Sunteți pe pagina 1din 112
ICS. 91.010.30:91 080. 10:93,040 SR EN 1993-2 Decembrie 2007 STANDARD ROMAN Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel Partea 2: Poduri de ofel Eurocode 3 : Design of steel structures ~ Part 2: Steel bridges Calcul des structures en acier ~ Partie 2: Ponts métalliques APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 martie 2007 Standardul european EN 1993-2:2006 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu standardul european EN 1993-2:2006 This standard is identical with the European Standard EN 1993-2:2006 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 1993-2:2006 ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +4021 312.47 44, Fax: +4021 915 58 70 Directa Pubicati--Sery. VanzariAbonamente: Tel. +4021 31677 25, Fax-+ 40 21 317 25 14, +4021 312.94 88 Serviciul Redaclie - Markeling, Drepluri de Aulor + 40 21 3108.99.74 @ASRO _ Reproducerea sau utlizarea integralé sau parfalé @ prezentului standard In orice publicati gi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microflimare etc.) este interzisa dacé nu exist’ ‘acordul seris al ASRO| Ref: SR EN 1993-2: 2007 Editia 1 Preambul national Acest standard reprezintd versiunea romana a standardului european EN 1993-2:2008. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi staiut ca gi versiunite oficiale si @ fost publical cu permisiunea CEN. Acest standard reprezinta versiunea romana a textulul in limba englez8 2 standardului european EN 1998-2:2006 Standardul european EN 1993-2:2006 a fost adoptat la data de 30 martie 2007 prin publicarea unei note de confirmare a adoptari. Nota de confirmare a adoptarii este inlocuita de acest standard Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este prezentala in anexa nationaia NA STANDARD EUROPEAN EN 1993-2 EUROPEAN STANDARD STANDARD EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Octombrie 2005 ICS 81,010.30; 91.080.10; 93.040, Inlocuieste ENV 1993-2:1997 \Versiunea romana Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel Partea 2: Poduri de ote! Eurocode 3 : Design of steet Calcul des structures en acier- -Bemessung und konstruktion von structures - Part 2: Steel Partie 2 Ponts métalliques Siahibauten — Bridges Tell 2: Stahibriicken Acest standard european a fost adoptat de CEN Ia 9 fanuarie 2006. Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conaiftile in care acestui standard european i se alribuie stalutul de standard national, fara nici 0 modificare, Listele actualizate si referin{ele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe bazé de cerere adresata care Secretariatul Central sau orice membru CEN/CENELEC. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabllitatea unui membru CEN/CENELEC, in limba sa nationala si notificata Secretariaiului Central, are acolagi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organizatile nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Eivetia, Estonia, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, irlanda, Istanda, ftalla, Letonia, Litvania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europdisches Komitee fir Normung Centru de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2006 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma giin orice mod sunt rezervate in lumea intreagé membrilor national CEN Ref: EN 1993-2:2006 RO SR EN 1993-2:2007 Cuprins Generalitat Domeniu de aplicare. Referinje normative tpoteze Distinctia inire principi si regull de aplicare Termeni si definiti Simbotur: Conventia pentru axele elementeior 2. Bazele proiectani 24 Cerinte 22 Principii de calout ta star limita 23 Variabile de baza 24 Verificare prin metoda coeficientului partial 25 Proiectare cu ajutorul incercarior. 3. Materiale 3.1 Generalitat 3.2. Otel pentru constructi. 3.3. Miloace de imbinare 34 Cablur salle elemente intinse 3.5 Aparate de reazem 3.6_Alte componente de poduri 4 Durabiltate 5 Analiza structural 5.1 Modelare structurala pentru analiza 5.2. Analiza globala 5.3. Impertectiuni 5.4 Metode de calcul care iau in considerare comportarea neliniaré a materialulu 5.5. Clasificarea sectiunilor transversale. 6 Stari limita ultime 6.1 Generalitati 62. Rozistonta seciiunilor transversale. 6.2. Rezistenja elementelor la flambaj 64 Elemente cu sectiune compusa solicitate la compresiune 65 Voalarea piacitor T-_ Starr fimita ale exploatéirié normale 74 Generalitat 72 Modele de caicul 73. Limitarea eforturiior unitare 7.4 Limitarea respiratielinimilor 7.5 Limite ale gabaritului de libera trecere 7.6 Limite ale aspectului vizval. 77 Griterii de performanta pentru podurile de cale ferata, 7.8 Criterii de performanta pentru podurile de gosea. 7.8 Criteri de performania pentru pasarele. 7.10. Criterii de performanta peniru efectele vantului 7.41 Accesibilitatea rosturilor de ditatatie sia suprafetelor 7.42. Evacuarea apetor 8 Miloace de asamblere, suduri, conexiuni gi imbinéri 8.1. Imbinari realizate cu gurubur, nituri gi bolt 8.2 Imbinari sudate 9 Veriicarea la oboseals 9.4 Generalitat 9.2 Incarcéri pentru oboseala. 9.3. Coeficient partiali pentru verificarea la oboseala. 8.4 Ecariul de efort unitar pentru oboseala 9.5 Proceduri de verificare la oboseala 96 Rezistenta la oboseald 9.7 Tratament dupa sudura 10. Proiectare asistatdi de incercari 10.1 Generalitati ae 10.2 Tipuri de incercan 1 1 1 1 1 1 4 1 SR EN 1993-2:2007 10.3. Verificarea aerodinamica a poduriior prin incercari, 49 ‘Anexa A (informativa) Specificatii tchnice pentru aparate de reazem 51 At Domeniu de aplicare 54 A2 Simboluri 52 A3 Generalitat 52 ‘Aa Intocmirea tabelului aparatelor de reazer. 55 6 Reguli suplimentare pentru aparate de reazem specifice. 64 Anexa B (informativa) Specificatl tehnice pentru rosturi de dilatafe ale podurlor de sosea 67 8.1 Domeniu de aplicare 67 B.2 Speciticati tennice 68 B.3. Incércari impuse, deplasan gi roti datorate migcarilor podului 70 Anexa C (informativa) Recomandari pentru detalile constructive ale tablierelor podurilor metalice.. 71 C1 Poduri de gosea nm C2 Poduri de cale ferata at C3 Tolerante ale semifabricatelor si fabricarea...... 84 fnexa 0 (ermaliva) Lunn de tans ale semen phat 5 pte ave peregunia goomeree, 85 Dt Generalitay, D2 Grinzi cu zabrele es DS Poduti in aro... 400 Anexa E (informativ) Combinarea efectelor incarcarlior locale de la roti si pneur gi a efectelor globale din incaroari din trafic la padurile ce gosea 405 E.1 Regula de combinare a efectelor globale si locale ale incarcarior 405 £2 Faclorul de combinare 108 SR EN 1993-2:2007 Preambul Avast standard european EN 1993-2, Eurocod 3: Proiectarea structurilor de otel Partea 2: Poduri metalice, a fost elaborat de Comitetui Tehnic CENITC 250 ,Eurocoduri structurale’ al carui secretariat esie detinut de BSI. CEN/TC 250 este responsabil pentru toate eurocodurile siructurale. Acest standard european trebuie sa primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fe prin ratificare, pana cel térziu in aprilie 2007. iar standardele nationale in contradictie cu acesta irebuie anulate pana cel tarziu in martie 2010 Acest eurocod inlocuieste ENV 1993-2 Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizere din urmatoarele {ari sunt obligate s& aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanca, Franja, Germania, Grecia, Inanda, Istanda, ttalia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mata, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Siovenia, Spania, Suedia si Ungaria, Istoricul programutui de eurocoduri In 1975, Comisia Comunitatilor Europene decidea demararea, in baza arlicolului 95 al Tratatului, a unui program de actiune in domeniul constructilor. Obiectivu! programului era eliminarea barierelor tehnice in schimburile comerciale gi armonizarea specificatilor tehnice, In cadrul acestui program de actiune, comisia luat initiativa stabiliri unui ansamblu de regull tehnice armonizate pentru proiectarea construclilor; in prezent aceste reguli sunt utiizate in statele membre ca 0 allernativa, intr-o prima etapa, la regulile nationale in vigoare pe care urmeaza sé le inlocuiasca ulterior Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director alcatuit din reprezentanti statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt cara a condus la aparitia pprimei generati de coduri europene in anii ‘80 {in 1989, comisia gi statele membre ale Uniunii Europene si ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb - AELS - au decis, pe baze unui acord'” intre Comisie si CEN, sé transfere la CEN, printr-o serie de mandate, pregatirea g publicarea eurocodurilor. cu scopul de a le atribui in vitor statutul de standard european (EN). in acest mod, se slabilesie, de facio, o legalur& intre eurocodur si totalitatea directivelor Consiliuui sisau decizille Comisiei priving standardele europene (de exemplu Directiva Consiliului 89/106/CEE privind produsele pentru consiuuctii ~ DPC - si Directivele Consilivivi 93IS7ICEE, 92/S0/CEE gi 89/440/CEE privind lucraiie gi servicille publice, ce si directivele echivalente ale AELS, destinate revigorail pietel interne} Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele urmatoate, alcaluite flecare, in general, in mai mute parti EN 1990 Eurocod: Bazele proiectarii structurale EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra structuriior EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea siructurior de beton EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea siructurior de otel EN 1994 Eurocod 4: Projectarea structurilor compozite de ojel gi beton EN 1998 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de tema, EN 1996 Eurocod 6 Proiectarea structunior de zidare EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentre rezistenta la cutremur EN 1999 Eurocad 9: Proiectarea structurilor de aluminiu Standardele eurocod recunosc responsabilitates autoritaitior de reglementare din fiecare stat membru i stipuleaza dreptul acestora de @ stabil la nivel national, valori ale unor parametri de calcul, care Sa ©)” Aeord intte Comisia Gomunitatii Europene gi Comitetul European de Standarcizare (CEN) privind activitatea e elaborare a eurocodurlor pentru proieciarea constructor gi lucrérlor ingineresli (BC/CENIOG/E9) 4 SR EN 1993-2:2007 fie incluse in reglementarile privind siguranta constructor, in cazul in care aceste valori continua s8 fie diferite de la 0 tard la alta Statutul si domeniul de aplicare al eurocodurilor Staiele membre ale UE si ale AELS recunose eurocodurile ce documente de referin(a care pot fi utiizate drept mijloc de a proba conformitatea constructilor si a fucrarilor ingineresti cu cerintele esentiale din Directiva Consiliului 89/706/CEE, in particular cu Cerinte Esentiaki nr.1 ~ Stabilitatea si rezistenta mecanica — si Cerinta Esentiala nr. 2 - Seouritatea in caz de incendiu:; ca baza de specificatii pentru contractarea lucrarilor de construct gia servicillor tehnice ascciate; — cadru de specificali tebnice armonizale pentru produsele de consirucfii (EN si ATE) fn masura in care se referé la lucrarlle de constructil in sine, eurocodurile au © relatie directé cu documentele interpretative™ la care se face referire in articolul 12 al DPC, chiar dacé au o natura diferita de cea a standardelor armonizate de produse®. In consecin{3, aspectele tehnice care rezulta din lucrarile de elaborare a euroccdurilor trebuie avute in vedere, in mod adecvat, de catre comitetele tehnice CEN si/sau grupurile de lucru ale EOTA, care elaboreazé standardele de produse, in vederea alingerii unei compabbiltat totale a specficatilr tehnice pentru produse cu eurocodurile Standardele euroceduri contin reguli comune de proiectare structural peniru calculul complet al structurilor gi produselor componente de natura traditionala sau inovatoare. Deoarece eurocoduile nu abordeaza, in mod special, cazuri de constructii cu forme neregulate sau condifii deosebite de proiectare, proiectantul trebuie s& apeleze la experti pentru consideralii suplimantare referitoare la aceste cazuri Standarde nationale care implementeaza eurocoduri Standardele nationale care adopt eurocoduri trebule s& cuprind’ texlul integral al eurocodulul (inclusiv anexele) asa cum a fost publicat de CEN: textul eurocoduului poate fi precedat de o paging alionala de ttluri gi un preambul national gi poate fi urmat de o anexa nationala (informatival ‘Anexa nationalé (informativa) poate sa contina numai informatii gi date privind acei parametri precizati in eurocod care sunt obiectul opfiunii autoritatlor nationale, definiti crept parametri determinati la nivel national, care vor fi utilizati a proiectarea constructilor si a lucrarilor ingineresti din fara respectiva gi se refer la — valori pentru coeficienti partial sisau clase pentru care eurocodul prevede alternative nationale; — valori care se pot utiliza in cazul in care eurocodul nu furnizeazé valoarea parametrului si indica ‘umai simbolul acestuia: — date specifice {ari respective (geogratice, climatice etc.), ca de exemplu hata de zonare pentru inoarcarea daté de zapada; — procedura care trebule ullizata atunci cand eurocodul prezinta proceduri alternative: — refer la informati si date complementare, care sé nu contravind textului standardului, cu scopul de a asista utlizatorul la apicarea eurocodul 2 Conform ariicotului 33 el DPC, cerintele esentiale (CE) trebuie 8 fie prezentate int-o forma concreta tn ocumentele interpretative (DI) pentru @ asigura legatura necesara intre cerinfele esentiale si prevederic slandardelor europene armonizate (EN), agrementelor europene (ATE) gi ghidurior europene armonizate pent ggremente tehnice, "Conform articolului 12 al OPC (Directiva Consilului 89/106/CEE) documentele interpretative tebuie: a) 84 prezinta Intro forma concreta cerinjele esenjiale prin armonizarea terminologiel si cazel tahnice si prin indicarea, dupa caz, a clasolor eau nivolurilor pentru Racare cerinta b) 88 indice metodele de corelare a claselor sau nivelurilor cerintelor cu specificatile tehnice, ca de exemplu melode de calcul gi de Incercare, regull de prolectare, etc.; c) 88 serveasca rept documente de referin{a pentru claborareastandardelor armonizate si recomandiiilor pentru aprobaritehnice la nivel european agremente tehnice armonizate Eurocodurlle, de facto, au un ro! similar in domeniu! Ceriatet Esentiale nr.1 si al unei parti a Cerinfei Esentiale m2. SR EN 1993-2:2007 Legaturi intre eurocoduri si specificatiile tehnice armonizate (EN si ETA) pentru produse Este necesar Sa exisle © coerenla in ceea ce privesie specificaile tehnice armonizate pentru produsele de constructii si regulile tehnice pentru lucrarile de constructii ‘). Pe langa aceasta, orice informatie referitoare la eurocoduri, care insoleste marcajul CE peniru produsele de construct, trebuie s4 mentioneze clar parametrii determinati la nivel national care au fost luafi in considerare. Informatii suplimentare specifice EN 1993-2 EN 1993-2 este partea a doua din cele sase ale eurocodulvi EN 1993 - Proiectarea structuritor de ote! si desorie principille gi regulle de aplicare pentru siguranta, exploatarea si durabilitatea structunior de jel pentru poduri EN 1993-2 ofers reguli de proiectare suplimentare falé de cele prezentate in mod generic in EN 1993-1-1 EN 1993-2 urmeaza s& fie folosit impreund cu EN 1990 ~ Bazele proiectarii structurilor, EN 1991 - Aciiuni asupra structuritor si cu partile a doua ale EN 1992 pana la EN 1998, cand structure de ote! sau componentele de otel pentru poduri se refera la acestea Problemele care sunt tratate in aceste documente nu se mai repeta EN 1993-2 se utlizeaza de catre comitete care claboreaza alte standarde pentru proiectare structurala cat si standarde de produs, siandarde pentru incercari si de executie: = clienti (de exemplu, pentru formularea cerintolor lor spectfice), + proiectanii i constructor; ~ autoritati relevante. Valorile numerice pentru coeficientii partiali gi alti parametri de fiabilitate sunt recomandate ca vaiori ce baza care furnizeaza un nivel acceplabil de fiabilitate. Acestea au fost selectionate presupunand c& se aplica un nivel corespunzator al executiei si de management al cali Anexa nafionala pentru EN 1993-2 Acest standard prezinta proceduri alternative, valori si recomandari prin note care indica unde pot fi efeciuate alegerile nationale. De aceea, standardul national care implementeazé EN 1993-2 poate sa alba 0 anexai nationala care s8 contina toti parametrii nationati determina care urmeaza sa fie folositi peniru proiectarea podurilor care urmeaza a fi construite in tara respective. Alegerea nationala este admisa in EN 1999-2 pentru articolele urmatoare: 24.3.2(1) - 24.336) 2.4.3.4(1) 2.1.3.412) - 23.4(1) - 32.32) 3.2.33) 3.2.4(1) 3.41) 3.5(1) *) Ase vedea Ar.3.3 gi Art.12 din DPC, cat siclauzele 4.2,4..1,4.3.2 815.2 leD 14 SR EN 1993-2:2007 3.6(1) 61.220) 3.6(2) E.2(1) aay aia) 52.104) 54.1(1) 6A) 6.2.2.3(1) 62.2.4(1) 6.3.2.1) 63.4.2(1) 634.217) 7.1.13) 7.30) 7.4(1) 8.1.3.2.1(1) 8.1.6.3(1) 8.2.1.4(4) 8.2.1.5(1) 8.2.1.6(1) 8.2.10(1) 8.2.13(1) 8.2.14) 9.1.21) 9.1.3(1) 9.3(1)P 9.3(2)P 94.116) 9.5212) 95.213) 9.5.2{6) 9.5.2(6) 95.217) 9.5.3(2} (de doua or) 9.6(1) (de doua ori) 97.41 AB.3(1)P A3.6(2) A42.1(2) 4.2113) Aa2.114) 42.412) 4.42) ©.1.2.2(1) SR EN 1993-2:2007 4 Generalita 4.14, Domeniu de aplicare 4.4.4 Domeniu de aplicare a Eurocodului 3 (1) A se vedea 1.1.1(1), (2), (3), (4), (5) si (6) din EN 1983-1-7 4.4.2 Domeniu de aplicare al parti a doua a Eurocodului 3 (1) EN 1993-2 fumizeazd o bazd generalé pent proiectarea structuriior de ole! precum si a componenielor din ote! ale structurlior compozite. Acesta defineste prevederi care suplimenteazé, modifica sau inlocuiesc prevederi echivalente indicate in diverse parti ale EN 1993-1 (2) Criterile de prolectare ale podurilor compozite sunt definite in EN 1994-2, (3) Proiectarea cablurilor de inalta rezisienla si a pieselor asociate este prezentaté in EN 1993-1-11 (4) Acesi standard european trateazé numai cerintele pentru rezistenta, exploalarea si durabilitatea structurilor de poduri, Atte cerinte privind proiectarea nu sunt iuate in considerare. (6) Pentru executia structurilor de otel se ia tn considerare EN 1090. NOTA - Anexa © prezinta indicatii provizori pentru perioada de timp c&t stendardul EN 1090 nu este disponibi (6) Executia este tratata numai in masura in care este necesar sa se indice calitatea materialelor si a produselor care se utilizeaza si a calitati executiel impuse pentru a corespunde ipotezelor de calcul (7) Pentru proiectarea la cutremur nu se precizeaza cerine speciale. Se fac referinte la precizarile cuprinse in EN 1998, care completeaza si modifica regulile din EN 1993-2 in mod special, in acest Scop. 4.2 Referinfe normative (1) Acest standard european cuprinde, prin referinie datate sau nedatate, prevederi din alte pubticati Aceste referinie normative sunt citaie la locutle corespunzatoare din text si pubicatile sunt ‘enumerate in continuere. Pentru referiniele datate, nu se aplica amondamentcle uiterioare sau revizuiri ale oricareia din aceste publicali decat daca ele au fost incorporate in et prin amendament sau revizuire. Peniru referintele nedaiate, se aplic’ ultima editle @ publicatiel respective (inclusiv amendamente). (2) In plus fata de referinjele normative indicate in EN 1990 si EN 1993-1 se aplica si referintele urmatoare: EN 1090 Execution of steel structures and aluminium structures, EN 1337 Structural bearings EN 10029:1981 Specification for tolerances on dimensions, shape and mass for hot rolled steel plates 3 mm thick or above. EN 10164 Stee! products with improved deformation properties perpendicular to the surface of the product - Technical delivery conditions, EN ISO 5817 Arc-welded joints in steel! - Guidance on quaiity levels for imperfections. EN ISO 129443 Paints and vamishes - Corrosion protection of steel structures by protective paint systems - Design considerations, EN 1SO 9013:2002 Thermal cutting - Classification of thermal cuts - Geometrical product specification and qualy tolerances. EN1SO 18613 Specification and qualification of welding procedures for metallic materials - Qualification based on pre-production welding test 8 SR EN 1993-2:2007 EN ISO 15614-1 Specification and qualification of welding procedures for metallic materials ~ Welding procedure test - Part 1: Arc and gas welding of steels and arc welding of nickel and nickel alloys: 4.3: Ipoteze (1) Ase vedea 1.3(1) din EN 1993- 4.4. Distinctia intre princi | reguli de aplicare (1) Ase vedea 1 4(1) din EN 1993-1-1 4.5 Termeni si defini (1) Se aplica termenil si definitile indicate in EN 1990, EN 1993-1 precum si urmatorit 1.54 poduri lucrari de constructii ingineresti destinate in principal sustinesii incéircarilor din trafic sau pietonale peste un obstacol natural sau peste o cale de comunicatie NOTA- Posurlle de cale foraté gi podurte core sustin canale, conducte sau alte vehicule cum or fi avioene sunt d@ asemenea traiate 15.2 cule orice reazem de capat al unui pod NOTA ~ Daca este relevant se face 0 distinctie intre culeete rigide gi cele flexibile 453 culee solidara culee legata de tablier, fr& a fi prevézul niciun rost care s& permita deplaséri 154 pila reazem intermediar al tablierului, situai sub tablier 155 aparat de reazem dispozitiv structural amplasat Intre suprastructura si o culee sau o pil a podulvi care transmite Incércarile Ge la tablier a cule sau pila 15.6 hobana element intins care leaga tablierul unui pod de un pilon sau de piloni situati deasupra tablierului 15.7 precomprimare efect permanent obtinut prin forte si/sau deforratilimpuse intr-o structurs NOTA ~ Se face 0 distinctie Ine ciferte tipuri de precomprimare, dupa caz (cum este precomprimarea ‘objinuté prin armaturi pretensionate sau prin ceformatilimpuse la reazeme) 158 gabarit Tnaltime libera de trecere pentru trafic SR EN 1993-2:2007 1.5.9 respiratie (a placilor) deformatie perpendiculara pe planul unei tole produsa de aplicarea repetata sarcinilor in planul acesteia 15.10 elemente structurale secundare elemenie care nu fac parte din structura principala a unui pod NOTA ~ Elemeniele structurale secundare se dispun din alte considerente, curn ar 6 contrasine, parapet seri gl trape de vizitare, 4.6 Simboluri (1) Se aplica simbolurile din EN 1990 gi EN 1993-1. Alte simboluri se indica in continuare Geese Teaser efort nominal datorat grupdrii caracteristice de incareari Ja dys Bay Bay Aas dane Aces Aga factor’ echivalenti de vatémare 2, Pee, Pao coeficient dinamic echivalent de vatamare B05, APices BCxio ecartul de efort produs de inearcarea p he valoarea caracteristicd a coeficientulu de frecare Ww coeficient partial pentru frecare « factor care depinde de tipul si de numarul aparatelor de reazem care induc forje defavorabile sau favorabile Tomax Tominn To jtemperaturi To, AT. AT, aiferente de temperaturi wn coeficient partial pentru temperaturd K, Kioanéston: Ker, Keexing rigiditatea resortulul Sa St distanta de alunecare (2) Alte simboluri se definese in text, acolo unde acestea apar. 4.7 Conventia pentru axele elementelor (1) Ase vedea 1.7/1), (2), (3) $i (4) din EN 1993-1-1 40 SR EN 1993-2:2007 2 Bazele proiectar 24. Gerinte 2.4.4 Cerinfe de baza (1) Ase vedea 2.1.4(1), (2) i (3) din EN 1993-1-1 2.4.2 Gestiunea fia iat (1) se vedea 2.1.21) din EN 1993-1-1 2.4.3 Durata de viata proiectata, durabilitate gi robusteqe 24.3.1 Generalitati {1} Ase vedea 2.1.3.1(1) din EN 1993-1-1 (2)P Structurile de poduri trebuie proiectate fa oboseala pentru durata lor de viald proiectata. 