Drumurile 131 c&ile ferate ale
Romaniei, 1880-1914. Pogta, telegraful, telefonul, 1880-1914.
Navigatia fluvial& gi maritime a Romaniei, 1880-1914. Comertul
exterior gi agricultura Romaniei, 1880-1914. Industria gi meseriile.
Petrolul. Finantele publice gi monopolurile, 1880-1915.
Incheiere

PARTEA I
BANCA NATIONALA IN TIMPUL NEUTRALITATII, 1914-1918
Rivalit&tile economice dintre marile puteri conduc la conflagratia european& din 1914

29

ANUL 1914

Situatia pietei gi a Bancii Nationale la sfargitul anului 1913

Criza economic& din Romania provocata de razboiul mondial. Interventla
Bancii Nationale
Politica Bancii Nationale sub Inraurirea Imprejurarilor. Criza provocata
de nevoile Statului. Solutia crizei
Conventiunea din 11 Septemvrie 1914 pentru acordarea Imprumutului
de 100.000.000 lei
Banca National& cere vanzarea cerealelor contra our
Criza circulatiunii monetare provocata de r&zboiu gi solutionarea ei. Problema monetei divizionare
Al II-lea Imprumut acordat Statului. Conventia din 20 Decemvrie 1914
Banca National& gi problema schimbului. Conventia bancilor din 20 Noemvrie 1914
Banca National& gi politica aurului
Banca National& gi piata comercialk Situatia BAncii Nationale la stargitul anului 1914

www.dacoromanica.ro

33

36
42
46
47

49
53
55
58
59

464

C. I. BAICOIANU
Pag.

ANUL 1915

Banca National& in fate, nouilor preocupari financiare si economice ale

Statului
Criza agricola din anul 1915. Infiintarea caselor de imprumut pe gaj, ote
concursul Bancii Nationale
Banca National& acorcla un credit de 10.000.000 lei pentru cladirea de
magazii in gari, necesare depozitarii cerealelor
Negocieri in vederea unui al III-lea imprumut al Statului de 100.000.000 lei

62
88
78

Taxa de export in aur

82
84

Al III-lea imprumut de 100.000.000 lei acordat de Banca National& Statului la 15 Iunie 1915

85

Intarirea stocului metalic al Bancii Nationale din afaceri. Contributia

contractului germano-austro-ungar din 22 Decemvrie 1915 pentru
vanzarea de cereale, la sporirea stocului metalic al Bancii

87

Schimbul de pe pieta intern& impune Bancii stt dea circulatiunii o nou&

cantitate de bilete de 20 lei
Al IV-lea imprumut de 100.000.000 lei acordat de Banca Nationala Statului. Conventiunea din 19 Decemvrie 1915
Situatia pietei $i a Bancii Nationale a Romaniei la sfarsitul anului 1915

89
100
102

ANUL 1916

Banca National& fat& de evenimentele politico din 1916 $i situatia economic& a tarii. Rezultatele vanzarilor de cereale Puterilor Centrale $i
Angliei

104

Varsamintele benevole In aur facute de populatiune pentru a sprijini

stocul metalic al Band'
Imprumutul National din 1916 ca mijloc de lupt& contra inflatiunii
monetare

Imprumutul National si scontul Bancii Nationale.

Nevoile pregatirilor militare pun din nou in discutiune problema monetei
divizionare

120
121
122

122

PART EA II
BANCA NATIONALA IN TIMPUL RAZBOIULUI PENTRU
INTREGIREA NEAMULUI
Banca National& in preajma ocupatiunii
Activul Bancii Nationale in Germania $i Austria la isbucnirea razboiului

Conventiunea de schimb romano-rusa din 20 Octomvrie 1916

Refacerea armatei prilejuind Guvernului mari cheltuieli, Banca National&
este solicitata s& acorde un nou imprumut
Nevoile circulatiunii determina o nou& sporire a emisiunii biletelor de
5 lei, 2 lei si 1 leu
Statul impune Bancii Nationale stramutarea tezaurului eau. la Moscova
Greutatile vietii impun Bancii revizuirea salariilor functionarilor. . . .

