N.

IORGA
A

ISTORIA UNIVERSALA
SAU

ISTORIA LUMII
Dup6 eaderea

lut Roman de Apus

I.

(476-1648)
Povestitit

pentru elevii de clasa a II-a a scolilor secundare

si pentru oricine vrea sa-si dea sated de
mersul

r10

viei omenesti.

EDITIA a VII-a

r..

VALENII-'DD-MUNTE

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC DATINA ROMANEASCA*

1935

www.dacoromanica.ro

N. IORGA

ISTORIA UNIVERSALA
SAU

ISTORIA LUMII
Dupi cderea Imperiului Roman de Apus
I.

(476

1648)

Povestita

pentrn elevii de clasa a II-a a scolilor secundare

si pentru oricine vrea sail dea sami de
mersul civilisatiei omenesti.

EDITIA.a VII-a

VALENII-TD-MUNTE

ASEZAMANTUL TIPOGRAFIC ,,DATINA ROMANEASCA4

1935

www.dacoromanica.ro

Pentru cetitorii maturi i pentru profesori

Aceastd carte -e o parte din Istoria Universald cu a
ciirii predare sdnt tnsdrcihat de acum patruzeci de ani
si pe care o cunosc dui:4 izvoarele Insesi, up cum um
Infdlisat-o mai de .curdnd In cartea Essai d'une synthese
de l'histoire de l'humanit (patru volume).
Evul media I-am scris la treizeci de ani. Atunci am

gdcit multe Jucruri pe care pe urmii le-am stiut prin

Indelungate cercetdri, care mi-au dat incredere in cugetarea
mea. Revisizdnd astdzi cartea, am avut pufin de schimbat

i de (Klaus, ceia ce inseam/id cd sintesele, dad sant

facute cu chibzhiala,. dureaza.

Lucrarea a fost manila oolilor si de aici un plan

pe care altfel 1-as fi fdcut perfect unitar numai din
dorinfa de a scoate de acolo un lnvdfdmdnt de nume si
de date, culese din manuale francese, prin unul de idei
Imbrdcate Inteo form literara fi presintlind un sistem.
Atdt de rdu tnfeles de lumea mea romdneascd In tot ce

am vrut ;I am fdcut, mi-am vdzut carted tnlocuitii de

compilagi ware.
Rar cerutd, eu as fi tnliiturat-o dacd as fi gasil cd o
altei lucrare organica pe aceiasi basii a izvoarelor o poate
substitui. hz toald cinstea, nit e casul.

De aceia, cu jerlfd grea, o retipdresc pe sama mea.

A oricdt cercuri didactice, In care am totusi attifia elevi,
s'ar mndepdrta de la ddnsa, o indrept catre orice om cult
care vrea sail dea sama de mersul civilisatiilor omenesti.
N. IORGA.
August 1933.

www.dacoromanica.ro

I.

Barbarii ca dumani 0 ,ca ajutlitori ai imparafiei

romane. Germanii: firea 0 obiceiurile lor.
Evul mediu, a doua imprtire a istoriei lumii, se
cuprinde intre doug fapte mari, care au schimbat
infatisarea Europei In care trnim: nnvnlirile san mai
bine strnmutnrile barbarilor si cderea orasului impn.rtesc Constantinopol in mana Turcilor.
Hotarele evului mediu s'au statornici si altfel, Unii, cei
mai multi, socot de la cnderea Romei. Dc rapt, vremea
veche, evul antic pAstreaza insfisirile lui deosebitoare
pan mai tarziu, cam trei-patru sute de ani de la Oderea Romei. Accasta cdere" nici Ware o insemmitate
alat de hotratoare. Un sef barbar, o apetenie de ostasi

cu plat ai Impratului, a luat putcrea in locul lui,

dar 'n'a cutezat sn-si insuseasc drepturile impnrlesti.
Numai cAncl forma culturaln a antichitittii, form in
care se cuprind: religie, literaturn, scoaln, viat de
Stat, port, locuintn, $. a., dispare si supusii imperiului,

organisati hi Romanii" autonome, ca si tine ori barbarii, dau in loc aIt n. forma, in care se afl foarle multi .
elemente vechi, dar si noun, izvorite din sufletul oamenilor celor noi, numai atunci se poate zice cn omenirea

intr In alt vrast si istoria trebuie O. insemne o despiirtire noun.

1

www.dacoromanica.ro

1. Pe la antfl 350, Impartia 'Tanan era slabit. Ea

avea Inca toate terile de pe malul Math Mediterane, si

din Europa, si din Asia, si din Africa, si se Intindea

pana la margenile Tinuturilor acoperite cu nisip ai
piatr sau cu paduri nestrabatute. In Europa ea mergea pfina la rdurile Rin i Dunare, In Africa pana in
preajma Saharei, iar in Asia parta la marile rkiri Tigru i Eufrat. Vecinii din Europa erau, pe langa Ce ltii
din partile necucerite ale Insulelor Britanice, Germanii.

In Africa rataciau dincolo de raza cetatilor de paza

romane neamurile pustiulul, miscatoare ca

nisipul.

In Asia legiunile se luptau necontenit la hotar cu

Persii.

Germanii erau un popor din acelasi situp aric ca

si popoarele din Imparatia romana: Latini, Greci, Celti
(In Galia, In Britania-Mare si Ir landa, In Italia de
Nord si In Alpi), Iliri In partile apusene ale Peninsulei Balcanice) si Traci (din Carpati pang. In Arhipelag si In Asia Mica . Erau, de obiceiu, oameni maH, puternici, albi, cu ochii albastri si prul blan, pe care-I
lasau s creasca in voie. Umblau imbracati in piei de
fiara sau in tesaturi Mute 'n cas de femeile germane,
si vesmintele lor erau malt mai neindestultoare decitt
ale Romani lor, carora acesti dusmani li se pareau
aproape gdi.

Aceste deosebiri privesc pe Germanii caH nu se aflau

In zilnica atingere cu Romanii. Cei caH veniau la halcum se facea si la Dunare, In cetciurile de hotar,
cei
ce
capatau ogor de la Iinparatie pe
romane,
tile
pamtadul ci, erau altfel. Iar cei cari slujiau in oaste pas-

trau vesmantul barbar numai de trufie. In sfarsit inr

tocmai ca Romanii umblau acei Germani caH prirniserd

dregatorii de la Imparatul.
2. Asezarea Germanilor era In sate foarte departate
uncle de altele i cu casele risipite, deci asa cum sunt
www.dacoromanica.ro

satele mai putin lOcuite de la noi. Fiecare gospodar isi

-avea casa si curtea lui, dar ogoarele se schimbau in

fiecare an, ca s se crute pgmantulsi ficcare 01-Ma

cam aceiasi parte, dup cum li era de grea si casa.
Belesteele, pdurea, psunea erau ale tuturora, ale
ebstii, ca si la noi mai de mult, si se chemau Mark
sau Margene.

Noi n'arn imprumutat acest fel de viata de la Ger-mani. Nu 1-am imprumutat nici de la Slavi. El ni vine

de la strgbunij nostri, Tracii. Dar toate popoarele au

asemenea asezgminte intr'o anume fas g. a desvoltarii
ion

Tata de familie era domn peste toti al si: el se inchina pentru dansii strmosilor; el judeca si pedepsia;
robii erau. cu totul in mana lui, ca un lucru. Adunarea tuturor gospodarilor carmula satul, imprtind pg.-manturile de 1cm i land hotgrarile mai marL Mai
multe sate care pornesc din aceiasi tulpin veche alcgtuesc un neam.
Neamul se zice latinestte rns, gintd, in limba gerii,ang. Stamm.

Neamul avea un fel de boierie" a oamenilor de o,barsie mai bung., sau cari sunt mai bogati, mai viteji
decat ceilalti; de-asupra tuturor st regele, ca Domrail la Romani. Regele eel, vechiu e socotit cd se coboara din zei, si de aceia toti se pleacg inaintea lui;
daruri Ii yin de pretutindeni. Dar el nu poate hotari
nimic insemnat fltr s se fi intrebat adunarea neamului; la rAzboiu el nu duce pe ostasi, chri-si aleg pe
eel mai destoinic; In timp de pace, oricine are vole sg.--si

aleaglt o cgpetenie de care-si uneste soarta. Mai multe

asupra

neamuri Ia un loc lac o nafiune, un popor

www.dacoromanica.ro

caruia se intinde putcrea regelui celui mai mare. Astfel de natiuni, care n'au acclasi stramos, ci se inchiaga
numai pentru razboiu, au fost:- a Snevilor, cu care s'a
luptat August, a Quazilor i Marcomanilor, cu care
s'a batut Marc-Aureliu, iar, in veacul al IV-lea, a Ala'manilor, inlre Rinul-de-sus si obarsia Dun Arii, a Fran-

cilor, in Wile de la gura Rinului, si, In Rasarit, a

Vandalilor, de la Apusul Daciei, si a Gofilor, din sestu1
rusesc i romancsc, ca si din Scandinavia.

Capetenille alcse pentru razboiu purtau numele de

duci, Ilerzeige. Ei nu mai aveau nicio putere dupd isprvirea rdzboiului. Dar la alt prilej de luptc fireste
c lumea se gandia intaiu la voinicul care mai casligase
biruinta. Astfcl se ajungea la oarecare statornicie a acestor calduzi in lupta.

3. Germanii aveau nevoie de pamanturi, cad cei mai

multi nu crau pastori sau pescari, ci se indcletniciau

cu lucrul ogoarelor: ale lor nu li ajungeau, fiindca

ei erau plugari slabi, fiindca ii plcea sa trifiasca in
larg i fiindcil se rdzboiau necontenit intre dansii. In
adevr, oamenii in toat firea traiau numai pentru razboiu, $i grija campului o aveau mai mult robii, femeile
13i copiii.

Asa fac si azi Incite Rosii din America. Dar Germanii

erau mai culti decal rasa bastinasa. din Nordul Ameri--

cei in clipa navalirii Europenilor. Indienii cu pielea

rosie ramasesera Inca vanatori in padurile Americei
Seplentrionale, pe cand foarte multi Germand aveau
dragostea brazdei.

Germanii cereau pamanturi de la Romani. Acestia

i-au bilhlt de mai multe ori, fara. sa-i poata astampara.
Pc prinsii din razboiu Ii asezau apoi Romanii in prawww.dacoromanica.ro

-vincii mai putin locuite, dndu-i pe la proprietari ca

muncitori. Pe altii ii primiau, de voie sau de nevoie,
in alte Tinuturi -ta aoestea: ii lAsau atunci s5. vie in
()rase la targuri, ca s5.-si fac si ei cumpthlturile. Li
&Wean une ori si ajutoare In bani, dar ii indatoriau
s apere granita.
Astfcl d2 Germani asezati cu Invoial, cum se asei;
zau odata. colonistii, oameni stdini", In slolroziile noas-

ire, se chemau foederaii, de la foedus, invoial.

Pe altii iadsi li luau Romanii ca ostasi pe LIMg legiuni si-i intrebuintau Impotriva dusmanilor Romei.
Supt steagurile impdtesti sau in .cuprinsul Imprg.liei, ei isi pAstrdu regii lor, datinele lor, limba lor si
zeii lor. Acestia inchipuiau puteri ale naturii, si dintre ei eel mai mare era stApiinitorul Cerului, Odin sau
Votan, care primia la ospetele de dup moarte pe voinicii ucisi in luptg..

Legea Germanilor n'o cunoastem bine. Abia dteva

randuri le gasim despre dnsa la Tacit, marele istoric
roman. Amintirea religiei Germanilor din. Nord, a Sean4-.1inavilor, s'a pAstrat ins* prin legendele culese trziu

in evul media in Edde.

4. Cu vremea, se fg.cu o apropiere intre Germani si
intre Romani. Germanii se deprinsed a tdi in Luperiu; unii dintre dansii ajunsed sus de tot in treptele
.ostwsli sau in ale drmuirii civile. Cei mai buni gonerali ai Romei din veacul al IV-lea si din al V-lea: dac
nu si Aetiu, dar Stilicon, Rufin sunt Germani.

Actiu era de prin pArtile noastre, Stilicon (Stilicho)

-venia din Vandali.

Oastea e mai mult in miinile lor; pc lngd Imprat,

,de la moartea lui Teodosiu-cel-Mare (395), st un Gerwww.dacoromanica.ro

6 -man ca ajutator si epitrop. Imparatia pastreaza alcdtuirea ei cea veche, gar oamenii prin caH se fac toate,
ajung a fi altii. Pe rand provinciile se umplu cu barbari, cari cer voia Imparatului, de si s'ar aseza si far&
dansa. Viata romana incepe sa se adune in cele dolt&
peninsule care cuprind Capitalele: Roma si Constantinopolul.

Dar, fiindca schimbarile se fac incet, putina lume le.

baga In samd, si cine se gandeste ca. Inteo zi Impartia Intreag va fi in maim acelor Germani pe cari
Romanul civilisat li numeste cu un cuvant de despret;
barbari? De cel mai mic cutremur, care nu schimba
mimic, se 1ngrozeste oricare, dar eine socoteste mersul necontenit al apelor care surp incetinel un munte?
IL

Strilmutiirile barbarilor. Hunii mita din loc pe

Gofi. Alfi barbari se revarsii in Apus.
1. Germanii se mai mutasera din loc in loc si pan
la anul 370 dupa. Hristos. Acuma insa ei incep rataci-

rile cele maH, care li-au tlat In mand Impargia romand.

Ratacirile Germanilor veniau din ciocniri intre ei, din

molipsirea dorului de duca", din prisosul de tincret

care pornia In lume" dupa noroc, dar si din nevoia
de a-si capata eampli de brana si din felul lor de lucru al pamantului, care era schimbarea deas a ogorului.

La Rasdrit de Goti -tHiiau In stepa ruseascd, sesta

cel 1ntins pe care-1 acopr primavara Wadi imense,
Hunii. Ei se 1ntindeau 5i mai departe, in continentul Asiei: cetele lor turburau pacea si Oita la hotawww.dacoromanica.ro

rul Chinesilor, can li ziceau Hiongnit. Hunii erau un

popor cu obiceiuri care uimiau pe Romani. Fticeau

parte din neamul uralo-altaic, adecd al celor ce locuiese
prin terile ce se intind de la muntii Urali la muntii Altai 51 in .irecindtatea lor. Erau oameni mdrunti 5i hidesati la trup, intunecati la fatd, cu parul rar, Sara barbd

si mustdti; ochii 11 erau mici, nasul strivit, 5i pareau

zbarciti si bdtrni cu totii, ca Tatarii, cari sunt rude
cu dnsii.
Ei nu se schilodiau ca sd fie astfel, cum credeau unii
Romani, ci astfel li era firea.
Ca unii ce erau numai pdstori si hoti, mnnd herghe-

liile de cai sau pAndind clipa potrivit ca s se arunce asupra vecinului, Hunii n'aveau niciun fel de asezri, ci rdtdciau pe sesuri Intr'una: odihna si-p gdsiau tot pe cai sau in corturile de pnet ce tarau dupd
dansii; familia li sttea In card, ca a '"Kiganilor drumeti. Femeile Mr nu teseau ca ale Germanilor, a5a incat toatd. imbrdedmintea Hunului era fcutd din piei
neargdsite, pe care le cususerd impreund cu acul de os;
din ele-si fAceau cojocul, bernevicii si opincile; pe cap aveau cdciuli de bland. Arma lor de cdpetenie era sgeata

cu vdrful de os; 5, ea sd capete robi, ean l. lucrau pc

urrnd pmantul pentru dnsii, ei invArtiau in lupte
5treangul, cu care prindeau oamenii de gat. De la GerMani, cu cari erau de multd vreme recini, ei se der
prinseserd a Intrebuinta i sdbii de fier 5i a se impo-

dobi cu juvaiere de aur. Legea Mr statea mai mult

In farmece; aveau multi zei rdi, 5i nu se pricepeau
s

Ii

ciopleascd chipurile.

2. Hunii cdzurd asupra Go(ilor. Gotii de la Rdsdrit

se aflau dincolo de Nistru: li se zicea Ostrogofi.. Dincoace de Nistru pand 'n Carpati stAteau Visigo(ii, ceia
ce insemneazd Gotii de Apus, 51 laolaltd cu ei Taifalii.,
www.dacoromanica.ro

-8amilndou popoare gojar ceva mai departe Gepizii,

tice. Gotii rasariteni aveau un rege; peste ceilalti sta.paniau mai multe capetenii. Si la unii si la altii, legea
cregin ajunsese a se raspandi, i prin partile noastre
va propovgdui cuvantul lui Dumnezeu printre barbari
Wu Ulla (ceia ce inseamna: Lupea), care pare a fi fost
el insusi din neartml lor, gotic.

Wu lfila a Intors la crestinism pc multi Goti si a fost

episcopul lor; se pastreaza Bib lia golica alcatuita de
darisul pentru ai lui. A avut drept urmas pe Auxentiu
de la Durostor sau Silistra de azi, earcia Inainte i se zicea: Drastorul.

Navlitorii sfaramara pe rand pc Ostrogoti $i pe Visigoti. Ei treceau raurile in noptile cu lung, pe la vaduri, i maturau oHce du$man ggsiau In cal; intocmai
ca Tatarii'cand veniau prin partile noastre. Gotii apuseni incercara In zadar s se apere, intarind vechile
santuri pc care le lsasera Romanii. La urm se impragiara i ei: o parte fugi in Ardeal, unde erau Inca
de pe atunci Slavi, alt popor barbar; ceilalti cerura de
la Romani voia de a trece Dunitrea. Dup multe taraganiri, li se Invoi trecerea, cerndu-li-se numai sa-si lase
armele.

Ca erau de mull Slavi in Ardeal, c adeca de neam

slay erau Sarmatii pomeniti de izvoarele latine prin
aceste prfi, o arata $1 vechile nume slave din partile
ardelene.

Odata ajunsi pc pamantul sigur i bogat al Imparatiei, Gotii, caH erau mai ales dintre cei din Apus, mai

rgzboinici, se pusera sa prade. Impgratul de Rasarit,

Valens, se lupta pe atunci cu Pcrii. Cnd auzi de ispravile oaspetilor salbateci, se intoarse inapoi, dar cam
tarziu. Gotii nu se shirt sa se luple cu dansul, inteo
www.dacoromanica.ro

campie de Mngh marele oras Adrianopol: campia aoeia

se chema Well le (in latineste: ad Salices) . Barba-

rii se aruncarA de pe o Inltimc asupra legiunilor: acestea erau. prea greoaie ca sA izbuteascA a-i raspingo i imprAstia. MArimea trupurilor goale, chiotele,
cantecul de rAzboiu, care se In lta din scuturile puse

la gurA, speriarA pe Romani. Ei luarl fuga

in
acea invalmsald, ImpAratul Insusi nu gas! all adApost
decal o bialA colibA. Gotii invingatori trecurA pe langA
{lama, si, nestiind dacA este cincva InAuntru si eine

este acel om, Ii dadurA foc, Astfel peri, do o moarte

grozavA, ImpAratul Romani lor din Ras Aril, Valens, care

nu sliuse sd-si apere tara (378).

3. DupA aceasta venirA vremi role pentru locuitorii peninsulci Balcanilor, dintre cari mai tarziu s'a alcAluit in
parte poporul romanesc. Gotii ajunseserA slApani pc

toate vaile, pe toate drumurile; numai oraselc se mai

tineau, flindcA barbarii n'aveau nici unelte de impresurare si nici rAbdare sA steie prea mult supt zidurile
lor.

Norocul locuitorilor a fost cA ImpAratul cel nou al

Ras Aritulul era un orn malur si foarte desloinic. I s'a zis
Teodosiu-cel-Mare, i pentru biruintile lui, dar mai ales

pentru Intelepciunea pe care-a arAtal-o. El n'a dat

lu,ple marl qu IGotii, ci i-a castigat pe incetul. CApeteniile lor au prirnit sA slujeascA pe bani Imparatului.
Cat a trdit Teodosiu, ei au stat In liniste.

Teodosiu murl la 395. In cei din urma trei ani, el

carmuise i ImpArAtia da Apus, dupa ce ImpAratul cel

anr de acolo, fiu al lui Valentinian I-iu, fusese ucis

dc un dregAtor al salt, barbar dintre Franci.
4. Francii acestia se IntinseserA ctc putin de la gurile Rinului, brand tot mai multe pAmanturi spre Apus, uncle era provincia romanA Galia. Ei ajunser ast-

fel panh la marele rau Loira (ceteste: Loara). In curwww.dacoromanica.ro

10

rand alti barbari venird sd se aseze langd. dansii, In

Galia aceasta, trecAnd pe urm si peste munti, In Spania.

Alaric, rege al Visigotilor, se rdsculd dupd moartea

lui Tcodosiu, care thsase unuia dintre fiii sdi nevrastnici Roma, iar celuilalt Constantinopolul.
Arcadiu a stdpdnit in Orient de la 395 la 408. Nimic
n'a Mcut de la dansul, ci a stat supt epitropia ministrilor si generalilor sdi. Viata lui Honoriu, om trandav si
fricos de rdzboaie, lenevind Ida rusine, s'a prelungit
pAnA la

423: nici el n'a ajuns vrasta de patruzeci

de ani. Fii cari sa-i sernene n'a avut Teodosiu, si

ceasta a fost o mare nenorocire pentru Impdratie.

a=

Marie veni de patra ori In Italia, incunjurd Roma

de trei ori, fAcu un Imp drat aici si o pradd la sfArsit,
grozav.

Ptddarea Romei de Alaric la 410 a rAmas vestitd.

Tic Mosul de Honoriu era addpostit In loc sigur. Totusi.
Alaric fusese biruit odaM de ostile cu platd ale Roma-

nilor, la Pollentia, in Liguria, de Sli neon. Dar acesf

vrednic ostas fusese omorit din porunca lui Honoriu,
orn pizmAtaret, cu doi ani inainte de jaful Romei milenare.

Alti barbari venird- din Elvetia de astazi, cu Radagais, si furd nimiciti.

Aces lia erau un arnestec de semintii germanice mai
mdrunte. Cdpetenia lor isi pierdu capul dupd lupta cu
Stilicon langd Florenta, la 405.
In sfarsit, Suevii, Alanii 5i Vandatii, miscand din loc
si pe Burgunzi, se revArsard la inceputul veacului al
V-lea asupra Galiei si Spaniei.
www.dacoromanica.ro

II

Suevii nu erau vechea confederatie cu acest nume, et

una din framile ei. Putini erau si Alma Vandalii se ridicaserd de curand: erau, cum am spus, un nearn, din.
Iramura goticd. Burgunzii fuseserd si ei prin .p-trtile
Dundrii mijlocii, pana-i luase valul rdtacirilor.
HI.

Odoacru *i Teodoric ca regi barbari in Italia.

1. Pe cand Imprtia ramana de Apus pierdea Tinuturi Intregi in mama barbarilor si Roma insasi era cmcard in picioare si despoiata, Rdsarilul mergea acum
ceva mai bine. De acolo plecard pentru totdeauna, la
410,, Visigoth; peste optzeci de ani, si Ostrogolii, cu
Teodoric, regele lor, erau sg. apuce spre Italia. Vandalii se duseserd Inca de'naintea Visigotilor.

Rdmaneau numai Hunii: ei se asezard. In sesul unguresc al Dundrii, staprmind din cetatea regala a lui
Attila, capetenia lor, pe vecinii de la Rdsarit si terile
noastre), si pe cei de la Apus, in mijlocul Germaniei
de astzi.
Cetatea regelui era alcAluild din corturi, casute si u-

nele cldiri regale din piatr, fAcute de meWri romani robiti de Huni. Cand Atila se intorcea din validtori sau lupte, fete-1 primiau cantandu-i isprvile. In.
limp de pace, sosiau trimesii tuturor nearnurilor, cu
bani si alte daruri. Munca toata era a robilor, culesi

din toate pdrtile: natia stapanitoare petrecea in ospete marsave.

Attila, un film urit si gros, era temut, nu mimai

pentru puterea poporului sau, ei si pentru agerime Si
vitejie personald. El sili pe Romanii din Rsarit si-i dea
bir si mai multe pamanturi; pradaciunile lui goliserd,
www.dacoromanica.ro

- 12 de locuitori teri intregi, ca Serbia de astazi, dar el era

buouros s aduca la dnsul, ca sa-i lucreze pmntul,
pe Grecii si pe Romanii din Imprtie.

Astfel mii de locuitori romanisati au fost aduSi de

peste Dunre, ajutand alcatuirea mai tfirzie a neamului nostru.

Nici Imparatul de Rasarit, Marcian, cel mai bun dintre urmasii lui Teodosiu In limp de peste un veac, nici
acest Imparat, care $tia cum s lupte, n'a fost in stare
sa-1 invinga. De doua ori Attila apuca spre Apus, unde
credea ca e mai multa bogatie si cit ea se poate doIamb mai lesne.
La 451, el ajunsse ,in Galia, si Rornanii unira mai
toate neamurile celelalte ca sa goneasca pe Hunul cel
strasnic; dar el nu putu sa la cetatile si, dupa o lupta
Inviersunatd, la Mry-sur-Seine, fu silit sa se intoarca

indarat. In primavara urmaloare regele pleca spre

Italia, uncle primi sume de rascumparare si de la
oasul Roma, care era acuma slabit de tot, supl Imparati

fara pricepere si fail trainicie. La Intors, 11 gasira

mort dupa o petreoere.

Aici in Italia fugarii ingroziti se adapostira de furtuna barbarilor pe ostroavele care, pe urma, marite
-prin ingramadirea parnfintului Mire terusi cufundati,
au alcatuit vostita Venetie. Papa, Inca numai episcop
atunci pastoria Leon I-iu , se ruga de
al Rornei,
crutarea cetatii vesnice, pe care-Imparatul nu mai era
in stare s'o apere.
Barbarii ceilalti se rasculara, si Hunii luara atunci
Inapoi drurnul spre pustiul rusesc si asiatic. Impa-

ratia de Rasarit seal* va sa zica, si de aceasta primejdie, pe cnd domnia Inca Marcian.
www.dacoromanica.ro

-2. In a doua jumAtate a veacului al V-lea, IinpAratia

romanA de Apus se gAsia cu totul stApAnit de Gerimani, de si locuitorii tarAiau, In orase si la tarA, dupl
vechile datine, In afar de aceia cari se aflau chiar.fArd

barbarc supt juzii lor. Pe incetul ei luaserA o tarA

dupd cealaltA; cei mai multi dintre (Mush so fAcuserA
crestini. CAsAtorii se ineheiarA cu .popoarele din ImpA.rape, care se deprinseserd a vorbi limba 4atinA, si astfel se InchegarA natille cote nouA, care dAinuiesc prin
acele pArti pAnA In zina de astAzi. Ele yin Wale din amestecul barbarilor cu supusii Romei apusene: si limbile pe care le vorbesc, cele mai multe yin din ameste-

cul limbii cuceritorilor cu a cuceritilor.

Pentru intiliasi data limba vulgarl, sau de obste,
limba poporului se intrebuinteaza in Galia ocupatA.
de Franci, in jurArmintul Theut ostasilor lui Carol7.
cel-Plesuv, rege franc, de .fratele lui Carol, Ludoyic,
dup5 rAzboiul dintre ei la incheicrea pAcii din Strassburg (842). JurAmAntul se aflA in cronicarul Nithard,
scriitor de pe acea vreme. Mai tArziu se ivesc si probe

de graiu italian si spaniol. Graiul reto-roman are numai documente mai tared.

3. SA vedem intiu ce soartA a avut Italia, de unde

plecase mArirea Romei yechi. Italia era mai insernnat
deck toate celelalte teri, si pentru cit aici erau cele

mai mari si mai multe orase, drumurile cele mai

Mule, locuitorii cei mai desi, elAdirile cele mai frumoase, ciimpiile cele mai bine luorate, porturile cele
mai cercetate si bngatia cea mai mare.
Aceasta din causa marii intinderi a coastelor scaldale
de Marea MediteranA, care, dupa ce mai ales pirateria
yandala In. nimicitil i flotele bizantine pAzira Mama,
ajunsese iarAsi cel mai cercetat din drumurile de apA.
www.dacoromanica.ro

De mind Alaric prdase Roma, Impdratii cei noi obisnuiau sd stele i aiurea: precum la Milan, in Italia-desus, sau' la Ramona, pe margenea Marii Adriatice.

De aid vin impundtoarele rmrisite de palate si frumoasele biserici, din Ravena, care e unul din marile orage de artd ale lumii.
La 455 se stnse neamul lui Teodosiu cu Valentinian
el III-lea, i de acum inainte Imparatii furl pusi pe
tron de cdpeteniile ostasilor barbari din straja lor, sau
furl trimesi de celalt Imprat, din Constantinopol, rd'mas acurna de drept stdpein al lumii romane. Putifii

dintre dnsii avurd ceva destonicie; to au fost far

noroc.

Imprati ai Apusului au fost Petroniu-Maxirn, 455;

Avitus, 455; Maiorian, 457; Libiu Sever, 461; Anterniu,
468; Olibriu, 472; Gliceriu, 463; Iuliu Nepos 474. Unii au venit din Constantinopol, altii au fost alesi chiar
In Roma, dintre Apusmi.
Vandalii din Africa prddard i ei Roma, mai slbatee

Incd decat Visigoth. La urind generalul Oreste, care

era din Panonia la Dundrea mijlocie), Men Imprat
pe fiul sdu, care era numai un bdietas. Acesta lua Intr
mele lui Romul, supt care se credea el se intemeiase
Roma, si numele mare al lui August; dar Germanul
Odoacru Odavakar,, care comanda pe barbarii ce paziau palatul si Capitala, Ii izgoni si-si zise el rege. 0kloacru stapni de acum Innainte Italia.
0 asemenea fapt nu putea sd. placd Impratului
-din Constantinopol.

Totusi Odoacru nu se 1ncurneta a-si zice Impdrat.

Ramase rege in Italia, nu rege al Italiei. Semnele

Impardtesti le trimese la Bizant.
www.dacoromanica.ro

15

4. In Impartia rsdriteand traia pe atunci Teodoric,

regele Ostrogotilor. Aoesti barbari stdtusera intdiu In
locul Hunilor, in Panonia, apoi veniserd dincoace de
Dundre; Teodoric a locuit o ibucald de vreme la Sistov, in fatd cu Zhnnicea noastrd. Multi din poporul lui II

incunjurau, fiinda era dintr'o semintie mare. Dar, pe

langd aceasta, el avea insusiri foarte insemnate: nimeni printre regii barbarilor nu era inzestrat cu atitta
vitelie, cu atAta staruintd, si mai ales cu attita intelepcin-

ne. Teodoric era crestin, si anume crestin de legea lui

Arie, care nu credea cd Isus e de aceiasi fiinta cu Dumnezeu-Tatd1; aceasta eresie (eres) era foarte rdspiindit
in Rdsrit, si de aceia o primise si el. Teodoric fusese
la Constantinopol, invdtase latineste, cetise carti de-ale
Romanilor si tinea foarte mult la oameni cu invataturd.
Impratul de Rasarit, Zrnon, il ideamnd sd goneascii
pe Odoacru din Scaunul Romei, pe care-1 tinea pc nedrept. Teodoric plea., luand cu dansul tot poporul sat;
el voi'a, va s zica, s-1 strmute in Italia si sd steie
in locul lui Odoacru. Se si bdtu cu acesta, si-1 invinse.
Apoi cei doi regi se impdcard. Dar, la sflirsit, Teodoric
omori pe Odoacru cu insdsi maim lui.
5. Acum Italia-i rmase numai lui Teodoric. Fiind bar-

bar, el nu cuteza, sit se numeascd Imprat, lucru care

ar fi supdrat si pe Imparatul de la Constantinopol.

Pand la sfarsil, el si-a zis 4ot: Doge. Dar intru adevr
el a stpitnit imprteste, si in Italia, si chiar in terile
vecine.

Romanii italieni 1-au primit bucuros ca stapanitor;

aceasta pentru cd el li lsase legile, dregdtorii si eredinta. Numai la urtud, cnd, in Rdsdrit, incepurd s
fie prigoniti Arienii, el isi rdsbund, prigonind, la randul lui, pe drept-credinciosi. Atunci, pdtimird pe urma
lui si doi fruntasi ai Romei, doi mari carturari: Doefiu
(Batius), care e si unul dintre cei din urmd scriitori
filosofi ai Romei, si Sima li (Symmachus); ei furd uciii
www.dacoromanica.ro

16

din porunca regelui (524), dar Teodoric se chi toall

viata lui pentru ce Meuse.
6. Gotii ceilalti, Visigoth, nu mai erau de mult in Italia.

Alaric murise dupA ce luase Roma, o prAdase

si o pArdsise; osta.ii lui 1-au ingropal in albia unui rhu

si, dup ce el fu asezat In rnormant, apele furl 16sate sA curgA inainte peste rAmAsitile lui 410
tele lui Alaric duse pc Visigoti in Galia.

Fra-

IrnpAratul fu shit s ii inghduie a se aseza acolo,

in unghiul dintre Ocean si PirPnei. Regatul lor avea
drept capitalA oraul Toulouse Tolosa , care e astAzi
unul din cele mai frurnoase cenire ale Franciei de
MiazAzi. De aici ei trecurA apoi in Spania.
Acolo gsirA tara'impArtita intre barbarii cari nvAliserA cu cativa ani inainte. Suevii se acivaserA in col-

tul de Apus, Alanii langh dSnii, iar mai os Vandalii,

cari mervau pn 'n fundul peninsulei iberice. Visigoth, fiind mai multi si mai viteji, rhpuserA lesne pe
ceilalti staphnitori ai Spaniei, care se facu astfel tam
lor. Vandalii nu voirA atunci s rhmhie intr'o stare InjositA i primejdioash. Intro Spania si Africa e numai o
strfimtoare IngustA. Pe acolo ei trecurA si interneiarA un

regat african, prin partile uncle fusese Cartaginea. Iustinian, Impitratul RAsaritului. Ii sfArimh mai thrziu,
cum vorn vedea.
Teodoric se inruclia cu Alaric al II-lea, regele Visigotilor, care asculta de sfaturile lui. Dar el nu putu sit-1
a jute, cnd Francii II bhtur si-1 uciserA pe acesta
(507). Teodoric ImpiedecA Insh. pe Franci de a inainta si

spre hotarul Italiei, i pentru aceasta el luh partile

vecine din Galia, cu orasul Arles (Arelat). El mai trili
inch nouitsprezece ar4 dupa aceasta; moartea i s'a Intlimplat la annl 526. Povestile germane pomenesc cu
mhndrie de vestitul rege Jeodoric din Verona" (DielIrich von Bern").
www.dacoromanica.ro

17

Teodoric a fost far indoiala un orn mare. Fara dansul nu s'ar fi putut ca Italia s aiba liniste si inflorire
atata vreme. Dar in politica lui precauta, care 1-a
ajutat a stapani, aproape fara niciun fel de rlizboiu,
este o mare gresealli. Peste doua neamgri, cu cloud
culturi si doua legi, cu greu se poate intemeia un ado-

varat Slat, iar nu, ca in Bclgia, Elvetia, America-de

Nord, in zilele noastre, o tovarasie d. interese mateTeodoriale. Sau cele doud neamuri se pot contopi
inasd
piard
sau
unul
trebuie
ric n'a incercat aceasta,
cari,
intea celuilalt. A$a s'a inlamplet cu Ostrogoth,
veniti ca straini, au 'limas. Alifel -a lost. cu Francii in
Galia, cum se va vedea din paragraful urmator.
IV.

Francii i regele lor Clovis (Clodevig,

Chlodowech)
1. Francii au fost cel mai insemnat dintre popoarcle
germane; ei s'au dovedit in stare sa intemeieze Statul
eel mai puternic $i au ajuns la urma a cladi _pentru
(lamb o noud Imparatie romana de Apus.
Iat cum s'au petrecut aceste lucruri:
al caror nume Inseanma vaNoi slim cl Francii
stateau intaiu
mcni far stapan strain, neatarnati,
la gurile marelui rau Rinul. De aici ei s'au stramutat
spre Apus. Provincia romana a Galiei a ramas atunci
numai pand la apa Loirei. La Rsarit, in partea de jos
a terii, unde raul Rheme se incovoaie intaiu in arc si
tinteste drept la Marea Mediterana, venisera Burgunzii,
alt popor german, care se afla la inceput mai inluntru
in Germania. Astfel Elvetia i partile marginase cu.
dansa din Franta de astarj, se chemara de acum incr4'n1e' E acelaai ca Ludovic.

www.dacoromanica.ro

18

regatul Burgunzilor Am vazut ca, tot in Sud, spre Ocean. 5, ivise 5i all regat, mai tare, al Visigoillor.
A$a merit, pe intinderea GaLi.i, erau trei stapintiri barbare gi o 1.5masi1a d2 domnie romana., cam la mijlocul
lor.

Cei cari av,!au aceast domnie slaleau la Soissons si

staplinian partite incunjuratogre: au lost Egidiu (Aeg-dius), si Siagriu Syagrius Felul lor (1.-! a stapfini nu
se va fi dJosebit de al regilor barbari.
.

ProNincia rornana. era menitit, fireste, sa piara, fiind

mica. slaba, si ajuloare nu puleau sa-i vie de nicairi

(caci la 476, cum am vazut, cazuse Roma). Supt paterea regilor gprmani trdiau barbarii lor si, mai ales, loeuitorii vechi. can vorbiau latineste i erau cci mai
multi de sfinge galic. Acesti regi nu incdpeau Ins unul de altul. si era vadit c unul va trehui sa. sfarilme
tronul celorlalti.
Ace la trebuia sa aiba, nu numai ostaSii cei mai multi

si mai iimo5i. dar si iubirea sUpusilor romani. Acestia erau toti crestini, $i -anume drept-credineciosi, neatinsi de eresuri. Burgunzii i Visigoth venisera in

tara tot cregini, dar crestinatatea lor era ca In Rasarit; erelica, ariana. De aceia locuitorilor li era- scarba
de (Mush, ca de niste pangaritori ai kgii.
Francii erau Inca pagani, si asa au fost pAna pe vremea regelui Clovis, sau, pc limba lor, Clodevig, care
incepu s domneasca la sfdrsitul veacului al V-lea
181
Acesta lua hotartirea sa se botaze in legea crerdintii dreple.

2. Cnd Clovis a prima puterea, Francii crau Inca

impartiti intr'o multime de semintii: cei de hinga Rin
se chemau Ripuari de la cuvfmttil latinesc ripa, mal,
riipa , altii, foarte puternici, erau cunoscuti supt numele

de Salieni. In scull Limp, Clovis inlocui pe toti regii

franci. Era un om fara sfiala

sAngeros: 1

www.dacoromanica.ro

ostasul

- 9care si-ar fi calcat datoria fata de el, i se inta'mpla sA-1

culce la 'Armin!. cu o singurd lovitur din sabia lui
cea latd. Cart .! nu invtase, latineste abia va fi putut

sd vorbeascd; era aspru in vorb, si aveau fried de

clausal.

Tot la Rdsaritul Galiel, pe malul slang ins al Rinului, in Germania de astdzi, isi aveau salasul Alamanii,

popor german si ei. Alamanii erau tot o legatur de

mai multe nearnuri unite pentru rdzboiu.
Incep sd apard astfel numai in veacul al IV-lea. Nu.mele lor Inseamnd toti oamenii", obstea.
Romanii au avut mult de lucru cu clansii in veacul al
IV-lea, pe cnd In prtile noastre stpilniau Gotii. Dar,
pe urm, Alamanii slAbiser: multi dintre dnsii trecurd
In randurile Francilor si ale Burgunzilor. Lui Clovis
nu-i fu greu s Ii (Warne puterea intr'o singurd lupt.

Pe urm el se rapezi asupra Visigo(ildr. Regele acestora. Alaric al II-lea, fu omorit in lupta de la Vouili&

Pricina cgderii Visigotilor a fast si molesirea lor de

civilisatie. Cilnd un popor nu primeste adnc i adevd-

rat cultura altuia, superior lui, atunci spoiala cu Vicilia civilisatiei mai inaintate Ii otrveste pe lncetul
sAngele si-1 omoard.

Iar Galia se facu aproape panA. in Pirinei lard supusI

Francilor; de aceia. i-a rArnas pAnd astazi acest mune
de Francia.

Clovis se insurase cu 0 princesk.burgund, Clotilda.

Ea se intamplase a fi drept-credincioas, catolia. Struintlic ei si ale lui Re'migia, episcop de Rheims, a-curd pe Clovis s priineascA botezul. El incercase intabu puterea legii crestine, chemand in ajutor pe Hristos intr'o luptrt care se hotri pentru dnsul. TotlFranr
www.dacoromanica.ro

--- 20
cii trebuird sd primeascd pe crestet picaturile de apd
ale botezului, aaa cum se obianuieate in Biserica Arp u sului .

Numai pc Burgunzi nu Incercd sdri supuie Clovis.

Poatc cd nici n'avu vreme, cad el muri la 511. Impl.ratul de -Rassrit avuse lepluri cu dfinsul si-i dadusc
titlul de patricia unul din cele mai mari care se r)biarnuiau la Constantinepol.

3. Clovis las palru fii. Pe alunci tara se socotia ca

este averea regclui, intocmai ca ai caii ai juvaierele lui.
Minde erau patru mostenilori, Franta se impdrti in
patru bucilti.

Fratii aceatia intinserd granitiie terii pe care o moaleniserd. Ei facura s piard Burgundia. Ostile lor Irecurd apa largd a Rinului ai lovira pe Turingi, alti
Germani, cari turburau pe vccinii lor. Mai departe 'Msa
nu inaintard. Tara pdrea foarte salbatcca, fara drumuri
ai acoperita in mare, parte de pAdurf des; loarte vechi;
locuitorii, cari-si ziccau Saxoni, erau niate pagfmi deosebit de puternici, de indartnici ai de crunti, Trebuia
un orn mare, stapiin paste toti Francii, ca sa incerce supunerca undr dusmani ca aceatia.
Saxonii vor fi avut si ci mai multe triburi. Dar recunoateau o singurd cdpetenie si recunosteau un singur altar national. Erau indartnici pagani, ai luptau
furios pentru vechea lor lege.
Dar din ncamul lui Clovis nu se mai ndscurd oameni
destoinici. Tara era, cand ImpArtita, cfmd striinsa intr'o singura mind. Minded oricine avea dreptul sa-ai
rnoateneasca fratele, anchiul sau ruda, landu-i pamilnturile, se Idecau dinoruri dese inlre oameni din aceiaai
familie. Copiii ,!rau ucisi tocmai de accia cari trebuiau
sa-i apere si sd-i pregAteasc pentru a pulea domni
bine. Urmaaii lui Clovis se izbiau cu capetele de preti,.
se tdiau, at sdbiile, se otrAviau, se injunghiau, se legaa
de cozile cailor, cari-i ucideau tfirlindu-i. Au rdmas veswww.dacoromanica.ro

-2I

lite nelegiuirile pe care le-au savh.rit- astfel Francii din

pricina luptei hilre doua reginc: Fredegunda si Britnchilda; numele celei d'intdiu se pomeneste cu groaza.
Tara se lua dupd dansiii episcopii, dregatorii erau
oameni gata de cearta i ornor. Abia se inseamna un
rege in adevar bun si cucernic fata de Dumnezeu:
Dagobert.

In acest timp insa Francii, sup!. inrcturirea Romani-

lor" supusi, inaintau in cullura. Bogati negustori se

iviau intre ei. Arta aplicata la religie facea insemnate
prngrese. Dagobert a dovedit i simt de iubire pentru
Iegea ea noud, catolica, a unora dintre Franci, meniti
sa fie aparatorii si raspiinditorii crestinismului celui adevarat imnotriva arienilor Si pagistnilor.(Saxoni, Avari).

Asa trccur doult sule de ani.

La urma, neamul lui Clovis cazuse in toropcala, In
celc dou regale ce se alcatuisera: Austrasia la Rasarit, Neustria la Apus nume care inseamna tocmai: regatul rsaritean i regatul apusean , altii trebuiau sa
se ingrijeasca de trebi. Aces [la au fosLt maiordomii,
cari avcau, cum Ii zice i numele in latineste: maior
donms),"supravegherea asupra palatului i ajunsera pe
urma ei stapftni. Dupit multe luple, familia de Heristal
lua aceasta dregalorie din tata in fiu, in arnndoud regatela.

Pipin, unul dintre (Mush, ceru invoirea Papei din

Roma, capetenia Bisericii Apusului, ca sa. se Lica rege.

El se incorond astfel la 752, si dinastia lui inccpu. sa

domncasca.

Din partea Papei a fost mare indrazneald politica A.

sprijine pe maiordom in usurpatia luL Papa avea insii
folosul ca acesta si-a cerut voie de la dnsul sa iea
Scaunul regal. Ba chiar, pentru a-si inalta prestigiuI,
www.dacoromanica.ro

22

a-si legitim situatia, el a poftit pe Papa Zaharia s binecuvinteze aceast schinthare politica, si, in numele Papei, Sf. Bonifaciu, indemnatorul, crestinatorul anglo-

saxon (din Britania Mare) 0 Germaniei, Ii puse cununa pe cap. Mai tarziu Papa Stefan al II-lea, prigonit de Longobarzi, veni la Franci sg ceara ajutorul
noii dinastii. Astfel regii franci din noua dinastie pdreau

a fi, mai mullt decat cei vechi, din mila lui Dumnezeu", ca vechii regi evrei (Saul, David).
V,

Instinian, Impliratul RsAritului.

Lupta in Apus cu Germanii si lupta cu Avarii

in prtile noastre.
1. Dupg. Marcian se suirg. pe Scaunul irnparatesc dia.
Constantinopol oameni de rand: odat ajunse chiar star
panitor un Isaurian. din poporul de pirati ce se oplosia

In muntil Asiei Mid. Dar fireste c ei cu. totii trecusera. Intaiu la obiceiurile romane, asa Incat nurnai dupd
fat si felul graiului Ii puteau deosebi de lumea aleas.
din Constantinopol.

Acesti barbari cad dddeau Inparati Romei cele nouii

nu erau deci asa de multi si tad ca sk poatg. pastra Infatisarea lor national& Ca Romani si crestini, ei se
strecurau prin dregatorii si ranguri militare pentru
a-si Incinge la urma tamplele cu cercul de aur al Cesarilor. De aceia, aid, caracterul roman -a rdmas neschimbat in toate, hied o mie de ani aproape.

Un lupttor cu noroc, teran roman" de dire Dunare, apoi ostas, lustin, ajunse apoi sd iea mostenirea
lui Teodosiu-cel-Mare. Nepotul lui, lustinian, Ii urma.
In domnie la anul 527, si el a fost unul dintre cei maL
mad imparati ce au trait pe lume.
www.dacoromanica.ro

23

Justin fusese un aspru soldat necarturar; Iustinian,

crescut ca un print, era initiat in toate ramurile culturiigreco-romane $i ale stiintii de Stat.

El a fost un om foarte iubitor de Invataturd;istoria

vietii lui a lost scrisa, asa cum dorise el, de vestitta
isloric Procopiu din Cesarcia, in Palestina. Se dor
vedise un carmuitor bun si un harnic legiuitor: o comisiune. de cunoscatori ai dreptului a lost adunat de
el pentru a strange la un loc, intr'o condicci (cod, latineste: codex), toate legiuirile mai vechi si mai not&
la dansele el adause legile pe care Insusi le daduse.
Popoarele lumii au cautat aice indreptaye pentru Icgile lor: culegerea se chiama Corpul, adeca. adunarea
Intreaga, a dreptului civil.
Opera aceasta mare a facut-o, cu ajutorul unor harnici jurisconsulti in frunte, Tborian, o minte superioara.
Codul pentru parlea veche, e redactat In latinege; cealand are $i bucati grecesti, potrivite cu intinderea rosr
tului grecesc In Impartie.

Lui Iustinian ii placeau podoabele, cladlrile, petrer

cerile: .pe vremea lui arta a inaintat, intrupandu-se in
frurnoasele lacasuri pe care le-a Inaltat la Constantinopol $i la Ravena (In Italia). Biserica Sfintei Sofii de
acolo din Constantinopol (prefacutil de Turci la 1153
In moschee) a fost socotit ca o minune lr pareche
In toate partile Rdsritului.
Ceia ce impune mai mull la Sfanta Sofia, e Inaltimea

cupolei indrznete, ce se bolteste sprijinit pe pareretii cari intaiu s'au daramat supt greutatea ei, apoi
marele cuprins de linige Intre aceste ziduri uriase. Pang.

ce Turcif au asternut o pglura de var peste zugravelile care li se pareau profane, dupd legea lor, biserica
arata strlucitele-i mosaice, lucrate din farame de sticla

colorata, de cele mai mulle ori pe un fond orbitor de

aur. Mormintele Imparatesti au fost si ele sfararnate.
www.dacoromanica.ro

24

Iar Turcii au stricat .0. proporpile, inlaturand cldirile

laterale de sprijin, cori adaugind grosolan paretii.
Jocurile. dupd datina Romanilor vechi, rmseserd,
cat privote uncle ramuri, in cinste, fiind legate si de
lu.ptele volitice. Implratului ii placeau asa de. mult,
Incat nu preget s ieie de sotie o femeie de o mare desteplaciune, care jucase inaintea poporului, Teodora.
Multimea din Constantinopol urma cu pallin luplele
din circ, si o rscoald izbucni, odata, din certele pentru biruint.e ca acestea.

Aceasta rscoala Se zice nika, biruiesle", dupa strigatul pc care-1 scoteau luptalorii. Amandoua partidole, verzii si vine(ii albastrii , se uniserd impotriva
Imparatului, care blase uncle masuri nesocotite. Nu-

mele lui era batjocorit de toti. 0 ultimil incercare a

ostasilor credinciosi 'Astra ins coroana lui Iustinian:
Teodora 1-ar fi sfatuit sa nu se deie invins.
Partidele acestea de yirc avonu si o insemnatale politica, nu nmnai un rost in petrecerea cea mai iubila
di, top, si de ele atarna pacea sau tulburarea cetatii imprtesti.

Iustinian a cautat sa asigure hotarul do la Rasarit

al Imparatiel sale. Pentru aceasta el s'a luptat ani indelungali cu Prrii. La urma ins a trebuit sa cumpere cu bani pacea din partea lor si stapanirea asupra unor teri desbatute.
Jrnparatul a fost adus sa deie Persilor pe fiecare an
un dar de bani de aur, foarte pretuiti in Mate terile,
pentru c nu erau stricati prin amestecuri.
2. Iustinian a ajuns, oarecum, sa adune iarsi, de si
fara plan, Impiiratia de Apus cu cea din Rsarit. Inca
de la 476, cum s'a spus, capetenia ostasilor barbari
ai Imparatului din Roma, Odoacru, luase puterea 'pentru sine, zicandu-si numai rege". Pe dansul il rawww.dacoromanica.ro

_ 25
pusese peste vre-o zece ani Teodoric, care inlemeR regatul Ostrogotilor in Italia. Pe vremea lui Iuslinian, acost regal era slAbit acuma prin Itipte le intre urmasii
lui Teodoric.

Fata lui A'malasunta, fu inchis si omorilia in taina

de sotul ei. Acesta, Teodat, avea multi dusmani. Pc
urmd Se ridicarit trei cilpetenii de rzboiu, dintre vir
tejii cei mai indetrjiti: Vitige, Totila i Teia. Daca n'au
puttil invinge, ei au avid cinstea de a-si apara tara pn
la cea clin urm suflare de viat5..

La 535, luslinian incepu indelungatul razboiu pentru stapdnirea ILaliei, care tinu vre-o nousprezece ani
de zile si se mai-Atli cu o biruint deplin.

Genera lul care duse la biruintA ostile rgsarileue a

lost Belisariu sau, cum i se zicea pc greceste, Velisarios, Velisarie. El nu se luptfi cu oslile imprtesti, ci
cu credinciosii pe cari-i avea el in jurul lui, sau cari,
increzatori in norocul unei astfel de apetenii, alergau
pentru pradd si din dorinta de a vedea locuri noua,supt
steagurile lui.

luslinian trimese la Roma un loctiilor, un delegat",

zis exarh. Cal tri el, Italia rinase a lui, si el fu astfel
Imparatul Romei vechi ca si al celei notiA Constantinopolul

Astfel nu e drept s se spuie c Iustinian si-a pus

in minte s fae la loc vechea Impartie unitara, ci el
s'a gAsit prins, prin razboiul cu Vandalii, cari tulburan orice negot pe Marea Mediterand, intr'o lupt5.
pentru Sicilia, pe care o cereau si Visigoth. i, dac6
n'ar fi avut puterea gala de rzhoiu a lui Belisariu, nu
s'ar fi incumetat a face lucruri asa de mari.
Bolisariu a slat mult limp in Roma cucorild de el.
Aici insa, ca si iii alte orase, el n'a aflat prielenie din
partea locuitorilor. Acestia erau mai multamiti cu Gowww.dacoromanica.ro

--- 26 tii, cari-i Iasau a se administra ei in de ci, dupa. normeromane, $1 eu cari apueaserA a se deprinde, deck -cu.
acesti RasAriteni, Greci, Armeni si alti Asiatici, cari li
se pareau lenesi $i fricosi. Greci"; si nu Romani"
greceste Rhomaioi
li se zicea de toatA lumea.
Exarhul stalea de obiceiu in Ravena $i avea in toate
locul ImpAralului. De el asculta oastea si se tinea flota;
el avea Vistieria lui deosebita. Institutia e ceva mai tar

zie, de si putere de exarh a avut si batranul curtean

Narses, care adusese ImpAratiei mari servicii la sfarsi
tul rAzboiului. Cu un teritoriu tot mai restrans, exarhatul a tinut Oa la venirea, peste ckeva decenii, a Longobarzilor v. mai departe). Din alcAtuirea lui au rAmas ducii, de obarsie bizantina, din Venetia $i din Italia de MiazAzi.
Justinian, cuceri si coasta rAsAriteanA. a Spaniei, In care

se a$ezaserA Visigotii, strAmutati in Apus de Alaric. In

Africa de Nord, el sfArAmase regatul Varzdalilor, earl
triruserA acolo, venind din Spania, cu vre-o sutA de ani
inainte.

Trecerea se Neu IncA pe vremea cnd mai era o lin

pArAtie de Apus. Bonifaciu, guvernatorul Africei romane, Indm$mAnit cu Aetiu, trAdA, chemncl pe barbari. Asezati aici, in frumoase locuri calde1 cu bielsug
In toMe, Vandalii se pAcAto$irl. lute, ajungAnd un neam.
mole$it si fArA vlagA, care putu fi In Murat rApede,
IntrebuintAndu-se mai ales $i certurile pentru Domnie

Intre membrii familiei regale.

De jur Imprejurul MArii Mediterane, afarg. de coasta
de MiazAzi a Franciei, erau tot dregatori de-ai ImpAratului Romei rAsAritene.
3. Dar Iustinian se afla IncA in viatA -i. 565), and po-

porul barbar al Avarilor se puse in miscare. Ptha atunci ei fuseseril alArnatori de alte popoare, tot barbare,
www.dacoromanica.ro

- 27 tot din aceiasi rasg, rasa Hunilor. Apoi scuturard

jugul si, mndri de izbfinda lor, se ndpustird spre Apus, pdnd ajunserd si ei in tara Dunarii mijlocii, pe
unde e astdzi miezul Ungariei. Cdpetenia lor, Haganul, se asezd acolo unde fuseserd salasele lui Attila,
si

Avarii nu erau deal unul din triburile uralo-altaice

care se desfcuserd dung. sfdrdmarea Imndrtiei de
pradd a Hunilor. Ma era obioeiul la aceste neamuri:
temeiul ostii $i puterii erau toti la un loc, dar numele
se lud dupd semintia ce ajungea in frunte.
Inaint5nd spre Imp drAtia rornanA, Avarii gasird in
cale, la 1-Aurae-Sava, Drava si Dundre, care inchid aici

o insuld, pe Gepizi. Longobarzii, popor german, din

aceleasi pdrti, ajulard insd pe Avari impotriva celorlalti Germani. Gepizii fura astfel zdrobiti. Locul .lor
II luard Avarii, cari cdutau s supuie pe Slavii ce yeniau acum In tara noastrd. Avarii prdard adesea si Impratia. Iar Longobarzii apucard, supt tndrul lot Craiu
viteaz, Alboin, spre Apus, urmnd drumul obisnuit al
barbarilor. El ducea la Roma.

Aceast intreprimlere venia $i din aceia cd Roma

era mai ru pzith. $i provinciile ce atArnaserd de ea
aveau mai putini locuitori, si astfel erau mai multe locuri de impdrtit.
VI.

Arabi'. Mohamed, proorocul lor. Cuceririle ce fac

ei, dupg ce ieau legea propovaduit de (Musa
1. Romanii cunoscuserd ca vecini $i ca dusmani pe
poporul Arabilor, cari locuiau in peninsula ce se chiama Arabia $i se intindeau chiar mai sus de hotarele

ei. Arabii sunt de ras semiticd, din care fac parte,

dar nu fdr mult arnestec2 $i Evreii. Ei se infdliwar
zd ca oameni nalti, slabi, negriciosi la fata, cu trasdwww.dacoromanica.ro

28turile fetei foarte suptiri, cu ochii bulbucati i cu nasal coroiatec. Arabii nu lucrau pamantul, ci se hraniau mai mull cu fructe, cu ierburi, cu carne; alte popoare-i luau in ras fiindca mancau si lacuste.

Tara lor se alcatuia dinteun mare pustiu, liteunjurat pe margenea MArii de Tinuturi mai rodiloare;

prin intinderea cea mare de nisip erau smnate ca

niste ostroave de verdeata oazrlo; oaza Ii avea inceputul de la un izvor care iesia din pamant, racoria vazdu.hul si facea sa se poala inalta arbori
mai mult
palmieri, cu frunzele rAschirate ca o umbrela , si arborii acestia impiedecau nisipul de a patrunde
vremea fartunil&r; as.ezarile omcnesli se- intomeiau pe

urma. Pe ihal erau cateva orase cladite din parnant

uscat, cu ulicioarc intortochiate, inguste si mundane,
undo se f5cca negot cu Egiptul sau cu Siria. Prin Daze
crau risipile sale.
Incolo, ccilalti Arabi traiau ca Beduini, ducand marfurile, pascandu i turmele de oi si prdand pe drumeti Ei erau. foarte inteliti la lupta si se razboiau necontenit intr diInii, fiecare ceata sau trib avand in
fruntea sa au 'emir,. din neamuri care se socoliau sfint.e.

Cci ce faceau parte dintr'un trib aveau aceiasi obarsie. Tribal sinna deci cu gintea germanica.

Arabii se inchinau la idolii pe can si-i ciopliau din

lemn sau din piatra, In central cel mare M-ca era o
veche cladire, c se zicea Caaba, unde se cuprindeau
sate do chipuri dumnezvesti si o piatr neagra ce
se credea ca este cazul din cer. La serbatori si blduel, poetii lor cantau minunile firii, si cantecele care
invingeau la intrecere erau scrise pe stofe scumpe ii
atarnate in temple.

Arabii din partea de sus stalura In legaturi cu Rnmann intaia, apoi cu Imparatia de Rsaril, zisa de
Constantinopol sau bizantina, dupd numele cel vechiu
www.dacoromanica.ro

29

al Constanlinopolului, Bizantul. Ei fAcuserA adatA, in

oaza Palmirei, o incercare de ImpArAtie, pe care (3.

zdrobi Imparalul roman Aurelian.
Alunci a strAlucil ea sotic a lui Odenal, regele"
Palmirei, vestila Zenobie, care a facut mull rAu Romanilor, pAna ce la urma ea fu adusA la Roma pentru a
se tdri invinsa 'n alaiul de biruintA al ImpAralului.
La dlin5ii se rAspAndise cunoslinta kgii crestine;
aceaslA l,ge mai strAlyiluse insA in Arabia si de la
MiazAzi, din Abisinia, tara ce vine in jos de Egipl. Hind

vecini si rude cu Evreii, Arabii sliau multe si despre

legea lui Moise: si la ei se poveslia despre palriarhul
Avraam si despre ceilalti caH au venit dupA (Musa
La Ras Aril, Arabia se nvirg-nia cu Persia, 5i in Mul
acesla se rAspiindi si credinta in dumnezeirea focului,
credinta care domina in tara aceia.
Un popor ajunge mare, nu numai cAnd are multi
oameni s' o tara bogata din car. 1ie sA tragA folos.
Pentru ca el sA se indenme la lucru, ii lrebuie a credintA pulernicA. Credinta aceasla a dal-o Arabilor Mohammed, precinn Moise daduse o credintA Evreilor.

2. Mohammed (nAscut pe la 570) era din neam bun

de la Meca, dar tatM sau fusese un am sarac; de limnpuriu Mohammed rAmAsese orfan. El se fAcu cAraus;

ceasla nu insemna insA putin lucru la Arabi, caci nu

erau multi oameni carora s li se poatd incredinta o
caravand cu mArfuri duse pe camile; chrAusul tre7

buia sA fie vikaz si de unit credintA. Peste clava

limp el se insurA, lumid pe o vAduvA bagalA, anume
Cadigfa, care sliuse a- pretui marea lui agerime de
minte.

Mohanuned era un om cu inchipuirea aprinsa, care

avea si vedenii, incAl i se pArea cl se suie Ware in
ccruri, ca face intr'o singurA noaple, Lir sA se fi misrcat din loc, drumul la Ierusalim, cA vorbesle cu arwww.dacoromanica.ro

-- 30
hanghelul Gavriil, care-i aduce solie de la Dumnezeu.
El prinse a se gandi ct neamul lui ar avea nevoie de
o alta leg; care s Inlature idolii si sa hotarasca fiinta
unui singur Dumnezen; lui Dumnezeu, zicea el, uu-i
trebuie jertle, ci pastrarea curath a trupului omenesc,
rugaciunea

impartirea de milostenii la Arad. El

propovaduia legea cea noua printre cei ce stteau mai

avroape de dansul; II crezur nevasta-sa i un rob,
An. Altii se aprinsera de manic asupra lui i cautara
stt-1 prigoneasca, ba chiar sa-1 ucida, ca un calcator
de lege. Atunci Mohammed fugi din Meca i gasi un
adapost in alt centru al Arabiei, asezal ceva mai jos
pe coasta, la Iatreb. Orasul acesla-si schimbd nurnele
de acum Inainte, chemandu-se Medinat el-Nabi, Medina,
adeca Fuga Proorocului). De la acest an de pribegie

(622) lump a socoti anii credinciosii legii lui Mohammed, precum noi, crestinii, ii socotim de la Nagerea lui Hristos.