2.4.3.2 Durata de viafd proiectata (1) Durata de viet’ proiectat se consider ca perioada in care un pod este necesar a fi utiizat conform destinaliel sale, \vand in considerare inretinerea prevazuld dar (Ara lucraci de reparali majore. NOTA 1 ~ Anexa nationala poate preciza durats de viatf proiectats. Pentru un pod definitiv se racamandé ca durata de viata s& fle de 100 de ani, NOTA 2~ Pentru poduri provizori, durata de viata proiectata poate fi precizata in caiete de sarcii (2) Pentru elemente structurale care nu pot fi proiectate pentru intreaga duraté de vialé proiectaté, a se vedes 2.1.3.3, 2 3 Durabilitate (1) Penirs a asigura durabilitatea, podurlle gi componentele lor pot fi proiectate astfel incat deleriorarile s& fie minime sau, pot fi protejate Impotriva deformatiior excesive, a deteriorérilor, a fenomenului de oboseala sau a actiunilor accidentale care pot s& apara pe durata de viata proiectata (2) Elementele structurale ale podurilor de care sunt coneciale contrasine sau parapete se proiecleaza astlel inc&t s8 permita posibile deformafii plastice ale conlraginelor sau ale parapetelor, fard 88 produc deteriorarea structuri (3) Daca un pod contine componente care necesité o eventual inlocuire, a se vedea 4(6), posibilitatea Tnlocuirii n siguranja a acestora se verifica printr-o-situatie de proiectare tranzitorie, (4) Imbinérile permanente ale partior structurale ale podului se fac cu guruburi pretensionate, iar imbinarile sunt de categoria B sau C. Alternativ, pentru prevenirea alunecdrii se pot utiliza suruburi precise, nituri sau sudura (6) Imbinarie tn care tronsmiterea forfelor se realizeazé numai prin simplul contact pot fi utiizate numai cu condija veriicri la cboseala NOTA — Anexe nationalé poate preciza recomandérl suplimentare pentru detalile constructive durable 2.1.3.4 Robustefe si integritate structural (1) Podurlle se proiecteaz’ asifel incét, in cazul deteriorérii unui component datorita actiunilor accidentale, structura rémasa s poat prelua, in conditii rezonabile, cel putin gruparea de actiuni accidentale. " SR EN 1993-2:2007 NOTA. Anoxa national poate preciza componeniele care sunt supuse situatilor de proiectare accidentale si de asemenea, detalii de evaluare. Exemp’e pentru acoste componente pot f: pendula, cabluri si aparate de (2) Efectele coroziunii sau a abaselii materialelor din care sunt realizate componentele se iau in considerare cu ajutorul prevederilor constructive, a se vedea de asemenea EN 1993-1-9 si EN 1993-1-10, NOTA 1 — EN 1993-1-9, sectiunes 3 prezinta metode ce evaluare care utlizeazé principle de toleranta a vatamarior sau e duratei de vist sigur. NOTA 2 — Anoxa nationalai poate stabili metoda de calcul la oboseala, NOTA ~Pentrv indicat care se referd la acces, intretinere si inspectie a se vadee sediiunes 4 2.2 Principii de calcul ta star limita (AYA se vedea 2.2(1) si (2) din EN 1993-1-4 (3) Pentru limitares deterioranlor, te sterea limita ultima se utilizeazé modele de analize elastice globaie pentru situatile de proiectare permanente gi tranzitorii, a se vedea 5.4, (4) Durata de viat& la oboseela cerutA se obtine printr-un calcul la oboseala siisau cu ajutorul unor preveder constructive, a se vedea anexa C $i prin verificair la starea limita a exploatari normale, 2.3 Variabile de baza 2.3.1 Acfiuni si influente ale mediului inconjurator (1) Actiunile care se utilizeaza la proiectarea podunior se iau din EN 1991. Pentru gruparea actiunilor Si paniru coeficienti partiali ai acliunilor a se vedea anexa A.2 din EN 1990. NOTA 1~ Pentru actiuni fa poduri metalice de sosea a se vedes anexa F. NOTA 2~ Pentru aotiunile care nu sunt precizate In EN 1991 a se vedea enexa national. (2) A se vedes 2.3(2), (3), (4) si (5) din EN 1993-1-1 NOTA™Pentru actiuni asupra aparatelor de reazom a se vedea anexa A 2.3.2 Proprietatile materialelor si ale produselor (7) A se vedes 2.3.2(1) din EN 1993-1-1 2.4 Verificare prin metoda coeficientului partial (1) Ase vedea 2.4.1(1), 2.4.2(1) gi (2), 24.3(1) si 2.4.4(1) din EN 1993-1-1 2.5. Proiectare cu ajutorul incerearilor (1) A se vedee 2.5(1), (2) gi (3) din EN 1993~ 12 SR EN 1993-2:2007 3 Materiale 3.1 Generali (1) Ase vedea 3.1(1) $i (2) din EN 1993- 3.2. Otel pentru constructi 3.2.1 Proprietittite materialelor (1) A se vedea 3.2.1(1) din EN 1993. 3.2.2 Corinto de ductilitate (1) A se vedea 3.2.2(1) gi (2) din EN 1995-1-1 3.2.3. Tenacitate fa rupere (1) Materialul trebuie 4 posede o tenacitates Ia rupere suficienta pentru a evita ruperea fragila in decursul duratei de viala proiectata a structuni (2) in cazut in care condititle din EN 1993-1-10 sunt indeplinite pentru cea mai scazula temperatura in exploatare, atunci nu este necesard nicio alta verficare la rupere fragil. NOTA 1 - Cea mai sctzuta tomperaturé in exploatare care se adopts ia proloctare poate fl objinuts din EN 1991-5 NOTA 2 ~ Anexa nafionaléi poate preciza cerinte euplimentare in functie de grosimea tablelor. In tabolul 3.4 este prazental un model Tabelul 3.1 - Exemplu de cerinte suplimentare pentru tenacitatea materialului de baza [——Exempin—“T“Grosime nominal] Carinje suplimentare = 30-mm BOC in conformite ou EW T0055 ae ‘Gal ou granule tn conformiate ov EN T0025, Ge 1 S05 ts oO men exemplu S355N/M_ Saami ‘fel Grae fins in contormtais Gu EN TOOLS, do ‘xem S35SNUNL (3) Pentru componentele comprimate ale podurilor se alege o tenacitate minima adecvata, NOTA ~ Anoxa nationals poate prociza indicalii pentru alogerea proprictatilor de tenacitate ale elementelor comprimate. Se recomanda utlizarea tabelulul 2.1 din EN 1993-1-1 pentru ogg = 0.25 f(t) 3.2.4 Proprietati pe directia grosimii (1) Daca este necesar, se poate utiliza un otel care prezinta proprietati imbunatatite pe directia grosimii in conformitate cu EN 10164, a se vedea EN 1993-1-10. NOTA ~ Daca valorile Zea se determina in conforitate cu EN 1993-1-10, alegerea ciasei de calitate in conformitate cu EN 10164 poate fi stablita prin anexa najionala. Alegerea incicalé in tabelul 32 este recomandata ‘Tabolul 3.2 - Clasa de calitate in conformitate cu EN 10164 Valoarea ints Ze Gass do caltete. 13 SR EN 1993-2:2007 3.2.5 Tolerante (1) Daca nv sunt precizate alte tolerante mai severe, tolerantele dimensiunilor gi ale maselor laminatelor, ale secliunilor casetate si ale tolelor sunt in conformitate cu stendardele de produs, agremenielor tehnice europene, ETA sau ghidului de agromente tehnice curopene, ETAG. corespunzatoare (2) Pentru componente sudate se aplica tolerantele precizate in EN 1090, (3) A se vedes 3.2.5(3) din EN 1993-1-1 3.2.6 Valori de calcul ale coeficientilor materialeior (1) A se vedea 3.2.6(1) din EN 1993-1-1 3.3. Miljioace de imbinare 3.3.1 Organo de asamblare 3.3.4.4 Suruburi, piulite si saibe (1) Suruburle, piulitele gi saibele sunt in conformitate cu referintele normative indicate in EN 1993-1-8, 2.8: grupa 4 (2) Regulile din aceasta parte se aplica guruburilor din clasele indicate in tabelul 3.3, (3) Valoarea nominalé 2 limitel de curgere fy §i rezistenta ultima Ia intindere fi sunt indicate in tabelul 3.3 si se adopta ca valori caracteristice in caloule. Tabelul 3.3~ Valori nominale ale limitei de curgere fy si ale rezistentei ultime la intindere fu, fn (Niro?) 400 500 600 800 1000 3.3.1.2 Suruburi pretensionate (1) Suruburle de inalté rezistenfa pretensionate din clasele 8.8 si 10.9 care sunt in conformitate cu referintele normative indicate in EN 1993-1-8, 2.8: grupa 4 pot fi utilizate ca guruburi pretensionate atunci cand strangerea controlata se realizeaza In conformitate cu referintele normative indicate in EN 1993-1-8, 2.8: grupa 7 3.3.1.3 Nituri (1) Proprietatie materialelor, dimensiunile si toleranjele niturilor din ote! sunt in conformitate cu referintele normative indicate in EN 1993-1-8, 2.8: arupa 6, 3.3.1.4 Buloane de ancora) (1) Pentru butoanele de ancoraj se utllizeazé urmatoarele clase de oteluri = clase de otel in conformitate cu referintele normative indicate in EN 1983-1-8, 2.8: grupa 1; = clase de olel in conformiate cu referintele normative indicate in EN 1993-1-8, 2.8: grupa 4; = bare de armaturi in conformitate cu EN 10080. \Valoarea nominela a limitei de curgere a buloanelor de ancoraj nu depageste 640 Nimm’. 14 SR EN 1993-2:2007 3.3.2 Consumabile pentru sudurd (1) Toate consumabilele peniny suduré sunt in conformitate cu referintele normative indicate in EN 1993-1-8, 2.8: grupa 5. (2) Performantele materialului de adaus nu sunt inferioare valorilor corespunzdtoare precizate pentru clasa ofelului care se sudeazé. Acestea tin seama de: - limite de curgere precizalas ~ _rezistenta ultims la intindere: ~ alungitea la rupere: energia minima Charpy V a metalului de adaus 3.4 Cabluri si alte elemente intinse (1) Pentru cabluri gi alte elemente intinse @ se vedea EN 1993-111 NOTA ~Anexa nationals poate preciza pul de cabur corespunsstonredferlor purer de poduri 3.5 Aparate de reazem (1) Aparatele de reazem sunt in conformitate ou EN 1397. NOTA. Anexa nationala poate preciza tipurle de apsrate de reazem ullizate ia poduri 3.6 Alte componente de poduri (1) Rosturile de ditatatie, contraginele, parapetele ¢\ alte accesonii sunt in conformitate cu referingele normative relevante. NOTA ~ Anexa nationaié poate preciza tipuri de rosturi de diatatie, contragine, parapete si alte accesor utlizate la poduri (2) Sistemul de protectie al suprafejelor podurilor, produsele utilizate precum gi metodele de punere in operé sunt in conformitate cu prevederile tehnice relevante. NOTA ~ Anoxa nationsla poate preciza indicatii despre sistomul de protect al suprafotelor podulul, despre produsele ullizate gi despre metodele de punere in operd utlizate la poduri 158 SREN 1993-2:2007 (1) Ase vedea 4(1), (2) si @) din EN 1990-1-1 NOTA - Anexa najionalé poate preciza incicatii despre cerinie privind accesul care permite inspectia si Iretioarea. (4) Pentru elementele care nu pot fi inspectate se efeciueaza verificéri la obosealé (a se vedea EN 1993-1-8) si se provad grosimi sporite, corespunzatoare din punct de vedere al protectel la coroziune, NOTA — Anexa nationala paste preciza insicalli despre protectia fmpotriva coroziunil, despre masuri care sa asigure circulatia acruul In grinzie casetato sau prevederea unor grosimi sporite pentru suprafetele inaccesibile (6) Durata de viaté necesara a structurii si a componentetor acesteia se realizeaza prin: - _ proiectarea la oboseal a detalilor constructive in conformitate cu (1), (4) si EN 1993-1-9 gi prin verificdri efectuate fa stari limita ale expioatarii normale efectuate in conformitate cu sectiunea 7; = detalii constructive pentru tablierele cu platelaje ortotrope: = alegerea materialului in conformitate cu sectiunea 3; = executie in conformitate cu EN 1090. (©) Acele componenie care nu pot fl realzate cu fiabiltate suficienta pentru durata de viata proiectaté 3 podului se considerd a fiinlocuibile, Acestea pot include: - hobane, cabluri, pendule de suspendare; = aperate de reazem; = rosturi de dilatatie: = dispozitive pentru scurgerea apelor: + contragine, parapete: + strat de astalt sau alte protecti ale suprafefelor: = protestit contra vant = panour fono-absorbente. 16 SR EN 1993-2:2007 5 Analiza structurala 5.1 Modelare structurala pentru analiza 5.1.1 Modelare structurala pentru analiza si ipoteze fundamentale (1)A se vedea 5.1.1(1), (2) 51 (3) din EN 1993-1-1 (4) Pentru modelarea structurala si ipatezele tundamentale referitoare la componentele podurilor a se vedea EN 1993-1-1 NOTA ~ Pentru proiectarea structuior din pléci si a cablurior a se vedea de asemenea EN 1993-15 si 5.1.2. Modelarea imbinarilor (1)A se vedea 5.1.2(1), (2), (3) gi (4) din EN 1999-1-1 gi EN 1993-16. (5) Pentru podur,tipul tmbinarilor gi modelarea acestora se alege astfel incat s8 se asigure ca durata de viata necesard poate fi realizata. NOTA - Imbinarie rigide, in conformtate cu detaiie do constructs incicate in EN 1993-7. se atiizoaza penttu esamblarea elemenielor constituents ale podurilr, cu exceptia aparteler de reazem, a articulate gi 2 cablutior 5.1.3 interactiunea sol structura: (1) A se vedea 5.1.3(1) din EN 1998-4-1 NOTA 2 ~ Rigidstes reazomelor se poate baza pe caracersticle de defomabittate ale aparatelor de reazam, ale poral funcalilor 5.2 Analiza globala 5.2.1 Efectele geometriei deformate a structurii (1) A se vedea 5.2.1(1), (2) i (3) din EN 1998-1-1 (4) Podurile gi componentele lor pot fi verificate cu ajutorul analizei de ordinul intai daca in flecare sectiune este salis/acut criteriul urmator: he; 210 (6.1) ey este definit in 5.2.1(3) din EN 1993-1-1 NOTA -Anaxa nationalé poate indica gi alta informati pentru definiroa gi calculul az. (5) Ase vedea 5.2.1(5) si (6) din EN 1993-1-1 5.2.2 Stabilitatea structural a cadrelor (1) Ase vedea §.2.2(1), (2), (3) gi (4) din EN 1993-41 (5) In cazul in care comportarea unui pod sau @ unor componente ale acestuia este guvernaté de primut mod de flambaj (cu un sigur grad de libertate), efectele de ordinul doi My pot fi calculate prin aplicarea unui coeficient momentului incovoietor Mj dupa cum urmeazé: (8.2) 7 SR EN 1993-2:2007 in care a. 3, (6) A se vedea 5.2.2(7} si (8) din EN 1993-1-1 5.3. Imperfectiuni 5.3.1 Elemente de bazé (1) A se vedea §.3.1(1), (2), $i (3) din EN 1993-1-1 5.3.2 Imperfectiuni pentru analiza global a cadrelor (1) A se vedea 6.3.2(1), (2} si (3) din EN 1999-1-1, NOTA 1 ~ cm poate fi apical la pile dac& aper efecte cumulate datorité coniributiei unor ple (de exempiu la plloia care formeaza impreuna cu suprasiructura un cadru) NOTA 2~ Pentru utlizarea imperfectiunilor elementelor 2 se vedea de asernenes anexa 0, (4) A se vadea 5.3.2(6), (7), (8) si (10) din EN 1993-1-1 5.3.3. Imperfectiuni pentru analiza sistemelor de contravanty (1) A se vedea 5.3.3(1}, (2), (3), (4) $1 (5) din EN 1993-1-1 5.3.4. Imparfectiunil lomentelor (1) Ase vedea 5.3.41), (2) si (3) din EN 1993-1-1 5.4 Metode de calcul care iau in considerare comportarea neliniara a materialului 5.4.1 Generalitati (1) Analiza elastica se utilizeaza pentru determinarea eforiurilor sectionale (forte si momente) pentru toate situafile permanente si tranzitorii de proiectare. NOTA ~ Anexa national poate prezenta incicali care 8 permit uliizatoruii sa stabileasca cazurie in care se poate utliza analiza gional plastica pentru situafiie accidentale de proiectare Pentru analiza global plastics a se vedoa 5.4 $15.5 din EN 1993-1-1 5.4.2 Analizé globala elastic’ (1) A se vedea 5.4.2(1), (2) si (3) din EN 1993-1-1 (4) Daca toate sectiunile sunt in clasa 1, la starea limita ultima, pot fi neglijate efectele din diferenta de temperaturd, contractie si tasare, 5.5. Clasificarea sectiunilor transversale 5.5.1 Elemente de baz& (1) A se vedea §.5.1(1) din EN 1993-1-1 5.5.2 Clasificare (4) A 0 vedea 6.5.2(1), (2), (3), (4), (5). (6). (7), (8), (9) $i (19) din EN 1993-1-1 18 SR EN 1993-2:2007 6 Stari limita ultime 6.1 Generalit (1)P Coeficientit partially, defini in 2.4.3 din EN 1993-1-1 irebuie sé se aplice diferitelor valori caracteristice ale rezistentelor cansiderals in aceasta sectiune, a se vedea tabelul 6.1 Tabelul 6.1 - Coeficieni partiali 2)_rezistenta elementelor si a sectiunilor vensversale: rezistanta socfunilor tansvarealo la curgere oxcesiva inolusiv flambaj iocal wn —_rezistenja slementelor [a instablitate evaluat prin verlicarea elementelor ws rezislenta Ia rupere 2 sectiurilortransversale solicitate Ia intindere ae. b} rezistenta imbindvor rezistenta guruburior rezistonta niturilor rezistenta botturlor rezistenta sudurilor rezistenta piacilor ia presiune pe gaura rozistanta la lunecare la starea limit ums (categoria C) ns ~ la starea limité de exploatare normala same rezistenta la presiune pe gaurd a unui surub injectat md = _rezistenta imbinarilor secfunilor cu goluri ale grinzilor cu zabrole se rezistenta bolturor Ia starea limita de exploatare normal tee guruburl de inalts rezistenté pretensionate su NOTA 1 ~ Pentru coeticiontul partial y, pentru rezistena betonuiui a se vedea EN 1992. NOTA 2 ~ Coeficienti partial jw pentru poduri pot fi defini) in anexe najionala, Sunt recomandate valorile urmatoare: pe = 1,00 n= 110 ne = 125 ris = 1,25 10 6.2 Rezistenta sectiunilor transversale 62.1 Generalitati (1)A se vedea 6.2.1(1), (2), (3), (4), (5), (8), (7), (8), (9) $i (10) din EN 1993-1-1 19 SR EN 1993-2:2007 6.2.2 Caracteristicile sectiunii 6.2.2.1 Secflunea transversala brut (1) A se vedea 6.2.4.1(1) din EN 1993-1-1. 6.2.2.2 Aria neta (1)A se vedea 6.2.2.2(1), (2}, (3), (4) si (5) din EN 1993-1-1. 6.2.2.3 Efectele lunecarii in plan (1) A se vedea 6.2.2.3(1) si (2) din EN 1993-1-1 gi 3.2 gi 3.3 din EN 1993-1-5. NOTA ~ Anexa nationalé poate preciza indicatiiprivind considerares efecielor de lunecare in plan la staroa Frnt tis 6.2.24 Proprietittile eficace ale sectiunilor transversale care au inimi din clasa 3 si taipl din clasa 1 sau clasa 2 (1) Ase vedea 6.2.2.4(1) din EN 1993-1-1 6.2.2.8 Efectele flambajului focal pentru sectiuni transversale din clasa 4 (1) Efectele flambajului local se considera cu ajutorul uneia din cele dou metode prezentate in EN 1993-1-5 1. proprietatile eficace ale sectiunii tansversale ale sectiunilor din clasa 4 In conformitate cu EN 1993-1-5, sectiunea 4 2, limitarea eforturior care permite obtinerea proprietatilor sectiunilor transversale in conformitate cu EN 1993-1-5, sectiunea 10 NOTA — Anoxa najionala poate preciza care din metode se utlizeazé. in cazul utlizdrii metedei 2, anexa rnafionala poate oreciza indicat suplimentare. 6.2.2.6 Proprietati oficace ale sectiunilor transversale din clasa 4 (1) Ase vedea 6.2.2.5(1), (2). (3), (4) si (5) din EN 1993-1-4 (2) Pentru limitele eforturior in sectiunite ciroulare cu goluri pentru a fi conforme clasei 3, a se vedea EN 1993-1-6. 6.2.3 Intindere (1)A se vedea 6.2.3(1), (2), (3), (4) $i (6) din EN 1993-1-1 6.2.4 Compresiune (1) Ase vedea 6.2.4(1) din EN 1989-1-1 (2) Valoarea de calcul Noas @ rezistenfei sectiunilor transversale la compresiune uniforma se determinata astie: a) fard flambaj local: Af, pentru secfiuni transversale din clasele 1, 2 $13 (61) Paso 20 SR EN 1993-2:2007 b) cu flambaj local Ay f. Lay = pentru sectiuni transversale din clasa 4 sau (62) A Gm haa = peniru metoda efortullor imitate 63) oso N in are im = Pf @8te efortul limita al celei mai slabe parti a sectiunii transversale supusé la compresiune (a se vedea 10(5} cin EN 1993-1-5) (3) Ase vedea 6.2.4(3) si (4) din EN 1993-1-1 6.2.5 Moment incovoietor (1) Ase vedea 6.2.5(1) din EN 1993-1-1 (2) Momentul incovoietor capabil de calcul in raport cu axa puternica a unei sectiuni transversale se determina astfel aa) fara flambal local: pentru sectunitransversele din clasele 1 si2 64) Warn Magy = eee e Tuo pentru seotiuni transversale din casa 3 (68) 5) cu flambaj local: pentru sectiuni transversale din clasa 4 sau 166) pentru metoda efortutlortimitate 67) Tn care: Wernin $1 Wermn Sunt modulele de rezistenta elastice care corespund fibretor solicitate la efortul clastic maxim Sine este efortul limita al celei mai siabe parti a seotiunii transversale supusd la compresiune ( a se vedea 2.4 din EN 1993-1-5) (3) Ase vedea 6.2.5(3), (4), (5) gi (6) din EN 1993-1-1 6.26 Forfa taietoare (1) Ase vedea 6.2.6(1), (2), (3), (4), (5), (6), (7) 31 (8) din EN 1993-1-1 gi sectiunea § din EN 1999-1-6. a SR EN 1993-2:2007 6.27 Torsiune 6.2.7.1 Generalitati (1) Pentru elementele supuse la torsiune se iau in considerare efectele de torsiune si de deplanare, (2) Efectele rigicitati ransversale ale sectlunii transversale sau ale diafragmeior care sunt realizate cu scopul de a reduce deformatille de depienare se pot Iva in considerare cu ajutorul unui model elastic corespunzaior, care este supus unui efect combina de incovoiere, torsiune si deplanare. (3) Efectele deplandirif elementelor pot fi negtijaie in cazul in care efectele deplandirii datorate rigiditalt transversale ia incovoiere a sectiunii gifsau a actiunit diafragmetor nu depasesc 10 % din efectele produse de incovoiere. (4) Diafragmele se proiecteaza luand in considerare efeciele actiunior care rezulta din modul in care acestea repariizeaza incarcarile. 6.2.7.2 Torsiune, in cazul in care efectele deplanarii pot fi neglijate (1) A se vedea 6.2.7(1). (2), (8), (4), (6). (6). (7), (8) si (9) din EN 1993-1-1 $i sectiunea $ din EN 1993-1-5 6.2.8 Moment incovoletor, forts axiala, forfd taiotoare si incareari transversale (1) Interactiunea intre moment incovoietor, efort axial, fortd tAietoare gi incarcéiitransversale se poate determina cu una din cele dou’ metode urmatoare 1, Metodele de interactiune indicate dela 6.2.8 pana la 6.2.10. NOTA.