131
135
137

137

138
139
146

Rezultatul politicii de intarire a stocului metalic al Bancii Nationale

1915-1916
Piata $i situatia Bancii Nationale la sfarsitul anului 1916

www.dacoromanica.ro

147

149

TABLA DE MATERIE

465
Pag.

ANUL 1917

Termenii problemei financiare

Largirea conventiunii monetare romano-rus&
Problema hartiei pentru fabricarea biletelor Bancii Nationale In timpul
razboiului
. .
. .
Stramutarea tezaurului la Moscova
Lipsa monetei divizionare. Guvernul hotArAste imprimarea biletelor de
50, 25 si 10 bani
Necesitatile crescande ale fiscului conduc la emisiunea bonurilor de tezaur
Politica de emisiune a Bancii Nationale pus& la grea fncercare. Guvernul
apeleaz& la Banca National& pentru acordarea unui nou fmprumut.

152
152

153
154
156
156

Conventiunea pentru acordarea unui fmprumut de 300.000.000 lei

din 12 Aprilie 1917

158

In preziva luptei dela Markesti. Ultimul transport la Moscova din tezaurul BAncii Nationale
Banca National& ajutit refugiatii roma.ni de peste munti
Scumpirea vietii impune o revizuire a pozitiei materiale a functionarilor
Al 7-lea fmprumut de 300.000.000 lei acordat Statului. Conventiunea din
19 Decemvrie 1917
Ideia de reform& a Mama Nationale
Acordul financiar Franco -roman din Decemvrie pentru ajutorarea refugiatilor
Situatia BAncii Nationale la sfarsitul anului 1917

165
166
167
167

178
178
179

ANUL 1918

Banca National& si evenimentele politico-militare ale anului 1918 . .

Ideia de reorganizare a Bancii Nationale sub presiunea Comandamentului
militar german, conduce la proiectul din 1918 al Guvernului pentru
reorganizarea Bancii Nationale
Alte proiecte germane de reorganizare a BAncii Nationale, provocate de
dorinta de a o pune In serviciul germanismului
Descompunerea fmpAratiei moscovite. Revolutia din Rusia In efectele ei
asupra intereselor Bancii Nationale. Tezaurul dela Moscova
Situatia economic& general& din Romania neocupatit, provoac& o criza
financiar& care determin& Statul s& fac& un nou apel In Banca Nationalft. Conventiunea din 16 Mai 1918 pentru acordarea unui nou fmprumut de 300.000.000 lei
Conducerea BAncii Nationale examineaz& si fmbunatateste pozitia material& a functionarilor

181

187

194

212

217
221

Conventiunea pentru unificarea fmprumuturilor de 1.300.000.000 si

300.000.000 acordate Statului intr'unul de 1.600.000.000 lei, cu scadenta la 31 Decemvrie 1919
221
Prabusirea militar& a Puterilor Centrals. Caducitatea Tratatului dela
Bucuresti si a hotarfrilor Conferintei dela Berlin. Restabilirea suveranitAtii nationale. Transferarea Guvernului si a BAncii Nationale dela
Iasi la Bucuresti pe ziva de 1 Decemvrie 1918
224

www.dacoromanica.ro

30

488

C.

I. BAICOIANU
Pag.

P A R'T E A III
BANCA NATIONALA IN TERITORIUL OCUPAT
NOEMVRIE 1916 NOEMVRIE 1918

Emisiunea Bitncii Generale. Contributiuni la politica financiara a Germanilor In Romania ocupat&

Protestul BAncilor din Bucureeti ei at BAncii Nationale Impotriva cursurilor anormale stabilite de Germani
Comandamentul german rechizitioneaza imobilul Bancii Nationale. Protestele delegatiunii

229
232

235

Ocupantul is masuri pentru a emite bilete fiduciare. Biletele Bancii

Generale .