Cei cc ascultard de sfaturile si de invataturile lui

Mohammed care s'au strns mai tarziu si au alcatuit
o carte ce se chiama Coranul si e pentru dansii ceia
ce este pentru noi SfAnta. Scriptura) s'au numit pe
sine Credincio0i, Musulmanii: legea lor se zice Islam,
adech Supunere faf'd de Dzimnezeu.

Coranul a lost dictat, fiindca Mohammed nu stia sA."

scrie. Verseturile din cara se alcatuieste au fost culese
si randuite Inteo forma ce nu se mai poate schimba.
Mohammed li spusese alor sai ca. este o alta. lume,
o viata viitoare, in care cei buni se Invrednicesc saIntre

'n laiul plin de toale bunatatile plimantului; ostasii

cari muriau pentru lege ,erau primiti s se bucure
de diinsele, oricate pacate ar fi fa:cut Inainte. Arabii

erau. pe urma, deprinsi s se lupte pentru prada,

Proorocul li-o Ingaduia. Astfer ajunse Mohammed
sa-si invinga dusmanii din Meca, s intre In acest owww.dacoromanica.ro

3'
ras, sit curate Caaba de idoli si sa facd pe toti Arabii
a i se supune. El muri in anul 632.
3. Urmasii lui se chemar califi, adeca loctillori.
In manile lor ei aveau toata puterca asupra poporur
lui care-i alegea. Dupd cativa califi cari staluserd mai
aproape de Mohammed, veni Moavia, care intemei
o dinastie ce tinu noudzeci de dui.
Ahubecr, cel d'intaiu calif, a lost piietenul si tovarasul Proorocului, Omar era un om sirnplu, care se
multdmia cu viata unui Arab de rand. Dupa Otman, al
treilea calif, veni robul credincios al lui Mohammed,
All, care muri ucis. Tinea pe fata fostului sau stapan,
multi il crcd singurul urmas indrituit al acestuia. Astfel Persii, cari nu recunosc pe ceilalti califi pand la
el, se zic iifi, iar Turcii osmanlai sunt Suniti.
Resedinta noli dinastii, ce se zioe a Omeiazilor, dupd

strabunul lui Moavia, era Ddmascul, intr'o frumoas

oaza a Siriei. Siria o luasera Arabii de la Imparatia bizantina, care slabise crult dupa maartea lui Iustinian.
La Rasarit ei sfaramara Impdrdtia persand. Iar la Miazazi patrunsera in Egipt, care ajunsese o provincie
a califilor.

,Caderea Persiei nu se Mar fulgerator, si n'ajunse o

luptd hotaraloare (la Cadisia, 637) pentru ca 0 dinastie,
totusi decazula, a Sasanizilor, sa piarda stapanirea. Cueerirea araba In Persia nu aduse Ins i o inlaturare
a elementului ce locuia tara, ba nici milcar a claselor
orsenesti, a carturarilor, a fruntasilor. Vechea rasa
iraniana, priceput, isteata, harnica, avand gust si indemanare in arta, ramase in aceiasi stare ca mai
inainte. Arabii stpaniau mai mult de departe. Dar ei
facurd ca vechea credinta sa fie inlaturat, si pand la
oazele depdrtate ale Turchestanului se ridicara moscheile Islamului. Cine nu le cerceta era pedepsil cu cea
mai mare asprime. De aici si in India a patruns legea
www.dacoromanica.ro

32

nouA a lui Mohammed, de si in aceastA tall ea Intl-dui impoirivirea efiergicd a vechii legi budiste, cu
mult superloare.
Siria era nemultAmit din douA puncte de vedere de
stApiinirea bizantinA: aceasta era apAsatoare prin da-

rile cele rnari pe care le cerea, si, pe de all parte,

pentru cA TatA de ortodoxia oficialA bizantinA traia in-

tre Sirieni vechiul monofisitism, credinta ereticd prin

care se statornicia o singurA fiintA iar nu cele douA:
dumnemiascA si omeneascA) in Isus Hristos. Astfel ()stile bizantine, nesprijinite de locuitori, au lost usor ras-

pinse dupA infrangerea lor, langa raul Iarmuc

5i ele nu s'au mai intors.

636

Multi Sirieni trecurA la Islam, care se potrivia cu monofisitismul lor. Crestinii rdmasera nurnai in munti,
unde Maronifii pAstreazA pana azi o Biserica deosebil.A.

Egiptul fu supus intre 640 si

6,12.

Imprejurarile

au fost acolo aceleasi ca si in Persia, si ele au dat aceleasi resultate. Imperiul lasase tara in sama Patriarhului de Alexandria.
VII.

Carol-cel-Mare, Impliratul cel nou al Romei, ridi-

cat dintre barbari.

Pipin apAlase sprijinul Papei, fiindcA acesta avea nevoie de Fraud. Papa fusese la inceput numai episcop al Roma FiindcA stAtea intr'un oras asa de insemnat, el incepuse a fi privit de multi ca mai mare
cleat ceilalti episcopi. Prin daniile credinciosilor, Biserica lui se facu mai bogatA &cat oricare alta. Pe
clind eresurile tulburau crestinAtatea, Papii avurA cu1

mintia sa se fereascA de dAnsele, si sA rAmitie totdeauna

in credinta cea dreaptA.

De la 476 nu mai era si un Imparat in Roma, dar Papii ritmaserd netulburati pe lngit regii barbari, Odoawww.dacoromanica.ro

33

cru, Teodoric si urmasii acestuia, cu toate ea' acesti

regi erau eretici arieni. Stirn a pe urnid. Iustinian a

luat Italia: acum Papii trdird mai greu. Impratul

de Rdsdrit Ii supraveghia de aproape, si el cduta sd
ridice mai presus de dnsii pe Patriarhul din Constantinopol. Ba, de la o vremc, ImpAratul bizantin, ingri.'Iorat de averile i puterea cdlugdrilor, prinse a prigoni
icoanele, pc care pun3a sit le sfarme si sa le ardd; el se
facea astfel eretic, si Papii nu mai voird sa stie de diinsul.

S'au vazut unii chemati la Constantinopol pentru a-si

da sama, si chiar opriti acolo, in temnip. Astfel hotarArea papald intr'un sens ori in altul ajunse a fi privita ca stalornicirea ortodosiel.
Inca de la 568, Longbbarzii, barbari germani, venird.

in Italia, gonind. pe Bizantini aproape din toate std.pitntrilo lor. Ei se facura cre$tini drepti peste cAtva
limp, dar Papa nu putea trdi in pace cu. regii lor, pen,tru cit voiau sa ieie Roma. MA. Roma, lasatd fart alt
aparabor, se deprinsese acuma sa asculte de Papa.
Impotriva Longobarzilor fu chemat Pipin. Acesta-i invinse, si (Mu Papei o mare bucata de pamant in ju-

rul Romei, care bucatd de pdmnt s'a chemat dania liii Pipin.

Papii nascocisera si o mai veche danie, a lui Contantin-cel-Mare. Aceasta e inst WO.. Tot false sunt si
decretalele lui lsidor, care voiau sa arate ca Papa are

drept la carmuirea monahicd a lmnii.

2. Pipin muri la atml 768, lasand doi fii: pe Carloman si pe Carol, Dar Carloman se alugari, asa mnct
toata puterea ramase numai In mAnile lui Carol. Acestuia i s'a zis Carol-cel-Mare; el s'a fdcut Imptrat
al Apusului. Lumea a ascultat de poruncile lui de la
3

www.dacoromanica.ro

34

Oceanul Atlantic pang. la Mediterand. In tot evul me,

diu n'a mai fost un om ca acesta.
In toate prtile el a intins hotarele terii sale. N'a f-

cut aceasta numai din mndrie, ca s se spuie a nu

mai este ail stApAnitor ca dnsiil, ci ca s aducd pretutindeni buna rnduiald si pacea, ca sd rdspandeascd
legea crestind, ca s intemeieze iardsi o Imprdtie
statornicd, de care Apusul era lipsit de trei sute de ani.
Lui ii trebuia s fac rdzboaie la Rsdrit, impotriva
Saxonilor pdgni, cari erau asezati pe toatd. intinderea
Germaniei de astzi. Pe urm alte rdzboale la Miazdzi, impotriva Arabi lor, cari se asezaserd de vre-o cinci-

zeci de ani si in Spania, in locul Visigoilor si ar fi

inaintat si in Franta dac n'ar fi fost s'o apere Carol
Martel, bunicul lui Carol,cel-Mare. Itt sfarsit el avea
sarcina de a sfrma regatul L8ngobarzilor si de a feri
astfel pe Papd de oHce primejdie din partea acestor
duFnani vechi.

Carol Martel e cel d'intaiu dintre majordomi care

aduce un serviciu esential neamului. In lupta de la
Poitiers 732 et birui pe Arabii nvlitori. Dar plc.carea lor se datoreste unor imprejurdri de acas de

la a

Gel mai scurt si mai putin insemnat dintre aceste

rdzboaie a fost acela cu Arabii. Carol i-a batut si a luat

tara pand la Hail Ebru. Cntecele de mai larziu paImenesc trecerea muntilor Pirinei de dire oastea lui
si peirea prin tradare a lui Roland, nepotul regehti.
Poporul credea c o tdietur d. adncl in munte e fd."
cutd de sabia lui Roland, care-si apra viata luptanchese. Dar pe urind Carol a stat in pace cu Arabii,
cari erau un popor foarte harnic si luminat, avnd plu-

gari foarte priceputi, mesteri vestiti In lucrul metalelor si destui cdrturari. Ei luagerd loate aceste cu.nostinti de la Romanii din Rsdrit, adeca de la Bizanwww.dacoromanica.ro

35

lini, cu cari nu se puteau pune alaturi oei din Apus

si barbarii amestecati Cu dansii.

Mai td.rziu insa acestc lupte cu Arabii au ramas

mai Mu lt alipite de amintirea lui Carol. El ar fi mers
la Constantinopol si ar fi luptat cu Arabii din Palestina,
cum a fost pe vremea cruciatelor.
3. Cu Saxonii, luptele au lost grozav de _grele si
%ante indelungate. Saxonii acestia nu voiau nici Inr
leun chip sa-si lase legea si sa-si piece captil. Carol

a zidit biserici, a facut episcopii; el a inallat cetati,

a asezat capitani de margene (marcgrafi In nemlege; Francesii zic: marchisi). Dar rascoalele izbucRiau necontenit. Carol, care era un om strasnic la Janie. a varsat valuri de sAnge, ucigand cu miile pe vinovati. La urma i-a ingrozit. Cel mai viteaz dintre ca.peteniile lor, Vituchind, a venit Inaintea lui si a lasat
s-1 boteze.

Astfel tara lui Carol ajunsese pang. la Dunare. Aici

-el gasi pe Auari. Dar nici acestia nu i se putura. impo-

,rivit. Ei furd Mtuti rau, si nu se mai ridicara din aceasta Infrangere. Dregatori franci statur atunci pima
prin locurile noastre.

In acest chip se alcatui provincia franca", pe care

si Bizanfinii, cu cari acum Francii erau vecini de sta..panire, o numiau Frankochorion.
Asupra Longobarzilor Carol se dusc Inca din 774. Ullimul rege al acestora fu. prins.
Acest ultim rep al Longobarzilor se chema Desideriu, i staphnirea lui tinu Ae la 756 la 774. De mult
Inca, dinastia longobarda prsise eresia ariand pentru.
a Uwe la forma catolica a crestinismului multamita
reginei Theodelinda). Ea incercase a-si addugi la pasesiuni Roma insasi (supt Astolf , dar gasise In calc
puterea lui Pipin (v. si mai sus, p. 32). Desideriu-si ma.www.dacoromanica.ro

- 36 ritase fata dupa. Carol, dar acesta o trimese inapoi, si

hid rnasuri pentru a cuceri tara socrului sau, -scapand

astfel pe Papa, pentru care noua dinastie franca era

asa de util, de o vesnica. arnenintare.

Carol ii lu locul, ajungand astfel si rege al acestui

regat italian, a carui Capita la. era Ticinul-Pavia. Mai
ran-lase numai stapanirea longobardI de la Miazazi;
dar ducii de acolo se inchinara lui Carol si-1 ajutard
in toate rzbogiele lui.

Acesti duci, numiti asa dupit obiceiul bizanlin, tin

se supuneau regelui lor decat atunci cansl aveau interes
la aceasta. De aici a venit si slabirea regatului lui Dtrsideriu. Acesta lasase un fiu, diva timp neastamparat.
In infrangere, Adalgis.

De pe urma Longobarzilor n'a ramas nirnic in ce

priveste limba ori cultura Itaiiei mai noud. Sangele
barbarilor abia se shnte in alcatuirea neamului itaNan de astazi. Asa se intarnpla cu acei cuceritori cari
neavand o cultura superioara, nu pot dovedi nici cu,
nurnarul.
Mai sus de rnuntii Alpi, Carol dasfiinta. ducatul ,Baucc-

riei, in fruntea caruia sttea Thassilo, un om foarte nesigur i uneltitor.

I3avaresii erau putini la numar si nu puteau alcatuf

un Slat deosebil. Ambitia lui Thassilo a fost nenorocirea

lui, dar semintia germand supusa lui a folosit conpindu-se cu restul nearnului. Thassilo se apucase la
hart cu Francii ca ginere al lui Desideriu. El a fost
cel din urrna din dinastio lui Agilulf. Carol il osandi
ca tradator, dar osanditul fu inchis, ca si Desideriu,
intr'o manastire.

4. Atunci Papa se gandi a-i da lui Carol coroana de

Impiirat al Apusului: el 10 lu acest drept ca unul cewww.dacoromanica.ro

37

livea in manile sale Roma; sit apoi voise aslfel poporul roman. Regale franc venise la serbatorile Craciunului ale anului 800, In ajunul until veac nou, ca
s se inchine in vestita biserica a Sfdntului Petru. Papa,
pe care el II scosese din manile dusmanilor lui, puternicii din Roma, li use in mijlocul sfintei slujbe co-

roana pe cap. Multimea strighl: tralasca si biruiasca

Carol Augustul, incununat de Durnnezeu, mare si pasnic Irnparat al Romanilor".
In Roma se alcatuise o oligarhie de nobili cu parnanturi i caslele, inaintea carora tremura Papa. Ei hotarau alegerile i izgonirile capilor Bisericii. Papa Leon

al III-lea fugi la Franci pentru a core ajutor Impotriva acestor dusmani ai ai. Ca judecator veni Carol
deci la Roma, hotarit a parteni pe Papa,. Rasplata i-a

fost proclamarea ca Irnparat de poporul roman, aproape autonom, care tinea cu Papas si recunoasterea
Kle calre Leon.

Imparatia Rasarilului nu I-a recunoscut ca Imparat

al Apusuluil dar toti regii vecini, din Anglia, din Danemarca, stateau supt ocrotirea hd Carol. El a mai trail
patrusprezece ani si a murit foarte batrftn, Iticunjurat
de glorie.

Irnparatii rasdriteni se apucasera, cum am spus, de

prigonirea icoanelor, asa incilt in aceasla privint se

sapase intre ei i Papa o prapastie care nu se putea

limplea cu nimic. Cu privire la vestita eearta pentru
icoane. v. si mai departe.
5. Ca Imparat, Carol a lost numai bratul inarmat al
Bisericii; incolo era ceia ce fusese i ca rege al Franr
eilor. Traia din mosiile sale si din cateva venituri.
In\ ataturile lui, asa-numitele Capitulare cuvntul vine

,de la capitulam, alineat, precum la noi mai de mult

www.dacoromanica.ro

38

un edict domnesc ori un tratat se .zibea ponturi, fiindcd

erau impartite in paragrafe de acestea, in puncte), cuprind si indemnuri dire dreglorii putini ai regatului

si sfaturi, circulare", am zice, de gospoddrie pe musiile regale. Ele aratd bun simt patriarhal, dar nicio cur-

nostintil de drept roman.

Pe toti supusii lui regele avea dreptul sgri cheme
oricfind la oaste.
Aceastd chemare se zicea: Bann, bannum,

Dreghtori la Curte erau putini: in provincil se tine= conti 0 duct; pentru a li cerceta purtarea, se trimeteau necontenit oameni Imparate.sti".
Acesti trimesi se ziceau latineste: missi dominici, si_
multi din ei erau episcopi.
Duce vine din vechiul Herzog: poate sd fie si o inrdurire bizantind venit prin Longobarzi. Cdmites sunt.

tovardfii de lupt ai regelui prefcuti acuma in earmuitori de Tinuturi.

Episcopul pe atunci era si un 'Astor sufletesc, dar-

si un comandant militar si un agent administrativ.

Cu episcopi si misionari, din vestita scoald anglorsaxontt,

s'a ajutat Carol in greaua opera a cuceririi Germaniei

pdgane. Crucea a fost pentru el In timp de rdzboiu o,
arma, In timp de pace un sceptru. Botezul era un omagiu, un act de inchinare cdtre el. Cruci puteau insemna hotarul lui, cum la noi, In Moldova, hotarul domr

nese era Insemnat cu bouri.

el ajunse prin ravna lui

Winfrith, zis Bonifaciu,
viteazd Sf. Bonifaciu, a folosit Inaintasilcor din veacul al VIII-lea ai lui Carol mai mult deck cel mai Infricosat general. Episcop si arhiepiscop de Mainz (Motguntia), supins cu credinta Romei, ca un ostas unei c5petenii de oaste, el a pdstrat credinta si regilor franci.
A murit ca mucenic de maim Frisonilor, Inca pagani,
de la gura Rinu Mi.
www.dacoromanica.ro

39

Judecata pe cea mai Ina lig treapta se facea inaintea

Imparatului. Prada de rzboiu o impqrtia cum voM el.
La Curtea lui, Carol chema oameni invatati din Anr
glia, din Irlanda si din Italia. Sco li se Intemeia0 pe
la manastiri, unde caluggrii traiau, dupg. povetele Sf.
Benedict, in lucru $1 in rugacilme. Scrisoarea cArtilor
si poruncilor s'a Mcut mai frumoasa pc vremea lui.
Imparatul insusi a scris si in nemte5te si in latincste.
Sf. Benedict din Nuisia, in Umbria f 543 ; e latemeietorul. vestitei manstiri de pe Muntele Cassino, in
Italia-de-Sud. Prin numarul calugarilor, prin disciplina

lor, prin averea ce li se afla In mani, prin inlifisele

mosli, prin legaturile cu principii mari si mici, prin
rolul politic ca si prin insemnatatea culturalii, MonteCassino poale fi asarnanat cu Sfantul Munte Athos, din

Rsaritul nostru. Dar aici scopul calugariei nu era ca

In Rasarit, uncle, dup schivnicii, eremitii din greceste;
pustnici) din Tebaida egipteana, St Vasite-cel-Mare
379) daduse normele calugariei, in rnandslirea lui
din Pont, Ca Tugarii rsariteni cautau a se pierde prin
(-1-

rugaciune in pumnezeu, despretuind lumea; ei tintiau la extasul ce adoarme simturile, desteptand sufletul aiurea; acestialalti, Apusenii, au fost muncitorii biruind pe Satana prin fapte folositoare si rodnice, prin
condeiul caligrafului, prin migaloasa munca in colori
a miniaturistului, prin truda plin de plceri a cetir
tului si fie chiar numai prin taierea pdurilor bg-

tram cu toporul, prin scormonirea pamantului prgenit cu sapa spre a face ogor dinteinsul.
Pang astzi Indreptarea deosebita a celor doua feluri

de calugarie se pastreazd. Nu doar ca n'au fost Caligrafi, miniaturisti, talcuitori, dascali muncitori de camp

la Rasariteni, ori ascetici (ascesa e pregatirea sufletului prin suferinta trupului) la Apuseni. Dar regula
6 cu totul deosebit la unii si la ceilalti.
www.dacoromanica.ro

40
VIII.

Hotii de Mare din Miaz5noapte sau Nortmanii

si eAderea imparligei lut Carol-cel-Mare.
1. Daca ar fi inut multd vreme, Impartia lui Carol-oel Mare ar fi fost o mare binefacere pentru popoa-

rele asupra carora ea Se Intindaa. Ca si 'n Imparatia

Arabi lor din Asia si din Africa, era aici liniste: hotarele

ramaneau bine aparate, barbarii, &Ili nu se supusera

Inca, fusesera aruncati departe si triau tinuti in frau
(Ie marcgrafii Imparatesti.
Drumurile ajunsesera sigare, munca oricui Se putea
sill AN in pace, udecata se fcea cu dreptate. Era mai
bine sa fie cineva supus al lui Carol, Impratul Apusului, dealt sd traiasca 'n Imparatia de Rasarit a Bizantinilor.

Dar Impartia Intemeiata de Carol-cel-Mare n'a tinut multi( vreme: rdzboaiele din Minim au Inceput
cam vre-o douazeci do ani dupa moartea puternicului
Imparat; ele au adus indata sfaramarea terii celei mari
In mai multe teri mai mid; nici chiar In tetile acestea

marunte n'a mai fost ascultare si sigurant. La urma si nearnul lui Carol s'a ,stins, si alte familii au Inceput a dotnni,- dupii multe greutati, In franturile Imprtiei.

Inca de pe vremea lui Carol se vedean viincl in porturile imparillesti niste barbari noi, cari calatoriau

pe apa, Si el erau Germani; fiindca veniau din Miaza.noapte, li se zicea Nortmani, adeca. oarneni de Nord".
Locuinta lor era prin teri foarte reci, unde abia dacd
se simle vre-o doua-trei luni pe an o vreme cum e aceia de la Inceputul primaverii noastre. Aceste teri se

alcatuiesc dintr'o limba de pamant suptire, care se

desface din Germania, ca4in deget arattor Iutlanda),
apoi din insulele vecine si dintr'o mare peninsula care
atarna greoiu din Marea Inghetata Peninsula Scandiwww.dacoromanica.ro

- 41
nava'. Astazi aceste pthnnturi fac parte din regatele
Danemarcei, Suedici si Norvegiei.

Nortmanii erau si plugari, prin uncle parti mai rodiloare; altii se hraniau din pescuit, dar cei mai multi
Isi cautau norocul strabatnd Marea pc luntri grosolane, ca sa-si gseasca. o pradd. Cetele lor aveau In
frunte capetenii care se chemau vichingi. Erau niste ostasi cari nu simtiau nicio fried Inaintea valurilor Ina le
ale Marl mnioase; de oameni prin urmare nu se pu-

teau sfii. Luntrile lor erau mrunte, si ei puleau s

tare lesne prin gurile rdurilor, asa Incill se suiau
Om foarte departe inlauntrul teriloe. Pe vremea lui
Carol-cel-Mare, Imparatia obisnuia s tie corabii anume

care sd fie gata a raspinge oricnd pe acesti hoti de

Mare. Pe urma insa n'a mai fost paza asa de build..
In Gala, In Italia, Nortrnanii rasariau Ora de veste Inaintca oraselor bogate, si le prdau. S'a Intamplat chiar
ca ei sa Ie incunjure mai multd. vreme. Si Roma avu

s se teama de dnsii. Ba In Anglia ei veniau in fiecare an, si rmneau In tard.

Cea mai indrazneata incunjurare de caate facuta de
Nortmani e a Parisului, care, dup ce mai avuse a Se
teme din partea lor de trei ori, fu asediat un an Intreg,
la 885. Riuul era strbgtut de luntrile lor usoare, si ei
dadura foc si palatului (Pfalz) de la Aachen al lui Carol-cel-Mare.

Nortmanii sarnan in toate rosturile si mi5cdrile lor

cu adundtura de Cazaci care, prin Nipru, in veacul

al XVH-lea, Ntrabatea In Marea Neagrd si ardea satele de llinga. Bosfor supt ochii Sultanului.

Anglo-Saxonii, cari se asezaserd mai d'inainte in Britania-Mare insula engles cea mai Intinsa , venind din
Danemarca si patine vecine, nu i-au putut goni, Marele rege Alfred Aelfred , cu toate straduintile ce Meuse,
fu slit, la 878, a li da o parte mare din tara sa, care se
www.dacoromanica.ro

42

numi Dane lag, adeca asezarea Danilor, a Danesilor",

cdei Anglo-Saxonii li ziceau Nortmanilor aba.
Alfred e cu adevarat unul dintre cei mai mari stsapd-

nitori de la Inceputul veacului de mijloc. Inca de pe

vremea Papei Grigore-cel-Mare, Anglo-Saxonii Incepuse-

xi a se face crestini, multamitd inrduririi france $i

sosiril unor misionari veniti de-a dreptul din Roma;
si 0 Inrilurire greceasca se poate observa. Lupte strasnice se dadura Intre regatul crestin Kent 0. eel pagan.
Mercia, aI regelui Penda La urma amndou aceste pulernice regate, ea $i Wessex, Essex, Sussex (Saxonii
de Apus, de Rsarit si de Sud), Northumberland tara

de la Nord de rata Humber) si Estanglia, se unira

in credinta. Acest nou .Tinut cr6stin dddu misionari Indrazneti, mucenici pentru cruce, dar si scriitori de va-

loarea cucernicului Beda (inceputul veacului al XIlea).

Cu vremea, Wessexul ajunse cel mai Insemnat dintre

regatele asa-zisei eptarhii anglo-saxone, si Egbert (Ecbert) a fost un vrednie-prieten al lui Carol-cel-Mare,(el
moare la 839). La 871 Alfred capata mogenirea' a-

cestei teri. El o pierdu In curnd M de numarul si

vitejia navalitorilor. Tara pe care trebui sd li-o lase $i
dupa biruintile sale, cuprindea: Mercia pe jumatate,
Estanglia $i Northumberlandul. Asa a ramas hotarul
'Ana la moartea, In 901, a lui Alfred, care a fost si un
spriijnitor al culturii latine si germane asemenea cu
Carol-cel-Mare.

La inceputul veacului al X-lea, alti Nortmani facurii

o Invoiala cu regele Franciei, care-i lsa stapani peste

margenea de sus a terii sale, ce se chemd de acum

inainte Noirnandia.

Acel rege al Franciei care a primit pe Normanzi era

un biet slabanog, du$mdnit de ai sai, Carol-cel-Prost
www.dacoromanica.ro

43

(Simplex). Normanzii luara in curlind limba frances,

si azi numai dup voinicia locuilorilor roscovani ai provinciei, dup staruinta lor in lucru, se cur-waste sdngele
gern-thnic deosebit. Invoiala c asezare s'a facut la 911.
in satul Sf. Clara pe rduI Epte.
2. Imparatia lui Carol-cel-Mare n'a fost in stare sil
crute lumea de focul si sabia acestor oameni grozavi.
$i pe vremea lui Carol, cdrrnuirea intr,I.buinta foarte pu-

tini dregatori si se amesteca in foarte putine lucruri

numai. Mai mull era credinta fata de Imparat, care tinea toate in buna rAnduiala. Urmasii lui Carol au fost
oaxneni slabanogi i tr intelepciune, si poruncile
lor nu mai erau ascultate. Pentru ca. la Germani nu era
ca in Roma veche sau ca in .terile din zilele noastref
s fie legi, carora sa li se supuie oricine. $i nu erau
legaturi neaparate, care ramn trainice, oridecine ar
fi varba. Atunci totul era Omul, i toate lucrurile mergeau dupa cum era el destoinic sau nepriceput.
Carol-eel-Mare avuse mai multi copii, dar dintre bitieti

i-a trait nurnai unul, si tocmai cel mai slab de

fire: Ludovic. Aoestuia i s'a zis Cucernicul" Pius),.

pentru cit era uo. om foarte bun si iubitor de Dumne-

zeu. El n'a 5liut insa niciodata sh-si stapaneascii familia: fiii lui, cari erau de la doud manic, s'au luat la
ceartit si au indrznit chiar sa porneasca impotriva tatalui lor cu oaste. Papa veni si el in Italia si-i inteti.
Odata Ludovic a fost silit sa-si lase drepturile i sa se
inchicla inteo manastire. Dar multi Ii iubiau pentru
blndetea lui, i pentru ca era un om asa de nenorocit.
Astfel el a ramas Imparat pdnit la sfArsit. A murit insa
tot cu durerea in suflet: fiul sau Ludovic se rasculase
asupra-I, i batrdnuj mergea sa-I pedepseasca; el s'a
stins in cale (810).

Un rol urit a jucat in aceasta strasnica tragedie a

luptei fiilor cu parintele a doua sotie a lui Ludovic,
www.dacoromanica.ro

44

ludita, care stdruia necontenit sa se imparta tara Inca

ffind acesla In viata i O. se dea partea cea mai buna
fiului ei, lui Carol-eel-Plesuv. Ludovic a fost odata depus, pentru ca sd fie scos apoi din manastire i adus
iarsi la carma. _Din nou el fu parsit de oaste, pe vestitul camp al Minciunii" Liigenfeld, tang Colmar).
Papa capt mijloc s se amestece, poruncind in numole lui Dumnezeu.

3 Dupa moartea tatalui lor, cei trei fii se Incaierar

intre dan5ii pentru mogenire. Ludovic $i Carol putura bate pe Lotar, care avea titlul do Imparat. A fost
atunci o vestita Wane la Fontanet eete$te: Fontan6;
azi Fontenoy , in 841, vre-o treizeci de ani dupa ce
inchisese ochii Carol. In aceastd ,jupt a fost invins Lo-

tar. Abia dupa doi ani de zile, fratii se impacara intre ei. Au facut a$a nurnai fiindc nu mai voiau sa-i
mai ajute in rdzboiul lui nelegiuil capeteniile de teri
care atarnau de unul si de celalalt.
Pacea pe care au facul-o ei, se zice pacea de la Verthm (843). Fiecare $i-a luta partea din mostenirea
parinteasca. Imparat a ramas insd tot Lotar. Dar de
acurn inainte niciodata nu s'au mai strdris la un loe,
statornic, terile despartite. Franta a ramas de o parte,
pamanturile de pesle Rin, care se chiarna astazi Germa-

nia, de alta; iar Italia $i uncle tinuturi de la Rin, care

s'au zis tara oamenilor lui Lotar, Lotaringia, au dus
iarsi o viata deosebita.
Impartirea se facu pe temeiul dreptului de mogenire. Nii s'au capatat hotare firesti, ci s'a tinut sama
de interese personale, $i iu numai de ale regilor, ci
$i de ale nobililor, principilor".
4 La 887. Carol-cel-Gros, nepot de fiu al lui Ludovic
fiu al lui Ludovic Germanicul , fu silit de mai raarii
din Germania sa pdraseasca coroana imparateasea.

Ma se rasplatiau pacatele grele de care se facuse

www.dacoromanica.ro

45

vinoval de o bucat de vrerne acest neam. Urmasii lui-

Carol au mai stdpnit dupd aceia numai in cilte o

tard, pAn ce ei se stinsera cu totul in cursul veacului
al k-lea.
5. Pe la 885, Carol stdpiinia si Frant.a de azi, afard de
Burgundia-de-jos, dar aceastd scurt stdpnire, rnai mult

de nurne decal in faptd, nu se poate privi ca o adevaratd. Intregire a Iniperiului. Ea nici nu plecase do la
un principiu, ci de la un hasard al mostenirii.

6. In tustrele terile se ri(lica atunci puterea prop rie-

tarilor celor marl de pennant, call cumparasera sau

luaserd cu de--a sila rnosiile celor mici. Ei avuserii la
Inceput uncle panifinturi-ddruite de veci de catro regi
si allele care erau ca un 121 de Pafd pentru slujbele (le

ostasi ce ar fi facut.
Uncle erau alodii la noi: ocine), celelalte benef icii
in Moldova, apoi: urice).
.
Cu vrernea insd, ei privird de o potriv uncle mosii
$i eelelalte si le Idsar d. deo potriv ca mostenire. Iii cu-

prinsul stpanirii lor, ei aveau toata puterea de rege

it Impgrat. $1 dregtoriile ajunseserd de moslenire,
$i dregAtorii cilutard s aibd, irnpreund cu autoritatea,
si

par-WM-11ml.

Non stilpanitori purtau rdzboaiele Mr, faceau s

umble banul lor si osandiau la moarte. De multe ori
regele ori Impratul ddduse insusi scutire, imunitate
pentru unele mosii (Willie, mai ales Bisericii, invoindu-se deci ca dregAtorii lui s nu se arnestece niciodat
ii nici intr'o privintd 'n eles

Biserica, dupd ce Ineercase a 'Astra vechea stare

de lucruri a unui singur ImpArat ascultat de toti, Isi
luase si ea partea de pradd. Episcopii si staretii de md.nstiri puteau primi si ei, ca oarneni, feude; ea sefi
dc eparhie ori de miindstire apoi ei isi cdpataserd ori
ansusiserd aceleasi drepturi pc care le avea si domnul
www.dacoromanica.ro

46

de pamant laic (seniorul, de la senior, mai Miran;

Asa i se zicea i regelui).
Toti se chemau feudali, adeca stapanitori de feude,
fiindca-si daruiserd sau inchinaserd pamanturile unul
altuia, dupa puterea fiecaruia, i un Omant primit in
dar sau inchinat se chema leudd franc. fief;. germ.:
Lehen , Tineai un pamfint In feuda." de la acela care
ti-1 daduse si erai dator sa.-1 Intovrasesti la lupta, sa.-1

rscumperi din robie, sa-i faci daruri la mari Imprejurari de familie, sd vii la judecata lui ca ajutor sau Impricinat
Inchinarea se zicea omagiu, de la latinescul homa-

gium. Prin el te faced mud alluia, i in uncle privinti nu mai aveal dreptul de a fi cum voiai Insuti
sa fii. Erai vasalal lui.
De stapanul terii lor feudalii nu Voiau s tie; in el
vedeau doar pe eel mai vechiu stapanitor, de la care
pornia autoritatea tuturora, dar care n'avea dreptul
s li-o mai ieie inapoi.
oameni cari Isi pierdusera moCei mai multi teradi
erau serbi la feudali i face=
sia sau robi liberati
parte din averca, din gospoddria mosiei, ca si vitele
si unellele de munca, asa Mal nu se puteau stramuta
din loc.

Fcjidalii erau i mosieri i domni pc pamantul lor,

uncle toti staleau astfel ingenunchiati Inaintea lor.
La randul lor, cei ce stapaniau patnantul pe care nu-1,
.lutcau lucra ori supraveghia i cari aveau. nevoie mai
mult de ajutatori politici si militari, thdeau prnant ca
feria. Cu vremea, Inmulti,ndu-se legaturile dintre oanrenl 5i facandu-se mai felurite, legatura feudala a fost

mai slaba si mai incurcata, nesfarsile fire suptiri de

vasalitate si seniorie intinzandu-se ca o rnreaj asupra
intrcgii societati. Tot asa sc ajunse a se face eredi-

tare si toate situatiile de adrninistratie, de dregatorie.

Statul pexind pe incetul si neputind sa apore pe lo-.
www.dacoromanica.ro

47

cuitori, acestia cautau pretutindeni -singura forma de

viata cu putinta: unirea pe acelasi pamant a stapalnirii cu autoritatea politica.
IX.

Prefacerili ferilor desfacute din ImpArlitia lui

Carol-eel-Mare.
In anul cand Carol-cel-Gros a fost silit s se coboare

de pe Scaunul su Imprtesc, din care nu stiuse sit

porunceasca cu vrednicie, starea tuturor terilor ce ascullasera cu septezeci de au 1n urma, adeca numai
cu o viata de om inapoi, de Carol-eel-Mare, era foarle
jalnica. Numai pe incetul ele s'au putut intrema si au
macar ca. nu atata
capatat iarasi pace si siguranta
ca pe vremea Imparatilor, supt dinastii noua.
1. In Fran(a de sus, 'Ana la Paris, pradau neburmat
Normanzii; in Germania era destuld neoranduiala, adusa de oameni neastamparati d'inauntru; in Italia, a.
proape nu se mai simtia nicio stapanire: proprietarii
de mosii, feudalii, se inchideau In castele, adeca in case

marl intarite si aparate cu santuri cum se inaltau in

toate partile), orasele se incingeau cu ziduri; nu era
alta frumuseta in ele deck a bisericilor; in porturi pAr
trundemi niste hoti de Mare din poporul pagan al A,rabilor de care am vorbit mai sus, aratand de unde yeniau si care era lfgea lor).
Li se zieea Saracini, si erau groaza tuturor coastelor
italiene si a insulelor vecine.

Numai Papii, stand in Roma, care nu se mai supur

nea wcuma nimanuia, capatau tol mai mulla trecere pe

langa crolinii din Apus. Nemultamiti cu Imparatii

moi si neprieeputi, oamenii se doprindeau tot mai mult

a se uita, pentru sfaluri si ajutor, la Papa, care li se

Area vechilul lui Durnnezeu pe Omani. Atunci s'au
www.dacoromanica.ro

- 48 Indscocit nige legi bisericesti, niste canoane, care spuneau cd oricine trebuie sd se supuie intAiu Papei si pe
urm puterifor lumesti, cd. Papa este mai presus decat
Impdratul. In acest timp a trait Papa Nicolae f-iu, cel
mai mare Papd de la Grigorie I-iu, cdruia i sl'a zis eel
Mare si SfAntul Grigorie pdstorege de la anul 590).
Bisericile din fiecare tard, orAnduite ,in chip de Mitropolii, se deprinserd a tinea in sarnd tokleauna povetele
venite din Roma.

Grigorie era din aristocratia romand, bogata si deprinsd la luptd, si nu un om de rand., curn au lost cei
mai multi dintre Papi. Primise o cultura aleasd, care
se vede $i din frumuseta scrisorilor 5i allor opere ale
lui (i se zioe si Grigorie Teologul, $i operele tui au fost
traduse si in greceste, de Chesarie Daponte, Grec trilind
in pdrtile noastre yrin veacul al XVIII-lea, i acesta
le-a inclinat .invatatului episcop timnicean Ches,arie).
Cri tut* cu grija de ourdtirea sufletului si trupului
sdu, el a facut mult pentru rdspAndirea regulei cdlugdregi benedictine. Partea lui in aducerea Lngobarzilor si Anglo-Saxonilor la legea catolicd e foarte insemnata
Grigorie n'avea, el nu putea sd albd. 'Inca un punct
de vedere in relatiile dintre Biserica si Stat. Papii din
veacul al VIII-lea au fost siliti de Imprejurdri sd-1 aiba. Ei au ajuns la proclamarea impdrilleasc a regelui franc Carol.
Urmasii Papei Adrian si ai lui Leon al III-lea se
amestecard, chemati si nechemati, in afacerile dp galceavd si dusmdnie ale urmasilor marelui Impdrat. Putere aveau si Umi i altii; oarecare dreptate adueea inainte fiecare. Toti simtiau ins nevoie de un drept superior, 51 pc acesta putea sd-1 ardte Papa, care era robul robilor lui Dumnezeu", dar $i acela prin care Dumnezen grdia oarnenilor.
www.dacoromanica.ro

49

Pc Mug regii din siingele lui Carol, oamcni slabi

si impovdrati de pdcate In viata lor publicA i privatd,
cal de sus se inalt figura lui Nicoiae Papa 859 67)1

El SP simle judeator al lumii, Si prin el trece orice

rostire a lui Dumnezeu cu privire la viata oarnenilor.
Hotare nu poate s recunoascA pentru puterea lui;
ele sunt numai semne treNttoare pe care .puterea cereascA le IngAduie. Nu vrea s $tie nici de 0 ImpXrtie
rasOritean.O deose.bita, cu (nate cit ea a pastrat prigonirea nelegiuitO a icoanelor. El se IndreaptO cAtre orice

putere lumeasa, poruncind, precum orice putere lumeasc se poate indrepta la dnsul, rugandu-se. 0 clipd
se parea c, prin indemnurile lui, i Bulgarii cresti-

nati vor Intra In cuprinsul Bisericii apusene, singura

pe care un astfel de PapA putea s'o recunoasa
2. Asa de mult se destrAblasera Statele in mostenirea .carolingian (a lui Carol-cel-Mare), That fiecare
loc se gandia numai la primeklia lui. Astzi o tar incepe un rzboiu pentru cA unuia sau mai multor cetteni ai ei Ii s'a fcut vre-o nedreptate undeva $i Statul de unde a pornit nedreptatea nu vrea sd despgubeasa si sit Impace cinstea jignita. Atunci oamenii din

fiecare Tinut aveau Insl numai grija lor. Nu se cetiau carp decat de preoti si cOlugri; nu erau scoll,
scrisorile nu mergean decat foarte rar si foarte greu
de la unul la altul; functionari nu veniau, ca azi, de
la Capitala terii Iii orice ungbdu de tart. Cei earl $tiau

c6 vorbesc acciai limba, nu-si dadeau samit ca fac

parte din acela5i ydpor. Ei nu mai Intelegeau acuma
ce e un Slat ornduit, cu legile si cOrmuirea lul, dupl
care din vremile cele bune suspirta toatt lumea.
Cnd n'au mai- lost ImpArati, s'au ales regi, cari aveau oarecare Inrudire cu neamul lui Carol-eel Mate,
caci altfel nu Ii s'ar fi Ingaduit sit ieie o parte din mostenirea lui Regii acestia n'aveau &cat mijloacele pc
4

www.dacoromanica.ro

50

care le a usera inainte de a purta coroana, atunci cnd

crau i ei printre f udali, si aceste mijloace, de ostasi
si de bani, nu erau in stare s tie sarcina cea grea a and stapaniri regale.
Atunci se alcatuiesc de toti doritorii de stapanire gqnealogii care-i fac sa se coboare din jnarele Imparat.
Oricare dintre regi mea o singura tinta: Impth.atia.
3. In Franta, pina la raid Rin, a luat astfel puter.a
ut feudll care se batuse vitejeste cu Normanzii, ce
naN ali tra pe pamnturile hri chiar: 41 clr ma contele
Odo (conte, latineste: comes,era, cum s'a spus, unul din
titlurile dregatorilor lui Carol-cel Mare; mai sus d ct

contele era ducele, latineste: dux . Dar in partite de

Insarit doinniA -alt rege, in Burgundia, Rudolf In aceleasi parti, dar mai catre Mare, se ridica un al treilea
rege, Bo.so, care tinea pc o princip-sa din neamul lui
Carol-cel Mare iNiciunul din acestia nu era rep al cutarii sau cutarii provincii. Ei isi ziceau atifia, ca sunt
regi i hotarele regatului lor atarnau (I- la puterea
cu care Invqrtiau sabia 5i de la norocul lor: niciodata

el nu puteau sa supuie pe
locuitori de a dreplul fata de dlnsii. Domnia lor in-semna numai atita lucru: ca an numar de Puternici,

insa

cum 5tim -acum

de leudali, se mdatorau, prin jurdmeint sau prinlr'o recunoastere lara de juramAnt, sa-i ajule impotriva ori-

cui Ca sa fie incurcatura si mai mare si povara si

mai grea pe umerii celor slabi i saraci, catiN a feudali,
ri fruntea carora statea chiar episcopul de B3ims ceteste: Bens , care era ca Un Mitropolit al Franciei, ale-

sera de rege pc un fiu drept al celui din urma Carolingian, care clomnise numai asupra pamantului trances: Carol, carttia i s'a zis Prostul sau Slabul de Inger Simplex).
Carol acesta s'a razboit cu Odo, si a fast batul, caci
era, cum ii spune i porecla, un prost. El a avul insa
www.dacoromanica.ro

51

norocul s trdiasca mai mult decal dusmanul sdu mai

destept. Vreme de doudzeci i patru do ani a fost privit de toti ca singurul rege frances. In tot acest limp,
n'a putut face nimic, cdci n'avea nici pamanturile lui,
nici ostirea lui, nici averea lui. Mani numai i-a ingaduit vremea nepriincioasd si sldbiciunea lui, cd a
Intdrit un tratat (o invoiald Mire cloud teri), prin. dare

a stampilrat pentru totaeauna pc Normanzii de loc

din Norvegia 912 . 0 samd dintre acestia caci cei mai
multi fusesera asezati in Anglia) luard asifel partea
de mijloc a coastei de Miazanoapte francoso, care se
numi de acum inainte Normandia, cum so numesle
si pana astdzi.
Ei await in fruntea lor o cdpetenie, Rollo, cdruia regcle i-a dat titlul de duce. Acesti Normanzi din Franta
flicurd, pe urma, cloud regale: adeca al Angliei nouti
si al color Doua Sicilii.

Zile le din urmd ale lui Carol 'au fost amar. Feudali nemultamiti cu stapanirea lui slabd si ispiliti
de prostia lui, au ales la 922 un rege nou.
Dar, ca sa se poat intelege rostul acestuia, trolmie
sa vedem intaiu c s'a facut pana la 922 in colelalte
piirti ale Imparatioi de o(linroard: in Italia si in Germania.
X.

Italia O. Germania panii la Otto-celMare,

Imparatul cel nou.
.1. Dupd iesirea din. domnie cu de-a sila a lui Carol-

887) n'a mai fost Impardtie opfzeci de ani

In Apus (cal despre Rashrit, uncle ddinuia linpArdtia
romand, cu liniba grecoascd acuma, o s se vorbeasc
mai departe).
Carol-cel-Gros a fost inlitturat ca nedestoinic, de o
cel-Gros

www.dacoromanica.ro

-52dial a puternicilor, a principilor,

feudali liberi,.

cari judecau si hotdrau toate dupd interesul lor.

Am N azut cd in Franta se ridicase un rege in rnijlocul terii, altul la Rdsrit si eel de-al treilca tot la

MATH, dare Mare; am mai vdzut cd pc urrnd a venit asupra lor si un Carolingian. In Germania se alesese tot un urmas de Carolingian, Arnulf, care si-a
zis si el rege, fard s insemne rep asupra cdrii teri
Era de loc din Carintia si fiu din flori al regelui Car-

loman. Trdi putin si fu abia ascultat de aceia cari-1

recunoscurd <-1-

899). Sckirla a lost si stdpanirea fiului

sdu Ludovic.

Arnulf intelegea sa fie el mai_ mare pesle toti regii

ceilalti, fiindca, atunci cand a lost ales, nu mai era

printre regi nimeni care sd fie legat asa de strilns d&
ncamul lui Carol-cel-Mare. Tinta lui a lost, fireste, s.
ajungd Imparat. Ca sd fie insd Imparat, ii trebuia sa.
cucereasca Italia, cdci in aceasta tail, la Roma, se Incoronau, de catre Papa, Imparatii.
Insa si in liana sc ridicaserd regi. Carol-eel-Mare pas-

trase aici impartirca in ducate pe care o obisnuiau

Longobarzii. Ducii de la hotare au ajuns marchisi si
s'au fAcut foarte puternici and ImpAratii n'au mai
putut stapani Italia. Astfel putura ccre domnia marchisul din. Spolcio hi 120 de chilometri Nord de Roma),
si acela din Friul departe in Alpii rdsdriteni, de-asu-

pra Ventiei . Arnulf van peste putin si el, se incorona rege in Italia, da-r trebui sa se intoarcd 'n pripd
In urma 1111 caull sd ion!, tara 5i marchisul din Tos-cana
Cel din / vi ea, in Piemont
va s'i zica al patrulea ,

isi incearcd si el norocul

In Spoleto ei a Guido, in Friul intdiul Threngariu
are si un urmas . Incoronarea lni Arnulf se facu la
b96, d ir in Roma, iar nu, ca incoronarea fostilor mar
www.dacoromanica.ro

- 53
chisi, in. Pavia. Marchisii de Ivrea si Toscana au mai
1Arziu un roL

Si parc nu era destul atilia.'Regii francesi din Burgundia se nApustirA si ei asupra Italiei: Intdiu cel de
la Mare si pe u'rma si cellalt In. 921 Unul I5i pierdu
vederea; niciunul nu izbuti sA dainuiascA in Italia, rAmasA a lui Berengaria de Ivrea, care nu si-a zis cleat
.

rece
0.

Bcrengariu fu rege doi ani (950-2) si-si lsA drepturile fiului, Adalbert. Von3 Nedea cd acela a fost SCOS de

vn rege german, venit de peste munti,

2. Tara era pe acest timp atilt de nenorocitA cum nu
mat fusese. Orasele nu rnai fAceau negot; feudajii se
eprinseserA cruzi si farA credintA. Roma se gAsia. In
mana unor mici stapAnitori din castelele vecine san
din oras chiar, oameni deosebit de ticAlosi. Papii de
acum nu mai sArnanau cu Papii cei marl, cari IntAriserd Biserica si facuserA ca intreaga 'Lime apuseanA
s se piece ch evlavie Inaintea lor. Puternicii din 6as'icicle romane il alegeau dintre ai lor, prin dare de bani
-si prin groaza. Until, dintre dansii; Formosus, a fost
desgropat din porunca urmasului sAu :. mortul a lost

apoi trntit pe un scaun si i s'a fAcut judecata pentru cA el ar fi luat fAra drept cArmuirea ; judecatorii I-au si osandit, si, dup ce i s'au taiat dourt degete,
el a fost azvarlit in. apele Tibrului. Asa ajunseserd a fi
-oamenii cari ziceau cA stau pe pAmnt In locul lui
Isus Arilntuitorul! Cel eare sAvArsise aceastA' ticA1o.5ie,

Papa Stefan al VII-lea, peri strans de gilt In temnitii.

Forthosus prtenise In lupta pentru eoroana pc Arnulf, si acesta fiind InlAturat, marchisul de Spoleto

se TAsbund, ajuLat de nevrednicia unui urmas misel

vl Papei asupra trupului celui care-I Inlaturase.
www.dacoromanica.ro

54

3 Italia doria un sef dintre fiii shi, dar nu stia s-1 si:
asculte. Dup amestecul in Italia al regilor de la Miazzi si dup moartea lui Odo, cele mai multe drepturi de a cere coroana Impardleasa le avea Carol; dar
acesta era prost. La 922, Robert, fratele lui Odo, se-

ridia asupra lui; el era duce al Franciei din mijloc,

deci al Franciei in cel mai adevArat Inteles.
Robert avea asa-numita lie-de-France. In evul mediu
insula se zicea si plimntul cuprins intre rauri. Aici

rtatrile sunt: Seina, Marna, Aisne, Oise, Ourcq.

Robert peri in luptt Ginerele mortului fu ales rege:

II chema Radial Raoul) si era si el duce de Burgundia ducatul acesta e deosebit de regatul burgund). Carol fu prins, si nu mai iesi de la Inchisoare. Dup5. moartea lui Radulf insg., fiul lui Carol fu..adus din Anglia

si domni ca vai de capul lui: fiul acestuia a carmuit

tot asa de greu.

Ludovic eel adus din Anglia se si zice de aceia Ul-

trdmarinus, de peste Mare". Si el si fiul lui au avut

domnie lungt Necontenite certe cu regii, rudele Mr, de
peste Rin, cari autau s se amestece In afacerile frau-

cek, ii ocupa Mil folos. Tara abia-i ajuta In. aceste

oerte.

Cu Lotar, care muri foarte tiintr, se stinse neamul

lui_ Carol-cel-Mare (afar de un. unchiu al mortului).
Atunci fu ales ca rege, la 987, nepotul de fiu al regelui Robert, Hugo, fiul lui Hugo-cel--Mare. I se zicea
Capet pAlariutd"), si dinastia Intemeiat de dnsul
se chiam a Capotienilor.
E cunoscut cuvantul unui nobil care, Intrebat de Hugo-

eine 1-a facut dregAtor al regatului, rgspunse: Si pe

tine eine te-a fAcut rege?".
Data aceasta, n'a fost mAcar, ea la trecerea de la Me
www.dacoromanica.ro

55

rovingieni la Carolingieni, o Intrebare a Papei si o hotdrAre formala a lui in folosul dinastiei odd neua. Acurna feudalii hotarau de toate, si ci schimbau dup
vole firma regala.

4. Mid Hugo, WA coroana francesa prin bunatatea

feudalilor, era acuma, de douazeci de ani, si o noud
Imprtie romana.. 0 Intemeiaser a. regii din Germania, cari se priviau fata. de Roma ca moslenitori mai
(11100

lui Carol-cel-Mare.

Dup fiul lui Arnulf, urrnara doi regi germani. Arnandoi fusesera intaiu duci: unul in Franconia, altul
in. Saxonia. Acesta din urma fu Intemeietor de dinasLie, caci dupa el sLapanira urmasii lui. Cel d'intaiu
dintre acestia se Thema Otto. Era un om voinic, &slept
si indraznet, cum nu se mai vazuse de la Carol-cel Mare.

Conrad de Franconia deci din partea apuseana a

mosiei france) a fost ales in dicta si de Suabi, Bavaresi
si Saxoni 911). In septe ani ai vietii lui ca rege, el n'a
donmit, ci a presidat o ordine politic deosebita, care
din punctul de vedere roman ori modern era anarhie.
Alegerea lui Henrie, duce de Saxonia, zis Plisararul, se
Meu de mai putini puternici ai Germaniei, impartila.
Intre duci i alti feudali. A fost recunoscut cu greu, mai
ales in Lotaringia. El a stramuLat puLerea regala germana pe basa ei teritoriala cea mai fireasca si mai. solid. Fiul Iui, Otto, s'a folosit de stangerea farniliilor ducale,

i, pastrand Franconia pentru sine, Imparti cc-

lelalte ducate la rude. Acestea dadurd insA dinasLii ducale tor asa de cerbieoase ca i cele vechi.

Otto 1-in incepu s domneascil in 936. Tatal sail,

Henric, zis psararul, fiindel-i placea vanatul de pasari, deschisese pentru Otto drumul care faptele mari.
Pe atunci nearnul Inca salbatec al Ungurilor speria toat.

lumea apuseana. Inruditi 5 i cu Finii din cari fac

parte azi teranii din Finlanda ruseasca. si Laponii din
www.dacoromanica.ro

-56Noi dul Suediei) si cu Turcii, Ungurii, vanatori de sesuri, caH intrebuintau sageti cu varful de os, se ase-

zara In tara dunareana unde stau 5i pana acurn. De

acolo ei se aruncau aproape in liecare an asupra vecinilor. Praclaciunile lor s'au intins, tocmai ca si ale
H urulor, asupra Imparatiei de Rasarit, asupra Europei
de mijloc, asupra Francici-de-Sud si asupra Italia

Hotarlt nu se poate spune cand au venit Ungurii.

Atunci Irma ei.. n'aveau cultura, si trupul lor pa-Ara

Infatisarea raselor din care faccau parte. Asezandu-se

insA intre Slavi si Romani, ei si-au infrumusetat si
Inobilat alcatuirea si, In acelasi timp, au invatat viata
plugarului si locuitorului de oras.
Aceasta Insa mai tarziu numai. Abia In vremea regelui *lefan, care capat Coroana Ungariei pe la anul
1000, in feuda de la Sfantul Scaun, ajungand rege apostolic", de cruciala continua, al Ungariei, Intra acest neam maghiar in fasa de cultura. Pana atunci era
asemenea Hunilor si Avarilor, vesnic In ratacirea razboinica dupa pradA.

Datoria de a-i opri pe Unguri o aveau regii germani, si, silindu-se din rasputeri, Henric Ii balm la
Merseburg 'jar Otto Insusi li rapuse intr'o a doua
luptA).

Aceasta se &le langa Augsburg, in August' 955. De

atunci Ungurii cad in sfera de Inraurire politica .i religioasa a Germanilor, dupA ce primiserd Inraurirea
culturala slavA, si Inainte de a cdpata de la Papa I( gitimarea stapanirli dinastiei lor arpadiene. care pornia de la capelenia de navalire, mai mult fabuloasa,
Arp ad.

Otto stiu *sa-si asigure hotarele de catre toti cci de

prin prejur. In Franta-si marita cloud surori, dupa regcle Ludo\ ic cel adus din Anglia si dupa Hugo-eel-Mare,

www.dacoromanica.ro

57

talal regelui Hugo; inleun razboiu cu Francesii, el

birui. Ocrotirea lui poruncitoare se intinse asupra terilor slave ce se alcatuisera la Rasdrit i la Miazazi de
Germania: Po Ionia sau Tara Leseasca, i Boemia sau

Tara Cehilor, unde se creiaza duci de holar ca pe

vremea lui Carol-cel-Mare, cad vor fi apoi prin voia
Papei, pentru cucerirea necredinciosilor regi. Danesii
nu cuteazd s-1 supere. Pmntul Slavilor de la rdul
Elba se facu al Germanilor, t aici se intemeie margenea" Marca) Brandenburgulai, dup l. nurnele unei
cetati slave. Otto sfadirna impotrivira celorlalti duci
din Germania si puse in loc rude de-ale sale.
In Italia et veni intaiu la 951, si.lua de nevasta pe
vadua unuia dintre regii italieni, umilind pe cei doi
cad traiau. El capald astfel drepturile acestei regine.

Peste zece ani, se cohort din nou aid. Cei doi regi
fura gonii, i Otto fued rol de Impdrat. In Roma desfrAnata facu liniste si, puse iarasi Papi cinstiti i cu
viala curata.
l'iincipesa flatland se cherna Adelaida (Adelasia, Adela). Casa [oda lui Otto (a doua) cu (lama se Men In
Pavia. El fusese chernat de cei ce se luptau pentru tron.
Pes Le unsprezeoe ani abia, Otto se inloarse din non,
si fu incoronat la 2 Februar 962, inlaturndu-se delipitiv Berengariu, ultimul rege italic. Papa loan al
XII-lea, din nobilimea Tomana, i a pus coroana pc
cap, De oare ce insa el nu se arata credincios noulni
stapan, fu depus din porunca acestuia. De mai multe
od Otto infrnse pe Romani, cad nu voiau sa pastreze
ori sa primeasca pe Papii Iui.
In. sfarsit, Otto intr in legaturd cu Imparatia de Rdsarit i dadu de nevasla fiului sau Otto al II-lea pe o

principesa bizantina. Fiul arsteia a fost Otto al IIIlea, care a trait pan dupl. anul 1000.
www.dacoromanica.ro

58

Fata de Imparat rAsAritean, TheophanO, nu-1 avu.

dc socru pc Otto I-iu deck un an, cAci el muri in 973.

Otto-cel-Mare se stimse abia unsprezece ani dupa.

ce Meuse iara5i sa fie o ImpAratie apuseand.
XI.

impAratii din neamul lui Otto-cel-Mare.

1. ImparAtia pc care o intemeiase din non Otto la anul 962 se chcma ImparAtie romand, i inta Imparati-

lor celer noi era sa striplineasca tot atata cat si vechii

Imparati ai Romci. Dar, ca sa-5i atingd aeeastA tintA,
ar fi trebuit supuntrea din partea regilor ce dornniau
in deosebitele teri. Mai trebuia, pe urmA, ca Papa
sA nu mai ceara dreptul de a calAuzi si pedepsi pe
oricinc.

Dar regii si Papa S'air impotrivit.

IntAiu se cuvine s se vada care- au fost faptele regilor

europeni ptinA la 1100, adea in cel d'intAiu veac al

Impariltiei celei de-a doua din evul rnediu.

Cel mai puternic dintre regii Apusului era regele

Francici. E adevArat ca el nu-si avea tara in manA, ei
se razima nurnai pe ajutorul, dat pe buna voie, al unora
dintre feudalii francesi. Dar, oricum, el gasia mai multi
credinciosi printre accstia cleat ImpAratul in Germania.
lui, uncle era si el rege, fiinda niciunul din urmasii lui
Otto I-iu n'au putut stlipAni asa de bine ducatele. i apoi
mai era ceva: nici ducii nu aveau la indemilnA toate pu-

terile din Tinutul lor, ci si.ei atdrnau de feudali mai

mici, si chiar de eel mai mici. StapAnirea peste oameni_
era cu totul sfrarnatA in Germania, pe and In Franta

puterea toat se stransese nuniai in ateva mani de

feudali puternici. De alminterca, cei d'intAiu Capetieni
au avut rAbdare i n'au pripit lucrurile; ei s'au mukamit O. incheie legaturi de familie cu feudalii fruntasi
$i sa-si intinda mosiile, din, care culegeau bani si oawww.dacoromanica.ro

59

xneni. Numai supt Ludovic- al VI-lea, tocmai in veacul

al XII-lca, regele din aceastd tara s'a pus iii. miscare

ca sa-si castige tara pentru ddnsul. Dar asa cum era
Franta, ea nu voia s primeasca epitropia germand,
ci impotriva Imparatilor regele i feudalii crau oricand gata sa se uneascd. E totdeauna lucru de laudd.
cand un popor uita toate desbinarile sale inaintea
dusmanilor: poporul acela are un viitor mare. Asa sd
firn si noi!
2 In Peninsula Iberica se intemeiau iatasi regalitdti
neatarnate. .5t1n ca, dintre barbari, s'au asezat acolo
Visigotii. Bizantinii, adecd Romanii de Rsarit ai lui
Iustinian, am vdzut ca nu i-au putut sTarama, cum au
staramat pe Ostrogotii din Italia. Dar peirea li-a venit
peste un. veac i jumdtate de la ArabZ. Arabii din Africa de Miazanoapte, ajutati de o multime de Mauri
sau Berberi, poporul smellt la fatit care s'a alcatuit din
amestecul negrilor localnici cu multe .alte neamuri, au
nvlil in Spania. Ei savarsiau astfel ca o rdsbunare
pentru treccrea Vandalilor din Spania in Africa. Generalul Tariq a invins pe Visigeti la Xeres-de-la Frontera
ceteste: Heres), in anul 711.
Arabii au incercat s ieie i Franta, dar au gdsit acolo hnpotriviri rdzlete. Carol-cel-Mare, nepolul de fin
al lui Martel, a grisit pc Musulmanii din Spania slabiti
si a statornicit pe piimantul lor una din mdrcile 11.110'1-Vet sale.