~ Pent etectele flambajull local @ se vedea EN 1993-1-5, sectunile de la 4 pan la 7 2. Interacjiunea eforturilor unitare utlizand eriteriul de curgere indicat in 6.2.1 NOTA. Peniry eectele Nambajuls local 2 se vedea EN 1993-1-6, secjunee 10. 6.29 Moment incovoletor cu forta taletoare (1) A se vedea 6.2.8(1), (2), (3), (4), (5) sI (6) din EN 1993-1-1 6.2.10 Moment incovoietor cu fortd axial 6.2.0.1 Soctiuni transvorsale din clasele 1 gi 2 (1) A 80 vadea 6.2.9(1), (2), (8), (4), (5) $1 (6) din EN 1993-1-1 6.2.10.2 Sectiunl transversale din clasa 3 (1) A se vedea 6.2.9.2(1) din EN 1993-11 (2) In cazul in care se utiizeaza metoda eforturilor jimitate, pentru a tine seama de voalares locales, trebuie satisfacuta retatia urmatoarea’ (6.8) in care Tiny 88 determina Tn conformitate cu sactiunea 10 din EN 1993-1-5, 22 SR EN 1993-2:2007 6.2.10.3 Secfiuni transversale din clasa 4 (1) Ase vedea 6.2.9.3(1) si (2) din EN 1993-11 6.2.11 Moment incovoietor, forfd taietoare gi forté axiala (1) A se vedea 6.2.10(1}, (2) si (3) din EN 1993-1-1 6.2 Rezistenta elementetor la flambaj 6.3.1 Elemente cu sectiuine unitard solicitate la compresiune 6. 1. Rezistenta la flambal (1) A se vedea 6.3.1.1(1), (2), (3) si 4) din EN 1993-1-1 6.3.1.2. Curbe de flambaj (1) Ase vedea 6.3.1.2(1), (2), (3) $i (4) din EN 1993-1-1 6.3.1.3 Zvelteto pentru flambajul prin incovoiere (1) Aso vedea 6.3.1.3(1) $i (2) din EN 1993-4-1, 6.3.4.4 Zveltete pentru flambajul prin torsiune gi prin incovoiere si torsiune (1) A se vedea 6.3.4.4(1), (2) si (3) din EN 1993-1-1 6.3.4.5. Utilizarea proprietatilor secfiunilor din clasa 3 cu limitarea eforturilor (1) Ca o alternativa la utiizarea proprietatilor sectiunilor din clasa 4 indicate in ecuatile (6.48). (6.49), (6.51) si (6.53) din EN 1993-7-1, se pot utliza proprietaile sectiunilor din ciasa 3 indicate in ecuaile (6.47), (6.47), (6.49), (6.50) si (6.52) din EN 1993-1-1 Impreuna cu limitarea efortuilor in conformitate cu sectiunea 10 din EN 1999-1-5, a se vodea 6.2.2.5. 6.3.2. Elemente cu sectiune unitara solicitate la Incovoiere 6.3.2.4 Rezistenté la flambaj (1) Ase vedea 6.3.2.4(1), (2), (3) si (4) din EN 1993-11 6.3.2.2 Curbe de flambaj lateral de torsiune ~ Cazul general (1) A se vedea 6.3.2.2(1). (2) si (3) din EN 1993-1-1 (4) Efectele flambajului fateral de torsiune pot fi neglijate dac& zvelielea Arr $0.2 sau dacd Ma (613) In care Ne este forfa axiala critica care se determina considerand extremitatie ariculate (7) Procedura indicat& in paragrafele de la (2) pand ta (6) poate fi aplicaté de asemenea talpilor ‘comprimate ale grinzilor daca Acs din (4) se inloculeste cu 25 SR EN 1993-2:2007 Ay In care : Aye este aia zonel comprimate a inimi. in cazul sectiuniior din clasa 4 arile se considera ca ari eficace NOTA ~ Anexa nationala poate precize incicati suplimentare pentru cazut in care forja de comoresiune New nu esie constants pe lungimea elamentuli Metoda urmaloare este recomendata, Pont talpile inferioare ale grinzilor continue prevazute cu reazeme laterale rigide amplasate Ia distanta L (a se vedea figura 6.1), valoarea coeficientului m cin ecualia (6.12) se conskiera egalé cu valoarea minima dintre Uurmatoarelo doua mat Odd (1+ ppb! + (3+ 2 ©) yi380-50p) (6.14) m= 140,44 (1 + 4) ©" + (0,195 + (0.05 + p1100) ©) In care u=Vdl,, a 80 vedea figura 6.4 Paz (toby \C4y)— pentru Ma > 0 Unde momentul incovolstor Igi schimba semnul, pontru siguranta, in ecuatia (6.14) se considera Mp = 0 4 eee eee eee oo —— aC Dm O25, 1 este sectiunea de calcul Figura 6.1 -Segment de grinda cuprins intre reazeme laterale rigide, solicitat cu moment ‘Incovoletor care variaza ca o parabola Veriicarea rezistento! la flambaj lateral de torsiune, in conformitate cu 6.3.2.2, poate fi efectuata la distanja de 0.25 La Ge ia reazem ullizand cet mai mare moment aga cum se indica in figura 6.1, cu conditia ca rezistenta sectiuni transversale s& fie de asemenea verifcala in seojlunea ce moment maxim, in care L, = L/m 6.4 Elemente cu sectiune compusé solicitate la compresiune (1) A se vedea sectiunea 6.4 din EN 1993-1-1 6.5 Voalarea placilor (1) Pentru voalares placilor care fac parte din secliunea grinzilor se aplicé regulile indicate in EN 1993-1-6. 26 SR EN 1993-2:2007 (2) Verificarea la voalare a placilor la starea limita ullima se efectueaza utilizand urmatoarele variante a) sau b)} a) Se verifica eforturite normale, eforturile tangentiale gi fortele transversale in conformitate cu Sectiunile 4, § sau 6 din EN 1993-7-5, In plus, erterul de inleractune din sectiunea 7 din EN 1983-1-5 trebuie indeptint b) Metoda eforturilor reduse pe baza limitarii eforturilor determinate de voalarea fooala in conformitate cu seciiunes 10 din EN 1993-1-5. NOTA - Ase vacea de asemenea 6.2.2.5. (3) Verificarea fa stabiltate a rigidizarilor inimilor sau a tolelor platelajelor oriotrope care sunt solicitate la compresiune si momente incovoietoare suplimentare datorita incarcérilor normale pe planul plécit Tigidizate se poate efectua in conformitate cu 6.3.2.3. 27 SR EN 1993-2:2007 7 Sta limita ale exploatarii normale 7.1 Generalitati (1) A se vedea 7.1(1), (2) $i (3) din EN 1993-1-1, (2) Urmatoarole critert ale expioatarii normale trebuie respectate £2) Limitarea comportri in domeniul elastic cu scopul de a limita: = curgerea excesiva, a se vedea 7.31) = abateri de la geometria prevazuta datorits deformailorreziduale, a se vedea 7.3(1), - deformatii excesive, a se vedea 7.3(4); b) Limitarea deformatir sia curburilor cu scopul de a evita = impacturi nedorite din trafic (combinarea limitarior deformatilor sia frecventei naturale), ase vedea 7.7 $17.8: ~ nerespeciarea gabaritelor de tibera trecere, a se vedeo 7.5 sau 7.6; = fisurarea straturlor de protectie, a se vedea 7.8; ~ deteriorarea sistomelor de evacuare @ apelor, a se vedea 7.12 ©) Limitarea frecventelor naturale, a se vedea 7 6 si7.9 cu scoput de a: = exclude vibratile datonia iraficului sau vantului care sunt inacceptabile pentru pietoni sau pentru CAlatori din vehiculele care circula pe pod limitarea vatimarilor ce obosealé datorité rezonanie ~ _limitarea emisillor sonice excesive. d) Limitarea zvelteti placiior, a se vedea 7.4, cu scopul de a limita = deformarea excesivé a placilor; ~ _respiratia placilor; - reducerea rigiditati datorité voatarii placit care determina o crestere a deformatilor, a se vedea EN 1993-15 e) Durabilitate imbunata{ité prin detalii constructive cu scapul de @ reduce coroziunea gi uzura excesiva, 2 se vedea 7.11 £)Intretinere si reparatie ugoara, a se vedea 7.11, cv scopul de @ asigura - accesibilitatea partilor de structuré pentru intretinere si inspectie, refacerea protectiei anticorosive 51a carosabilululs - inlocuirea aparatelor de reazem, ancorelor, cabluritor, rosturilor de dilatatie cu intreruperea minima a utilizar struct (5) In goneral, aspectole logate de starile limita ale exploatarii normale se rezolva prin conceptia de ansamblu @ podului sau prin dispozitii constructive corespunzétoare. Totusi, in functie de siuatie starile limita ale exploatarii normale pot fi verificate print-o evaluare numerica, de exemplu prin calculul deformatiior sau al frecventelor propri ale struciut NOTA ~ Anexa najionalé poate preciza indicali cu prvite la cerintele legate de exploalarea normalé pentru _anumitetipun de poduri 7.2 Modele de calcul (1) Eforturie unitare la starile limita ale exploatarii normate se determina printr-o analiza elastica liniard Utilizand proprietaile corespunzaiioare ale sectiunilor, a se vedea EN 1993-1-5. (2) La modelarea structuri se tine seama de distributia neuniforma a incarcérilor gi a schimbarilor de rigiditaji care se datoreaza schimbarii de grosime ale tolelor, ale rigidizarilor etc. (3) Deformatile se determing printr-o analizé elastic’ liniara utilizand proprietatle corespunzatoare ale Sectiunilor, a se vedea EN 1993-1-5. NOTA - Pentru calculul eforutior se pot utiliza modele simpiiicate cu condilia ca efectele simolificrlor s& fle de partea sigurantel 28 SR EN 1993-2:2007 7.3. Limitarea eforturilor unitare (1) Eforturile unitare nominale ois, $i reser Oare Fezulla din gruparea caracteristica de actiuni calculate linand seama afectele lunecari in pianul talpllor precum gi de efectele de ordinul doi produse de deformatii (de exemplu momentele de ordinul doi in clementele grinzilor cu zabrele) se limiteazd dupa cum urmeaza: ay 72) (73) NOTA 1 ~ In functie de situate, veriicarie de mai sus pot include efortutle unitare oe din incdrcari transversale, a se vedea EN 1993-1-5 NOTA 2 ~ Anexa nationald poste preciza valoarea pentru ise. Valoarea recomandalé pentru puss este 1.0 NOTA ~ Efectele voaléri placilor pat fi negljate in conditifle precizate in EN 1993-1-5, 2.216) (2) Ecartul eforturilor normale nominale dom. produse de gruparea freoventé de actiuni se limiteaza la 1.5 fy/pier, ase Vedea EN 1993-1-9. (3) Pentru imbinarile cu guruburi nepretensionate solicitate forfecare, forla din gurub in gruparea caracieristic’ de actiuni se fimiteaza la Fares © 0,7 Fore (74) in care: Fury este rezistenta la presiune pe gaurd ia starea limita ultima. (4) Pentru imbinarile cu guruburi pretensionate din categoria 8 (rezisiente la lunecare in condi de exploaiare normal, a se vedea EN 1993-1-8), evaluarea peniru starea limi de exploatare normald se ofeciueazé ulilizand combinatia caracteristicé de incdrea (1) Zveltetes inimilor se limiteazé pentru a evita respiratia excesiva care poate apare datorita fenomenului de oboseala in imbinarea dintre inima gi talpa si in apropierea acesteia NOTA Anexa natfonala poate stabil cazurla in care vericares resprajie placor nu este necesara (2) Respirajia placilor poaie fi neglijaté pentru panourile de inimi fara rigidizéri longitudinale sau pentru subpenourile inimilor rigidizate daca sunt indepiinite criterile urmatoare: bh<30+40L — <300 pentru poduri de sosea (75) bAs854+33L $250 pentru poduri de cale ferata (76) in care: 29 SR EN 1993-2:2007 Leste deschiderea, dar nu mai micé de 20 m, exprimata in m, (3) In cazul in care prevederea de la (2) nu este indeplinité, respiratia inimii se verificé dupa cum vurmeaza ay In care: OyLdsor » Taser SUNt eforturi unitare obfinute in gruparea frecventa de actiuni. Dacd aceste efortur Unitare nu sunt consiante pe lungimes panoului, a se vedea secliunea 4.6(3) din EN 1993-1-5 sunt coeficienti de flambaj considerand marginile panoului articulate, 2 se vedea EN 1993-1-5 (£ V mam] 190000) F) [v/a by este valoarea minima dintre a si b NOTA - Daca eforturile unitare variazé pe iungimea panoului a se vedea EN 1993-1-5, 4.6(3). 7.5 Limite ale gabaritului de libera trecere (1) Sub efectele gruparit caracteristice de actiuni, nicio parte a structuri nu intra in gabaritul de libera trecere precizat. 7.6 Limite ale aspectului vizual (1) Pentru obtinerea unui aspect vizual placut al pocului se prevede contrasageats, (2) Le calcularea contrasagetii se line seama de efectele deformaiilor si tunecarilor care apar in Imbinarie nituite sau cu suruburi (2) La imbinarile nituite sau cu suruburi se poate considera o Iunecare de 0,2 mm in elementele prinderi, La imbinérile cu gurubuti pretensicnate nu este necesar $8 se considere nicio lunecare, 7.7 Criterii de performanta pentru podurile de cale ferata (1) Criteri specifice privind deformatill si vibratiile podurilor de cale ferata se obtin din EN 1991-2. (2) Cerinte privind limitarea emisillor de zgomot pot fi precizate in caiete de sarcini 7.8 Criterii de performanta pentru podurile de sosea 7.8.4 Generalitati (1) Se evita deformatiile excesive daca acestea ar putea sa: = puna Th perico! traficul datorta unei pane transversale mari atunci cand suprafata esie inghetata: + afecteze inc&rcatile dinamice asupra podului datorita impactului rojilor; = afecleze comportarea dinamica provocand disconfortul calatorlor; = conduca la apariia fisurilor in suprafata asfaltata; 30 SR EN 1993-2:2007 = afectaze sistemul de evacuare al apel de pe tablier. NOTA — Pentru cerinte de durabilltate a se vedea anexa C (2) Deformatite se calculeaza utiizand gruparea frecventé de actiuni (3) Frecvenja naturala de vibratie si deformatile podului se limiteaza pentru a evita disconfortul uitilizatoritor. 7.8.2 Limitarea deformatiiior pentru evitarea impactului excesiv din trafic (1) Tablieru! se proiecteeza astfel incat deformatia se sé fe uniforma de-a lungul su si sé nu prezinte schimbéri bruste de secjiune transversala care 58 conducd la cresterea impactului, Se evita schimbérile bruste in panta tablierului si schimbéri de nivel la rosturile de dilatatie, Grinzile transversale dispuse ia capetele podului se proiecteazé astfel incét deplasarea sé nu depageasca ~ limita precizata pentru o buna functionare a rostului de ditatatie: - 5mm in gruparea frecventa de actuni daca nu sunt precizate alte limite pentru anumite tipuri de rosturi de dilatatie, NOTA ~ Indicati priving mite ale deformatitor rosturior de diatatie sunt prezentate fn anexa B. (2) in cazul tablierelor care sunt rezemate neregulat (de exemplu prin contravantuirl suplimentare pe pilele intermediare), zonele de tablier adiacente acestor reazeme suplimentare se calculeaza utilizand coeficientul suplimentar de amplificare dinamica indicat in EN 1991-2. 7.8.3 Efectele rezonantei (1) Rezonanta mecanicd se ia in considerare daca este relevant. Dacd elementele de contravantuire ugoare, hobanele sau alle componente similare au frecventa naturalé de vibratie apropiaté de frecventa oricarei excitati mecanice produsa de trecerea regulaté a vehiculelor peste rosturile de dilatatie se are in vedere fie majorarea rigiciti, fle prevederea unor amortizoare, de exemplu amortizoare de oscilat NOTA. Indicati prvind elamantele care sustin rastuile de dilatatie sunt prezentate in anexa B. 7.9 Criterii de performanta pentru pasarele (1) La pasarele sau piste de biciclisti se iau masuri pentru reducerea vibratilor excesive care pot provoca disconfortul utiizatorilor fie prin proiectarea podului astfel s@ aiba 0 freeventa naturala corespunzatoare, fle prin prevederea unor dispozitive de amortizare. 7.10 Criterii de performanta pentru efectele vantului (1) Vibratile elementeior zvelte provocate de vartejuti se reduc la minimum pentru a preveni eforturile repelate 3 cdror marime ar putea produce oboseala, NOTA ~ Indicafi privind stabiliea incdrcdrior pentns oboseaié datorate variojunior sunt prezentate in EN 1891-14 7.14 Accesibilitatea rosturilor de dilatatie si a suprafetelor (1) Toate structure de ofel se proiecteazéi gi se alodtuiesc astfel incdt s8 se reducd la minimum risoul aparifiei coroziunii $i sa asigure inspeciia $i intretinerea ugoard, a se vedea ISO 12846.3. (2) Toate elementele se alcatuiesc In mod normal pentru a fl accesibile pentru inspect, curatire $i vopsire. in cazul in care un astfel de acces nu este posibil, toate partile inaccesibile se elanseaza $i se protejeaza anticoroziv (de exemplu interiorul casetelor sau zonele cu goluti), sau se realizeaz’ dintr-un otel cu rezistenté ridicata la coroziune. Cénd mediul inconjureitor sau accesul sunt astfel incat, coroziunea poate sa apara pe durata de viaté @ podului, fa stabilirea dimensiunilor pieselor se ia in considerare aceasta, a se vedea 4(4) st SR EN 1993-2:2007 7.12. Evacuarea apelor (1) Toate tablierele se hidroizoleaza iar parle carosabile precum gi trotuarele se etangeaza pentru a preveni patrunderea ape. (2) La alcatvirea sistemulul de evacuare al apei se line seama de panta platetajulul tabliarului precum side amplasarea, diametrul si panta {evilor peniru evacuarea ape (3) Evacuarea apsi este permisa intr-o zona amplasata sub structura astfel incat s& se evite infiltrarea apei in structura. (4) Tevile pentru evacuares azei se proiectoaza asifel incdt acestea s8 poata fi curdtate cu ugunints Distanta dintre centrele gurilor de evacuare se indica in planuri (6) 1n cazul in care tevle pentru evacuarea apei se dispun tn interiorul grinzlor casetale se iau masur de prevenire a acumularii apei in cazul scurgerilor sau a infundarii tevilor. (6) La podurile de sosea se dispun dispozitive de colectare a apei pe ambele péirli ale rostului de dilatatie, daca este cazul (7) La podurile de cale forata cu calea pe balest, cu lungimi de cel mult 40 m, se considera ca tablierul este drenat cu ajutorul sistemelor de colectare a apelor prevazute la culei si nu sunt necesare alte dispozilive de evacuare @ apelor dispuse pe tablier. (8) Toate sectiuaile transversale Inchise se provad cu sistem de evacuare a apelor, mai putin acelea care sunt complet etangate cu ajutorul suduri 32 SR EN 1993-2:2007 8 Mijloace de asambliare, suduri, conexiuni si imbinari 8.1 Imbinari realizate cu suruburi, nituri si bolturi 8.1.1 Categorii de Imbindri cu suruburi 8.1.1.1 imbinari solicitate ta forfecare (1) Ase vedea 3.4.1(1) din EN 1993-1-8. 8.1.1.2 imbinari solicitate la intindere (1) Ase vedea 3.4.2(1) din EN 1993-1-8. 8.1.2 Pozitionarea gaurilor pentru suruburi si nituri (1) A 80 vedea 3.6(1) si (2) din EN 1993-1-8, 8.1.3 Rezistenta individuald de calcul a mijioacelor de asamblare 8, 4 Suruburi gi nituri (1) A se vedea 3.6.1(1), (2), (3) (4). Gh, (6). (7), (B (@), (10), (11), (12), (13), (14), (18) gi (16) din EN 1993-1-8. 8.1.3.2 Suruburi injectate aa. 2.1 Gener atl (1) Ase vedea 3.6.2.1(1) $i (2) din EN 1993-1-8. NOTA ~ Anexa nafionala poste furniza indicali privind ullizares guruburllorinjostate. at. 2.2 Rezistenta de calcul (1) Ase vedea 3.6.2.2(1) (2), (3), (4), (5) si (6) din EN 1993-18, 8.1.4 Grupuri de mijloace de asamblare (1) Ase vedea 3.7(1) din EN 1993-1-8. 8.1.5 Imbinairi lungi (1) Ase vedea 3.8(1) 51 (2) din EN 1993-1-8, 8.1.6 Imbinari rezistente fa lunecare cu uruburi din categoria 8.8 si 10.9 8.1.6.4 Rezistenfé la lunecare (1) Ase vedea 3.8.1(1) si (2) din EN 1893-1-8, 8.1.6.2 Intindere combinata cu forfecare (1) Ase vecea 3.9.2(1) si (2) din EN 1993-1-8, 8.1.6.3. imbinari hibride (1) Ase vedea 3.9.3(1) din EN 1993-18 NOTA. Anexa nalonais poate furnize indicat privind utlizares Iminartor hibride. 33 SR EN 1993-2:2007 8.1.7 Slabirea sectiunii produsa de gaurile pentru mijloacele de asambiare 8.4.74 Generalitati (1) A se vedea 3.10.1(1) din EN 1993-1-8. 8.4.7.2. Calculul ruperii in bloc (1) Ase vedea 3.10.2(1), (2) si (3) din EN 1993-1-8. 8.4.7.3 Cormiere asamblate printr-o singura aripa si alte elemente intinse asamblate in mod nesimetric (1) Ase vedea 3.10.3(1) gi (2) din EN 1993-1-8. 8.4.74 Comiere urechi (1)A se vedea 3.10.4(1), 2), (3), (4), (5) i (6) din EN 1993-1-8. 8.1.8 Efectul de parghie (1) Ase vedea 3.11(1) din EN 1993-1-8 8.4.9 Repartizarea eforturilor intre mijloacete de asamblare la starea limita ultima (1) Daca ia imbinare actioneaza un moment Incovoietor se considerd ca repartizarea eforturior este proportionala cu distanta fata de contrul de rotatie. (1) Ase vedea 3.12(3) din EN 1993-1-8, 8.4.10 Articutatil realizate cu boituri 84.104 Generalitati (1) Ase vedea 3.13.1(1), (2), (3) si (4) din EN 1993-1-6. 8.1102 Calcutut boituritor (1) Ase vedea 3.13.2(1), (2), si(3) din EN 1993-1-8. 8.2 imbinari sudate 8.21 Geometrie si dimensiuni 8.2.1.4 Tipuri de suduri (1) Ase vedea 4.3.1(1) $i (2) din EN 1993-1-8, 8.2.1.2 Suduri de colt 8.24 1 Generalitati (1) Ase vedea 4.3.2.1(1), (2), (8), (4), (6) $1 (6) din EN 1993-1-8 8.2.1.2.2 Suduri de colt discontinui (1) Sudurile de colt discontinue nu se utilzeaza la poduri in zone unde ar pute s& apara cuiburi de rugina, NOTA ~ Tn cazul In care imbinares este protejat fa intermper, de exemplu in interiorul lablierelor cu sec{iune casetatd utilzarea suduriior de colt discontinue este admis, 34 SR EN 1993-2:2007 8.2.1.3 Suduri in crestatura (1) A s0 vedea 4.3.3(1), 2), (3) $i (4) din EN 1993-1-8. 8.2.1.4 Suduri cap la cap (1) Ase vedea 4.3.4(1), (2) gi (3) din EN 1993-1-8. NOTA - Anexa nalionslé poste furniza indicali privind utiizares sudurior cap le cap cu patrundere incomplet (1) Se aplca EN 1991-1-6: 2005 la elementele prefabricate care actioneaza ca un colraj permanent Cerintele nu sunt neaparat suficiente iar cerintele metodei de executie se iau de asemenea In calcul 8.2.1.5 Suduri in gaurd (1) Ase vedea 4.3.5(1) din EN 1993-1.8. NOTA ~ Anoxa nationala poate furniza indical priving utltzarea suduror in puncte (1) Ase vedea 4.3.5(2), (3), (4) si (5) din EN 1993-7-8. 8.2.1.6 Suduriintre fete rotunjite (1) Ase vedea 4.3.6(1) din EN 1993-1-6. NOTA ~ Anexa nationalé poate furiza incicai privind utiizarea sudurior in iungul margiilr rotunite. 8.2.2. Suduri cu fururi (1) A se vedea 4.4(1), (2) $i (3) din EN 1993-1-8. 8.2.3. Rezistenfa de calcul al unei suduri de colt, (1) Pentru rezistenta de calcul al unei suduri de col{ a se vedea 4.5 din EN 1993-1-8. 8.2.4 Rezistonte de calcul al unei suduri in crostatura (1) Ase vedea 4.6(1) din EN 1993-1-8, 8.2.5. Rezistenta de calcul al unei suduri de cap la cap. 8.2.5.1 Suduri cap la cap cu patrundere completa (1) Ase vedea 4.7.1(1} din EN 1993-1-8, 8.2.5.2 Suduri cap la cap cu patrundere incompleta (1) Ase vedea 4.7.2(1), (2) si (8) din EN 1993-1-8 8.2.5.3 imbinari cap la cap in T (1) Ase vedea 47.3(1) si (2) din EN 1993-18. 8.2.6 Rezistenta de calcul al unei suduri in gaura (1) A se vedea 4.8(1) si (2) din EN 1993-1-8. 8.2.7 Distributia eforturilor (1) A se vedea 4.9(1), (2), (3), (4), (5) si (8) din EN 1993-1-8, 35 SR EN 1993-2:2007 8.2.8. Prinderi de télpi nerigicizate (A)A se vecea 4.10(1), (2), (3), (4), (5) si (8) din EN 1993-1-8. 8.2.9 Imbinai lung! (1) A se vedea 4.11(1), (2), (3) si (4) din EN 1993-1-6. 82.10 Sudura de colt pe o singuré parte sau sudura cap la cap cu patrundere incompleta, solicitate excentric, (1) A se vedea 4.12(1) si (2) din EN 1993-1-8, NOTA ~ Anexa nationalé poate furniza indicatll supiimentare cu privire la utiizarea sudurilor de colt pe singura parte sau a sudurilor cap la cap cu patrundere incompleta, solicitate excentric. 8.2.11. Corniere prinse numai pe o singura aripa (1) Ase vedea 4.13(1), (2) gi (3) din EN 1993-1-8. 