238

Conspiratiunea dela Berlin In chestiunea valutei romanesti. Ideia unui

nou mijloc de plata In Romania ocupata, emisa In eedintele secrete
ale Consiliului de RAzboiu din Berlin
Emisiunea Bancii Generale cu complicitatea Comandamentului armatelor de ocupatiune
Privire asupra manipularii emisiunii BA,nCii Generale
Efectele economice ale emisiunii Bancii Generale
Ocupantii apara de depreciere valutele for
Punerea sub sechestru a Bancii Nationale
Consideratiunile psihico-politice can au determinat pe ocupanti sa calce
prevederile dreptului international
Infiintarea Caselor de Imprumut pe Gaj
Instituirea controlului bancilor. Activitatea L. D. K-ului este marita

238
241

260
260
261

263
265
269

282

Administratia military ataca fondurile Bancii Nationale pentru a face

fat& unui Imprumut judetean necesar nevoilor militare ale ocupantului
Imprumutul comunal
Banes National& sub sechestru

284
289
290

Banca Nationala sub imperiul Tratatului de pace din Bucureeti ei a

conventiilor financiare dela Berlin ...
Problema hartiei necesar& imprimarii biletelor Bancii Nationale

296
318

PARTEA IV
BANCA NATIONALA DUPA RETRAGEREA ARMATELOR
DE OCUPATIUNE

Banes National& rentoarsa In Capitals tariff, examineaz& situatia general& ramasa pe urma Administratiei coercitive. Consiliul Bancii nu
recunoaete operatiunile Administratiei coercitive
Situatia Winch Nationale la sfitreitul anului 1918 .

323
329

ANUL 1919

Evenimentele politice dela Inceputul anului 1919

Imprumutul unirii

www.dacoromanica.ro

330
332

TABLA DE MATERII

467
Pag.

Problema circulatiunii monetare dup5 armistitiu. Biletele Bancii Generale

332

Dorinta de a unifica circulatia monetara, conduce la imprumutul de

1.500.000.000 lei. Unificarea situatiunii monetare, retragerea coroa334
nelor ei a rublelor
Greutatile financiare provenite din campania military contra boleevismului rusesc ei unguresc, determina Statul sa, dea o alta Intrebuintare imprumutului de lei 1.500.000.000
336
341
Problema monetei divizionare
Imprejurarile economice determina majorarea taxelor ei a comisioanelor
342
la operatiunile Bancii Nationale
Revizuirea situatiei materiale a functionarilor B5,ncii Nationale. Spo343
rirea lefurilor. Infiintarea unui magazin de consum ..... . .
347
Politica de asistenta socia15, a Bancii Nationale
Tezaurul ei revendicarile 135,ncii Nationale la Conferinta pacii dela Paris 348
Problema emisiunii biletelor B5,ncii Generale la Conferinta dela Paris . 355

Statul apeleaza din nou la sprijinul Bancii Nationale. Conventiunea

din 10 Octomvrie 1919 pentru acordarea unui nou imprumut de
1.000.000.000 lei

Situatia Bancii Nationale la sfareitul anului 1919

356
358

INCHEIERE

Privire retrospectiva asupra activiatii Bancii Nationale a Romaniei in

perioada 1914-1920

www.dacoromanica.ro

363

30

ANEXE
ACTE 9I DOCUMENTE PRIVITOARE LA CONFERINTA
FINANCIARA DELA BERLIN 1918.
Pag.

Anexa Nr. 1
Aranjamentul financier

371

Anexa Nr. 2
Convorbiri la Berlin

874

Anexa Nr. 3
Conventia germane-roman& pentru regularea unor chestiuni financiare

din tratatul de pace dela Bucureti. Proiectul german

Anexa Nr. 4

377

$edinta din 13 Iunie at. n. 1918, ce a avut loc la Berlin i In care s'a
discutat proiectul de conventiune germano-romana pentru regularea
unor chestiuni financiare din tratatul de pace dela Bucureti . .

878

Anexa Nr. 5
Contra-proiectul delegatiei rom &ne pentru conventiunea germano-roman& privitoare la regularea unor chestiuni financiare din tratatul de pace dela Bucureti
383