Provincia carolingiand nu s'a intins mai departe deck raul Ebru; ea era cuprinsA intre Pirinei si Mare.
Aceastd parte riisdriteand a Spaniei, cu prelungirea ei

peste Ebru, pstreaz un caracter deosebit de restul

Peninsulci. Alai romand deck Tinuturile din launtru,
carrnuit apoi de Bizantini si, in sfarsitl de Franci, ea
are si o poporatie deosebila, vorbind o limbd care nu se
potriveste cu celelalte dialecte spaniole atata cat se
www.dacoromanica.ro

6o -potrivesc ele intre sine. E dialectul catalan. Pand azi

Catalonia isi duce alta viala politica i culturala deck
provinciile spaniole propriu-zise. In evul mediu conIli de Barcelona s'au ridicat mai presus de ceilalti
feudali in mnile carora ajunsese cu vremea fostul teritoriu franc. Numai in veacul a1 XII-lea, prin legatura
dinastica, acest eomitat a fost alipit la regatul Aragonului, de la hotarul sau apusean.
Pe atunci crestinii erau grarnaditi in munti, unde
stapilni asupra lor un rege caruia i se zicea al _Asasa
turiilor. Pe cfind Arabii se bateau intre d&nii
regatul acesta
cum face drice popor in putreziciune
se tot intindea de-a lungul \Tailor. Capita las lui s'a
ooborit la Oviedo, apoi la Leon. Tara se numi dupd
nurnele Capita lei. Un alt regal se intemei in Navara,
tot supt munte.
0 feuda care se chema Castilla Tara castelelor, cum
e in Austria Burgenland), se facu si ea stapanire deosebitalnainte de anul 950: din simplu comitat, ca ajunse
apoi regatul crestin cel mai insernnat din Spania. Dupa
1030 se desfacu din regatele acestea, care se uniserd supt
acelasi pm, care a fost un. Navares, regatul de Aragon,

care MarbRazboiul cu pguii urma necontenit, si

panninturile luate inapol de la dnsii se inmultiau
zi de zi.
Lupttorii romani" din munti impotriva Arabilor erau vethii bastinasi ai eninsulei, mostenitorii pamfmtului, pe cari nimic nu-i poate inlatura. Deci sangele
lor er a. iber, ca al Bascilor de astazi. Poate ca InsaF cdpeteniile au fest dintre Visigoti. Puterea alcatuila astfel

a mers apoi la recucerirea" terii intregi.

3. Pe la jumatatea veacului al XI-lea, dupa ce Papa
Meuse rege pe ducele, zis Voevod ca la Slavi, al Ungurilor, Vajk Voicu), devenit Stefan, crestinul, se inwww.dacoromanica.ro

- 61 temeiara ins in Europa si regale nou. Dota dinlre ele

le, Mcura Slavii, iar alte cloud Normanzii din Franfa.
La Basal-it de Imparatie, Polanii i Wislanii de la
Vistula avura astfel un regat lesesc", al Poloniei.

Vechii cronicari poloni inecpeau istoria terii 'tor

cu un sir de regi fabulosi. Pe la jumatatea veacului
al IX-lea se ridicase insa

se spline

dintre Lehi un.

duce, dupd norma franca, Piast, si urmasul acestuia,_

Ziemovit, stapani aproape pand la sfarsitul veacului._
Nici Cu privire la ei insa nu se gsesc adevarate sliri
istorice. Putin inainte de anul 1000 ducele illieszko se
facu crestin, si anume crestin catolic. Fiul sau ar fi
fost cel d'intaiu -rege, cu coroan de la Papa: Boles las
1-iu. El intinse -tara lui,

opriLa in desvoltarea ei asu-

pra Slavilor de la Apus prin germanisarea acestora,,

spre Sud-Est. Aici locuiau semintii slave, de colorit

rusesc. Chievul, centrul Rusiei illici, de la Nipru, ajunse si el a fi, o clipa, polon, leqesc, pe la inceputul
veacului al XI-lea.

Iar la Miazazi Boemia ajunsese si ea un regat.

Po Ionia si Boemia, care adesea tin fac decdt un singur Stat, ajunsera amAndoad in oarecare atarnare fata
de Impdrat.

Boemia e Stalul Cehilor. Ei socotiau ca incepator

al clinastiei lor nationale pe Przemysl, a carui visata. e
1naltata prin poesie i incunjuratd de negurile legendei. $i aici stapitnitorul se privia intaiu ca un duce al
Imparatiei france. Si aid, ajungand puternicz imul din
ei ol de lit Papa titlul de rege, in veacul al XI-lea il
capata Vratislav.

Rogii germani nu pulttra impiedeca aceasla alcatuire a unui nou regat la holarul lor sud-estic.
Regatele Normanzilor sunt insa mull. wai insemnate,
fiindca. Nortmanii a5ezati pe pamantul frances erau un.
www.dacoromanica.ro

62 popor cu multe lnsairl viteji, dar fbarte cumpaniti

cu multa prevedere, 5tiind sa poruneeascd i sd
se supuie dupd cum se cuvine, strAngatori si economi,
foarte ,,tatornici in urmarirea planurilor lor. In cc priveste indrdzneala unitd cu me5tesugul cArmuirii terilor, n'a mai fost in tot evul mediu un popor ca (Iiln5ii.
A. Ei supusera Intiliu Anglia. Acolo stim cii Anglolor. Ei faSaxonii venisera asupra Romani lor si
de aceia se zice, cu tin cu.% Ant greeesc:

cuser% sapte

eptarhie), opt regale, care se contopira apoi intr'unul singur supt regii din Wessex ad-ca tar a de Ipus
a Saxoniloi Intro aeesti regi, a fost unul vestit. care
a ti ail p, remea iui Carol-cel Mare si a Los, pri.len
.

cu Imparalul: Egbert. Regel^ -se ajuta in carmuire cu

sfatul unor fruntasi cari se ziceau inteleptii", iar adunarea lor era adunarea Inteleptilor",
In limba anglo-saxona se chiama witenag mot. Clasele

erau ca i la ceilalti Germani, dar cu nume dialectale

deosebite. Regatele Se Impdrtiau In comilat (shire, cel.:
sair . Pentru alte lucruri privitoare la Anglo-Saxoui,

vezi si mai sus.

Anglo-Saxonii sn facuserd crestini Inc% dz pc vremea

Papei Grigorie I-iu, care a trimes la el clerici sa II

strice idolii. Miiuuiislirile lor, ca i mdnastirile din Irlanda vecind, crau vestite pentru scrisoare frurnoasa
si cunoasterea limbii laline. Apoi nAvAlird Nortmanii,
cari pustiira grozav aceasti. tard. Am vazut ca Alfrcd,
care a fost un rege mare la sflirsitul veacului al
IX-lea si inceputul celui al X-lea , n'a putut sa-i goneasca, ci-i Ingadui ca vetini. Dupa meartea lui, ei Ina-

intard asa de mull, incill la 1015 regele Angliei era

Nortmanul Konal. Kund , zis eel mare.
Canul e una din cote mai mari figuri regale de la
Inceputul evului mediu. Pe urma lui Alfred, fiul si
nepotul sin urmaserd lupla cu Danesii nivalitori. Peste
www.dacoromanica.ro

- 63 putin vechea si noua semintie german se amestecard,

vorhind in acela5i fel limba nationala, Concentrare re-

gala, cultur, legatura cu dinastiile de pe continent

dcosebesc Domaine stapanitorilor din veacul al X-lea.
0 a.oua eoplesire danesa la sftlrsitul acestui venc,

supt slabul Aethelred, an putu fi inlaturat printeun

sangeros macel al capeteniilor. Svend, rege danes pribeag, alerga sa rasbune pe ai sai, si Aethelred fugi in

Normandia, de unde era sotia lui, Emma. Peste putin fiul lui Svend, Canuti arunse rege.
In curand Canut capata prin mostenire 1018 si
Daneniafca, 5i la 1028 el smulse i Noruogia, devenind
domnul Marilor reci de la Miazanoapte. Era bun cres-

tin si crcdincios vasal pentru Papa. A stapilnil, nu

ca barbar, cF imparateste.
Dupa dansul insa dinastia cea veche se intoarse.. Dar

un fiu de conic lu puterea flr drepl, si atunci veni

din Franta, intemeindu-se. pe fagaduiala de mostenire a unui rbge prietea 5i pe misiunea ce-i daduse
Papa, clueele Normandiei, Guliclin frantuzeste: Guillau-

me, englezeste: William . Inteo singura lupPi mare,

la Hastings, in 1066, el snpuse tara.
In Anglia se intemei6 astfel un regat non. Regele vorbia frantuzeste si avea panianturi in Franta. Ba Inca,
atunci cilnd se sui pe Tron Henric al 11-lea, al carui

tata era conic de Anjou, Maine si Poitou, in Franta,

pamiinturile acestea se imuultira si mai mutt. Feudalii fura mai toti Normanzi, si atarnau cu totii de rege,
care li daduse moii1e lor cele -mune si mari. Numai
pe incetul s'a alcatuit limba englesa si s'a format .poporul eagles.

Limba engles capata intrebuintare oficiala numai

in veacul al XIV-lea.
B. Cu vre-o treizeci de ani in urma, alti Normanzi

mersera in ItaIia-de-jos., unde dregatorii bizantini, rawww.dacoromanica.ro

64

Juni de pe vremea lui Iustinian. se bateau cu Arabii,

cad luasera in. stapanire mai de mult Sicilja. Ei furl
tocmiti ca ostasi. Peste putin insa cerura tara pentru
dansii; batura i pe Greci, i pe Papa, si pe Arabi.
Si insula Sicilia ajunse a kr. Asa se intemei regatul
rege
normand al Siciliei (de fapt al Italia):
a fost Roger I-iu, la 1130. Pana atunci fusesera numai
conti i duci, intre cari se impartia puterea.
XII.

Lupta Papei cu impgratul pentru puterea cea

mare asupra Lumii.
1. Papii de pe vremea lui Otto I-iu fusesera nistq
oarneni netrehnici, dar Imparatul pusese in locul kr
clerici curati, dintre Germani. Obiceiul de a se hotari
de calm Imparat eine va fi Papa s'a pastrat si pe urma. Papii numiti astfel au fost mai tott buni, dar felul kr de alegere nu se potrivia CU legaturile bisericesti,
cu canoanele adeca. Dupa canoane, episcopul umii
oras trebuie sa fie ales de oamenii din acel oras: Papa
era episcop de Roma; deci trebuiau s-1 aleaga Romanii,

nu Impdratul roman. Se mai Meuse datina ca la alegere s ieie parte intaiu clericii, si in fruntea clerului
din Roma stateau preoti si diaconi, cad poarta si astazi titlul de cardinali ei se imbrach in haine rosii la
serbatori si poarta o paliirie rosie cu margenile foarle
late si cu canafuri de am-).
0 bhcata de vreme, Papii au Lost prea slabi ca sa se

plangh de amestecut Imparatiei in lucruri care n'o

priviau pe (lama. Liar mai pc urma o miscare putermica se facu in sufletul unei parti din cler. Pana atunci
fuseserd episeopi ..si stareti cad mergeau egad la razboiu s. taiau cu sabia; eL.se gandiau numai la dregatotide lumesti, la boga0e, la stapanirea de mosii si nu se
dcoscbiau nici in hainc i nici in purtari de- nimeni;
www.dacoromanica.ro

-0- 65

episcopii Ist luasera voie sa se Insoare: ei cautau sa

lase episcopiile fiilor lor.
2. Atunci unii dintre calugari se gandira ca Dumnezed nu vrea o viata ca aceasta. In Franta se Internei
mangstirea Cluny celeste: Cliuni), care ajunse o adevgralg scoala de cAlugarie luminata i Impodobita cu
bune purtari. Tot mai multe manastiri se Infiintaral
si aiurea dupg chipul i asgmAnarea acesteia. Ina Iti
clerici Impartasira parerile acestor calugari. Cei atinsi de duhul cel nou cereal.' o lupta Inviersunata impotriva oriicui, numai sa se faca din Biserical lemma
lui Dumnezeu pe pamAnt.
Milnastirea Cluny a lost Intemeiata de un mare feudal Ia inceputul Yeacului al X-lea. Si viata de pustnicie lua In acest timp un nou avant.
Inoitorii doriau urmatoarele lucruri, care atarna unele de allele. Episcopii i preotii sa nu mai aiba fe-

mei. Cei d'intaiu sa nu mai fie pusi cu de-a sila de

J'eudali, de regi si de Impgrati, ci sa fie alesi dupg
canoane de clerul si de poporul din orasul lor. SA fie
blgstamat si soos diii Scaun episcopul care va da bani
ca sa fie ales (un pacat care se chiama simonie, dupg.
Simon Magul, din Bib lie). Papa sal fie ales de cardinali, si poporul. din Roma sa arate prin strigate de
bucurie ca primeste si el. Biserica oranduita astfel din
non sal fie stapana lumii, si oricine sa asculte de &ma..
Ea sa carmuiasca toate In numele lui Isus si al apostolului Petra, care se socotia a fi Lost cel d'intaiu episcop din Roma. Cine nu se va supune, sa fie excomunicat. Aceasta Inseamna ca el nu va putea sa Intre In
Biserica, nici sa se spoveduiasck i sa se Impartaseasca;

top trebuiau sa se departeze de el, pareit ar fi fost

bolnav de ciumg, caci altfel si ei cadean supt aceiasi
pedeapsa.
5

www.dacoromanica.ro

-66

In fruntea acestei miscari a-stat cMugarul Hildebrand,

tare s'it nurnit ca Papa: Grigorie al

VII-lea.

Activitatea lui a lost pregatila de a unui Grigorie al

VI-lea, care lu mla-turat de Imparatul Henric al IIIlea de a unui Leon al IX-lea (-1054), Alsacian de natie gerrnana, lost episcop In rranta, de a unui Vidor
al II-lea, tot German, de a unui Nicolae al II-lea, nallian din Savoia, care nu In zadar luase numele represintantului de odinioara al pretentiilor papale asupra stapanirii lumii intregi, si chiar de a -unui Alexandra al II-lea.

Grigorie al VII-lea era de loc din Toscana. N'avea

mare Infiltisare: era un om de inijloc, fara nigiun fel
de stralucire, N'a lost nici un mare Invatat, nici un
mare cuvantalor. Dar avea o minte Indrazneata si o vointa nestramutata.
Cu toate ca nu capalase niclo dregatorie nare,. ne-

fiind nici episeop, nici staret, nici om de Curte pe

Ifinga Papa, el a 'lent sa. fie alesi mai multi Papi cari
erau hotarati sa aduca la Indeplinire dorintile aratate
mai sus. S'au adunat la Roma multe sthoare care au
luat decisiuni de curatire a Bisericii.
Dar era greu ca aceste- decisiuni sa se prefaca. In
fapte. In. Italia chiar, unii episoopi erau printre cei
ce voiau sa nu se schimbe mimic. Arhiepiscopul din
Milan vazuse toldeauna cu ochi rai cresterea puterii
Papilor. In Germania, toti episcopii functionari erau
Impolriva acestor masuri. Atunci Hildebrand s'a lasat
sit fie ales Papa (22 April 1073) ca sa duca el Insug
lupta cea primejdioasa. El gasi In fata sa, fireste,
si pe Imparat.
Aoesta era Henric al lV-lea, fiul lui Henric al III-lea,
care fusese an stapanitor foarte puternie, dar murise
inainte de vreme si-si lasase fiul nevrilstnic.
Henric 1 III-lea, care Incercas6 a face cluniacism mo-

www.dacoromanica.ro

67

derat el insusi, pentru a nu-1 mai putea face clericii

tanatici, --se stinse incA din 1062. VAduva lui, apoi cpisoopi, cu Anno de Colonia in frunte, carmuiau ImpATAtia Peste trei ani, Henric al IV-lea era Ins major.
TfmArulHenric fu creseut cu tetul nemdestulator, eAci

limp de cativa ani Germania clocoti de certe. Era un

.om pornit, care se trufi peste fire inteo zi si apoi se
Amnia peste msurA in. ziva urrnAtoare. In legAturile o-

menesti, era nestatornic si jignia adesea fArd cuvitnt,

ssa 11161 nimeni nu I-a iubit in adevdr. Sotia lui, Praxedes, o principesA din Rusia, 1-a pArAsit, fiii lui, Con-

Tad si Henric, s'au seulat Impolriva lui. El n'Avea un

soop lAmurit pentru care sd lupte si nu gAsia druinul
cel drept care duce la biruintA.
IntrA IndatA 'n ceartg. cu Papa cel nou, care se alesese fAr sA se fi facut vre-o intrebare in Gerthania.
penrie nu sttu pe ganduri s adune un sinod in tam
sa si sA-1 fac a hotAri cA Grigorie nu e vrednic s`A. mai

steie pe tronul Sfthitului Petru. Dar el nu cutezd Ina

s5.-i dea un urmas. Grigorie excomunicA atunci pc Henric.
IncA din 1075 Henric dAdea luptA langd rAul Unstrut

Saxonilor, cari se ridicaserA fatd de tendintele de coIropire rcgala ale noului stapAnitor.
Prilejul certei cu Grigorie a fost alurisirea arhiepiscopului de Milan. de care acesta si inlocuirea acestui prelat; Henric Isi mimi i el arhiepisoopul. Sinodul pentru sooaterea lui Grigorie, Papa IncAlcAtor al drepturilor impArAtesti, se tinu la Worms, in. 1076.

Henric se gash prin. aceasta mAsurA in cea mai mare

primejdie. Ind. de mai inainte, acei Saxoni, adecA locui-

torii ducatului Saxoniei (Henric era insd din Casa

-ducala de Franconia), se porniserA impotriva lui. Episoopii si fruntasii feudalilor germani se gandiau acum
s aleagA alt rege si puserA ImpAratului un 11011 SOwww.dacoromanica.ro

- 68 roc pana la care sa se Impare eu Papa. El trebui

sl

alerge In mijlocul iernii In Italia, si Grigorie nu-I scoase

de supt afurisenie deck dupa ce Henrie Implinise ln

ger, afara, cu picioarele goale, ceremoniile de pocaint.1
care se cereau ca sa se poat intoarce cineva in Biserica_
Aceasta c Intrevederea de la Canossa in 1077.

Dar cine-si Inchipuie cli. aceasta a fost pentru Imprat o umilire fail pal-eche se Inseala. Orice pocaintr4
se facea in aceste forme. Si apoi in Italia Henric avea,
cu dinsul pe toti dusmanii lui Grigorie si. al Sfan Lula
Scaun roman.

0 adunare german alese totusi un alt rege, Rudolf

kle Suabia, cu care se lupta Henric mai multi ani de
zile, pan ce vrajmasul sau cazu inteo lupta.
Lupta din 1080 fu pierdula de Rudolf si pentru ca_
el ajunsese a fi numai contra-Imparatul Saxonilor singuri.

Atunci se proclarna iarlIi un rege nou. Henric putu

sa vie Insa In Italia, s puic in Roma un Papa ales de
dansul i sa fad. pe Grigorie al VINea a se adaposti
la Normanzii din Sicilia, unde si muri.
Germanul Wiberl luase numele de Clement al III-lea..
Grigorie nu cutezase s steie in Roma, uncle venise sa-I

afle, dup plecarea lui Henric, incoronat de Papa

ducele Normanzilor. Noul rege
german era Hermann de Luxemburg, din terisoara de
langa Rin, intre Germania si Franta de aslzi. El peri
Intee lupta cu un dusman personal, la 1088.
Dar, cal despre aceasta, Henric nu se putea crede
Inca biruitor. Papa cel nou, pus de dansul, n'a stapanit niciodat cu adevarat. Germania k slat tot irnparVia: flu Imparatului s'au unit cu prigonitorii lui. El
fugi la urma si se stinse In saracie, la Lioge celeste:
Clement1

Robert,

Liej , in. Belgia de astazi, ca si eel mai nenorocit dintre

oarneni.

www.dacoromanica.ro

69

Cu prilejul celei de-a doua cAlatorii ilabene, impolriva Papei Urban al II-lea, Frances de nastere, se rAs,cullCenrad, fiul Impratului. Papa rArnase prim aceasta
.atotputernic. RAscoala celuf de-al doilea fiu, Ilenric,
sili pc eel eixcornunicat sa paraseasel tronul. Moartea
fugarului se Intmplii la 1106.
Abia.la 1122 inchei Ilenric al V-lea, nal i urmasul
iii Henric al IV-lea, Invoiala (concordatzd) de la
Worms, prin. care se dadea yoie Papei ca el O. lucredinteze episcopilor semnele puterii br asupra sufletelor: tarja li inelul. Cu atilta Ins6. nu Ise putea nAn-

tui o luptl asa de mare.

Henric Id V-lea avuse In fata lui pe Papa Pascal al

11-lea, Italian de obdrsie. La 1111, dup indelungale
negocieri ou dnsul, Impratul Ii luase In. eaptivitate.
Pascal fusese silit a lasa rivalului sau dreptul de investitur cu carja i inelul, fiind astfel i episoopalul
Inainte de toate un beneficin, o feudd, de la puterea lumeasc. Urmasul lui Pascal fusese izgonit in Franta,
si la moartea lui acolo se alese un Papa frances, Ca list
al II-lea.

Prin concordat, Imparatuluf i se recunoaste nurnai

dreptul de a da prin sceptrzz episeopilor legitimare
pentru a (inea in feudd 'pan-Oulu! regal. Aceasta inoestiturd trebuia sa vie intdiu, pentru a.nu se putea Injosi prim nerecunoasterea impUrateasc rostul dant al
.consacrdrii.
XIII.

Cum s'au aIctuit cele trei cultari ale lumii:

cultura Iatin, greceasca i arab&
In veacul al XI-lea, la care am ajuns acuma, erau
lrei culluri sau trei civilisatii pc lume, Cu Hurl sau eivilisatie se chiam tot felul de a tri al oamenilor, alunci dind ei s'au ridicat mai presus de nevoile elemenwww.dacoromanica.ro

- 70 Aare ale vietii, adec de grija foamei, a setei si a adgposAului. Deci culturd i civilisafic e de o potrivS, aceasta
din urmg insenmand cele mai inalte feluri de manifestare ale inteligentei omenesti, puterea de a cerceta, mes-fesugul de a scrie, acela de a clgdi, arta de a Infgtisa natura, Infrumusetand-o, In picturd, de a ciopli in piatr&

si In lemn, sculptura. Priceperea de a vorbi frupos si

de a scrie ales, aceia de a 5trabate tainele lumii, aceia
de a supune puterile ngturii, destonicia de a se earmui bine si rnultamitor pentru-o cat mai mare parte
dintre locuitorii unei teri, si, nu numai at:La, ci felul delucru al pmntului, negottd si mestesugurile, clgdirea
locuintii, cunostinta felului de a se ImbrAca mai cu gust,

de a-si pregAti hrana inteun chip mai sngtos si mai

plcut, acestea toate fac parte din civilisatia unitg. si ca
cultura unui popor. Un adevdrat popor cult, impodobit.
cu civilisatie are pe o scar inalilit toate aceste inlesnirir
care se castig pe incetul, cu munca grea a oamenilor.
Cultura cea bun .si folositoare trebuie sa.' fie totdeauna
potrivit g. cu nevoile poporului ce 0 are. Altfel trebuies g. trgiac g. locuitorul din ghetmile Nordului si altfel
eel ars de razele fierbhiti ale soarelui la Ecvator. Allfel
se cuvine sd-si Ingrijeasc de trebuinti i gusturi omul
alb din Europa si altfel omul negru din. Africa. Dar ci-

vilisatia se Imprumut de-a dreptul de la un popor

la altul i In ce priveste unele forme ale ei, e potrivit
pentru totl: ea arat si cum se impodobeste viata, cum.
se supune mai bine natura, ca s slujeasca omului. gormac ei se ivesc deosebit, numai la uncle popoare; celelalte le ieau de la acestea, dar trebuie s se schimbe asa
cum li vine mai bine.
In veacul al XI-lea erau trei cultilri: cultura latin
din Apus, cultura bizanting din Rsdrit i cultuza arabg din acelasi Rgsgrit. Ele rgspundeau celor trei ImpArAtii: Impgrdtia romang. de Apus,

a. Qermanilor, Imp5.rAtia Tomang de TIgsgrit, a Grecilor i Orientalilor (ca

www.dacoromanica.ro

- 71

Sirienii), i Califatul, sau Imparatia Arabi lor. Pentrn

fiecare gsini. i o rebgie deosebita.

1. Arabii erau urinatorii invatturilor $i povetelor lui

Mohammed. Cat despl-e celelalte cloud Imparatii, ele erau
arnandoua cre$tine, Dar Intelegeau legea crestina fiecare
ottfcL

Crestinismul se intinsese in Rasarit si in Apus asupra

unor neamuri deosebite, care aveau alte datine i alte

aplecari. De aceia Inca de la inceput au lost oarecare

osebiri (dfar dc eresuri, alegeri"). Ele priviau nu

numai felul de a se imbraca al prceotilor (cari in Apus

erau, ca i acuma, rasi $i tunsi, purtau palarli i altfeI
de ve$minte) i chipul cum se racea slujba, ci 51
acela cum se savarsia taina impartseniei (la Apuseni
se d azima, si nu pane dospit). Eraa $i deosebiri de
credinta: astfel Apusenii credeau ca, pe langa Iad $i

Raiu, mai este un adapost al sufletelor, Purgatoriul,

in care ele se mai pot curati de pacale prin rugaciunile i milosfeniile celor ramasi pe pamant; pe urma
ei erau incredintati c Duhul Sf ant nu purcede numai
de la Duninezeu-Tatal, ci $f de la Dulnnezeu-Fiul. Dar,
chiar intre Apuseni, n'a fost de la inceput o intelegere
deplina in ce prive$te aceasth din urma credint. Ceia
1.e a despartit cele doua Biserici a lost ow,birea Wire
doua. !umi a1 caror trecut fusese totdeauna deosebil, apoi

aceia, tot mai mare, intre cele dou Imparatii in care

ele se aflau, si la urm pofta de a sfapani pc care o
aveau si Papa si Impratul grecesc din Constantinopol.

In vremea cand,(din veacul al VIII-lea) Imparatii din

Rasarit stricau icoanele, socotind ca e adorare de idoli
sa li se inchine cineva lor, Roma a staruit in apararea
acelor icoane. 0 impacaciune nu s'a stalornicit decal
foarte tarziu, cand, dupd multe sovairi, Rasaritenii

s'au intors la primirea icoanelor In. biserici.

Mai pe urma, Papa a fost rugat de Imparatul de Rawww.dacoromanica.ro

- 72
srit sA aleag intre doi Patriarhi ce se luptau pentru
Scaunul din Constantinopol. Unul dintre ei era un.
om vestit printre Greci pentru marea lui Invatalur si
penfru latelepciunea lui. Il cherna Plzotios (adecA Fotie , si de la dansul au ramas multe scrieri. Cei doi
phstori mai Mari ai Bisericii crestine s'au afurisit until
pe altul, hotgrInd et sunt nevrednici sA mai cal6nzeasct sufletele camenilor 867-69).
Fotie a lost unul dintre oamenii en cari se poate mandri cultura bizantin in cele d'inthiu veacuri ale evului
mediu. Neam de Imparat, desviIrsit cunoscator al culturn tirnpului, compilator stiintific, poet, filosof, orator,
el era mai potrivit deck oricine pentru Scaunul de Patriarh.
Tanrul ef al Bisericii Rasaritului vera In ceart cu
lnaintasul Sall, Ignatie, care fusese inlAturat in chip silnic. Papa fu chemat -s se amestece in aceasta ceart6.
Nicolae era, curn s'a spus, um aparg.tor al drepturilor
Bisericii romane, Folie un teolog fanatic, depring a des-

pretui stiinta putina a Apusenilor. El li aduse inthiu

mustrarea a au adaus la Crez cuvintele filioque", prin
care se afirmg. purcederea Sf. Dub si, de la Fiul. La o
excomunicare pentru usurpatie si nesupunere se putu
rspunde astfel cu al-Ut exoomunicare, malt mai indrepthtith, pentru eresie.
Fotie fu Inthtural de Impiiratul Vasile Macedoneanul.
El reveni totusi peste cativa ani in Scaunul patriarhal.
asupra ruperii legiaurilor ea vechea Roma el nu.
se mai intoarse niciodath, de si cele cloud Biserici au
pastrat multh. vreme legdturile lor.

Gaud Otto I-iu intenri o noua' Imparaitie apuseank

prpastia se achlnci si mai mult. Mai veni pe urmt

si planul de schimbAri in cler pe vremea lui Grigorie
el VII-lea: cu nicitma din cererile preschimbatorilor apuseni nu se putea irnpaca si clerul rasaritean Inteawww.dacoromanica.ro

73

devar, in lumea greceasca erau. preoti asatoriti, si particlul lui Grigorie cerea ca niciun slujbas al altarului.sa
n'aibd alle gAnduri decat Inchinarea la Dumnezeu. Episcopii greci Ii cumparau Scaunele, In soboarole roinane holarIserA cii. acesta e eel mai mare pacat ee se
poate face de un cleric. Partidul de curatire a Bisericii
apusene credea ca orice pulere de pe pamnt trebuie
sa se piece inaintea Papei, care e cel mai desavArsit
chip al lui Dumnezeu pe Omani.: cum putea Palriarhul din Constantinopol sA priMeasc acoasta supunere,
cAnd el ajunsese cu vremea a se crede mai mare decat oribe episcop, caci statea langa singurul Imparat
Joman adeparat?
Dar Inca din anul 1054 o solie din Roma veni la. Con-

stantinopol si Ineerca sa aduca pe Greci la dreapta

credinta, 4sa cum o intelegea Papa. Patriarhul Mihail
Kerullarios nu voi sA. se Inteleaga cu acesti trimesi, cad

se purtau despretuitor cu dnsul, Ei plecara afurisind

Biserica RAsaritului. De atunci cele dou6. Biserici au fost
rie lapt necontenit desbinate.

Supt slabul Imparat Constantin Monomahul se IntAmplase ca niste trimesi cu scopuri politice ai Papel intrasera in discutie asupra dogmei cu Patriarhul,
care era un suflet ambitios si se credea mai presus
chiar de Imparat. Discutia ajunsese la peartA, si aceasta se mantui cu obisnuitele afurisenii..Ca i Folic,

Patriarhul Mihail fu sees din Scama de puterea luineascA, f el mfuilui inteo manAstire. Imparatii bizantini urmarA totusi sa alba legaturi cu Papa, ca unul,

ce avea puterea in Apus, far afuriseniile se adaugira

la allele mai vechi, fara ca aceasta mare schisma" ss,A

fi sfasiat de fapt, In chip solemn, Biserica lui Hristos In doua.

In adevdr unita ea nu fusese, cum am spus, niciodata,
si din cc in cc mai mull Apusul i RasAritul, pe care
www.dacoromanica.ro

74

le despartia In a-Mica privinti datina, se deprinseril a

trai deosebi.

Papii eel mail au inoercat sa aneased pe Rsariteni si

i-au adus chiar s fac fgaduieli de Unire, dfir ele ..a'au

fost Indeplinite, Pada.' astazi catolicii din Apus si ortodooii, drept-credinciosii, din Rsarit se privesc intre
sine ca rataciti. Biserica de Stat din Romania e Biserica
ortodoxa, fail atarnare Insa. fata. de Patriarhul din Constantinopol. Cei mai multi Romani sunt ortodoxi. Ins
atatia dintre Romanii de la Nordul Carpatilor s'au unit cu Roma Ia sfaritul veacului al XVII-lea, si unitii
de azi au is Biwrica deosebita, cu un. Mitropo lit unit,
In Blal.
Deci, cum am spus, pe la anal 1100 erau trei Imparati, trei legi deosebite si trei cultri. Afara de dnsele

era Imparatia chinesd, cu legea ei (in card se contopiau taoismul, lege de supunere, confuccismul, lege
filosofica, si budismul, legea saracilor si a milei) si-eu
o cultura total deosebitit Dar aceia n'avea legaturi stranse ou lumea cealalta, -asa bleat nu se cuvine a se vorbi
pe larg de (Musa.
XIV.

Deosebirile intre cele trei cultari.

1. Cultura latind se numeste asa dupa limba pe care
o Intrebuinta. Aceasta era limba latina, a poporului roman si a Imparatiei pe care o Intemeiasera Romanii.
Multi dintre barbari n'au Invatat niciodald latinote, lar
In locurile uncle ei s'au amestecat cu locuitorii romanisati, adeca. In Franta, in Spania, in Italia, In. Retia
(tara din Alpi, oe se tine azi de Elvetia), ei au vorbit
limba latineasc asa cum o stia poporul din acele parti
(rostita dupa teri si amestecata, deci, cu multe cuvinte oeltice, ibericer s. a,). Astfel s'au Intruchipal limwww.dacoromanica.ro

75

bile noud, tare se vorbesc in acele teri: frantuzeste, spanioleste, 5. a. si care ge Intrebuintau Inca din veacul al

IX-lea. Dar regii au pastrat totdeauna, In poruncilesi in legile lor date pe pdmantul ce fusese roman, limba
latina, cdutnd-s fie cat mai curatd. Biserica Apusului
a retinut $i ea_ pAnd In ziva de astazi, cat priveste actele solemne ale Scaunului roman si slujba, limba latind.
In latineste au scris ,si poetli, in veacul al IV-lea si
al V-lea, apoi de la Carol-cel-Mare Incoace; cronicile, adeca povestirea Intdmpldrilor, s'au alcdtuit numai latineste pand dupti anul 1200.

Veacul al IV-lea si al V-lea au dat poeti buni, ca

Sidonius Apollinaris, din scrisul cdruia vedem viata In
Galia cucerit de Franc!, Claudian, care a cntat isprdvile rdzboinice si strdlucirile de Curte ale, Rdsdritului.
In Amrilianus Marcelinus se mai &este un bun istorical epocei navalirilor.
Apoi cronicile se prefac In scurte anale, Cdteva randuH ajung acelor caH le scriu pen,tru a povesti InlAtnrarea ultimului, Imprat roman de Apus.

Unit barbari ajung a da cu timpul povestitori ai

vietii neamulut lor, Inceptmd de la entecele si legendele
poporale. Astfel lordanes insird faptele Gotilor si Paul
Diaconal, mai tdrziu, ale Longobarzilor: viata lui Clovis-

si. Inceputurile monarhiei catolice a Francilor le stim

mai ales din. paginile naive, strabaute de credinta, ale
arhiepiscopului Grigorie din Tours. Trecutul anglosaxon, cuprins si In analele redactate In limba acestui
neam, a gasit un bun pastrator In Beda.

De la un timp literatura istoricd se mdrgeneste la

Vieri de Slinti, unele foarte frumos scrise. Eginhard, Nit-

hard si altii vorbesc, in. Trash si chiar in versuri, de

Carol-eel-Mare, de fiul sau cel bun si slab. Ultimii Carolingieni din Franta afla in. Richerius Richer) un scriitor al Incurcaturilor In care li-a lost prinsa viata.
www.dacoromanica.ro

76

Decaderea urmeaza. Limba latina se face tot mai slab

tesuta ca sintax, tot mai ameste-cala en vorbe germanice. Un Imparat ca. Otto I-iu, un Papa ea Grigoric al
VII-lea n'au avut cronicari vralnici de dansii. Numai
regii francesi din al XII-lea veac gasesc biografi, si
Sager, abate staret la St.-Denis, locul de ingropare
ci dinastiei, a dat o Nina Viat5 a lui Ludovic al VI-lea.
Limba poporului servia doar pentru cantece sau snoaye, care mci 'nu se scriau decat foarte putin, Predicilo
in. biserica se tineau lalineste, macar ca nu intelegeau
cei mai multi dinlre credinciosi. Scale loate erau. pentru limba latinth scolile de pc langa mAnasliri adeca,

de care ce nu era un Stat care s tie scoli, ca astazi.

Cand s'au. intemeiat pe urma soca mari, in care se invatau stiintile inalte, dar mai ales stiinta despre cele
sfinte, adeca teologia, profesoric vorbiau tot latineste.
A ramas vestita Soca la lui Carol-eel-Mare, zisa eoaIa
Palatului, cu profesori adu5i din alto pArti. Ea nu ddinui
malt. Peste cateva veacuri numai, invatAtura Malta
aria o vatra statornica in Urziversitdri.

Universitate inseamna, supt Taportul politic ea si

sura cal cultural, o obge, o societate, dar una care se
bucura do ammiite privilegii -care-i asigura autonomia,
scutirea de amestecul- puterii centrale. Profesori cari
veniau liber i erau ascullati liber, studenti porniti din
toate partite iiiniii, traind frt_este irnpreuna, dar impartiti Iii Colegii nationale (ceva din aceast viata traieste
si azi in Universitatilo englese din Cambridge si Ox-

ford, ori in Universitatea suedesit din Uppsala), akatuiau o singura tovarasie pentru stiint: ei isi aveau
datinile, regulamentele, dregatorii, temnitile, rasplatirile. In Universitati, orick de mult ar fi fost ocupate
la in.ceput cu talcuirea adevarurilor teologice si cu
talm'acirea lumii in margenile stricte ale credintei, se
www.dacoromanica.ro

77
zbalea gAndut omenesc iste

i vioiu, menit s prefaca.

toa te

Lniversitatea din Paris are privilegiu de la 1200. Cea

d'.1-1 Bologna e mai veche, ins n'a avut aceiasf stiaatie
de autonomic.

Dar tot scrisul a lost pentru putini oameni, si de

aceia s'a facut mai midi stiint. i tiinta aceia nu era

prca bun, fiindck' nu ajuta pe om la nimic, ci era

numai si1in zAdarnic de a intelege uncle lueruri pe
care nu le poate patrunde mintea omeneascA, care se
multameste in acestea si cu credinta.
0 asemenea indeletnicire a mintii e zice scolasticd,
flindcd se fAcea intre ptheii corn si in afar de viat,
Zugravii i stiOtorii, mesterii de clddiri lucrau mai
mult la biserici. Tot Apusul Europei a fost acoperit de
lAcasuri de timed frumuseta, care se ridicau mai ales
In. orase, pentru a orasele Sc itnbogglisera facand ne'got mai ales orasele din Italia si cele de ye malul -german al Rinuluiy. Dupd 1ncetarea stilului roman, mai
greolu, dupit datini rAsritene, bisericile nou se zidiau
foarte Inalte, si piatra de pe (Muscle era minunat spatd. Puteau s'o fac pentru c pAretii nu se tineau de
sine, 6i se razimail pe niste proptele groase de piatrA. Acest. std. se zice gotic, do i el e frances: numele,
nepotrivit, s'a dat pentru ca mai tarziu oamenii Renasterii (veacul al XVI-lea) 11 priviau. ca barbar.

La bisericile gotice, cu podoaba nespus de marunt

lucrata si de o felurime, de o mutate si IndrAzneaM uimitoare, biserici dintre care uncle, ca accia din Golonia,
din StraSbourg, din Amiens si Reims, ca Notre_ Dame
din Paris, sunt mAndria marilor orase -de cultwa, lucrau, cu. giindul $i la mantuirea sufletelor lor, sute de
_melted zedi de ani, si une ori chiar veacuri..Multe au
riimas ncispravite, sau abia astazi si-au elipatat intregirea.

www.dacoromanica.ro

78

Imbracamintea s'a schimbat dese ori. Intaiu se purtau haine marl, largi, ca pe vremea 11onani1or, apoi
-s'a ajuns la pieptare 5i pantaloni; ferneile purtau ro-chii stramte. Arme de foc nu se Intrcbuintau, i luptatorii se acoperiau cat puteau mai mult cu plaei

de fier sau cu camasi tesute din verigi de metal. Dupa

fiecare feudal veniau oameni de aiutor (scutari) si de
Aoeia cari fagaduiau sa nu intrebuinteze sabia
br pentru scopuri rele se chemau cavalert: luandu-se
dupa. clerici, Carl se hirotonisese unul pe altul, ei se fa-eeau cavaleri de la unul la altul. In loc sa-si puie Insa

manile asupra capului, ca la preoti, ei se atingeau

eu latul sabiei pe umar.
Cavalerul era deci un razboinic care se Indatorise
a-si Intrebuinta vjata si a-si cheltui puterile pentru a
indrepta prin vitejia lui "ceia cc nu se putea Indrepta
pasnic In teri care n'aveau legi, In care respectul de
flinta omeneasca era necunoscut si abia daca se simtia
In uncle inimi mai nobile putina tuna crestina. El nu
-era un. vagabond indraznet, oH un ambitios neobosit,
cum a zugravit apol, In veanici unom fitrit de rost
cul al XIV-lea, pe cavalerul &cavil marele povestitor
spaniol Cervantes, ci un Indeplinitor de misiune soial i morala.

Cu -irremea Insa, cavalerii ajunsera a cauia numai

lupte, oriunde i cu oricine, de si numai supt anumite
steaguri. Vechir facatori de pace buna ajunsera astfel
a Ii uneltitoril razboaielor rele. Aparura i cavaleri cari
se gandiau numai la lupte de parada i la petreceri.

2. Imparatia greceascd a pastrat si ea oranduirea ro-

manaLimba latina n'a tinut Insa multa vreme.

Pe Vremea lui Iustinian era Inca foarte obisnuita
latina, fEnd favorisata si in scoli, Mai ales In cele
in drept. Comanda In oaste se daclea latineste. Pc innwww.dacoromanica.ro

179

nede se pastreaza traditia. Latina ramasese Inca limba

tratatelor si a legaturilor cu strainatatea. Dar alaturi
cu aceast veche limba. a Statului se ridica limba greceasca.

De fapt, aceast limba nu ptrundea pentru superioritatea ei asupra limbii latine, ci pentru cd era limba vat-

gard, de obfle, a poporului. Greceste a Inceput a se

scrie In Imperiul roman de Rasarit, pentru ca n
Constantinopol si In multe Tinuturi se vorbia greeste. E acelasi fenomen ca intrarea limbilor italiana,
francesk germana in locul, limbii latine a popoarelor
din Apus.

It a contribuit la statornicirea caracterului grecesc

al Imparatiei i faptul ca in. Biserica riisdriteand afarg
limba
de Armeni i, pan la o vreme, de Sirieni)

greoeasca se impusese. Inca de la Ineeput. Insa limba

Bisericii, deci si a culturii, era pe atunci limba Statului.
Barbari noi au navalit pe aici, cum vom vedea, si ei
au deslipit de Constantinopol tocmai Tinuturile acelea
unde se vorbia limba latineasc a poporului (intre care
acelea unde s'a alcatuit poporul nostru).

Aceste parti sunt ale Dalmatiei, ale Mesiei apusetne

si cele de dincoace de Dunare.
Atunci au ramas in legaturg. cu Capita la numai partile grecesti, ca Grecia, Asia -Mica, insulele, sau acelea
care deprinseserd. i limba Grecilor, ca Tracia, Armenia, Siria si Egiptul, adeca mostenirea, lui Alexandrueel-Mare. Inca de pe vremea lui Iustinian, limba greceasca incepuse a Inlocui pe cea latind. Mai pe urrna,
aceasta a perit cu totul din viata Imparatiei. De aceia
se si zice: Imperiu grecesc, Biserica -greceasea i culturd greceasca. Imperiul i cultura se mai numese bizantine, fiindc se tin steams de Constantinopol, care se
chema odatd. Bizant.

www.dacoromanica.ro

8o

Niciodata insa Imperiul nu si-a zis elin, si Grec" era

privit ca un cuvant de batjocurA. Numai dup.4 1260
s'a schimbat In vorba obisnuita numele Statului, dar
cel nou era Rhornnis, deci tot.tara. romana.",

cum am.

zice: 'Romania. Apusenii, ha lienii negustori au facut

Romania, iar Turcii navalitori Rum-ili (ili e provincie:
asa se zicea si Asia Mica romandY.
La Bizantini s'au facut deci poesii grecesti si cronici grecesti.

De la Procopiu, istoricul Iui Iustinian, care Insa. se

Indreapta, dup comentariile lui Cesar, nu mai Inceteaza istoriografia bizantin. Valoarea ei scade insA de la

600 Inainte. 0 mare parte din scrisele cronicarilor bizantini s'au pierdut prin -urmarile hotararii Irnparatului .Constantin Porfirogenetul, din. veacul al X-lea, de
a se alege din toata mostenirea literara a trecutului partea care putea folosi In zilele lui; s'au pastrat excerptele,
dar originalele s'au. pierdut.
Numai dupa ce stilul bun. grecesc, eugetarea luminoast antica, vioiciunea de -spirit si de graiu au inviat Intru calva ln veacul al XI-lea, la scoala si supt inraurirea
lui Constantin Mihail Psellos, cronicile au mai mare Intindere, originalitate si frurftuseta. De la Teofan, cornpilator naiv, si Teofilact cu stilul arhaic, se trece la'frumoasa

biografie a Imparatului Alexie Conmenul de fiica lui

Ana, care scrie opera ei de istorie ca. un poem, dandu-i
si titlul de Alexias, Alexiada"..
Poesia nou greceasca, care, in locul cantikifii antice,

pune ea rost al versulni ritmul, e In de aproape legatura cu liturghia. Un singur poet cu faima s'a ridicat
dintre acesti autori de imnuri, Rhomanos' (Romanus).

Cuvantarile In biserica se tineau greceste. Greceasca

aceasta era mull jnai Ingrijita decat latineasca pe care
o vorbiau si 0 scriau Apusenii, Numai de la o bucala
www.dacoromanica.ro

--- St

de vreine Armenii din Tmparatie au tatmacit cartile

sfinte grecesti pe limba br. Scolile erau la manstiri.
Universitti ca in Apus nu s'au straits laolalt, afara de
Academia din Constantinopol.

Aceasta nu se putea si din causa banuielii cu care

priviau Imparatii orice Incercare de a se Intemeia o
putere care nu ar veni de la ei singuri.
Si aici pictorii i sapatorii lucreaz mai mult pentru
biserici. Biserici noun se cladesc, dar flu ahltea ca la Apuseni. Etc se deosebesc foarte mult de bisericile latine:

nu sunt asa de inalte si de Impodobite prin saparea

pietrei: legea rasariteann nu prea da voie sa. se sculpteze chipurile sfintilor. Turnurile sunt mai mid, si o
cupola, ca o cMdare rasturnata, acopere Intreaga bi-

serica, sau parti dintr'Insa stint acoperite cu cnte o'

cupola.

Imbratarnintea se eastreaza 1argiI ca la preotii ribstri; armele sunt ca in Apus, dar aici se Intrebuinteaza

mai mult sageata. Nu se pune atga fier pe trup ca

dincolo. Oastea e mai mult calarime usoara. Un. aseza.mint ca al cavaleriei grele nu 1-au cunoscut Grecii. 0biceiurile la ei erau mai trndave: in. orase oamenii,
mobil, Araiau pentru placeri si podoabe.

3. Arabii au luat eultura greceasca, pe care au gasit-o

In Siria i In Egipti $i cultura persana, pe care au

gsit-o In Persia. Ei au adus pretutindenf cu dinii limba arabil, care a fost limba Imparatiei, a Bisericii si
a culturii lor. Mi. Irnbogatit Irma foarte mult aceasta)
limb.

Cultura lor a creat scoli foarte multe: mari si mici.

Arabii au Mcut i cercetari despre om si viata, ca si
Grecii si Latina Dar au fost mat ales oarneni practici:
noi avetn de la ei cifrele de acurn, chimia, multe cunostinti astronomice. Au avut vestiti filosofi, islorici, gee,
6

www.dacoromanica.ro

- 82 grafi 5i matematici, cari au trait din Spania si Vara In

Turchestanul Asici. Se pricepeau la lucrul Omantului, aduand apa cu mestesug, la lucrul ruetalelor

si al smalturilor.

Istoria scris de Arabi are mai Inuit In vedere cronologia exacta si Insirarea legaturilor dinastice. De aceia

nu se poate zice ca ei au produs vre-odata un adevarat

istoric. Cunostintile ce lasa despre trecut scriitorii lor
sunt amestecate cu poesie de rau gust,
macar pentru noi si cu urite urnflaturi retorice i lingusiri pentru suverani.

Negustori arabi cutreierau toata lumea, .91 de aceia

se aleituiesc multe geografii-itinerarli, ori manuale pentru di umeti, de catre scriitorii lor. Ele stint pline 1110.
. de ciudate intortocheri i confusii, din care abia poti deslusi adevarul.
La Sarnarcanda mai ales, vestita cetate din Turchestan, dar i aiurea, Arabii au ridicat observatorii vestite.
Cifrele arabe, care Ingaduie, mult mai bine socotelile,
de la ei le avem. Algebra se numeste cu un. cuvnt arab,
si araba-i este obarsia. In geometric Arabii au atins resultate necunoscute Grecilor.
Filosofia araba flu vine de la cugetarea larga i Indrazneata a hit Platon,, ci de la categoriile, definitiile si for-

mulele lui Aristotel. E o filosofie de trapdrtire a notiunilor, de grupare In sisteme, de tdleaire a adevarurilor
religioase. Scolasticii apuseni s'au inspirat de la Arabii
din Spania.
Arta araba are traditii siriene i persane mai ales, dar
si multe bizantine. Plecand din -Arabia, poporul de ca-

Mai 5i de hoti al Arabilor n'a yutut aduce nicio traditie nationala.

Bisericile br, moscheile, siint facute dupa bisericile

grecesti. Dar n'au nici zugraveala, hid sapaturi In chip
www.dacoromanica.ro

83

de om, eaci Ii opreste legea, ci inflorituri, ce se zic

Ia ei arabescuri. Turnurile s'au suptiat la dnsii: sunt
minaretele, din care crainicii chiarnd la rugkiune. Ar-curile ferestrelor s'au schimbat, fiind rupte la mijloc
(ogive).

Podoaba moscheilor o alcdtuiesc sculpturile in platr

lernn, ori portelanele inflorite tot Cu arabescuri, care
ajung -de o str41ucRA frumusett Ele nu se intdlnesc nu-

mai inluntru, ci alcdtuiesc une ori invelisul exterior

al cupolelor.

Imbrkkmintea Arabilor era ca a Turcilor de azi, in

Imine infoiate, cu turbane pe cap. La rdzboiu si in pelreceri se infAtisau tocmai ca Grecii.
%v.

implirgtia greceascli de dupit Iustinian in lupta

cu barbarii. Persil i Slavii
1. ImpdrAtia de Raskit era in stare destul de rea pe
wremea la care ne-am oprit in istoria Apusului. $i ea

avuse sd poarte grele lupte pentru legea crestinr

pi

pentru civilisatia pe care o 'Astra. Fuseserd multe nenorociri i acolo, multe pierderi de viti omenesti si de
bogdtie. Dar Rdskritenii cdstigasera l biruinti insemnate
asupra barbarilor caH stdteau lacorni in. jurul lor. Cap-

va Impdrati destoinici s'au aratat vrednici de inaintasul

lor Tustinian si de numele de Roman, care se 'Astra

bncd in titlul Imparatiei.
Neamul lui histinian a stkpemit putind vreme. Dupg

marele Imprat a venit nepotul sdu Tustin al II-lea.

Apoi un. general, ludnd pe fata lui Tiberiu, urmasul acestuia, ajunse Impdrat dupd dnsul, si fu omorit de
tun al treilea general. Acesta, Foca, a fost o Bard &Ingemasa: ca sd-si asigure Domnia, asupra careia n'aVea
alt drept decat acela c soldatii dintr'o ostire strigaserd
www.dacoromanica.ro

84
ca 1 s stpaneascg, ucise tot nearnul imparglesc, pfma
Si

pe batia accluia pe care-I inlocuia. La urmg, lumea

s'a desgustat de fgrAdelegile lui, si un.nou Impgrat a fost

ridicat in Scaun: era un om Omar, foarte viteaz si Indrznet, riu al exarhului din Africa, adec al dregglorului . proape neatarnat, care cdrmuia terile luate (le la
Vandali. Ii chema Eraclie Heraclios, in greceste;_ Herathus, latineste).

Pe vremea lui, se purtar criincene si Indelungate

rgzboaie, ca supt Iustinian, si Bizantinii dovedirti ct
pot Inca s castige biruinte, ca in timpurile bune..
2. Dusmanii Impgratiei erau de multe neamuri. Innumgrnd pe cei mai vechi si mai civilisati,
Accstia erau tot asa de staruitori in lupta, si tara nu
scgzuse, dar ei suferiau de o grea boala pentru un popor: necredinta fat& de domnul si regele lor. Necontenit
regii erau schimbati, i puterea stillca de multe ori in.
mana cgpeteniilor de Tinuturi. Astfel .putu sg.-i bat&
la urma Eraclic si sg Ii smulga Siria, in care se asezara.

Piing si orastil slant, Ierusalimul-, uncle se aflg. mormantul Mntuitorului, stluse un timp In mina Persilor
cari erau pagni i se inchinau Focului. Acum, la 682,
Eraclie, care smulsese cuceririle facute de Persi, incheieeu regele lor o pace, care-i Lisa lui acele locuri, spre care

se uitau cu cca mai mare evlavie toti cretinii. Astra Eraclic fu privit de Biserica Rasaritulut ca un om trimes
de Dumnezeu ca sit crute de ocarg Sfgnitil Mormant
al lui Isus.

Serbatoarea Ziaa Crucii, in Septembre, aminle:?Le aceste biruinti alo Iu Eraclie si ridicarea in Ierusalim
chiar a simbolului, algta timp desprettlit, al legii crestine.

Dar In. acelasi timp Impgratia trcbuia sg tic piept

si la alto granite, asa incilt, cilnd in locul Persilor sewww.dacoromanica.ro

- 85 ivira ca poftitori ai Siriei Arabii, Eraclie nu mai avu

destule puleri ca sa raspinga pc acesti osta$i, earl e-

rau multi la =mar si pc cari-i aprindea dorul de a

capa[a prin moartea in lupte raiul dorit de Mohammed. Mare le biruitor al Persilor &Ai Inca destul ca s
vadd pe Arabi asezati in lerusalirn si in celelalte ora$e
-si ri en e.

In sus, la Dunre,. Inca supt Justinian se iviser Slavii

iti

Avarii. Ei sunt pentru Rasarit barbarii cei noi, aa

cum au fost pentru Apus Nortmanii.

Slavii se gasiau mai de mult In dosul Germanilor,

cari-i asoundeau ca o ,perdea. Romanii cei yechi n'au
-$tiut multe despre Slavi: se pare insa ca_ Sarmatii cari,
-ciind au navalit Hunii, tineau in maim lor Ardealul, nu

erau Sciti, ca Sarmatii ce fuseserA alt data, ci mai

mult Slavi. Ei nu se pusera. In miscare dect dupd
-re Germanii se oplosira prin deosebitele provincii apusene $i lasara. Rasaritul in pace. Slim ca Ostrogoti1
au pornit spre Italia la sfdrsitul veacului al V-lea. De
stunci potopul Slavilor crescu tot mai mult, dar farlt
sa sperie pe Romani. In adev4, ei nu veniau c niste
ape furioase, care rup i strica tolul, ci tot Meet, fara
zgoinot. Sclavini se chemau Slavii de la Apus, Anti cei
de la MsArit: eel putin. asa ii ziceau Romanii.
Nici unii, nici altii n'aveau regi. Toate le hotara oh.$tea. Numai pentru judecata si pentru caluzirea_ la
razboiu alegeau ei uncle capetenii mai mici. Ca $i la
Germanii cei vechi, fiecare sat avea acelasi stramos, $1,
la lupt ca i la stranutare, klamenii nu se risipiau, ei
satin se desfacea intreg dinteun loc ca s ajunga In
sltul.
Slavii aveau multi zei, dar nu se stie ea ei s e fi
inchinat stramosilor, cum obisnuiau in fiecare casa
-Germanul $i Romanul $i Grecul. Lor Ii placea mutt s
steie pe margenea apelor, a rourilor $i a baltilor, $i de
www.dacoromanica.ro

- 86 accia se Inchinau mai mult zeilor din adancimil umede.

Prima astazi la popoarele care au pornit din Slavii ceE

vechi, multimea de la tail crede In stimele apelor",

In rusalce" sit cum li se mai zice altfel.
Noi avem In limba noastra o sum de cuvinte slavecare privesc agricultura. Aceasta nu Insearnna Ins

c am luat de la Slavi cunostinta plugriei, pe care

o avusera si Tracii, cei mai vechi si adevarati stramosi
ai nostri, si colonistii romani, si de care sunt legate can[cede si amintirile noastre poporale. Mai curand e-

de crezut c prin noi Slavii si-au lnsusit aceste porniri agricolc. Multi din ei, trecand la neamul nostru,
si-au putut 'Astra din limba lor cuvinte privitoare la
plugrie, pe care o puteau cunoaste, ca si Germanii
eel vechi, In forma ei cea mai primitiva.

Slavii nu erau vanatori ca alte popoare slbatece:

aveau turme, dar nu herghelii de cai, ca ale Hunilor, ci
numai cirezi de boi si vaci, turme de ot. Mai mult decal'

la orice, ei tineau Ins, cum am spus, la lucrul pamfintului, pe care-1 cunosteau foarte bine. Unde s'au asezat ei, grija lor n'a fost numai sa prade, ci si sa caute

bogatia sigura pe care munca omului o scoate din 0goare.

Slavii au ajuns rapede de la nialurile neguroase

ale raului Vistula si de la ostroavele Niprului pana.
la Marea Adriatica st pang. In Grecia chiar. Dalmatia
au Iuat-o Intreaga, patrunzand la sfarsit si In ora3.

sele de pe malul Math, care au trait multa vremeroman In Romanii ca Ragusa (Dubrovnic), dupa cemulta vrerne strabatusera apele ca pirati, pe urmelevechilor Iliri.

In Dalmatia ei au ocupat, nu numai carnpul, ci si

-orasele si insulele de langa coaste, foarte multe, si uncle

din ele deosebit de mari. Totusi ramase aici o Imbielwww.dacoromanica.ro

- 87 sugat poporatie vorbind o limbd coborita din latinege,

parte'Iliri romanisati, parte colonisti. Piing mai ieri

traia o limba romahica dalrnatind, care se poate urmari
si printre italiana actelor Republicei Ragusa.

Dar erau prea multi acegi locuitori, mai vechi dealt

Slavii, ca s poata peH fra. urma. Din ei s'a alcaluit
in mare parte ramura balcanic a neamului romanesc.
In Grecia veche, Slavii au gasit multe tinuturi pustii.
Ei au descalecat acolo si au da't iarasi culturii pustiul
paraginilor. Destule sate din actualul regat grecesc

poarta nume slave. In pal-tile Epirului, Albanesii, urmasi ai vechilor Iliri, mai slab romanisati In munte de-

cat fratii lor de pe coaste, au ingaduit mai putin ccplesirea slava. Dar partile interioare ale Macedoniei de
azi au fost napadite de navalitori
o semintie anu-

me, in foarte mare numar. In Tracia ei au ajuns g

ramas pang. la Marea Neagra. $i Arhipe lag. Numele
de locuri (toponimia) arata. aceasta.

Iustinian, care a intarit cu o multime cle cetati granita

Dunarii, n'a cautat sa-C scoata pe Slavi. El li-a Ingaduit,

cum era obiceiul cu oce barbari, s stea In. Imparatie, si anume in partile noastre, avnd, ca loc de schimb
pentru marfuri, i cetatea Turnului" (azi Turnul-Ma-

gurele). De si erau poate mai putin indrazneti cleat

alti barbari, Slavii nelini$tiau totusi pe supusii imparltegi din Serbia si Bulgaria de astazi; orice Incercare s'a

Witt Ins ca sa-i opreasc n'a izbutit Ei au stat la

noi pan Ii s'a pierdut urma in Balcani, trecand mai
ales prin Dobrogea i prin Banat, prin veacul al VII-lea
Inca.

Am spus ca. satele lor se aflau, si prin locurile mai

Inane, dar mai ales In $es, Bugg. ape.
Slavii gsisera aici niste locuitori cari se coborau. din
Dacii cci vechi; ei se salbatacisera. Intru chtva insa In
www.dacoromanica.ro

88

miljocul barbarilor. Mai mult decht ceilalti navdlitori,

Slavii se impdcar cu acesli sdteni, eari vorbiau o

limb ce venia din limba latind a poportilui.. Slavii
s'au pierdut astfel cu vremea in mijlocul Romanilor,
cap n'au perit in multele lupte cu Bizantinii. Ei sunt,
va sii zica, in alcatuirea poporului nostru mult mai
putin &cat Francii pentru Francesi, dar mai mult decat Lombarzii pentru Italienii de supt Alpi. Caci noi
am lual de la Slavi (cdrora ii ziceam
o multime
de cuvinte, chiar si din cele msomnate, si destule datine.

Pe cand de la Longobarzi n'a ramas mai nimic, in

ceia ce priveste rasa. si cultura, Francii au dat forma
politicd unitard i definitiva Galo-Romanilor. Cu sti iinioii nostri, Slavii n'au -intemeiat, ridicrindu-se ei ca o
clasd stapilnitoare, un nou Slat, ci au conuietuit, cum
con'vietuiserd unii din strdrnosii lor cu Dacii, cu locuitorii mai vechi, i, de oare ce ei insii erau._ mai patini
ci mai rdu inzestrati, s'au contopit cu urrnasii Tracilor i colonistilor, lasand In limba acestora urme, multe,
dar mai putin insemnate in ce priveste circulatia,
adesea nu cuvinte unice, ci dublete.
XVI.

hilpArtitia greceasc de dupg Iustinian In lupta

cu harbarii: Avarii si Bulgarit.
1. Imparatia bizantind a .pierdut prin navalirea Slavilor un numar de provincii, i anume: Croatia (numita dupd ramura Croatilor, Crobatilor, Harnatilor),
Serbia, Dalmatia, unele pdrti din Bulgaria de astazi
si din Grecia. Dar ea avut mai Inuit sd se teama din par-

tea altor barbari, cari s'au asezat lnga si peste Slavi

si cari-si Intrebuintau toate silintile numai ca sa prade.
1 Satele care se chiaml $cheia 1,1 aminfesc pe. dnli. Femininul de
la $cheiu e $etzeaucei (se 1ntA1neste i ca nume de botez).

www.dacoromanica.ro

- 89
Acestia crau Aparii. Neamul br e ca si al Huuilor.
La dreptul vorbind, nici nu erau decat tot Huni, schinrbati de stapanire. Adeca din mijlocul popoarelor hu-

nice care rataciau in sesul rusesc s'a ridicat o sminie pe care Grecii au numit-q a Avarilor. Haganul avar a supus pe celelalte capetenii ale poporului Mr.
Apoi el 1.-a adus inapoi in partile de uncle fusese gonit dup moartea lui Attila, adeca in asa-numita Panonie.