8.2.12 Suduri in zone formate la reco (1) A se vedea 4.14(1) din EN 1993-1-8, 8.2.13. Analiza imbindrilor profilelor H gil (1) Pentru analiza le starea limits uliimd 6 imbinatilor profilelor H gi | a se vadea sectiunile 5 gi 6 din EN 1993-4-8 NOTA.~ Anexa nationala poate furniza indicat suplimentare cu privire la imbinarea profilelor H si. 8.2.14 Imbinarea sectiunilor cu goluri (4) Pentru anaiiza la starea limita ultima a Imbinarilor sectiunitor cu goluri a se vedea sectiunea 7 din EN 1993-1-8 NOTA Anexa nationala poate furniza indleatii suplimentare cu privire la imbinarea sectiunilor cu goluri 36 SR EN 1993-2:2007 9 Verificarea la oboseala 9.4 Generali 9.1.1 Conditii pentru verificarea la oboseala (1) Verificarea ta oboseala se efectueaza In toate zonele critice in conformitate cu EN 1993-1-9, (2) Verificarea ta oboseala nu se aplica: ~ pasarelelor, podurilor care sustin canale si altor poduri care susin inc&rcari predominant statics, ar se aplica podurilor sau acelor parti ale ler care sunt excitate de actiunea vantului sau a pietonilor; = acelor parti ale podurilor de cale feraté sau gosea care nu sunt influentate de trafic sau nu sunt excitale de acliunea vantului sau a pietonilor 9.1.2 Verificares la oboseala a podurilor de sosea (1) Verificarea la aboseala se efectueaz’ pentru toale componentele podului, mai putin pentru acele detalii constructive care se conformeaza corinjelor standard stabilite prin Incercari pentru structuri durabile, NOTA ~ Anexa national poate furniza indlcajit cu privre fa condi tn care nu este necesara niclo verificare In oboseald (2) Verificarea la oboseala se efectueaza utilizand procedura indicaté in aceasta sactiune si in EN 1993-1-9. 9.1.3 Verificarea fa oboseala a podurilor de cale ferata (7) Verificarea la oboseald se efectueaza pentru toate elementele siructurale inclusiv componentele mentionate in (2). NOTA. ~ Anexa nationala poate incica lementele pentru care nu este necesara verificarea la choseala, (2) Se verifica la oboseald urmatoarele componente ale podului: 1 tablierele podurilor care au riidzéri tongitudinele gi antretoaze — platelajul = rigicizirile = antretoazele Imbinarile rigidzarilor cu antretoazele 2. tablierele podurilor care au numai rigidizari transversale ~ platelajul + Figidizérile (3) Pentru zonele critice supuse verificarilor la oboseala @ se vedea figurile 9.1 919.2 si tabelul 9.8 zona 1 zona 2 zona 3 zona 4 (Imbinare cap la cap) zona § Figura 9.1 - Zone critice la oboseala, a se vedea de asemenea tabelul 9.8 37 SR EN 1993-2:2007 2 + sudura cap la cap 2. sudura de prindere continua pe toala lungimea piécutelor suport Figura 9.2 ~ Rigiditafi cu eclise pentru imbinare cap la cap si placute suport metalice 9.2 Incarcari pentru oboseala 9.2.4 Generalitatt (1) Incarcéirle din trafic pentru oboseala se obtin din EN 1991-2 (2) Incarcarile pentru oboseala din excitatile vantulul pentru elemente zvelte se obtin din EN 1991-1-4 9.2.2 Convol de calcul simplificat pentru oboseala pentru poduri de gosea (1) Pentru verificarea la obosealé @ podurilor de gosea se utiizeazé convoiul de calcul pentry oboseala 3 (vehicul unic) Impreuné cu date de trafic precizate pentru amplasamentul podulu, conformitate cu EN 1991-2. NOTA - A se vedea de asemenea 9.4.1(6). 9.2.3 Convoi de calcul simplificat pentru oboseala pentru poduri de cale ferata (1) Pentru verificarea la obosealé a podurilor de cale ferata se utilizeaza valorile caracteristice ale convoiului de calcul LM 71 inclusiv coeficientul dinamic 2, indicat in EN 1991-2 9.3 Cooficienti partiali pentru verificarea la oboseala (1)P Pentru inedredrile pentru oboseala trebuie utilizati costicientii partiali yer NOTA ~ Anexa nationala poate indica valoarea pentru ye, Valoarea recomandaié este jx (1)P Pentru rezistenta la oboseala trebuie utilizati coeficienti partially NOTA - Anoxa nationala poate indica valonile pentru jig: Valorile indicate tn tabelul 3.1 din EN 1993-1-9 sunt recomandate. 9.4 Ecartul de efort u r pentru oboseala 9.4.1 Generalitati (1) Pentru determinarea ecartului de eforturi unitare de calcul produs de convoaiele de calcul simplificate pentru oboseald precizate in 9.2.2 sau 9.2.3, se poate utiliza procedura urmatoare, (2) Se determina efortul unitar maxim oper $i efortul unitar minim opin luand in considerare suprafefele de influenta, (3) Ecartul de referint’ 4op pentru determinarea efectelor spactrelor ecarturilor de eforturi unitare se cobtine cu relatia: Ap =| pmax Spm | (9.1) 38 SR EN 1993-2:2007 (A) Efectele speciretor ecarturilor de eforturi unitare pot f reprezentate printr-un ecart de efor! unitar echivalent pentru 2x10° cicturi Age = APsho, @2) Tn care: A este factorul echivalent de vatamare definit in 9.5; @ este coeficientul dinamic echivalent, (5) Pentru podurile de cale ferata valoarea @ se obtine din EN 1991-2. Pentru podurile de sosea poate fi considerat docarece acesta aste inclus in convoiul de calcul pentru oboseala. (6) Ce 0 alternativa Ia procedura descrisa anterior, spectrole eforturior unitare de oboseala pot fi obfinuie pe baza evalua istoriei eforturilor datorate convoaielor de calcul peniru oboseaié precizale in EN 1991-2, a se vedea EN 1993-1-9, NOTA — Anoxa nationala poate preciza indicaté pentru utlizarea EN 1991-2. 9.4.2 Analiza la oboseala 9. 1 Rigidizari longitudinale (1) Rigidizarile longitudinale se analizeazé fie utiizand un model complet al structurii, fie simplificat, considerate ca grinzi continue pe reazeme elastice NOTA ~ La podutile de cale ferata rigidizanie longitudinale pot fi analizate ca grinzi continue pe reazeme elastic. 9.4.2.2 Antrotoaze (1) Le analiza antretoazelor se {ine seama de influenta degajaritor. NOTA ~ La antretoazele care sunt prevazute cu degajari ca cele prezentale in figura 9.3, efectele actiunilor pot fi determinate cu moselul Vierendee! {in care tole si 0 parte a antrotoazel amplasate sub dogejéri alcatulese talpie iar zonele cuprinse intre degaiar alcatuiesc montanti). UU Y F; incarediri pe inima intre degajar Figura 9.3 - Modelul - Vierendee! pentru antretoaz’ (2) La analiza modelului unei antretoaze se {ine seama de urmatoarele: 1, Imbinarite aniretoazelor cu rigiditatile transversale ale inimii grinzit principale formeaz& un cadru transversal continu; 2. contributia deformatilor componentelor grinzii Vierendeel datorate momentelor incovoietoare, fortelor axiale si a forfecéri la deformarea generala; 39 SR EN 1993-2:2007 3. efectul lunecdrii dintre tole platelajulul si inima antretoazei sud efectui eforturilor unitare normale si de forfecare in sectiunea critica reprezentaté in figura 9.4: 4. efectele aplicari locale ate incarcarilor in inima prin intermedi rigidizéiritor 5, suprapunerea eforturilor unitare de forfecare orizontale gi verticale in sectiunea critica reprezentala in figura 9.4. h Figura 9.4 ~ Distributia eforturilor unitare ta nivelul degajarilor (3) Eforturle unitare normale care actioneazé tn seclunea critica reprezentatd In figura 9.4 pot fi determinate astie: G,=0,+6;, (9.3) Oy = Oy 40s, (4) Incare ~ 6, = 40s) sunt eforturile unitare normale din moment incovoietor (0.5) F ‘sunt eforiuri unitare normale de compresiune (9.6) 2A, din incarcar locale de la rigidizari Vey este forta tdietoare orizontala Mu, =Viy ht este momentul incovoietor in sectiunea critics FF sunt incdrcaiile introduse de rigidizari t este grosimea tole! inimi (4) In cazul in care nu se prevad degajr, eforturile unitare care actioneaza in sectiunea critica se pot determina considerand 0 grinda ale care! talpi sunt formate din inimile rigidizarior care au o lajime activ’ bar =5 fusr iM Care tu 2 @Sle grosimea rigidizarior. 40 SR EN 1993-2:2007 9.5 Proceduri de verificare la oboseala 9.5.1 Verificarea la oboseala (1) Verificarea la oboseala se efectueaza in modul urmator: (9.7) Ar, <= (9.8) 9.5.2 Factorl echivalenti corespunzatorl vatamarii 4 pentru poduri de gosea (1) Factorul echivalent corespunzator vatamarit 2 pentru podurile de gosea a caror deschidere nu depageste 80 m se obtine asifel As WX AgK Aa Ae dat AS Ame (9.9) incare:A; este un factor care tine seama de efectul vatamari din trafic si depinde de lungimea sau supratata de influent&; 42 este un factor care fine seama de volumul trafculul; 4 este un factor care tine seama de durata de viata proiectaté @ poduluit dg este un factor care tine seama de traficul de pe alte benzi: Anus @8l@ Valoarea maxima a factorului A- findind seama de limita de oboseala, @ se vedee (8). (2) Pentru stabilires factorului A,, lungimea critic’ a finiel sau a suprafelei de influenta se considera dupa cum urmeaza: 8) pentru momente: +” pentru 0 deschidere simplu rezemata, lungimea deschiderii Lj - pentru grinzi continue, pentru seciiuni din mijlocul deschiderii, a se vedea figura 8.7, lungimea eschiderii (;luata in considerare; + peniru grinzi continue, pentru sectiuni pe reazem, a se vedea figure 9.7, media @ doua eschideri L; iL) adiacente acelui reazem: - pentre antretoaze care sus{in longeroni, suma a doua deschideri aciacente a longeronilor sustinuti de antretoaza. b] pentru forfecare, pentru o deschidere simplu rezemata si pentru grinzi continue: = pentru secjiune pe reazem, a se vedea figura 9.7, deschiderea L, luata in considerare; - pentru secjiune din mijlocul deschiderii, a se vedea figura 9.7, 0,4 x deschiderea L, luata in considerare. ©) pentru reactiuni: ~ entry reazemul de capat, deschiderea L;luaté In considerare: = pentru reazeme intermediare, suma a dova deschideri adiacente L, + L, 4) pentru poduti in are: + penitu tant, de doua ori lungimea trantior = Pentru aro, jumatate din deschiderea arculul NOTA ~ Anexa nationaié poate preciza factorii 2+ covespunzstorl. Se recomand utlizarea factorlor 4; din figura 95. 4a SR EN 1993-2:2007 SS lunge descidel i Lungimea deschideri mi Chae sous Seton me (3) Ag se calculeaza astfel: in in care Q, este greutatea mecie brula (kN) @ camioanelor de pe banda lenta obtinuti cu relatia: Qe = Qo = 480 kN Np= 0,5 x 10° Noss este numarul total de camioane pe an, pe banda lenta, a se vedea 9.2.2(2); Q, este greutatea bruta a camionului / de pe banda lenta, precizata de avtoritatea competenté, in KN; neste numarul camioanelor cu greutatea bruta Q de pe banda lenta precizala de autoritatea competenta. NOTA - Anexa national poate preciza informati privind Za (4) Pentru valor indicate ale Qn» $i Nose , Az poate fi obfinut din tabelut 9.1 42, SR EN 1993-2:2007 Tabelul 9.1 - Az a Nowe ™ [ozs [ 0.5010" [07510 | 1.00x10 | 125.40" | 15010" | 17exto° | 2,00x10 [200 -|" 9.362 Jor? [0.462 7 0are 0500 | ost9 | 0535 | 0.500 300 | 0544 | 0.605 | 0,678 | 0,712 o7s1_[ 0779 | 0,803 | 0,825 40o_| 9.725 | 0,633 | 0,908 | 0,967 4,004 1,038 | 1,071 4,100 500] 0.907 7,042 1130) 197 1251 7,298 7.388) 1.374 eon [i oae | 1260 1356 | 136 4.501 “557 1,606 [1.648 (6); 82 calouleaza astfet @.11) in care tiy este durata de viaté proiectata a podului th ani Tabelul 9.2 - Ay 50 60 70 80 90 100 120 Factor 2 Cari oss [oat NOTA - Durata de viata proieciata a poduiul poate fi procizaté in anexa nationals, Se recomand’ (00 de ani. be (6) Acse calculeaza astfel: (9.12) in care: k este numairul benzilor cu trafic greu: N, este numarul camioanelor pe an, de pe banda jj Qn este greutatea medie bruta a camioanelor de pe banda j nh @8te valoarea liniei de influent 2 efortului sectional care produce ecartul de efort uniter in milocul benzii, care se introduce in ecuatie (9.12) cu semn pozitiv NOTA ~ Anexa nationala poate preciza informatii despre As (7) Factorul Ape, Se abline din spectrul eforturilor unitare corespunzatoare. NOTA ~ Anexa nationala poate preciza factorll Amex Corespunzatori, Se recomandé utilizarea factorlor ine din figura 9.6. 43 com 28: SR EN 1993-2:2007 i PEPE eee eeeeL creep to eee eee ee oe ea a ® Lungimee deschideri Lim} Lungimea deschiderti L [mm in mijlocul deschideri pe reazem Figura 9.6 - Anas pentru momente incovoietoare la poduri de sosea 9.5.3 Factori echivalenti corespunzsitori vatémairii A pentru poduri de cale ferata (1) Factorul echivalent corespunzaitor vatamarli 2 pentru podurile de cale ferata a caror deschidere nu depaseste 100 m se obline astiel ASAP eAp x Ay ® Ay dat AS Anas (@.13) In care: A; este un factor care {ine seama de efectul vatémarii din trafic si depinde de lungimea liniei de influent’; Ae este un factor care tine seama de volumnul traficului Ay este un factor care tine seame de durata de viald proiectata a podulu As este un factor pentru cazul In care elementul structural este incarcat de cel putin doua lini; Ana @8te valoarea maxima a factorului A- luandu-se in considerare limita de oboseald, a se vedea (9). (2) A; poate fi obyinut din tabelele 9.3 si 9.4 NOTA 1 ~ Anexa nellonala poate preciza informatii despre utiizarea tabelelor 9.3 519.4. NOTA 2 Valorile din tabelele £.3 si 9.4 pentru trafic mixt corespund combinafiel de trenuri precizata in anexe PS? din EN 1994-2. NOTA 3 = Peniu linii cu combinaiii de trenuri allele cecat cele Wuate tn considerare (de exempla lini specializate}, anexa nationala poate preciza valorile Ay "NOTA NATIONALE ~ A se cit D. 44 SR EN 1993-2:2007 Tabolul 9.3 -A; pentru trafic feroviar standard ee os [160 [io ter 45 | 160, 2.0 | 1.46 25 | 1.36 30) 135 35) 7 40 [1.07 45 [102 50 | 105. 0) 1.03 7.0 | 087, eo) 0.82 eo) 0.88 70.0 | 085, 125 [0.82 150 | 0,76 a7 10,70 20.0 | 0.67 35.0 1066 30.0 | 0.65, 35,0] 0.64 40,0 | 0.64 45,0 | 0.64 50,0 | 0.63 0,0 | 0.63 70.0 | 0.62, 20,0 | 061 90,0} 0,64, 100 | 0,60 45 SR EN 1993-2:2007 Tabelul 9.4- A; pentru trenuri expres multiple, metrou si trafic cu osii de 25 t “Trenuni expres multiple | Trafic cu ot de 25¢ 0 sr 05) 185, 10 ‘og 1.00) 165. 15 O97 1.00 1.685, 2.0 os? eae 68 25 2.95, ear Te 3.0, 0.85, cae St ae 05 131 40 | 0.65, O71 1.16 45 058 0.65 4,08 5.0) 0.55, 82 Lor 60 58 a Thos 70. 0.58 0.60 02, Bo 0.58, G80 0.99 90 0,56 0.55 0,96 70,0 0,56. 0.51 0,93 BS O55 oar 0,90 15.0 5,50. aa ‘0.92 75 0.46. oa O73 20,0. Oe oa 0,88. 25,0 a0" Oat 0.88) 30.0 O37 oz 0.64 350 O38 eas 0.88, 40,0. O35 048 0.55 45,0 0.35, oar 0.85, 30,0. 0.38. 0.4 0.86 60,9 0.38) ‘oe 0,68. 70.6. 2.40, 049 0,66 0,9 GE eas 0,56 90,0 0.38) os. 0.86 700.0. 040 os 0.86. (4) Pentru stabilirea factorului A, lungimea cnitica a liniei de influenta se consider’ dupa cum urmeazé: a) pentru moment =" pentru o deschidere simplu rezemata, lungimea deschiderii Li ~ pentru grinzi continue, pentru sectiuini din mijjocul deschiderii, a se vedea figura 9.7, lungimea deschideriiL,luaté tn considerare, - pentru grinzi continue, pentru sectiuni pe reazem, a se vedea figura 9.7, media a doud deschideri [, si L, adiacente acelui reazem ~ pentru antretoaze care sustin longeroni, suma a doud deschideri adiacente @ longeronilor sustinut de antretoaza; - pentru platelaje sustinute numai cu antretoaze sau nervuri transversale (firé elemente longitudinale) si pentru aceste antvetoaze, lungimea liniei de influenté pentru deformare (ignorand orice zona care corespunde unot deplaséri in sens ascendent), findnd seama de ‘giditatea ginelor la repartitia incarcarilor. Pentru antretoaze dispuse fe distante de cel mult 750 mm aceasta poate fi considerata de 2 ofi spatiul dine antretoaze + 3 m, ) pentru forfecare, la o deschidere simplu rezemata si pentru grinzi continue: = pentru sectiune pe reazem, a se vedea figura 9.7, deschiderea L, luata in considerare; - pentru sectiune din mijlocul deschideri, a se vedea figura 9.7, 0,4 x deschiderea L, juatd in considerare; 46 SREN 1993-2:2007 secilune in méfacul deschideri sectiune pe reazem —_secfiune in mijlacul deschider 0,154. | 0,154. Ly be Figura 9.7 - Amplasarea sectiunilor de mijloc sau pe reazem (6) A; se obtine din tabelul 95. Tabelul 9.5 - As Trafic anual [iO wwack] [5] 10] 15] 2 | 25 | 90 | 35 | 40 | 50 de 72 [oes [090 [ose [a0 | ios [ior [710 Dats (6) Ay se objine din tabelul 9.6. Tabelul 9.6 - Ay en ee bee oe Dae oe oe aoe {7) Ay se obtine din tabelul 9.7. Tabelul 9.7 - Ax Ta OE ee Ge = eos salsa acoustic pal oe canara ot os camecra een acta secre, covob eal LM Siete rine ong neat aed NOTA -Tabelul 8.7 este valabil numal dacd Ao; gi dow: Bu acelagl semn, (8) Valorile A, din tabelul 8.7 considera c8 numai 12 % din volumul total al traficului se incrucigeaza pe ova linii ale podului. Daca care proceniul din volumul traficului care se incrucigeazé pe pod este diferit, A se determing astfe!: (14) Incare a= AoiAou: neste procentul din trafic care se incrucigeaza pe pod. (@) Valoarea factorului A nu depaseste valoarea Ano, abfinuta astfel: 47 SR EN 1993-2:2007 Anas = 144 (9.18) 9.5.4 Combinarea vatémarilor produse de ecarturi de eforturi unitare locale si globale (4) In cazut in care intrun element se veriicd eforturi rezulate din combinatia efecielor incovoieri podului (efecte glabale) si a efectelor incovoieri locale (efecte locale), efectele combinate Jom se obtin astel Bee = Moe ¥ Pie * Adige + Ago ¥ Pa * Azo (@.16) In care indicele “loc’ se refera la efeciele locale gi “glo” se referd la efectele globale 8.6 Rezistenta la oboseala (1) Pentru rezistenjele la obosealé ale podurilor se uliizeazé EN 1999-1-9. NOTA 1 ~ Pentru proiectarea podurilor, anexa national poate elimina anumite detalii prezentate in EN 1993- 18, NOTA 2 — Anexa nationalé poate preciza indicatit suplimentare pentru oboseala platelajelor. (2) Pentru zonele critce ale tablierelor metalice se utlizeaza categorie de detaliindicate in tabelul 9.8. ‘Tabelul 9.8 - Categorii de detalli pentru verificare ta obosealé [Baste coca Detalu contermitatecu | Satori pete LA a ec got vansvorsae.a seveden ura! seul Tau] 2 [Toe do pate soca a fot untar longlucnal ta rv imbinai|__cet 8 Sadat cite (oe pleigitl sgtizan a se vedee figura 3 Teas gp eta 9 5 LSS ar Ge bare TET HRMS, BS VeRGET Tables —|— gp figuas cal! 7 [lmbinarea cap l@ cap a ridin Gl eclse Gr placute Super. ase vedea| — Tabeisl BB oi fase cctou 4 ; Taber 3 5 | Morgner ae deg einineanvoroaraior aseveaea gua ea| Tee eB | aaa 9.7 Tratament dupa sudura (1) Cand este cazul, se pot folosi tennici de ametiorare a sudurilor cum ar fi polizarea cordonului de sudurd, retopiree zonei radacinii cu procedura TIG (tungsten gaz inert), ciocénirea sau sablarea, tn vederea imbunatatirii duratei de viata a Imbinarilor. NOTA ~ Anexa nationalé poste indica prevederi pentru tratamentele care se aplicé dupa aplicarea sudurior. 48 SR EN 1993-2:2007 10 Proiectare asistatd de incercari 10.1 Generalitati (1) Proiectarea asistala de incercari este in conformitate cu EN 1990, Ia care se adauga prevederite suplimentare din 10.2 gi 10.3. 40.2 Tipuri de incereari (1) incercarile se efectueaza cu scoput a) de a determina rezistenta uilima sau de exploatare normal ale proprietaitlor elementelor structurale, de exemplu cum ar fi incercari pentru stabilirea elementalor podurilor provizorit standardizate; b) pentru a obtine proprietati ale materiatelor, curn ar fi incercarea terenurilor in situ sau tn laborator, incereari ale unor materiale noi pentru tencvieli c) de a reduce incerlitudinile parametrilor modelelor incrcdirilor sau ale rezistentelor, de exemalu Incercarea fa vant in tunel, incercari pe prototipuri la scara naturald, incercairi la scara redusa @ modeletor, d) de a verifica produsele livrate sau constanta proprietatilor produsetor, de exemplu incercari ale cabluritor sau ale mangoanelor; €) de a tine seama de conditii reale intalnite, de exemplu incercari pentru masurarea freoventelor sau a amontizari f) de @ verifica comportarea structurii reale sau a elementelor structurii dupa terminarea constructiei, ce exemplu incercaree structurilor cu convoaie de proba, la starea limita ultima sau la starea limita de exploatare normal (2) Pentru tipurile de incercari a), b) gi c), valarila de calcul se obtin pe baza rezultatelor incerearilor, Gaca acestea sunt disponibile in timpul proiectari, 8) Penitu tipurile de fnoero’ri d), @) si f) sau alte siluatii tn care rezultatele Mncercarifor nu sunt disponibile in timpul proiectarii, valorite de calcul care se iau in considerare sunt acelea care se presupune ca indeplinesc criterile de acceptare dintr-un stadia ulterior. 