Anexa Nr. 6
Expunerea de motive la contra-proiectul delegatiei romane privitor
la conventia pentru regularea unor chestiuni financiare din tratatul de pace dela Bucureti
384
Anexa Nr. 7
$edinta din 14 Iunie at. n. 1918, ce a avut loc la Berlin i In care s'a
discutat proiectul de conventiune germano-romiln& pentru regularea

unor chestiuni financiare din tratatul de pace dela Bucureti

885

Anexa Nr. 8
Discutiunea particular/I din 15 Iunie at. n. 1918, dintre Comisiunea Roman& i von SchrOder, Bergmann i Focke In Reichsschatzamt, privitoare la conventiunea germano-roman& pentru regularea unor
chestiuni financiare din tratatul de pace dela Bucure ?ti
389

www.dacoromanica.ro

470

C. I. BAICOIANU
Pag.

Anexa Nr. 9
$edinta din 15 Iunie st. n. 1918, ce a avut loo la Berlin i In care s'a
discutat proiectul de conventiune germano-romana pentru regularea
unor chestiuni financiare din tratatul de pace dela Bucureti . .

390

Anexa Nr. 10
Telegrama Comisiunii Romane dare Ministrul de finante din 15 Iunie
et. n. 1918 privitoare la conventiunea cu Germania

393

Anexa Nr. 11
Sedinta din 18 Iunie st. n. 1918, ce a avut loc la Legatia Austro-Ungar&
dela Berlin i In care s'a discutat proiectul de conventiune austro-unga-

ra-romank pentru regularea unor chestiuni financiare din tratatul

de pace dela Bucureti

393

Anexa Nr. 12
Telegrama Comisiunii Romane dare Ministrul de finante, privitoare
la conventiunea cu Austro-Ungaria

395

Anexa Nr. 13
Proiectul german de conventiune fntre Comandamentul suprem al armatei de ocupatiune i Guvernul roman

395

Anexa Nr. 14
$edinta din 17 Iunie st. n. 1918, relativ& la Incheierea conventiunii fntre
Comandamentul suprem al armatei de ocupatiune i Guvernul roman

397

Anexa Nr. 15
Contra-proiectul roman propus de delegatia romana, relativ la conlucrarea cu Banca National& i Casa central& a Bancilor populare . . . .

399

Anexa Nr. 16
$edinta din 18 Iunie st. n. 1918, relativa la fncheierea conventiunii fntre
Comandamentul suprem al armatei de ocupatiune i Guvernul roman

400

Anexa Nr. 17
Proiectul german relativ la Banca National& i Casa central& a Bancilor
populare
.

401

Anexa Nr. 18
$edinta din 19 Iunie st. n. 1918, relativ& la fricheierea conventiunii intro
Comandamentul suprem al armatei de ocupatiune i Guvernul roman

403

Anexa Nr. 19
Proiectul de conventiune german privitor la fixarea despligubirilor cuvenite supuilor germani

403

Anexa Nr. 20
Sedinta din 19 Iunie st. n. 1918, relativ la proiectul de conventiune privitor la fixarea despagubirilor cuvenite supuilor germani

404

www.dacoromanica.ro

ANE XE

471
Pag.

Anexa Nr. 21
Telegrama Comisiunii Rom &ne cAtre Ministrul de finante, privitoare la
proiectul relativ la Banca National& ei Casa centrala a Bancilor populare
405
Anexa Nr. 22
Proiect de conventiune germano-romAna pentru stabilirea pi garantarea
obligatiunilor financiare ale Romaniei din tratatul juridic-politic adi-

tional la tratatul de pace

Anexa Nr. 23

406

Textul proiectului de conventiune austro-ungarA-romAna pentru stabilirea pi garantarea obligatiunilor financiare ale Romftniei din tratatul juridic-politic aditional la tratatul de pace.
406

Anexa Nr. 24
Telegrama delegatiei romanepti catre Ministrul de finante, privitoare la
garantarea obligatiunilor financiare ale Romaniei
407
Anexa Nr. 25
Delcgatia roman& cere Ministrului de finante raspuns la telegramele anterioare

407

Anexa N. 26
Telegrama delegatiei romane catre Ministrul de finante privitoare la proiec-

tul relativ la Banca National& pi Casa central& a Bancilor populare

408

Anexa Nr. 27
Chestiunea valutei. Memoriu Incheiat de delegatiunea romana

408

Anexa Nr. 28
Memoriul delegatiei rom&ne asupra Bancii Nationale

410

Anexa Nr. 29
Conventiunea romano-german& pentru indeplinirea pi asigurarea indatoririlor financiare ale Romaniei din tratatul aditional la tratatul
de pace juridic-politic