Aici Avarii s'au asezat statornic, intinzandu-se tot mai

mutt In jos. Ilerulii plecarit inaintea lor, si in veacul

al VI-lea Imparatia li-a dat pamfintuthrile acestora.
La riturile Drava, Sava i Dunarea, spre Apus de Dacia propriu-zis, stateau Inca Gepizii. Ei au fost goniti de Avai-i, uniti cu Longobarzii. Apoi Longobarzii
apucara spre Italia. Avarii singuri ramasera In aceste
pArti. Ei caulara sa supuie pe Slavi pentru ca acestia
st ii deie dijma din saingnaluri. De la Bizantini cereau necontenit bani. Ei li-au si luat chteva cetti si au
Incunujrat si Constantinopolul. Ce bucurosi ar fi fost
Avarii de prada marii cetati 1mpratestil
Cetatile Sirmium $i Singiduntun paziau la poarta
prin care Avarii putcau rilzbate in Balcani pe drumul
catre Filipopol, Adrianopol, Constantinopol. Multi ani
s'au luptat Avarii, cari nu stiau sa icie cetatile, impotriva
lor Mid le-au luat, in sfgrsit, ultimul zagaz .cazuse.
Avarii se revarsau In voie pentru pradg. De cate Ori aveau nevoie de daruri ori de bani de la Imparati, tot asa
f ace au.

Dar stralucirea lor n'a inuL prea multa vreme. Slavii

ii s'au tot Intarit In cale."Pe urma a statut in fata Jor ca
o stavila neamul cel nou al Bulgarilor,
2. Bulgarii erau tot din acelasi sange ca si Avarii. Locuintile lor cele vechi au fast la raid Volga. Ei f Acura
www.dacoromanica.ro

90 cum facusera Avarii inainte de damii: scuturara jugul sf

plecara spre Roma cea noua din Rasarit, despre care

se spuneau minuni printre barbari. Capetenia lor fusese un anume Cubrat sau Curt.

Cea d'intaiu asezare o avura 'n pamntul ce s'a numit mai pe urma Bugeacul, Intre Dunarea-de-jos si
patine de la guri ale Nistrului i Prutului: acest Tinut are multe lacuri $i e foarte greu de cucerit.
Dup moartea lui Cubrat, Bulgarii se impartira. Unii ajunsera. departe In Apus, vnzandu-se ca osta$1;
altii trecura In Dobrogea noastra, mergand si pan la
Silistra, pe care o cucerira. (dupg. 650).

Lui Asparuh (Isperic), fiul lui Cubrat,

se pune

In sama aceast stramutare fericit.

Si pe damii cercara Bizantinii $5.-1 goneasca, dar n'a
fost cu putinta. Atunci Ii s'a dat Invoirea de a sta In aceste parti, mai jos, pe malul Marii Negre, pan.a. la
linia de munti a Balcanilor. Din vechea cetate a Marcia-

nopolei ei Ii facura Capita Ia. Ea se chema la ventrea lor Pres lay.

Numele acesta fusese dat de Slavi, cari patrunseser

si aici. Pe ace$ti Slavi i-au _supus Bulgarii. Dar, precum

Francii din Galia s'au deprins a vorbi limba latina din

aceast tall, au luat datinile locuitorilor si, de la urt
timp, supt Clovis, si legea lor crestina, asa s'a Int Amplat si cu Bulgarii fata de Slavi. Poporul supus a luat
si el acest nume al Bulgarilor, Intocmai precum In Galia locuitorii ei vechi i stapanii cei noi si-au zis de
o potriva. Franci. Ca si la Franci, carmuitorii si regele
au rams din dinastia cea veche, barbara.
Ce a fost pentru Franci Clovis, aceia a fost pentru
Bulgari Boris, care s'a botezat numindu-se Mihail, si a
snit i pe tovarsii sal sa se boteze (864-5).
Se vorbeste de nesiguranta lui Boris dad. trebuie sa
primeasca legea mil In forma rasariteand ori In cea
www.dacoromanica.ro

91

apuseana. Ne indoim insa dad. el era sincer cand negocia cu Papa Nicolae. Apuseni fund, In credinta, Bulgarif

n'ar fi putut ravni stapanirea peste supu$ii ortodocsi

ai Impratului, nici- Inlotuirea acestora prin noi lor
Tari, In Cons tantinopol, Tarigradul Slavilor.

Ca orice rege barbar trecut la legea crestina si fiind-.

In apropierea Romei apusene sau a Romei rsaritene,_
Boris a trebuit sa se gandeasca la stapanirea Imparatiei.
Regii bulgari pagani Incercasera, mai ales supt 5efur
lor Cruth, ca L paganii Avari, s iea Constantinopolul.
Dar ei faceau aceasta numai ca pradatori, fiindc stiau
ca. In Constantinopol este multd bogatie. Acuma, dupa
creginare Ins, poftele asupra Constantinopolului exalt
de alt fel. Fiul lui Mihail, cel d'intaiu rege bulgar botezat, Simion, $i-a zis Tar, adecg. Cesar, Imprat. Tinta lui

era sa fie in Rasarit ceia ce fusese In Apus, cu vre-o

suta de ani In urma, Carol-cel-Mare.

Noi trebuie sa vedem Insa ce s'a facut In Irnparatia

Bizantului panit in vremea aceasta a lui Simion, Tarul,
care voia sa se faca Imparat In Constantinopol.
Dupg. Eraclie, care a murit de oboseala,.Incredintat

ca nu poate face nimica Impotriva Arabilor, n'a mai

fost un mare Imparat In Rasarit, cu toate cit ar fi trebuit sit fie unul, cad vremile erau grele. Stapanitorii
din Cons tantinopol, in loc sit se bata cu barbarii, se bateau cu icoanele.

Aceasta cearta a Imparatilor iconoclafti (sfaraniatori

de icoane), despre care s'a mai pomenit in treacat, i$i
are Insa lamurirea. Anume calugarli ajunsesera a$a de
puternici, In bani, odoare, juvaiere, cladiri, mo$11, toate
scutite, Incat Imparatia parea ca Va. murl de slabichme.

Ea avea huit mari nevoi banegi pe urma Indaratniciei razboinIce $i. a uimitorului noroc al Arabi lor. Si

poate ca. Bizantinilor, iarii$i, nu li venia bine and Arabii, monoteigi, fail chip cioplit orj zugravit, Ii faceau.
www.dacoromanica.ro

- Q2

c sunt inchinatori de idoli. Si In China, pentru aceleasi

motive, se prigoniau calugrii budisti.
Dornniile acestor Iinprati sunt destul de lungi, insa
mai multe goale. Arabii luau insulele din Marea Medi-

terana, corabiile lor veniau pan supt zidurile Capitalei impitratesti. Aceasta putea sa. se Impotriveasck

fiindca era asezata la loc asa de sigur, incimjurat din

doug. Orli. de Mare: apoi se nascocise acum de Greci
nn fel de foe care ardea i In apd i prapddia cordbine navlitorilor. El se chema: focul grecese, si strai-

nii nu stiau in ce chip se pregateste. Asa numai, si

nu prin vitejia ostasilor, se tinea Constantinopolul.
In provincii ascultarea era putina. Certele pentru
icoane samanasera desbinare -pretutindeni. Cfind Arabii
au venit In Siria, locuitorii de acolo, cari erau eretici,
i-au primit bucuros. Acum si in alte parti din Imparatie
oamenii doriau stapanirep califilor. In unele Tinuturi,
mai ales in Asia Mica, se intemeiase un fel de fendalitale,
care apasa greu asupra saracilor, si nu voia sd sprijine
pe Imparati in luptele lor ceki grele.

Aceasta clas de marl proprietari era si o primejdie pentra Imperiu, pentru autoritatea imparateasca.
Dc fapt, ea n'a putut fi inlaturata cu totul niciodata.
Dar rosturile acestor puternici" au fost micsorate.
AIM si Basaritul si-ax fi avut feudalitalea si Inca tall
elementul de vilejie si onoare, de virtute razboinica si
destoinicie., care a rscumparat pacatele feudalitatii apusene.

Dup dinastia isauriand, nedestoinicd, a venit dinastia frigiand adeca armeneasca), si ea fard insusiri deosebite: in cuprinsul ei un Imparat a fost poreclit Gdngavul,lar altul Betivul.
Imparatia Mai avtl o pierdere mare. fra.na atunci ea
nitdajduia Inca. s Intemeleze iarsi stapanirea ced intinsa a lui Iustinian, ludnd inapoi Italia, uncle Lonwww.dacoromanica.ro

93

gobarzii trageau de moarte. Ins la anul 800 Carol-cel--

Mare se fdcu, precum stim, Imprat al Apusului. Titlul acesta al ltd n'a fost recunoscut in Constantinopol,
dar de aici nu se putea incerca nimica impotriva
lui, dad vreme tinea Ina, pe lng atAtea primejdii,
lupta pentru'ic-oane. Ba Inca Irnpratul cel nou, franc,
tram si in pill-tile care se tinuserd de Rasdrjt: el supuse
Panonia, sframilnd pentru totdeauna puterea Avarilor. Vechiul Tinut al Gepizilor s'a nurnit atunci pdmdntul Francilor. Numai dupd catcva zeci de ani a Incetat

aceast intindere a puterii apusene in paguba Constantinopolului.

Intre noua Irupdratie, pe care Cesarii bizantini n'o

puteau recunoaste povestea planului de asAtorie a lui

Carol cu Imprdleasa Irina nu e serioas), si acestia,

era un. indult pretext de dusruilnie. Francii voiau Dalmatia; care mutt timp se tinuse de Apus, i Bizanlinii,
cari aveau Inca in Venetia, o veche Romanic, ajunsa acum la bogatie si putere, un duce vasal, se gOndiau la
exarhatul lor, la provincia lor, cArrnuitil de clelegatul, de

vicariul Imptiratesc, exarhul, care, smulsd acurn de la

usurpatorii longobarzi, ar fi trebuit sd. se Intoarca la
damn.

Dar, pe and Carolingieriii slabiau prin razboaie in-

tre dnii, Impdratia rsdriteand capdta un Impdrat

viteaz. Vasile I-iu intemeie dinastia care s'a zis, dupil
tara de unde venise el, dinastia macedoncand.
XVII.

impAriltia greceascii de dupa lustinian in 1upt6 cu

Barbarii. Buigarii, Ungurii Dinastia rnacedoneang.
1. Imparatut, Vasile Hu, Armeanul sau Macedoneanul,

a luat puterea in timpuri grele. El a stint insa cum

trebuie infruntat primejdia, si dipastia lui a sapat
Impdratia de o peire cc su pdrea sigurd.
www.dacoromanica.ro

94

Am vazut cd Bulgarii se facura cri5tini tocmai pe

aceast a. vreme i a Boris a luat numele de Mihail, fiind-

ca asa-1 chema pe Imparatul bizantin din clipa and

s'a Mut botezul: Mihail al III-lea, cel poreclit Betivul.
El e acel care, cum s'a spus, scrisese intaiu Papei Nicolac I-iu care, cum stim, a fost un om foarte desloinic
si foarte indraznet), ca sa-i arate gandul, ce zioca cit
are, de a pdrasi pe zeii _pagani, dar la urmd insa Bizantinii au adus de partea lor Biserica cea noua a Bulgarilor. Putea sit creada cineva cd de acuma inainte Bulgariir cari erau de aceiasi lege cu Imparatul i tu Grecii lui, se vor astampara, autand de nevoile terii lor,

care traia Inca in cca mai mare salbatacie? N'a lost

asa, i iata de ce.
Am mai spus iarasi cli urmasul lui Boris, Simion, a
vrut sa fie el Imparat. Pe atunci, in Rdsdrit temeiul era
legea, i, odata ee Bulgarii se facusera drept-credinciosi,
ei puteau sa se uite asa de sus si sa ravneasca asa de
mult. Multi dintre Greci chiar erau bucurosi de stapanirea bulgareasca, Mudcit vazusera ca ostile imparatesti

sunt mai slabe. Asa s'a Inceput un razboiu inviersunat, urmand cat a trail Simion, care a fost tot Invingator
In toate incaierarile lui cu Bizantinii. El e eel mai mare
om care-a rasarit vre-odatit din mijlocul Bulgarilor. La

dansii el este cum e la noi Stefan-cel-Mare, cu toate

ea Simion nu era pe dcparte asa dc cuminte, asa de
bun si asa de iubitor de lucrurile frumoase cum a fost
Stefan al nostru. D'aca Bulgarii n'ar fi fost atat de sta.paniti de dorinia jafurilor si dada in Constantinopol
ar fi stat carmuitori mhi slabi, pe urma dad. Bulgarii
ar fi stiut mai bine sa incunjure cetatile, atunci Simion
-or fi fost cu adevarat, cum ziceam, un fel de Carol-cel,--

Mare al Rasaritului.
Dar Imparatii din Casa macedoneana s'au priceput
sa-si apere Capita la. Nu doar ca ar fi fost toti niste ostasi vestiti; ba unii dintre ei, ca Leon si Constantin, mai
www.dacoromanica.ro

95

mult au cetit crti, si le-au fcut chiar. Ins pe atunci

se luase si In Constantinopol deprinderea cea veche
de la Roma de a se adgugi pe langg Impgrati Cesari,
cari s duck ostile asupra dusmanului. Fireste cei mai
multi Cesari erau ale$i penteu vitejia i priceperea lor
la rzboaie, si de aceia mai totdeauna a fost cine s tie
sabia In Jiltin pentru binele $1 cinstea Impgrgtiei.

2. Apoi Bizantinii se pricepurg. $i acum s intrebuinteze pe unii dintre barbari ca-un biciu lmpotriva altor
barbari, ceia ce era o socotealg iscusit. Prin. campiiIe
tele maH ale -Rusiei, unde fuseserg mai Inainte Avarii
se purtau acuma Ungurii. Cum stim, acegia nu erau tocmai la. fel.cu Avarii, caci Ungurii aveau si sange fink,
ca al Laponilor din partile de sus ale Suediei, ca al lotuitorilor din satele Finlandei si al celor din Tinuturile
Uralului. Ungurii se numiau pe dnsii Maglziari, cum Isi
zic si acum. Erau oameni marunti si, dup gustul european, urati: cu oasele de la obraji scoase Inainte si cu ochii foarte putin deschisi; galbeni-negri la chip. Trgiau
ea pescari, dar ca vangtori mai mult, si nemeriau bine
sggetile lor cu varf de os; la razboiu erau foarte temuti,
fiind ggIggio$i i crunti.. Erau mai grozavi decal. Bulgarii, fiindcd acestia se mai amestecaserg. cu neamuri
mai inaintate $i triserd doug sute der ani In apropierea

Irnparatiei grceesti. La dansii nu eraU regi ca la alti

barbari, ci fiecare semintie isi avea cApetenia cu care
rnergea la razbeiu. De -o bucat de vreme, alte semintii
barbare 11 siliserg a se aseza In Bugeac, de-asupra Dobrogii noastre.

Pe acestia i-au chemat Bizantinii, supt Imparatul

Vasile, ca sa infrangg pe Bulgari. El au venit bucurosi
la leafg si s'au luptat cinstit cu vrjma$ii Irnparatiei.
Dar Grecii nu s'au mai &Wit la dnsii tnd au Incheiat
pace, a$a Incilt Bulgarii $i-au putut rgsbuna pe plac. Ei
trimeserd deci la aft neam barbart Pecenegii cad saingnau cu Tureii cei vechi (fiindcg. Turcii de acurn sunt awww.dacoromanica.ro

96

rnestecati cu alte popoare , si-i poftirA sa prade Imprea-

n6 cu dansii si pe Unguri. Sa1a5ere acestora fura napadite intr'un rand cand bArbatii erau du5i la rOzboiu.
Ele au lost nimicite cu total. Iar, cand, luptatorii se intoarsera acasa, ei isi pierdurA toata Increderea vazand
alata nenoro&re. Tot neamul Ungurilor se ridict din
l3ugeac si, apucand pe langa Nistru, trecu mai sus de
sirul Carpatilor, dincolo fle Maramuras, de se revrst
ca un sivoiu asupra Panoniei.
3. Aici Ungurii nu gasira pe nimeni care sa ii poata
sta in cale. Avarii se strecuragera de malt dupt ce-i In.vinsese Carol-cel-Mare. Si Imparatia cea noua a lui
Carol era slaba, avand hotarul ei de Rasarit numai prea
putin aparat. In local ei se inaltase in locurile acestea
regatta Moraviei, care a fost numit 0a dupa raid Morava, care se varsA in Dunare mai sus de Viena, Capitala

Austrici, dar era pentru ai sill tara slava. Moravii au arut capetenii vestite, cum a fost Sviatopluc, cam pe vreInca lui Boris Bulgarul. Sviatopluc era engin, cela ce

Insemna foarta mult la un popor barbar, de oare ce

legea creshna aducea dupa (Iansa si lurninarea mintii.
Dar cel d'intaiu stapanilor moray care s'a crestinat a
fost, Inainte de clausal, Rostislav, cel ce a carat de la
Constantinopol preoti ca sa-i Invete poporul.
De acolo au venit Constantin, care, dupa ce s'a calugarit, si-a zis Chiril, si alt calugar, Metodio, resliti propoveduitori ai legii crestine, spre- can i astazi priveste

cu recunostintA mice Slav: 5i Boemul, si Slovacul,

Bulgarul, i Sarbul, i Croatul, si chiar Rusul. Ei n'au
cautat sa slujeasca greceste inaintea supusilor capeleniel morave trebuie.sa se bage de sama ca pe atunci
se socotia cit numai in Iatineste, greceste si evreieste se
poate Invesmanta cuvantul lui Dumnezeu), ci au Ulnacit in slavoneste cOrtile sfinte. Pentru ca In aceasta line-

sunt si aunete care hpsesc in greceste, au facut

semne anume pentru dansele. De aici au iesit pe urbit

www.dacoromanica.ro

97
ma: un alfabet care s'a chemat glagolitic (dupd cuvntul

glagol, care inseamnd cuvant, sunet), si unul cdruia i

se zice chirilic (de si nu e adevarat, cum s'a crezut, c
1-4 facut Chiril-). In slove chirilice am scris si noi pand
ddundzi, fiinded am luat cultura cea veche de la Bizantini prin Bulgari.
Rostislav ceruse misionari de la Constantinopol, In do-

rinta de a scdpa de supt apsarea carolingiana. Papa,

care era Nioolae I-iu, si episcopii germani luard aspre masuri pentru a Inltura aceast concurentd rasdriteand. Constantin-Chiril a murit la Roma. Ingdduit si
mai cleparte, Metoclie, cdruia Scaunul papal ii ddslu
un titlu de episcop i pentru Panonia, care Inca nu era
ocupata de Unguri, se Impotrivi pand la sfarsit (1- 885).

Dar opera intemeiat pe liturghia slavd tinu In aceste

parti numai cat si viata lui. Ucenicii celor doi frati,
mai ales Sf. Climent, furd InvdtMorii Bulgarilor: ei n'au
mai avut nicio legatura cu Apusul.
Situatia religioasa a crestinilor Moraviei corespunde_situatlei politice a acestui Stat. Regatul, prins intre cloud
iufluente du5mane, cd.zu usor inaintea unor ndvdlitori

noi. Atunci catolicismul roman hid in stapanire, supt

ocrotirea armelor germane, o parte din teritoriul rdmas
fr stdpan. Cealaltd ajunse definitiv latina prin inchinarea Ungurilor catre Sfantul Scaun.

Ungurii au sfairamat rdpede Moravia si s'au napustit,

cum am vazut, agu pra Apusului. De acolo au fost goniti, dar In Panonia au rdmas. Dupd vre-o cloud sute
de ani, ei au pdtruns si in Ardeal. Dar nu mai er.au asa
cum veniserd: eucerind satele de Slavi si Romani ce se
aflau pe acolo, ei se amestecaserd cu aceste rase si se
schimbasera, si sufletul lor se preschirnbd: erau acum
deprinsi a luera pmantul. Am vazut cd Voevodul lor
Vaik .tefan a facut ca si Clovis, Boris si Rostislav:
si-a crestinat neamul. Si a fost asa de bun, incat i s'a zis
tef an-cel-Sfant.

www.dacoromanica.ro

98
XVIII.

Impiirafia bizanting in lupt cu Pecenegii, Ru0i

Turcii.
1. Dupit ce au plecat Ungurii de la Dundrea-de-jos,
In locul lor au venit Pecenegii, carora li se mai zicea
Pincenati si Biseni.
Dar nu trebuie sa-si inchipuie cineva cd Pecenegii
si-ar fi facut sate aici, cad n'aveau sate nicairi, ei ra-

taciau asa, de la un capat al seului Telui mare la

celdlalt, si-si culegeau de la supusi numai dajdile: nu

atata In bani, cat In roade ale campului. Stapanirea aceasta slab o aveau ei i la Nipru.si la Dunre i peste
pamanturile care fac parte acum din tara noastra. Si in
Ardeal ei se strecurau prin. pasurile cele inguste ale
Carpatilor si jdfuiau, silind la dijma satele romanesti de
aoolo. Cfind Ungurii au venit si ei in Ardeal, au facut
eetati, Incepand cu Balgradul (sau Cetatea-Alba. In limba Slavilor cari statusera pe aici), dar tot n'au putut tinea In frau pe Pecenegi.
Bizantinii erau bucurosi de dansii, fiindca-i puteau intrebuinta ca unealtd de pedepsire impotriva Bulgarllor.
Dar li s'a parut ca acesti calareti n'ajung Inca. Ei s'au
Indreptat atunci la Rui.
IAA eine erau Rusii, cari s'au facut pc urma un popor
asa de mare si de puternic, de care noi a trebuit sa ne
aparam bine, prin munca i cumintenie, ca sa 1111. ne
Inghita i fata de care, si azi, mancati, cum sunt, prin
cele mai cumplite lupte dintre ei, trebuic sa avem
paza.

2. La Basarit de Nistru se aflau Intinderi maH de pamaul cu totul ses, acoperit de buruiand salbateca; acolo-i
placea Pecenegului sa-si invarlit calul. Dar sesul era

strabatut de ape late si incete, care faccou o suma de

mlastini si cuprindeau ostroave maH; Imprejurimile ewww.dacoromanica.ro

A9

rau potrivite si pentru plugrie, iar in ape se purtau

pesti multi si feluriti: aici li plcea Slavului. De aceia
.si erau multi Slavi, mai ales la Nipru, Erau multi, dar
nu puteau folosi la nimic numai cu numgrul, fiindc
n'aveau legaturi strnse Intre dnsii, ci fiecare traia de
sine.
Niste Nortmani au venit insa
asa cum rataciau ei
pe toate marile
si au facut din lutul acesta fail chip

'care erau Slavii de la Nipru, un popor care stia ce

este si avea fruntasi si capetenii. Precum Slavii de
peste Dunare si-au zis Bulgari dup g. cuceritorii lor,

Bulgarii, asa si Slavii de la Nipru si-au zis Rusi dup

elasa stapanitoare a Rusilor de nearn nortrnan.
Acesti Varegi, Ros, veniserg. din Scandinavia, si era fi-

resc ca ramura nordicg. a Germanilor, avand un ,term

al Balticei, s se intinda si asupra celuilalt (se poate
s fi venit si de la Constantinopol, unde Varegii scandinavi. nortmani, faceau parte din garda Impgratilor).
Ituric, capetenia lor
celelalte cloud capetenii erau
fratii lui,
ajunse a lua si cetatea Nougorodalui, vestit si pentru negotul cu departatii Arabi (dui-A. 860).
Supt fiul lui numai. ajunse a fi cucerit de noua ea:ill
militara, din care facea parte si dinastia, si Chievai, ..lre
ajunse cel mai insemnal centru din partea teritoriului
rusesc inriturita de Bizant.
Invatati rusi, caH nu voiesc ca Rusia sg. aiba straini
la Inceputul vietii de Stat si al civilisatiei sale, LAOduiesc venirea fratilor scandinavi si cautlt sg. lmnreasea

Interneierea celui d'inthiu principat din singurele eleinente slave.

Dintre Nortmani s'au tot urmat Cneji si Mari-Cneji
asupra acestor Slavi. Supt calauzirea acestor capetwill. ei se coborau pe luntri usoare, scobite dintr'un singur trunchiu de copac, si strabateau Marea-Neagr, In
lung si in lat: se opriau uncle era In apropiere vre-un
www.dacoromanica.ro

- 100 oras bun de prddat

i, aruncandu-se noaptea, clademi

foc, jdfuiau, de se intorceau Incdrati cu lucruri de metal,'
scump i cu vesminte frumoase. Vestea lor a mers si la
Constantinopol, uncle a fost mare frica de dfin5ii. Insk.

putin dupd anul 950, unii dintre RIO s'au Mart crestini, mai ales dupd indenmul stdpanitoarei lor Olga.
Olga fusese sopa lui Igor, fiu al lui Runic intemeietofiul ei, Sviatoslav, era minor, si ea avea grija terii.
Bizantinii, supt ImpAratul Nichifor Pholias, au soco

rut,:

tit deci cd tot sunt mai buni Rusii deal Bulgarii. Trimeserd_ la Cneazul Suiatoslav, ca s-1 pofteascd sd. viola Dundre. El sosi acolo si invinse. Int litu lua Silistra,
de llingd acest rau, i apoi plind si Capita la bulgdreascd, Preslavul. Atunci vdzurd cei din Constantinopol

ce greseald mare facuserd aduand pe acesti oaspeti

strasnici. E adevdrat cd Bulgarii fuseserd goniti de la
Marea Ncagra; numai in Apus, prin prapdstiile muntilor Macedoniei, uncle pelreceau cu turmele ciobanii
ardmani asa se chiamd Romnii din acele pdrti), i vecinii ion, Gird Slat, Albanesii, se mai tinu ceva domnie

la numele kr. Dar Euii stdpaniau acuma piind la

Balcani) Constantinopolul ii indemna la cucerire, cum
indemnase si pe Bulgari. Asa incilt ei nu voiau sil plece..
3. Pe langd primejdia ruseascd, mai venise acuma
alta. Calif alul arab nu mai era de mutt ce fusese edatd:
Ca lifii din Bagdad rarnaseserd numai cum sunt Papii

acuma, in zitele noastre, adecd n'aveau putere &cat

asupra sufletelor. In Egipt erau alti -stdpanitori, de si
tot Musulmani, in Spania tot asa; si In Asia Tinuturile
se deslipisera si trdiau deosebit.

In Egipt stapilniau, inca de la inceputul veacului

al X-lea, califi lalimili. In Spania ciirmuiau si mai &parte Onir iazii, de si la Bagdad luasera puterea Abasizii, urma5ii lui Abbas, unchiul lui Mohammed pe
la 730 . Abul-Abbas a lost numai un tiran salbatec,...
www.dacoromanica.ro

- 101 <dal- fratele lui, Al-Mansur, si urmasul acestuia, Harun4.-11-Rasid, se nurndrd. Intre marii stpanitori ai lurnii,
prin vitejie, simt politic i virtuti. Si Africa berberd se
desfActi insd. de Abasizi (in aceste parti dornnesc- Aaltd dinastie).
Aceste rdscoale i sfasieri erau firesti. Cu cat inainta

mai mull spre Mesopotamia si Persia, cu atata califatul cel mare se desfdcea mai deplin de traditiile cu
care Arabii incepuserd opera lor de cuceriri.

Chiar in. Bagdad, carmuirea o aveau capeLenii de

barbari can se asamdnau cu celelalte cdpetenii, care
-smulseserd carrnuirea din mana Impdratilor apuseni. Ei
crau dintre Turci, popor din muntii Altai si stepele cele
-calde ale Asiei-de-mijloc. Turcii aveau putind pricepere

la alte lucruri decat rdzboiul. Dar in acesta nu-i intrecea njmeni: erau buni cAldreti, buni arcasi, si mai ales
ascullau de capeteniile lor. Asa se incepu din neamul
Turcului Selgiuc o dinastie care s'a zis a Selgiucizilor.
Puterea Selgiucizilor sttea mai mult in Asia Mica',

,dar se intindea 5i asupra pArtilor de sus din Siria.

Ei smulserd pe incetul, bucatd cu bucat, pArnanturile
pe care le avuse pana atunci Impardita bizaiatind. Cesarii di,n Constantinopol luptard acolo multd vreme,
clar frd. folos. Se intampld odatd cu un Cesar ceia ce
se intamplase cu linpdratul Valerian, cand s'a luptat
cu Persii: Imparatul Rhomanos a fost bdtut 5i ucis in
luptd. Dar aceasta a venit mai tarziu numai.
Selgiucizii se zic asa, deci, dupd. Selgiuc, eron, mai
_mull fabulos, care sta la Inceputul neamului lor. Cei
mai straluciti rdzboinici din aceast dinastie sunt AlpArs lan, care birui la Manticjiert pe IrnpAratul bizantin
Rhdmanos Digenes, venit pentru a apdra provinciile rsritcne, i Malec-Sah. Acesta din urmd domni ca un
Imp drat glorios. Provinciile incepura ins chiar din
wremea lui st se oboseascd, ajungand in stpanirea ruwww.dacoromanica.ro

10 2

delor, generalilor sau dregAtorilor, iar cu vrernea urmasii In Siria ai Selgiucizilor rdmaserd cu mici posesiunirzlete (la Mosul, in Mesopotamia, st5tea insd in yeacul al XI-lea un atabec, loctiitor al Califului, care dre-

gtor avea putere si asupra Siriei). Asia Mica se 'Astra In puterea unei noi Case stdpilnitoare, Inrudita cu.
cea veche, dar ridicata la domnie numai prin vrednicie si norOc.

Pana ce li se ridicd Ins drept de-asupra capului

norul primejdiei turcesti, Bizantinii avurd trei Imparati

puternici, cari au Mart ca Dundrea sd fie granitd deMiazdnoapte a Bizantului. Acestia au fost Nichifor Pito-kas (Foca) si loan T.zimiskes (Timische), apoi dui-A ei
Vasile al ll-lea, zis Bulgaroctonul, adeca ucigiitorul deBulgari",

Ei au luat Greta, apci, In Asia, Tinuturile pierdutealtd data NA de Arabi: Ierusalimul n'au pulut s-1 dobandeascA, dar au capatat dreptul de a-1 ocroti. Apoi.
Rusii fur goniti pand la Silistra; aici furd Incunjurati
si siliti sa piece. Sviatoslav peH la intors, omorit de
Pecenegi. Al treilea urmas al lui a avut cinstea de a se
castori cu o principes din Bizant si se fcu crestin_
El se chema Vladimir.
Fiul lui Vladimir, care se cAstorise cu Ana, fiica Impratului bizantin Rhomanos al II-lea, a fost vestitul laroslav (-I- 1054), care stparti singur si pasnic, bumrandu-se de rodul oslenelilor si jertfelor unui lung sir
de inaintasi destoinici.

Apoi Tzimiskes nu pilstr In Scaun pe Tarul bulgaresc care era fugar la dnsul. Vasile al II-lea, urmasul
lui, porni asupra lui Stimuil, cdpetenia neamurilor din_
Macedonia, cum am mai spus: mai mult Albanesi si.
Romni
dar dupd obiceiu si pentru cd Biserica era
slavd, bulgreascd, se zicea cd este Tarul bulgdresc,
care-si avea Capitala la Prespa, pe lacul de Ohrida, 5i-1.
www.dacoromanica.ro

- 103 rapuse si pe acesta. El \In valuri de sange si supuse

toad lara. La anul 1000, de la Dunare in jos nu mai
era alt stapan decat Imparatul.
Samuil a lost unul dintre rsculatii feciori de boieri"
(ai lui Sisman) din Apus, de lege bogomilicd (legea lui
Bogomil pare c se razirna pc Vechiul Testament: pune
nume luate de acolo; struie asupra posturilor; amesLea. pc Satana in Mate rosturile lumii, ca dusman temut al lui Dumnezeu). Rdscoala se Meuse, am spus, cu
ajutorul Albanesilor si Aromanilor din acele parti apusem. Pentru inabusirea ei, Vasile intrebuintd celc mai
grozave mijloace. Greci furd asezati pretutindeni in dregdtorii, si Biserica Bulgarilor fu grecisata, dandu-i-se ar-

hipastori de nearn strain. Cu ei am avut si noi legaturi de erarhie.

Dar Imparatia cazu pe urrn tot mai jos. Turcii luara

Asia. Pecenegii pradara mult vreme, pana fura in sfarsit rpusi cu totul, In. lupta de la Lebunion. Femei MIA

intelegere pentru chemarea lor ajunserd a stapani la

Constantinopol.

Fratele lui Vasile, Constantin, a fost un balran netrebnic. Fete le acestuia, Zoe si Teodora, mai ales cea d'intaiu,

ajutard la Injosirea Imparatiei; de si in vrasta, Zoe a

fost cdlauzit de favoritii ei, pa cari-i aseza langa dansa pe tron. Serbia se rascula supt ,5'tefan Voiskw, al ca-

rui fiu pastra partile de lang Nis. Capetenii bulgaresti cutezara sa ridice iarsi armele, In fruntea Vlahilor romani si a Slavilor. Pretendenti se desfacur din.
randurile ostirii. Aril de zile, Pecenegii ocupard Tinaturi intregi din Mesia si Tracia, dupd ce lupte launtrice

ii sooasera din padurile si vaile noastre. Francii"

Francesii, Italienii, Norvegienii

din garcla si ostire ca-

patau un rost tot mai mare.

Atunci un neam nou, de mari proprietari, de loc din
www.dacoromanica.ro

104

Asia Mica, care se chema al Comnenilor, inlocui dinas-

tia cea veche, la 1081, si iardsi Iniparatia fu scdpata

de risipd.

Alexie Comnenul putu s inlture usor pc uri Imptrat rail, care biruise i ucisese pc cal mai bun. general
din Impgratie, Nichifor Brgennios (1-iu April '1091).
Din nearnul lui mai fusese de curand un Impgrat, mort
Inca tdndr, Mrd urmasi, Isaac Comnenul.

XIX

inceputul rgzboaielor cruciate pentru mormantul

lui bus Hristos.
1. Impdratul Alexie Comnenul avea sa poarte o luptd
grea cu-Turcii. In fruntea acestora statea, pe vremea lui,
Malec4alz, adecd Sahul-Rege Sah" se nume5te In limba
persona stapfinitorul Din dinastia Selgiucizilor n'a mai
.

fost niciunul care sit aibd atdtea insusiri din cele care
trebuie ca sa stapfineascit cineva bine pe oameni. Cu
cateva zed de ani in urma, Impdratul Rhomanog fusese
batut i ucis si de atunci puhoiul turcesc inainta necontenit ca un riu care ineacd holdele. Staptinirea tureeased
ajunsese acuma pand aproape In fata -Constantinopolului: Imparatia bizantina nu mai avea deck foarte putine locuri in Asia. Se intorsese, va sd zica, pentru (Musa
primejdia din parlea musuhnanilor, asa cum fusese in
vremurile cele bune ale Arabilor.
Dar Alexie era un om dibaciu si, inainte de a fi Imp&
rat, el se deprinsese cu rdzboaiele. Cu dzinsul in fruntQ,

tara putea Inca sd fie sigura de viitor.

2. Alexie socoti cit ar fi mai bine sit aibg in ajutorul
sdu, ca mercenari, ngimiti, i pe crestinii apuseni. Pie-

deca rea mare pentru venirea lor era deosebirea ae

lege: catolicii, cari se tineau, bisericeste, de Papa din
Roma, erau priviti la Constantinopol ea niste ratdciti,
www.dacoromanica.ro

105
si Apusenii judecau i ei cam tot asa pe Greci. Pe
u.rmg, Regii i Imparatii din. aceste pdrti aveau alte

griji deeat aceia de a da sprijinul lor crestinilor din

Rgsgrit.

In. Franta se afla pe tron un rege slab, nap, care se

gAndia mai mult la afacerile lui casnice. Regele din Anglia, fiul liii Gulielm, care cucerise tara, era un vrtnator

slbaetc, care-si petrecea vremea numai prin paduri,

cdutilnd fiare ce samnau la suflet cu donsul. In Spania,
regatul de Leon, se unise cu regatul de Castilia, iar Ara-

gonul, care ajunsese acuma si el un regat, era unit cu

Navara. Aici urma tot lupta cea veche cu pgg.nii: mai

In fiecare primavard agile cavalerilor imbrgeati in

zale de otel se duceau, supt steagul cu crucea pe dnsul,

s mai goneascd pe musulmani din vre-un castel sau

din. vre-un oras. In locurile cAstigate se aduceau apoi locuitori din toate partile, lot asa cum se strAngeau oameni

de pretutindeni in sloboziile noastre mai de mult, pe

care le deschideau pe pmniturile br, Inca pustii, Dornnii si boierii.
Intre cei ce s'au luptat cu mai multd tragere de inima

si cu mai mult noroc pentru crucea lui Hristos, a fost

ai un cavaler anume Roderic (spanioleste Rodrigo
Diaz din. locul Bivar; lui i s'a zis Luptatorul si Cidul
(dupg cuviintul arab: sid, seid, care inseamng i domn
sliipan). El a luat de la dusmani frumosul oras Valencia, aproape de Mare, pc care 1-a stapanit apoi regele de Aragon si Navara. Cantece vestite pomen.esc pn

astgzi la Spanioli isprilvile acestui cm minunat, care

n'a crutat nicio osteneald ca sg. Meg bine neamului

ceia ce este fapla cea mai frumoasil care se poate svArsi.

Tot pe aceast vreme niste cavaleri din Franta supt

Henric de Burgundia, un Frances, se coborir din corbii acolo unde astazi e regatul Porlugaliei: ei Ii intemeiara, ca un simplu comitat al Castiliei, dupa ce bg.www.dacoromanica.ro

- 106 turd pe musulmani. Izbanda crestinilor ar fi fost insd

si mai mare, dac n'ar fi venit din Africa luptdtori de
legea lui Mohammed, pe care ei o fdcuserd mai curatd,
anume Almoravizii (Al e articolul arab; Moravizi, Morabiti inseamnd fanatici gata de jertfg.). Pe vremea cruciatelor cmirul Iusid Neu a doua debarcare arabg. In
Spania. El izbuti a lua toat mostenirea vechilor ealifi
separatisti spanioli.
3. Deci pe vremea aceasta se gdsiau destui crestini cari
O. creadd el datoria lor cea mai sfantg. e sd se lupte cu
pdganii, cari nu credeau in dumnezeirea lui Hristos, Grigorie al WI-lea se &Wise a pune la cale un mare rdzboiu al Crestindtkii intregi pentru a scoate de supt stg.panirea rnusulmaniror focurile unde Mantuitorul se ngscuse, propoveduise printre oameni si murise pe cruce.

Dar nici Papa nu putea indeplini aceast sarcing, de

si i se cuvelaia mai mult lui deck tuturor celorlalti,
fiindcd el ajunsese a fi calduzul sufletcsc al Apusului.
Stavin.' era pentru dansul lupta cu. Impdratul.
Un urmas al lui Grigorie, Urban al II-lea, sttea mai
bine In aceastg. privint: Impratul Henric al IV-lea
era invins si umilit acuma. Papa se incumet deci sd
indrepte puterile trestine asupra Ildsdritului. Dou soboare fur tinute pentru aceasta, adec cloud adundri
mari ale clericilor: arhiepiscopi si stareti, in jurul cdrora se strangea de obiceiu si o multime mare de papor, cu toate c acesta n'avea dreptul sd ieie parte la
sfaturi si sd hotrascd.

Cel d'intaiu s'a tinut la Piacenza. La sinedul de la

Clermont, in Franta, veni lumea de pe fume, si cavaleri si print! si, mai ales, foarte multi oameni sdraci,
mai toti, fireste, Frances!. Papa, care era si el de acest neam, vorbi, se spune, care dansii foarte duios si
aprins despre patimile Domnului Hristos si despre rusinea ce trebuie s'o simt orisicine cand stie cd asemenea lucruri sfinte sunt pangdrite de domnia pdganilor.
www.dacoromanica.ro

- 107 Si tot asa se spune ca din toate partile Incepurd sa se .

audd strigate: Asa e voia lui Dumnezeu, asa e voia lui
Dumnezeu". Adecd voia lui Dumnezeu era ca bogatii si.
sdracii, puternicii si cei mai slabi sd meargd pentru a
lua Ierusalimul de la pagani. Ca sa arate tuturor hothearea lor si ea sa Indemne i pe altii, ei Ii cusura pe
haine bucati de postav rosu In chip de cruee. De-acum.
inainte ei se socotiau cit f ac parte din oastea lui Dumnezeu".

4. Papa rea mers cu dansii, pentru ca de fapt nici

Indemnul nu pornise numai de la dansul, nIci el nu se

astepta la o mare isprava: adaugi ostilor numai ml

legat al sdu, episcop frances din cei marunti. Deci ch
capetenie pentru Loti nu era. Fiecare ceald a pornit
deosebit. Intaiu au yornit oamenii cei mai saraci, pe
jos, caldri si in card, ducand cu dansii i nevestele si

Ei nu stiau uncle e Ierusalimul i intrebau,

child vedeau die un sat mai mare, dacd nu e atolo cetatea sfanta. Apoi au plecat altii, cad aveau In frunte pe
un calugar, Petru Ermitul, do la Amiens, lost pelerin,
care era socotit slant si caldria pe un asin, ea Mantuicopiii.

torul la Intrarea 'n Ierusalim. Ei prildau groaznic In

sale, si, sosind In Asia, Turcii i-au ucis mai pe toti (1096).

Domnii cei mari au venit tocmai la sfarsit, pe apa.

unii, iar altii pe uscat, la Constantinopol. Erau printre
ei, nu numai Francesi, ci si Normanzi din regatul Siciliei, i ctiva Germani i Italieni, cad aveau medial&
Se aflau In oaste fratele regelui Angliei, Stefan de
Blois, om cucernic i bland; apoi Raimund, contele deProventa (Provence), cu 9 stralucita Gude; erau si ambitiosii i Infldcaratii veri normanzi Bohemund si Tancred, dintre cari eel din urma avuse un rdzboiu cu Imparatul Alexie, cautand sa-i iea parVile de care Adria-tied, de la Durazzo pant la Salonic. Era, Infatisand
nobilimea lotaringiank francesa de limba, dar facand
parte din. Irnyaratia Apusului, Godefrid de Bouillon.
www.dacoromanica.ro

I08
Bizantinii priviau cu neincredere si fried pe acesle
,,16.custe" strdine, necuviincioase, lacome i peste mdsurd

le zgomotoase. Cruciatii au avut multe ciocniri cu Pecenegii impardtesti, multe certe cu dregaitorii constantinopolitani Wand fur trecuti in Asia. Numai Stefan. de
Blois pdstr o amintire recunoscdtoare despre politeta
darnicia Impdratului.
Cruciatii nu s'au lute les bine cu Alexie, si au fost chiar

putin polilicosi cu dnsuE Dupd ce au trecul In Asia,

bdturd. pe Turcii de la Niceia, caH se imprtiserd in
stapaniri mai mdrunte. Ostile cruciate ale printilor",

contilor" bdturd astfel pe Sultanul selgiucid", Chiligi-Arslan, la Dorylaion, dupd ce luard Niceia (1097).

Dar tara era prea pustie, si ei nu stiau drumurile

si

n'aveau hrand. Au suferit asffel grozav; s'au vazut cdlreti fudui mergnd pc spinarea boilor, cdci caii periserd. Se lua totusi Antiohia, uude-i asedi atabecul, de
care abia scdpard, si apoi Ierusalimul. Aici crestinii
vdrsard mult siinge i pangdrird cu el acest loc dant,
unde se cuvenia sd vie cu. blandeta In suflet, asa cum
Invata Mntuitorul 1nsusi. Legatul Papei, care trebuia
s aiba comanda suprernd si hotdrirea asupra cuceririlor, perise In cale.
XX.

Regatul cre*tin al lerusalimulul

i alte. cruciate.

1. Gres Linn din. Apus, caH cuceriserd Ierusalimul, au

Intemeiat in prtile acestea ale Siriei teH noud, Intocmai" ca ale lor de acasd. In Antiohia au fa'cut un prin-

cipat, in Tripoli, chiar pe malul Marii, un comitat

(adec aici cdpeteni n. feudald se chema conte), si Eflesa

era Capita la unui comitat, al Armeniei Mid, de dire

Mare; In felurite ceati mai mdrunte au sratut domni
mai putin insemnati. La Ierusalim puterea s'a dat In
mnile acelui cavaler din pairtile Lotaringiei, langd apa
www.dacoromanica.ro

- 109

Rinului, ducele Godefrid (sou frantuzeste Godefroy) deBouillon (fiindc avuse si orasul Bouillon, in Lotaringiade-sus); el s'a sfiit ins a-si zice rege; ca unul ce apara
Biserica Sfantului Mormant, s'a intitulat advocat al ei, a-

deed vechil in lucrurile lumesti. Dar dup dansul au

venit stapilnitori tot din natia lui, si acestora Ii s'a zis
regi.

2. Ei nu erau cu adevarat carrnuitorii terii, ci fiecare

dintre feudalii de aid trdiau ca si cei din Apus, avand
dreptul de a judeca, de a bate bani si de a incepe razboiu. In porturi se asezara negustori veniti din oraselc cele man a13 Italiei, care erau pe atunci foarte boGenova si Venetia. Ei pugate,: Pisa,
in Toscana,

neau mare pret pe drepturile lor de a sta in aceste

prti, pentru c in porturile Sirici vPniau caravane cu
marfuri din zdancul Asid, unde erau pietrele scmnpe
si unde cresteau bumbacul, scortisoara, nucsoara, piperul, sofranul, mirodeniile; tot de acolo sosiau si mittitsuri si stole foarte frumoase. Ralienii umblau pe
aici mai de demult, dar atunci trebuiau sa plateasca
vami man i sa sufere stoarceri de bani, inchisori si

batai de la pagani, pe cand acuma ei erau siguri de

ocrotirea feudalilor si a regelui crestin din Ierusalim.
In. sfarsit, se intcmciara si Ordine, sau asezaminte)

dc cavaleri cari erau calugari. Ei aveau sarcina sa inhagiii sau calatorii ce veniau la
grijeasca de pelerini,
Locurile Sfinle,
sa-i gazduiasca si sa-i ingrijeasca la

bolile lor. Din Ire Francesi mai ales s'a facut astfel Orclinul Templierilor, fiindca stateau intr'o casit pe locul
Tcmplului lui Solomon, si Ordinul Spitalului Sfantului Ioan carora ii s'a zis do& Hospitalieri, de la hospitale, in 1aline51e spia1, sau IoaniU . Germanii au intrat mai cu sama in Ordinal Teutonic adeca german;
dupa numcle eel vechiu al Germanilor: Teutoni sau
al Spitalului Stintei Marii. Cavalcrii purtau hlinc lungi
cu crucca pc de si umblau cu arme, fiindca mai 'wean
www.dacoromanica.ro

110
si

sarcina de a se lupt necontenit cu pagfmii. La in-

ceput si-au indeplinit cinslit chemarea, dar mai pe

urmA au deprins naravuri rele, mai ares Templierii,
cari pentru aceia au si fost desfiintati, chid erau acum
bogati ncgustori i bancheri ai afacerilor dintre Apus si
RAsArit.

3. Regatul Ierdsalimului era in.s prea slab ca sA se

ie nurnai cu puterile lui: deci se tot cereau ajutoare din
Apus. Cete-cete de luptAtori veniau aice sA-si rscumpere pAcatele prin rugaziuni si prin infruntarea primejdiilor pentru Hristos. Pe urmA Insa, dupA vre-o cincizeci de ani de la cel d'intaiu rAzboiu, s'a facut a doua
cruciatd. CruciatA Inseamn o pornire de osti care e
totArit-A de Papa pentru ca sA scoalA din robie sau sA
ajute Locurile Sfinte; ea se chiama asa pentru ca ostasii poarta erucea pe hainA. Cruciata a fost calauzita
de doi stapfinitori mari ai Europei apusene: Conrad, regele Romani lor asa se chema Imparatul german pilna
is se punea In Roma cununa impArateascA pe cap), si
Ludovic al VH-lea, regele Franciei. Ea s'a inceput and
Apusenii aflara ca Edesa, una din cetatile cele mai insemnate ale regatului de lerusalirn, a fost luata Inapoi

-de pagthil. Cel ce a chemat pe crestini In lupta cea

noua, a fost un vestit cuvntAtor, Sydntul Bernard, din
mnAstirea francesa Clairvaux.

4. Conrad era Inteo dinastie nouA, asezata pe iron

la alegerea lui: ea se chema dinastia de Suabia sau
Svabia, dupd partea din Germania (in jos, catre
de unde pornise; i se mai zice i dinastia de Hohenstaufen, dui:it numele cetatii, al castelului In care trdise
ptma atunci neamul lui Conrad. El era un om foarte
destoinie3 si Germania se deprinsese sa asculte de Onsul; ducii, cari stapiiniau in desebitele Tinuturi in
Bavaria, in Lolaringia, in Austria, iar, in afara de hotarele G-ermaniei, in Boemia), se supuneau chemarii lui.
www.dacoromanica.ro

III
Ludovic al VII-lea era fiul regelui Ludovic al VI-lea

nepotul de flu al lui Filip care traiesc pe vrernea cruciatei d'intaiu. Tatal sau fusese un om foarte
cuminte, care stiuse s infraneze pe multi feudali ce
erau mai aproape de dansul. Acestalalt Ludovic Irma
fu mai slab de fire.
Cei doi stpanitori plecara pe rand spre Constantinosi

pea, uncle domnia atunci Imprat Manuil, tot din neamul

Comnenilor, orn foarte mandru si indraznel: el a volt

s supuie pc Unguri, sa cucereasca Italia, si, tot odat,
sa. cast* i Rasaritul pierdut. Manull nu ura pe catolici,

ci avu si legaturi de famine cu dartsii. El era

fiul unei principese unguroaice, si se cunostea aceast

ebarsie dupa mama a lui: era focos, indraznet, neastamparat; tinea la caii de razboiu, se imbata de lupte

punca onoarea lii ca om mai presus de binele

terii sale.
Ca un om luminat, el a Inteles c ura dintre crestini
nu poate s fie pe voia lui Dumnezeu, caruia nu-i place niciodat vrajmasia dintre oameni. Dar Apusenii nu

s'au inteles cu el, precum cci ce vescra inainte de

dansii au fost Ihtrat in galceava. cu ImparatuI
In Asia, nici Conrad, nici Ludovic n'au facut nicio is-

prava. Foamea a chinuit si ostirile lor, care nu stiau

drumurile: la urma, ei s'au Inlors cu umilinta si si-au
cautat de aici inainte de trebile bor.

Nelzbanda se datoreste i faptului ca au mers deosebit, privindu-se cu dusmnie, si cli. Imparatia, care
trebuise dup cruciata intaiu, care-i ajutase a lua parte
din Asia Mica Inapoi, s poarte razboaie cu necredinta
lacoma a Normanzilor, nu mai voi s dea acurn niciun
ajUtor. Conrad fusese Mut chiar de ostasi de-ai lui Manuil, iar Ludovic umilit in audienta lui la Imparat, care

nu privia pc acesti Apuseni ca fiind de o sama cu

dansul.

www.dacoromanica.ro

112

Manuil Incercd mai tarziu sd se amestece el in Apus:

avuse lupte cu Ungurii, si %tile Ini ocupard mi. timp
Ancona, pe coasta italiand a Adriaticei.

Ludovic era Insurat cu Eleonora, care-i adusese ca

m%tenire, fiind fata unui feudal puternic, toat partea de Sud-Vest a Franciei, cdreia i e zicea atunci Ac-

vitania. El se certd Insd cu dnsa pe vremea cruciatel, si se desparti Indatd.

Eleonora se mrit din nou cu Heriric al II-lea, regele
Angliei. Acesta era fiul Matildei, singura mo$tenitoare
a lui Gulielm Cuceritorul, si al until senior din partea
de Apus a Franciei, Gotfrid (Geoffroi), zis si Plantagenctul, fiindc d. obisnuia sd implAnte in pdlrie o crean-

gd din copacul ce se zice dobrita in romneste, iar

In frantuzesie genet. De la tatAl sriu el avu comitatul de Anjou, cu partile vecine; de la mania ii rarndsese Normandia, de unde se tragea neamul eL Elconora-i aducea acum zestrea ei de pamnturi. Regele
Angliei avea astfel cam (loud treimi din Franta, asa incat regele Franciei trebuia sit vadd In el cea mai stra.5-

flied primejdie. De dceia s'au luptat adesea regii din

aceste cloud teri, cum vom vedea.

Henric al II-lea, Regele Angliei, i lupta cea noun

dintre Papi i Imprati.
1. Henric al II-lea, regele Angliei, a fost un om hotiirit Si mlinch-u.; pana atunci in tara lui nu mai domnise altul ca ansul. Cum am vazut, el era foarte puternic, avilnd eta-tea panifinturi $1 in Franta. Apoi s'a coborit $i In Irlanda, unde piliiil atunci locuitorii cei vechi, Celtii, traiau neatarnati, impartiti fiind intre mai
multi stapilnitori mici. Nurnai in Scotia el n'a patruns:
aceasta tart, asezata in partea de Aliazdnoapte a insulei
www.dacoromanica.ro

113 Britania-Mare, peste care se intindea si regatul Angliei, avea regii ei deosebiti, caH se coborau dinteun
neam celtic foarte vechiu, dar acesti regi, dup o fraugere a puterii lor, se recunosteau vasali adecd inchinati
prin juramant) regelui Angliei. Celti, aproape curati,
se mai gasiau i In partea de Sud-Vest a Britaniei Mari,
care pentru aceia se numeste pand astzi Tara Gali lor;
si acestia au trebuit sit recunoasca insa drepturile lui
Henric.

Ins el a avul multe greutati cu rudele si cu supusii

sai. Sopa lui Eleonora 5i fiii lui au uneltit impotriva-i
si au atitat si rascoale; in privinta fiilor rai si fara. recunostinta, Henric a avut aceiasi soarta ca si Ludovic,

regele dc odinioara al Francilor, dar n'a fost asa de

slab fata de acesti tineri fart frau ca Ludovic, ci i-a
stapanit Ja. urma.. El numise arhiepiscop de Canterbury prohunta: Chenterbiore), adeca., am putea zice,
Mitropolit al Angliei, pe un curtean la care tinuse mull:
Tdrna Becket. Dar acesta i s'a al-Mat dusrnan, fiindca si

el credea, ca mai toti clericii de pe -acel timp cit Biserica sfingurt are dreptul de a judeca i pedepsi pe
preoti si calugari. Cu Becket, Henric a avut sa. se Iramante multa vrerne, fiindca acest cleric era indraznet si
indaratnic. Odata i-a scapat din gull regelui vorba ca:
oare nu se va gasi nimeni sa-l.scape de acest om suOrator? Niste cavaleri de la Curte au mers atunci de
au ucis pe arhiepiscop, chiar In biserica. Dar toata lumea s'a ridicat atunci asupra lui Henric. El a trebuit
sa se pocaiasca, mergand ca un pelerin la mormantul
lui Toma, care era socotit ca sfant.
2. Urmasul lui Henric a fost fiul sau cel de-al treilea,
Ricard cci doi mai marl murisera), foarte viteaz, ce
e dreptul, dar nesocotit, lacom de bani i atilt de por-

nit la cearta si la lupta cu oricine, hick "Area aproape nebun. Porecta i-a ramas Inimd-de-leu (Coeur de
8

www.dacoromanica.ro

- 114 Lion), dar nu i sa cuvenit, pentru c cel ce are in _adel.dr inim 1c. leu alege o tinid mare si folositoare
oamcnilor pentru vitejia sa, si nu se bate et' morile de
\rant.

Ricard a fosl cu inult mai prejos deck _tatd.1 srm.

Din potrivd, fiul lui Ludovic al VII-lea eel molau a intrecut cu mult pe acesla. Filip-August se numrd inlre
cei mai mari regi ai Francici, si in. evul mediu nu se
gdsete niciunul ca Winsui in accastd tara. Era inainte de
toate Un om inylept i cu foarte mult socoteald; n'a
dovedil. vitejie si n'a indragit niciodata rdzboaiele. Ii
pllicea sd-si pandeascd vrjmasul, sa sara asupra lui
atunci cand acesta era mai slab si sd-1 sileased fr vdrsare de sange a-i implini voile. Cu mdsura 5i istetimea

sa a izbutit sd-si lase tara de clou ori mai mare de

cum o primise.

3. Lui Conrad in Germania i-a urmat nepotul sau,

Frederic Barbd-Rosie. Acesta a fost cel mai stralucitor,
dar flu t mai mdret Imp drat pe care 1-a dat poporul
german In evul mediu. Era puternic si frumps; o barb4
roscatd, deas, i se rdsfira pe pieptul larg; pand la

Miran* a fost un luptdlor vileaz si neinfrant la osteneald. Ducii din Germania, caH facuserd zile arnare
atator Imprati, nu cutezard a-i sta irnpotrivd, ci ascultau de dansul. Cdci nici nu era ca altii d'inaintea lui,
o fire asprd, porunciloare, schimbandu-se dintr'o zi in
alta, ci se infillisa ca un vrednic Imparat, senin si slatornic, fara trufic, fdrd toane si fara sirellic, jute in Linerete i vioiu In bdtranetele sale.
El merse fr zdbavd. (1152 in Italia, uncle nu se coborase inaintasul sau Conrad, care formal n'a\fost Impitrat. Aici avea dreptul sa ica veniturile si sa primeascd

supunerea ce se cuvenia unui Imp lira; pe urind el

cdula sd tie in. frau pe Papa, IR folosul caruia luerase atunci cand sfdribnasc in Roma o incercarc de
www.dacoromanica.ro

115

-viata neatArnata a orasenilor. Pentru domnia adevarata, si nu numai cu numele, in Italia, Frederic s'a luptat ins zadarniic douazeci de ani si mai bine si s'a coborii de sase ori tu oastea In aceast tara.
Credea sa afle In cale numai pe Papa i pe feudali,
dar gasi aceste orase doritoare de liniste si,...satule de
contributii..Impotriva lor el nu luptd numai cu anna,
ci si cu spiritul, cu vechiul spirit al monarhiei romane,
Inviat de curnd prin lectiile, din Roma si Bologna, unde
ramasese, ale lui Wernerius, marele raspiinditor al drep-

-tului roman. In orasul Papilor staplinia acum, in numele poporului, Arnold din Brescia, un fel de presedinte al Republicei Romane, care silise pc Sfntul Parinte a trai viata sufleteasca asemenea cu a Apostolilor.
In lunie 1155 Frederic se incorond ins in Roma, parsit de Arnold acesta fu apoi ars ca erelic).
De si in. Germania Frederic avea irnpotriva-i dumania statornicd a Casei Ghelfilor, represintata de ducele
Henric Leul, pe care la urma-1 izgoni, impartindu-i,
dup interesele lui, ducatul, Frederic se gandia tot la
domnia lumii prin Italia si pe basa dreptului roman.
Era negatia ideii lui Grigorie al VII-lea. Biserica lui

Dumnezea nu mai era in sama celui care-1 infatisa

pe pamlint, ci in sama mostenitorului Imparatiei romane, sfintil de Papa dupd datoria acestuia. Opinia
publica a tin1pului, mai ales in. Germania, a fost pen-

lru el. Astfel putu Frederic O. proclame In dicta de

la Roncaglia (1158) intregimea dreptului thu tmpdriizdtesc.

Orasele Italiei-de-Nord, -ale Lombardiei, nu voir sa-1

recunoasc astfel, si Papa, ca si regele normand din Su-

dul peninsulei, stateau gata de lupta. Frederic voi sa

hotarasclt in dicta 1ntre cei doi Papi alei la moartea
Papei Adrian (de natie Engles). Milanul, oras foarte
bogat i milndru, fu luat de dnsul la 1162 si dartunat.
Alexandra al III-lea, Papa dusman scopurilor "sale,
www.dacoromanica.ro

- 116 trecu In Franta.. Si toate State le apusene, ai cdror reg.(

an voiau szi fie vasalii unei Tinpdrdlii efective, Mara-partea lzzi.

Dar orasele italiene se rilscular g.

chemsarg. pe Papa

Alexandru din nou. Totusi Frederic intrg biruitor In

Roma, la 1167. Ctuma-1 scoase de acolo.

In sfArsit la 1176 se dAdu o luptg hotartitoare, in a

treia coldlorie roniand a Irnpgratului, rangg. Legnano.
El fu biruit, si planurile lui italiene eitzurg. In Venetia Frederic se 1mpc in. sfrtrsit cu Papa, fru% a ho-

tarl puncte de principii. Cu orasele se facu pace la

Constanta, abia in 110: Frederic recunostea watdrna-

rea lor de fapt. 0 a sasea cglatorie in Italia nu mai

gsi dusmani de inlturat. Printer) erucia1 g. voia sIt dove-

deasca acum bgtritnul Impgrat a e, tolusi, macar in

dacg. Papa, regii -si orasele 11 ImpiedeDonmul puterilor lucaser de a fi in. sens roman,
sensul feodal,

mii.

1. Pe atunci se afla cu durere c Ierusalimul a cazut

iarasi in maim pAgdnilor. II luase notd Sultan din Egipt 'Ana atunci fuseserg aici califi rasculati impotriva
celui din Bagdad), anume Saladin, a carui fire samgna
cu a eelor mai alcsi in purtari dintre cavalerii Europei
apusene. Ca sa eastige iarasi cetatea sfntg, se inarmard.
si Ricard i Fi lip-August si batrfinul Impgrat.