40.3. Verificarea aerodinamica a podurilor prin incercari (1) Incercarile se utlizeaz’ pentru verificarea comportarii podului sub actiunea vantului in cazul in care calculele sau rezultatele stabilite nu asiguré suficienté garantie asupra sigurantei structuri fle pe durata montajului, fie @ exploatéri: (2) Incercérile se utiizeaza pentru a determina: a) actiunea general a vantului in amplasamentul podului sila statlile de masurare a vantului; b) fortele cvasistatice de antrenare si de portanté, momentele de torsiune pe pod sau pe ‘componentele acestuia, rezultate din acfiunea vantului asupra lor; c) amplitudinea oscilatilor podului sau ale componentelor acestuia datorité variejurilor care actioneaza de-o parte si de cealalté a tablierului, sau pe componentele expuse actiunii vantului (r&spuns cu amplitudine limitata) d) viteza vantuiui pentru care podul sau componentele sale pot produce un raspuns de divergent datorité galopului,a efectului de flutter clasic, vibra induse de ploaie-vant, divergent’ non-osolatore etc, ; 8) rspunsul podului sau a elemenielor sale la actiunea turbulentelor in vant natural; {) amortizarea intrinsecd a structuril 49 SR EN 1993-2:2007 (3) Incorcarile enumerate anterior a 10.3(2) de la) pana la ©) se efectueaza in tunel aerodinamic. In cazul in care un pod este supus unor incercari in tunel aerodinamic, modelul acesiuia trebuie sd Simuleze cv exacttate detalile exterioare ale Seciuni ransversale inclusiv echipamento nestructurale cum sunt parapetele, Se simuleazé un domeniu al frecventelor proprii si ale amortizarii, Corespunzitoare madurlior de vibrate estimate ale podulul. Se acorda o alentie Geosebit influent \arlejurior s'a afecelor vantulul care este incinat faB de orizontalé (4) Ofice schimbare potentiald a sectiunil transversale (care include formarea ghetil seu scurgerea apei pe cabluri) se ia in considerare in timpul incercari: NOTA - Amortizarea structural se poate determina prin excitarea mecanic® a podului (uilizand masini cu ‘migcare altemnativa, magini cu mase excenirica, balansiere sau dispozitive similare). Amortizatea se poate etermina pe baza energiel necesare pentru generarea nel amplitudini date, sau pe baza descrasteri ‘amplitudinilor dupa incotarea excitatel SR EN 1993-2:2007 Anexa A (informativa) Specificatii tehnice pentru aparate de reazem A‘ Domeniu de aplicare (1) Aceasta anexa furnizeaz recomandari in vederea pregatirii specificatillor tehnice pentru aparatele de reazem care sunt in conformitate cu EN 1337. Nu fac obieciul acestui standard urmatoarele fpuri de aparate: a) aparate de reazem a caror functiune principald este transmiterea momentelor; 'b) aparate care preiau intinder (ridicare}; c} aparate de reazem pentru poduri mobile; 4d) artioulatii din beton e} dispozitive antiseismice, NOTA 1 — coast anox’ se intontionoazs a fi transferata in EN 1990- Bazele proiectarii structure. NOTA 2 ~ Aparatele de reazem fixe implediea migcarie, iar alle aparate de reazem precum cole ghidate permit migcari pe © directie in timp ce aparatele de reazem libere permit migcairi Th toato directile, NOTA 3 tnformafii dotaliate pot fi obtinute din urmatoarele par ale EN 1337: Partea 1 Regul generale = Regul generale de calcul Parlea 2: Elemente de alunecare = Capaattate portanta venticala ~ Reaatiuni datorate frecari ~ Capacitate de glisare = Excentictate Partoa 3: Aparete de reszem din elastomeri = Capacilate portanta verticalé - Reaciiuni-fore datorate deformalitor orzontale = Raadluni-mamente datorate roti in jurui unei axe arizantale ~ Exconirictate Partea &: Aparate de reazem cu rulourt ~ Capacitate portant verticaia = Reactuni-forle datorate frecari de rostogotire = Reacliuni-momenta In planul vertical care contine axa de rostogolire ~ Capacitate portanta orizontalé datorata frecari pe directia axel de rostogolite = Rotrea in jurul axe’ de rostogalire = Exceniriciatea ruloului in rapor cu placa suparioars $i cea inferioars, egal cu 0.5 din excentricitatea ainire aparat de reazem si tablier Partea 5: Aparate de reazem tip oal8 = Capacttate portanta verticalé = Reactiuni-momonte in pian vertical = Uzura dispozitivului de etansare ~ Capacitatea de rote Partea 6: Aparate de reazem cu batansiere = Capacitate portanta verticalé ~ Capacitate portanta orizontala datorta frecért ~ Capacitates de rotire in jurul unei axe 51 SR EN 1993-2:2007 Partea 7 Aparato de reazem sforice §elindrice din PTFE ~ Capacitate portanta verticaié = Reactiunemomente catorita recat = Capacitatea ge rotire In jurul tuluror axelor (sferice) sau in jurul une! ‘axe (elindrice) Partea 8: Aparate de reazem ghidate sau reazeme blocate “= Blocarea miscarior pe una Sau msi multe dcect Partea 9 Proteatia Partea 10: Inspeatie gi intrefinere Panea 11 ‘Transport, depozitare gi montare (2) Pentru prevederi tehnice ale aparatelor de reazem care includ forte verticale si orizontale, translati si rotiri precum si alte caracteristici geometrice sau de performanié a se vecea A.3.1(3} A.2 Simboluri (1) Simbolurile pentru cele mai uzuale tipuri de aparate de reazem se iau din EN 1837-1, tabelul 4 AS Generalitat 3.1 Amplasarea aparatelor de reazem (1) Amplasares aperatelor de reazem se stabileste astiel incét acestea sé permita deplasériie ‘estimate ale unel structuri opunand rezistenta minima acestor miscar (2) La amplasarea aparatelor de reazem pe o structura se ia in considerare structura ca un tot unitar. Fortele si momentele din aparatele de reazem se comunica producdtorului de aparate de reazeme peniru a se asiguts ca aparatele furizate indeptinese cerintee. (3) Planui care arata amplasarea aparatelor de reazem include urmatoarele: a} schema simplificaté a tablieruiui arétand amplaserea in pian @ aparatelor, ») detalii ale zonelor in care se amplaseaza aperatele (de exemplu locagul si armatura): 6) indicat clare privind tipul aparatului in fiecare amplasament; 4) tabel care indica cerinje detaliate despre fiecare aperat de reazem; ¢) detalii despre montare si prindere. (4) Tn mod normal, aparaiele de reazem nu preiau momente datorita rotitlor. in cazul in care astfel de migcdiri apar, se are in vedere ca aparatul sau siructura in sine sai le poata prelua. Daca este necesar ca aparatele de reazem s& se opuna miscérrilor de rotire se efeclueaza o analiza care s& asigure c& aceste reazeme nu sunt afectate in mod defavorabil, a se vedes A3.2 (5) Ridicarea de pe reazeme poate provoca uzura excesivé in aparatele de reazem dacé aceasta apare frecvent, In cazul in care ridicarea de pe rezeme este inevitabila se poate utiliza pretensionarea cu scopul de a asigure forié verlicalé suplimentara nevesara (6) Aparaiele de reazem si reazemele se proiecteaza astfel inca acestea s& poalé fi inspectate, intretinute gi inloouite daca este necesar. NOTA 1 ~ In vederea inspeciiel, reazemele se prevad cu indicator de migcare gi marcaje care arata Geplasarile maxime permise, NOTA 2 ~ Se prevede un spats liber de cel mult 10 mm in vaderea reagezarii sau Inlocuit! aparatetor de reazem sau patti ale acestora pe durata ridic&rit structure pe aparatele de reazem. 82 SR EN 1993-2:2007 (7} in cazul in care esie necesara regiarea prealabila, aceasta se efeciueazé la fabrica, ori de cate ori este posibil, In cazul in care reglarea pe gantier nu poate fi evitata, aceasta se executa in conformitate cu prevederile producatorului A.32. Efectul continuitatii deformatiilor (1) Peniru aparatele de reazem cu belansier liniar seu cu un singur rulou, fa proieciarea structurii sau 8 aparalului se fine seama de toate implicatille care decurg din repartizares inegala a presiunil pe toata (ungimea balansierului sau a ruloului, O atentie deosebita se acorda la proiectarea urmatoarelor: 2} siructuri curbe in plan, b) siructuri cu pile zvette, 6) structuri fara grinzi transversale; ¢) siructuri cu grinzi transversale la care balansierui liniar sau ruloul pot efectiv functiona ca aparat de reazem pentru grinda transversala: ¢) siructuri cu gradient de temperatura transversal 3.3 Ancorajele aparatalor de reazem (1}P Ancorajele aparatelor de reazem trebuie calculate la starea limita utima. in eazul in care pozitia aparatului de reazem sau a unei parti @ acesiuia este mentinuta in intregime sau partial prin frecare, verificarea sa le alunecare trebuie s& se efectueze in conformitate cu urmatoarea relatie’ (Aa) in care Vex este valoarea de calcul a fortei de lunecare care actioneaza ia nivelul aparatului de reazem Nee este forta normala minima de calcul care actioneaza simultan cu Vec Ves este rezistenta de calcul la lunecare a oricarui dispozitiv de fixare in conformitate cu eurocodurile; J valoarea Caracteristica a coeficientulul de frecare, a se vedea tabelul A.1; % este factorul partial pentru frecare, NOTA Valoarea pentru y, poate f indicat tn anexa nalionala, Sunt indicate vaioile urmatoare. 7 2,0 pontru etal po otel 4,2 pentru oje! pe beton Tabelul At - Valori caracteristice ale coeficientului de frecare jx. "Tratamentul suprafetel pleselor de otel ‘Ofel pe ote! jel pe Beton Fara siral de proteciie si prolejat (ala de jgrasime Metalizare prin pulverizare os os ‘Cu strat de protectie din slicat de zine complet intarit ‘Ate traiamente Valor cin inceroart | Valor din incorean (2) Pentru structuri incdrcate cu sarcini dinemice valoarea Nzx se determina tinand seama de orice variatie a Incarcarilor din trafic. 53 SR EN 1993-2:2007 (3) La podurile de cale ferata si fa suprastructurle supuse actiunii seismice nu se ia in considerare frecarea. (Ney = 0). (4) Cand buloane de ancoraj sau alte dispozitive similare sunt uliizate pentru @ prelue o parte din rezistenta la miscari orizontale se demonstreazé c& aceasta rezisienté este asiguraté inainte ca oricare migcare s& se produca. Daca bolturie sunt prevazute In gauri cu tolerante normale, migcérile ‘se produc inevitabil tnainte ca intreaga rezistenta la migcare 8 fie atinsa. Acest lucru nu este acceptabil In conditii de expicatare normala. A3.4 Conditii de montare (1) Conditile de montare tin seama de fezele de executie si de alte electe dependente de timp se determina si se stabllesc cu acordul producatoru. NOTA — Datorts dificultatior de a prevedea condiile din gantier la momentul montarli aparatelor de reazem, prolectares acestora se bazeaza pe un numar do ipateze dierite, a se vadeo A4.2. 4.3.5 Jocurile aparatelor de reazem (1) in aparatele de reazem proieciate sa preia fore orizontale apar unele deplasari inainte ca jocurile 4 se consume. (2) Daca nu existé alte precizéir jocul toial dintre migcarile exireme poate fi de maximum 2 mm, sau poate fi stabil cu acordul producatorulu (3) Jocul care permite migeari orizontale nu se ia in considerare daca nu so poate demonstra ca pe direcjia respectiva aceste migcari sunt posibile in mod permanent, (4) Daca mal multe aparate de reazem sunt necesare pentru a rezista la forje orizontale, aparatele de reazem $i suportul acestora se proiecteazé s8 asigure aceasta in cea mai defavorabilé distributie a jecurilor s& nu impiedice acest eveniment. De esemenea, acesiea se proiecieaz3 sA asigure distribulia incércéirlor intre aparatele de reazem din cauza oricdrei distributi @ jocurtr. A36 Rezistenta aparatelor de reazem la rostogolire $i lunecare (1) Rezistenfa la migcéri a diferitelor tipuri de aparate de reazem pot fi calculate in confermilate cu EN 1337 NOTA 1 ~ Colcuicle trebuie sa fa In considerare cea mai dotavorabilai combinatio a proprstaior matorialoior, ‘a concitilor de madiu si a tolerantelor prwvind fabricatia gi montarea, NOTA 2 ~ Proprietatile unor materiale (do exomplu uzura sau coeficiontul de frecare a componentelor din PTFE sau comportarea efori-deformatie @ elastomerului) sunt valabile pentru un domeniu specificat al temperaturi sal vilezelor deplasarior care apar in mo normal in structura. Acestea sunt vaiabile numal daca aparatele sunt intretinute corespunzaitor gi daca sunt protojate impotriva substantolor nocive. NOTA 3 ~ Rezistenta reala 1a migcare este suscoptibia de a fl mai mica In mod considarabil decat rezistonta maxima calcuists. De eceea, nu se consider’ la proiectare cdnd este favorabilé, cu exceptia indicata in ccontinuare, la (2) (2) Daca un numer de reazeme de acelasi tip sunt dispuse in asa fet incat fortele contrare rezultate din rezistenta la migcare a unor reazeme sunt partial reduse de actiunea forfelor de rezistenta la migcare a celorialte, coeficientii de frecate corespunzatori ui, si 1, se determin’ astfel Ha = 05 pinay (1+ a) (A2) He * OS pings (1 ~ 2) (a3) incare 4 este coeficientul de frecare at fortelor defavorabile; Je este coeficientul de frecare al forjelor favorabile; Hinox e8te coeficientul maxim de frecare al aparatului de reazem, indicat in partile corespunzaitoare ale EN 1337; 54 SR EN 1993-2:2007 @ este un factor care depinde de tipul si de numarul aparatelor de reazem care exercita fie 0 fora defavorabilé fie o forta favorabilé, dupa cum este cazul NOTA ~ Valoarea factorului poate fl precizaté In anexa national. Valorile recomandate sunt indicate in tabelul A.2 ‘Tabelul A.2 -Factorii a (3) Antcolul (2) se poate aplica de asemenea aparatetor de reazem din olastomeri care provin de la furizor diferit. In astfel de cazuri coeficientii de frecare din ecuatile (A.2) si (A3) pot fi inlocuiti cu modutelo de clastictate transversale corespunzatoare. A.4 intocmirea tabelului aparatelor de reazem A441 Generalitati (1) intocmirea tabolului aparatelor do reazem asigura cA aparaicle de reazem sunt proiectate 51 realizale astfel inc&t sub influenfa tuturor acjiunilor posible sunt evitaie efeciele defavorabile ale reazemslor asupra structuri (2) Tabelul aparatelor de reazem contine: - lista cu fortele care actioneazé asupra aparatelor de reazem produse de fiecare ectiune; = lista cu deplasarile aparatelor de reazem produse de fiecare actiune; ~ alte caracteristci de performanta ale aparatelor de reazem. NOTA 1 — Fortele si depiaérile detorate difertelor actiuni pe durata constructisi sunt in concordant cu procesul tehnoiogic de realzare si cu programui de contro! a structuri, incluzand si efecte care depind de timp NOTA 2 ~ Fortale si deplasatile cin actiuni variable sunt indicate prin valori extreme minime gi maxime, care Ccorespund pozitilorrolevante ale Tacarcatilor. NOTA 3 ~ Toate fortele ¢i deplasarile datorate altor actiuni decat cele din temperatura se precizeaza pentru 0 tomperaturd To. Efocicle din temperalurd se delormina astfelIncét efectele datorate diferontei de tomperaturd fal3 de lemperatura precizalé Th 8 poata fi identiicate. (2) La structurile cu comportare elastica toate fortele si deplasérile se determina pe baza valorilor Caracterisice ale actnilor. Se aplic& coeficien{ii partial de siguranta si regullo de grupare Corespunzétoare stérlorlimilé ale exploatéril normale, ullime sau de durabilitate. NOTA 1 ~ in tabelul A.3 sunt prezentate indicali pentru tabelul aparatelor de reazem cu valor caracteristice ale reactunilor gi ale deplasarior aparatelor. Valorie de calcul care reprezinta specifcaile tehnice ale aparatelor de reazem se obtin din acest tabel, NOTA 2 Tn mod normal, groparea cea mal defavorabia a elector sctunlor este sufcinta a proiectarea aparatsior de reazom, a se vedea tabelul AS. in cazuti speciale, 0 solule ma iefina este posibila, considera valle realecoexisiente ale efecteleractiunior (4) Le structurile a céror deformati: pot influenta semnnificativ efectele actiunilor se efectueazé 0 analiza de ordinul dot in doua etape: 58 SR EN 1993-2:2007 a) pentru actiuni pe durata diferitelor faze de execute pana la obtinerea geometriei finale a structuri, cea care este ceruta dupa executle, pentru o temperatura precizata ») pentru toate actiunile variabile care actioneazé pe forma finala a structur NOTA ~ In general existé 0 cerinja lagaté de forma finals @ podului le terminarea constructei (inclusiv aparatele de roazom ale acestuia}, specticata pentru o tomperatura precizats. Aceasta este ullzala ca 0 Teierin{s ponttu determinarea masuriior necesare pe dursta construclii si de asomenea pentru stabilres forlalor gi deplasérlior din aciunt variabile pe durata exploatdri, {inand seame de orice incertitucine. SR EN 1993-2:2007 ‘Tabelul A.3 ~ Tabelul tip al aparatelor de reazem Reactiunl si deplass ale sparatelor de reazem Aparat de reszem ne ee face er er [one Poon [am von [con Poomma | ean xnne | wre | oxen | naww| nine [roe | nme [rms fone fret! wan [mone] mine | won| mon ctor) ‘he aa cece toma | won P cert | tmnt | rvet | ms soos | ema | reo | iret | cm | rrr a0 =a 7 eae Siena aT == "Aceasta Ista include toale reclianile 51 deplasarle din faza final Daca aparalele Ge reazem se monteaza in timpul executiei acestes se regieazé dupa ce se realizeazai taza finala, iat reactiunile gi deplasarile care le depagesc pe cele din faza finala se precizeaza separal 87 SR EN 1993-2:2007 4.2 _ Determinarea valorilor de calcul ale actiunilor asupra aparatelor de reazem si a deplasarilor aparatelor de reazem (1) La determinarea actiuniior si a deplasatior aparalelor de reazem urmatoarea situatie de referinta se noteazé in planuri a) forma geometrica finala @ podului complet, fa temperatura de referinta Ts. ) pozitile aparatelor de reazem fixe si mobile fa montarea acestora la temperatura de referinté To: ©) pentru aparatele de reazem din elastomer, pozitia si deplasarile in dreptul aparatelor de reazem sunt in conformitate cu ipoiezele avute in vedere pentru temperatura de referinta To; ¢) toate incertitudinile legate de pozitia aparatelor de reazem la temperatura T; care ar conduce la cresterea deplasdirilor sau la Impiedicarea deplasariior sunt incluse in ipotezele avule in vedere la doterminarea valorilor de calcul la temperatura de referint& Tosi, in consecinta, a vatorilor de calcul ale diferentelor de temperaturé AT) {2} Incertitudines pozitiei aparatului de reazem glisant in raport cu pozitia aparatului de reazem fix, sau In cazul aparatelor de reazem din elastomer' in raport cu punctul neutru de migcare pentru actiuni permanente, la termineree podului si pentru o temperatura de referinia dalé T; depinde de 2) metoda de montare a aparatului de reazem: b} temperatura medie a podului cand se monteaza aparatele; ©) exactitatea cu care este masurala temperatura medie @ podului, a se vedea figura A.1 58 SR EN 1993-2:2007 -40_-30 -20 10 0 10 20 30 40 s0°C Ieee Ear ee eee eee Cazul 4 Pozitia aparatelor glisante dupa asamblarea finald a aparatelor fixe cu masurarea exacta a temperaturli siructuni : RAVv 4 Z 7 ZY % gz => Cazul 2 Pozitia aparatelor de reazem fra masurarea exact’ a temperaturih structuri si fara corectarea pazitiei atunci cand asamblarea aparatului de reazem fix este realizeté Cazul 3 Identic cu cazul 2 dar cu una sau mai multe schimbari ale pozitiel aparatelor fixe <= _suma ambeior deplasari = [LT eroare de estimare a temperaturii medi 1 deplasare totala din diferenta plus incertitudinea din 1 sau mai multe de temperatura schimbari ale pozitiei aparatelor de reazem fixe @ temperatura medie masurata a [=F etoare de estimare a temperaturii medi structuri © Temperatura medie estimata a limite de temperaturi realiste ale structuri structuri Figura A.1 ~ Determinarea AT» care admite luarea in considerare a incertitudinilor pozitiet aparatelor de reazem NOTA. Anexa nationalé poate preciza indicall prvind masurarea temperatur (2) Incerttucinea pozitiei aparatului de reazem glisant se ia in caloul prin considerarea unei valori Superioare Tora, §1 8 unei valori inferioare Tory, la montare. Acestea se iau ast! Tomax * To + ATa (aay 59 SR EN 1993-2:2007 Tomi = To> ATo (A8) NOTA ~ ATy poate fi precizaté In anexa nafionala, Pentns poduri metalice sunt racomandate valorie humerice prezentaie in tabelut A4 Tabelul A.4~ Valori numerice pentru AT. ‘Montarea aparatelor de reazem, oniare cu temperaiuré estimata si (Sra corectie prin regiare side asemenea una sau mai multe schimbari ale pozitiel _2paratelor ce reazem fixe (4) Valotie de calcu ale dlferentel de temperalura AT; care includ oricare inerttudine legaté de pozita aparatelor de reazem se datermind an AT) = AT + AT, + ATo (As) in care: ATx @sie valoaree caracieristica a diferentei de temperatura in pod in conformitate cu EN 1991-1-5, fata de mijlocul intervalului de temperatura; ATy este un termen suplimentar de siguranta care tine seama de diferenta de temperatura in pod ATy —_ esle un termen de siguranta care tine seama de pozitia incerta @ aparalelor de reazem la temperatura de referinia NOTA 1 ~ Anexa najjonala poate preciza ATy gi ATo NOTA 2~ Se prezinté un exemplu numeric pentru determinarea AT); , pentru cazul 2 din tabelul Ad. Trenn = 25°C Tienes = * 45°C AT= 235°C Te+ 10°C Tos + 15°C AT=25°C AT) =35+5+15= 255°C NOTA 3 ~ Pentru utiizarea AT") ta aparate de reazom glsante sau ov ruloun ga aparate de reazem din clastomed, criterile de calcul corespunzdtoare sunt cole la sti limité uliime si nu cele la siéri limita ale exploatért normate (5) Cand aciiunile pe aparatele de reazem si deplasarile ior se obtin dintr-o enalizé globalé netiniara a structurii (aparatele de reazeme luate in considerare ca elemente structurale componente) si cAné sunt necesare calcule iterative, valoarea de calcul a diferentei de temperaturé A7/; poate fi exprimata in termeni ce: (Ar) 60 SR EN 1993-2:2007 in care ‘este coeficlentul partial pentru diferenta de temperatura. NOTA- In cazul exemplulul prezental in nota 2 din A.4.2.“{4) 7 poale lua urmatoarote valor cazul 1 din tabelul Ady, cazul2 din tabolul AA ,, cazul 3 din tabelul Ad (6) Pentru determinarea valorilor de calcul ale aciiunilor asupra aparatelor de reazem si a deplasérilor acestora se lau in considerare gruparile relovante ale actiunilor in siluatile de proiectare permanente, ‘ranzitorl $i accidentale A.4,2.2 Actiuni pentru situatli de proiectare permanente (1) Situatille de proiectare permanente se aplica podului dupa executia acestuia tn conformitate cu forma ceruta sub acfiunea Incarcairilor permanente, la temperatura de referinta 75, NOTA~ Pentru execulie a se vedea A.4.2.3.1 (2) In cazut in care trebuie considerate ctiuni care depind de timp, acestea se aplicd numai dupa oxecutic. (3) Valorile caracteristice ale actiunitor pot fi obtinute din eurocodurile enumerate in tabelul A.5. a se vedea de asemenea fabelul A.3 ‘Tabelul A.5 — Valori caracteristice ale acfiunilor Rie [Actions Eurocod Of | temperatura de relerinta Te EN 1991-15, Anoxa A 02 | oiforenta de temperatura AT, 1.8 |eurgorea lent E44, pentru = 1.35 am EN 1992-1 contractia es = 1.0 & EN 1992-1 Bi fincarcan din atic EN 7991-2 2.2 | vehicule epeciale EN 1991-2 2.3] fort centrituga EN 1991-2 2.4 | forte de iranare si de accelaratie EN 4991-2 2.5 | forta de gempuiro EN 1991-2 2.6 | incarcari pe trotuare EN 1991-2 27 | vant pe structuri EN 1991-14 2.8 | vant pe structur g trafic EN 1991-2 2.9 | temperatura EN 1991-1-8 6.13916.15 2.10 | gradient vertical de temperatura EN 1991-1-5 6.14 616.15 2.11 | gradient onzontel de temperatura EN 1991-1.5 6.14 516.2 2.12 | tasarea infrastructurior EN 1997-1 2.13 | incastrare, fore de irecare, EN 1337 (4) Pentru gruparea actiunilora se vedea A4.2.7. A423. Actiuni pentru situatii de prolectare tranzitorit A4.23.1 Situatil de profectare pe durata execute! (1) in cazurile in care aparatele de reazem se monteaza inaintea terminatil execuliel, toate fazele de executie relevante dup& montarea aparatelor de reazem care includ schimbari ale conditilor de rezemare ale sistemului gi toate actiunlle pe durate executiel se iau in considerare la calculul deplasailor. (2) Actlunile dependente de timp care apar pe durata execute se iau in considerare. 