Strmoii paterni ai poetului se presupune c provin dintr-o familie romneasc

din Banatul ocupat de turci. Acolo la 1675 s-a nscut un copil care adult fiind a fost
poreclit Iminul[5], fiul lui Iminul a fost Iovul lui Iminul, nscut la 1705, care a fost hirotonisit ca
preot sub numele srbizat de Iovul Iminovici, n conformitate cu uzul limbii slavone al
cancelariei mitropoliei de la Carlovi.[6][7]
Datorit rzboiul ruso-austriaco-turc din 1735-1739, n urma cruia Banatul i alte regiuni,
abia cucerite de la turci n 1716-1718, reintrau sub suzeranitate turc, i n urma apelului
episcopului greco-catolic Ioan Inochentie Micu ctre romnii de pretutindeni de a se stabili
laBlaj, preotul Iovul Iminovici pleac din Banat spre Blaj pe la 1738-1740, beneficiind de
liberti ceteneti, lot agricol contra unei taxe, nvmnt gratuit n limba romn pentru
copii, condiionat fiind ns de a se mrturisi greco-catolic [7]. Iovul Iminovici a avut doi fii, Iosif,
elev de 10 ani la 1755 i Petrea Iminovici.[7]
Petrea Eminovici, strbunicul poetului, s-a nscut probabil n 1735[7], iar din cstoria
acestuia cu Agafia erban, nscut n 1736, au aprut mai muli urmai, cunoscut cu
certitudine fiind doar existena mezinului Vasile, bunicul poetului. Vasile Iminovici, nscut
la 1778, a fcut coala normal din Blaj i se nsoar cu Ioana Srghei. Dup un timp, so ii
Petrea i Agafia se despart, Petrea decednd la Blaj n 1811, iar Agafia nsoind familia fiului
Vasile n Bucovina i stingndu-se la Clinetii Cuparencu n anul 1818 la vrsta de 83 de
ani.[7]
Vasile Iminovici, n vrst de 26 ani, atras de condiiile economice i sociale oferite
de Imperiul Austro-Ungar imigranilor stabilii n Bucovina, se mut cu familia la Clinetii
Cuparencu n 1804, unde primete post de dascl de biseric i lot agricol din rezerva
religionar. A avut patru fete i trei feciori. Cel mai mare dintre feciori, Gheorghe, nscut la 10
februarie 1812 a fost tatl lui Mihai Eminescu.[7][8] Vasile Iminovici a decedat la 20
februarie 1844.[8]
Gheorghe Eminovici a fcut vreo trei ani de coal la dasclul Ioni din Suceava[9][10], a fost
n slujba boierului Ioan Ienacaki Crstea din Costna, apoi scriitora la baronul Jean Musta
din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru Bal. Dup moartea boierului, fiul acestuia,
Costache, l numete administrator al moiei Dumbrveni i i capt de la vod titlul
de sulger.[11]