Dar lupta n'a fost cu noroc. Filip a staL putin timp

in Rasarit si s'a intors acasg, unde-1 astepta grija maririi Francici. Frederic merse o bucata de vrerne ca un
triumfator, dar iat ca, intr'o zi de arsita, el intra cu
calul In apgle reci ale unui rftu din Asia Mica. Indata
cazu, i fu scos mort din valtni Din razboiul cc incepuse, nu s'a ales cu nirnic 1190 Iar Ricard lug insula
Cipru, liingg Asia, mule staptinia un Grec ritseulat, si
dada frumoasc lupte supt orasul Akkon zis de Francesi: Acre , care iu euceriL dupa strasnice silinti. Icrusalimul insa ramase al lui Saladin,
.

www.dacoromanica.ro

- 117 XXII.

1mpiir Atia Bizanting pe vremea cruciatelor.

Frederic BarbA-Rosie, mergand la lerusalim, a,
trecut i pe la Constantinopol. Cu Bizantinii de aici el
-s'a inteles tot asa de ruf din pricina deosebirii de lege,
41e neam si de obiceiuri, ca i toti ceilalti cruciati caH au
iners pe acest drum, din _Europa in Asia.
ImpArAtia din Constantinopol nu era O.' mai tie dead
vre-o cincisprezece ani, si aveau s'o iea in stApanire alti
cruciati, acei din expeditia care se socotia a patrat.
Dar trebuie s se lAmureascA intaiu ce s'a intamplat
la Bizantini de la Alexie Cornnenul, de care a fost vorba
la arAtarea imprejurArlor cruciatei celei d'intaiu, pAn
la anul de peire 1204.
S'a vorbit mai sus de al doilea urmas al ImpAratului
1,

Alexie,nepotul sAu de fiu, Manuil. De la Eraclie incouce,

RAsArilul n'a mai vazut un orn ca dansul. Planurile lui

-erau dupd masura cuceririlor lui Iustinian; actec el voia
sA adune lumea crestinA intreagA inteo singurd ImpAHite mare, care sA-si aiM Capitala in Constantinopol.

Pentru aceasta a purtat acele multe rAzboaie, in cei

patruzeci de ani eat a domnit 1113-80), cam in aceIasi limp cAnd domnia in Apus Frederic Bari:a-Rosie,

iar Anglia o avea Henric al II-lea.

Du5mani erau destui la Wale hotarele.
2. Asa, din sug, de la Dunare venian Unguriii de cand
ise crestinaserd, acestia inaintaserA foarte mull: la clansii pAtrunsesera cultura i obiceiurile Europei apusene,

mai ales ale Gennaniei, care era vecinA, si cu neamul regesc al direia se incuscrise dinastia ungureasch.
Ungaria ar fi mers i mai lute inainte, dacg ea n'ar fi
NumArarea cruclatelor se face dura expeditiile sale marl; Intre
ele au fost Ins altele mai mid, totusi destul de Insemnate, care nu
IntrA de obicelu In socotealA.

www.dacoromanica.ro

IT8lost slabit catva timp de lupte d'inauntru, lntre prin.cipii din sangele Sfantului Stefan, cari se bateau pentrth
coroana, dar i pentru deosebirea de crez Intre partidui
crestin i cel pagan. and asemenea lupte s'au potolit

Insa, puterea ungureasca s'a revrsat asupra terilor de

dincolo de Dundre: Ungurii pareau c doresc sa-si faca
si ei o Imprtie rasdriteand. Au ajuns pan la malui
Marii Adriatic; si toata coasta care se chiama Dalmatiaa atarnat de dansii. Regii unguri au fost si regi ai Croa(iei, tara de peste raul Drava, i, In puterea acestor
drepturi vechi, Croatia se tinea 'Ana daunazi de regatul cel nou al Ungariei. Regii cari au Inaltat asa de mult
puterea i faima terii lor Inainte de anul 1150 se chia
ma Coloman i Bela al 11-lea.

Stpanirea lui Coloman tine de la 1095 la 1114, a luL

Bela de la 1131 la 1141. Croatia fusese un regat osebit
in veacul al WI-lea; apoi ascultase de Carolingieni. Inrauririi acestora Ii urma o scurta suprematie bizantina.
Papa Grigorie al VII-lea Meuse din Suonimir un nou
rege croat (asa Incearca Papii a face si cu Sarbii, and
titlul regal Marilor-jupani, cari stateau in fruntea lor).
Dar aceast nou neatarnare croata tinu pana la 1095

numai. Bosnia (tall sarbeasca numita asa dupa. apa

Bosnei) si ea s'a prefacut Inteo provincie atarnatoare,
cu titlul de Banat (carinuita de un Ban, dupti datina
Avarilor), de noua Ungarie care se coborase In Balcani.
De pe la 1170, cand eel d'intaiu din dinastia Nemania
lu puterea, Serbia rasciana (cu capitala Ras, Novi-Bazar) scapa. Insa si de primejdia ungureasc si de cea.
bizantina, constituindu-se In hotare definitive.

Fireste ca Manuil n'a putut sa Ingaduie Intinderea amenintatoare a vecinilor sal de Ia Miazanoapte: el s'a
batut deci multi ani cu Ungurii, i ostasi bizantini au
-venit si in partite unde s'a intemeiat, peste doua yea
curl de la aceste Imprejurari, tara Moldovei. Cu acest
www.dacoromanica.ro

- 119 prilej, un izvor bizantin spune lamurit cg. Imparatul a

dat cu ochii de neamul nostru, care On atunci nu era
pomenit, pentru ca n'avea a face cu vecinii sai puternici.

In Rasarit, Manuil ar fi avut sarcina sa eastige Inapoi

provinciile luate de Musulmani; dar aici erau stapanirile

subrede ale catolicilor din Apus (carora li se zicea in

Rsarit: Franci, dupanumele Francesilor, si Latini, pen-

tru credinta lor, hotaritg de Papa din. Roma). Impg.ratul nu voi s se amestece prea mult in framntarile
lor cu paganii, care s'au mntuit, 'cum stim, cu pierderea Ierusalimului.

El a avut astfel. de lupta cu Antiohia, unde intra cu

alaiul unui triumfator, apoi cu Armenii din Tarsus,
cari, pribegi din. tara cea veche, au Intemeiat aici Armenia Noug., Mica sau Ciliciana, influentata de vecinii
francesi. Dorinta lui nu era Ins a inmtura pe Latini,
ci a-1 sili numai sa-1 recanoascd drept senior al lor. Ast-.

fel Manuil e acel Imparat bizantin care recunoaste si

foloseste noile leggturi feudale din. Apus.

Pe cnd Frederic Barba-Rosie se lupta cu Papa, Bizantinii au gsit prilej s se amestece si In afacerile
Italiei, si am spus ca orasul Ancona, asezat pe coasta
rsariteana, mai jos de Venetia si de Ravena, vechea resedinta a exarhilor, a cazut In manile lui Manuil. Mai

departe !ma el n'a putut merge.

Ruda cu Apusenii el a fcut ca multi dintre fruntasii
rasariteni4 sa iea acelasi obiceiu. Astfel cele doug. Orli

ale lumii crestine au Inceput a se cunoaste si a se

pretui mai mult, ceia ce a fost un bine si pentru. Inaintarea culturii.

3. Imparatul Manuil n'a avut lima urmasi vrednici.

Fiul sau era nevrastnic, si. poporul din Constantinopol vedea cu mnie ca. trebile Impartiei se OA in.www.dacoromanica.ro

120

mnile unei Franoese, Vduva lui Manuil. Atunci un

ticalos din neamul implratesc, Andronic, *II multimea. Neguslorii italieni, cari se aflau in numr foarte
mare la Constantinopol, furA mAcelAriti, si Andronic
ajunse el Imparat.
Andronic era, altfel, un om invAtat, bun cuviintAtor,

negociator istet 0 print foarte popular. DacA Latinii

au fost ucisi in Constantinopol, aceasta nu i se datoreste
numai lui, ,ci si uHi care se gramAdise in sufletele Gre-

cilor impotriva acestor Apuseni, cari izbutiserA prin

tot ielul de mijloace a se face, bAneste, stApanii lor.

De mult nu se mai vAzuse un om atat de crud si de

strasnic ca Andronic Comnenul; nimeni nu mai era
sigur de viata lui. Atunci un general, Isac Anglielos, ii
Mu lui Andronic ceia ce si el fAcuse tnArului fiu al
lui Mal-lull: 11 rAsturnA si, prinzlindu-1 din fug, IIucise in chinurile cele mai grozave.
Isac acesta tra un fricos si un slabAnog, El a pierdut,

chiar In cei d'intaiu ani de domnie, aproape jumatate

din stpanirile ImpArAtiei intregi. Si iata cum:
4. In muntii 0 vAile Balcanilor si Pindului traiau
niste pAstori foarte voinici si indrzneti, cari erau din
aceiasi strAmo'si cu INA, Romanif de la Dundre: Grecii
si Bulgarii li ziceau VIalii, iar ei se numiau atunci ca
si astzi Aromitni (ceia ce e tot una cu: Romilni)1.

Vlahii" pltiau e dare, o dijinli din turme, Impra-tului. Mid Isac se insura a doua oarA, el crescu aceastA
dijmA. PAstorii se planserA, dar furA batjocuriti. Atunci
ei se rAscularA,_supt doi frati: Petra 5i Asan. Urmasul
lor a fost un al treilea Irate, Ionitd: Oastea pAstorilor
luA cetati 0 ora56, 5i Bulgarii, call tot nu iubiau. pe Greci,

li s'au supus foarte bucurosi. IonitA a intemeiat din

2 Vlah e un cuvant slay, intrebuintat pentru a numi pe acei strini
cari nu sunt nid Nemti, nici Polovti (uralo-altaici).

www.dacoromanica.ro

- 121 nou Irnprdlia Bulgarilor si si-a zis Tar al Bulgarilor

al Rornanilor din Rsdrit. Capita la lui era 'MI-nova,
chiar In margenea muntilor Balcani.

..si

0 Imprdtie a Romdnilor nu putea sd se Intemeieze

fiindcd altd. Impartie decat una romand, fie ea de orice
natie, In ceia ce priveste creatorii i aprdtorii sai,
nu se putea Inchipui. _Dinastia fusese romdneascd de

sange, supusii furd tot mai mult Bulgari, iar forma

de Stat, cu limba slauond impusd de- Bisericd. si cu
traditiile bulgdresti ale acesteia, ramase in. principiu
romand. Tonitd lud titlul Impratesc de la Papa Inccentiu al 111-lea (1204), Cdruia Mgddui sd-i supuie poporul sd.u. Un cardinal Ii puse pe cap acea coroand care
fusese oerutd. In zddar de la Impdratul Frederic, In trecerea acestuia prin. Balcani. Dar in chip firesc Bulgaria inviald de Aromdni rdmase, la urmd, tot ortodoxd.

Ostile lui Ionitd prdau pand la Adrianopol.

Grecii furd foarte nemultamiti de pcdtowniaImparatului. Chiar fratele lui II goni. Dar fiul lui Isac alergd

In Apus, uncle avea rude, si ceru ajutor, care

i se

,dadu. Tocmai atunci se punea la cale o cruciatd uoud.

ca s libereze Ierusalimul, care Inca de la 1187 era al
lui Saladin.
Francesi, mai ales din Flandra, si Italieni din Nord
.

luaserd crucea. Cordbii le le dddurd. Venetienii, cari erau

foarte puternici acurna. Cruciatii nu le puturd pltt

si astfel ei furd siliti
cuceri pentiu Venetia crawl.
Zara, in Dalmatia. Apoi merserd la Constantinopol si
izbutird a face iardsi Impdrat pe Isac.
Dar acesta nu putu s ii rdspund banii ce flg-

i un alt rdzboiu Incepu cu Gm,* Constantinopolul fu luat (1204). Dupd Invoiala cu Venetienii,
-contele de Flandra, Balduin, fu ales Irnpdrat; se Mcu
un Patriarh catolic, venetian, iar luptdtorii Ii Impdrduise,

www.dacoromanica.ro

- 122 lira tot cuprinsul Imperiului, afara de Asia, pe carenso putura cuceri.

Trei concurenti se infatisau pentru mostenirea Bizan

tului invins: de o parte, baronii, mai multi Francesi;
de alta, Bonifaciu, marclasul de Montferrat, in partile
piemontese ale Italiei, care era ruda. cu Imparatii constantinopolitani, i apoi Venetienii. Acestia capatara insulele Arhipelagului i Creta, un sfert Si jumatate"

din pradd; Bonifaciu fu rege la Salonic, avand partile

ravnjte de Normanzi. Nobilii francesi Ii impartira Moreia.
XXIII.

ImpKrMia 1a1in6 din Constantinopol i Impliratul

apusean Frederic al II-lea.

1. Cei ce au luat Constantinopolul socoliau sa mearga de aici mai usor la Ierusalim, ca de la un oras care
putea sIl deie hrana i ostasi noi. Dar s'au inselat. Imparatia latina a Rasaritului a fost amenintata totdeauna de
cele mai marl primejdii i s'a dovedit mai slaba chiar
decat Imparatia greceasca pe care o inlocuise. Vasalii ei nu tineau de loc in sama pe Imparat.

Imparatul acesta se simtia totusi continuator al rosturilor bizantine. Ar fi voit carmuirea centralisata si absoluta de pang. atunci. Dar feudalii nu erau deprinsi cu
aceasta viata politica. Astfel, in loc ca viata intreaga a
Imparatiei sa hraneasca puterea monarhului, bietul Imparat nou fu lasat cu mijloacele lui putine, ca un prIntiso'r sarac in mijlocul uriasului Constantinopol pradat.
Apoi Venetienii, ca niste negustori ce erau, n'aveau
alta grijIl deck a interesebor lor; ei luasera Pera Fang
Constantinopol i o multime de insulc, unde stapaniau
cu totul neatarnat de Impratie. Ionita Vlahul se arra.
www.dacoromanica.ro

123

si el dusman strasnic: cu toate a se inchinase Papei sr

primise coroana de la un legat al acestuia, el ultra in
lupta cu Latinii.
Mafia se dadu langa Adrianopol. Ionita Inlturase peducele latin din Filipopol, pe care nu-I voiau locuitorii ortodocsi. $i dogele, batranul doge orb,-era in oastea
care alearga pentru a scapa Tracia. Ionita avea cu dn-

sul si multi calareti cumani, de dincoace de Dunare.

(de bunti sarna si Romani), cari-i ajutara foarte mult.
biruinta.

Imparatul Balduin fu batut, prins si peri in inchi-

soare.

Biruitorul, care ucisese

pe regele Bonifaciu, era

s puie mana i pe Salonic, oras foarte mare si bogat, al doilea dupa Constantinopol, dac n'ar fi petit
supt zidurile lui.
Dar dupa Ionita veni nepotul san, loan Asan, care se
arta vrednic de un asemenea Inaintas. El n'a lost asa
de crud ca acesta, si razboaiele nu-i placeau intVatata,
dar era mai cuminte, si, dacd Ionita a luat cel d'intaiu
numeje de Imptirat, apol se poate zice ca Imparat
In adevar a fost numai Ion Asan. El avea si mare parte

din Macedonia si inaintase pana departe atre Marea

Adriatica. In tot cuprinsul terii lui faeu pace, si negustorii pu,tura s'o strabata. In voie. Dar a fost niai mult
Bulgar, i Imprtia Intemeiat de ciobanii nostri a-

junse bulgareasca atunci and s'a rzimat mai mult pe

locuitorii din orase, earl erau de acest neam 5i, mai ales,

and Tesalia rornaneasa, de uncle pornise, ajunse In

stpanirea pretendentului grec ce rsarise In Epir, Mihail Anghelos.

2. Alt dusman. erau Grecii din Asia; In fruntea carora stteau fruntasii bizantini cari fugisera. in. 1204.

Stapanitori greci dintre Cornneni se asezara astfel

www.dacoromanica.ro

124

la Trapezunt, pe ooasta de Sud a Mdrii-Negre; ei Isi ziceau Mari-Comneni" si_erau sprijiniti de printii Georgiei, cu cari erau inruditi. Teodor Lasearis, care primise
coroana imptrleascd In Constantinopol chiar, si care
tinea pe fata lui Alexie al III-lea Anghelos, Isi asezt.
Scaunul In Nicekr. Altii Isi cercard norocul aiurea, in legAtur t. cu printii selgiucizi In dectdere. Si Impratul
Alexie se adtpostise in Asia, uncle fu silit a se face ch.lugr.

Toti acesti Imparati .priviau sltsluirea lor In Asia

numai ca Un lucru trecttor, ca o nenorocire vremelnicd.
Ei n'aveau alt gand &cat acela de a lua Inapoi Constantinopolul, ai cdrui mostenitori legiuiti se credeau, si aceasta li-a reusit In 1261, and aptratorii Capitalei lipsiau o clip de la locurile lor.

Apoi crestinii din Apus n'au ajutat deult foarre slab

pe cei din Constantinopol. Ei au facut mai multe siliui
pentru Locurile Sfinte din Asia. Ca sa le capete inapoi,
regele Andrei al 11-lea al Ungariei veni, peste vre-o
doutzeci de aid de la luarea cetii impArdtesti de cd-

tre Latini, impreuna cu alti doi sttptnitori, cari se

oobortr de pe corabli In Egipt, dar, dupt cativa ani
de lupt, cruciata se mntui fdra niciun fdlos.
3. Pricina acestei slabiciuni sta in lupta cea nout.
care se deschide Intre Imparat i Papt. Aceastt lupt
a fost o fapt rea i pentru SfnturMormtnt si pentru binele obstegc si proptsirea oamenilor din acest
timp.

Dup moartea lui Frederic Barba-Rosie, fiul situ,

Henric al VI-lea, a crezut ca poate sit staptneasca luInca asa cum crezuse un Papa ca Grigorie al VII-lea.
El avea i regatul Siciliei, pentru ca luase In casatorie

pe mostenitoarea regilor normanzi din aceasta tart,

dar sotia sa, Constanta, fiica lui Roger, muri In acblasi
an cu sotul ei, Wand un fiu, Frederic,
www.dacoromanica.ro

- 1'25

Impratilor din Cvnstantinopol Henric Ii scria poruncitor ca unor supusi.

Ei Ii plaiau chiar tribut, anume cules de la supusi,
bind neth(esc (alamanikon), pentru a fi ingdduiti pe
tron. Niciodat nu fusese Bizantul asa de stracmic mnilit.
_

De Papa nici nu voiit sd stie Ifenric, si el pusese singur la cale o cruciatd. Dar moartea inainte de vreme

i-a zAdarnicit gandurile. Impratul a murit lii 1198.

Fiul lui, acel Frederic, dup numele hunicului, dar
si Roger, dupd numele sleamosului normand, a rd.mas nevrastnic. Papa era atunci Inocen(iu al III-lea,
care, ca mlindrie a gandului si ca inddratnicie In luptd,

poate sta aldturi cu Grigorie al VII-lea. El a volt s

aibd in milni toate terile si pe toti stapilnitorii, In
Germania avu s aleaga intre cei ce urindriau Domnia,

si pe unul dintre dnii 1-a prigonit cu afurisenia; acesta a murit in mare tristeg, andu-se arnar cd se invrajbise cu Papa.
Cei cloi candidati au fost Filip de vabia (Suabia), fra-

tele lui Ifenric, si Otto de Braunschweig. In ei invia

dusmithia dintre Hohenstaufenii ghibelini i Ghel lii din

Casa lui IIenric Leul, al cdrui fiu era Otto. Filip fu

ucis miseleste, pentru o dusmanie privatd, de puternicul Pa lain 1208). Otto a luat- in cdsalorie pc fiica
mortului. El e acel care fu excomunicat de Inocentiu
pentru c voia sd rdpeasc si mostenirea dupd mama.
a tndrului Frederic, caruia Papa-i era epitrop. In intunerec trdi Otto Inca opt ani.
In Anglia Inocentiu a snit pe regele loan, zis Fara de(ara fiindcd flU i se daduse stapilniri la imparOrea averii pdrink5ti), s'l recunoasca un arhiepiscop pc care
nu-1 voi, i loan fn silit sa si incline tam Papei. In
Bulgaria si Serbia el aduse pe stapilnitori, mdcar de

www.dacoromanica.ro

126

'forma, la credinta catolicd $i la ascultarea fat de dansul.

Cu ereticii, s'a ardtat neimpacat. Dora ordine cdlugdregi north. s'au Intemeiat atunci ca sd-1 ajute In stapitnirea kr, Franciscanii, cari-si ieau numele de la blandul Slant Francisc, cel fara avere, Incepatorul calugariei cu mild de oameni (-I. 1226), care era asa de bun,
Inca dobitoacele salbatece se apropiau-de dnsul si pItreau cd se inchind sufletului fItrIt pacate $i lipsit de
dusmanie impotriva oricarii fapturi a lui Durnnezeu,
si

Doniinicanii, al caror intemeietor a fost un aspru

Spaniol, Dominic. Aceste Ordine se mai chemau Si Cala

cerqitori, fiindcd n'aveau nicio avere, si, raidcind necontenit, cu capul si cu picioarele goale, incin$i
cu 0 funk, ei nu-5i luau nici mdcar merincle pe drum,

se tineau numai din pornana oamenilor milostivi.

Dominicanilor li-a dat Papa grija de a cauta pe eretici:
cercetarea se zice in. latineste inquisilio, i de aceia
acest non asezdmaiit se chiamd Sfanta Inchisifie. Ea
ci

a Idsat numele cel mai rau, pentru ca a intrebuintat chinurile i arderea pe rug Impotriva unor oameni earl,
dacIt erau gresiti in credinta lor, nu puteau fi rdspunzatori decat Inaintea lui Dumnezeu.

4. Frederic al II-lea a lost intain ocrotitorul Papei, in

grija caruia el fusese lasat. Pe urma Irma, dupd moartea lui Inocentiu al III-lea, ajunse cel mai mare du$man al puterii Papilor. Intaiu el a abovit plecarea sa
In Rasarit, uncle fdgaduise sd se lupte pentru castigarea

Ierusalimului; cand a pornit, a aratat ca e bolnav

si

s'a intors indarat. Papa 1-a afurisit. Atunci Frederic s'a

dus cu adevarat in Asia $i a izbutit sa Inchele cu Su ltanul din Egipt un tratat care ldsa, fItrIt luptd, in puterea

crestinilor, Ierusalimul, impreund cu alte cateva locuri. Dar Papa n'a ridicat afurisenia de asupra lui, $i,
cat a stat Frederic in Ierusalim, al cdrui rege era prin
mostenire, nici nu s'a facut slujba- in biserici.
www.dacoromanica.ro

- 127 Excomunicarea Impotriva lui Frederic o rosti bard-nul Papa Grigorie al IX-lea. Se poate sa- nu fi avut drep-

tate si Imparatul s fi fost in adevar bolnav (1226). In

-toamna anului 1228 Frederic se arta la Locurile Sfinte,
-Linde clerul nu veni sa.-1 primeasca. solemn. Tratatul cu
Sudanul (Sultanul din Egipt) e de la inceputul anului urmator, si Frederic Isi Men Intrarea cn alaiu in Cetatea Sfanta, unde se Incununa singur ca rege al lerusalimului.

In lipsa lui, trupete Papei, ajutate de Lornbarzi, ocupara o parte Insemnata din teritoriul sicilian. Germania ramase totusi credincioasa, i astfel, cand excomunicatul se Intoarse, Papa trebui s se involasca la pacea
din San-Germano (sau Ceperano). Ea n'are niciun adevarat cuprins, precum razboiul n'avuse niciun adevarat scop.

Lupta cu Papa a Ineeput si s'a intetit la alegerea

lui Mocen(iu al IV-lea. Acesta a fugit din Roma si s'a
dus In orasul san de nastere Genova, apoi In Franta.
Aci a strAns el un sinod, care a osandit pe Imparat.
Inca din 1236 Frederic Incepuse a lupta cu orasele
lornbarde.

In anul urmator el castiga biruinta de la Cortenaova,

care putea face sa se uite vechea infrringere de la

Legnano. Biruitorul nu st pe glinduri s organiseze
teritoriul pe carerl privesle ca dobandit, prin ofiterii sal
(vicari, capitani). Pe un flu al sau, Enzio, II facu rege al
Sardiniei (altul, Conrad, era rege in Germania).
Noua excomunicare, din partea lui Grigorie al IXlea Inca, e din 1239. Urmara. confiscari .si aliante. Razboiul se desfasura cu un. noroc nesigur. Papa voia sil
adune un sinod de prelati din terile latine, dar ei !Lira
prinsi de Pisani, aliatii Imparatului. Grigorie muri a-

tunci cand supt zidurile Rornei erau ostirile lui Frederic.

www.dacoromanica.ro

- 128 cel d'intaiu pastori foarte

Al doilea urmas al lui
putin, Genovesul Inocen(iu al IV-lea, ecru sinod general, intoarcerea teritoriilor confiscate si iertarea eraselor lombarde. Neputand strange soborul in Italia, 11

tinu la Lyon, pe Smartt care de drept era tot imperial si nici macar de fapt Inca frances; 1215). Frede-

ric numi un procurator ca sti-1 apere, dar sinodul 11

osandi. Un contra-Imparat, Ilenric, fu ales indata. RAzimat pe Bavaria, regele Conrad putu sa se mentie,
insa Henric rnuri peste cateva luni.
Luptele urmara in Italia (pierderea si asediul Parmei), pe cand dusmanii lui Frederic alegcau In Germania pe Wilhelm, conte de Olapda. Imparatul nu era
destul de tare pentru a Infrunta coalitia alcatuitit In
Italia impotriva lui, i aceasta nu se gandia sa-i mai
dea o lupta MVO.. Puterile se macinau in lupte mici,
cand Frederic muri (Decembre 1250).
El se impotrivise pant la sfarsit: veniturile lui erau
cu totul stoarse, multi dintre credinciosi it pardsisera;.
an fiu al lui zacea la inchisoare, dar eI tot nu-si pierduse nadejdea, ci purta razboiul pentru sth.panirea
Italiei. Muri Inca tanar, de multe silinti ce Meuse si
de mult amar ce inghitise, la 1250. Neamul lui, doi
fii i un nepot, au cercat In zadar sa ica inapoi Ialtia:
eel din urma a murit de mana calaului.
Indata regele Conrad venise in Italia. Gandul cel d'in-

taiu trebui st-i fie a lua n Istapanire regatul celor

DoualSicilii. Din nenorocire pentru Hohenstaufeni, tanarul Imparat muri-la patru ani dupa Latal sau, i peste
cateva luni si Papa Inocentiu era coborit in mormnt.
Cu -moartea lui Wilhelm de Olanda situatia so lamuri fi
mai mult (1256).

Coroana de rege a Romanilor e cerura Ricard de

Cornwallis, fratele J.ui Henric al HI-lea din Anglia, si
regcle spaniol Alfons. Ei gasira amandoi alegatori, si
Ricard vent chiar in tam, pe curta vreme.
www.dacoromanica.ro

- 129 In Italia Manfred, fiul lui Frederic, tinea regatul de

Neapole. Noul pap Alexandru al IV-lea infra in lupta
cu el. TosCana se flea ghibelina. Un nou Papbt chema
autnci pe Carol de Anjou, fratele regelui Franciei, Ludovic-cel-Sfant, din Franta. In lupta de la Benevento,

Carol isi cu.stiga tronul: Manfred era intre morti In

alta lupta. cu biruitorul, la Tagliacozzo, fu prins Conradin, ultimul Hohenstaufen
fiul lui Conrad, pa
care noul rege Ii dg.du in judecata, II osandi $i puse
sa.-1 taie (1267)..
XXIV.

Regele german Rudolf de Habsburg. Negotul in

aceste timpuri: Honsa.
1. Imparatia nu mai putea s1 incerce de acum Inainte a stpfini toata lumea. In Germania, dup moartea lui Frederic si stangerea neamului sau, Incepu o
vreme de strasnice lupte Inlauntru. Un rege nou fu
chemat. din Anglia, altul din Spania (acesta era regele
Castiliei). Nici unul, nici altul nu putura dinui, c6.d
n'aveau nici prieteni, nici ostasi i nici bani, ci cerusera coroana mai mult pentru milndrie si o pthlsir,
ca o pedeapsa, cu cea mai mare rusine.
Intr'un tarziu. dupa ce trecuser mai bine de doub.'zeci
de ani de la moartea lui Frederic, se alese In sfarsit un
rege care era din Germania chiar, si a domnit In adevar,
El pornise din Svabia, ca $i dinastia gonita a Hohenstaufenilor, si-1 chema Rudolf de Habsburg, dupa numele
castelului In care statea de obiceiu. Era un om In vrast,
priceput in rAzboiu $i mai ales foarte cuminte: intelepciunea lui se vede din Indreptarile ce a facut, iiiltcar ca era atilt de sarac si venise dintr'un loc destul de
umil. Rana la moartea lui Frederic puternicii din Germania fuseserrt Inca ducii, cu. toate ca Hohenstaufenii
Ii Infrnsera beanie mult, dar dupa acestia liecare em
www.dacoromanica.ro

- 130

de neam mare, care avea un castel

si

un raunar

de ostasi, intelegea sa nu mai intrebe pe nirnenea. Nu

se mai tinea in samd nici pacea Imparatteui, nici pacea lui Duninezeu, pe care o impusese de multd. vreme Biserica, in posturi i in anumite imprejurdri.
2. Orasele au sardcit, afard de unele dintre dansele
care, ca s se apere mai bine, s'au unit in cate-o legLura Mould. dupd chipul celci din Lombardia. Astfel
de legAturi se chernau hanse tovdrsii"): ele-si aveau
ostasii i visteria. Cea mai veslita Hansa a fost aceia de
de pe coasta sudicd. a Marii Baltice. Ea a pornit de
la orasele Brema, Ltibeck, Hamburg. Scopul de cdpetenie al ei era sa schimbe in pace marfurile Europei de Miazanoapte. In toate porturile din aceste- teri
ea-si avea depositele de mrfuri i casele de schimb,
intocmai cum Italienii le aveau la Constantinopol, in
Siria si in Egipt. La 1421 unirea Ltibeckului cu Hamburgul pune temelia Hansei. Sfatul cornun lua hotrfiri

rare se ziceau recese. Un singur drept era prima

de toate orasele aliate. Aceste asezari, carora noi ii zicern dupd frantuzeste cantoare (comploirs). se intnipin pan6 in Flandra, in Anglia de pilda, la Londra), in Norvegia la Bergen , in Dan marca, in Suedia insula Wisby, azi pustie si plina de mine), in Flandra (Bruges, Brugge), in sfarsit in Rusia chiar, la
Novgorod. IIansa blitea moneda i incheia tratate cu

deosebitii regi sau fruntasi feudali. Ea a tinut mull

vreme, 5i pnd astzi sunt in Germania orase hanseatice (Hamburg, Brerna, Lfibek), care au pe prirnarii
si Sfatul br, i bat pe moneda Irnprtiei germane
senmul br deosebit sau stenia lor.
3. Pand in anul 1300, regii Germaniei s'au ales din
Casa de Habsburg i din Casa de Nassau. Dreptul de

mostenire nu se mai tmea jim sama. Niciunul din ei

n'a mai mers in Italia pentru ca Papa s-1 incorowww.dacoromanica.ro

131

-neze Imparat. Germania se Meuse acum o ar

ca

Ioate celelalte.

In west timp Insa Rudolf de Habsburg, in cautarea

-de pamanturi pentru dinastia sa, (Muse impotriva puternicului rcge boem Otto /car, care era gata sa fie stapA.-

nul slay al Germaniei cazute in anarhie, marea lupta

holarkoare de la Diirnkrut (sau Kruterfeld), in care
puini ostasi germani biruira pe Cclii, cari aveau si un
puternic ajutor din partea regelui Ungariei (si RoIngnii sant pomeniti anume in aceste lupte). Ottokar
peri in Infrngere, ca in Italia Manfred (1278). Sil Moravia fu cucerit. Venceslas, fiul regelui mort, era un

copil; Austria, ajunsd un ducat puternic, fu data lui

Albert, fiul lui Rudolf, Impreun cu Stiria, Carintia, Carniola i margenea" vendica.
Totusi Germania era o Ora mai slaba deck celelalte,
fiindc a. avea mai puVind randuiala si mai putind pace

'deck alte parti. Acurn se ridicd in Apus teri europenc, care avusera vreme sa- se inchege mai trainic
si sa. se pregateasca mai bine.
In Spania, regatele de Castilia si de Aragon duc maintc lupta cu paganii, smulgantlu-li tot mai multe pamninturi. Castilia merge spre Miazzi; Aragonul csliga
spre Rsdrit si pune maim. pe Catalonia si frumoasele
lnsule Baleare.
4. In Anglia, regele loan fdrd-de-Tarci ridica pe nobili, elerul i orasele Impotriva lui. Inca inainte de
-clansul, regii nu se tineau dupa cuviinta de obiceiurile
parnntului: ci luau bani, Inchideau, gonlau din tall
Ora niciun drept si far niciun cuvnt. Fiindca de
loan nu-i era fried' nimanui, o rscoal izbucni ca sa-1
faca a se purta de aici Inainte asa cum cereau datinele

-cele bune. El a trebuit sa se supun si a dat asifel

la anul 1215 vestitul hrisov care se chiama. Marelc act
grepturi" Magna charta libertatum) (15 Iunie 1215).

.cle

www.dacoromanica.ro

132

In ea se prevede cd oamenii cari au primnt (deci tun

serbii), Biserica i unele orase nu vpr mai fi supdrati
cu adausuri peste obiceiu.
Ea nu prevede cine stie ce libertd(i intinse pentru)

tog. E numai o concesie smulsd de feudali regelui.

Prin ea se definesc drepturile acestuia, In cuprinsul
conceptiei feudale. De oare ce regele Angliei fusese un

cuceritor, de care ce -el confiscase o mare parte din.

pamntul anglo-saxon, de oare ce el ImpArtise acest pamnt, cu ingrijire inventoriat, tovardsilor sdi de lupta,
acestia, ajunsi fruntasi ai nobilimii englese, atarnau

mai mull de el deeat orice alti fruntasi feudali de regele, seniorul kr. Actul din 1215 tindea sa Intature aceast deosebire.

loan. jurase cd se va tinea de aceste indatoriri si c

nu va strui pe langa nimeni ca sd.-1 deslege de jurdmnt. Dar el si-a alcat cuvntul si a fcut pe Papa

sa-1 declare liber de orice fAgAduieli. Atunci iarasi oas-

tea nobililor veni asupra lui. Filip-August din Franta

trimesese pe fiul sdu, viitorul Ludovic al VIII-lea, ca
s ica coroana engles, la care avca si unele drepturh
Dar Ioan muri la 1216, si atunci tara primi cu bucuriepe fiul sail de noud ani, Henric al III-Iea.
Si acesta voi s scape de lanturile din 1215. Dar nobilii se ridicard din nou, aviind In fruntea kr pe cute
zdtorul Simon de Montfort, conte de Leicester (un Fran-.

ces, care avea feude si In Anglia). El invinse pe rege

si-1 sili sd primeasca de acum Inainte supravegherea
din partea unui nurar de nobili. De atunci Incepura s

se adune din cand In dud Parldmente (cuviintul vine

de la parliare, care Inseamnd a vorbi, In limba latineasc stricata a evului mediu). In aceste adundri, la
care luard parte In curnd si trimesii din orase si cavalerii din comitate, pe tang nobilii mari si mici si

pe langd unii clerici, se desbdteau nevoile de bani alewww.dacoromanica.ro

- 133 regelui si nemultthnirile starnite de dregatorii i juAlecatorii lui. Regele izbuti s Invinga pe nemultamiti,
zsi Simon de Montfort peri In lupta.
Amnuntele sunt acestea: la 1237 Henric fusese silit sa
Intareasca Magna Charta. Indata Isi cic ins juraman-

tul. Simon de Montfort impuse la 1238 provisiunile

de la Oxford, care di-ideau reolui un Sfat de cinsprezece
znembri, supraveghiati de alti douzeci i patru; la fie-

care trei ani era O. se adune Parlamentul. Peste trei

ani, nou excomunicare papal, pentru a libera pe
rege. Biruinta de la Lewes (1264) sili Ins pe acesta,
-care fu prins, a se tinea de cuvant. Montfort a fost ajutat si de orgseni, din cari cheml cate doi din fiecare
localitate, la Parlament. Maud peste un an, re.oimul
Tarlamentelor se impuse totusi. Rostul lor era sit fereasd tara de biruri grele si de abusnri de putere.
Irotau subsidii, aduceau plngeri, parau pe dregatorii
regali. Dreptul de initiativ ii lipsia Insa cu totul
fn aceast fasa. Institutia nici nu era asa de populara,
si multi cautau s scape de cheltuiala i primejdia representatiei.

Urmasul lui Henric al III-lea, Eduard I-iu, fu un rege

mare. El supuse cu totul Tara Galilor, dar nu o unl

cu Anglia, ci o dadu In sama fiului su, pana ce el mosteni coroana engles. El se amestecl In afacerile Scoliel.
Acolo se stansese dinastia cea veche. Eduard veni s aleag g. el un rege nou. Acesta se rscula 5L fu silit ad se

Incline. Dar In locul lui se ridica un alt rege prin rascoal: Eduard 11 prinse dupa multe silinti, si-1 ucise
In chinuri. Un al treilea veni atunci la rand, si fu Invins. Dar nici Eduard, nici fiul sal', Eduard al II-lea,
am-1 putur g. desradkina din tara. Scotia mi. voi s
aib..1. jug strain pe grumazi, si ea rmase neatarnata.
'Inca trei sute de ani.
Eduard Liu muri la anul 1307.
www.dacoromanica.ro

13 1

XXV.

Intilrirea regalittii francese: Filip-August si Lu

dovic al IX-lea SfAnt.
1. Pe vrernea lui Heriric al III-lea si a lni Eduard I-in
regii Angliei nu mai aveau In Franta deck o parte din
ceia ce stapaniser1 odinioard aici. Regii Franciei au Inteles c puterea terii kr nu se poate inchega atata timp
cat strinii sunt asezati asa de primejdios In hotarele-

lor. Lucrul sttea asa: oH Englesii aveau st fie izgo

niti din Yranta, oH tara aceasta nu va putea sa se
Inalte la un loc de frunte intre celelalte. Nevoia de
a-i scoate pe Englesi era cu atat mai mare, cu. cat
stapanirea regelui Angliei inchidea Francesilor mai din
toate ipartile drumul spre Mare. hist oHce tart are ne-

voie de Mare, pentru cit pe apt se poartt legaturile

cele mai Intinse Intre popoare.

Filip-August, ca un om cuminte ce era, a smuls Iui

kan-ftra-de-Tara tot ce acesta avea de mostenire din
Franta, afara de ptmanturik de la Miazazi, si aceasta
fart O. se verse sange. loan intrase In luptt cu nepotul
sau de frate, Arthur, 11 prinsese, si bietill tangr peH
de atunci fart urmt: toata lumea a crezut ca I-a ucisunchiul sau, regele, ceia ce arata ce nume-si Meuse a
cesta printre oameni. Irma, dupit datina feudala, suzeranul (feudalul care (Muse ptmant altui feudal san
primise macar Inchinarea ptmantului de la acela) avea dreptul sa judece In unele Imprejurtri si sa pedepseasca pe vasal. Asa a filcut si Filip-August cu
loan.

Arthur avea drepturi asupra poscsiunilor lui Goode

frid Plantagenetul. Acestea, ca si Normandia, nu do-

vedirt nicio tragere de irlirria pentru Man si, deci,

pentru atarnarea de Anglia. Lnarea In stapdnire a tuturor acestor provincii de atre regele Franciei se Elm
de la 1205 la 1206.
www.dacoromanica.ro

-. 135 Ioan a cautat s capete inapoi ceia ce pierduse, si

s'a unit pentru aceasta cu regele ghelf din Germania
si cu alti feudali din Franta. Germanii au venit pe la
Nord-Est, iar Englesii pe la Apus. S'a dat o mare lupta
la satul Bouvines, langa. crawl Lille (27 Julie 1214):
regele Germaniet, Otto, s'a luptat strlucit, ca un adevarat cavaler, dar n'a putut O. thstige biruinta.
Data aceasta, Filip-August Incercase a-si Intregi granita la Nord-Est prin anexarea Flandrei, sttiptInita
de un conte. Aceasta mare feuda era slabit si prin ma-

rile jertfe pe care le Meuse si trebuia Inca sa le faca

pentru cucerirea si pastrarea Constantinopolului, unde
Balduin, contele acestei teri, ajunsese Imparat. Joan
patrunsese In provinciile francese sudice, pe care nadajduia sa le poata lua Inapoi, si astfel la Bouvines
Filip-August awl. Inaintea sa numai pe Germ ani si pe
feudalii de limba francesa, din partile Rinului-de-jos.
Pacea de la Chinon asigura regelui biruitor cuceririle
sale, Mute cu cea mai putina cheltuiala de oameni si
de bani.

Peste un an de la aceasta, Joan a Intrat In lupta cu

nobilii din Anglia, si n'a mai avut pace /Ana la sfiirsit. Englesii nu mai Oman acum In Franta dealt o
parte din zestrea Eleonorei de Acvitania, mama regilor
Ricard si Than. Numai dupa vre-o cinzeci de ani regele
Ludovic-cel-Sfnt, care avea mustrari de cuget, ca si cum

ar stapAni MI drept pamanturi straine, a dat Inapoi,

prin pacea de la Paris, o parte din cuceririle lui Fi lipAugust. Aceasta fapta dovedeste ce suflet curat avea
Ludovic, dar ea nu e potrivita pentru un rege, care nu
trebuie sa Instraineze, fara. cea Mai grozava nevoie, nimic din cuprinsul teril sale.
Prin pacea aceasta, Intlrita la Abbeville (1259), regele Angliei capata provinciile Perigord, Limousin,
www.dacoromanica.ro

r36 Quercg si parte din Sainfonge. Pe celelalte le pdreisia

formal. Prin aceasta Insa stapfinirea de fapt a Francesilor se preMcea Inteo stapnire de drept. Si, in evul
mediu, cand dreptul hotara legaturile dintre oameni si
dintre popoare, aceasta era totusi foarte mult.
Pugli vreme dup smulgerea feudelor englezesti, re-

gii Franciei au mai capatat o Intindere a stapanirii

Mr. In pill-tile de Miazazi se rasptIndise un eres pe care-1

osandia Biserica rornana: cei mai multi dintre acesti eretici se aflau In crawl Albi. Feudalii din acele parti,
In frunte cu contele de Tulusa (care avea deci acest oras, odata Capita la Visigotilor), parteniau o aserne-

nea ratacire. Va s zic era un prilej ca regele sa.

pule mAna si pe aceste frumoase Tinuturi, care saJuana mai mult cu Italia si cu Spania. Papa hotaxi
o cruciata impotri.va neascultatorilor cari se inchinau
lui Dumnezeu inteun chip rieingaduit. Fiul lui FilipAugust merse si el s se lupte cu dfinsii. Conte le de Tu-

lusa Isi pierdu tara; la urma ea ajunse in parte in puterea regelui

Un fiu al lui Ludovic al VIII-lea, in

Thepot de fiu deci al lui Filip-Auvst, se facu mostenitorul celeilalte parti, luAnd de sotie pe fata Invinsului.

Si contli de Tulusa jertfiser mult pentru crucjata,

ramaind slabiti pe urma ei. Poate c tocmai prin crudata Intaiu s'a intarit aici eresia albigensd, care nu era
altceva decAt bogdmilismul balcanic, pafarrnismal din
Bosnia, care a si ramas pataren On la caclerea ei-supt
Turd.
Uciderea unui legat papal de un om al contelui Raimund al VI-lea adusese razboiul. Impotriva lui se predicase o cruciata. Simon de Montfort avu un mare rol
Intr'insa. Raimund chema In ajutor pe cumnatul sau,
regele Aragonulni, si era firesc s se amestece si acesta
Inteo lupta care avea de scop a se hotari soarta Sudului
frances; regele Prdro al ll-lea cazu luptandu-se.
.

www.dacoromanica.ro

137

Raimund isi putuse pastra tara. Lupta urma. Ins

Impotriva fiului sau. Noul rege al Franciei, Ludovic al
VIII-lea, o conducea. Fiica lui Raimund al VII-lea se
tnrit cu Alfons, fiul biruitorului sat', $14 aduse Proviucia ca zestre.

2. Urmasul lui Ludovic al VIII-lea s'a chemat si el

Ludovic: el vine-deci al IX-lea In $irul regilor Franciei

(prifftre cari se numar si regii franci earl. au purtat acest nume). E cunoscut Insa, In de obste, supt numete tle Ludovic-cel-Sfnt, pentru ca. a fost un crestin
foarte evlavios, un sprijinitor calduros al legii sale, un
judecator drept, care asculta pe orisicine $i nu rata-

cia cu hotararea $1, mai ales, omul care pe thnpul

&au a jertfit mai mult pentru cruciata. La dreptul
vorbind, atilt a facut el: silinti ca s scape Mormantul
Slant din mana paganilor, fiindcq, afara de aceasta, el
a Incheiat numai Invoieli, asa cum i se pareau mai

drepte, cu toti vecinii.

Ludovic ajunse rege la moartea Inainte de vreme a
tathlui sau: asupra cre5terii lui a veghiat manth-sa,
Blanc; fata regelui din Castilia, o femeie foarte Inteleapth, care avu $1 cilrmuirea terii. Tilnarul rege crescu

In frica lui Dumnezeu, si el se deprinse a pretui toate

lucrurile dupa datoriile sale de crestin. Inca de mult
i se paruse lui ca nimic nu cere mai multa graba de-

ck lupta cu paganii. si astfel el Ia. crucea. Pe acest

timp, toata Europa avea griji de razboaie pentru putere sau pentru rasbunare: nimeni nu s'a aratat, printre
atatia regi $i principi, bucuros de lupta pentru IIristos. Ludovic singur si-a strans rudele si cavaleril, $i a
plecat.

El S'a dus In Egipt, si a izbutit Inthiu s invinga 'pe

dusmani. Dar acestia erau multi si cunosteau bine tara.
In fruntea lor stateau vitejii 'rnameluci, vThi cumparati
anume pentru slujba ostseasca: tocmai pe and Lu-.
www.dacoromanica.ro

138

dovic se afla In EOM, unul dintre dansii, Bibars, a luat

puterea de la ultimul urmas al marelui Saladin. La

urmg, Francesii au fost bgtuti si Incunjurati din toate
pgrtile: pang si regele a cgzut In robie, si a trebuit s
dea multi bani ca sa se rascumpere. Dar el a mai ramas Inca, ani Intregi de zile, in ligsgrit, fail sd poath .
isprvi vre-un lucru de Insemnatate.
Dupg ce s'a Intors In Frarrta, Ludovic n'a parasit
niciodata gandul de a mai porni odata asupra paganilor. Mu U vreme a fost Impiedecat Ins de schimbarile
mari ce se petreceau In toate pgrtile.
3. Franta ajunse a fi acum cel d'intaiu regat din Europa. De la o vreme se alegeau tot Papi francesi. Unlit
dintre acestia chema Impotriva celor din urmd Hohenstaufeni pe Carol, fratele lui Ludovic al IX-lea. Acesta

primise de la tatal sau feuda sau apanagiul Anfon;

luand In casittorie pe 'inostenitoarea celui din urmg
conte de Provincia (Provence), adeca Tinutul de la
curstl de jos al acestor maH feude. Carol de Anjou
a cucerit rgpede regal& Siciliel. El s'a amestecat In
toate afacerile italiene, a capatat posesiuni albanese si
a voit sa. iea si Constantinopolul.
Dup g. sfatul lui, Ludovic a pornit Impotriva regatului maur din Tunis, In Africa-de-Nord. Aici el a murit
de ciuma, pe un pat de cenusa, ca semn de pocainta,
la 1270. Fiul mai mare si urrnasul lui s'a Intors cu oas-

tea, aducand cu sine ramasitele pamantesti a patfit

din rudele sale.
XXVI.

Starea lumii pe anul 1300.

Se cuvine acuma sa vedem care era starea lumii in
apropierea anului 4300, panit la care am ajuns: Asa
vom vedea si cum stateau si alte teH, despre care
n'a venit Inca prilejul sa se verbeasca.
www.dacoromanica.ro

-- I j9 Europa de Apus avea ca legaturd credinta crestinN.

catolicA (musulmanii nu mai erau deck in Spania pe
MiazAzi), limba latinA in Biserica si in purtarea trebilor
si a judecAtilor, ascultarea, In ceia ce priveste lucrurile

sufletesti, de Papa de la Roma si o oarecare tragere de

inimI pentru ImprAtie. Incepuser ocuma s'' fie adunate popoarele In ate o singurA tar, al cArii stpan
cata. O. fie regele: feudele cele mai mari erau sthbite
peste tot locul, afard de Germania.
.
1. Anglia era alcauit din Britania-Mare, afard de
Scotia, care fusese supusA, dar se rAsculase, si din coasta

rsaritean5. a Irlandei. Normanzii, can i. vorbiau frantuzeste, se amestecar de cAtva timp cu Anglo-Saxonii

si cu Danesii nortmani, cari vorbiau nemteste: acum

Incepea O. se Intrebuinteze si limba cea nou, limba en-

gles, care e o limb5. germania In care se afth. Ins

foarte multe cuvinte francese. Cel d'intAiu poet in limba

poporului, care se introduce si In (Mile de sam ale

Parlamentului, a lost Chaucer, autorul povestilor de
la Canterbury".
2. Franica se unise In cea mai mare parte supt puterea regelui. Dar unele pArti se gsiau In milnile rude-

lor acestuia, care tarmulau deosebit ceia ce li se daduse de Ludovic al VIII-lea (apanagiile) sau ce csdp5.taser, Apoi, ca zestre. Flandra, la Nord-Est, nu era Ina.
supus. Tot asa Bretania, peninsula de la Nord-Vest. In

sfrsit, la Miazzi, In prtile Rhnului, tot se mai Os

trau unele drepturi ImprNtesti
astfel asupra Insemnatului ora$ Lyon, unde era un arhiepiscop.

3. In Spania, cele dou regate mai erau Castilla si

Aragonul. Aragonul pArea c este mai puternic. Regele de acolo tinea pe o nepoatt de fiu a lui Frederic
al II-lea: and Sicilia s'a r5sculat, ucizand pe Francesii regelui Carol (ceia ce se chiam Vecerniile din Sicilia), unfiu al regelui Aragonului a ajuns rege in insula
www.dacoromanica.ro

140

Sicilia, pe cnd urmasii lui Carol de Anjou au avut

de aici inainte numai regatul de Neapole.
Cvntul acesta de Vespere siciliene" nu s'a dat

din capul locului miscarii populare care, supt Carol

I-iu de Anjou, a scos pe Francesi din Sicilia. Aceasta
provincie era nemulmit i pentru c Scaunul regal
fusese mutat de la Palermo la Neapole si pentru c
noul rege cauta s introduca limba francesd. Aderenti ai Hohenstaufenilor si Aragonesii doritori de stapa.mire atatasera lumea la rascoala. 0 republicd siciliand
tinu putin timp; don Pedro de Aragon fu chernat pentru ca sa apere de rasbunarea angevina pe rasculati.
Dup un razboiu fericit, Casa de Aragon pastra Sicilia. $i. In Roma s'au flicut atunci miscari Impotriva
Francesilor.

Navara, pe lng rnuntii Pirinci, care fusese odata

tara de capetenie In Spania, era acum foarte ingust si
slabita. Aici si In Aragon au fost catre anul 1300 lupte
pentru domnie. Francesii s'au amestecat In ele, dar fara
folos mare. Finl lui Ludovic al IX-lea si a incheiat viata

lnainte de vreme luptndu-se In aceste pdrti.

In Apus, regatul Portugaliei, pe care-I Intemeiase pe
la 1100, cum stim, un feudal din Casa de Burgundia,
Inainta si el pe Incetul In paguba Maurilor; de dan-

sul se stia Ins numai pup, fiindca era mai de-o

parte, si pe Oceanul Atlantic nu prea mergeau atunci
4. kn. Italia nu se afla un alt regat deal regatul Neupolei si al Siciliei. Mai erau apoi sUlpnirile Papci, care
Mau la mijloc peninsula, dar n'ajungeau Inca de la o
Mare pana la cealalta: ele erau 5i foarte nesigure, si
chiar in Roma avea puterea un senator, ales de oraseni.. Supt Alp' erau cativa feudali marl, cei mai insemnati fiind contii de Savoia din care se trage regele
Itallei de astazi. In10 erau orase de sine statatoare: inwww.dacoromanica.ro

141

floriau mai mult cele din Lombardia, apoi Genova, Vene(ia, clAditA foarte frumos chiar in apa MArii si pe
cAteva ostroave mici, Pisa, si, peste putin, Florenfa (orasele din regatul Siciliei erau supuse -regelui, $i mai
sArace). Aceste cetAti fAceau mare negot In Rdsdrit: in

Grecia, In Asia Mich', In Siria, in Egipt si in Africa,

avnd prin toate orasele contoare chrmuite de consuli.
Cu banii cAstigati acolo, se Inaltau acasA zidiri minunate, se faceau odoare scumpe si se plAtiau pictorii,
cari zugrdviau, si sculptorii, cari sApau in piatra si turnau In bronz.
5. Intre (erile gernianicr, era Intaiu cca legat cu Im-

pdratia. Ea parea foarte slabita acum. Feudele marl se.

IntAriserA din nou, dar schimbilndu-si numele cele
vechi. Astfel, nu mai era acum o Svabie (Suabie), o
Lotaringie, o Franconie, a Saxonie. In locul Saxaniei
stAtea ca Insemnastate Marca (sau *margenea) de Bran-denburo -(unde e Berlinul). pe un pamlint smuls de
la Slavi. In Rasarit ajunse la mare putere ducatul Austriei: ImpAratul Rudolf. II dh'du fiului sdu. Boemia se
Meuse de mult regat, si am vAzut ca Rudolf avu destul
de lucru cu regele Ottocar, pe care abia putu sA-I invingA, ucizanclu-1 In acelasi timp. In mlAstinile si pAdurile de la Rasaritul Mara Baltice, poporill pAgfin
al Prusienilor, care pradg pe toti vecinii, trecuse la legea cre$tinA. Supunerea si botezarea lor s'a facut cu sabia, ca a vechilor Saxoni. In Livonia, mai sus de Prusia, s'a Intamplat acelasi lucru: cei ce au &Ant cerbicia
pag'nilor, au fost cavaleri din Ordinele religioase: Tentonii In Prusia, iar In Livonia cei ce se numiau Purtdtori-de-sabie.

6. In Europa de Rdsdrit, Ungurii slabiserA Intl liu prin-

lupta cu Manuil Comnenul. Apoi ei se ridicara iarAsi,

dar ImpArAtia cea nouA bulgareasca li puse stavild.
In sfarsit, la 1211, Tatarii se rapezirA, viind din Asia,
www.dacoromanica.ro

142

asupra Ungurilor, si-i Invinserg amarnic, La 1301 s'a

stins i dinastia cea veche ungureascg..

Tatarii pornirg din stepa lor asiaticg, supt cglguzirea celui mai mare stgpanitor pe care 1-au avut el,
Ginghiz-Han. Acesta nu era numai un rzboinic neobosit $i un om peste mgsurg de prud, ci avea Inalte insu$iri de carmuitor. Intreg neamul tAtrdsc s'a prefgeut
prin el Inteo singurg oaste nebiruitg, care asculta orbeSte orice porunc a lui.
Biruitor asupra Chinesilor, el se rgpezi asupra bogatelor ()rase din Turchestan, locuite in mare parte de
Iranieni harnici, bogati $i lini$titi. Ingrozitoare fost

prada poruncit de el In aceste parti. Tatarii nu jgfuiau la Intmplare, dupg. voia si norocul ficgruia, ci
tot ce se afla In orasul cucerit, in tara supusg, era insemnat cu cea mai strictg socotealg, confiscat de la
proprietarii de pang atunci $i ImpArtit. Selgiucizii slabiti din Asia Mica ajunserg vasalii prea plecati al strasnicilor nAvglitori, trgind de acum Inainte in umbra Impgratului mongol.
Ciucl, fiul lui Ginghiz, urmg stepa mai departe, pittrunzAnd In partite rusesti. Toti printii (cnejii) rusi se

unirg pentru a Incerca s opreascd potopul de foc.

In lupta de la Calca ei fur-A striviti. AducAnd cu ei
frnturi de neamuri sfgrilmale ($i pe Tigani, din India)
Tatarii Inaintau tot Mai mult, si dupa moartea lui Ginghiz (1227), spre Apus. Batir, fiul marelui rzboinic,
lntemeie In stepa ruseascg Statul mongolic al Marii
Horde de Am- din Clzipciac. El 110 Moscova i Chievul,

nimicind neattirnarea ruseascg. De la Nipru venirg Tatarii $i la noi, luilnd In stpftnire uncle cetgti, precum
Cetatea-Albg, pe care au tinut-o aproape un veac. Din

pasurile Carpatilor ei se revgrsarg asupra Ardealului, mAnlind lnaintea lor pe Curnani si amicirid in
cale provincia ungureascg de la Siretiu, care-si avea parwww.dacoromanica.ro

14 3

-cMabul si episcopul catolic in cetatea Milcovului. Bela

al IV-lea, regele Ungariei, pierdu lupta cu dnsii In

April 1241 $i fugi In Dalmatia. Silesienii furl $i ei rapusi la Liegnitz. Avntul Tatarilor se opri Ins aici, si
n'a mai fost nevoie de cruciata pe care o predicase Papa
pentru a mntui de urgia kr Europa Centrala.
In Rusia $i la noi, Ingrozind $i Statele balcanice $1
-supunndu-si Bulgaria (supt Ciuchi $i Nogai), ci au
ramas mult vreme Inca.
Polonii, cari aveau si ei un regat, erau in decadere,
din pricina luptelor pentru Domnie. Tara SE Imparti In
climate plind ce, abia dui:a 1300, regele Vladislav Lochictec (Pitieul) le strnse iarasi supt coroana lui.
Am vazut ca. Rusii de la Chico Intrasera supt stapA.nirea Tatarilor, si numai dup mult vreme putura sa.-$i
capete iarasi neatArnarea. Ei erau Impartiti acuma intre
mai multi cneji.
Bnlgarii se aflau In seadere.de la roan Asan Incoace.
Pentru domnie se savrsiau omoruri si se chernau strainii, pAna. $i Tatarii. In partile Vidinului, in ale Marii Negre se facusera stapniri deosebite.
La Vidin stain Sventislav, apoi tot acolo Casa lui Terterii, cu sfinge cuman". La Mare au fost, lnga Varna,
un stapnitor deosebit si urrnasii lui.
Impdrafia bizantind traia greu de la intemcierea ei
-a doua. Imparatii n'aveau &cat Capitala lor, parti din
Asia si uncle Tinuturi din Europa. Paleologii, Mihail cei
doi Andronici, Joan, stateau cu ochii spre Apus, de unde
astcptau ajutorul.
7. In Asia, Inainte de anul 1300 se pierdu $i Akkon,

ultima cetate crestinit din Siria. In Asia Mica se ridicasera cmiri din neamul Turcilor.

Akkon (St. Jean d'Acre, Ptoelmais)) cazu in Maiu

1291. Emiratele nou, alcatuite de capetenii viteze, purtan fiecare numele Intemeietorului lor. Aidin se chcma
www.dacoromanica.ro

144

-7--

principatul de lang Miletul cel vechiu (Palacia) si Efesul din acelasi timp (acum Alto logo, Aiasolitc.); Sarucan, cel de ling Magnesia (Manisa); Teche, de Fanga. Smirna; In interior, Chermian cu capitala Chiutaie,
si Caraman avand drept resedinta Conic (Konieh; vechiul Iconium). In Nord era emiratul lui Osman. Grecii aveau Niceia, Nicomedia, Filadelfia. Am spus ea, de
mult, Armenii de langa. Mare inetmeiaser un regat
al Armeniei Mid, cu dinastie indigen i apoi cu o dinastie latin, ca 1i aceia care, dupd aderea Ierusalimului, stapania nurnai in Cipru, dinastia de Lusiegnan.
Pentru Siria se batean Sultanii din Egipt cu MongoIii, caH stapaniau, de la Ginghiz-Han incoace, incepand
de la hotarele Chinei. Celelalte parti din Asia, China, India, Iaponia n'aveau legatur N. cu lumea.

In Africa, erau, pe coasta de Nord, Sultanii (Sudanii"1) Egiptului si deosebiti regi in Tunis si In Maroc.
Alte Orli din lume nu se cunosteau Inca.
XXVII.

Teri le din Apusul Europei dela 1300 pilna la

rzboiul de o suta de ani".

1. Cand s'a inceput veacul al XIV-lea, rege in Anglia era Eduard I-in, iar in Franta Filipi-cel-Frumos, nepotul de fiu al lui Ludovic-cel-Sfant.
Ce fapte folositoare a facut Eduard, stim acuma: eI

a fast cel mai cu socoteala dintre cti regi a avut

Anglia, si poporul san 1-a iubit cu. adevarat. A lasat
Anglia mai puternica, de pare ce adaugise la dansa
Tara Galilor si slabise puturea Scofiei, pe care n'o putuse cuceri insa. Fata. de Francesi,,, el n'a pierdut nimic; supnsii sal nu s'au ridicat cu arma Impotriva re.

Soudan e un cuvant fornut de Francesi, din

Sultan".
Pentru deosebire de Sultanul Turcrlor, e potrivit a se Intrebuinta
1 Sudan.

acest cuvant.

www.dacoromanica.ro

145

gelui lor: el a jurat s tie sama de cuprinsul actului

din 1215. Necontenit, Englesii se gandisera cu dor la un
rege Eduard, din vremile Anglo-Saxonilor, care urmase

cu sfintenie datinele cele bune: acum li se parea a au

gsit iari pe Eduard acela.
Dar Eduard I-iu n'a avut un urmas vreclnic de clansul. Fiul sau Eduard al II-lea ,a carmuit rthi, Incurtjurandu-se de oameni fard tragere de inima pentru tar.
Mai multe turburari au izbuimit atunci Impotriva lui,
$1 chiar una din rudele sale se rasculd, dar peH. El fu
prins i silit sa. lase Donmia; apoi Ii Inchisera 1ntr'o
cetate, de unde fu scos mort peste putina vreme. Fiut
sau, al treilea Eduard, fu multA vreme rege nevrastnic,
asa Ineat toate trebile erau caluzite de altii.