6 SR EN 1993-2:2007 (3) Forma podului ceruta in momentul montarii aparatelor de reazem poate fi determinaté pe baza forme! podului ceruta ia terminarea exeouliei ia temperatura de refering’ (4) Valorie caracteristice ale actiunior pot fi obfinule din eurocodurile enumerate in tabelul A.6, a se vedea de asemenea tabelul A. Tabelul A6 ~ Valori caracteristice ale actiunitor Nr. [Acfiune 01 | temperatura de ravenna To EN 1991-15 Anoxa A 02 | diferonta de temperaturd Tp 7.1 (greulatea proprie EN TST 4.2) greutates permanents EN 1991-47 1.3 | precomprmare 4.4 | curgere lent EN 1992-1 coniractio EN 1992-1 Za} incaroan la monks) EN Teo 2.6 | incdrcari variable EN 1991-1-7 2.7 | vant pe structura EN 1991-14 2.8 | vant pe dureta tuorarior EN 1991-14 2.9| temperatura EN 1991-41.5, 2.10] gradient vertical de temperaturd EN 1991-1-5, 2.11 | gradient orizontal de tarmparatura EN 1891-15. 2.12 | fasarea infrastructurior EN 1997-1 2.13 | incastrare, forté de frecare EN 1337, (6) Pe durata lansdirii grinzilor tablierului se fine seama de fortele de frecare, de efectul pantai longitudinale ale podului gi de balansul plel (6) Pentru gruparea actunilor a se vedea A.4.2.7 A.42.3.2 inlocuirea aparatelor de reazem ¢I alte situatll de proiectare tranzitor (1) Pentru situatiile de proiectare tranzitorii, valorile reprezentative ale sctiunilor pot fi reduse in concordanté cu durata limitaté a situatiei NOTA~ Pentru situatie de proiectare tranzitori care se referd|a trafic a se vedes de asemenea EN “991-2. (2) Peniru gruparea actiunilor a se vedes A.4.2.7. A424 Actiuni pentru situatii de proiectare accidentale (1) Situatile de protectare accidentale pot i provocate de o serie de factori care includ urmatoarele: = cadarea unor dispozitive auxiliare pe durata tansarii podulul - cedarea aparatelor de reazem; ~ cedarea fundatiei sau a pilei (2) Pentru actiunile care apar datorité cedarilor enumerate anterior sau datorité altor situati accidentale fara cauze definite, migcérile si deplasarile podurilor se limiteazé cu ajutorul unor opritori dispusi pe culei sau pe pile astiel incat sa limiteze deteriorarie gi s& previn’ alunecarea podului sau a pilelor NOTA~ Anexa nationalé poate preciza indicat supimentare. (3) Pentru situatli de oroiectare accidentalé a se vedea de la EN 1992 la EN 1999, (4) Peniru gruparea acfiunilor a se vedea A4.2.7. A425 Situatil de proiectare seismice (1) Pentre: determinarea actiunilor si deplasaritor aparatelor de reazem in situafile de proiectare seismice a se vedea EN 1998-1 si EN 1998-2 62 SR EN 1993-2:2007 (2) Pentru gruparea actiunilor a se vedea A4.2.7. A.4.2.6 Modele de analiza pentru determinarea migcarilor aparatelor de reazem (1) in cazul in care deformatile fundatiel, ale pilotor sau ale aparstelor de reazem au o influenté semnificativa asupra fortelor din aparate sau a migcarilor acestora, atunci modelul analizat include si acesie clemente aie structuri (2) Rigiditatea orizontala a fundatiilor, pilelor si a aparatelor de reazem in cazul unei comportari liniare: poate fi modelaté cu ajulorul unor fesorturi independente care pol i combinate pentru a objine Fgidiiate global a resortului, la nivelu! aparatelor da reazem pentru calculul deplasarilor si a limitelor deplasairior pentru diferite actiuni, a se vedea figura A.2. Model de resort Knaate Koi Kaparet cence iwi Rigiditatea resortului K {MN/m] 1 1 + K, K, deplasarile resortului v [m/MN} Yvat Prinaaie * ¥pts + Vopr dereace Figura A.2 ~ Rigiditate globala a resortului pentru o pila (3) Rigiditatea globala a resortului, care se datoreaza rigiditatilor tuturor pilelor pe directie longitudinal podului, poate fi obtinuté ca suma a rigiditailor tuturor pilelor, a se vedea figura A3. Se Bn i Ba eee Kio Kz Kao Keo Kso Kea Kr Keo ©O@®®© © © ©® iditate totala K [MNim] + Ky + Ky + Koy + Ky K +Ky Figura 8.3 - Rigiditate orizontala a resortului pentru pile (4) Efectul excentricitatii resorturilor asupra distributie’ fortelor se ia in considerare. 63 SR EN 1993-2:2007 4.2.7 Gruparea actiunilor (1) Pentru gruparea actiuniior in vederea abfinerii vaiorilor de calcul ale fortelor care actioneazé asupra aparatelor de reazem si a deplasarilor acesiora in silualille de proiectare permanente si tranzitorii a se vedea 6.4.3.2 din EN 1990. (2) Pentru coeficientii partial! ys, yo $i yo care se aplicé acliunilor permanente si variabile a se vedea anexa A2 din EN 1930. (3) Procedura urmatoarea poate fi utlizata in cazul in care aparatele de reazem sunt montate nainte de lerminarea execulie! podului si unde migcarile aparatelor pe durata execuliei sunt contralate prin masurdtor 1. Actiunile esupra aparatelor de reazem si migeéirle se determina pentru toate fazele relevante ale executiel podulti, in conformitate cu A.4.2.3.1, Penttu cruparea caracieristica de acfiun’ se ulllizeaza 6.5.3(2) din EN 1990. in cazut in care se utiizeazé 0 analizé de ordinul dei deformatile calculate se bazeaza pe forma iniialé a structuri (forma obtinula in urma executiel, fara eforturi la temperatura de referinta T.). Comparatia intre valorile masurate gi cele calculate se inregistreaza si daca este cazul se iu masuri de corectare, Verificarile la starile limita ultime ale aparatelor de reazem $i ale structuri in punctele in care se aplica reaciiunile de la reazeme se fac in conformitate cu A.4.2.7(1) $i A.4.2.7(2) cu deplasarile aparatelor de reazem determinate in gruparea caracteristica de actiuni 2. Calcutul fortelor care actioneazé in aparatole de reazem si deplasarile acesiora pe baza valorilor de calcul ale aciunilor variabile care pot si apara dupa execulia podului se face pe forma geometrica a podului iar pozitia aparatelor de reazem este cea corespunzatoare gi se verificd dupa terminarea executiei la temperatura de referinta To In cazul in care este utlizata 0 analiza de ordinui doi, incarcéiile permanente mutiplicate cu coeficientii y ai incrcarilor permanente se aplica pe forma finala ceruta a podului. (4) Verifcarile la starile limit ultime ale aparatelor de reazem gi a structuti in punctele in care se aplicd reaciiunile de la aparate se efectueazé in gruparea de actiuni in conformitate cu 6.4.3.2 din EN 1990. Excentricitatea incarcarilor se determina in conformitate cu A4.2.7(3). 42 Determinarea pozitiel aparatelor de reazem la temperatura de referinta Ty (1) Aparatele de reazem se monteaza la 0 temperatura astfel incat alungirea si contractia sé nu fe considerabil dferite, (2) Deformatia datoraté curgerii lente si contraciiei poate fl consideraté echivalenté cu o contractie termica suplimentara (racire) A.5 Reguli suplimentare pentru aparate de reazem spec AS. Aparate de reazem glisante (1) Iniroducerea inearcaritor in aparatul de reazem se realizeaza astfel incat sé nu se depaseasca limitele de deformare ale placilor de rezemare ale elementelor glisante, a se vedea EN 1337-2, 6.9 A5.2 Aparate de reazem din elastomeri (1) Fortele, momentele gi deformatille exercitate de aparatele de reazem din elastomeri asupra structurii se pot determina utilizand parametri de rigiditate indicati in EN 1337-3, 5.3.3.7. A5.3. Aparate de reazem cu rulouri (1) Excentricitatea care apare datorita deplasari relative dintre placa superioard $i inferioaré poate fi majorata de excentricitati care se datoreaza frecani rulourilor gi ale altor elemente care se roteso in ‘cazul aparatelor cu rulouri multiple. 4 SR EN 1993-2:2007 (2) Pentru excentricitatea pe directie transversal, 3 se vedea A.3.2 si A4.3(2) A.5.4 Aparate de reazem cu ala (1) In cazul th care nu exista alte precizari, procedura urmatoare poate fi ulilizat’ pentru determinarea clasei corespunzatoare privind distania de glisare cumvlaié a sistemulul interior de etangere. NOTA - Clasa de distanté de glisare cumulata a sistorulul inlerior de etangare este ascciatd incercariior de durabittate (2) Se verifice daca So< Sy (A8) in care: S, este distanta de glisare cumulala necesaré daloraté efectelor incarcarilor variabile: S; este distanfa de glisare cumulata capabila in conformitate cu EN 1337-5, 6.4 sau cea obtinuta din incercair in conformitate cu anexa E din EN 1337-5. (3) Sq 8e poate determina dD Sp == LT ndd. (Aa) 2e in care este numarul de evenimente de Incércare asociate cu efectele 4: Ad: = Pemax ~ #inin @8t@ ecartul unghiutilor de rolire corespunzatoare pozititor extreme ale incdrcarilor caracterisice: D este diametru interior al oalel in mm: ¢ este un factor de corectle pentru diferenta diate translajia cu ampliudine constants utlizaté la Incercéti si de efectele reale ale deplasérilor cu amplitudine variabita. NOTA — In cazut in care nu este procizat altial, se poate considera (4) Pentru momentele de incastrare datorate rotiri elementului de elastomer gi pentru frecarea intema a sistemului de etangare a se vedea 6.1.3 din EN 1337-5. 5.5 Aparate de reazem cu balansier (1) Pentru excentricitates sotiri balansierelor cu contact liniar seu punctual, a se vedea 6.6 din EN 1337-6. 5.6 Aparate de reazem sforice gi cilindrice din PTFE (1) Pentru deplasarile maxime a placilor aparatelor do reazom a se vedea A.5.1 (2) Pentru excentricitates datorald frecari, a rotiii gi a fortelor laterale a se vedea EN 1337-7, anexa A, 65 SR EN 1993-2:2007 A.5.7 Detalii de montare (1) In cazul in care componeniele structurale care introduc fortele din aparatele de reazem nu se toama in situ, direct pe aparatele de reazem mantate anterior, de exemplu cazul elementelor de beton prefabricate sau a elementelor de olel se iau masuri corespunzatoare: = care $8 asigure contactul uniform al structurii cu aparatele de reazem; = care 8a evite zone cu rigiditate veriabil amplasate deasupra sau sub aparatele de reazem, {2} Corectia de nivel se realizeaz’ cu ajutorul unui strat de mortar sau cu ajutorul unor fururi cu suprafala prelucrata (3) Delalil suptimentare sunt precizate in EN 1337-14 66 SR EN 1993-2:2007 Anexa B (informativa) Specificatii tehnice pentru rosturi de dilatatie ale podurilor de gosea B.1 Domeniu de aplicare (1) Aceasta anoxé prezinta indicatii pentru pregatirea specificatillor tehnice pentru rostutile de dilatatie ale podurilor de sosea, NOTA — Aceasta anexa se intentioneaza a f transferata In EN 1990- Bazele proiectari structurale, (2) Specifcatile includ urmatoarele: deplasai (translati si rotir) din temperaturd, curgere lent, contract, trafic si reglari, daca este cazul, - Categorie de trafic, alte actiuni si efecte ale mediului inconjurator: ~ tipulrostului de dilatatie gi agrementul tehnic european asociat - dimensiuni in sectiune transversala si in plan precum si calegoriile de uliizatori (vehicule, bicicist, pietonip; < cerinje speciale privind durabilitatea, intrejinerea, accesul gi inlocuirea, evacuarea apelor, etangeitate, emisia de zgomot. (8) Datele necesare pentru proiectarea componentelor care asigura legatura cintre rostul de dilatatie gi elomentul de sustinere din structuré sunt cele indicate in agrementele tehnice europene Corespunzatoare gi sunt furnizate de fabricant pentru un anumit proiect. Acestea includ ~ dimensiuni care includ si tolerante, deplasart permise gi ale cerinfe peniry prinderea, ancorarea gi metoda de montare; ~ Cerinje minime privind rigidtatea structuri principale care sustine rosiul de dilataie: = detalii constructive recomandate pentru prinderea de podtl: = forte simomente din deplasari impuse care se iau in considerare la proiectarea podulul NOTA {~"Ghidul pentru agrementul tehnic european al rosturiior de dlatatle pentru poduri de sosea” (ETAG) prezinta urmatoarele tipuri de rosturi de dlatatie. 67 SR EN 1993-2:2007 ‘Tabelul B.1 ~ Tipuri de rosturi de TAS Partes ae Tngropatinimbracaminte: SPEEEErEe Eee caste rostur de dilatalie se realizeaz in stu cu ajutoru! unor componente cum ar fi memoranele hicroizolali sau a straluriior de elastomeri, cu scopul de a distribui deformatile pe o lajime mai mare si pentru a sustine straturlle de Imbracaminte care sunt continue peste roslu!tablierulul. Componentele Fostului de ciiatalie nu sunt la acelagi nivel cu esl al supratetel de mulare 3 [Rost de dilatafie flexibil: Un rost de cliatalie 1urmat in situ care const dint-un materia flexibil cu o formula speciald (iant si ‘agragate}, care de asemenea formeaza Imbrécamintaa, sustinuta peste rostultablierulul ou ajutorul lune! tole metalice sau alte elemente corespunzétoare, Rostul este la acalasi nive! cu suprafata de rulare. 7 [Rost de dilatatio cu 0 singura camera Acest ost de dilatatie are ouze sau margini resizate din beton, mortar din rasini sau componente din flastomen. Rostul dintre margin’ este uriplut cu 0 banda flexibilé prefabricala care nu este la acsiasi rival cu supratata de rulare [Rost de dilatafie cu saltea doformabila: Acast rast de dilatatie ullizeaza proprietatie elastice ele benzlior seu ale biocurlor pretabricate din lastomen care parmit deplasirie estimale ale stuctur, Benzile sunt fixate de structura cu ajutorul uruburior Rostul este la acolasi nivel cu supratata de rulare. @ [Rost de dilatatie in consola: ‘Acest rosi de dilatatio ast alcatult cin elemente simetvice g| nesimetrice in consol (cum sunt piepleni ‘sau plc cu din), care sunt ancorate co o parte a rostului tablieruiul gi libere la celalalt capat al ‘ostulultabierului, Elementele sunt la acolasi nivel cu suprafata de rulsre, 7 [Rost de dilatatie cu plict de reazem: Acost rast de diaiatie este alcatult din un element amplasat la acelas! nivel cu suprafata de rulare care fete Tixat cv articulafi de o parte iar de cealalté parte cu reazeme glisante (de un al doilea element), i acoperd rostul de dilatalle. Migcasie sunt reaizale prin alunecarea capatului care nu este fixat al elementului articulal, de exemplu pe elemantul de sustinere, care este ancorat in infrastructura @ [Rost de difatatie modular: Acest rast de dilatalie este alcatult dintr-un numar de ele mente etanse (pe directa vaficulu) care se compun cin grinzi metalice, care au miscari controiate, sustinute de infrastructuri mobile, acopering rostul (de exemplu antretoaze, consoie, pantograte), Grinzile metalice sunt ia celagi nivel cu supratata de rulare, NOTA 2 ~ “Ghidul pentru agrementu! iehnic european al rosturlor de dilatatie pentru poduri de sosea" (ETAG) nu acoper’ podurle mobile, NOTA 3 - Rostutle de dilatatie sunt in general instalate, fle de catre producdtor, fe sub supravegherea acestuia B.2. Specificatii tehnice B.2.1 Generalitati (1) Rosturile de dilatatie pentru poduri sunt in conformitate cu “Ghidul pentru agrementul tehnic european al rosturor de diatalie pentru poduri de sosea (2) Soecificatile tehnice se stabilesc pe baza actiunilor asupra podului precum gi a raspunsului acestuia fa aceste actiuni. NOTA - Pent actuniie, grupares acesiore precum si modelarea structuri podulul necesare pentru determinarea réepunsului corespunzator al podului la nivelul rosturilor de dilataie, a se vedea de asemenea anexa A (3) Pentru redactarea specificatillor tehnice se uliizeaza un ghid pentru rosturi de difatatie prezentat in B22, 68 SR EN 1993-2:2007 B.2.2 Schema rosturilor de dilatatie (1) Scheme rosturilor de dilatalie furnizeaza toate informatie relevante necesare pentru proiectarea rosturilor de dilatatie gi includ urmatoarele: 1, Date geometrice ale suprafetei podului si dispuneres rosturilor de dilatatie in plan si in sectiune, Detalille includ precizari privind aliniamentul defintv gi durabilitatea conexiunii dintre rostul de dilatatie si structura podulul. Schema cuprinde de asemenea prevederi care permit accesul la partile mobile precum si protectia acestora Impotriva coroziunii si a patrunderii murdariei 2, Categorie de utilizatori pot fi cele care urmeaza: - vehicule; = biciclist: + pietoni Trotuarele pentru pietoni pot include gi vehicule pentru intretinere, pluguri pentru deszapezire etc. Rosturile si golurile se acopera astfet incat s& prevind accidentele care ar putea sa apara 3. Dispunerea rosturilor de dilatatie In concordanta cu geometria podului, de exemplu in concordant Gu panta longitudinaia sau transversal, curbura 9i amplasarea aparatelor de reazem si a directilor acestora de deplasare 4, Actiunile asupra rosturtor de dilatatie inclusiv actiunile standard si acfiunile accidentale cuprind: - deplasari gi roti impuse datorits migcarilor podului pe toate diractile, care corespund temperaturi de instalare, obtinute pe baza valorilor caracteristice individuale ale actiunilor ‘ranzitori, accidentale si Seismice care actioneazé esupra podului. Pentru actiunile seismice gi accidentale se indica limitele care se referé la migcarile de deschidere si de Inchidere. Incércari direcie impuse de categorille de utllizatori, incarcairi verticale, orizontale, la starile limita ultime, ale exploatérii normale si de oboseala. = conditi de mediu care pot afecta proprietitie materialelor constituente 5. Planul de montare contine: - informatii despre spatiul gol al rostului de dilatatie pe care trebuie sé-1 acopere si marcajul acesiuia (linand seama de deformatia struciurii in momentul montarii, de curgere lenta, contractie, de reglaje precum i de temperatura estimata, de exemplu +10 °C); = cerinte pentru operat de reglare destinate atenuérii diferentelor in raport cu ipotezele enuntate (de exemplu migcari pentru AT= 1 °C) sub forma unei diagrame; = culel provizorii gi culel definitive - data demontari = data betonari 6. Alte cerinte cum ar f ~ _informati privind asamiblarea pentru montare, intretinere si reparati ~ _prevederi privind ancorarea gi conexiuneay ~ _sisteme de protectie rutiera; prevederi privind etangeitatea la patrunderea molozulul, a prafului sau a ape - accesul la rost si sistemul de evacuare al apei; - durata de viata proiectata in funclie de categoria de trafic, indicata in tabelul §.4 din EN 1991-2; 69 SR EN 1993-2:2007 - racordarea cu sistemul de hidroizolatie al tablierului; + emisia de zgomot. B.2.3 Actiuni pentru proiectarea elementelor de ancorare gi de conexiune a rosturilor (1) Informatiile necesare de la producatorul de rosturi pentru proiectarea ancorajelor sau a conexiunilor rosturiior de dilatatie sunt urmatoarele: 1. dale geometrice ale suprafetelor de rezemare ale componentelor rosturiior de dilaia(ie, inclusiv tolerantele si tipurile de conexiuni pentru montare. 2. Rigiditatea minima a suprafetelor de rezemare. 3. Valori caracteristice ale fortelor gi momentefor care se transmit In structura podului 8.3 Tnearcari impuse, deplasari gi rotiri datorate miscarilor podului (1) Valorile de calcul ale deplasaritor si rotirilor la nivelul rosturilor de dilatatie se determina in conformitale cu regulile indicate in A.4.2 din anexa A. (2) La calculul deplasarilor ga rotor se tau in considerare aspectele urmatoare 4, Deplassiile gi rotirle relative dintre cele doud capete ale rostulu 2. Unghiurile dintre panta longitudinal gi cea transversala ale suorafetel de rulare a podului gi de directie de deplasare a aparatului de reazem mobil 3. Bfectele excentricitatitor. 4, Prevederi legate de posibiltatea ridicaril podulul de pe aparatele de reazem in vedere inlocuiri acestora (de exemplu o ridicare de 10 mm). 70 SR EN 1993-2:2007 Anexa C (informativa) Recomandari pentru detaliile constructive ale tablierelor poduritor metalice C4 Poduri de gosea C4 Generalitati (1) Aceasta anexé prezinta recomandani pentru detaliife constructive si de executie ale pocuriior de sosea cu scopul obfineri unei calitati minime standard, ih conformitate cu cea prevazuté in EN 1993-1-8 NOTA 1 —Regulile privind execulia se intentioneaza a fitransferate Th EN 1990. NOTA 2~Aceasta anexa se aplic’ aumai detalilor constructive indicate th furile umatoare, (2) Recomandairile se referd la dispozitile uzusle precum cele din figura C.1, ou scopul de a obtine atat durabilitatea structurli metalice cat si a Imbracdémintei, Pentru imbracaminte se presupune ca cerinfele corespunzatoare privind aderenta, protejarea acesteia (materialul), pregatirea tolei gi etangeitatea sunt indeplinite. NOTA ~ Pentru informatitehnice a se veces anexa nationala, banda pentru traficul grew {ola platelajuiui imbinarea sudata a rigidizarilor de tola platelajutui Imbinarea sudata a rigidizarilor de inima antretoazei degajare in inima antretoazei Imbinare cap fa cap a rigidizari Imbinarea cap la cap 2 antretoazei imbinarea sudata a antretoazei de grinda principal sau de cadrul transversal imbinarea sudata a inimii antretoazei de tola platelgjului Figura C.1 ~ Exemple de prevederi constructive ale tablierelor metalice ale podurilor de gosea 1 SR EN 1993-2:2007 NOTA Anexe C nu se aplica tabllerelor prevazute cu rigidizan transvarsale. (2) Recomandatile se referd la benzile de sosea care sustin traficul greu si stabilasc: 4. tola platelejului, 2. imbinéiile sudate ale rigidizérilor de tola platelajulu, 3, imbinérile sudate ale rigidizérilor de inima antretoazei, 4, forma degajaiior din inima antretoazei, 8, continuitatea rigidizarilor, 6. continuitatea antretoazelor, 7. imbinarea antrotoazelor cu grinzile principale (4) Detalile privind tolerantele, metodele de incercare gi cerintele incercarilor) sunt prezentate in tabelele C.3, C.4 51 C.S. \cercarilor (inclusiv rezultatele 1.2 Tola piatelajutut 1.24 Generalitati (1) Pentru actiunile din oboseala care se datoreaza incovoierii tolei platelajului sub actiunea Incarcéirilor ransmise de roti prin presiunea din pneuri, a se vedea figura C.2. (2) Figura C.2 a) reprezinta forma incovoiatd in ipoteza c& rigidizarile nu se deformeara. Figura C.2 b) prezinta efectul deformar diferentiate ale rigidizarilor. (3) Conluerarea tolei platelajului cu imbrécdmintea rutiera conduce la o majorare a rigiditati tolei datorita actiunii combinate. (4) In cordoanele de sudura dine rigidizar s tof8 precum sin Imbrac&mintea rutlr’ pot apare sur datorita fenomenuiui de oboseala, a se vedea figura C.3. 