410

Anexa Nr. 30
Discutiunea avut& in ziva de 26 Iunie 1918 In Ministerul de Externe, cu
Ex. Kriege, ora 7 p. m

411

Anexa Nr. 31
$edinta din 29 Iunie 1918, ora 11

413

Anexa Nr. 32
Conventia austro-ungara-romana pentru Indeplinirea pi asigurarea Inda-

toririlor financiare ale RomAniei din tratatul aditional la tratatul

de pace juridic-politic

414

www.dacoromanica.ro

C. I. BAJCOIANIJ

472

Pag.

Anexa Nr. 33
Telegrama Ministrului de finante Anion primita de delegatia roman& la
27 Iunie 1918, ora 2

414

Anexa Nr. 34
Alte doua telegrams ale Ministrului de finante Arlon catre delegatia roman&

414

Anexa Nr. 35
Explicatiunile date de delegatia roman& lui Kriege

416

Anexa Nr. 36
Explicatiunile date de delegatia romans lui Post

416

Anexa Nr. 37
Telegrama delegatiei romane catre Ministrul de finante Arlon din 29
Iunie 1918

417

Anexa Nr. 38
Propunerea austriaca privitoare la valuta

418

Anexa Nr. 39
Delegatia roman& rectifica telegrafic la 30 Iunie 1918 telegrama din
29 Iunie 1918 adresata Ministrului de finante Arlon

419

Anexa Nr. 40
kjedinta din 4 Iu lie 1918, relative la proiectul conventiunii valutare AustroUngare

419

Anexa Nr. 41
Proiectul german privitor la valuta

423

Anexa Nr. 42
Proiectul german pentru conlucrarea cu Banca Nations la

425

Anexa Nr. 43
$edinta in Reichsschatzamt

426

Anexa Nr. 44
Noul proiect german privitor la conlucrarea cu Banca National&
Anexa Nr. 45
Al II-lea proiect roman privitor la regularea circulatiei monetare

429

429

Anexa Nr. 46
Textul austriac privitor la valuta

430

Anexa Nr. 47
Protocoale relative la devize

431

www.dacoromanica.ro

473

ANT.: XE

Pag.

Anexa Nr. 48
Conventia cu Austro-Ungaria
Anexa Nr. 49
Formula pentru conventia de colaborare

433

434

Anexa Nr. 50
Sedinta din 6 Iulie 1918, ora 11 a. in.

434

Anexa Nr. 51
Sedinta din 6 Iulie, ora 5 p. in.

435

Anexa Kr. 52
Telegrama delegatiei romane din 8 Julie 1918, catre Ministrul de finante
C. Arlon

430

Anexa Nr. 53
Proiect pentru conlucrarea armatei de ocupatiune la regularea circulatiei
monetare $i a platilor

436

Anexa Kr. 54
Protocol incheiat la Berlin la 8 Julie 1918, cu ocaziunea semnarii eonventiunii Intro Romania $i Austro-Ungaria cu privire la punerea la
dispozitiune reciproca a mijloacelor de plata

438

Anexa Nr. 55
Conventia austriach relatives la asigurari. Art. 4 diferind de eel german.

Anexa Nr. 56
Conventia Incheiata Intre Romania $i Germania relatives la punerea
dispozitie a mijloacelor de plat)

438

la

436

Anexa Nr. 57
Scrisoarea lui Kriege catre d-1 Al. N. Stefftnescu pentru punerea in intarziere

440

Anexa Nr. 58
Scrisoarea lui Boschan privitoare la coroane ca bazrt, de emisiune
Bancii Nationale a Romaniei

441

zi

Anexa Nr. 59
Raspunsul delegatiei romane

-141

Anexa Kr. 60
Inaintarea conventiunilor incheiate Ministerului de Externe al Romaniei 442
Anexa Nr. 61
Scrisoarea d-lui Al. N. Stefilinescu privitoare la pretentiunile Austro-Unga-

riei de a figura $i coroanele ca baza do emisiune la Banca National)

a Romaniei .