2 Pe atunci In Franta se afla un rege destoinic, caraja i se datoreste Intinderea i Intarirea terii sale. El
se numia Filip-cel-Frumos (fiind un om frumos i zdravan). Era fiul lui Filip al III-lea i nepotul de fin al
Sfantului Ludovic. Filip-cel-Frumos nu era bun si bland,
ci lacom de bani, neiertabor i chiar crud; dar el a stint
sa-si aieag sfetnicii, a chibzuit bine Imprejurarile i n'a

cautat alteeva decal Inaintarea regatului. Sotia sa II adusese stapanirea asupra Navarei, din Muntii Pirinei,
si asupra unui intins 'paid din Franta. Prin fel de fel
de Intelegeri, el a mai captat id si colo bucati mai mari
sau mai mici din Intinderea de pthriant care se chiama
asthzi Franta. Gandul lui era sa puie mama si pc Flandra, care cuprindea tot unghiul de Nord-Ost, de catre
Rim

Contii de Flandra se tot schimbasera din mai multe

familii. Filip-cel-Frumos a Iige les ce mare nevoie are regatal u sa. se Intinda i asupra acestei regiuM. Cu con-,

tele de acolo i-a mers mai usor, si el putea sa creada,

acurn a Flandra e a lui, cand i se ridicara. Impotriva
orasenii din cetati. Aopstia aveau multa bogatie, ffindca
10

www.dacoromanica.ro

lucrau harnic la postavuri; ei erau i oameni Indrazneti,

gata de galceava, In cea d'intaiu lupth cu diii, nobilii

calari ai regelui Franciei au fast strasnic Infrnp; nu

se mai pomenise pan atunci ca o oaste de cavaleri, al
caror mestesug era razboiul, sa. fie nimicita de alta In
care se bateau postvari, panzari, macelari si altii ca
dArl

Filip lua orasele Li11e i Bruges, pentru a pedepsi pe

contele de Flandra, care se unise cu Anglia Impotriva

lui. Bruges se ridica Insa lmpotriva regelui, mai ales
pentru c acesta, urmarind mari scopuri politice, cerea
ajutoare grele de la supusii sai. Fara s se poath libera
din winsoarea kr cei doi conti de Flandra, se Incepu
rascoaIa. In. Iulie 1302, Francesii furl batuti grozav la
Courtrau. Peste doi ani Filip rasbun Intru catva Infrngerea, dar el trebui s lase familiei Dampierre comitatul
de Flandra.
3. Papa, care era pe atunci Bonifaciu al V Ill-lea, porni
o desbatere cu regele, cam asa cum o avusera tnaintai

sai cu ImparatuI. El ar fi vrut ca tot clerul din regat sI

atArne de d'ansul i sa-i dea numai lui venituri. Prin vestita bula Ausculta fill (bulele se numesc dupa, cuvintele
cu care Incep), Bonifaciu declara fatis c regele e supus Papei i cd ar fi o nebunle sec se creadd altfel. Trecuse vremea unor asemenea programe. Papa Isi repeta
Insa marturisirea de credinta prin bula Unam Sancta[];
care declara c numai In Biserica. poate afla mice
cregin mntuirea. Regele Franciei se hotari sa deipuie pe

Papa printr'un Conciliu. Dar Filip nu Neu nicnm pas

lnapoi. Papa fu atacat, In Anagni, uncle era adapostit,
de niste nobili Italieni pe cari-i tocmise regele Franciei.
Ei II pusera In fall cele mai maxi batjocuri, i s'a cre-

zut chiar ca ar fi cutezat sa-1 loveasca peste obraz,

ceia ce ar fi fost o (mare ticalosie, card Bonifaciu era uni
www.dacoromanica.ro

147

.om batran 0. un arhiereu. Papa simti asa de grozav aceast umilint, 'Meth muri peste cateva zile (1303).

Cel d'intaiu urmas al lui Bonifaciu avu o foarte scurta

pastorie. Papa care se stramuta la Avignon e Clement al
V-lea. El se ineorona la Lyon; la 1308 se asezg. la Avignon.

Scaunul cel nou al Papitor a fost de acum inainte

(pang. la 1377) acest oras, asezat In Franta, dar atarnand de regele Neapolei, vasal al Papei, oras cumparat,
foarte tarziu, de Papa, care avea posesiuni In apropiere_

Filip a lost In stare sa sileasca pe Papa si la desfiintarea Ordinului Templierilor. Cei din Franta filed dati
in judecata pentru pacate care erau in cea mai mare
parte nascocite. Regele trimese pe cativa dintre ei la rugz
ca s piarg. de moartea eretici1or; el li lua. averile.

4. Dupd ce Filip batuse pe Flaman7i, regele Angliei

ii Men obisnuita inchinare pentru Tinuturile ce mai avea In Franta. In acelasi timp, fratele lui Filip, Carol
de Valois, se gandia sa fie Imparat in Constantinopol.
Ba Inca unii dintre Germani ar fi fost aplecati sa-1 aleaga pe Filip ca Imparat al bor.
Aici, in Germania, lucrurile mergeau rail. Dup g. moar-

tea lui Rudolf de Habsburg urmase ca rege Adolf de

Nassau. Albert, fiul lui Rudolf, batu si ucise pe acest
principe, dar si el peri de moarte silnica, fiind omorit de nepotul sau. De puterea rega1 g. nu se mai temea
nimeni. Dupg. Albert se alese un mic stpanitor din terisoara Luxemburg (care alcatuiestfr astzi un mare
ducrit deosebit, intre Germania si Belgia). Apoi si dupg.
acesta veni ducele Bavariei, Ludovic, care se arata mai

tare decat regii de pan1 la dansul, fiindc avea supt

mthia sa o stapanir parinteasc g. mai intinsa. Dar nici
www.dacoromanica.ro

148

n'ajunse s fie recunoscut de toti, ci intAmpind piedeci

necontenite din partea rudeniei regilor ce fusesera pan*
la dAnsul.

Acum regii din Germania nu mai erau totdeaama si

Imparati. Unii nici n'au mers in Italia sa iea de la Papa
coroana Imparateasca. Altul, Henric, a facut drumul
spre Roma, dar a murit In cale. Pe niciunul nu 1-a Incoronat, dupa cuviinta i dup datina, an Papa adevarat.

In acest timp Elvetia scapa de supt stapanirea Casei

de Austria. Aid, intre Alpi, valea Rhnului, Tirol si lacurile Schwyz, Uri, Unterwalden, teranii traiau o viata
politica impartita pe vai, care alcatuiau si 0 tovarasie in
lucrul pamantuhd, ca in satele noastre. Unele Intrara, Ii
deosebite condiii, supt puterea Imprateasca. Pretutindeni

se recnnosteau anumite drepturi superioare ale Imperiului. Unele cantoane (asemenea Voevodatelor noastre)

ajunsera in legatura de supunere cu Casa de Austria.

Totusi obiceiul de a se uni intre sine pentru aparare era
de mult Inradacinat; Sviterienii cautau sa. scape de epitropia habsburgica pentru a pastra doar numai ocrotirea imfiarateasea. Sprijiniti de Imparatul Ludovic, ei
Indrznira a da lupta cu ducele austriac Leopold, care
fu Invins, la Morgarten, In 1315, intemeindu-se astfel libera unire a vailor sviteriene germane.

Cine stie ce ar fi putut ajunge deci Franta, daca in

aceast tart ar fi fost tot regi hotarAti, cuminti si binecuvantati cu o Domnie lung, precumn fusese Filip-celFrumos! Acesta murind, cateva sapamani dupa oe pe-risera cei din urma fruntasi ai Templierilor, lasa lrei
fii. Toti trei domnira, si de niciunul din ei nu se poate
zice ca a lost un carmuitor ran, ci de la fiecare A raanas
ei cate ceva folositor. Dar unul donmi abia doi ani, altul
sace, eel de-al treilea tot atata vreme. Toti fara mostenitori.

www.dacoromanica.ro

149

Atunci Franta trebui s capete un rege din alta fa3ni1ie a semintiei capeliene. Aceasta aduse marele rrIz-

boiu de o suid de ani".

XXIII.

RAzboial de o suni de ani".

1. Cand eel din urma fiu al lui Filip-cel-Frurnos 'meta
din viata Inca tanAr, la 1328; Eduard al III-lea, regele
Angliei, era un copilandru. de saisprezeee ani. Era fiul
Isabelei, fata lui Filip-cel-Frumos i deci sort regelul
frances care murise; ca nepot al acestuia, tanarul rege
al Angliei era mai aproape de tron decat oricine altul.
Insa en eativa ani In urmA se hotarase, Intr'o adunare a
nobililor, clericilor i orAsenilor diii Franta, ea femeile
n'au dreptul sa mosteneasca Domnia: aceasta se Meuse
pentru ea al doilea fiu al lui Filip-cel-Frumos s poata
domni legiuit In locul nepoatei lui de frate.
S'a1ales astfel ea rege fiul lui Carol (acel frate al lui
Filip-cel-Frumos, care, cuxu slim, voise i coroana impaTateasea din Rasarit i aceia din Apus). Carol prirnise
de la tatal sau ea apanagiu provincia Valois (in care se

afla orasul Compiegne, la Nord-Est de Paris), en titlul de conte. Cel de-al doilea conte de Valois, Filip, ajunsese astfel rege al Franciei. Regii acestei ten se zic
de acmn 1nainte Capetieni din Ramura de Valois (celeste: Volta).
Intaiu Eduard al 1II-lea s'a inchinat lui Filip pentru
Tinuturile sale din Franta, Intocmai precuin Eduard al
II-lea se inchinase lui Filip-cel-Frumos. Dar Indata el
lua Insusi puterea In Anglia. Era om tanr 5i viteaz. Ma
orasenii din Flandra, pe cari acesta-i silise sa se, supuie
contelui lor, n'aveau alt sprijin decat pe Eduard. 0 pada
de aproape a lui Filip, 1ndrazetul conte Robert de Artois, care fusese despoiat de mostenirea sa, alerga tot
la ajutorul englezesc.
www.dacoromanica.ro

150

Pe de alti parte, regele Franciei sprijinia In Scoti

pe un doritor de domnie, Impotriva regelui de acolo,
care se rzima pe prietenia lui Eduard al III-lea. Cel
sprijinit de Francesi era David Bruce, fiul regelui Robert, care capatase prin lupta neatarnarea Scotiei: inlocuit de un pretendent sprijinit de Englesi, fugise In
Fr anta.

Regele din Germania, Ludovic, era pornit Impotriva

lui Fi1ip care se unise cu Papa ca s-1 rastoarne si sa
puie pe altul din Casa de Luxemburg, prieten cu Casa
domnitoare din Franta. Toti feudalii de la Rasdri Lul
Franciei erau cu Anglia: ba chiar seniorii din Normandia i Bretania aveau Intelegeri cu dusmanul.
In 1336 Incepu deci Eduard al III-lea lupta cu lipal VI-lea, ca O. fie el rege al Franciei In local acestuia.

2. Intaiul razboiu s'a facut mai mult prin prdaciuni.

Dar In 1346 regele Angliei veni el singur spre a caluzi pe jafuitori: ei ajunsera pana. la Paris. Filip alerga
dup dansii si-i gsi la Crecy (ceteste: Cres1), nu prea
departe de Mare. Cavalerii francesi patira aid, cu toata
vitejia lor, ceia ce patisera cu patruzeci de ani In
urma, cand se loviser cu orasenii din. Flandra. Nu li-a
folosit nimic ca. In mijlocul lor era regele Boemid, loan
de Luxemburg, si fiul acestuia, Carol, care va fi ales,
Impotriva lui Ludovic de Bavaria, ca rege al Romani-

lor (asa bleat ei aveau cu dansii trei regi). Infrangerea kr a fost strasnica.
Peste doua luni, regina Angliei, pe care sotul ei o 14sase In tard, batu tot asa de ran pe regele Scotici, unit
cu Filip, ei-I prinse chiar; prinsul statu unsprezece ani
In capat la Inchisoare. In anul urmator, Englesii hiving
si In Bretania francesd. Orasul Calais, (ceteste: Cale),
In locul cel mai stramt din bratul de, Mare ce desparte
Anglia:de Franta, fu cucerit.
www.dacoromanica.ro

T5I

Supt urmasul lui Filip, loan -zis cel Bun, pentru cg

era un viteaz cavaler, lupta incepu din now. Ioan era,
altfel, un principe slab si nesocotit In faptele sale. La
1356, Franta fu prins din dou g. pgrti, de regele Angliei
si de fiul sgu, cAruiai se zioea Printul cel Negru, pentru
c obisnuia sg. se aoopere totdeauna cu zale si alte

arme de apgrare de otel Inegrit. loan se arunc asupra acestuia din urmg.. Intglnirea ostasilor se fku
lane orasul Poitiers (ceteste: Poati6), adecg. in Apusul terii. Regele Franciei n'avu mai mult noroc decal
tatgl sau; ba chiar el fu prins, ceia ce nu i se Inthmdecgt Sfntului
plase niciunuia dintre Inaintasii sgi,
Si
oprit
In
inchisoare,
curn fusese si
Ludovic In. Egipt
regele Scotiei, David.

3. Pacea se fAcu abia dup patru ani: Ong atunci ta-

ngrul fin al lui Than, Carol, amid tara. Erau vremi

foarte nenorocite, se fgcuse .acum si In Franta obiceiul
ca regele sg. nu poatg pune dari M.A. voia supusilor sai.
0 adunare a stgrilor" (nobili, cler, orAseni), dupA care
se Impktiau acestia, vorbi amenintgtor. Locuitorii din
Paris, cu prepositul negustorilor (un fel de primar) In
frunte, batjocurira cinstea ce se cuvine tronului si uciserg chiar pe unii sfetnici.
Prepositul se chema 'Stefan Marcel. Parisul i-a ridicat
o statue, pe care 0 meritg prin iubirea lui de tar si energia cu care a luptat pentru introducerea In Franta a
regimului de control periodic, care functiona In Anglia.
El izbuti a face sl se primeasca. o comisiune de supraveghere, si cApAtA In ea o hotAratoare Inrgurire. La ur-

mA Msg. Hand greseala de a se Intelege cu Carol-celajunsA neatarnata dupa moarRdiz, regele Navarei,
tea celui din urm fiu al hii Filip-cel-Fruanos--, si
putini plgnser moartea lui silnicl, din Indemuul mostenitorului de tron.
www.dacoromanica.ro

152

Pe atunci teranii pustiau In cete hotesti mai multe Tinuturi. Miscarea se zice Jacquerie: cuvantul pare sa vie
dela haina (jaque, cf. jaquette, jacheta) pe care o purtau
rasculatii. Salbatec s'au purtat teranii, dar mai salbatec,

In pedepsirea lor, nobilimea, care putea s aiba mai

multa judecata i omenie decal niste bieti oameni desnadajduiti i lipsiti de lumina.

Ostasii cu plata nu mai ascultau de nimeni.Bandele,

cetele acestea se ziceau compagnies, uncle grandes corn-

pagnies. Jafurile lor nu erau mai raici decat ale celor

mai neanilosi dintre teranii rasculati. Mai thrziu a trebuit s e gaseasca mijloace pentru a le nimici cu total.
4. Lupta cu Englesii care se dadu la Crcg e una din
cele mai vestite ale evului xnediu. Ea se mai Inseamna
si prin aceia c Englesii aveau pusti cu mici gloante
de fier. Dusmanii nu cunosteau intrebuintarea In razboiu a prafului de pusca. Grecii, cari-i ziceau foc grecesc", Arabii i de la acestia Spaniolii II cunosteau,
firi a-i da o mai larga Intrebuintare.. De cunostinta praft-dui de pusca la Chinesi nu e locul a se vorbi, fiindca

aceVia au tinut toate cuceririle lor stiintifice pentru

5 A fost un noroc pentru Franta, moartea regeluk

loam

Fiul sau era bothAvicios si nu se pricepea la razboaie. Lusa aoestui non rege, Carol, i se cuvine pe drep-

tate n.umele de Cel cuminte", pe care i 1-au ,dat supuii sal. El lasp. pe Englesi sa-i vie In tara si s prade,
fiindca stia bine ca ei nu pot sa ramaie intr'Insa ef,d c
foamea-i va nimici sau Ii va goni Inapoi peste hotar.
De acuna Inainte Eduard al III-lea nu se mai putt"
lauda cu vre-b biruinta. Pe atunci terile erau sarace, oamenii putini: pagubele ce se puteau face In razboiu nu
www.dacoromanica.ro

153
se potrivesc cu cele de astgzi. Pe urm g. osti permanente,

care s stea totdeauna preggtite i adunate, nu erau. DIrile se strgngeau, cu greu. Deci numai pe acele vremi
era bine ca un rege s facg asa cum a fIcut CarolceLL
Cuminte.

Fiul lui Eduard murise Inainte de tatgl sku i nepotul

de fiu, al doilea Ricard, a avut s se Jupte cu teranii

ridicati Impotriva lui. Unchii lui gveau puterea.

Miscarea aceasta tergneascg. din Anglia, la srarsitul

veacului al XIV-lea, are si un caracter religios. Rdsculatii ziceau, intemeindu-se pe Bib lie: ,,Cand Adam sg,pa
si Eva torcea, unde era nobilul?". Un cleric Invg.tat, loan
Wycliffe (Wiclif), predica viata apostolick a clerului
(cum fdceau i Franciscanii pe acelasi timp), aruncarea autoritgtii supreme a Papei, i kilmeicirea pc intelesul poporului in limba lui. Duce le de Lancaster, unchiul
eel mai influent al regelui, Ii. sprijinia. Intre cei skraci
si umili ideile lui starnirl un entusiasm urias, i numcle
acestui Indrgznet om de bine se cuvine a fi rogstrat cu recunostint g. de toti acei cari respect sufletul omenesc In

lupta de desrobire.
Slkbirea puterii regale s'a intamplat si In Franta, and
-Carol al VI-lea a venit In locul lui Carol al V-lea: si
de o parte si de alta erau regi copii ori copilandri si
cAte trei unchi ca epitropi, cari cArmuirl destul de
rgu. Carol al VI-lea inebuni peste cava timp, si nu-si
mai ckpktg. mui4ile Inapoi: unchii lui i fratele lui se
certar g. pentru putere i ajunser pana la omor.
Duce le Burgundiei ucis a fost loan-fdrii-de-Fricei (sans

Pear), care, fiind numai mostenitorul lui

draznet, luptase la 1396 Impotriva Turcilor la NicopoL
Moartea lui s'a Intamplat la 1419, dupg ce Francesii fu-

seser din nou batuti de ariNrul rege engles Henric

www.dacoromanica.ro

154

al V-lea, la Azincourt. El a fost rasbunat, Impotriva

de si simtul de patrie nu se luta.intereselor patriei

rise Inca, de fiul su Filip-oel-Bun, care lucra cii

Englesii.

La acestia, Ricard, regele oel tank., fusese Inlocuit cu

varul su Henric, care era duce de Lancaster. Fiul aoestula s'a chemat tot fienric: de uncle, ca tan?ir, el avuse
purtari foarte rele, el se facu acum un urmas vrednic al
lui Eduard al III-lea.

Henric al IV-lea: a trait pasnic, pe cand Henric al

V-lea a lost unul dintre oei mai mari regi ai Angliei. Am

vtazut ca i se datoreste biruinta de la Azincourt, dupa

care urrna cueerirea Normandiei.

El Mtn pe Franeesi si sili pe Carol al VI-lea sag numeasca mostenitorul situ.

Tratatul acesta, care se poate zice ea desfiinfa Franta,

dandu-i ca regent (regele fiind nebun i mostenitorul lui

izgonit de hatarul Englesilor) pe acel care-i voia mai

mult peirea, s'a Incheiat la Troyes, In 1420.
Dar Henric muri indat dupa aoeasta, lasand un fiu,
a carui mama era fata lui Carol: Henric al VI-lea, care
n'avea niciun an de vrast.

Cat a fost acesta nevrastnic, Francesii si-au tutut

rasbuna. Carol al VII-lea, fiul lui Carol al V-lea, gasi
Un sprijin neasteptat In ciobanita loana Darc, care socoti ca vorbeste cu sfinii i c Dumnezeu a trimes-o ca

sa-si mantuie tara. Ea scapa orase Incunjurate, ban

pe Englesi, i, cand peri arsa de dansii, cari o faceau ca
este eretica i stapanita de Satana, Franta era libera.

Ioana Dare a fost Infatisat de catolici ca o sfantl.

www.dacoromanica.ro

155

ai politiceei catolice calla

sa-i scadg. Insemntatea. De fapt, aceast fmeie, despre care se credea c vorbeste cu puterile ceresti i e
In stare O. fac minuni, a Inflacarat la lupt pe osDusmanii catolicismului

tasi si a putut astfel ajuta foarte mult la mantuirea

terii sale. Ea a curdfit oastea regaki de pdcate 5i, din
talhari, betivi i desfranati cum erau, a facut o legiune
de credinciosi, cari socotiau c urmeaza, luptanda-se
pentru lar i rege, porunca lui Dumnezeu.

Englesii au ars-o ca eretica, dup ce ea Meuse Ica

regele Carol sg. fie Incoronat. Toti cei pe cari-i Inaltase
unde nici n'au visat, o pargsirg. miseleste. Ea F.e Sul

insa pe rug cu constiinta linistit a celui ce si-a facut

datoria si a credinciosului care asteapta pe ak bune
rgsplata din mana lui Dumnezeu.
La pace, de fapt un armistitiu, Carol al VII-lea a Litpatat si Tinuturile de Miazgzi, care se mai tineau de An
glia.
XXIX.

Franta i Anglia de la rAzboiul de o sutil de ani"

pAnA la 1500.

1. Carol al VII-lea n'a fost un rege mare, de si a avut

un noroc ca acesta, s-si vada tara scapata de strdini.
Nu era viteaz, i niciodat g. el n'a castigat o birainta.

-Nu era nici Intelept,si purtarea sa a fost destul de

rea Nici recunostinta nu pastra el acelor cari-1 ajutasera, si Carol a Mat sa moar fata viteaza care-1 mkttuise de dusmani si-i pusese coroana pe cap.
Dac noul rege frances a putut Ins izbandl, pricina
e starea ticaloasa In care se gasiau atunci Englesii, lienwww.dacoromanica.ro

156

ric al VI-lea, ajungand de vrast, nebuni, tocmai ea si

Carol al VI-lea, bunicul sau, de la care poate s fi luat
aplecarea spre aceasth. grozav boald. Sopa lui, Margareta de Anjou, era o femeie viteaza si hotarita, dar Englesii n'e iubiau, fiindca era strainA, i, pe atunci, daca
venia im principe din. alth tark, el rAmanea cu inima tot

acas Un sfetnic de-ai lui Henric fu dat In judecat6.,

prins pe o corabie i ucis; altul cazu In inchisoare.
2. Atunci unii dintre puternicii Angliei se gandira s.
ridice alt rege, asa cum se deprinsesera prin scoaterea
din Domnie a nepotului lui Eduard al III-lea. Pe llama
se bucura de mult iubire Ricard ducele de York (oeteste: lore), rastrAnepot al lui Eduard si fost loctiitor al
regelui In Franta. El cern Intaiu s i se Incredinteze
toato afacerile, pentru a regele era nebun; nu-i trebuia
alt titlu cleat acela de Ocrotitor" sau, pe englezeste,
Protector. Regele ajunsese in raeile lui Ricard, dar regina stranse de mai multe ori oaste impotriva acestaia.
Margareta apKra mostenirea fiului ei. Intr'o lupta din
urrna ea avu noroc. Ricard cazu mort, i fiul lui eel mai

mare fu gatuit dupa biruint. Ins nu trecu un an, si

Eduard, cel de-al doilea fiu al ducelui ucis, se Neu regele Eduard al IV-lea. Henric muri la Inchisoare, fiul
Margaretei peri si el iar ea rtaci, ca o nenorocita,
multh vreme dupa a asta.

3. Pe and Eduard al IV-lea stapania Anglia, rege In

Franta era flu], lui Carol al VII-leaf Ludouic al XI-lea.
Eduard era un om metal' si bland, pe care-1 ridicasera
pe tron prietenii i sprijinitorii, si nu atata vointa lui
chiar. Odata a venit si el cu armele Impotriva regelui
Franciei, dar fr toles.
Acest rege Ludovic nu samana de loc cu Ludovic-celSlant: era om urlt, zgarcit, ran la inimg., In stare sl
nscoceasca orice chinuri pentru a-si pedepsi dusmanii,
www.dacoromanica.ro

- 157 pe cari-i tinea In custi de fier, unde nici nu puteau s

se ridice in picioare; dar avea multa istetime si sta.ruintit El si-a pus In minte sa uneasca toata tara In manile sale, si a izbutit.
La Inceput chiar, Ludovic a avut in fata lui pe feudali, cari, uniti pentru apararea ramasitelor de privilegit ce mai aveau, pretindeau totusi ca. au In vedere
numai binele tern, si de aceia si-au numit tovarasia de
revolt: Liga binelui public. Luptatorii ei nu se dovedira
in stare a birui pe rege In lupta de la Montlhery, care a
fost nehotarlta (1465).
Dar locuitorii din Paris, cari, de la Stefan Marcel Incoace, se aratau foarte darji fata de regi i sprijinisera
de curand pe Burgunzi i Englesi (CabochP, tun tabacar

cau pielar, avuse la 1410, cu partidul lui, stapanirea

asupra marehti oras), nu se miscall asa cum au fost
nadajduit rsculatii. Parisienii Incepeau a simti c vii
torul muncii nationale numai regele absolut poate sa.-1
asigure.

Ludovic mai gasi Impotriva lui pe neintelegatorul lui

frate: Carol, duce de Normandia si apoi de Guyenne,
care se stanse peste cativa ani.

Ludovic a avut mai ales mult de lucru cu Burgunaia,

uncle Carol Cutezatorul Inlocuise pe bogatul 4 darnicul Filip-cel-Bun: un om caruia nu-i era frica de nirneni

se arun.ca orbeste asupra primejdiei. El avea si

Flandra, pentru c strabunul san tinuse pe ultima coboratoare a neamului contilor celor vechi de Flandra: o
niultime de Tinuturi vecine se adaugisera cu vremea la
aeest comitat. Carol vroia A, mai ieie Lotaringia, care
forma un ducat deosebit, Abacia, care era nu de mult
timp a Casei de Austria, si Suifera, wide teranii se rassi

culasera impotriva Austriecilor si-i balusera de dona ori,

In nise lupte vestite.
www.dacoromanica.ro

158

Dar Ludovic i-a stat In cale; nu doar 0 s'ar fi luptat

singur, dar el a Indemnat pe toti dusmanii lui Carol
si i-a sfatuit. La urma, acesta va fi batut de cetele teranilor elvetieni, vdcari si vanatori de munte. Luptandu-se apoi cu ducele Lotaringiei, a fost gsit mart
pe campul de lupta, cu ranile Inghetate de frigul unei
zile de iarna.
La Granson, apoi la Morat (Murten) flu batut Carol
de Sviteri, In acel an 1476 In care Stefan-ea-Mare dadea Turcilor a doua lupta pentru pastrarea terii sale.
Lupta noastr pen6u neam si lege e deci contemporang.
cu aceia pentru libertate a Sviterilor. In iarna urmatoare, Burgunzii asediau Nancy, capitala Lotaringiei,
In serviciul ducelui Ren de Vaudemont, si aici alergara
Sviterii pentru a-si gsi vechiul dusman, care per]. In
valma.sagul salbatec al infrangerii sale. Ambitia feudala
francesa, truSia separatist a noilor oligarhi din sange
regal, Inzestrati cu apanagii de un rege neprevazator,
se lngropara eu el.

Ludovic ar fi vrut O. marite pe mostenitoarea lui

Carol cu fiul sail, care se chema tot Carol. Dar ea lua
pe fiul Imparatului din Germania, care era Frederic
de Austria. Din casatoria ei cu acest principe german,
Maximilian, a pornit un lung sir de vestiti stpanitori.

Tot asa Ludovic n'a putut lua Provincia, care era a

regilor titulari de Neapole, urmasii lui Carol de Anjou. Incolo, el putea muri linistit, caci Isi atinsese tinta.

In Provincia stapania, cu grija numai pentru poesie

si arta, btranul rege Ren, care. purta acest titlu pentru regatul de Neapole. Aigi regina Ioana a II-a, de la
mijlocul veacului 'al XV-lea, Infiase pe Alfons de. Aragon. Acesta se lupt pentru mostenirea cea noua cu
-alt fiu adoptiv al reginei, Ludovic de Anjou, si-1 bird
www.dacoromanica.ro

159

(1435-58). loan de Calabria, fiul lui Ren, s'a framan-

tat, la rndul lui, mult thnp cu Ferdinand, fiul lui

Alfons, fara. a-i putea smulge coroana angevina.
Aceasta. Casa. de Neapole, care se incheie cu Ioana,

a dat cavaleri perfecti, ca regele Robert, i o ocrotitoare a tuturor artelor, loana I-iu, casatorita cu Andrei,
fratele lui Ludovic-cel-Mare, regele Ungariei: ea Ingldui
s se unelteasca moartea sotului ei. Cavaleri francesi au
stat totdeauna In preajma aoestor regi din sangele Capetienilor.

5. La moartea lui, Eduard, regele Angliei, lask doi

fii, de cari ramanea s se ingrijeasca unchiul bor. Acest

irate al regelui mort se chema Ricard, i nu s'a mai

pomenit un ticalos ca acesta In istoria engles. In loc
sa-si apere nepotii si sa sprijine domnia celui mai mare

dintre dansii, el se facu Insui rege, si-i omori (dar si

Eduard. osAndise la moarte pe un frate al lui, caci pe
atunci oamenii aveau inima impietrita adese ori si uitau
de orice datorie a lor). Suirea In Scaun a acestui rege
ptat de sangele neamului sb.'u s'a facut tocmai In anul
and a murit Ludovic al XI-lea, la 1483.

Mai thrziu marele dramaturg Shakespeare a creat o

figura nemuritoare din acest urit, schilod, ambitios si
crud principe pe care setea de Domnie Ii fa'cu criminal.
Ricard n'a avut parte Insa multh. vreme de stap'anirea

pe dare o hrapise. El socotia ea a scapat de oricine ar

mai avea drepturi asupra Angliei, dar nu era asa. Un
stranepot al lui Eduard al III-lea prin femei traia In.
coltul acela din Regat care se chianth Tara Galilor: tatal

sau era conte de Richmond (ceteste: Ricimond), si

el purta tot acest titlu. Numele acestui mostenitor
al coroanei era Henric. El strAnsese destula oaste c,a sa

se poat lovi cu Ricard. In lupta de la Bosworth (cewww.dacoromanica.ro

rf o
teste: Bosuort) acesta fu invins i ucis, abia dupd un an
de domnie.

Rdzboiul care a tinut de la rascoala ducelui de York

pana la aceasta bataie se chiamd lupta dintre Casa de
York si Casa de Lancaster, sau, dupa semnele deosebito2re pe care le purtau in vileag luptatorii: lupta dintre
trandafirul alb si trandafirul row, hrpta dintre cei
doi trandafiri.

Aceast lupta; pe langa marile jertfe de sange cerute

de dansa, are un mare folos pentru Anglia. In ea s'a
macinat feudalitatea engles, si Henric al VII-lea n'a avut nevoie de luptele, otravurile si capcanele de fier ale
lui Ludovic al XI-lea pentru a fi rege absolut.
Henric $i-a zis al VII-lea, $i neamul sau a domnit mai
bine de un veac asupra Anglrei.

Terile celelalte plInit la anul 1500.

In veaeul al VIV-lea $i in al XV-lea, cea mai mare patere o au Anglia $i Franta. Regatele celelalte nu se pot
asamana cu dansele.

1. A$a, In Spania, terile crestine nu se pot intelege,

macar ca. Maurii tot mai cearca une ori sd capete oeia
ce pierdusera: ei erau puternic Intdriti In regatul Orenadei, gezat tocmai jos, in fata Africei. Regele Castiliei se bate une ori cu al Aragonului, alte ori cu .egele
Portugaliei, wade In aceast vreme se intemeiaza o dinestle noua, zis dinastia de Avis, pentru ca. incepatorul
ei era Mare-Maestru, deci Mare-Capitan al nnui Ordin cavaleresc cu numele de Avis. Navara era pe la
1350 a unui rege din sange frances, Carol-cel-Rdu, fiul
www.dacoromanica.ro

161

Fi lip de Evreux si al Ioanei, fiica lui Ludovic al X-lea,

care a fost prieten cu. Englesii.

Insulele Baleare au alcatuit catva timp un regat deosebit: al Maiorcei, dup insula cu acest nrume.

Unul din acbsti regi, Iacob (Jaime) al II-lea, pe la jumatatea veacului al XIV-lea, alcatui planul de aii reek..
pata, cu ajutorul cavalerilor francesi, insulele, dar peri
In luptd.

Regii acestia spanioli erau desfranati, cruzi sau nevolnici, adese ori, Se povesteste despre ot.rhviri, despre
lupte Intre tata si fiu sau Intre frati, precum a lost aceia
a- lui Petru-cel-Crud al Castiliei en Henric de Transta-

mora, dintre cari- cel d'intaiu a lost omorit de cel din

urm.

Petru luptase impotriva fratelui sku. cu Companiilecele-mari" francese, calauzite de vestitul viteaz Bertrand

dii Guesclin. La urma, in 1397, Henric capt tronul:

cei jloi frati se Incaierara dupa despartirea ostilor, 0.
Petru cazu ucis..

2. In Nord, o femeie foarte hotarit i desteaptk,

Margareta, a unit, prin mostenirea coroanei sotului
ei, regatul Danemarcei cu al Noraegiei si a pus nana
apoi si p4e. Suedia. Ea facu ed. se Incheie atunci un
act de, unire trainica Intre aceste teri, asa-numita Unire
de la Calmar, in 1397. Unirea a tinut Ina numai supt
nepotul de la nepoata i urmasul ei Eric. Dupl. Eric,
numai Danemarca i Norvegia au ramas supt aceiasi
ctirmuire.

In Scotia, tog vremea e Intrebuintata cu. rascoale

si lupte Inanntru.
In Italia erau cloud regate. Regatul de Neapole parea
11

www.dacoromanica.ro

- 162 di va creste asa de mult, Inat va stapkni toat. Ita/ia. Robert, nepotul de fiu al lui Carol de Anjou, despre

care s'a vorbit mai sus, a fost, In adevr, cel mai puternic sth.pAnitor In cuprinsul el... El ocrotia o sum N. de

orase si ajunsese cu cuceririle sale Ong la rul 136, In

Tinutul care se chiam.N. Lombardia. Dar dupa. dnsul

venir la Domnie acele femei cu purtlri rele, care

primejduir regatul. Aproape o sut g. de ani au fost aici
petreceri neingAduite, omoruri i rzboaie, Asa s'a prg.Oda toath faima de care se bucurase regatul.
In Sicilia a tot domnit familia regalg. din Aragon.
Putin. timp dupN. anul 1400, insula s'a unit chiar cu Aragonul In mna. regelui Martin-cel-Bdtrdn, aruia-i murise fiul.

In Italia mai erau orase, apoi Seude si, In sfdrsit,

stpfiniri nou, aptate cu puterea de unii oameni cu
noroc.

Mai vestite erau printre orasele italiene rthnase libere acestea:

Venega. Orasul avea armuirea sa veche, dar de la un
timp se fkuserN. unele schimbari Intr'Insa. NuMai neamurile vechi aveau dreptul s lea parte la sfaturi.
Aceasta se chema inchiderea Marelui Consiliu. Se zicea Consiliul-cel-Mare (Consilium Maius, Consiglio Maggiore) acea adunare care se strangea numai rare oH, Cuprinzand- pe toti vrstnicii barbati ,ai familiilor nobile.

De acuma eine se ridica din popor nu putea sN. mai .

faa. parte din acest Sfat.
De fapt, nu Consiliul-cel-Mare conducea Venetia, ci
Senatul, din mijlocul aruia se ridicau, ca un fel de delegatie permanenta., asa-numitii Sapientes, Savi, dintre

caH unii erau pentru afacerile de uscat, altii pentilu

ode de Mare. Doge le nu putea hotdri nimica fra Senat.
Cercetarile le fceau fnchisitorii de Stat, cari ajunsergi

astfel la o 'mare Insemna.tate. La urmg. afacerile ode

www.dacoromanica.ro

163

mai insemnate erau In mgnile Consiliului de Zece, mai

desafarsita forma a oligarhiei venetiene. Un doge care,
.si pentru motive personale (cad fusese jignit de nobili),

incerca, in legatura cu poporul de jos, A inlature pe

oligarhi, fu dat In judecata si decapitat public. $i pang.
azi In sirul dogilor din stralucitul Palat Ducal se vede, In
locul chipului acestui nenorocit principe, inscriptia urmatoare: Aici e locul lui Marino Faliero, caruia pentru

crime i s'a Mat capur.

Venetia avea Creta: mai tArziu capall
fiind Mat
ca mostenitoare de Ecaterina Cornaro, o Venetiang, vaCiprzzl, Insuduva ultimului Lusignan, regele Iacob,
lele lonice ajunseserg. ale Republicei, care Intari foarte
mutt cetatea din Cora In Moreia, venetiene erau porturile Coron 5i. Modon, la Sud; un timp si Argos, Atena,
cealalt parte din peninsula hind a deosebitilor feudali, cari-si transmiteau posesiunile prin castorii, vanzari si Invoieli; ei atarnau mai mult cu numele de principii de Ahaia. cari s'au urmat din. deosebite dinastii.
.

Marea insula Negrbponte o capatase tot Venetia. Insulele Arhipelagului alcatuiau ducatul de Naxos, supt
familii venetiene (la urma, familia Grispo). In Albania
se oeupase Durazzo si -alte locuri. Truk Sebenico,
Spalato erau centrele Dalmaliei venetiene. $i republica
Ragusa fu supus cAtva timp.

Genova. Mull timp, aceasta cetate fusese annual de

oameni Imparatesti, cari se chemau potesta(i, sag, itaRenege, podestez (de la cuvAntul latinesc potestas, putere). Apoi, dup sfarAmarea puterii Imparatilor in Italia; breslele mestesugarilor si negustorii alegeau capitani si cate un staret (abate"), care se schimba pe fiecare an. Abia pe la 1350 s'a ales de popor cel d'intaiu
doge al Genovei, dup g. datina venetiang..

Genova cauta A ieie Sardinia, marea insula vecina, si.

de aceia intra in Ilya cu Aragonul. In aceasta lupta se

www.dacoromanica.ro

164 amestec i vechea dusmana. Venetia, cu care s'au partat cloud rzboaie marl In veacul al XIV-Iea. Genova iesi
invins i se supuse pe rand puternicilor din vecinN.tate.

Una din aceste lupte se poartg. pentru Caffa, In

Crimeia, alta, la sfarsitul veacului, pentriu. insula Tene-

dos, langa coasta Asiei: se zice prizboiul Chioggier,

fiinda lang Chioggia, insula din apropierea Venetiei,
s'a dat lupta hotarltoare.
Genova ajunse apoi, pe rand, supt ocrotirea Franciei,
care-si.avu un locotenent regal aici, a marchisului de
Montferrat, a duceluk de Milan.

Pisa era foarte mult sldbit.. In locul ei se ridia. Flo-

re*. In fruntea orasului stAteau staretii" (zisi aici

priori), Masi, ca i la Genova, de bresle i negustori, $1

un stegar, druia i se spunea: gonfalonier, dup cuvan-

tul italian gonfalone, steag. Florenta prinse a se ridica mai ales de pe vremea lui Carol de Anjou, $i ea a
tinut totdeauna cu G half ii, adecd duwanii pArtenitorilor
Imperiului, cari, acestia, purtau porecla de Ghibelini.
Aici nu era atata negot cu Ra'sgritul ca in Venetia si
Genova, dar se lucra mult de mestesugari,
mai ales
postavuri vestite in toat'a lumea. In Florenta erau $i bancheri cu foarte mare faimA, i ei ajungeatrasa de puternici prin. banii lor, Inca nimic nu se fcea In Republic fr tirea lor. Ma a lost familia de Medicis, a

cdrii mthire a Intemeiat-o, luptandu-se cu ali bogtasi, Albizzi, in veacul at. XIV-lea, Cosma cel Btrdn. Nu

se schimbar4 titlurile, dar familia predomnitoare ajunse

a lua una cdte una toato dregritoriilc.
Aici era si o mare stkruinp. pentru InvAtg.tur si scrie-

rea de lucruri frumoase. Florentin a fost marele poet

Dante Alighieri, care a cantat fericirea Raiului si groaza
www.dacoromanica.ro

- 165

Iadului; apoi dup& el Petrarca, vestitul cantaret al iubirii, si Boccaccio, povestitor de istorioare. Fiindcd Florenta a avu astfel de camel* Italienii, cari vorbesc deo-

sebite dialecte, au prima lbnba de aici, din Toscana,

ca limba scrisului lor.
Dante (1263-321) s'a inspirat de la obiceiul evului me-

>din, de a inftisa lucrurile, problemele, interesele in

form& de alegorii. Si el a clutat s amestece elemente

antice In cantecul lui (calkuzul lui prin cercurile"

altei lumi e Virgiliu, marele poet roman, pe care contemporanii sal 11 priviau ca pe fun mare fermecItor,
co. si maitre Merlin din ciclul de cantece cn subject bre-

ton al asa-numitelor chansons de geste, epopeia acelor timpuri). Si el e cu totul stapanit de credinfa si conccp(iile crestine. Si el traieste In misticismal vreanii sale,

care Wire lucrurile ce sant si cad supt simturi intre

cele care, de si nu cad supt-simturi, trebuie O. lie, n a
fdcea niciO deosebire. Patima politicil fi personala 11 stpaneste si pc dansul, 0. opera lui, Divina Commedia (nu-

mele vine de la cornediile", misterele", represintatiilA religigase cu subiecte in care se amesteca, Iadul si
Raiul, sfia4ii i Insusi Dumnezeu,), e astfel i o hiptg.
Impotriva dusmanilor lui politici, i o Incercare de t61macire misticA a faptelor i oamenilor. E nemuritoare,
nu prin subiectul ei, ci impotriva irul, prin energia cuprinzatoare a unui vers care s6 infatiseaza ca slove de
brunz cufundate in marmur.
Ti ancisc Petrarca (1304-74) era un om foarte Invatat;
stia j scria latineste ca oamenii antichitatii: a Incercat
si o epopee a lui Scipione Africanul, dup modelul lui
Virgiliu, 5i scrisorile lui, In care imita pe Cicerone si
Pliniu-cel-Tanar, sant far& gres. El tr&ieste In admirati oamnilor, nu atata prin aceste dovezi de cunostinti
In all& limbd, ci prin versurile sale de iubire, In forma
populara medieval, canzoni (sing. can.zone; franc. chanwww.dacoromanica.ro

- 166 sofl

i prin sonetele sale (sonetto, numit asa pentru sunehil armonios al acestei forme poetice cristaline). Ele
sant Inchinate unei madonna Laura, unei doanme cu acest nume, care a trait de fapt, dar poetul, dup obiceiul de atunci, Intelege de cele mai multe oH alegoric
ce spune, gandindu-se la virtufi sau alte abstractii Infatisate in chip i supt nume de om.
loan Boccaccio (1313-75), care e contemporanul JuL
Petrarca, e vestit prin Decameranul sau (numit asa
dupa limba greceasca, a carii cunostinta incepuse a se
raspfincliin Aputs: e impartit, in adevar, In zece parti").
E o culegere de nuvele (povestiri noua, necunoscute),
geu de prosa. obisnuit In evul mediu, in care se povestesc lucruri mai adesea putin morale, de dragoste, de
Inselaciune,

5.

a. Prin aceast carte, de o Intindere

mare, se poate ziC'e c. s'a creat prosa italiana. Boccaccio a Osit multi imitatori, i unii dintre acesti novelliert
si-au castigat un nume Insenmat In literatura italiana.
Feude erau mai multe supt munti: aici erau contii de
Savoia, carora li s'au dat apoi titlul de duci: din ei setrag regii Itaiiei. din vremea noastra. Mai erau oonti de
Piemont, a caror mostenire a luat-o Casa de Savoia, si
doutt Case de marchisi (marchis vine de la lat. inarca,
germ Mark, franc. marche, a Impliratiei carolingiene):
cei din. Mantferrat, de cari s'a mai vorbit, si de Saluzzo
(franc.: Saluces). Dintre acesti din urma, unul, Toma al
III-lea, a scris, pe vremea razboiului de 0 suta de ani,
romanul Le Chevalier errant (Cavalerul ratacitor").

Contii de Geneva n'avura viitor: crawl cu acelasi

mme ajunse liber O. se uni apoi la confederatia (Bidgenossenschaft) a Sviterilor, la Inceput numai terani at
numai Germani.

Casa de Piemont a dat i pretedenti la principatui

Ahaii.

www.dacoromanica.ro

167 -Tiranii se chemau stapanirile castigate, prin putere

sau prin viclesug, de oameni fara drepturi. Le capatau
adesea lupttorii cu plata, cari aveau noroc. Asa s'a
Intemeiat In Milan puterea familiei Visconti, mai pe

urma conti si duci; atatea alte familii fsi Imiartiau

Lombardia si regiunile vecine. Venetia mai ales a avut

sa se lupe cu ele. Tiranii erau oameni huninati si

darnici adese ori, cari Inaltau cladiri frumoase, voiau sa

fie laudati in cuvinte Inflorite si se aratau cu priinta

fatt de lumea de rand: pe ceilalti Ms cautausa-i starpeasca prin mice mijloace.

Deci tiran nu fuseamna un principe care stapaueste

fark lege, crud, samavolnic, ci unul care, fara drept, dis-

truge liberttile unui oras sau usurpa puterea intr'o

republica. Dintre Visconti a lost unul, Gian-Galcazzo,

care se parea (pe la 1400) dupa ce capatase de la

a va capata coroana Italiei.
Imperiu fitful de duce
El a avut sa. se lupte, pentru acest ideal, cu regele Neapolei, Ladislas, care a fost si pretendent la tronul unguresc Niciunul din doi n'a izbutit, si Italia a Alum o Ora
de Republice si tirani.
XXXI.

Papii *ft ImpAratii din vremea rgzboiului de

O sutli de ani".

Pe cand Anglia si Franta se luptau intre dansele ca

O. se stie care din ele va avea cea mai mare Inraurire asupra terilor apusene la Inceputul vremii celei nouk sau

moderne, Papii si Imparatii se coborau tot mai jos si

siabiau tot mai tare, ei earl se r.azboiau asa de Inviersu-

nat pentru stapanirea asupra lumii.

Acuma nu. se mai simtia nevoia unei singure Domnii
DoMnie
asupra lumii, asupra Bisericii lui Hristos,
pe care au ravnit-o si Papii si. Imparatii. Cine avea caste
www.dacoromanica.ro

108
i bard
mai ales acestia, cari puteau plAti oastea
acela avea i puterea, fArA sA-1 Intrebe nimeni de drEpt.
DupA idealismul tine ori nobil, alte ori anarhic, al evialui

mediu, venia astfel acum o erA de realism, une ori brutald, totdeauna prielnic desvoltArii elementelor materiale ale civilisatiei.

1. Dupl Ludovic de Bavaria, familia de Luxemburg

cApAtA iarAsi coroana regalA in Germania. Acela cA-

ruia i se puse pe cap, se Ehema Carol, i Intre regii

cu acest nume cari au domnit asupra Germaniei, el e
al IV-lea.

Carol s'a amestecat In multe de toate, fiind mndru si

neastamparat. Inainte de toate el a fost rege al Boemiei.
In. aceastA tarA, neamul vechilor stApAnitori se stinsese,
si nu i-a fost greu regelui Henric al Germaniei, bunicul
lui Carol, sA facA a se alege fiul say. n Boemia. Acest
fiu, Than, a ratAcit, cum vazuram, toatA viata prin inme, ca sa-si arate acolo vitejia. Carol nu :era asa. El a
fost un adevArat rege boem: InvA[ase limba locuitorilor

celor mai multi si mai vechi, limba cehei (care e una

din limbile slave). Nicairi nu. stAtea el mai bucuros de-

cat In orasul Praga, Capitala Boemiei, unde Inalt1 si

clAdiri foarte frumoase. -Cu voia Papei el f Acit Aici si o

Universitate, la care veniau studenti din toate terile

vecine: din Saxonia O. Bavaria, de o parte, iar, de alta,
din Polonia i Silesia.

Germania i-a opus, la inceputul veacului al XV-lea,

Universitatea din Leipzig (Lipsca), foarte oercetat.

Carol a facut calAtoria In Italia, si a luat coroana

imperialA, de si nu din manile Papei. A wers 5i IT
Franta, unde alga sa. invie vechile drepturi ImpArAtesti,
tot isa i acelea asupra Lyonului si a Intregului fost re-

gat de Arelat (Arles).

www.dacoromanica.ro

- 16g In Germania el e cel care printr'un hrisov: bula de

-aur (aded.un document a cgrui pecete e inchisA Intr'o

cutiutii de aur), a oranduit cine sg. aleag de acum

inainte pe regi. AlegAtorii trebuiau SA fie cei trei arhiepiscopi de la Rin, cei doi duci, din Bavaria si din,
Saxonia, markgraful din Brandenburg si regele Boemiei

Inainte alegeau ducii, acuma Ins N. ducatele erau sf.-

dmate, si nu se admiteau de alre toti aceiasi urmasi

ai autoritatii si privilegiilor dueale. Bula de aur din. 10
lanuar 1356 pune Boemia In fruntea Electorilor (din interese de familie). Se hotgrste si cmn s5. se fad. alelegerea. De J3iseric si legaurile cu d'Ansa nu e vorba
=id Intr'un chip.

In Brandenburg, se stnsese vita cea veche a martgrafilor: markgrafii cei vechi din Brandenburg erau. din

linia ascaniand, care se stnsese, spre marea iurre

a locuitorilor; ei primirl cu bucurie si pe un fals mark-

graf, cand se ivi apoi. Ludovic de Bavaria Muse

tara unui fiu al su. Carol la. apoi -Brandenburgul pentru familia de Luxemburg. La moarte, el Impgri fiilor
deosebitcle teri ce ajunsesed. In maim sa.

Ca rege in Boemia si in Germania i-a urmat lui

Carol fiul cel mai mare, dar acesta era un om milnios
si supus patimii urate a betiei, care frdea dintr'insuii
o har . salbated., in stare O. ucidA. oameni. Astfel regele
Venoeslas (Wenzel) ajunse de batjocura tuturora.

Alt rege german s'a ridieat impotriva lui. La urmA,

mostenirea lui Carol -al IV-lea a trecut asupra fiului celui de-al doilea, Sigismund.
Sigismund ajunse, prin c6sAtorie, rege in Ungaria. Era

priceput, harnic, tot asa de mandru ca si Carol. El- a

www.dacoromanica.ro

T70

avut norocul i domneasca douazeci si apte de anc.

A facut calatorii In Italia si a purtat titlul de Imparat..
A mers prin toata crestinatatea, hind prima cu mull/.
cinste pretutindeni. A purtat lupte grele cu Turcii. Ca
s Impace Biserica Apusului, care, cum vom vedea, era

sfasMt de ctava vreme, el tinu soboare de obstii

(concilii generale).

Sigismund n'a fost numai un mare ambitios, ci i un

OM hariliC i Impodobit cu. talente. Dar n'avea In Unga-

ria un sprijin destul de tare (acolo el era sotul reginei Maria, fiica lui Ludovic-cel-Mare, si a fost apoi mostenitorul ei), 1 i banii Ii lipsiau: astfel a lost silit sa ce-

deze Brandenburgul, mostenit de la Wenzel si de la

varul Mr, Jobst, lui Frederic de Hohenzollern, mic senior svab, care, stapAnind Anspach i Bayeruth, avea

cu thin. ereditar situatia de burggraf, de parcalab'f,

la Niumberg, uncle mai traieste cetatea veche, Incunju-

rata de santuri adanci. Burggraful Frederic al VI-lea

capata aceasta Intinsa provincie In lulie 1411, ca vechil i capitan (ca elector In 1415-7), In schimbul unui
ajutor banesc.

Sigismund se credea dator, ca hnpamt, sa se lupte cu

Turcii i alt Impace Biserica, dar mijloacele nu-i ajun.-

geau pentru aceasta. In Italia ori la Conciliul din Con-

stanta Ii lua Infatisare Imparteasca, dar Indata se

vedea c. e un blet print fara naijloace i fard ascultare, care se strecura mai mult sau mai putin dibaciu
printre greutati pe care nu le putuse lnvinge,

cad n'a avut 1111 fiu,

Ginerele i urmasul sau,
Albert de Austria, si-a Inchinat stapanirea razboiului
turcesc, In cursul caruia a si murit, de boall Dupa acesta a venit alt urmas al lui Rudolf de Rabsburg, Frederic.

Frederic. al 111-lea samAua Intru calva cu Ludovic

al XI-lea; tot asa, era Oret, se Imbraca In haine proaste3
www.dacoromanica.ro

- 17 r se facea Smerit, i, cand venia clipa cea potrivita.,

fsi vadia ghiarele ascunse si se aranca asupra prkzii. Dar era mai fricos, i nici n'avea mijloacele pe
care le putea Intrebuinta un rege al Franciei. Ce putea el cand era slab si cei tari nu voiau s1-1 ajute?
El a Incercat a face din Carol-cel-Cutezator un rege
si a-1 lega de interesele Imperiului si de ale Casei de
Austria.

2 Dna Imparatii stateau rau, si mai ran ii mergea

Papilor. La Avignon, ei traisera supt ochii regelui Fran-

ciei, de si fr atarnare de ei. Au fost printre acesti

Papi Instrainati i oameni destoinici, sprijinitori statornici ai Cruciatei. Intre dAnsii a fat astfel bunul Papa

Urban al V-lea, care a predicat cruciata si supt auspiciile caruia Petra l-iu, regele Ciprului, a luat Alexan-

dric Egiptului (1365) si Tripoli In Siria. Pe lama, la

1377, unul dintre dnii, Grigorie al XI-lea, se Intoarse In
Roma. El muri aeolo, In anul urmator.

Cand a fost s se aleaga urmasul lui, cardinalii alegiitori s'au Impartit In doua: cardinalii francesi de-o
parte, si ceilalti de alta. Doi Papi au fost alesi astfel in
doua locuri deosebite: unele teri au recunoscut pe unul,
care s'a asezat In Roma, allele pe cel de-al doilea, care

s'a Intors la Avignon; fiecare a avut urmasi In carmuirea sufletelor.

In general, terile latine au fost pentru Papa din Avignon, Clement al VII-lea, i urmasii sai; celelalte
pentru Urban al VI-lea i cei ce au venit, la Roma,
dupg. el. Aici In Roma avuse cativa ani puterea, pana
fa omorit Intfo rascoald, Cola di Rienzo, care ineercase
a Invia traditii republicane In Roma fara Papa.
Aceast stare de lucruri a tinut peste treizeci de ani.
Si alta dath. se Intamplase o desbinare, o shism4 (en
un euvant greeesc) ca aceasta anume cand Imparatii, In
www.dacoromanica.ro

172

tlusmania lor cu Papa, faceau sa se aleaga altul. Dar atunci numai Imparatul care-1 numise recunostea pe acest Papa mincinosrpe cand ad= lumea statea In doua
tabere cu privire la legaturile cu Scaunul Sfntului Pctru. De aceia aceasta deosebire se chiamg shisma cea
mare a Apusului.
Ca O. se mantuie odata cu asemenea rusine, multi
oameni invatati j cu trecere In. Biserica sMtuiau sa se
adune un sinod al clerului intreg, care sa hotarasca In
sfiirsit care e Papa eel adevamt.
Astfel erau pentru Sinod insemnatul scriitor Philippe
de Mzieres, Cancelariu al Ciprului, Pierre d'Ailly, apoi
episcop, roan Gerson, caruia i se atribuie Imitatio
Christi, o minunata carte, In care sufletul crestinului
se intoarce de-a dreptul, far g. mijlocirea preotului, care
Dumnezeu.

Dupa multe silinti, acest sinod &a putut strange In orasul Pisa din Italia, la 1409; amandoi Papii au lost judecati nevrednici, i s'a ales altul, tlar cei doi de mai
Inainte tot au pastrat ascultare. Peste cativa ani, Sigismund a chemat alt sinod, la Constanta, langa land cu
-acest nume, In Svitera.

Aid s'a desbatut i eresia lui Hus. loan din Husinec,

zis Hus, fusese duhovnicul reginei Boemiei. El era un
om Invatat, Indraznet si viteaz in apararea credintelor

sale. Pe atunci umbla In toata lumea ca un vant de

prefacere a legli. Mii de oameni mergeau pe drumuri,
biciuindu-se ca semn de pocgint. Am vorbit de aceli
Engles, Wycliffe, care propoveduia a legea bung nu

e numai a preotilor, ci a cartilor sfinte, g c acestea

trebuie prefacute In limba poporului. Hus credea si el
asa, si mai avea i alte pareri osebitoare. Sinodul a pus
sa.-1 arda, si el a murit cantand lauda lui Dumnezeu.
Dar pe urma treizeci de ani s'a btut catolicismul cu
Cehii pentrucredinta lui Hus, i sangele a curs in valuri
pentru aceasta.
www.dacoromanica.ro

173 .F

Sinodul din Constanta a ales pe Papa Martin al Vlea, care a rmas singur. Dar acum se ajunsese la pg.rerea c soboarele sant mai tari deck Papii i c. legea
trebuie curtit g. prin soboare de obste. Pentru aceasta
soborul din Basel (Bale), In Svitera, care a Omit multil
vreme, intrg. In luptg. cu Papa Eugeniu al IV-lea.
Acesta a strans si el un sobor si a cgutat s Impace pe
Rgs6riteni cu Roma. Dar la urna a Invins tot Papa.
Pgrintii din Basel vorbiser g. multi ani de zile despre
reforma Bisericii, In 'numele cdreia singure ei puteau
s6 aibd un rost i sg. Indreptgteasca prelungirea farg
soroc a sedintilor lor. Mgsuri folositoare n'au fast insg
In stare sg. le ieie.
tand Papa Eugeniu lu g. hotgrirea de a chema pe RA.sariteni la un sinod de Unire, legand astfel pontificatul sgn de al lui Inocentiu al
care adusese la
Lyon (1274) si arhierei greci si-i Meuse .a se lnvoi la pro-

dlamarea unittii dogmatice i ierarhice, i printii

trimeser g. delegatii lor pentru a pofti, la alt sinod, pe

prelkii orientali, Birui Insg, In bzeastA. Intracere de

staruinti, Papa. Pe corniile lui i pe cele bizantine se
suirg Imparatul, Manuil Paleologul, Patriarhul Iosif si
multi alti fruntasi ai Rdsgritului. Ei tinurg sobor cu Apusenii intgiu la Ferrara, apoi la Florenta, unde, la
1439, si iscglirg actele Unirii celei nouA.

Papa Eugeniu a stiut s trezeasc i ideia cruciatei,

trimetnd corgbii si ostasi latini Impotriva Turcilor,
cari lucrau la sfgra.marea totalg. a Impgratiei bizantine
si a Statelor crestine din Balcani.
XXXII.

Ungurii i Polonii In veacul al XVI-lea.

1. Pe cand 1mparkia slgbia necontenit, Ungaria ajungea cea mai puternicg. Ord din Rsgrit. Cruciatele Inwww.dacoromanica.ro

174

retasera aproape cu totul, dar se ducea zi de zi lupta

-cea grea cu paganii cei noi, Turcii, despre cari va veni
vorba Indata.
Marirea Terii Unguresti In veacul al XIV-lea se datoreste unei dinastii noua, straine: clinastia de Anjou, iar
In veacul al XV-lea Romanului Ioan Corvinul si fiului
acestuia, Craiul Matias.
Vechea dinastie se stansese. Fata celui din urma. rege
arpadian, care fusese dus In Italia
caci de acolo era
$i mama i bunicul lui,
n'avea drept s urmeze

In stapanire. Ungurii se gandira Intaiu a-si aduce ca

rege pe regele Boemiei. Acesta se cobora din doua princese unguresti, i fiul sau era logodit cu fata ultimului

Arpadian; acest fiu a si fost Incoronat, dar n'a Putut

domnl. Un alt doritor de coroana, ducele de Bavaria,
n'a fost mai norocos: el a cazut chiar In robia Voevodului din Ardeal (care era cel mai Malt dregator regal In
aceast tara.). Mostenirea Arpadienilor a capatat-o Carol
Robert:el era nepotul din fiu al unui rege din Neapole,
care tinuse pe fata unui rege unguresc.
Carol-Robert a trebuit s Intrebuinteze multa vreme

panti s'a simtit sigur pe Scaunul san de Domnie. El a

fest mai mult pregatitorul stapanirii fiului sau Ludovic (care purta deci numele Sfntului Ludovic, din neamul caruia facea parte).
Ludovic a fkut mult zgmnot In timpurile sale, a lup-

tat In multe parti, a cucerit lune ori, a pierdut and:

data, $i ni se Infatiseaz ca rege foarte puternic, dar
niai ales foarte stralucitor. Odata s'a gandit sa. fie Imparat din Apus si se Intelesese pentru aceasta cu Papa,
care partenia necontenit aceasta dinaslie noua. din Ungaria. Dar ceia ce a voit el mai mult, a fost sa aiba. In
manile sale Rsaritul care fusese odinioara. bizantin.
Pentru ca sA ating acest sicop, el a cerut binecuvntarea
Papilor, si a pregatit regatul san pentru iuptA, In orice
-clipa ar fi fost nevoia: pe vremea lui, Ungaria a ajuns
www.dacoromanica.ro

175
43 tara care avea tocmai aceiasi oranduiala ca si celelalte

din Apus. Ludovic se simtia Frances, si el a schimbat

dupa datina francesa atatea lucruri din Ungaria. A

nvlit In regatul Serbiei; altadata a luat de la Bulgari
puternicul oras Vidin, pe Dunare; Imparatal bizantin,
care era strans de dusmani din toate partile, a cautat
adapost si ajutor la dansul.
Acest Imparat, Ioan al V-lea, era flu). unei catolice de
limba franoesk al Anei de Savoia. El a stat cateva zile la

Buda; la Intoarcere Bulgarii i-au taiat calea, si atunci

o ruda, Amedeu al VI-lea de Sauoia, Incepu o expeditie pentru liberarea lui.
Dar atata nu i-a ajuns Inca: Ludovic s'a luat la lupta
cu Venetienii pentru Dalmatia, adeca pentru coasta balcanica a Marii Adriatice. Lupta aceasta a tinut multa
vreme si s'a Incheiat cu oarecare folos pentru Ludovic:
El a mers si in. regatul de Neapole, unde, cum. s'a spas,
fratele sail., sotul reginei, perise ucis, si- a urmarit pe ucigas

In sfarsit, Ludovic a ajuns rege in Po Ionia.