1 a) Uy WW ela 1 incarcare de la roata ura C.2 - Efectul produs de a) incarcari locale de la roata si b) deformari diferentiate ale rigidizarilor 72 SR EN 1993-2:2007 a) amorsarea unel fisuri in cordonul de sudura din interiorul rigidizari b) amorsarea unei fisuri in cordonul exterior al rigidizarii 1 emorsarea fisuri Figura C.3 ~ Fisuri de oboseald in tola platelajului (5) Recomandarile se refera la 1. grosimea minimé a tolei platelajului ila rigiditatea minima a rigidizarilor 2. imbinatile sudate cap la cap ale tole’ platelajului 3, Imbinéiile dintre tola platetajului gi inimile grinzilor principale, inimile rigidizérilor cu sectiune deschis’ gi inimile antretoazelor. {6) Imbinarea dintre tola platelajului ¢i inimile rigidizarilor este prezentatd in sectiunea C.1.3. (7) Pentru inscrierea in tolerantele care se referd la asamblarea platelajului precum cele precizate in labelul C.4, trebuie respectate tolerantele indicate in tabelui C.3(1) C.1.2.2 Grosimes tolel piatelajului gi rigiditatea minima a rigidizarilor (1) Grosimea tolei platelajulul se stablieste Tm functie de categoria traficulvi, de efectele actiunilor combinate ale ‘ole’ piatelajului si a imbracamintei rutiere si de distanta dintre reazemele piatelajului NOTA 1 - Anexa nationala poate precize indicafi privind grasimile tolelor care pot fi utlizate, Dimensiunile recomandate pentru fole sunt urmatoarele, a se vadea figura C2 1. Grosimea tolei platelajulul in dreptul benzi cu trafic grou 12 14 mm pentru strat de asfalt 2 70 mm, £216 mm pentry strat de asfalt = 40 mm. 2. Distanta dintre reazomole tole platelajuiui ealizate din inimile igiizatiior la nivelul parti carosabile eft = 28, se recomanda e = 300 mm, Local, e poate fi majorat cu 5 % daca este necesar, de exemplu pentru adaptares nul pod in curbs 3. Grosimes toi plalelajului pentru pasarele (cu incdreari produse de vehiculul de intretinere: 12 40.mm got < 40 @ = 600 mm, 4, Grosimea rigidizari tag 2 6 mm 73 SR EN 1993-2:2007 NOTA 2 - Daca valofile din nota 1 sunt respectate atunci nu este necesara veriicares tole! plateijulul la momente incovoletoare (2) Rigiditatea minima a rigidizaritor se stabileste in functie de categoria de trafic si de amplasarea Feazemelor alcatuite din inimile grinzilor principale sau ale grinzilor longitudinale fata de pozitia benzii cu trafic greu. Aceasta previne apatitia fisurilor in imbréicaminte datorita deformatilor diferentiate. NOTA - Anexa nationala poate preciza indicati privind rigidtates minima @ sgidizarlor, Valorie minime recomandate ale rigitai sunt inclcate th figura C4 tue = ® eee ee g S as 3 Ba 3 23 T SB ypLbes ess pp 4000 5000 10000 15000 20000 ‘Momentul de Inertle /s al rigidizarilor inclusiv katimea activa de tota [om‘] Conditie de aplicare a curbei A z12om yy, 4 7 banda pentru trafic 2 grew 2 inima grinzii principale seu a grinzil longitudinale NOTE a) Curba A se apc’ tuturor rigisizarilor care nu sunt acoperite de b), ) Curba B se aplica rigidizarilor care sunt dispuse sub banda cu traficul cel mai grou si 0 ala fg cal mult 1,20 m de inima unei grinzi principale ©) Figura se apica tuturor tipurilor de rigidizari Figura C.4 ~ Rigiditatea minima a rigidizarilor longitudinale €.1.2.3 Imbindrile sudate ale tololor platolajulul (1) Imbinarile transversale (de exemplu imbinarile normale pe directia de rulare a traficului) se realizeaz cu sudura in X sau in V cu suduré in pas de pelerin, sau in V pe placut’-suport ceramica. Sudure cu plécuté-suport metalica, a se vedea figura C.6 nu este recomandata datorita discontinuitati: la intersectia cu nigiizarile. Caza Figura C.5 ~ Suduri ale tolefor platelajului normale pe directia traficului, fara placute-suport 74 SR EN 1993-2:2007 a a Figura C.6 ~ Suduri ale tolelor platelajului normale pe directia traficului, cu placute-suport de ceramica (2) Pentru tolerante si pentru verificarea calitaitii sudurtor tolelor platelajelor (88 placule-suport a se vedes tabelul C.4(1). (8) Sudurile longitudinale (paralele cu ditectia traficului) se proiecteazé la fel ca sudurile transversale, 1 absenia sudurli de elangare Figura C.7 ~ Suduri ale tolelor platelajului, paralele cu traficul, realizate cu plécufe-suport metalice (4) Sudurile in V cu placute-suport metalice pot fi utlizate pentru suduri longitudinale cu cerintele urmatoare: 1. executia in conformitate cu figura C.7 2. toleranfele §i verificarea calitaiiiin conformitate cu tabelul C.4(2) 6.4.2.4 Imbinarea tolel platelajulul cu inimile grinzilor principale, cu inimile rigidizarilor cu sectiune deschisa si cu inimile antretoazelor (1) Imbinairile sudate ale tofei platelajului cu inimi se proiecieazd ca suduri de colt, in conformitate cu figura C.8. 1 tola platelajutui 2. inima grinzii principate Figura C.8 - imbinarea dintre tola platelajulul si inima grinzii principale (2) Pentru imbinarea rigidizarlor cu sectiune casetata cu tola platelajuluia se vedea C.1.3. C43. Rigidizari C.1.3.4 Actiuni care provoac’ oboseala (1) Actiunile care provoaca oboseals se datoreaz’: 4. incovoieri inimilor impuse de deformarea tolei platelajului datorita rigiditatii imbindirilor sudate dintre rigidizari si tola platelajului; 75 SR EN 1993-2:2007 2. prezentei efortulul de forfecare in sudurie dintre rigidizén $I ‘ola platelajului datorité forte taietoare din rigidizari: 3. eforturilor unitare normale longitudinale din rigidizdri datorate momentelor incovoietoare gi a fortelor axiale din rigicizari, 4. incovoierii locale la nivelul imbinarii dintre rigidizari si antretoaze, in inima rigidizarilor gi in inimile anirotoazelor. 4.3.2 Tipuri de rigidizari (1) Rigidizairle pot avea fie sectiune inchisd, cum sunt cele in forma trapezoidal, in V, rotunde, fie sectlune deschisa, (2} Pentru rigidizarile cu sectiune inchis@ a se vedea tabelul C.3(2} (3) Peniru rigidizarile cu sectiune deschisa situate sub benzile de circulatie, a se vedee tabelul C.3(3), (4) In cazul variatiei grosimii tolei din care sunt realizate rigidizarile, diferenta de aliniere a suprafetel tolei sd nu depageasca 2 mm. 6.1.3.3 Imbinarea rigidizarilor cu tola platelajului (1) La rigidizarite cu sectiune inchisa, situate sub partea carosabilé, sudura dintre rigidizari si tola platelajulul este cap la cap. (2) Grosimes cusaturii de gat “a” nu este mai mic decdt grosimea toiei“t" din care se realizeaza Nigidizarea, a se vedea tabelul C.4(3) si (4) (3) Pentru imbinarea sudata a rigidizailor situate in afara parti carosabile a se vedea tabelul C.4(5). (4) Pentru tolerante si verificarea calitali, a se vedea tabelul C.4(3), (4) 51 (6) 6.1.3.4 imbinarea de continuitate a rigidizarilor (1) In general, la imbinarea de continuitate a rigidizarilor se utilizeaza plécule-suport, in conformitate cu tabelul C.4(6) (2) Imbinarea cap la cap se amplaseaza cat mai aproape de punciul de inflexiune al rgidizarit (a distanta de 0,2 (fafa de antretoaza, unde ¢ = deschiderea rigidizari) (8) Ordinea realizarit cordoanelor de sudura se stabileste asifel incat eforturile unitare reziduale s& fie mmici, ar talpa inferioara a rigidizani sa fie supusé unui efort de compresiune rezidual. Orcinea in care 8e executa cordoanele de sudura este prezentala In tabelul C.4(6) gi este urmatoarea’ 1, Mal intéi se realizeaza sudura dintre rigidizare ¢i placuta-supon. 2. A doua sudura se execut inire rigidizare gi placuta-suport; tn [1] si [2] indicate in tabelul C.4(6) la talpa inferioara si apoi se sudeazé si inima 3. Sudura rigidizarii de {ola platelajulul (4) Pentru sudura cap la cap dintre rigidizare si placuts-suport se aplicé tolerantele gi verificarile indicate in tabelul C.4(7) 1.35 Imbinarea rigidizarilor cu inima antrotoazei C1351 Generalitati (1) Acfiuniie care provoacé oboseala in imbinarile rigidizaritor cu inima antretoazel au cauzele urmatoare, a se vedea figura C.9. 76 SREN 1993-2:2007 1. Forte taletoare, momente de torsiune si eforturi unitare datorate deformatior din torsiune ale rigidizériior care introduc eforturi in cordoanele de suduré de colt dintre rigidizari si inima antretoazelor 2. Rotile rigidizérilor datorate deformairii acestora intraduc eforturi de incovoiere in inima. Efectele Poisson provoaca deformati transversal rigidizarilor iar acestea sunt Impiedicate ce prezenia inimil antretoazei 3. Eforturile gi deformatile in plan ale inimii entretoazet pot produce concentra de eforturi la marginea degaiaiior si deformatii ale rigidizarilor Rotirea rigidizari la nivelul imbinarit Deformatii impuse rigidizaritor datorita distributiei acesteia cu inima antretoazei, a se deforma inimii antretoazei, a se vedea C.1.3.5.1(1) 3 vedea C.1.9.5.1 (1)2 Figura C.9~ imbinarea rigidizdtior ou inima antretoazei (2) Marimea acesior efecte depinde daca: ~ rigidizatile trec prin inimd gi de forma degaieiitor $i a racordérilor, ~ rigicizarile nu sunt continue in creptul inimilor antretoazelor, dé forma acestora si de modul or Ge imbinare. (3) Este de preferat ca rigidizarile s& traverseze inimile antretoazelor. (4) In cazul in care nu este posibil ca rigidizari sa traverseze inimile, de exemplu In cazul podurilor cu antretoaze foarte mici sau in cazul podutior cu distante mici intre antretoaze, rigidizarile se intrerup in dreptulinimilor in conformitate cu C.1.3.5.3. (5) Pentru rigidizari plate, a se vedea figura C.10, actiunile care provoaca oboseala (a se vedea C.1.3.6.1(1)) sunt similare celor care produc oboseala rigidizarilor cu secliune inchis&; cu toate cd efeciele din C.1.3.5.1(1)3 sunt mai mici 7 SR EN 1993-2:2007 Rigidizari cu secfiune deschisa, cu cordoane de sudura longitudinale care traverseaza inima antretoazei cu racordare faré racordare 1 racordare la partes inferioara a rigidizarli cu scopul de a evita topirea muchillor vii Figura €.10 —Imbinarea rigidizarlior plate cu inimile antretoazslor €.1.3.5.2 Degajéir in inimile antretoazelor (1) th cazul rgiizanior cu sectune inchisa degajarile din inimile antreloazelor prezin\a sau nu racordarile urmatoare, a se vedea figura C.11 1. racordare la nivelul inferior al rigidizaril, a se vedea figura C.14 a, cu sudurd partiald a sigidizarit de inima: 2. fara racordare, a se vedea figura C.11 b, cu suduré de jur imprejur, pe tot conturul rigidizari a) b) in inimile antretoazelor cu sau fara racordari Figura C.11 ~ Degai: (2) Se evité racordarile din inima antretoazei la nivelul imbinairi rigicizéiilor cu tola plalelajului, a se vedea figura C.12. 1 absenja racordariior dimensiuni in conformitate cu tabelul C.4 (3), (4) i (5) Figura C.12— imbinarea sudatd a rigidi rilor cu sectiune inchisé cu inima antretoazei, cu racordari (2) Forma degajaritor din inima antretoazei, a se vedea figura C.13, este astfel inca: 78 SR EN 1993-2:2007 1. Sudurile dintre rigidizari si inima sa aiba rezistenté corespunzatoare iar cordoanele Inioarse s& nu prezinte crestétur, a se vedes figura C.13 a) 2, Dimensiunile dagajérior sa tina seama de: - toleranjele profiluluirigidizarilor si pregatirea suprafetei, aplicarea $i verificarea caltajii protecfiel anticorozive, a se vedea figura C13 b). 3, Ecarturile eforturilor unitare Ac la nivelul marginilor racordarilor produse de incovoierea in olanul inimii gi de incovoierea in planul perpendicular inimii sa se situeze in limite acceptabile, a se vedea figura 6.13 ¢), = = cordoane de sudura de colt 2. detaliul a) 3 ‘ 2. sudura de jur Imprejurul marginilor fara (A 4 crestaturi, polizata daca este necesar : 4° detaliul b} 2 5. detaliul c) Figura C.13 — Detalli critice pentru forma racordaritor {4} Dimensiunea minima a racordarilor este in conformitate cu ISO 1294-3 gi figura C.14. he 0,15 hy 4 grosimea tole inimij antretoazei Kcr 2. valoare constanta a tuminii 2 Zhyeromn 2 25. mm Figura C.14~ Dimensiunea minima a racordérilor (5) Cerintele privind tolerantele i verificarile de calitate sunt indicate in tabelul C.4(9). (6) Imbinarea rigidizérlor cu antretoaza finala a se vedea C.1.3.5.3. (7) Cerintele privind imbinarea rigidizairlor fara racordari sunt prezentate in tabelul C.4(8), C4353. Rigidiziri intrerupte in dreptul inimilor (1) Rigidizarite pot fi intrerupte in dreptul antretoazelor numai dacd urmatoarele conditii sunt indeplinite: 1. podul este proiectat numai pentru trafic usor sau, rigidizérile nu sunt situate sub partea carosabila, 2. distanta dintre aniretoaze este < 2,75 m; 73 SR EN 1993-2;2007 3. clasa ofelului din inimile antretoazelor este in conformitate cu cerintele de calitate Z indicate in EN 1993-1-10; 4, asamblarea gi ordinea sudurilor sunt astfel realizate incat efecteie din contractie sunt neglijabite. (2) Imbinarea rigidizariior cu inima se realizeazA cu sudura cap la cap, cu pregatirea operatilor de sudare in conformitate cu cerintele indicate in tabelul C.4(10). C.1.3.54 Rigidizdri realizate din tole plate (1) Rigidizarile realizate din tole plaie care traverseazé inimile antretoazelor se sudeaza continuu de {ola platelajului gi de inimile antretoazelor, pe ambele fete, a se vedea figura C.11 (2) Pentru reducerea contractiei se prevede un spatiu fiber de maximum 1 mm. (3) Cerinjele privind dispozitile constructive gi verificarea calitatii sunt cele prezentate in tabelul Catt) C.1.4 Antretoaze C.4.44 Generalitati (1) Antretoazele cupring urmatoarele: 4. imbinarea inimi cu rigidizarile 2. imbinarea inimii cu tola platelajului: 3. imbinarea inimii antretoazei cu inima grinaii principale; 4, jmbinarea inimii cu talpa inferioara a antreioazei: 5, imbinarea talpii inferioare a antretoazei cu inima grinzii principale seu cu talpa inferioard a grinzii principale daca ambele talpi sunt la acelagi nivel; 6. imbinarea antretoazelor cu rigidizarile transversal, cu cadrele sau cu diafragmele care sunt amplasate in acelasi plan ou antretoazele. (2) Razele oricaror colturi ale muchiior libere ale degajarilor sau ale racordarilor se masoara. (3) Se respecta cerinjele detaliate prezentate in C.1.4.2,C.1.4.3siC.1.4.4 C.1.4.2 imbinarea inimii antretoazei (1) Prevederile constructive ¢i veriicarea caltatii Imbinarior sudate ale inimilor antretoazelor cu tola platelajului sau cu inima grinzii principale se realizeaza in conformitate cu tabelul C.4(12) si respectiv cu tabelul C.4(13) (2) Imbinarile sudate cap la cap ale inimilor antretoazelor se realizeazé in conformitate cu tabelul C.4(14). €.1.4.3. Imbinarea talpilor antretoazelor (1) Imbinarea talpitinferioare a antretoaze! cu inima rina principale se reaizeaza cu suduré cap la cap. in conformitate cu tabelul C.4(15). (2) In cazul in care tdipile inferioare ale antretoazelor si ale grinzilor principale sunt in acelasi plan, Imbinarile sunt in conformitate cu tabelul C.4(16). (3) Imbinarea sudata a télpilor antretoazelor este in conformitate cu tabalul C.4(14). 1.44 Rigidizari transversale, cadre sau diafragme (1) in scopul de a reduce concenirarea eforturilor in zona imbinatilor dintre antretosze, rigidizari transversale si diafragme se pol prevedea rigidizairi locale in toate imbinarite (2) La imbinarea componentelor cadrelor transversale cu antretoazele se realizeazé detalii constructive in conformitate cu figura C.15. Detalille constructive se verifica la cboseala, 80 SR EN 1993-2:2007 2 1 antretoaza rigidizare i ' 3. rigidizare transversala a inimi 4 agrinzii principale 4 inima grinaii principale Figura C.15 ~ imbinare tipica a antretoazelor cu rigidizarrile transversale ale inimii grinzilor principale €.2 Poduri de cale ferata C24 Generalitati (1) C.2 prezinta recomandéirl pentru prolectarea si realizarea detalilor constructive ale tablierelor de ale feraté cu platelaje ortotrope. Aceasta cuprinde prevederi pentru executia in conformitate cu nivelul de calitate stabilit in EN 1993-7-9. (2) Tablierele poduritor de cale ferata pot fi alcatuite din urmatoarele: 1. rigidizari longitudinale si antretoaze; 2. numai rigidizairi transversale. (3) La tablierele cu rigidizari longitudinale se utiizeaza rigidizari cu sectiuni deschise alcatuite din rigidizéri plaie sau cu secfiuni inchise de forma trapezoidala, (4) La tablierele ou rigidizari longitudinale cu sectiune tnchisd antretoazele se realizeaz’ cu talpi inferioare. La tablierele cu rigidizani longitudinale alcatuite din rigidizar plate, antrotoazele pot fi fealizate f3r8 (lpi inferioare. La tablierele prevazute numai cu rigidizari transversale se pot uiliza nigidizari piate care nu au tap inferioare (1) La tablierele cu rigidizari longitudinale si antretoaze se aplicé dimensiunile din tabelul C.1, a se vedea figura C.16. er h, feos, Figura C.16 ~ Detalii tip pentru antretoaza 81 SR EN 1993-2:2007 Tabelul C.1 ~ Dimensiunile tablierutui podului cu rigidizari longitudinale Bimensiuni Rigidizari cu sectlune | Rigidlzari cu sectiune inchisa daschisa ‘grosimea ioel pialeajuul be 14mm me ian distanfa és dint rgidizart eis ~ 400 mm 600mm s a5 = 900 THM, distanja ce la maraine panda prima Agiizare Ge S285 ees Gistania Gintre antretoaze eam Scasp = 2700 Ta [2500 mm = én © 3800 mm Taportului dintre inaltimea rigidizarn 9 inalimmes Thanllicone 5 08 ‘bathe = 0.4 antretoazei faj/sass ‘grosimen ioleirigidizdl an er Somm Simm = te = 10mm ‘grosimea tori inimil antreioazel fy sc acmeas 2 10 mh [10 mms tease S20 TH yosimea tolei taps antretoazel fara ‘gosp = 10. “uoosp 2 10. mm, (2) La tablierele care au numai rigidizari transversal se aplica dimensiunile din tabelul C.2. Tabelul C.2 - Dimensiunile tablierulul podului care are numai rigidizari transversale isiania dintre sntreioaze enna ” distanis de ia maroine a antretoazelor 6 = 2 400 mm ‘grosimes (oie! Inimil antretoazel fy aoh ‘cman 2 10.1000 grocimea toe talpi antrotoazel kone (cane sunt prevazite (apy ese 2 10. €.2.3 imbinarea rigidizarilor cu antretoaza (1) In mod normal, rigidizarile longitudinale traverseazé inimile antretoazelor. (2) Pentru imbindrile rigidizarilor cu secjiune deschis& cu inimile antretoazelor se adopta detaliul construciiv prezentat in figura C.17. ——N\ WS a & ER RS Figura C.17 — Imbinarea rigiizarilor plate cu inima antretoazel (3) Pentru imbinarea rigidizarilor cu sectiune inchisé cu inimile antretoazelor se adopta detaliul constructiv prezentat in figura C.18. 82 SR EN 1993-2:2007 uw 1 4. cordon de sudur’ intors, fra eresilur, polizat daca esto cazul Figura C.18 ~ Imbinarea idizarilor cu sectiune inchisa gi inima antretoazei C.2.4. Pregatirea operatillor de sudare, tolerante si verificarea calitati €.2.4.1 Generalitati (1) Dacd nu se specifica alifel, tabolele C.3 gi C.4 so utllizeaza pentru detalile constructive, pregatirea operatillor de sudare, a tolerantelor si a verificariio. 6.2.4.2. Imbinarea rigidizartor cu tola platelajului 6.2.4.2.1 Pregitirea operate de sucare a rgidizarlor (1) Pentry Imbinarile rigidiz’rilor cu tola platetajului, muchiile tolelor laminate (a se vedea tabelele C.4(3) $i (4)) se ganireneazé, a se vedea figura C.19. (2) Pentru laminate cu grosimi < 8 mm se poate renunia la operatia de santrenare a muchillor, cu conditia verificari: (prin incercarea sudurii) respectari carintelor pentru sudurile cap la cap precizate in 0.24.22 €.2.4,22 Cerinje pentru suduri cap la cap (1) Cerinte pentru sudurie cap la cap sunt urmatoarele: - grosimea cordonului de suduré a > 0,9 tun, @ se vedea tabelul C.4(7); = Spatiul nesudat fa rddzicind, valoarea minima dintre <0.25 t si s 2 mm in care: a este grosimea cordonului de sudura; t este grosimea tolei: tae este grosimea rigidizaii 83 SR EN 1993-2:2007 50° Figura C.19 - Pregatirea oporatici de sudare a rigidizarii de tola platelajului €.3 Tolerante ale semifabricatelor gi fabricarea ©.3.1 Tolerantele semifabricatelor (1) Indiferent de metodele de fabricare alese pentru realizarea tolei platelajului sau a rigidizarilor, se Fespecta tolerantele de fabricare precizate in tabelul C.4. (2) Tabelul C.3 indica recamandari privind aprovizionarea. Alunci cand cerintele din tabelul C.4 pot fi indeplinite prin alte masuri, acaste recomandari nu sunt necesare ©.3.2 Tolerante de fabricatio (1) Tolerantele indicate Th tabelul C4 se aplicd la proiectarea, fabricarea si la executia tablierelor de poduri (2) In tabelut C.4 se utiizeazé abrevierile urmatoare: - Cerinta 4: rezultatele inoercarilor exterioare in conformitate cu EN ISO 5817; = Cerinja 2: rezultatele incercarllor interioare In conformitate ou EN ISO $817; - Gerinta 3: a se vedea C.3.3; ~ Cerinfa 4: otelul este in conformitate cu EN 10164 asa cum se precizeazé in EN 1993-1-10. €.33. Corinte speciale pentru imbinari sudate (1) Condifile precizate in tabelul C.5 se aplica suplimentar fata de EN ISO 5817, daca se specifica in labelul C.4 84 SR EN 1993-2:2007 Tabelul C.3 ~ Tolerante ale semifabricatelor L Produs —] Grosine | Lungimel Tajime ‘Rbatere de la forma dreapta Observaii atte 7 A 7 Tongirea Platbonda | 10029, dv iahmea inausiv pentrutola | clasa C fain [| masutile privine plateijaut contac dopa Gupa tee gi spheatee inreptare cu b ; progatior fale EPeEeeea 1 lungime masurata de 2000 mm lial crhanuaha vat hing 5 abatore do max. 2.0 mm Pa ay aysib) rasta wt Profi ormat_| 10029, i rem dlaca © ve a1 pent Pent ornare la fraveresres fooe se ulizesze anvetoazebs, rama ati eu rocordan coreepunestor ces proceceu Fett pons Calle sudo |b) pent fon trmet 2 averearea feos envetoazeor 1 abatere max. 1000 peta profilor fara racoras 2 shalere nox late + 1am | seinspecteaza 8 pent impnaree ngaizaricu | vlzual penta \/ plscue-supot Sepetorea furor | razar=r=2inm forin cara uncr | | fotrea T’pactungme de.4m | suspkiun prin PT | parler? mm trpararen trust prin chose ae) Tn cazul in care ‘ooranfle sur dopagte degagno in anitetoaze se adapieaza ast! inca so beige ames Spat loa z By = Sosinea it Profilplat | 70029, peassinasaiel =. Sasainanainar PPV pH farese felasac Se log ssa do swdearé ps ream |e caltte 2 in embele tse senforatate ca (2mm 1 aboterea max. 1/1600 EN T0104, 250 cum ast Joti EN 1380-110 85 SR EN 1993-2:2007 Tabelul C.4—Fabricare Nivelud Condit care trebule Metode de incercare si Detaliul constructiv | eforturitor c de incercare $1 | indeplinite de rezultatele | Observa unitare oes |_numérul incercéril incercarilor Fy Bort de [Ta Controlul progari’ ad TaToleranjele prund | Carinore pring Sudura cap ia cap atolei | ntindere | suduri inaintea platelgjuiuitara placuta- | oey<0,90 | operate de sudare progatinle inaintea | incercarea, a se operaliel de sudare | vedea C. suport Ja | binopocte vizuala 100 % | care treouiese si dupa sudare respects, aboteres ane>0,75 |2 conto ultrasonic (UT) | maxima dela fs fav contraradiografe | aliiore = 2mm (RT) 100 % ad te Corntle 1513 26.2 Cerniele 2 $13, TSoatere dea alnere « | Etat ds | TaConteorpregain’ | ec 16 Toieranele pwnd | Gatinole priina Same Ininéere ) —sodur inaintea progatni inainiea | ncoraarea, a8 one's0,75 | operatei de sudare operate de sudare | vedea C3 8 ja | binepecye vauala 100% | care rebuiese i dupa sudare rospectat, abatorea cus> 0,60 |2 conircl ultrasonic (UT) | maxima dela in Sau cont‘ radicgratic | aliniere <2 mmm (RT) 100% ad tbCerinfele 1 $13 32 Cerintele 2315 | Elon Ge Tatoo pregaih [ac TaToeraniele prvnd | Cerinjeo prvnd intngere | udu inantos progatnie inaintea | inoercarea, @ 38 oms0.60 | operatci de sudare operate: de sucare | veden C38 jg | tbinepeche vzuala 100% | care trebuiose cou | dupa sudare respectae, abaterea efor de maxima de fa compresiun aliniere <2 mm ° ad tb Gorniele 1 $13, zy Elon de | TaConiold preamih [ed Ta Toweranieie pind [ad TaSUGAra TS Sudura toll platelajlul | intngore | sudur nantes progatri ininiea princere in ou pideu- super : opera de sudare fperajel de svcare Sura : topirea suri de care rebuiose Gotintva cap to arindere dato respectate cap, Cordeanciorde sudura | sucura da prindere a| —_sudurte de sitoncare 66 veric& placuleler-suport prindere care prin neerear Cerna 4 prezins onventionale Abaterea dela crapatur se beans ‘binspectie viuals 100% | aliniare = 2 mm jndepaneara : dupa sudare a6 tb Corina 1 4 sucurd de prindere Pasetera'de i elhiere: 2 control radiografic (RT) lumina ttre tot gi s2mm 400 % picula-suport Pregatres cusuri st Simm pregatires unghili fn : ad2_Cesniele 2313 Sree siecaealae’ [Stow de | TaContokt prepaid [ae Ta Toieranioie pwnd ad TaSudura Go Nome Acccarea copia | tindere | soduriinaintea progatrie ieintea Drincere in Sapapidcuciorsuson | ow =0,75 | operalie de sudare operate de sucare sudura metaioeinainies ju | toinspectie vizvata cae reuse datiniva cap 2 paras! de sudere cap # "250% dupa sudare respectate cap coo ee cenien el coxa? 0,60 |2 contol radiogratc sudure de pandere a | Sudturle de Sudurain pas de pelerin. | fs (RI}10% piacufeloruport princere care Toate operatiie oe Corina 1 prezins 2ycnsve con le 299 c0 Aaterea de ia brapatu se execu inaints de ainiere <2 mm indepaneazs reaizorea sud de 26 teGarnfele 1 513 prindeco a tole ad? Geriiele 2553 Piateajlui Bier se [Ta Conta pregali Pad Ta Toleranioie prvind Tipseste sudure de intingoro | sutue inantea pregatn inintea otongeitate cn £0,604 operat’ de sudare operate de sucare sau | binspectiavizuala 100°%| care rebuiese efortde | dupa sudare respectate comeresiun ‘Roaterea do la ° aliniere < 2 mm ad Ib Cerintete 1 si3 Teontineay 86 SREN 1993-2:2007 Tabelul C.4~ Fabricare (continuare) aT TT Saracens Detail consrutiv | eforturir | Metodedencercare si | ingspint de rorletle | Observe fortutir | "Ninanlincercaniog | Maeplnte do rez 5 pense | Ta COMTDUISEGATAT [ONT Tose atime [oes ROT invinare igitzaiorcs |"se vot! | sus narice propatio remea [oe sagt se (lapawojoapacecca] stone | Serta ce snare Spevata ce cuore |ineoareara feccdne nuova | “amen” | tbrapecye eval 100% | corotabucst’ [od icrcrle integral) platelajuiui | ups sudare respectate procedeeior de 2 hhc fobicait: [a t0Gotya Staare cub 1? Grecanaecatriin (202 Rate oprecare | conmluna | conformitate cu trebuie respectata / organism Euigotoovetsau | Gonna eens cho aceasta cate pregutessexinter| vetoares Spon ny Imoccance pov] paraettor otirmite ca Feet nol secur np ENISO 1959 evtote | caput su faces toatl de usa SSrotuteacoruus [203 Croce 3. in timpul fabricatiei la de sudurd si una la evaluares 31 femme omdepas 1 | meester | cuenta frescos promo, | Gosacua) imeem ce fusiaminin | [au o's vodon od 2 Ca ceo aproustel |" telus electors prosuchel in ponuungod.covoae | tnetiwrea dn | aia Copel de vara mont eacona | apravoghaea vee prnincess | Gosudus scare tnareacoe le contol Senior peuetein fac 5 Tapert] TaCERTOLT GOST [aa Taos pT [Zana te aT ‘Imbinarea rigisizariior cu | de nivetut suduril inaintea pregatirile inaintea | de sfarsit se tola piatelajulu' (procedeu | eforturiior ‘operatiei de sudare ‘Operatiei de sudare | indeparteaza Gecidowmanlsi | “sintola. |tororadeveual 100%| corstooumse | Ascot corse portal ston plat! | dun setae renpetate onic ce sseerca progaeavnghll ain at tbe! Sescnor eat, cm Aint to pecedeuide Eintewdue ate sour sce tap ale Inbar dceetbltte inven pioneer ase von 1) TantaRy 87 Imbinares rigidizdrilor ou tola plateigiului situate in ‘fara parti carcsabile (per grosimea Sudurii de gat 2 age cum rezuita din calcute SR EN 1993-2:2007 ‘Tabelul C.4 — Fabricare (continuare) Niverat Thearcare ov pietoni fara TIncarcare cu vehicule cu exceptia vahicuieior eazionale TaGontrolul pregatre susurif inaintea operajiet de sudare 9 dup3 sudare 2 Masurarea grosimi sudurii do gat Metode de incercare $i Detaliul constructiv | eforturilor | Metode de incercare § unitare oes 5) Wold pregalrt | ae TaToleranja lumii] Abinspoctie vigualé > 25 | ad 1bCerinta 1 ‘Conditil care trebule Indeplinite de rozultatele Incercarilor 30 Ta Toleranta lumi care trebuie respectata ad Cerinfa privind ‘grosimea sucurii de gat care trebuie Fespectat gi corinta 1 Observatil Zonal de incepur gt de sfarsit se Indeparteaza 6) Imbinarea rigidizairior cu placulé-supor 7 a a Asudurd pe gantier Bsucurs in uzind independent de nivetul eforturior din tola platetajutui YaConirolul pregairn suduri Inaintes operatel de sudare ‘binspecte vizuala = 100 % dupa sudare ‘Bd Ta Toleranja lamin care trebuio respectaté, absteree ce a aliniarea dinire rigiditate gi placuta- suport <2 mm ad 1bCerinjele 1 and 3 Tarastul de manta) pe gantior Intro Figicizarigitola piatelajtui se poste prevedea © 20n esudaia, aumai pe o singurd parte, ad TaPentry iayimea cordanului de sudura a se vedea detaliut 7), penitu sudura pe santier a se veda detalile 3),4) $15) 388 (continod) SR EN 1993-2:2007 Tabelul C.4 — Fabricare (continuare) Nivelut Detaliul constructiv | eforturilor unitare oe a independent Imbinare rigisizarilor cu | de nivelul Metode de incercare si ‘numérul incercériior “TaControuu pregair suduri inainiea ‘ad TaToleranjele priving pregalirie inaintea a pene gros la Mob Sete caare[tieuseaecae he fiomoren al tide || geotanes re posse SP cece si2 ae 1 suduré continua de prindere 2abalere de la aliniere <2mm i ) peninu grosimi de tola | 41 sudura continua de prindere 2 abatore do ia alinioro s2mm progaltrea unghivlui « in functie de provedeul de sudura gi a luminit in funciie de grosimea tolat (continua) 89 SR EN 1993-2:2007 Tabelul C.4 ~ Fabricare (continuare) Niveta Watade de incorcre | , Soma aba Detaliul constructiv | eforturilor | Meloce 6 Shoe. | indeplinite de rezultatele unitare ope eo incercarilor 3 Grosimea [Ta Contrelul pregaira | a0 TaTolerantele privind Imbinares rigtizdror cu | cordonulul de | suduril maintes pregatinie inaintea antrotoaza in cazul gal ‘operajiai de sudara Dperatiei de sucare rigidizadiior care = aun | Ybinspeotie vizuala care trebule traverseaza antretoaza, in 100 % dupa sudare respactate, grosimea {ar8 racordri conformitate ecesar’ a cv caleulel cordon pentru o disponibia| lumina de ad 10Cerinjele t $13 s22mm, 1 ™ pentru furin ‘lumina < 3 mm Observatit 7 Setonacos ce tel nid se suseaz® raidizarie 6 tla piateajlu (ou lemante de pincers) iar antttoazeie se asambieaza gise sud0228 vterior 2 Tolerenele prving degajanie cn anvreoaze respect toloranoleformelor rigidizarior. 2 se wedea fabelui C3 detail 2), 5: Muchile tate aie racordétilor grosimea inimilor antretoazeior minima 3 ru prezintsfisuri cordonului de corépaturi in caz gata=4 mm ccontrar acestea se polizeaza. In cazul {ier cu flacara se aplicé EN ISO 9013 — Calitaiea 4 a Grasimes [TaConirolul progatini [ad TaTolerantolo privind | 1. Se considera ca imbinarea rigidizarior cu | cordonului de | suduri inaintes progatirie inaintea | mai intdi se sudeaza antretoaza in cazul gat operate de sudare operaijei de sudare | rigidizanile de tola rigidizérilor care 27 am | tbinspectie vizuala 100 care trebuie platelajuiul (cu lwaverseaza antretoaza, in % dupa sudare respectate, grosimea | elemente de ‘cu racordari cconfarmitate necesara a prindere}, iar ce caiculul cordonulul a antretoazele se pentru 0 disponibiis| asambloaza gise ‘umina ad 1bCeriniele 1 si3 sudeazé ulterior. \ <2mm, 2, Toleranjoleprivind degajarie din pentru tumins antretoaze respects ‘mai mati: {oleranjele formelor 8 Bren + (= rigicizarior, a se 2) vodea tabelu! C.3, detalul 2)a} ‘jumine = 3 men grosimea 3. Muchile lalate ale ini’ 3 inimilor antretoazelor ‘Suduri fara fisuride jue | cordonului de inousiv ale Improjurul muchilor gata=4mm racordérlor nu 90 prezinta crapatud, ia ccaz contrar acestea se poizeaza. In cazul ‘Bieri cu flacara se aplica EN ISO 9013 ~ Calitatea 4 (continuay SR EN 1993-2:2007 Tabelul C.4 ~ Fabricare (continuare) Detallul constructiv Nivelur eforturilor unitare ou Metode de incercare gi humarul incercarllor ‘Condifii care trebule Indeplinite de rezultatete ineercacilor Observatli io) Imbinarea rigidizéritor cu antretoaze'e fn cazul rigiazifor intrerupte in ‘reptul anvretoazeior (av traverseazs inima antretoazeior) Aumina <2 mm 2abatere de fa aliniore =2mm ‘Sucurd patrunsa pa 0 singura parte (sudura In Vy fara placuta suport, 1 rigidzare Binima antetoazei 3 cordon de sudura de prindere Sudurd patrunsd pe 0 singuré parte cu placula suport “Grosimes cordenulu 23> bane 7a Gonrou pregain udu inaintes operatiel de sudare ‘bz inspect vizvala 50% dupa sudare ‘0 Ta Toleranjale prwind pregatinie inaintea operate de sudare care trebuie respectate, abateres dela aliniore < 2 mm ad tbCeriniele f 513 TRceasts sou se | ‘aplica numai podurior cu traic ugor gi enisu distanfa dintre antretoaze < 2,75 m, 2. Inimile anireloazalor, ase vedea cerinta 4 3. Ordinea cordoaneior de sudur precum sia realizarii cusaturior pentru realizarea Imbinaritrigidizértor (cu antretoazele se stabileste asifel incat efectele defavorabile din contract sa fle 4, Placute-suport pe o| singurd parte, a se vedea 7), 5: Sudura do prindore numai in interorul sudurli definitive, a (continua) SR EN 1993-2:2007 Tabelut C.4 - Fabricare (continuare) Teta Detaiuconstructiv | efortulor | Metode deincercaresi|inGeptnte de renuitstcle | Observait sunal tcerearor nla te ae ineoreartar iy TSrosinea. | TaConvoul pegait ad Tafolranile pind — | uchTe Wate ae Imbinarea rigidizarior cu_| cordenului ‘udu ingintes pregatinie Inaintea | antretoazelor se aritecassle incor |sedur de cot] operat Ge sudare | pratt de sure |greotenc satel nc Mokzeoriae care [in sbinepeseveula core vobuie Esnupresite taverscard antetcea _[eonfomiaie | Too "cups sulae | respecate Saeed cu calcul fad TpCerinfele 1 si2 | curate crascut, in caz contrat acestea se polizeaz’. In cazul ‘ier cu lacara se 4 aplics EN ISO 9013 ~ Caltatea 1 lumina s 1mm 73) Grosimaa | TaConivoiu pregaund’ [ad Ta Toleraniele prin [In cazu iar co Tmbinarea iim cordonului' | suduriinainiea pregatinie inainisa | flacdrs se aplica antretoazei ca tole sudurii de coli | operatic de sudare Operatic de sudere | EN ISO $013 ~ latelajuui (cu sau fara | in ‘binspecie vizuala care rebsie Catitatea 1 racordéri} conformitate | 100 % cup sudare respecte, ceriniole cv calcul 1912 A ad toCerinja 1 ‘lumina = 1mm 73) Tindependent [Ta Controlur ‘ad Ta” Teleranjele Se erecuts Sudure Tmbinarea inimitor de nivelul| pregatidl suaunt privind pregatirie inaintea | patrunsa complet, se ‘antreioazolor cu inima | eforturlor | inaintea operatiel de | operatiot ce sudare care _| pragateste unghiul « rinzi principale sudare trebule respectate, Cerinta | si pregatires 1b inspectie ‘pentru a), abalerea de la | operatiior de sudurd 12) peniru antretoaze Viauala 100 % dupa | aliniere <0.5 tnx bean | In Conformitate cu continue sudare ad tb Cerinfa 1 provedeui de sudurd = ‘adoplat si de : (grosimes tole 4s. Tima ginal principare 2 inima antretoazei 3 tec 4 abaterea de la aliniere 505 tyes ») pentru antretoaze care | arosimea ad ta ase vedea mai ‘Au sunt continue ccordonutu sus Se executa suduri de * sudurlide colt] ase vacea matsus [ad 1b asevedeamai | colt, ase vedea in sus. detalul 12) ‘conformitate cu caleutul 1 inima grinait principale 2 inime antretoaze! 3 lumina $2 mm, Teontinuay 92 SR EN 1993-2:2007 Tabelul C.4 ~ Fabricare (sfarsit) Nivelul Tyretoae ae imcorcare gi], Condi care trebule eforturiior care 51 indeplinite de rezultatele | Observatil numarul incercarlor ete unitare ozs incerearilor a) Tndependent | 1a Controur progatri’ | ad TaTolerantele priving Sudura caps cap a tipi {de nivelul| sudriinaintoa pregatirie inainiee inferioare sau e nimi efortuilor operatic! de sudere ‘operatiei de sudare aniretoazei ‘tb inspect vizuala care rrebuie 100 % dupa sudare rospostata, Corinto 2 contro’ radiogratic 4, abaterea de te (RT) sau uleasonic aliniare < 2 ram } (UT)2 10% ad tbCorinjele 1 $13 2 Gerinte 2 | 4 abatere de la alniore nvm... 2 av 15) dependent [Ta Control pregawrd [ad TaToleranjele priand [1 tninile ganaor Imbinaroa tailor de rivolul] suduriinaintea pregiliie inaintea | prncipaie, ceinia 4 antretoazei cy inima | eforturlor operatic de sudere operatiei de sudare |2. Pentru gosimi mal ‘rinzl principale ‘binspectie vizuala care trebuie Iii ale toielor se - “100 % dupa sucare respeciate, abatorea | poate utliza sudura de la aliniore Vin p@s de poterin 08 0,1 . 42] Ke | 4 ub ! [4 Dal | Pa a9) Ke 68 09; 08} Kr 4 | Pa a 0,6) SY os Ke oa! 13 Kr 12) 4 + P 6 Pa 09) aa Ke 08 19 os] =e — Kr t Oa P od Lo 08 oh o% ar 07 Os os 05 ti-~ Pat forma paraboées Ke: forma de funicular ‘Kr: forms circulara pentru Pa si Ke Incircarea este verticals 101 flambaj nesimatric ay fambaj nesimetric —_ 1 ferbaj simetric 2 fambaj nesimetric LON flamba) simetric SR EN 1993-2:2007 Figura D.4 — Factorul pentru lungimea de flambaj 6 (3) Flambajul arcelor in planul lor se considera impiedicat daca este Tndeplinit criteriul urmator- l (5) in care: A este aria sectiunil transversale 4, este momentul de inertie K este un factor (4) Factorul K poate fi obtinut din tabetul D5 Tabelul D.5 - Factorul K — oS 319 7 42 1.3.3. Factori pentru flambajul In afara planului al arcelor simplu rezemate necontravintuite (1) Pentru flambajul in afera planului al arcelor simplu rezemate necontravintuite se utilizeaza factorit peniru lungimea de flambaj urmatori B= Bi Bo (0.6) in care 8, este indicat in tabolul D.6 iar f2 este indicat in tabelul D.7. 102 SR EN 1993-2:2007 Tabelul D.6 - Valori 8, — Tea Te constant 0.507 [05a 0.85 ‘O82 4.07 J, variabil 0,50 os2 0.89 ort 0.86 ‘Tabelul D.7 ~ Valori B2 Tpoteza conservative {Tabliorul este fixat in 1 varful arcu 354i prin penduli 1-0354t 4 @_incdrcarea totala 0,45 40 Gx parte din incdrcare transmisa prin pendule pain ay dds, parte din incarcare transmis prin montant (2) Pentru flambajul in pian perpendicular al arcelor autoportante circulare incarcate radial, factorul 6 pentru flambaj poate fi considerat astfel: powers (0.7) in care t este raza cerculul @ este unghiul arculuiG < a < 1 D.3.4 Flambajul in afara planului al arcelor cu contravintuiri gi cadre de capat, (1) Flambajul in afara planului poate fi verificat printr-un control al stabilitati cadrelor de capat efectuat {in conformitate cu D.2.2. (2) Factorul 6 pentru flambaj poate fi obtinut din tabelul 0.4, utiizand geometria din figura D.5, tablierul podulul Figura D.5 ~ Flambajul cadrelor arcelor 403 SR EN 1993-2:2007 (3) Vatoarea h, din tabelul D.1 poate fi consideraia egala cu valoare media a tuturor lungimilor pendutlor, fry —— sina, 3.5 Imperfectiuni (1) in cazul in care nu se utiizeaza modurile de flambaj corespunzstoare pentru imperfectiuni, 8 se vedes 6.3.2(10) din EN 1993-1-1. se pot utiliza imperfectiunile arcelor indicate in tabelul D.8 pentru flambajul in planul arcelor gi cele indicate in tabelul D.8 pentru flambajul in afara planului arcelor. ‘Tabelul D.8 - Forma si amplitudinea imperfectiunilor pentru fiambajul in afara planului arcelor 3 ‘in functio de curba de tlamba) corespunzatoare slasifiearii sectiunii transversale a b © a a ae 300 250 200 £ t ¢ 600 500 400 300 ‘Tabelul 0.9 - Forma si amplituclinea imperfecfiunitor pentru flambajul in plan perpendicular al arcelor ‘ein funchie de curba de flambaj corespunzatoare Listed aria eet clasificarll sectiunil transversale (sinusoida sau parabola) 104 SR EN 1993-2:2007 Anexa E (informativa) Combinarea efectelor incarcaritor locale de la roti si pneuri si a efectelor globale din incarcari din trafic la podurile de gosea E.1 Regula de combinare a efectelor globale si locale ale incarcarilor (1) La considerarea rezistentei locale a rigidizériior piacilor ortotrope se tine seama de efectele locale ale rojilor gi ale pneurilor care actioneaza asupra rigidizarlor si de efectele globale ale incarcarilor care actioneaza asupra podului, (a se vedea figura E.1), (2) Pentru determinarea valorilor de calcul se tine seama de reguia de combinare a efectelor care au surse diterte: aed tWO sion (E41) pg WO wt +O pod {E.2) tn care: os este valoarea de calcul a efortului unitar in rigidizare datorité efectelor combinate ale incarcdrtor locale aac $i ale incarcarlor gobale ayer Goce este valoarea de calcul a efortuiui uniter in rigiditate datorita incarcarilor locale de la roaté sau pneu produs de un singur vehicul greu: case este valoarea de calcul a efortului uniter in rigidizare datorat incarcarilor pe pod, alcatuite dint-unul sau mai multe vehicule grele; vv — este factorul de combinare. ) Pod cu placa ortoiropa cu rigidizari longitudinale vit b) Model de calcul pentru determinarea efectelor locale cue vu ee L ¢) Model de calcul pentru determinarea efectelor globale oon. Figura E.1 ~ Modelarea structurii pentru efecte locale si globale 105 SR EN 1993-2:2007 E.2 Factorul de combinare (1) Factorul de combinare y poate fi determinat pe baza repariiiel greutatilor unor camioane care acjioneaza pe o finie de influenta, pentru efectele unei actiuni combinate. NOTA ~ Anexa national poate preciza informalii despre factorul de combinare. Se recomandé factorul de cambinare inaical in figura E.2. v 4,0 0.7, 1 | i | I | | | | | | | a il 20 40 Figura E.2 ~ Factorul de combinare in functie de deschidere L 108 Corespondenta standardelor europene si internat EN 1090 EN 1337-1:2000 EN 1337-2:2004 EN 1337-3:2005 EN 1337-4:2004 EN 1337-5:2005 EN 1337-6:2004 EN 1337-7:2004 EN 1337-9:1997 EN 1337-10:2003 EN 1337-11:1997 EN 10029:1991 EN 10164:2004 EN ISO 5817:2003 EN ISO 12944-3:1998 SR EN 1993-2:2007 Anexé national NA (oT lor lor IDT IDT lor lor lor lor 1oT IoT lot lor lor (informativa) nale cu standardele romane SR EN 1337-1:2003 Reazeme pentru structuri. Partea 1: Reguli generale SR EN 1337-2:2004 Reazeme peniru structuri. Parlea 2: Elemente de alunecare SR EN 1337-3:2005 Aparate de reazem pentru structuri. Partea 3: Aparate de reazem din elastomeri SR EN 1337-4:2004 Aparate de reazem peniru structuri. Partea 4: Aparate de reazem cu tulouri SR EN 1337-5:2005 Aparate de reazem pentru siructuri. Perlea 5: Aparale de reazem tip oala SR EN 1337-6:2004 Aparate de reazem pentru siructur. Partea 6: Aparate de reazem cu balansiere SR EN 1937-7:2004 Aparate de reazem pentru structuri, Pariea 7: Aparate de reazem sfetice $i ciindrice din PTFE SR EN 1337-92002 Reazeme pentru structuri, Partea 9: Protectie SR EN 1337-10:2004 Reazeme pentru structuri. Partea 10: inspectie 5! intretinere SR EN 1337-11:2002 Reazeme pentru siructuri, Partea 14: Transport, depozitare gi montare SR EN 10029:1995 Table de ofel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau SR EN 10164:2005 Oteluri de construct cu caracteristici de deformare Imbunatajte pe directie perpendiculard pe suprafata produsului. Condi tehnice de calitate SR EN ISO 5817-2004 ‘Sudare. Imbinari sudate prin topire din otel, nichel, titan si aligjele acestora (cu exceptia sudarii cu fascicul de electron) Niveluri de calltate pentru imperfectiuni SR EN ISO 12944-3:2002 Vopsele si lacuri, Protectia prin sisteme ce vopsire a structunlor de ote! impotriva coroziuni. Partea 3: Proiectare i dispozifi constructive 407 SR EN 1993-2:2007 EN ISO 9013:2002 IDT SREN ISO 9013:2003 Taiere termicd. Clasificarea tdietilor tormice, Specificati geometrice ale produselor si tolerante referitor Ia calitate EN ISO 15613:2004 IDT SR ENISO 18613:2004 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Calificare bazaté pe o incercare de sudare inainie de inceperea fabricatie: EN ISO 18614-1:2004 IDT SR EN ISO 15614-1-2004 Speciticaija si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice, Verificarea procedurii de sudare. Partea 1: Sudarea ou are gi sudarea cu gaz a otelurilor $i sudarea cu arc a nichelului sia aliajelor de nichel Peniru aplicarea acestui standerd se utilizeaza standardele europene si internationale la care se face referinta {respectv standardele romane identice cu acestea) ‘Simbolut gradului de echivalenta (IDT ~ identic), conform SR 1000-8. Standardul european citat ca referin{a gi care nu au fost adoplat ca standard roman poate fi consultat ‘sau comandat la Asociafia de Standardizare din Romania 108 SR EN 1993-2:2007 (pagina alba) 109 Standerdul european EN 1993-2:2006 a fost acceptat ca standard roman de oaitre comitetul tehnic CT 343 - Bazele proiectarii si eurocoduri pentru structur Membril comitetulul de lectura (CDL} care au verifical aceasta traducere a standardului european EN 1993-22006: Responsabil EC 3 UPT - Universitatea Politehnica Timisoare 6, Dan Dubing Secretar ASRO ~ Asociatia de Standardizare din Romania cna, Marilena Calin Membru ISPCF - Institutul de Studii $i Proiectari Cai Ferate dl. Constantin Cristesou Bucuresti Versiunea romana a acestul standard a fost elaborata de catre dna. lleana Prodesou, membru at comitetulul tehnic CT 343 - Bazele provectai si eurocoduri pentru structuri, ISPCF ~ Institutul de Studi si Proiectari Cai Ferate Bucuresti Un siandard roman nu contine neaparal toislitatea prevederilor necesare pentru contractare Utiizatoril standardului sunt réspunzatori de aplicarea corecta a acestuia Este important ca utilizatorii standardelor romane s@ se asigure cé sunt in posesia ultimei edit si a ‘uturor mocificarilor Informatie reteritoare 1a standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Roméne si in Buletinul Standardizarii.