443

'

www.dacoromanica.ro

474

C. I. BNICOIANU
Pag.

Anexa Nr. 62
Scrisoarea d-lui Al. N. $teffinescu privitoare la hartia necesar& imprimarii
titlurilor de rent&

444

Anexa Nr. 63
Scrisoarea d -Iui Al. N. Stefhnescu privitoare la importul nostru din Germania
444

Anexa Nr. 64
Scrisoarea d-lui Al. N. Stetanescu pivitoare la cursul mArcii si a coroanei

445

Anexa Nr. 65
Scrisoarea d-lui Al. N. $tefanescu privitoare la numirea membrilor romAni
In comisiunea de despagubiri

445

Anexa Nr. 66
Scrisoarea d-lui Al. N. Stefanescu privitoare la posibilitatea unui fmprumut extern al RomAniei In Germania
455

Anexa Nr. 67
Raport catre Ministrul de externe asupra avantajelor obtinute la negocieri

4413

Anexa Nr. 68
Raport atm guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei asupra avantajelor
obtinute la negocieri

448

Anexa Nr. 69
Raport asupra mersului negocierilor

450

www.dacoromanica.ro

TABLA PLAN*ELOR
Pagina

Plaiqa 1
I. G. Bibicescu, Guvernator al Bancii Nationale a Romaniei In
timpul razboiului

Plaii$a II
Consiliul de administratte al BAncii Nationale a RomAniei care a
hotarit finantarea Statului In vederea razboiului

IVV
42 43

Plana III
Aversul Si reversul biletului de 5 lei at Bancii Nationale, care a
circulat In perioada 4 August 1914-1 Ianuarie 1931 . . . .

52 53

Planfa IV
Aversul ri reversul biletului de 2 lei al Dirndl Nationale, care a
circulat In perioada 10 August 1916-1 Octomvrie 1925. . .

122-123

Plana 1'
Aversul i reversul biletului de 1 leu al Bancii Nationale, care a

circulat In perioada 10 August 1916 1 Octomvrie 1925..

124

125

Pla)qa VI
Consiliul de cenzori al Biincii Nationale la declararea razboiului .

132-133

P/alw! VII
Consiliul de administratie al Bancii Nationale dela Ia0

140-141

Plano VIII
Biletele de 50, 25 i 10 bani emise de Ministerul de Finante In
timpul razboiului

156-157

Plene IX
Conducerea sucursalei Balla Nationale din BucurerAi, In timpul

230-231

ocupatiunii

Plmwi X
Aversul i reversul biletului de 25 bani al Bartell Generale Romilne,
care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920

www.dacoromanica.ro

258-259

476

C. I. BAICOIANU
PaRina

Plano' XI
Aversul gi reversul biletului de 50 bani at Sandi Generale Romane,
care a circulat in perioada 18 Ianuarie 1917
1 Octomvrie 1920

260-261

Plawa XII
Aversul gi reversul biletului de 1 leu at Bancii Generale Romano,
care a ciroulat In perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920

262-203

Plan4a XIII
Aversul $i reversul biletului de 2 lei al Bancii Generale Romane,
care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920

264-26;1.

Pla$a XIV
Aversul $i reversul biletului de 5 lei at Wadi Generale Romane,
care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920

266-267

Planfa XV
Aversul $i reversul biletului de 20 lei at Bancii Generale Romane,
care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920

268-2611

Planla XVI
Aversul $i reversul biletului de 100 lei at Bancii Generale Romane,
care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917
1 Octomvrie 1920

270-271

Plan$a XVII
Aversul gi reversul biletului de 1000 lei al Bancii Generale Romane,
care a circulat In perioada 18 Ianuarie 1917 1 Octomvrie 1920

272-273

Pla)qa XVIII
Aversul $i reversul biletului de 100 lei Tip Moscova at Brinell Nationale, care a circulat in perioada 20 Septemvrie 1917-1 Iulie

364-365

1926.

Planla XIX
Aversul $i reversul biletului de 500 lei at Bancii Nationale, care a
circulat In perioada 28 Martle 1916 31 Ianuarie 1927. . . .