Dar cele cloud teri si-au pastrat rosturile lor cu totul deosebite. In Po Ionia, Ludovic era represinttat de
mama lui, . Elisaveta, fata de rege polon.

2. Tara aceasta fusese mult vreme Imbucatatita. Ni-

meni nu mai tinea sama de Poloni, cad un popor nu

are pret la altele deck atunci cand e unit si gata sa se
foloseasc Intr'o anume clipa de toate puterile sale. Pe
la Inceputul veacului al XIV-lea Polonii se pacatosisera.

asa de mult, hick au primit ca regele Boemiei s stapaneascir si asupra lor.

Dar, dupa moartea acestuia, ei au avut iarasi un sin-

gur rege, care era luat clintre dansii chiar; el e pomeitul Vladislav Piticul.
Pe timpul lui, starea Poloniei era foarte amenintatN,
www.dacoromanica.ro

- 176 si din afard, si din luntru. Ea n'avea drumul spre

nicio Mare, si, cum am spus, orioe lard cu viitor trebuie sd-si poat trimete boggiile pan g. la apele Mar ii,
care le duc apoi In toate partile. Cava lerii Teutani
din Prusia Impiedecau pe Poloni de a merge la Marea

Bald* spre Marea Neagr li era inchis calea de

Tatari, cari rmdseserd donmii sesului.

Ordinul Teutonic nu mai avea, chiar ou mult Inainte

de cdderea cetAtii Akkonoliciun rost In Palestina. El Isi
cduta deci altul, potrivit cu organisarea_hd militara si
cu caracterul religios al scopurilor lui, In terile, Inca pd.gone oH ru locuite, din Rsdritul Europei. La inceputul veacului al XHI-lea cavalerii se aflau In Tara Btirsei,

chemati de regele Ungariei, supt Hermann de Salza,

cdpetenia lor, pentru a cuoeri teritoriul ooupat de Cumani, adec viitorul principat al Terii-Romnesti. In
parte-si indeplinird misiunea In vederea cdreiafuseserd
chermati, i cetditille cu icrucea" (Kreuzburg) se Indltard la Rasnov ca si la Campulung. La urml Wsk invidia regelui IF sili s pleoe, 'nu far a ldsa o nestearsd
urrnit de civilisatie.
Impotriva pdgdnilor Prufi ei fm. chemati de duceleMazouiei, care vazuse ce folos aduseserd cavalerii Purtktori-de-spadd In Livonia vecind (1229). Orase se ri(Hoard acuma in umbra puternioelor castele, viata sateased primi o noud ornduiald. Biserici, mdnstiri
frumoase ardtau cd Tinuturile aoestea au pardsit o lege

rea pentru una mai bunk si mai prielnicd

Ku Im, Thorn, Marienburg Inseamnd Inaintarea lor rtpedc i sigurd, fdcutd. cu ajutorwl cavalerilor aventdrieri

si a teranijor oe-si cdutau ogoare noul La sfArsitul

veacului? Prusia ajunse pmnt german, si Ordinul,.
strthnutat acmna statornic pe acest pamant de oolonisare i nou d. civilisatie, tinea In stransd atarnare de Ma-

rele-Maestru sate, manastiri, cetti i orase. Impotriva

regilor Poloniei, a prinfilor lituani pdgni, pe caH nu-i
www.dacoromanica.ro

177
putase nimici, Impotriva Hansei, a nobilimii zburdalnice
si a tendintei spre libertate a oraselor, Ordinul. ramase,

Ora In veacul al XV-lea, stapanul terii. Numai dupd

unirea Litvaniei crestinate en Po Ionia, supt o dinastie
litvana, si dup l. lupta de la Tannenberg, castigata de
Poloni 5i cu ajutor moldovenesc (1410), Inoepe decade..
rea Teutonilor din Prusia. La 1454 se deschise un razboiu de treisprezece ani cu rasculatii si tot de odat i cu
regele Poloniei, care lua,prin pacea de la Thorn, Prusia
Apuseand, cu cele mai nchi oetati. Marele-Maestru ramanea un vasal al regelui pentru celelalte provincii, ci
In aceastA Insusire el navali in Moldova cu regele Joan
Albert.

Orasele polone erau In maim Germanilor. Nobilii, nu

ascultau de nimeni; teranimea cazuse In 5erbie 5i. se
istovia muncind fr. folos.
Vladislau i fiul sau, Casimir-cel-Mare, au schimbat

Inst aceste Imprejurari. Casimir, a carui soil era maritatA cu Carol-Robert, a puq mana pe Galifia, tail. Intins6 i roditoare care se Intinde de-asupra Bucovinei.
Ca Rusie Mica, avand drept capitala Haliciu, ea se
alcatuise deosebit In principat, apoi, supt Daniil, carp
primi coroana lui din Roma, In Begat. Pe la 1340 stApanirea Galitiei nu o mai avea Ins dinastia lui.
Casimir a fAcut din Cracovia i Lemlberg-Liov orase
vm.tite si bogate si a luptat cu Tatarii. NeavAnd copii,

nepotul su Ludovic i-a luat mostenirea.

3. Ludovic a murit la 1382. El Msg. numai doul fete,
Iintre ele i s'au Impartit regatele. Gea din Ungiria,
Maria, a -kat pe Sigismund, care a fost apoi, precum
stim, Impdrat; cealalta, liedviga, s'a maritat cu lagellG, printul Litvaniei. Litvania, care dobfindise i esi

12

www.dacoromanica.ro

- 178

rile rusesti de la Apus, era pagana pana atunci: Iagello

s'a botezat la nun* eI si-a zis de acurn Vladislav, dupa
nurrele, iubit de popor, al lui Vladislav Piticul. El a-

jlinse catolic ca si sotia sa, dar supusii sai rusi erau.

ortodocsi,

pricina de dihonie pentru viitor.

Am spus c Sigismund avea prea multe griji ca s.

poatthi cauta de Ungaria si c aceasta era cu atata mai
rau, cu cat Turcii se aruncau necontenit asupra terii.
Am vazut cit urinas i-a fost ginerele, care si el era Imparat: pentru Ungaria tot asa de putin norocl Pe unna a
fost un rege copil, nascut dupit moartea tatahd sau, Ladislas, zis Postumul, pe cand alti nobili chemasera pe
fiul lui Vladislav din Po Ionia. Mama lui Ladislas, Elisaveta, fiica lui Sigismund 5i vaduva lui Albert de Austria,
duse un razboiu greu cu candidatul polon. Era O. fie silita a se marita cu el, cand moartea ei facu pe VIadislav
Iagello singur rege In Ungaria. Vladislav-cel-Tdmir va
peri la Varna, in 1444, luptand cu Turcii.
4. Fericirea Ungariei a fost cit traia pc atunci un om
ca loan sau Iancu, caruia i s'a zis Corvinul, pentru
ca purta sterna corbului sau vulturului, care era si sterna
Terii-Roxanesti, cu Domhii din cari el se credea ruda.
Iancu era din Inidoara (ungureste,Hunyad: de aici numele lui de Hunyadi, supt -care e cunoscut), fiul lui
va sa zica Roman, dintre aceia cu caH regii
Voicu
unguresti aparau granitele. In tinereta hucu a slujit ca
luptator la multi domni, apoi ajunse Ban, deci un lel
de capitan, al Severinului i Voevod In Ardeal. Turcii aveau o mare Mcit de dansul. El i-a batut In adevar, i In Tara-Romaneasca, si In Serbia, si -In Bulgaria In lupta cea mare de la Varna, el socotia ca-i va
putea Infrange cu totul, dar norocul se schimba indata.
Crestinii umprastiara destul de usor pe spahiii citlitri
ai Turcilor, dar nu putusera razbate priu gardul de fier
www.dacoromanica.ro

- 179 al Jenicerilor pedestri. Regele tnar se arunca furios

asupra dusmanilor. neclintiti, i In curnd capul lui
statea Intr'un varf de sulita, purtat IA sus spre ingrozirea crestinilor. Si legatul Papei, cardinalul lulian de
Sant Angelo, peri. Corabiile venetiene nu mai venira
la Varna pentru a educe pe cruciati spiv Constantinopol 0 mica flota burgunda (platita de Filip-cel-Indraznet, ducele l3urgundiei) pluti lug pe Dunare 1a1415.
prdand uncle cetati turcesti.

Cat despre aceasta, ins, Iancu nu-si pierdu lucrederea. Ca un strajer -ce nu stie de osteneal, a mai pazit el doisprezece ani la toate hotarele. Nobilii unguri II
facuser capitan al terii lor si carmuitor in numele regelui tank% Cand Turcii venira. s iea Belgradul, care
era al Ungurilor, Iancu dadu...lupte vestite, ca s. scape
cetatea; cruciati din Apus chiar venira sa-1 ajute.
Acesti cruciati, oarneni fanatici, dar far. staruintl. si
necunoscatori ai rosturilor din Rasarit, fusesera adusi
de un vestit calugar din partite napoletane, loan de Capistrano, care a fost facut slant de Biserica A.pusulai si
care a predicat i intre Romanii din Ardeal Unirea cu
catolicismul. Capistrano a fost, se zice, si in principatul muntean.

Hunyadi vazu In sfarsit pe dusman fugind, si peste

ea teva zile muri, cu multamire In-suflet (1456). Noi Ii zi-

cem Ianeu-Vodd, si, macar a el a luptat pentru maxirea Terii-Unguresti, noi tot trebuie sa ne gAndim cu drag

la dnsul, caci putini au fost asa de mari in tot neamul nostru.

Prin nirnic ins n'a dovedit Iancu-Voda" tragerea de

inima pentru neatdrnarea noastra. Visul lui era ca,

www.dacoromanica.ro

i8o
prin puterile romanesti de amandoua laturile Carpatisa ajunga stapan al Rsritului.
XXXIII.

Ortinduirea Terii Ruse0i i luptele ei cu Tatarii.

1. La Rasarit de Po Ionia, de Litvania si de Prusia
Cavalgrilor Teutoni, se Intindea sesul cel mare al Tiusiei, prin care curgeau apele late ale Niprului, Dona Ini,
.Bugului, Volgei, Uralului, care se vars, fie in Marea
Neagra, fie In Marea de Azov, fie In Marea Caspica.
Slim ca Slavii de pe acest nemargenit Tinut intins ca
o apa ajunsesera supt mana unor Normani rataciti prin

pirile Rsaritului i ca asa se Intemeiase principatul Chievului. Am vazut larsi cum principii, sau, ruseste, caejii de aici s'au crestinat si au crestinat si poporul lor.

Rusilor, cad asa ii zicea, li-ar fi mers si mai bine

dac n'ar fi venit asupra lor vijelia cea strasnica a Tatarilor.

2 Tatarii, navlind asupra Rusilor in. 1241, i-au gasit tot asa de impartiti cum erau si Polonii. Deci nici
Rusii nu s'au putut impotrivi, cad desbinarea, e totdeauna la un popor mama primejdiei si a peirii. Tatarii li-au pus deci jug pe gatlejuri.
In fiecare an, cnejii sau trimesi de-ai lor au trebuit
sa. vie In lagarul ttresc, unde 1upttorii, asemmea
cu. Hunii, stateau supt corturile grosolane de pasla; In
genunchi, ca robii, ei an trebuit sa intinda pungile cu
bani de aur sau argint. Dad nu le-ar fi adus, puhoiul
caldretilor din pustie ar fi prpdit. tarinile i ar fi riistuit cu foc satele i targurile. Asa au trait Rusii mai
bine de o suta de ani, adeca tocmai atata vreme cat am
stat Si noi supt puterea Tatarilor, caci acestia cereau bir

de la toate asezarile, 'Ana In zidul de piatra al munti.

www.dacoromanica.ro

181

lor Carpati. Rusii de la Apus, cArora li se zice Rusneci,

Rusi-Mici sau Rzzteni, au putut sg-si pastreze, totusi,
regatul ce-si Intemeiasera. In pArtile Galitiei: puterea
regelui, care st4tea In crawl Haliciu, se Intindea si asupra unor parti din Moldova noastrg. Dar desbinarea a
pus capt i acestui regat, care a trecut In. mnile lul
Casimir-cel-Mare, regele Poloniei.

3. Rusia a scapat de stoarcerea din partea pdgnilor

abia la sfarsitul veacului al XIV-lea. Tatarii sld1iser4
foarte mult. ImpKrtia lor era Insa foarte mare (cad se
Intindea din mijlocul Asiei png. 1u muntii nostri, de
la Himalaya pan la Carpati), dar nu mai era Intr'Insa
ascultarea i unirea din vremurile bune. In toate partile
se ridicau staipanitorii de Tinuturi, cari nu se supuneau,
sau se supine= numai pe jumAtate, poruncilor Hanului. De aceia Rusii au prins inim, s se lupte cu Tatarii,
Inaintea arora stauser pn atunci smeriti si Infricosati.

Mai lnainte de venirea Tafarilor, eel mai Insenmat

eras rusesc era CW.evul; aici sateau cnejii cei marl;
puterea lor se Intindea asupra malurilor Niprului pn5.
la Mare. Dupd nvAlirea Mtareascd, .Chievul cg.zu In
puterea Litvanilor;cari luarA. mai toat Rusia cea veche.

Pe zi ce mergea Insa, crestea Rusia cea noud, care se

Intemeiase prin cucerirea de la locuitorii din Ras Alit,

-Finii cei marunti cu armele de os. Aceastl parte a

Rusiei este NO de cealaltA ceia ce Brandenburgul era
fat'i de gaxonia, sau ceia ce fusese Saxonia fall de re-

gatuI franc. Aid erau mai multi cneji In craw asezate pe apele care se varsN. din spre Apus In apa puternica a Volgei: dintre dnsii toti, s'au aratat mai sireti cnejii din Moscova. Ei au stat Intaiu In legAturi de
supunere desvarsita._ cu Tatarii. Pe urma, cAnd s'au
simtit Inthriti, s'au pregItit de luptg, cu
Cneazul muscal care a Indrznit eel d'int6iu sg.-si Inwww.dacoromanica.ro

- 182 frunte stapanii, a fost Dimitrie, zis Donscoi (de la

Don). Hanul ttaresc se Intelesese Impotriva lui si cm
Iagello, printd Litvaniei, despre care a mai fost vorba.
()stile s'au ciocnit aproape de apa Donului, la satul
Culicovo, In 1380, cu doi ani Inainte de moartea lui
Ludovic, regele din Ungaria i Po Ionia. Crestinii au biruit. Ce-i drept, Tatarii s'au Intors Indarkt si au nimicit
orasul Moscova. Dar ei s'au dus, crawl s'a ridicat din
cenusa ei, si de atunci eneazul de acolo a fost socotit
ca mai mare decat ceilalti.
Dimitrie n'a stapanit nici zece ani dupa biruinta lu.i.

Urmasii lui au fost slabi. Tara era mica si ran Intemeiata Inca, locuitorii Lind saraci i simpli; ()rase cle
negot nu se aflau; cele din apropiere tralau de sine, ca
Novgorodul, ori erau stapanite de Litvani. Taria cea adevarat a unei teri nu Incepe cleat atunci cand oamenii ajung s fie lumirfati i harnici. In Moscova nu era
asa.

4. Cam tot pe acea vreme s'a ridicat apoi In Asia MI

om.grozav, care samana ca pricepere i vitejie salbateca
cu vestitul Ginghiz-Han, lntemeietorn1 puteril tataresti.
Numele lui e TimAr; era schlep si i se zicea TirnurceldSchiop, Timurlenc: de aid. Europenii s'au deprins
a-i zice Tamer Ian. El a cucerit miezul Asiei, Turchesla-

nul, s'a bIfut cu China si a facut pe Tatari s. asculle

de dansul. Nici Turcii n'au fost In stare sa i se Impotriyeas* el Ij batea joc de slabiciunea lor, Statul otornan
parandu=i un biet principat atotputernicului Han, care
avea 'Wald Asia Centrala, bogatii nemrgenite i o caste
ce se Innia neconenit, i pe unul din cei mai straluciti
Sultani ai Turcilor, pe Baiezid, 1-a prins In.lurita, (1402),
I-a bagat intr'o cusca i asa 1-a purtat d upa clausal
pang' ce a murit de rusine si de durere. Nimeni nu mai
cuteza s Infrunte pe Timur: cand-lun oras nu-si deschi-

www.dacoromanica.ro

- 183 dea portile inaintea lui, el II facea una cu pg.inntul si

n'avea mi1 nici de fapturile pele mai nevinovate.

Timur era de nastere tot Turc, dar dintre cei liberi

cari strabateau pustia Asiei Centrale. Un timp, cl petrecuse viata ratacitoare a celor din sangele lui. La 1384,

Inainte de a supune pgrVile asiatice- si de a nkvkli lu

Siria, unde prda Ingrozitor marea cetate a Damascului, el hotari eine va fi Han aI Hordei de Aur" in Rusia. Urnig. cucerirea Persiei si a Turchestanului, a Armeniei muntene. Apoi Hanul petrecu trei ani In Rusia.

Expeditia cea mare din Siria abovi ciocnirea lui cu

Turcii osmani.

-5. Dar, dup moartea lui Timur, Tatarii an mers tot

Indarat. Din Imp6rtia lor se desfaceau numai peteci.
Inainte, fusese un. singur Han; acuma Hani rgsg.'riau in
toate partile, i fiecare se dusrnania cu celalalt. Pe eursul

raului Volga erau doi, In Siberia de astkzi altul; al

patrulea se acivase In peninsula Crimeii, Intre Marea de
Azov si Marea Neagra. Tatarii acestui Han se nu.miau

de Romani Crtimleni, dup numele romanesc cel vechiu al Crimeii: Cramul Dese ori am fost prdati noi
de acesti oameni far inil, cari se tineau =mai din pescheuri si din jafuri, cari socotiau cg. e o umilint sk
lu.creze pdmantul.

Hanatul Crimeii a fost infiintat de Hagl-Ghirai. Dinasitia lui s'a zis a Ghiraizilor. Popoarele vecine de la
Marea Neagra si din Caucas se supuserg. De la Don
la Nistru era pustiul runic pandiau Tatarii. Cei din Do-

brogea se intalnesc abia dupd 1500, iar Nogaii din

Bugeac (Basarabia-de-jos) se aseazk numai pe la 1600.
Pe langg. Han era un Ca lga, loctiitor, apoi, mai tarzit; un Nuredin, tot din sangele Ghiraizilor.
Su ltani i Marzaci aveau, supt acestia, comanda oswww.dacoromanica.ro

184

tilor. Prada era pentru aoest popor, care nu lucra pamAntul si nu se cobora IA indeletnicirea cu inestesugurile si negottil; o neapdratd nevoie.
Pe vremea cand $tefan-cel-Mare domnia in Moldova,

Tarul din Moscoya era Ivan al III-lea. Acesta n'a fost

un viteaz, dar socotelile lui s'au, dovedit bune. De la dam-

sul Inainte niciun Han tataYese n'a mai -cerut haraciu

(dajdie) Rusilor. Ivan a nimicit stapanirea printilor celor mid din alte orase rusesti. In sfarsit el s'a luptat cu
urrnasii lui Casimir, regele Poloniei (Irate cu Vladislav
cel ucis la Varna) si li-a smuls o parte din Litvania.

Fiul lui a luat pe Elena, fiica lui Stefan-cell-Mare.

Acesta se mira cum poate Muscalul s ispraveasca numai prin. viclenie lucruri care pe el 1-ar fi costat jertfe
scumpe de sange.

Ivan (i- 1505) a luat i Novgorodul, foasta republica

libera. El lucra cu dibacie la sfaramarea Hordei celei
Mari. Din ramasitile et Isi supuse Cazanul. 0 casatorie
cu una din urmasele Paleologilor, Sofia, dadu stapanirii
Sale un prestigiu imparatesc.
XXXIV.

Despre asezarea Turcilor in Europa.

1. Turci se chiama astazi un neam de oameni de legea lui Mohammed, cari locuiesc intr'o parte in Turcia
europeana (en mult oele mai mari stapaniri ale lor sant
Insa, dupa ultimul lor razboiu cu creginii din Balcani
dupa noua cesiune dire Bulgari, la 1915, si chiar
dupa biruinta asupra Grecilor, In Asia), ca si in, uncle
Tinuturi din Bulgaria si Grecia i In Dobrogea noastra.
Ei sant In viata lor un, popor bun si omenos, care-si tine
cu multa credinta cuvantul; la razboiu se arat foarte
viteji; odata erau pradalnici i foarte cruzi. Pc crestini
www.dacoromanica.ro

- 185 li despretuiau In inima kr, socotindu-i de o lege necurata.

Numele de Turc se dAdea locuitorilor rtgcitori In Asia mijlocie, acolo untle dupg dansii se numeste astgizi o targ: Turchestanul. Dintre ei s'a ridicat, precum
am vazut, neamul Selgincizilor, care a Intemeiat o Impg.ratie mare. Prin nvhrea Mongolilor i prin certe pentru Domnie s'a impartit i sfgramat Insg, cum vgzuram,
pe la sfarsitul veacului al XIII-lea, Sultanatul selgiucid.
In Asia Mid. au rImas atunci stgpanitori mai mici,
earl se chemau emiri. Printre ei se ivi si until ou numele
de Osman, tare avu InclrznealA i norm. Turdi cari-1
urmau In rgzboiu si la pradg. s'au zis Oilinankli, fiind
obiceiul turcesc de a numi un popor dupg acela care
i-a dat o viatg. deosebitg (asa Moldovenii erau numiti de
Turd: Bogdan lai, dupg Bogdan, care a Intemeiat Moldova). Osman laii s'au Intins rApede peste aceastg. targ:
Spahiii kr, cglaretii earl primiau plmanturi pentru el
osse luptau, si ienicerii
adeca, oastea noug!'
tasi pedestri, nu mai aveau pareche.
Impgratul dirt Constantinopol, loan Cantacuzinul, a

luat cu platg un numr de Turd pentru a-I ajuta Impotriva altor Greci, dusmani ai si, ceia ce, de la un
crestin ca el, era tm mare pcat.
S'a spus ea. Mihail Paleologul luase lnapoi Constantinopolul din manile Latinilor peste nAsurg de slgbiti
J.L

avand numai cetatea Impardteascl. El a carmuit cu

pricepere, Intrebuintand mijloacele dibaciei acolo unde-i

lipsia puterea: s'a Invoit si la Unirea cu Roma.

Dupg cativa ani de stpanire linistitg a fiului sail Andronic (Andronic al II,-lea), s'a Inceput lupta intre
acesta i nepotul salt de fiu, numit tot astfel, i deci se

mai pierdu Inca din puterile acestei blete Imparatii

CU

hotarele Ingustate.

Fiul celui de-al treilea Andronic, loan al V-lea, era

www.dacoromanica.ro

r86 un copil, supt epitropia xnamei, o Latina din Savoia.

Cantacuzinul era cel mai de sama om dintre Bizantini:
pe Incetul el a1uneca la rascoal, sprijinindu-se i pe
puterile sarbe.sti.

Dintre Sarbi se ridic pe la jumatatea veacului al

XIV-lea un rege mare, Stefan Dwan, care i capat
recunoagerea Apusului pentru titlul sau cel nou, de Impdrat al Rornanilor i Sdrbilor. El Intl% In legatura cu

Papa, Indrazni s. stea In fata marelui rege unguresc

Ludovic i cuceri, folosind toate desbinarile grecegi, cea

mai mare parte din Macedonia, pana liing Salonic

si raul Struma. Daca Sarbii au pe ce-i sprijini stapa.-

nirea asupra Macedoniei, ei se intemeikza pe marele

kr Imparat (t 1354).

2 Ma s'au deprins Turcii a veni In Europa. Ei nu

er-ia departe de dansa, caci ajunsesera acuma de stapaniau tot pthnantul asiatic pNna In fag cu Constantinopot& si-si aveau Capita la In marele oras Brum, care
vine locmai in acest Tinut; aveau i corabii, pe care
vasliau supi4ii kr, Greci de pe coast, mai ales.

In cele d'intaiu decenii ale veacului al XIV-lea, Niceia i Nicodemia ajunsera In mama Turcilor. Impotriva

Osman Jailor se Intrebuinteaza Spanioli, din Cornpania

catalana; a lui Roger de Flor, dar acestia mai mult praaara decal folosiray i une ori ei cladura. Turcilor ceia ce

erau chemati s apere. Si asa-nuinitii Alani", adeca

Romani _din partile noastre, au lost aditsi pe plata In
Asia Mica lnainte de 1300: Printul Andronic Incerca

a da navalitorilor o lupt deschisa, dar fu biruit la

Philokrene.

Turcii strabatura pe Incetul, Cantacuzinul facand o

tabard permane.ntd de Tarci supt printul Soliman. tin

www.dacoromanica.ro

- 187 cutremur sfth.amand zidurile oraselor, barbarii patrunsera fara lupta In Galipoli (1354).

In zadar veni din Apus acea ruda. a Imparatului din

Constantinopol, contele de Sauoia, Amedeu, si se lupta

cu dnii, cad nu-i putu scodte. Nu numai a Turcii

pastrara Galipolul, dar, Inainte de venirea eontelui, ei se

ridicasera. In sus pe valea puternicului rau. Marita si

cucerisera. Adriampolul, orasul cel mare pentru care se
luptase Ionita cu Bizantinii.

Aceasta se Intampla pe la 1360. Turcii nu cuceriau

din anbitie ori din poft de glorie, ci ca sd cubit drumurile de negot. De aceia intinderea lor se Mon in doul
directii; spre Filipopol i Adrianopo; apoi spre Nis si

Sofia la Nord, iar In Apus spre Salonie, de o parte,

de alta spre Macedonia (Chiustenclil) i Marea Adriatica,

uncle era principatul sarb catolic al dinastiei Balsa (de

origine Romdni), care fu nimicit, pe cand printii macedoneni se supusera, platind tribut.
Netrebnicul Imparat loan al V-lea nu era In stare decat sa-si planga nenorocirea. Nici el, nici urmasii lui
n.'au Indrznit sa-si ceara Indarat cu arma mostenirea
stramoseasca, ci s'au tot milogit pe langa Turd cu rugaminti i daruri.
3 Nenorocirea crestinilor a fost c nicio tara din par-tile Balcanului nu era pregatita sa se Impotriveasca.
Bulgaria se afla sfarilmata In trei: o capetenie care se
chema Dobrotici, Roman de obarsie, sttea pe la Varna;
de la dansul Turcii au numit toga. tara de acolo, pana.

In sus; la gurile Dunrii, Dobruge, In romaneste Dobrogea.

Resedinta acestor stapanitori, Impodobiti cu titlul de

Despofi, care se ddea la Constantinopol, de obiceiu,
www.dacoromanica.ro

- 188

rudelor imparatesti, era Kaliakra, din sus de Varna: de

la Balica, care se Intamping. Intain aici, pan la acest
Dobrotici ei sant Romani.

All stapanitor, cu. titlul de Tar, statea In Capita la cea

veche, Tdrnoua: II chema Sisman. Un frate al lui tinea
Vidinul i toate locurile vecine. Acesta, Strasimir, era
Inrudit prin sotia sa cu Domnul nituntean din acel timp,
Vladislav.

dupa moartea lui .tefan Dugan, eel

mai mare stapanitor sarbesc, ravnind Constantinopope langl fiul aoestuia, Urog, i am Craiu, anume
lal
Vucagin; -un Despot, Ugliega, dar o multime de domni
din cetati i oraset In Macedonia, nu-1 ascultau nici pe
Sdrbii aveau,

acesta.

Toti acesti principi cre5tini se Intelesesera Intro sine

ca s Incerce a goni pe Turci; dar ei furl batuti langa
apele raului care ud a. pe urma. i Adrianopolul.

Lupta s'a dat la Cirmen, Pang rani Marita, pe Iocul

re s'a zis apoi Prapadul Sarbilor", la 1371.

Vucasin fu omorit, pe rand fugia, i urmasiul SUr

Lazair, care Isi avea rostari mai mune In ap-numita
Priniorie, dalmatina, prim partile de unde perisera Balsizii, nici nu-si mai zisera rege, ci numai cnea; print.
Turcii luasen acuma Macedonia .sarbeasca, si Lazar,
cafe domnia doar In partile de lAnga Dunare si Mare,
se hotari sa-si zerce norocul cu dAnsii.
El se uni cu regele din Bognia,4alt tara sarbeascr din
apropiere, Intemeiat _de mai patina vreme. Odata el

Invinse, dar mai tarziu se dadu o lupt In campia de

la Cosouo, careia i se mai zice i Campul Mierlelor:
crestinii tura biruiti acurna, Insa In cursul Infrangerii
lor uu. Sarb patrunsese panfi In cortul Sultanului, care
www.dacoromanica.ro

-. 189 era Murad cel d'intaiu, fiul lui Urcan si nepotul de flu
al lui Osman, si-1 sparcul cu cutitul (1389).

Si pana azi Sarbii pomenesc in cantece numele lui

Milos Obilici care a ucis pe Sultanul Murad.
1. Fiul lui Murat, Baiezid, a lost poreclit Fulgeral",.
pentru ca era nespus de iute In toate miscarile lui de
razboiu. El a fcut pe Sarbi s asculte de dansul si st-i
deft ajutor la oaste.

Astfel in luptele lui Mircea-cel-Batran, Domnul Terii-Romanesti, ieau parte si Constantin Dragasevici, de
la Chiustendil, si chiar fiul lui Vucasin, vtstitul Marcu
C) clitoral al baladei sarbesti. Stefan, fiul lui Lazar, care
si acesta murise la Csovo, Despot din mila Bizantini-

lor, cu cari se Inrudise, mergea si el obisnuit In razboaiele Sultanilor.

1 ara Bulgarilor a pradat-o Baiezid de mai multe orL

De frica lui, regele Ungariei, Sigismund, a chemat pe
crestinii din Apus, si, ascultand de rugamintile regelui,
venira in alpine de cavaleri franoesi, chiar si din neamul regelui Franciei, precum si Germani, Intre cari un
strabun al regelui nostru. Ei incunjurara betatea N icopole.

Dar Baiezid alerga, inteadevar ca fulgerul, si-i batu

prin pedestrimea, sa, caci Apusenii venisera numai cu.

calrime. Aceasta se Intampl la 1396; cu trei

ani:

inainte, Sultanul Mase Tarnova, Capita la BuIgariei. Du-pa Nicopole el cuoeri si Vidinul, unde, cu vre-o treizeci
de ani inainte, statusera si ostasi munteni de-ai lui Vla-

dislav-Vodd. Abia se mai tineau unele Orli din Serbia

si Tara-Romaneasca supt Domnul ei Mircea, care Invinse de doua oH pe Turci, comandati chiar de Baiezid,
www.dacoromanica.ro

190
-ce-i

nvliser In tara. 0 lupt se dadu. In prtile

Bit-

Tdganului, alta la Rovine In Do lj.

Dar Turcii tot Ii luara la sfarsit

lui, Inainte si
dup moartea lui Baiezid, Dobrogea, Silistra, cetatea
de land. Dunare, ba chiar i orase de pe malul slang
al raului, ca Giurgiul, i poate Severinul.
i

5. Cum am vazut Insa, Baiezid a fost batut i prins de

Hanul cel strasnic, Timur, Fiii lui se framanta mina
vreme Intre dansii pentru putere.

Mircea dadu ajutor unuia dintre acesti printi, Musa,

ca s iea tronul de la Soliman. Cat stpani Musa, Taraliomaneasc avu. pace. Mohammed domnia pe atunci
numai In Asia.
La urma Insa Invinse Mohan:limed. El nu carmui mulla
vreme. S'a luptat mai cu sama In Asia, cu emirul din
Caraman.

Fiul su, Murad al II-lea, a fost mai rdzboinic si mai

fericit: orasul eel mare Salonicul el 1-a smuls de la
Venetieni, carora li-1 vanduse Grecii. A cucerii Alba-

nia si a trimes prdatori pang. in Ardeal. S'a batut

icu Vlad Dracut, Donmul muntean, si cu loan Hunyadi. Fiind ajuns la batraneta, el a putut Inca sa striveasca. pe crestini In acea vestit lupta de la Varna.
Urmas i-a fost fiul, Mohamined at II-lea, cel mai Insenmat Sultan turcesc din aceasta vreme. Si despre
dftnsul se va spune cand se va arata viata i ispravile
marelui Domn moldovenesc Stefan-eel-Mare.
XXXV.

Teri le rondine0 Ong la moartea Domnului

Moldovel *tefan-cel-Mare.
1. Tara Moldovei e mai noua decal Tara-Romeo-teas-cd sau Muntenia. Aceasta Isi are Inceputurile Inca din
www.dacoromanica.ro

191

cei d'intaiu ani ai veacului al XIV-lea, cnd s'au unit la

un loc Voevodatele din munti, de dincoace si de dincolo

de Olt, supt un urmas al lui Seneslav si al lid IancuVoda (Tihomir), anume Bdsdrabd ori Basarab (care era
un nume de botez). Basarab n'a mai vrut s asculte de

Unguri, cum fusesera unii din Inaintasii sai, si a Mut

ram, In strmtorile nauntilor, pe Craful unguresc, Carol-Robert, care venise sa-1 supuie (1330). Fiul lui, Alexandru, a prins s intemeieze tara. Fiul lui_ Alexandru, Vladislav (Vlaicu), a Invins a doua oara pe Unguri si a pus maim pentru catava vreme pe marea oetate bulgareasca a Vidinului (1369); si el s'a luptat cu
Turcii, facandu-si datoria de crestin, dar catre sfArsit a va,zut c. trebuie sa se lmpace cu ei. Mircea i-a fost
nepot, i, ca i Inaintasii sal, el a stiut s apere neatarnarea terii.
2. Moldova, numita asa dupa. raul Moldova, Mug care

s'a aleatuit ea la Inceput, a fost Intemeiata pe la anul

1360. Atunci s'a cuborit din Maramuras, tara muntoasa de de-asupra Ardealului, un Bogdan Voevod, capetenie a Romanilor de acolo, supusi Ungurilor. El a
gonit pe Voevodul pus de Unguri in partile moldovene,
urmas al lui Sas (Sasul) i Dragof, si s'a Intarit asa de
nu 1-a putut scoate nimeni. Fiul su, Lafca, si urmasii

acestuia, din alt neam, au lnaintat necontenit, de la

Baia, si spre Rsarit si spre Miazazi, supuind pe juzii
satelor romanesti neatarnate, pe Tatari, cari stapanisera.
pana mai deunazi si pe oricine-1 gasiau In cale. Capita la

lor ajunsese O. fie Suceava si aici ei durara o puternick' cetate.

3. Dar Domnii stteau putina vreme In Scaun, mai

ales pentru vesnicele lupte dintre cei ce aveau drepturi

la stpanire, ca unii ce erau din acelasi sange. Norocul Moldovei a fost ca la 1400 a ajuns sa aiba carmuiwww.dacoromanica.ro

- 194 rea tangrul Voevod Alexandra, care a rmas Damp

toga viata sa, pang. In 1433, eand batranetele-1 coborard In mormant. El scapa tara_ de atarnarea fatk de
Poloni si-i dada ca hotare la Miazazi Dunarea si Marea. Dar liii i nepotii lui de fii se Inclesitara iarasi In
lupte pentru stapanire. Moldova scapa de- zbucium numai cand birui si se aseza In Suceava alt mare Domn
Lank .*fan, fiulunniBogdan-Vodg care fusese ucis mi:
seleste

i nepotul de flu al lui Alexandra pe care ur-

masii 1-au cinstit cu numele de eel Bun".

Parintele nostru Stefan-Vod a sttut de treizeci

si sase de ori Inaintea dusmanilor si a biruit de trei-

i patru de ori campiile stropite de gauge ale

luptelor. Dar el n'a fost un m crunt, si nu i-a placat
zeci

sa caute vrajba nimnui, ci bucuria lui cea mare era sa

steie linistit lntre ai sai, s Imparta judecati drepte,

s aib sfat cu oamenii Intelepti, s cladeasca bisericisi manastiri si sg. Infrumuseteze cu pietne amintitoare
mormintele strabunilor i rudelor sale, morti In timpuri grele. Dar, cand simtia cL primejdia se pregateste
asupra terii sale, el se fgeea ca 1111 leu manios, care nu
se mai odihneste cat ii mai sta In NIA cineva. Asa un
om Ii trebuia neamulai romgnesc pentru ca el sa se tie
pana in ziva de astzi. Uzi fara Stefan ne-ar fi 1nghitit,
de sigur, ori Ungurii, ori Polonii, ori Turcii, si aici ar
f1 alt limba, alta lege dec.:it ale noastre.
Stefan. a avut mult de lucru i cu crestinii. Ungurii
aveau atunci In fruntea lor pe Matias Corvinul, fecio-

rul lui Iancu-Voda Hunyadi, om tanar si foarte trufas, care semana la suflet cu maica-sa, de neam nobil
din Sglagiu, si nu cu tatal sau, care era om viteaz,
dar nu lacom i nici de cum laudaros. Matias tinea la
dansul, pe un Petru-Vodd (Aron), ucigasul tatalui lui
Stefan, care Petru-Voda domnise In Moldova Inaintea
lui Stefan. Craiul navali In Moldova ca sa.-1 puie iarask
pe acelsta i patrunse piing. In targul Baia, nu prea dewww.dacoromanica.ro

- 193

parte de Suceava, dar Stefan aduna din toate partile pe

teranii sai, i, strangand cu foe i clopesind cu Sapp
pe Unguri, Ii fugari din tara, unde nu mai eutezar sa
mai vie (1467). Apoi el goni pe rand din Tara,-Romaneasca mai multi Domni, cari tineau cu Turcii: asa facu
el cu Radii-eel-Promos, cu Basarab-cel-Beitrtirc-- i cu
Basarab-cel-TOncir.De la vecinii sai munteni el lua cetatea Clziliei, drept de-asupra Dundrii-de-jos. Pe Tatari
i-a incoltit odata, In dumbrava de la Lipnic In Basarabia.

Spre sfarsitul Domniei lui a Intampinat cu brbatie

pe regele polon loan-Albert, fiul lui Casimir, care venise s ieie Moldova; regele n'a putut cuceri Suceava;

la Intors, Stefan a cazut asupra lui In.. oodru i i-a

prpdit frumoasa ostire. Pe urma a rasbatut dincolo
de Bucovina, In Poeufia, i a luat In mama sa cetatile
Care i 1S ie datorau pentru -an vechiu Imprinnut neplatit.

4. Dar fapta lui cea mai mare a fost ea a putut tinea piept Turcilor.
Sultanul Mohammed al II-lea se urca pe tron hotarIt
sa Indeplineasca izbanzi ca ale lui Alexandru-cel-Mare,
pe care le stia din carti. El Incunpra cetatea puternica
a Constantinopplului, unde era Imparat pe atunci Con-

stantin al XII-lea, care a fost oel din lirma stapanitor

din neamul Paleologilor. Orasul se Impotrivi doua luni
de zile, stiind ce soarta-1 asteapta, dar la urma asaltul
Turcilor dovedi vitejia Grecilor, cu atat mai mult, ea
cat ajutoare nu venisera de nicairi aproape.

Interes sa apere Constantinopolul aveau Venefienii,

cari faceau u.n Intins negot cu aceasta oetate, apoi Genovesii, cari, de la asezarea Paleologilor In Scaunul
Imparatesc, stapaniau Pera, odinioara venetiana, si Marea. Neagra, unde, fata de Tana, la gura Donulrui, colonie

venetiana, ei Intemeiasera In Crbneia, pe loc daruit de

Tatari, vestita cetate a Caffei. $i Papa avea datoria

13

www.dacoromanica.ro

194

de # Oita pe Bizantini, Iithiu pentru c erau cre$tini

si apoi pentru a, la Florenta, se uniseril cu vechea Roma catolica. Nicolae al V-lea, Papa de atunci, a si triInes pe Lsdor, earclimalal ruteart (rusesc), fost Mitropolit
unit al Chievului. Dar eei mai multi dintre Constanti-

nopolitani I1 primir cu ura, ca pe un spurcat In ee

priveste legea; fiindca el pomenise la Sfanta Sofie pe
Papa, ei nici nu mai calcara 1n aceasta biserica, pared.

ar fi fost pAngarita. Ziceau In gura mare ca, decat

Latinii, mai bine sa aiba asupra lor pe Turd. Strasnica
dorinta. ii s'a j Indeplinit! Corabiile papale venira prea
tarziu In ajutorul Imparatului din Constantinopol, care
ramase unit pana ce muri, cazand si el in gramada, la
pucerirea. orasului.

,la 29 Maiu 1453, ostasii lui Mohammed intrau In cetat! i Inecau In sange stradele, pietele i lespezile biseripilor.

Tctusi macelul
fost asa de grozav cum se spune.
Turcii cautau robi, i ei Isi ddeau sama c un om.
viu are pret, si nu unul mort. Trei zile 1110. Constanti,nop*1 fu cu desavarsire pradat. Apoi Sultanul calari
prin strazile pline de sange i vesti astfel c de acum
Inainte Incepe rnduiala Imparateasca cea noua. Peste

ga.tva zile, Patriarhul fiind fugit mai de mult, Mohammed chema pe Invtatul calugr, strict ortodox,
Ghenadie Scholarios, si-1 facu, Patriarh, In vechile for-

me. Lui Ii supuse, si nu numai In cele sufletesti, caci

Tnrcii eraq bucurosi sa capete bani de la supusi, fara
a-i glininistra de-a dreptul, pe toti crestinii de legea
greceasca. Aoestia Bran priviti ca o singura nage reitgipasci, deosebita de acelea ale Armenilor si Latinilor
catolici. Multi Greci, scriitori i oameni de Stat, au fost
sprijii4t j druiti de MohamMed, care nu li cerea macar all schimbe legea, renegand, facandu-se renegafi.
www.dacoromanica.ro

i5
Mohamined visa acuma sa lea 'Ana si Italia $i sa. fie
Imparat In Roma. Deocamdata. Insa, el Incunkira Belgraduk la Dunarea sarbeasca, de unde-1 raspinse, dupd
silinti inviersunate, loan Hunyadi.

Belgradul era cetate ungureasca de putina vreme.

Stefan Despotul, care $i-aca.$tigat mail merite pentru
literatura g arta $i care a stint sa. se streceard-prin
toate primejchile, avase ca urrnas pe al doilea Despot
sArb, Gheorghe Braneovici. La venirea In Domnie a lui

Gheorghe, Ungurii se a$ezara In Belgrad, pe vreinea

regelui Sigismund.
Gheorghe era un om tu =lite mijloaoe, viclean $1 SW

ruitor, neinfrAnt In vointa lui. Viata i-a fast plina de

lupte $i nenorociri, Supt unul din fiii lui, Lazar, Serbia
decazu rapede. La nioartea acestuia, In 1458, Se iSchra

certe aprige pentru o mostenire a$a de primejduitg.

Pentru a cloak cara -ocupara Turdii cetatea Semendrid,
la Dundre, resedinta, bine Intarita, a reginei Elena, vaduva lui Lazar. Incercarea de a uni Serbia en, Bokdid,

uncle domni acum regele .tefan Tama (la sfarsitul

veacului al XIV-lea Inca, Banii ungategi al Bosniel aping liberi $i se IncorOneaza regi), nu izbutise.
Inca din 1459, regiffal Elena fugi In Ungaria, $i apcil
la Roma, unde se cafugari dapa normele tatolice.
Bosnia mi mai tral nnata vreme; $i nici HertegOvind
ducelui Stipan (Hertdgovina Inseadma tara hertegului", Herzogului, ducelui, si Stipan, care mai Inainte ex'a.

namai Voevod, capatase aoest titlu. de la Imparattil

Frederic). Ultimul rege bosniac, ,Ftefart Tbmdfeuthl (de

la 1461), pierda tron $1 viata In 1463, dupa caderea

laicei, oetated lui de Scaun; daunazi i s'a gasit mormaii-

tul, In care zacea de patrti sute de ani aproapd trupul

decapitat. Peste Putin mice urma de stapAnire sarbeasca
incet si, data regele Matia$ a putut lua Iaioe 0 a pro-

claraat ca rege bosniac pe Nicola6 I.Jihiky, unld dit

www.dacoromanica.ro

- 196 nobilii si, regalitatea acestuia nu s'a prefacut niciodata

in adevar.
De acolo, Mohammed merse In Moreia, pe care o su,puse.

De aid furl Inlturati, pe urma galoevilor dintre ei,

fratii ultimului Imparat de Constantinopol, Dimitrie si
Toma. Cel din urma fugi In Italia, iar eel d'intaiu trJ
din mila Sultanului pe niste mosii In Tracia.
Venetia
purta un razboiu pentru partea ei din Moreia, dar incerc?t pierderea, pe rand, a Argosului si a insulei Negroponte (1470), dupa care urma Indata (1488) pacea
cu republica. Ea parasi si Scutari In Albania.
In anul 1461, se puse capt Imprtiei grecesti din
Trapezunt. Aici, dupa multe greseli si crime, pierdu
Domnia neamul Comnenilor. Ultimul Imprat, David, fu
dus *i el In Tracia, clar, descoperindu-se legaturile lui
cu Persia, fu ucis.

In 1462, Mohammed ha insula Lesbos, In Arhipelag

(stpanit, ca i Enos7 pe coasta Traciei, de familia genoves Gattilusio) i nvali In Tara-Romaneasca, unde
domnia un om crunt, dar i4limoS, Vlad, zis repeq (pentru. c trgea In teapa), fiul lui Vlad Dracul. Dar acesta nu se sfii s Intre noaptea In tabara i, la urma, 11
scoase din tara prin foame. Matias Corvinul nu put-u, sa
pastreze Bosnia, pe care o luase, i Scanderbeg, viteazul
apartor al Alban lei, se stanse, dupa multe biruinte.
Scanderbeg, fiul lui Joan, domnul Croii si partilor
vecine, fusese Inthiu renegat. De aid Ii vine numele, fi-

indca el se chema cu adevarat Gheorghe Kastriota,

dintr'un neam grecisat care se sarbise apoi cu totul: Albanes Insa, era sangele lui. Domnul Alexandru" (aceasta
inseamna Scanderbeg") afru de lupt 51 cu Venetia,
www.dacoromanica.ro

197

care voia Ali capete toath Albania, dar numele i-a ra.mas vestit pentru multele rzboaie pe care le-a purtat
cu Turcii. De douh ori porni Sultanul Insusi Impotriva
lui si nu-1 putu rpune. Scanderbeg muri la Inceputul
anului 1467, cnd se ghtia de o noul lupth cu. Turcii.
Inch de atunci fetele din neamul lui obisnuiau a-i cnta
faptele de vitejie. Peste doi ani Croia fu. ogapath de Venetieni, si In curnd Albania era a Sultanului.
Mohammed se fcu astfel stpAn peste insula venePang. Negroponte. Serbia, Bosnia erau ale lui, si In
toath lumea el -nu mai avea alt dusman deal pe .Fahal Persiei.
Si acesta, Uzun-Hasan (Hasan-cel-Lung"), era un
Turc dar din cei, mai salbateci, de prin steph. Persia
o cucerise si avea leghturi cu familia Imparateasch din

Trapezunt. Chuth a se face si aliatul lui Stefan-cel-Mare.

Se prea c se ridich un nou Timur. Dar In lupta de la

Baiberd (1473) birui Mohammed.

Atunci Sultanul se Incumeth sh rpuie pe Stefan,

sliind c va thstiga astfel si Moldova si Tara-Romlneas-

ch. Generalul shu din Europa (beglerbegul din .Rumelia) veni phna In phdurile Vasluiulni, dar fu btut
strasnic, intr'o dimineath din lanuar 1475, la PodulMalt. In anul urmAtor, duph ce cueerise Donmia ampra Mrii Negre, Sultanul Ins`usi veni asupra lui Stefan.

In. lupta de la Rdzboieni sau Valea-Albd, In muntii

Neamtului, Turcii Invinserd, dar peste cteva shpthandni

ei treceau Dunarea lihniti de foame si coplesiti de

boll. Phn la moartea sa, In 1481, Mohannned se lupth
cu Venetienii, si lu a. de la Napoletani Otranto, ca loc de
debarcare cand ar vrea sh atace Italia: dar 16sh In pace
Moldova.

E adevhrat ea fiul shu Baiezid al H-lea rupse de la

Moldova Chilia si Cetatea-Albh, la limanul Nistrului
www.dacoromanica.ro

198

i el Stefan se Invoi a plAti bir, dar linistew

ce cumpar astfel nu, era amestecata cu mai*,
(1484),

Stefan muri In 1504 falnic ca un ImpArat batrAn.

Baiezidi a fost 'un Sultan pasnic. Silit, se lupta el cu

Sudanal pentru granita dintre Asia Micl i Siria, 0. tot
silt porni asupra Venetiei, ctireia, In al treilea rzbolu al
ei cu Turcii (Intaiul fusese 11-mai pe Mare, la Inceputul
veacului alL XV-lea, s.i Venetienif biruiserA lang Gallpoli), el li MA cetN.tile Lepanto, Coron i Modon, In
Aforeia (1500).

www.dacoromanica.ro

I.

Gnsirea pmnturilor noun In Asia si America.

1. Pe la sfrsitul veacului al XV-lea, p6mantul era
imprtit In mai multe luml care nu se ounosteau intre
sine. Europenii aveau tiii4 despre coasta de Nord a
Africei.undeerau domnii arabe i wide veniau corbii
de negot, din Venetia si Genova, ca s ieie piper, bumbat Si mirodenii (portul cel mai vestit era Alexandria,
In Egipt, iar Tunisul, Algerul i orasele din Maroc
n'aveau pe atunci nicio Insemntate). Din Asia ei cunosteau p64ile apusene, cu porturile din Anatolia si din
Siria, apoi Locurile Sfinte, nude trthse Mantuitorul, pe-

ninsula lguntelui Sinai, wide veniau adesea hagii sau

pelerini. Prin lupta Sahului Persiei cii Turcii, ei erau
intru catva lamuriti asupra Persiei. Pentru celelalte
Orli, India, China, Iaponia, ei trebniau s6. se multa.-.
meascl numai en tirile c5.16.tori1or din veacul al XIIIlea- si al XIV-lea, mai ales al lui Marco Polo, un Venetian, care ajunse la Chitttia cea Mare, in terile t6taresti si la hotarele Chinei si a lsat o descriere
frances6 vestith. a acelor lorari, iar drumul de-a dreptul spre India, de unde soilau mrfurile terilor calde,
nu-1 puteau nemeri.
Oceanul Atlantic, de la Apus, se piirea arunci Ca
ajunge pthid la margenile lumii.

2. Din partea kr, oamenii cari trliau in America socotiau cd nu mai snt alte pthnnturi. Acestia, cari se
www.dacoromanica.ro

_2_
deosebiau -prin coloarea galbena-rosiateca a pielitei tor,

prin parul lor negru, rar; lucios si tare, prin ochii lor
lung.areti i deschisi intr'un chip neindestulator, nu.
erau niste salbateci. De si cei de rand se purtau mai
mull goi, ei aveatLcingatori de bumbae i Una, cununi
de pene de papagal, podoabe de pene, de margele
si de metale lucrate, ba Inca si bogate i frumoase
scule de aur si de argint. Ei locuiau la sate, cu casele
facute din pamant tau din piatr i aramida foarte
tare si acoperite cu stuf i lemn, i ascultau de parinti, de hatrani si de -capetenii alese.
Pe coasta apuseana, care vine spre Asia .(de care
e departata insa mai multe zile cu vaporu1), se interneiat chiar State ca i cele din Europa, Asia si
Africa: un stapanitor care-si trgea neamul de la
sis regii Germanilor sau Imparatii Chinei oH al Iaponiei, sttea inteun palat -cu multe Incaperi si cu paretii acoperiti cu placi de aur; el avea dregatori, paznicsi -caste. Locuitorii acestia din Mexic (Aztec si
din PeTiz tiau sa fac statui si' puteau zugravi;_ei aveau un sistern al lor de a 'Astra amintirea faptelor
insemnate, si cunosteau si un fel de scrisoare (ieroglife In Mexic, hoduri colorate in Peril). Pentru morti,
pastrau dragoste i veneratie, si-i asezau cu Ingrijire
in moraninte de piatra, dupd ce-i Imbalsarnau, ca Egiptenii; mumiile lor s.'au gsit stand ca pe scaune, cu
capuI plecat i mnile incrucisate. Credeau in mai
multi zei, carora ii jertfiau si oameni, si faceau in
cinstea lor serbri, cu lumini i cantece. Dumesnicisera
multe animale, dar nu cunosteau caii. AVeau luntri
usoare, cu care mergeau de la o insula la alta, dar nu
puteau face corabii marl, si nu intrebuintau, ca Euro"pooh, busola, acul'magnetic, care, pus intr'o cutie, arat

totdeauna,Nordul (busola era In maim. corabierilor IncI

din. veacul al XIV-lea, i ai. gresit acei caH au spas
ca ar fi descoperit-o ItalianuI Gioja din Amalfi). Aveau
www.dacoromanica.ro

sabii, sulite si improscau pe dusmani cu sageti, lar

-nu auziserd de armele de foe, pe care Europenii le a-veau Inca din veacuT al XIII-lea macar: detunatura pus-

tilor, 'quire? si uciderea din departare, ca i navala

rapede a calaretilor, Ii umplea de groaza. Altfel, la dataii gsiai \drumuri, poduri (Si poduri atrnate), hanuri, stafete, spitale.

3. Arabii din Africa au cunoscut de sigrir insulele de

lnga coasta continentului lor; Europenii,
un Norau ajuns O. le cunoasc
ay and, apoi Portughesii,
mai tarziu numai; 1113. principe- spaniol, Ludovic, a
terut, in veacul al XIV-lea, de la Papa titlul de rege
al Insulelor Fericite Canariile, Azorele).
lnfantul, adeca principele regal, Henric, fiu al regelut
Portugaliei Ioan I-iu, avu o grij deosebita pentru caIatoriile de cercetare de-a lungul coastei. africane, si el
ajunse astfel pana la linia Ecvatorului. Caltitoril nu
rutau ins decat marfurile care se gasesc pn astazi
pe aceasta coasta: aur i dinti de eltfant, din cari se

face fildesul. Terilor care cladeau aceste produse ii

se zicea: Indii, i oarnenii xie atunci credeau ca IndiilC
acelea snt o tara mare, care, tine pe lnga Arabia pan5
prin aceste parti ale Africei. Corabierii portughesi,
,prinsi de furtuna, ajungeau si pe la capul prin care se
mAntuie Africa-de-Miazazi: ei Ii ziceau. Capul Furtunilor.

Un om, indraznet, Varfolomeiu Diaz, 11 atinse; altul,

Vasco de Gama, voi s stie ce mai este dupa nest

rap, i plea. spre Rasarif. El pricepu \atunci ca Africa
sffirsit acolo, i ca Incepe alta Mare, . Marea careia
Ii zicem Oceanul Indian sau al Indiilor, care scalda
roasta de Rasarit a acestui continent, 0 bucata de vre .
mc el nu gasi decat insule si coaste mai mult pustii,
{lar Incepu relatiile cu Sultanul negru al terii pe care o
numi Mocambique (Mozambicul) si dadu nume unor
locuri din aceste parti. Apoi el aju.nse pe coasta de Apus a Indiei, si aid iari stapanitorii localnici, oawww.dacoromanica.ro

-4
meni foarte bogati, avand multi supusi dinteo- rasa din
care s'au deslipit Tiganii nostri (rasa. bung. Insg, carea dat omenirii poeme vestite si o intelepchme deosebita),
nu se puturg Impotrivi strginilor. In portul Goa se asezg
un.guvernator-generaI al coloniilor portughese din India.

4. Cain pe acelasi timp, mi. Italian din Genova, Cristolor Columb (Colombo, In italieneste; Colon, In spanioleste), cornier priceput, ajunse la_par;..rea ca pe la
Apusul -Europei nu este numai drumul cel nou de-a
dreptul la India, ci i o mare lame nouti. Multi carora
ii vorbi despre aceasta parere a lui ii tinura de nebun.
La urm, Isabela, regina Castiliei, s hotarl sa faca o incercare. Cu trei corabioare numai,Columb plea, dinteun
port al Andatusiei, In anul 14.92, i, dup mult ratacire
si suferinti foarte grele, et ajunse la niste insule fuzestrate cu toate frumusefile lumii i unde nu fusese nimeni pang la dansul. Pe cea d'intaiu o muni el Insula
Al(intuitorului San-Salvador); ea se afla.in Anti le, intre
America de Nord 5i c-a da Sud. In alte calatorii el mai
descoperi Anti hie Mari Cuba, Haiti), si, coborandu-se
tot spre Miazazi, cum faceau toti cercettorii de atunci,
el vazu i coasta nordica a Americii-de-Sud.

Columb a fost catva timp guvernator, dar nemultami pe unii si pe altii, asa Incat, pe urma parilor, ajunsese sa fio pus si in lanturi, Spaniolii Intrebuintara
continentul desooperit de el ca s-si faca venituri mari.
Guvernatorii se purtara foarto slbatec cu locuitorii, pe

cari-i socotiau mai putin cleat pe robi. Fel de fel de

vanturg-taeg., ca Pizarro, Almagro, Fernan Cortez, venirA sa-si caute norocul aici, sperand aur: ei au supus

Mexicul, Peru, dar au cgsunat strasnice nenorociri,

pentru a-si indestula lacomia. Dintre alte puteri, Portugalia lug parte la descoperirea LumiiNou, .i Porta-ghe ;ul Cabral a eunoscut cel d'intaiu Brusilia. In America-de-Nord, mai sus de Rio Grande, s'a patruns mai
www.dacoromanica.ro

tarziu. La Inceput, aceste teri erau numite Indiile Occidentale; numele de America vine de la Italianul Arnerigo
Vespucci, care a calatorit i el prin aceste locuri si a
vrut chiar s smulga lui Columb gloria ca. le-a desco-

petit
IL

Intemeierea legii celei ncruN a lui Martin Luther

(Reforma).
1. Am vazut -eke tulburari se ivira de un timp In
Biserica Apusului, pe cand Biserica Rasaritului urma
lnainte drumul ei neschimbat Oameni de frunte printre
clerici spusera. In auzul truturora ca. nu se mai cuvine
sa fie o preotime doritoare de bogatie si de cinstea lumii acesteia, nici ca toti credinciosii, cari lac la un loc
Biserica, sa asculte de orice porunca a unui singur om,
Papa, care poate si el sa. greseasca. -Ei mai zioeau c.
Dumnezeu tine mai mult In sama gandul bun al omultti,

sufletul eurat

credincios, dect faptele, adeca mi-

losteniile, Inchinaciunea, Ingenunchiarea, posturile i alte

infatisari ale credintii. Mai erau de parere ca pacatele

nu se pot rscumpara prin bani, ci nuniai prin pocaintd. In sfarsit ei spuneau a Inainte de orice alta InvAtAtur sau oranduire oe vine de la Parintii Bisericii,
adecd de la oamenii- cucernici earl an. scris mai tdrziu
despre -eele sfinte, trebuie sa mearga Sfnta Scripturet
mnscifi.

Va sa zica, se zguduise In destul Biserica aceasta catolica, asa cum ajunsese ea In cursul vremurilor. Cei
mai multi oameni, cu deosebire cei de rasa geemana,
asteptau o lege in adevar crestineasca, In locul legii
pe care o crecleau stricata, a Papei.

2. Omul care s'a ivit ca sa dea aceasta lege se chema

Martin Luther.

Era un baiat sarac, fiul unuti lucrator In minele de

www.dacoromanica.ro

-6
fier din Saxonia. A Invatat ins cu o struinta neinvins si a ajuns astfel dector In teologie, acTeca un de-plin mmoscator al legii dumnezeiesti, si a fost Insarcinat sa dea leciii la Universitatea din Wittenberg, tot
In Saxonia. Acolo studentii 11 iubiau pentru ca si el iubia.
adevaruk
Luther merse odat la Roma, si vazuse acolo cu des-

gust cat de stricata era preolimea care Incunjura pe

Papa
Dar nu aceasla-1 facu sa se rgscoale impotriva autori-

tatii papale. El stia de Inainte doar la ce se poate as.tepla.

Dupa Papa Nicolae al V-lea, un om foarte invatat si

de talent, si pe Mpg aceasta avand o intins experienta diplomaticg., Enea-Silviu de' Piccolomini, ca PapL.