366-367

Pianfa XX
Aversul $i reversul biletului de 1000 lei Tip II at Bancii Nationale, care a circulat in perioada 28 August 1910 continua sa

368-369

circule

P/anga XX/
Alex. N. Stefanescu, Seful Delegatiei Romane$ti In Con ferinta financier& dela Berlin 1918

www.dacoromanica.ro

370-371

DE ACELAS AUTOR:
1. 0 oontributie la istoria politico-comerciala a Rominiel dela 1859

1874 -

Stuttgart, 1896 (In limba germane).

2. Istoria political comerciale romanesti, incepand din secolul al XIV lea plink
la 1874. Stuttgart, 1896 (In limba germanO).
3.

4.

5.
6.

7.
8.

0 paging a istoriel relatiunilor noastre comerciale cu Austro-Ungaria. Bucuregti, 1838.

Asupra relatiunilor noastre comeroiale cu Austro-Ungaria. Bucuregti, 1899.
Raporturile noastre comerciale cu Belgia, dela 1876 pink in zilele noastre.
Bucuregti, 1901.
Raporturile noastre comeroiale ou Turcia, dela 1860-1901. Bucuregti, 1902.
Problema conventiunilor veterinary. Politica veterinary ;I comertul nostru
de animate, dela 1860 pans in zilele noastre. Bucuregti, 1903.
Istoria political noastre vamale si comeroiale dela Regulamentul organic
pan& in zilele noastre. Relat lunile noastre comerciale cu Germania,
Austro-Ungaria, Anglia, Franta, Italia ;I Rusia, dela 1871-1892. (Lu-

rare preniata, do Academia Romans), Bucuregti, 1904.

9. Cresterea ICI imbunatatirea raselor de vite in raport cu agricultura. Politica
noastra zootehnica. Bucuregti, 1905.
10. Industria nationalk.
11.

12.

13.
14.

Bucuregti, 1907.
Ce se intelege prin politica comerciala? Cum se puns problema actuala a
acestei politici? Conventiunea oomercialk Romano-Austro-Ungara. Bucuregti, 1908.
Lumina si adevar? Ce este politica? Chestiunea tramvaielor comunale. Bucuregti, 1911.
Criza tractiunii animals in agricultura romaneasok. Bucuregti, 1913.
Sfortarile politico-comerciale ale Angliei pentru stapanirea Dunkril de jos.
0 contributie la politica drumurilor de fier ;i a transporturtlor pe apa a
Romaniei. Munchen- Berlin - Lipsca, 1913,
Sol lier.

liditia J. Schweitzer, Arthur

www.dacoromanica.ro

15. Navigatiunea militara ;i navigatiunea comerciala. Bucureeti, 1913.

16. Reprezentarea legall a agrioulturii. Bucureeti, 1914.

17. Monopolui petrolului in Germania in raport cu interesele petrolifere romane;ti. Bucureeti, 1913.

18. Importanta geografica ;I economics a Romaniei in conflagratiunea actuala.

Bucureeti, 1915.
19. Dunarea, privire Istorica, economics pi politica. Paris, 1917.

20. Banca Nationale a Romaniei in timpul empanel. Paris, 1921.

21. Dunfirea vazuta prin Orisma tratatului dela Bucure;ti. Bucureeti, 1921.
22. Contributiuni la solutionarea crizei agricole. Bucureeti, 1929.

23. Contributiuni la restaurarea situatiei noastre agricole ;1 combaterea crizei

agricole prin imbunatatirea insamantarilor. 1930.

24. Tractiunea mecanica in agriculture ca mijloo contributiv la rezolvarea

crizei agricole. 1931.

25. Omul ca factor pentru combaterea orizei agricole. I3ucuresti, 1930.

26. Istoria politicei noastre monetare li a Bancii Nationale. 1 olumul I, Partea

I. Bucureeti, 1932.
27. Istoria politicei noastre monetare ;i a Bancii Nationale. (Acte ;I Documente). Volumul I, Partea II. Bucureeti, 1932.

28. Istoria politicei noastre monetare qi a Banal' Nationale 1880 -1914. Volumul II, Partea I. Bucureeti, 1932.
20. Istoria politicei noastre monetare 0 a Bancii Nationale 1914-1920. Volumul III. Bucureeti, 1933.

www.dacoromanica.ro