Pia al ll-lea, Ii pusese 1n gaud sa conduc insusi o cru-

data impotriva Turcilor, dar muri la Ancona, atunci

cand flota era gata i dogele Venefiei sosise pentru
plegare-Urmasul lui, Calixt, a purtat si el grija cresting-0.0i napadite In Rsarit de pagan'. Dar Spaniolul Boricr,.

care urma, ca Alexandra al VI-lea, blandului Inocentiu. al VIII-lea, trai ca mice tiran, cu grija la afacerile
lumesti, la politica de cotropire si la petreceri. Lucruri
grozave se povestesc, despre fiul sal' Cesar, un vanator
de noroc cu orice mijloace.. Pe el 1-a avut In ochi secre-

tarul Florentin Nicolae Maccliiaaelli, cand, In cartea

sa, PrIncipele", a prefacut In sistem stiintific felul dea capata i de a ,tinea puterea, al conteniporanilor.
Fata de un asemenea om, Leon al X-lea, din familia
Medicis, om iubitor de literatura si arta, putea fi abcotit
ca un Papa-Model.
Dupa ce s'a Intors din Roma, Luther se umplu de ma,
nie cand auzi pe un calugar dominican care fagaduia
iertarea pdcatelor oricui va da bani pentru a se ispravi
biserica Sf. Petru din Roma i Impartia i iditle de ierwww.dacoromanica.ro

tare care se chemau: indulgente. Cu toate c era si el

calugr, Luther nu sttu la indoial sN. se ridice Impotriva negotului neiertat cu cele sfinte. Cum era .pe a-

tunci obiceiul, el incepu galceava cu Vanzatorul de

mntuirea sufletului lipind la usa Universittii lista
pgrerilor sale tu privire la indulgente (tese) si pofLind pe trimesul Papei, Tetzel, s -Stea la discutie cu
el, Pe urml el merse tot mai &parte, cerand sk se
schimbe multe lucruri in- Bisericg.
fah-du, aceasta gAlceav S. nu fu bgdf5. In sam. Dar,
dup4_ cAtva tithp, sosi, de la Roma un act pecetluit, o

buki (bullapecete), prin care se osAndiau tesele lui

Luther. Acesta avu atunci indrAzneala nemaipomenit
de a arde inaintea tuturora aceasta bula. Astfel-el chemase la lupt Biserica veche, in locul careia voia sa
Intemeieze alta, noug. i curatk.
Nici Papa, nici catolicii din Imparittie, nici chiar liii-

pitratul nu putur1 face nimic impotriva lui Luther.

Mai bine de jumatate din Germani se dadurA. de partea lui i crezura asa cum Invata eL Doirmit cei mari
si printii erau bucurosi de InvAtttira care 1i dadea
voie st smulga din mana clericilor pdmanturile ce ii
rAmasesera acestora din evi,k/ mediu; ataiia clerici erau
veseli c scap de epitropia episcopilor, fiinda Luther
dovedia c4 Dumnezeu nU se" inf5.tiseaz& prin, slujbasi
mai mari i slujbasi mai midi; Invatatilor ii parea
bine cd vor putea s judece acuma asupra adevarurilor

credintii. Dintre ceiia1i, tArgovetii primiau cu pla.cere vestea ca de acum inainte se va cell Evanghelia at

Bthlia in nemteste, si nu in latineste (Luther a tillmacit Insui, foarte frumos, crtrtile sfinte), iar teranii
socotirA ca au voie de dcuma sa lea pkmanturile de
la stApanii lor: de Jaccia ei se rascularA, cu toate c.
Luther Ii indemna sa, se astarapere.
Teranii acestia s'au rAsculat in pArtile Svabiei. Cererile lor erau asemenea cu acelea pe care le infg.tiscazI,
www.dacoromanica.ro

-8pe rAnd, teranii din Ardeal, Romani si_Unguri, rsculai la 1437 si la Inceputul veacului al XVI-lea, supt
Glzeorglze Doja (DAzsa), care a murit in chinuri. Voiau,

nu iesirea de supt stpanirea domnilor de pamAnt,

ci imblanzirea regimului de asprime i apIsare la
care erau supusi. Toma Miinzer sta In fruntea cetelor, care sthrarsirl. Impotriva odor man

i bogati cam

ceia ce savArsiserl In Franta luptltorii salbateci ai

facqueriei.. La 1525 rlsculatii furl striviti, i pe urml
puternicii Ii rIsbtmarl._asupra lor cu o desgustltoare
sllbAthcie.

Luther se declarl impotriva teranilor, din slabiciune

de fire. Altfel, tel insusi ajunsese a Inlltura, In predicile lui care popor, mice alt autoritate dee..At cea
dun-aaezeiascl. Lovind In Papa, el ajunse a nu mai simti
nevoia umji der inalt, i, trecAnd la ordinea lmneascl,

precum se vede-din predica lui de cruciath de la 1538

i linpotriva ImpAratului si a
se ridicA.

principilor.
Cu rascoala terineasol-e in legAturl miscarea anabap-

tiffilor, can cereau un al doilea botez de la cei ce voiau

s fie crestini cu. adevarat. Ei ajunserl la teorii de umpartire a averilor si de poligamie. La Mnster ddur

lupte Impotriva episcopului. Purl biruiti cam la zece

ard dupI zdrobirea teranilor.
De la o vreme Luther putuse s vie slobod la adunl-

rile ImplrAtesti -sau, cum li se zicea, la diete. and

Implratul Ii fuglri, el glsi un adlpost la' unnl dintre printi, si de aici scrise mai departe.
Urmarea evenimentelor hotaritoare din. vialo lui Luther, dup l. ruperea leghturilor cu Scaunul roman, e aceasta:
Reforma atingAnd interese generale germane, se simti

nevoia de a discuta Inteo dietd. Ea se adiulA la Worms

In 1520. Aici Luther nu mai avea s se explice din puricwww.dacoromanica.ro

-9

tul de vedere religios5 ci din cel politic, ca rasculat Ina-

potriva autoritatii lumesti, ea tulburator de ordine si

stricator de pace_ I se ceru s retracteze ce spusese
pan atunci, si el declara c n'are nimic de parasit din
scrierile lui, care eorespundeau credintilor oe i se lamurisera. In suflet. Nu cutezara sa-1 osandeasca., si unul din,

ocrotitorii lui, batranul Elector de Saxonia, Fredericcel-Intelept, Ii dadu un adapost In castelul Wartburg,
uncle cu evlavie Intra si astzi Germanii de confesie luteranq, si nu numai ei, ci orice om poate Intelege frumusea luptei pentru adevar si dreptate si nobleta
pe care o dau suferintile aceluia care e lovit pentru

narturisirea dreapta a cugetului sau. Acolo a tradus

Luther Biblia, si camaruta Iui din caste& este deci si
unul din locurile sfinte ale- literaturii germane.
Ideile lui Luther framantara Insa in curAnd toga. Germania. Scriitori indrazneti, ca Ulrich de Hutten, profesori Invtati ca Melanchton
dar nu si cel mai de
frunte stilist latin al epocei, spiritdarul Erasm din Rotterdam, suflet egoist si comod,
luptara pentru raspAndirea lor. La 1526 dicta din Spira (SI3eier dadea oricarui print deplina libertate de con-5tiii4a.. Inca de la
1529 se intrebuinta, acum cuvAntul de protestanti, pentru ca.,Intr'o ttoua dicta printii _eari primisera crezul lui
Luther protestara" Impotriva unor-propuneri ale Imparatului, din motive politice, dar si religioase. La
1530i ei Infatisau In dicta Augsburg Confesiunea, Marturisirea lor de credinta.

Ctind Imparatul Carol Quintul voi s restituie cu

sila catolicismul, acesti principi si uncle orase se unira

la Smalkalden, gata de lupta. In fruntea Ligei era istetul, inimosul, dar putin chibmitul Mauriciu de Sclx0nia, care voia sa ajunga duce. El trada causa protestantd. D.9 Miihlberg tovarasii lui, parasiti, Indraznira
sa deg- hipta Imparatului, ceva mai =ult de un. an de
la moartea, In Februar 1546, a lui Luther. Acorn. era
www.dacoromanica.ro

10 vorba numai de interesele materiale, si nu de credint4

oH de ideal bisericese. Carol Quintul birui. Cnd insg
mai tdrziu Mauriciu se intoarse Impotriva lui, Impgratul putu scdpa cm greu inaintea aceluia. Dupg armistitiul de la Passau, Pacea de la Augsburg, din 1555, dddea
luteranilor dreptul de a-i pdstra nu minfai credin(a,.
dar i pdmanturile bisericeti confiscate pdnd fa _1552
in numele ei.
Pe acest temeiu s'a desfAsurat apoi viata religioask
a Germaniei.

Luther a putut vedea cum inving pgrerile sale: nu. numai Germania, dar i Danemarca, Suedia, Norvegia,
primirg legea prefcutd, inoit, sau Ref or ma; cei trecuti
la clnsa s'au numit Reformaii sau Luterani.

In. Suedia protestantismul aflg un sprijinitor in noul

rege, ridicat impotriva stpanirii straine a Daniemarcei

Uniunea, netrainicg, de la Calmar, fusese de catva

timp iardsi xestabilitg , Gustav Vasa (de la 1523). Acesta dgclu tot ajutorul su predicatorilor Beformei, fratii Petri. Avea nevoie de doctrina lui Luther, fiindck ea-i
castiga averile Bisericii. Printr'insa putea Gustav sg fie
si cdpetenia retigioas. a poporului sau.
Cristian al 111-lea, din noua dinastie de Holstein, ajuns

rege la 1522, Mu din. Danemarca o targ luterang. Si

aid o confiscare de averi ale episcopiei si ale mngstirilor fu hotrit in diet, in aplausele nobilimii doritoare de pamanturi.
3. Allii au dat o infatisare deosebit invtturilor de
reformg. Astfel s'a ridicat In Svitera preotul Zwingli
(ceteste: Tvingli), care a starnit rzboiul intre Sviterienii ce tinea4 de legea catolicd i aceia cari se luptau
langg dansul. Zwingli, pastor de sat si fiu de Oran, f asese si el in Italia, ca si Luther. Predicator la. Zurich,
si el atacg indulgentele Ina de "la 1520. $1 el presintg
tese, si biruieste aparAndu-le. Si el auta in Biblie Inwww.dacoromanica.ro

II
dreptarea In toate privintile..Actiunea liii avea Ins mai
mull o lature politica Zwingli e oel d'intaiu care a Indemnat pe conationali sal $ec nu fie simbriaqii streitnilot, purtand pe plat razboaiele acestora. Insusi a niunit Inteuna din luptele ce starnise. El nu era un urmas al
lui Luther, ci vorbise Mainte de dansul Impotriva pa,
catelor Bisericii celei veehi.

loan Calvin, sau, cu numele sau frantuzesc: Gauvin

(ceteste: Coven), se- Indemna. dupk Luther, dar merse
mai departe decat dansul. Si el -nu voia s tie nici
de sfinti, nici de episcopi; In BiSerica noua trebuiau s.
fie numai preoti de rand, cari sa se inchine, Impreunk
cW credinciosii, la Dumnezeu singur. Si el socotia ck
slujba liturghiei nu e de niciun fplos si C scopul pentru care yin. crestinii la. biseric a. se cuvine a fi numai
cantarea i ascultarea predicii. El propovadui In Franta, i, and I se Adusera suparari acolo, trecu la Geneva, In Elvetia, unde L pank acum stapaneste legea lui.

1564) n'a fost un sentimental, nici un om

de actiune, ci un teoretician, un filosof. Cartea lui, Asezamantul crestinesc" (in latineste Institutio religionis christianae"; i in franjuzeste), e un sistern de doetriad. Autorul ei s deosebeste de Luther prin aceia
ca nu admite cd faptele Ineintuie sufletul, ci dd numai
Calvin (-I-

credinfii puterea de a mdntui. Penti-u el, de altfel, Dum-

nezeu a hoteirit soarta sufletelor, i aceasta. strasnick

Invatatura. A predestinatiei da un colorit InAmecos si
trist calvinismului sau legii evahghelice.
Un ucenic al lui Calvin, Knox, duse aceasta lege, calvinismul, In Scotia, imde regina Maria Stuart (ceteste:

Stivart) avu. s Indure multe din partea supusilor ei

pentru ck era- catolica.

In Ardeal SaiI, Germanii veniti, acolo de la Rim In

veacurile al XII-lea si al XIF-lea, primisera Inters,www.dacoromanica.ro

- 12 sojomsin Ungurii Ins a. trecur dup d. caava vreme la

-calvinism si autarl a face i pe Romani a adopta a-

^masa credintl. Din lndemnul luteranilor si al calvinilor, Romanii acestia din Ardeal au cgptat de supt tipar
aril de slujb a. romanesti, dup g. cele ce fuseser traduse pe vremea Husitilor, sau dup g. manuscripte nou4.
rn sfarsit regele Angliei Henfic al VILI-lea, fiul lui
Henric al VH-lea care Incheiase razboiul celor cloud
Rose si Intemeiase clinastia Tudor, voia numai decat.sA

se despartg de sotia sa, o principesk spania., Ecaterina de Aragon. Dar Papa nu-i Invoi aceasta. Atunci
'el se fku protestant, Ins nu ca protestantii din. Germania. Averile clerului trecur In mina regelui: el lu
titlul de cApetenie a Bisericii din Anglia sau anglicane.
i toate formele

Aceast biserica-si pgstr episcopii

1ndtinate ale religiei catolice.

Cele lalte teri din. Europa de Apus ramaser catolice.

EL

Carol Quintul, Impliratul eel .mare din Apus.

1. Pe cand Luther se lupta pentru legea cea noul,
Imparat hi Germania era Carol al V-lea, aruia i se zice,
dup4 .cuvantul latinesc quintas, al V-lea, Carol Quin-

tul. Era un sthpanitor asa de puternic cam nu se pomehise altul Inca de la Carol-eel-Mare: In Impkditie
avea numai tronul, cateva venituri Imparg.testi, dreptul de a tinea adtmki sau diete i de a strange osti
din ce-i dadea fiecare principe; dar pe lang5. aceasta a
lui era toata Spania, toabe asa-numitele Teri-de-jos (adec.!. Belgia, Olanda i iniele pkti din Franta de
Nord-Est), Italia de Sud, adec regatuL de Neapole;
el se lupthl pentru stpanirea ducatului de Milan, In
Italia de Miazanbapte; si mai avea toate boggiile Lumu NouN.; In sfdrsit gandul lui era O. li ieie i Africa
Nordia., unde a facut o mare -expeditie, de pe urma
ckeia InsN. n1a ramas nimic
www.dacoromanica.ro

.-...1.

13 ......--

De fapt Quintul a fkcut -cloud expeditii In Africa

Berberilor. Ca 'Imp drat, ii simtia datoria de-a Invia
cruciatele, $i dintre pagani isi alesese pe ace$tia. Smulse-

Tunisul In 1535, dar la o a doua debarcare vdzu strdlucita lui flot nimicit de furtund. De altMinterea aceit Tinuturi ajunserd In stdpnirea Turcilor, cari erau
represintati aici prin vice-regi Incunjurati de multi Ie
niceri.

lat cum se lamureste puterea aceasta asa de mare

pe care o avea Impdratul Carol al V-lea.
El era fiul lui Filip-cel-Frumos (fiu $i el al lui Maximilian de Austria) si al Ioanei- de Castilia $i Aragon,
si-i mostenise pe a] 'nandoi, cdci singurul frate.pe care
1-a avut, Ferdinand, $i-a gdsit rostul aiurea. Maximilian

era fiul impratului Frederic al Germaniei, $i a fost

$i el Impdrat (adeed, a$a cum se zicea pe atunci Tinpgratilor cari nu putuserd veni la Roma ca A. se Incanune: rege al Romanilor); de aceia principii cari, dupl.
legea lur Carol al IV-lea, aveau dreptul sd aleagd nn.._

Impdrat, ,s'au &Ida la dnsul. Sotia lui Maximiljan

era Maria de Burgundia, singura mogenitoare a lui
Carol-cel-Cutezdtor, a$a Incfit ei i-au,rdmas de la dansul_ terile pomenite de la gura Rinului. Acolo a $i fost

crescut Carol, fiindc acolo stdpanise tatl salt. Iar

Ioana, ckreia i s'a zis $i Nebuna, fiindcd In adevAr a
nebunit dupd moartea bdrbatului ei, era fata lui Ferdinand de Aragon i a lsabelei de Castilia.
Acesti doi regi au fosst soti; deci, supt stpanirea amndurora sttea toatd. Spania, data de regatul Navarei, care n'avea mare Insemndtate. Ba hied Ferdinand,
cdruia i s'a zis $i Catolicul, pentru marea iubire ce o
avea fata de legea sa, a $tiut sd se foloseascd de impre-

jurdri $i -sd ieie $i partea din Navara care venia (lin

jos de rnuntii Pirinei $i se tinea astfel de Spania. Nu

numai atAta, dar Ferdinand a inceput iarasi lupta

veche a Spaniolilor Impotriva Maurilor, a pdgnilor
www.dacoromanica.ro

14.

din Africa, afltori Inca in partea de Miazazi a terii: el

a Incunjurat cu osti mari orasul Grenada, asezat Inteun
ses frumos si avnd o multiple de mestesugari harnici,
earl faceau sabii si stofe de matasth cel din. urm rege
maur -nu s'a putut impotrivi multa vreme si cetatea a
eazut in 1492, va s zica in acelasi an and ,Columb a
plecal sa descopere America. ArnAndoi regii Au fost ingropati acolo.

Tot de la Ferdinand a mostenit Carol stapanirea in

Italia. In Regatul de Neapole fusese, cum am mai

spus, de pe la 1440, o dinastie din familia regilor de Aragon, care avea mai de mull Inca si 8icilia. Regii nu

se Intelegeau insa eu nobilii, cu baronii. Pe lng1 aceasta mai erau iii. Italia si alte nemultthniri: deosebitele cetati se certau intre ele. Florenta voia sli scape de
stapanirea familiei de bancheri Medicis, cardinalii nu
puteau suferi pe Papa Aloxandru al VI-lea Borgia, care

avea purtthi scanaloasej o rud a ducelui de Milan

cauta O. smulg puterea de la duce.

Ruda aceasta e Ludovio, zis Maur 4d (Moro), pentru

coloarea intunecata a Atei sale. Era un om gala si de
crim pentru servirea ambitiei sale. Facea parte din
dinastia Sforza, care inlocuise pe Ia jumatatea veacului
al XV-lea pe Visconti. Cel d'intaiu duce din acest neam,
Francisc, fusese numai un fecior de reran, si un capitan
noracos, dintre acei cari se ziceau condotlieri, pentru. ca

luau in condotta", in leafa., ostasi pentru toate ratboai ele.

Atunci au fost chemati in. tall, la 1494, doi ani dupa

descoperirea Americei, Francesii pe cari-i stpania O.narul Carol al VIII-lea, fiul lui Ludovic al XI-lea.

Carol nu samana de lot cu tatal sail, fluid 'un tnr

cu planuri mari voia. coroana Ierusalimului si a Consi cu mijloace putine. A murit ciocstantinopolului
_iiindu-se cu capul de o grinda pe care n'o vazuse.
www.dacoromanica.ro

- 15
Cucerirea Italiei a lost usoara, dar regele era prea tanar i ai sal prea nesocotiti. Ferdinand Spaniolul a luat
apararea Italiei Ingenunchiate, dupa ce Carol fusese
gonit i murise acas. El s'a Mint cu Ludovic al XIIlea, si a pastrat pentru dansul Neapole, ba a nadajduit
s3 aiba mai tarziu si Milanul

Ventru luarea Neapolei de catre Spanioli a luptat

mult cel mai bun general pe care-1 avea atunci acest
neam, vestitul Gonzalo de Cordova.

Dar,cu un an inaintea mortii lui Ferdinand, noul

rege frances Francisc l-ia izbuti sa bata pc Sviteri, cari

slujiau -pe bani 'ducelui de Milan, si sa ieie aceasta

tara a Milanului. E lupta de la Marignano, din 1515.

3. Mid Carol, rege al Spaniei, a lost ales 1mprat

In Spania el era Carol I-iu, i numai In Imperiu velila al V-lea,
in 1519, Luther Incepuse lupta pentru legea crestina curata. In franta Francisc, om foarte
vioiu si placut, caruia-i placeau razboaiele i petrecerile, era asa de fudul si de usuratec, Incat nu si-a gasit astampar niciodat si e poate zice c si-a nenorocit tara, numai sa-1 laude toti pentru vitejia lui.
In Anglia stpania Henric al
care nu se rasa
mai prejos de Francisc in ce priveste chieltuidlile, dar
n'avea aplecari razboinice ca acesta. In schimb era asa
de pacatos in viata lui casnica, Incat a schimbat sase
femei, si la doua din ele a pus O. U se taie gatul. Carol
al V-lea a trait destul ca sa mai vad pe urmasul lui
Francisc, Henric al II-lea, efire a petrecut mult ca si

tatal sau si a perit de o lovitura in ochiu, cand se

lupta din saga la o intrecere cu armele, asa-zisul tournoi. Iar in Anglia a mai Apucat pe singurul fin al lui
Henric, un copilas plapand (Eduard al VIZ-lea), i pe
sora acestnia, Maria, care s'a rnaritat cu Flip, fiul lui
Carol. In Rasarit domnia Sultanul Soliman, .01/1 foarte
Intelept, de care o sa se povesteasca. indht.

www.dacoromanica.ro

16 Deci intelegem .acuma care a putut s.g._ fie viata lui

Carol. El a vrut dou lucruri: s apere Imperiul de

Turd la Rasarit i de Francesi In Apus si, al doilea; s
pgsfreze legea veche catolicA. Impotriva Turcilor el n'a

putut s porneasc niciodatg cu folos, fiindc n'avea

destui bani si ostasi; ba mnc n'a putut sg. ajute dup4
cuviint pe fratele sgu Ferdinand, care avea drepturi
asupra Ungariei, fiindcg tinea pe sora oelui din urm
rege .-(v. mai departe). Cu Francesii s'a svaroolit mult
vreme: li-a luat Genova, si-a asigurat Neapole, a prins
odatil chiar pe regele Francisc, la Pavia. Dar a .pierdut
la urm g. trei orase de la Rin, stpanite de episcopi, InIre care cel mai Insemnat a fost Metz'. La urmg, de la
1535, a putut lua si Milanul.
Anignuniele acestor lupte sunt cam acestea:

DupX lupta de la Marignano si luarea Milanului deFrancesi, urm peste patru ani alegerea lui Carol de
Spania ea Imprat. Francisc I.-iu putea sg. fie sigur cd.
nu..va fi ales el, dar biruinta vecinului sg.0 II jigni si-1
fg.cu sg. se team ca interesele esentiale ale dinastiei si
terii sale s nu fie atinse. Impotriva .noului Impgrat el
eituta, de alminterea, i hotarele firoti ale Franciei
de Rdsdrit.

Indat IncepurA luptele. Carol porunci trupelor sale

s treacd granita francesg., de unde-i veniserg. dusmanii. Aliat cu Papa Leon, el izgoni pe Francesi din Milan. Osti imprglesti IntrarA i In Provincia, pe cnd
Englesii lui Henric al VIII-lea pgtrundeau In Picardia,
la Nord-Estul regatului.
Sootnd pe strgini din tam. sa, Francisc alerg sg-i
pedepseascd in Italia chiar. In Februar 1525, el li thidu
acea lupt de la Pavia, dar fu Invins si azu In nignile biruitorului. Acesta-1 duse In Spania 5i4 sili s isegleasc g. tratatul din Madrid', prin care ceda Burgundia,
mostenirea dup g. mam.4 a lui Carol Quintul.

Pe acest timp Italia era in. cea mai nenorocitg. stare.

www.dacoromanica.ro

17

Un alL dregator frances, rasculat de cAtva timi) Impotriva_regelui, conetabilul de Bourbon, lu i prad
Rom a

La 1529 se Incheie Intre cei doi mari Suverani ai

Apusului pacea de la Cambrai, care ldsd lui Carol Italia.
Dupd cruciata de la Tunis, Francisc porneste pentru
Milan tin nou razboiu, ocupAnd Piemontul, Carol patrunde in Provincia, dar e siDt do boli sA plece. Un ar-

mistitiu se iscaleste acum, 0Imparatului i se da voie

sa treaca prin Franta pentru a potoli rAscoala oramlui
Gaud. Necapatand Milanul, Francisc iea In stapAnire
provincia Roussillon, dar e scos dintr'Insa. Cu aititor
turcesc, el rapeste ducelui de Savoia, aliat al Imparatului, Nizza. Turcii.lui Cairedin Barbarossa, vestitul
piral, ierneaza la Toulon, de uncle plecasera locuitorii.
Cu succes la Cerisola), dar si cu pierderi, lupta ur-

meazd pAna aproapede moartea, in 1547, a regelui

frances.

Fiul acestuia, Henric al II-lea, se amesteca si in afacerile religioase ale Germaniei. Astfel putu el sa capete
orasele Metz, Toul si Verdun (1552). Urj armistitiu
i se recunoscu. Dupd InfrAngerea francesa de la St.Quentin si luarea de la Epglesi a orasului Calais', de oastea lui Henric al II-lea, tratatul de la Cateau-Cambrsis
(April 1559) lAsa Francesilor orasele de la Rin, dar Ii
fAcu sa parAseascA Italia aproape cu totul.
Pc prbtestanti a fost siht Imparatul sa-i crute fiindca
avea nevoie de dAn0i; ei 1-an putut pastra deci legea cea noua, pentru care erau in stare sa lupte pana
la moarte, cu oricine.
Dar atAtea hartuieli slabisera pe Carol Quintul. El a
lasat deci Spania fiului su Filip al ll-lea, iar Imperiul
fratelui sau Ferdinand, si s'a adApostit Inteo mandstire spaniola, a Sfantului lust, uncle a mai trait doi ani
de zile,- rugAndu-se lui Dumnezeu sA-i ierte pAcatele
(1558).

u.

www.dacoromanica.ro

-- 18
Iv.

Ungaria, Po Ionia i Rusia de la 1500 la 1600.

1. Din povestirea luptelor lui Stefan-cel-Mare stim
eine a fost Matiaf Coruinul, regele Ungariei. Tatal su

era, cum am mai spus, un Roman din Inidoara, iar

maica-sa poate o Unguroaica, din neamul nobil Silaghi (Szilagyi), Slgeanfd. Dupd moartea parintelui
sau, Matias ramase supt ocrotirea unchiului, fratele
mamei, si a fratelui salt mai mare, Ladislas, Acest Ladislas parea menit s ajung el rege, si multi tineau

cu ansul, dar la urma prin piri mincinoase II rapusera dusmanii, i regele de atunci, care avea acelasi
nume de LadisIas (Postumul), puse s i se tale capul,
ceia ce dovedia mult usuratate si mare nerecunosHuta fata de batranul Iancu.
Dal sprijinitorii lui Ladislas nu uitara neamul Huniadestilor

luptara acum ca s lnalte tot mai sus

pe Matias. Intamplandu-se peste putin moartea regelui Ladislas, tanarul fu ales si, dup a. multe framantari
Cu dusmanii, ramase singur stpnitor in Ungaria.

Matias era un om foarte harnic 5i cu scopuri inalte,

dar pe langa aceste insusiri bune avea i marl cusururi: Ii placea O. fie mult laudat, i pentru aceasta a
si Oath scriitori, pe caH i-a adus din Italia. Pe urma,
n'avea multll statornicie, ci lasa lucrul ineeput ca sa
alerge dupa eine stie ce ispit noul Astfel a indeplinit

mult mai putin deck ar fi lost In stare, si a nemulOmit adesea pe supusii s.i. Sasii din Ardeal se ridicasera impotriva lui In anul thud a mers el in Mordova; alt data, Ungurii rsculati au chemat impotriva
.lui pe unul din fiii regelui Casimir din. Po Ionia, care Casimir nu era bun de nimica. Matias s'a batut cu Sal-

tanul Mohammed, luand cetatea .aba(ului, la Dunarea

stIrbeasca, precum i o parte din Bosnia, unde puse
un earmuitor cu tilul de rege.
www.dacoromanica.ro

- 19 A dus lung Azboiu cu Impratul Frederic si a luat

Viena, in care oras a si murit el, la 1490.

2. Regele Matias s'a Arguit mult vreme A se facg.

.saipan asupra Boemiel. Aici se ridicase, drip/ moartea
Imparatului Albert, regele Gheorghe de Podiebrad, dintr'un neam de jos, dar pe care Bocniii sau Cehii ii iu-

biau fiinda era de legea br, husit, si de neamul lor.

Dup mbartea lui Gheorghe, mai multi cercarN. sa-i
lea rnostenirea. Acel care lnvinse fu. unul din fiii regelui
Casimir al Poloniei, Vladislav.
Acest Vladislav era ma om foarte molar, care, la ori-

ce i si sp3nea, obisnuia s dea din cap, morrnAind

4obrze (oeteste: dobje), ceia ce Inseamn In poloneste:
bine". La moartea lui Matias, ramasese un fiu al lui,
in stare A. ducg Ungaria la rarire ca si dnsul, dar
Ungurii socotirA. c ar fi mai bine A. aleaga un. ona fr

i fra putere, pe-care s-1 poarte dupa cum vor

voi ei. Astfel ajunse Vladislavi regele Boemiei si rege
unguresc, In anul 1490.
El mai avea frati. Dintre dnsii, loan-Albert a fost
rege In Po Ionia dup moartea lui Casimir: era Ain om
pornit i lacom de cuceriri, pentru care a cist invins de
-voin

Stefan-eel-Mare al Moldovei. Alt frate, Alexandru, a fost

intiu print In Litvania si a luat ooroana Poloniei clind

Ioan-Albert se stanse tanr, de n6caz, pentru atAtea nedybfinzi.

Alexandru tinea pe fata Tarului Ivan al Ill-Ilea, dar

s'a impkat Au cu acesta, care i-a smuls uncle Tinuturi
tie la Nipru. Stefan-oel-Mare i-a luat si el Pocutia. Un al
ti eilea Irate, Sigismund, avu macar norocul c a domnit
n ulta vreme. Incolo, si Domnia lui se Inseamna numai prin pierderi si nen.orociri. Rush, asupra carora slpania Vasile, fiul lui Ivan al III-lea, au eueerit de la ei
insemnata cetate Smolense Doi printi vasali, Marele
Maestru teutonic, Albert de Brandenburg, din nearnul
Roltenzollern, precum i Marele Maestru al altor eawww.dacoromanica.ro

20

luggri lnarmati, din Livonia, se despartird. de Po Ionia,

ai crtror vasali fusesera. Albert hid tara calugarilor pentru ine, trecand la luteranism, care nu Ingaduie nicir
calugaria, nici stapanirea de parnant a clericilor.
Aceasta se IntAmp Id la 1525. Po lonia-1 recunoscu, bu-

curoasa, inteun fel, ca se stdng orice pretentii din

partea Ordinului Teutonic asupra teritoriului lug de
la el In veacul al XV-lea.

Duce le Albert a fost un ocrotitor al oamenilor invatati. Si Despot usurpatorul Moldovei, a Molt parte din.
cercul ce incunjura pe aeest principe. I se datoreste si
intemeiarea Universitatii din K Onigsberg.

Ducatul Prusiei a tinut pana la 1618, c'and, la stallgerea dinftstiei Intemeitoarz, trecu la marchisatul de
Brandenburg.

De mai multe ori, Tatarii din Crimeia si cei de la

Volga patrunsera in Po Ionia, prdnd-o strasnic; une
ori ei rasbateau pang. In Moldova, unde nu mai era un
om ca Stefan-cel-Mare sA-i rasping si sa-i pedepseasca.
penlru neomeniile lor. Petra Raref, fiul lui Stefan, ajunglind Domn in aceast tara, navali In Pocutia,
numai prin minune puturd castiga Polonii biruinta
de la Obertyn, care-i scap pentru scurta vreme deprirnejdia moldoveneasca.

Lupta s'a dat la 1531. A. cAstigat-o loan Tarnowski._

Polonii au cdntat In toate chipurile biruinta lor, raspcmdin4 decripiile i poemele in toad Europa. I3e Bares InfrAngerea I-a slabit Ins foarte putin, si el nu se
Dumnezeu, pentru grere_imoscu invins, ci ped-psit
selile lui.
Fiul lui Sigismund Litt, Sigismund-August, a lost cel
din urma din neamul lagellonilor, i Polonii au trebuit

sa cheme dupd dnsul un print frances, care a fost

Henric al III-lea In Franta.
www.dacoromanica.ro

21

Acesta stdrui s fie ales doar din. ambitie, iar Po lona

11 primira numai pentru. a hu alege pe un arhiduce austriac ori pe Tar, vecini lacorni si prihrejdiosi. Heinric
a st5panit cu frica Si., indata ce se deschise mostenirea
lui In Franta, fugi acolo.

3. Ungaria era si mai nenorocita. Vladislav nra facut Ando isprava cat a domnit. Supt fiul lui, Ludovic
al 11-lea, Ungaria pierdu Inta lu Severinul si Belgra41'1, apoi, in lupta de la Mohaciu (Mohacs), toga oaslea ei si pe rege, care se Ineca (1526).
Ungurii nu tineau la regele lor, si-i aduceau toate
jignirile. Ludovic era un orn ursu.z si slab, care nu putea, nici sa li placa, nici sa li impuie. Cnd Turcil nvalirA In. Ungaria, cu Sultanul Soliman In frunte, unii
-dintre magnati pornira ca la nuntd. Ardelenii nu se
migoard, opriti de Voevodul lor Ioan Zapolyar care umbla dupa coroana. Calarimea ataca neprevAzator pe dus-

numii ascunsi dupa un fald al terenului. Improscata

fiind de tunuri, Ienicerii o cosira ca pe o iarba Ina lta.
Regele Ludovic, parasit de la Inceput Inca, fu gasit ine-cat Inteo mlastina.
Atunci tara se imparti In dou5.: partea de Nord si de
Apus, p care o lira Ferdinand, fratele lui Carol-Quintul, si Ardealul, de 'uncle stapania un nobil Ungar, loan
Zpolga.

Ferdinand, a carui sora, Maria, luase pe Ludovic,

erx sotul surorii acestuia. Un pact de familie pentru.
gnostenire reciproca se 1ncheiase Intre Habsiourgi Si Ia-

gelonii din Ungaria 5i Boemia. Astfel Ferdinand avea

drepturi asupra Ungariei. Dar nobilii 11 uran ca strain.
Numai Sasii din Ardeal tineau la regele german.
Soliman veni pana la Buda si prhni Dmagiul lui Iano, Craiul" (Zdpolya). Ca pedeapsa pentru Carol-Quintul, el ataca Viena la 1529, dar nu pentru a o ilia. 0 aita
www.dacoromanica.ro

22

expeditie impotriva Imparatului se opri la o cetate dire

Stiria, Guns, din causa oboseIii si a vremii tarzii.
Dui:a moartea lui Joan Zdpolya, fiul An a fost scos

din Buda de a tre Sultan, care asez acolo un Pask,

si astfel s'a facut i o a tr_eil Ungarie a Turcilor.
Al ,doilea Lipolya a Alms numai domn In Ardeal.

Aceasta se intampl in 1541. Soliman veni a doua

()ark. la Buda, care era amenintata de Ferdinandisti. Copilul rege loan-Sigismand Ii fu adus In lagar. Peste ca-

teva zile, pe cand leniceri, un beglerbeg, si un cadiu se a.5ezau In eetatea Budei, regina Isabela, fiica
lui Sigismund al Poloniei si vaduva celui d'intaiu Zdpolya, fu silit s piece In ArdeaL Aceasta tara, cu
partile vecine, crisene i maramursene

comitatele-

exterioare", a fost daruit mostenitorului, pe care

Turcii Ii numiau Craiul Stefan". Ioan.-Sigismund si mama-sa fur siliti apoi de Vistiernicul lor, episcopul de
Oradea-Mare, Glzeorglie Martinuzzi, sa piece In Po Ionia.

Dar Turcii Ii adusera Inapoi cu ajutorul Domnilor nAsstri, Petrascu-cel-Bunl Munteanul, i Moldoveanul Ale-

xandra Lcipusneanu. Luptand cu Imperialii, iar de la

o vreme Impacat cu. ei, eel de-al doilea Zdpolya, caruia

i s'a zis tot rege, stapani pan la moartea lui Inainte

de vreme (1571). Ii urma dinastia ardelean cea nouk
4. Dintre terile crestine din Rsarit, numai Rusiei
ii mergea bine. Dupd moartea Tarului Vasile, care luk
orapul liber Pscov i purt lupte cu Litvania, anexand
Smolenscul, mostenirea o cdpata fiul su nevrastnic,
Ivan al IV-lea. Cand acesta puta sa-si arate mnsusirile,
el se aovedi un tiran ca Vlad Tepes al nostril., Nu se pot
scrie mortile si chinurile ce a fAcut el fail nicio indrep-

tatire printre supusii ski, dar a biruit neconteuit pe

Poloni si a Mut acea tapt mare a a scos pe Tatari
din. cele de pe urnik Hanii ale lor, pe margenea Asiei:
Ca.zanul i Astra /mad, unind aceste pamanturi foarte
Intinse cu ale sale.
www.dacoromanica.ro

23
V.

Impariltia turceascfi dela moartea lui Mohammed

al 11-lea pima la pAcAtoirea ei.
.1. Pe cand Ungaria se fArama $i Po Ionia ducea zile
grele, iar Rusia se afla Inca departe de hotarele noastre, tocmai in fundul RAsAritului, ImpArtia turceasc
parea menit sA. InloculascA vechiul Imperiu roman al

Orientului, ba chiar i-a si atins hotarele pentru cat&

va vreme.
Baiezid al II-lea, acela care a luat de la Moldova Chi-

lia si Cetatea-AlbA, n'a fost un Sultan mare. El a Imbdtranit rdpede, i nimic nu-i cadea mai greu deal sa
se Mige din palatul sax' $i A. se obosease.A. In cAlAlorii razboinice.
Astfel a fost Urn, fiul lui Baiezid. La Inceput, cat
trAia tatal sAu, el sttea pe la granitile noastre, ca unul
ce era si ginerele Hanului Tatarilor din Crimeia, i nu-si
gAsia astamparul; Domnii nostri si regele Poloniei i-au
dus frica multA vreme. El a cutezat chiar A. se ridioe
Impotriva tatAlui sAu, sa-i ieie tronul $i, ca sa se asigure c nu-1 va turhura nimeni, el puse sA. se ucidg. fratii si nepotii sAi.

Uciderea fratilor unui Sultan care se suia pe tron era

o mAsurA. neomenoasA, dar a carii explicare se 0.se,te In aeeia cA. la Turd n'a fost niciodatd p normA recunoscutA de urmare la tron. Orice print din sangele lui
Osman avea dreptul s domneascd peste Osman lai.
Ienicerii, Spahiii, plebea din Constantinopol strigau la
orice nemultamire: TrliascA. Mogenitorull". Baiezid avuse &tine greutti din causa fratelui su Gem, care
cAufa Intaiu sl-i smulga Domnia$i apoi trecu la Rodos,
iar de aici la Ospitalierii din Franta $1 mai pe urmA la
Papa Numai cand Gem, pe care multi D. voiau Sultan,
fu otravit, numai atunci Baiezid putu sg. rasufle liber.
Selim a fost banuit si cA a OtrAvit pe tatll sAu, care
www.dacoromanica.ro

24 -1
muri putine zile dupa. Infrangerea si abdicarea lui silit

Astfel Se lim s'a ridicat ca un mare halos, fdr inim

hi el; dar ca razboinic a facut lucruri mari. El intr

In lupth. cu puternicul Sah al Persieii-i. lug. mai multe
cetati Insemnate.

Salmi iit ntt sunit ca Purcii1 cari credeau, pe langa

Coral; si In Sunna (traclitie)) se bucura de simpatiile
multor Musuhnani din Asia Mica.. El era dintr'o dinastie
noua a carii Intemeiere se datoreste entusiasmului religios starnit in masele poporului de jos, dinastia Su
fiilor, care incepe cu San-Cull, predicator popular, al car
rui nume Inseamni robul lui Dumnezeu". Urmasul lui,
Ismail, Incepu, dupa. Timur i Uzun-Hasan, lupta Per-

siei hnpotriva Apusului, a terii romane", Bum. In

lupta hotaritoare de la Cialdirlin 1514), cavaleria lui
usoara fu biruita. de Ienicerii i tunurile lui Se lim.
Acesta facu apoi i o a doua expeditie asiatica..
Dar Persil nu se puteau bind cu totul. Sahu lui i se
Inchinau toti ca unui zeu, oricare i-ar fi fost purtarea.
Nobilii, can dispuneau de Tinuturi intregi, nu cautau
decal razboiul. Intre Osman lai si Iran era un intins pus-

tilt primejdios, pe care cei d'intaiu nu-I puteau. stra.bate fara strdsnice pierderi. In sfarsit locuitorii Caucasului, Georgieni, Mingrelieni, Abcasi, tineau mai mull

cu vecinul mai slab, a carui stpanire Ii apasa mai

putin greu.
Apoi Selim se duse Cu o oaste puternicg. astipra Sulta-

xmlui sau Sudanului, care avea Siria, cu porturile si

cu Locurile Sfinte ale crestinilor, Si tot Egiptul. El
birui, paara. pentru dansul aoeste teri Intinse si bogate,
si de atunci fu privit ca urmas al Califilor, ca o clpetenie a legii musulmane, si acest drept trecu i asupra celorlalti Sultaxti din Constantinopol, asa Incat si
cel din urmg. era tot calif si cgpetenie a Islamului.
www.dacoromanica.ro

25

Expeditia-impotriva Siriei ineepu In primgvara anului 1516, fgr g. certe ori pFovocgri. Cansa-al-Gaurl, ultimul Sudan, nu se astepta la atac, Se lim fusese deslegat

de muftiu,,preotul suprem la Turci, de datoriile unui

-stripknitor musulman fata de altul. La morinAntul lui

David", rano. Alep, el btu pe Sirieni i Mameluci.

Sudanul egzu. Urmasul su, proclanfat, in Egipt, Taman, fu atacat laugh' Cairo, unde iardsi biruirg. tunurile. Capitala Sudanilor fu luat cu mult greutate: din
fiecare cad. se Impusca. asupra Turcilor. Iii sfArsit,
Tun] An fu prins si purtat In batjoeurg. pe Strzile Cairului, apoi ucis.
CAtiva ani se mai ivirg turburgri. Pe urm insg Egiptul, ca i Siria, se potoli. Mamelucii ramaserg, dar
Sullanul fu represintat printr'un Pasg, care strangea veniturile provinciei.

Domnia ml Selim a fost scurtg, si, dad, s'ar fi intamplat ca fiul sgu Soliman; care i-a urmat foarte tgndr. A n'aibg pricepere i brbalie, ar Ii fost ran pentra ImpArgia turceasca, si cu greu s'ar fi putut apgra
Impotriva unui Impgrat -crestin asa de puternic cum
a lost Carol aL V-lea. Dar norocul Turcilor voi ca urmasui lui Selim s fi un sthpanitor ctm humai rare
ori se Invrednicese-popoarele sg alba.

2. Incepand de la 2520, el a domnit patruzeci si

sese de ani, si In fiecare primgvarg. Turcii se intrebau
Incotro porneste Sultanul cu oastea, cg.ci odihng. nu era

pentru dansul nici la adnci batrnete, nici In anul

flindd el s'a stans pe cAnd. ()stile sale Ineunjurau cetatea ungureascg Sighetul, tinutg. de Nemii.
La Ineeput s'a Indreptat asupra Ungariei, i thu Vazut
cum a pus capgt regatului celui vechiu. Fat de dinasstia ce noug austriaca, adecg de regele Ferdinand si de
fiul acestuia, regele Maximilian, el s'a argtat mai tot-

deauna neImpacat; din pricina drepturilor pe care

www.dacoromanica.ro

- 26
Casa Imparateasca le avea asupra Ungariei, el s'a aruneat i asupra Imperiului, incunjurand, cum am mai
spus, chiar i cetatea Vienei, dar fara folos.
Ioan Zdpolya i fiul acestuia au trait mai mult din
mib Turcilor i In hotarele acelea pe care le-b. Ingaduit

Soliman; arnandoi au plait dajde Turcilor, ba chiar

Imparatii, fiind si regi ai Ungariei, au trebuit s dea
pesehesuri Sultanului spre a fi lasati In pace.
Astfel Ardealul trimetea 10.000, apoi 15.000 de galbeni

pe an; tributul, dand, Imparatului german era de trei

ori mai mare.
Soliman a pus un. Pasa In Buda i, pe vremea regenei in Ardeal a lui Martinuzzi, altul In Timifoara
din Banat.

Po Ionia nu stia cum s mguleasca mai mult prin

scrisori si prin solli pe puternicul Sultan, si ea platia haraciu Tatarilor, cari stteau cu desavfirsire In
main lui Soliman. Persanii i-au stiut de fried. Insula
Rodos, unde statuser pana atunci cavalerii Sfantului
loan, a lost eucerita, de dArsul.

Cetatea Rodos a fost luatd, dupa un vestit asediu, in

1522. Sultanul era de fata. Turcii Inchelara o capitulatie cu Villiers de l'lsle-Adarn, Marele-Maestru al Ordinului. El zise, and 11 vazu adus Inainte-i: Mi-e mila
de bietul batranul acesta, pe care-1 gonim din casa lui",

Ioanitii se stramutara In Malta, pe care, la sfarsitnli

Dorrniei lui Soliman, Turcii o atacara fara. folm.

Si Domnil munteni au fost siliti sa lase ceva Turcilor:

Brenta i tot malul Dunarii, unde pana la 1829 au fost

tot cetati turcesti, care ne tineau In frau. Petru Raref,

Domnul Moldovei, i s'a pth-ut lui Soliman prea Indrazne i primejdios, si de aceia el porni Insusi asupra lui

In 1538: boierii parasira pe Domnul ror, care fugi In

Ardeal, si, cand Petru se Impac apoi cu. Sultanul,
www.dacoromanica.ro

27

acesta luase de la Moldova cetatea Tighinei, careia i-a

zis Bender (poarta"), si toata Basarabia-de-jos; Dom-

nii nostri au trebuit s primeasc

sit

o strap. ,de

Turci.

Soliman, caruia i s'a zis cel Mret, a facut si moschei

fnuroase, cum facusera, de alminterea, si alti Su ltani
mari inaintea lui.
Dar moscheia lui Soliman din Constantinopol intrece
pe acea din Adrianopol a lui Selim. Solhuan a ridicat si
o alta moscheie in amintirea fiului On celui mai mare,
mort In floarea vrastei. Si Vizirii lui au fost ctitori de
lac4uri de Inchinare. Trei dintre dansii, Ibrahirn, Ras,
tem i Mohammed Socoli, se numara printre cei mai
mari oameni de Stat ai Turcilor.
Soliman a dat si legi, care se vor intrebuinta pe langa
cartea sfanta a Coranului, in care judecatorii lor, cadiii,

calla deslegari la orice imprejurare: acestor legi li-a

zis Canun-Nama, deci: cartea legilor, a canoanelor.

Soliman s'a luptat si de mai multe oH In Asia, Impotriva Sahulni Thamasp. A fost indemnat la razboale asa
de grele si zdarnice ca acestea de temerile unei revolte
din partea fiilor sal, Mustafa 5i Baiezid, cari fura. ucisi
pe rand.
Rzboiul a pornit din nou, dupa moartea lui, supt Mural al III-lea. Nu odata. Turcii au fost invinsi. Ienicerii
si Spahiii nu erau bucurosi sa aib a face cu alti Musulmani, pe cari n'aveau voie sa-i prade. Caucasienii,
cari erau stpaniti de principi deosebiti, nu aratau statornicie, si Pasii trimesi de Murad Indurark multe In-

selaciuni din partea lor. La urma, dire sfarsitul yeacului, Sultanul facu pace cu Sahul, unul dintre urmasii
slabi ai lui Thamasp, capata.nd provincia .iruan, care
oostase mult sange.

3. Insa Se lim, care a venit dupa Soliman, nu i-a sawww.dacoromanica.ro

Tngnat, i ca Salim a lost

28

i acel urmas al lui, Murad al

111-lea.

Totusi supt Selim au luat Turcii insula Cipru, ilana

atunci a Venetiei, care o carmuia ru, tiind pe cei mai
multi dintre locuitorii de neam grecesc In robie i prigonind Biserica lor ortodoxa. VizirulMustata lu g. insulg.,
cucerind pe rand capitala ei, Nicosia, i eel mai Insemnat port, Famagusta.

Aceasta aduse, pentru a doua oarg., alcaluirea unei

Ligi tntre Papa, Verte(ia i Spania. Se stranse o flota
puternica, In care se afla fratele bWard al regelui spaniol Filip al II-lea: loan de Austria (don Juan). Acesta
IntMni pe Turd langg. portul Lepanto, i izbuti sa-i
be mai ales prin mrimea si prin resistenta corabiilor
sale.

Ilucuria a lost mare In Cresiinatate. Dar aliatii se

luar la cearta. Intre ei, i nu mai Ispravira nimic.
Marele Vizir Mohammed Socoli ceru ajutorul marilor
dregatori si al bogatasilor Imperiului, precum. si al provinciilor, i In curand Sultanul avea iari aproape 300
de corabii. Venetia Intelese vremile i fad' o pace prin
care pierdea, Ciprul.

Supt Soliman Inca se anexara cele din urma insule

din Arhipelag ramase independente, franturi ale ducatului de Naxos. Selim facu duce pe mi. favorit evreu al
lui venit din Portagalia, Iosif.
Supt Salim al II-lea i Muraa al III-lea s'a pacatosit
rapede iniparatia. turceasca. $i iat de ce anume:
Impartia pagana era oranduit tOcmai ca Ithparg.tia cresting. a Bizantultii, In local careia venise. Toate
porniau de la. Sultan: daca el era bun, erau bune toate,,

loate e face= reit; cand el se facea ran. Inca a lost

o mare fericire pentru Imparatie ca pe urma lui Soliman a ranaas acel Vizir, mana dreapta. a Sultanului,
Mohammed Socoli, crestin din Bosnia, trecut la legea
$i

www.dacoromanica.ro

29

turceasck in copilArie, care Invtase de la marele lui

stkpAn cum se cArmuieste o lark. CAci Selim Insusi era

betiv, iar Murad asa de lacom de bani, Inca Ii vrsa

In pkmAnt, Inteo fntand din odaia lui, i e -uita la
dansii ori dormia de-asupra lor.
Atunci toti dregktorii se dcprinses3rk a primi pes-

chesuri si mild, tine- ori ca sk fack alte lucruri &ea

acelea care puteau folosi Imparatiei.
Vechiul pesches nu era hnoral. El insemna un dar la-

cut din toatk inima si un semn de cinstire a celui ckruia i -e aducea. $i pe urink,-cand totul ajunse de anaproape In acelasi limp se ddea pe band acezare
iasi provincie la doi dregAtori deosebiti, si nimic nu
mai avea trainicie, era la Turci mutt mai putink trkdare de cum li plAcea crestinilor sk creadA.
Vizirii se facurk mai lacomi supt nesatiosul Murad
al III-lea. Cei vechi stiau ck la moarte Sultanul 1i iea
mostenire.a. Acestia mai -noi erau adese ori sotii unor
fete de Sultan, si se credeau: asigurati ck vor putea s
lase astfel mostenire o parte mAcar din aNtutul lor.
Sultanele erau atotputernice i purtau dup placul lor
toate cele.

Deprinderea de a trAi bine se Intinsese tot mai mull,

oamenii nu se mai siliau decAt pentru mAncare, bduturk si petreceri. Oastea nu mai era bucuroask de rdzboaie, de cand Sultanii nu se clintiau de acasa. Spahiii
Isi ckutau de mosii si nu alergau Inarmati cAnd Ii
cbemau impotriva dumanului; ba Inca se dtleau paminituri de Spahii la btrAni) la neputinciosi, la femei.
lenicerii nu mai erau, ca in vremea veche, numai co-

pli de crestini ruati de prin sate, tinuti In. casele turcesti i in. scoala Imparkteasea, pkna uitau de unde au
venit si nu se gAndiau decAt la rkzboiu; acum erau adesea Turci de prin Constantinoppl, cari stkteau pe la
rude si prin crA.sme si nu erau bucurosi sa plece cu
tabara.

www.dacoromanica.ro

30

Asa se pregatiau vremi grele pentru Turcii molesiti.

In aceiasi masura. In care slbiau Turcii, se ridicau

neamuri1 6 supuse. Evreii ajunser a. a strica, precupetind

Una si alte marfuri, tot negotul Venetienilor; feanei

de-ale lor erau favoritele femeilor din Seraiu. Iosif de
Naxos a fost informatorul Sultanului Se lim. Mai Indrz-

neti, Grecii tulburara totul prin patima lor de intriga.

MiLail Cantacuzino, zis ,Faitanoglu, adeca. puiul de
drac", razimat pe Vizirul Socoli, schimba dupd. voie
Palriarhi, episcopi si Domni pe bani. Dup ce fu gtuit,
ca unul ce pregatise, prin aceast gospoddrie de mituire
si schimbari, rascoale In Moldova napdit de Cazacii

de la Nipru, stransura prdalnica de neamuri (1578),

se gasir altii cari se Imbogatiau din negot s,i arenda
veniturilor Statului (pescarii, sare, vin), din 1mprumutarea cu camete grozave a Domnilor nostri, pentru a
juca apoi mari roluri politice. In acelasi tithp, acesti
lingpsitori ai Turcilor stteau In legatura cu Tarul, cu
Papa, cu Austria, ru Spania, si clericii greci atatau la
revolta generatil a tuturor crestinilor din lmpdrcifie
(pentru aceasta a lucrat mult Dionisie Rail, Mitropolit
de TArnova, nepotul de sora al lui Saitanoglu).
VI.

Luptele Turcilor moleOti cu Ungurii, cu Imparatul

*i cu Domnii romani.
1. Slabirea aceasta a Turcilor aP fi dat incredere crestinilor- O. se ridice asupra lor, pentru a-i goni din Eu-

ropa si a chema la viata neatarnata atatea popoare

ce zaceau in robia lor. Dar terile cele maii aveau alte
greutati si nu putean 1ncepe o lupta asa de grea.
Inteadevar, de la plecarea lui Carol al V-lea incoace,
Imparatia nu mai gsise un stapnitor vrednic. Fratele
lui Carol, Ferdinand, fiul .acestui frate, Maximilian al
11-lea, si aRoi nepotul de fiu, Rudolf al 11-lea, erau oameni fr pricepere, harnicie si Indrazneal.
www.dacoromanica.ro

31

Pe langk. aceasta, Rudolf nu era iiici In toate mintile.

Ii Inchipuia c dusmanii 11 pandesc din toate pkrtile

si-i auta cu sabia in mam prin dosul perdelelor. Imperiul era condus, deci, mai mult de fratii lui, Matthias g
Maximilian.

Pe Mug aceasta, mostenitorii nu mai aveau attea pkmnturi, attia -ostasi i atkia bani cati II avuse Carol,

pentru ca acum Impratul nu mai era si rege In Spania si domn al Terilor-de-jos, de la Rin; pe acestea Carol le lsase, nu fNatelui, care a fost Imprat, ci fiului,
Filip al II-lea, regele Spaniel. Irnpth-atul n'avea deci
alte puteri deck ale Impkrtiei; aici stim ins c erau
atkia principi cari cutau numai de nevoile si de intere-

sele lor. Pe Ung aceasta, protestanlii se tineau de-o

parte totdeauna> supt Carol ei fcuserk o ligk de apdrare, in fruntea cdreia sttea Electorul de Saxonia, si
se luptaserk chiar cu Carol; in adunkrile de la Augsburg
si de la Passau li se Invoise numai pentru ckva blimp
s-bi poat tinea legea; pe urn* la 1555, se acordase o
Invoire statornick numai celor ce stAteau In tara unui

saipanitor protestant; In dal-sit calvinii nu puteau sk

se bucure de acest arept. Asa Inca cci ce primisera legea ..k;oua aveau a se teme de prigoniri.

2. In Polonia, dup g. ce plecase regele trances, fusese

ales Domnul eel nou al Ardealului, tefan Bthory.

Acosta a fost un om vestit de fritelept si mare mester
in rzboaie; gandul lui era s porneasck odata si odata
Impotriva Turcilor, dar Ii ineau In loc alte griji. El stktea in rdzboiu cu Tarul rusesc pentru. uncle Tinutari
din Litvania (acum de Oliva ani principatul Litvaniei
nu mai era osebit, ci se unise cu Polonia, si aceasta upoate singura din Domnire e cea mai mare faptk
cel din urmk Piast).
nia lui Sigismund-August,

Atka putea face si Stefan deocamdatk el lsa pe

Cazaci, cari erau o stransurk de oameni din toate neawww.dacoromanica.ro

32

muffle, oplosit in ostroavele stufoase de la gura Niprului, sg. se lupte cu Tatarii si sl nAvaleasc asupra cettilor turoesti,
Oa. la Nistru, la Dunare si la Marea NeagrA,
pe care le ardeau, ucigand sau ducand
in robie pe locuitori.

azacii furl adusi in randuialk de regele Stefan, la

1576. Ei aveau In fruntea lor un Hatman acest titlu
Lau Imprumutat Moldovenii de la dansiP. Se cobo-

rau pe seici pan la Constantinopol, arzand satele.

Alte oH loviau pe Tatari. Turcii clclir impotriva lor
cetatea Oceacovului. De la rscoala din 1574 a Domnu
lui Moldovei loan-Vodd cel Gumplit, care nu voise sk
deie un bir crescut, ei se deprinser a veni 5i dincoace

de Nistru; cu dansii se lupt loan impotriva Mantenilor si Turcilor, la ,IiIite, la Bender si la CetateaAlba, si multi peril% dup ce el se daidu prins, la
Robcani, si fu rupt de cmile, Petru Schipoul, Domnul Moldovei, nu mai avu rgaz de Cazaci, caH aduceau

irnpotriva lui frumosi domnisori viteji, ca loan-Vodd

Potcoavd. Precum Sigismund-August ucisese, de hatrul,

adec6 de fHca Turcilor, pe fugarul Domn moldovean

Stefan Tomsa, astfel Stefan Bthory porunci s fie

tnat Potcoav, care muri ca un erou, glumind cu caldul,

si apoi pe Iancu-Vodd Sasul, care, mazilit, fugise la

dansul.

De cele mai multe oH Polonii, caH stiau s6 intrebuinteze pe Cazaci cand liNvenia la socoteal, se Indrepl5.-

tiau apoi fatd de Turci c nu. sant in stare a stApani

o. gloatd asa de albatecl si neastamparat ca aceia,
mai ales n locuia si In Timituri pustii.

3. Persia singur nu era in stare O. rpund pe Turci,

ca. toate a li fcea o multime de neajunsuri. Dar tara
era ImprtitA Inteo multime de dormili ale satrapilor,
si se fAcea numai ceia ce voiau ei. Pe urm, un Sah
asa de mare cum s'ar fi cAzut pentru astfel de luplA,
nu 1-au avut Persil.
www.dacoromanica.ro

-- 33
Turcii erau slabiti, Insa ei nu-si dadeau sama de aaceasta, fiindc nu se Incercatera de mult vreme Im,po-

triva unui duman puternic. Ba Inca, precum. am spus,

in anii din urma ei putusera s ieie insuja cea mare a
Ciprulai, care se intinde laugh. coasta, 4siei Mici si
care fusese pana atunci a Venetiei. Astfel Mare le Vizir
Sinan, un Albanes turcit, om foarte viteaz, der luator de
mita, crunt $1, foarte pornit asupra crestinilor, Indrzni
sh_ inceapd un nou rzboiu cu Germanii, incredintat ca.
va putea sa-i bath. $i sh. li smulga poate si Viena, cum.
li se luase Buda, capitala Ungariei. El porni insusi pe
drmnul cel mare al Belgradului.
E. Turcii cerura celz de- trebuinta pentra hrana ostasilor de la Domnii birniti ai lor din Ardeal, Tara-Romaneksca si Moldova. In Ardeal era pe atunci un baetandru cu numele de Sigismund Bktlzory (ceteste Mori),
nepot de frate al regelui Stefan din Polonia. Sigismund
nu-i samana bask fiind nestatornic $i foarte u$uratec,
astzi cu un gaud, mane cu altul, si schimbanduii
foarte rapede prietenii $i dusmanii, asa incat nimeni
n'avea Incredere In. el si multi 11 luau chiar in batjo_cull In Moldova nu mai fusese niciun Donm ca Petru
Rares; dintre urmasii lui, unul singur a avut inim sa
se bath . cu Turcii, cand ei i-au cerut un.bir prea mare
$i apoi au voit sa-1 scoath din Domnie, acel loan-Vccld
cel Cumplit, care a batut dese ori pe Turci, dar la urm
a fost prins si, legandu-i-se trupul de niste chmile, a
fost rupt In bucati de dansele. Acuma, In. 1593, era

Donn AronLVodd, om fricos si lac= de bani. TaraRornaneasca statea si mai rhu. Aproape o sti de ani fuseserd la Bucuresti $i la Targoviste, cele doua Scaune

de Domnie, oameni supusi Turcilor, si nu se stia ce

se va alege din Domnul care luase- abia atunci tronul:
Miliai, fiul lui Petrascu-cel-Bun.

Filth de Germani, Turcii au avut, cand biruinti,

3

www.dacoromanica.ro

34

dud hilrangeri; lupta era mai mull pentru stapanirea

unor cetati puternice de la granitA.

Acuma, dup ce Turcii luaserl supt Soliman celelaltt, cetAti, .ei dadeau lupta pentru cele din Croatia
(Sisec) 0 de la Dunrea mijlocie, Raabul mai ales,
care cAzu in 1594. In. 1596 Sultanul Mohammed al Illlea)nsui veni cu oastea, dar nu putu cdpata o adeva.

ral biruinta
5. Incepand. noul dzboiu, Turcii nu credeau c vor avea In fat l. alte trtipe dee& cele, betive, neascultatoaretarind dup g. ele femei, ale Imperialilor. Afarl Insk
de faptul a aeeste trupe aveau acuma platose, sulite
lungi, archebuse, c pe lang cavaleria usoad erau. Si
corpuri de cAlAri ImbrAcati In jler, ceia o aducea adosei InfrAngerea Osmanldilor, se mai Intampina si aplecarea Europei catolice de a ajuta pe Germain.
Pe cand protestantii nu se puteau strange laolalt,
alcatuind o singur putere po1itic. i milliard, Papii,
dupa ce rAzur cA. ereticii nu se mai pot aduce Inapoi
la Biserica romanA, deschised o mare actiune catolica
de contra-reforma. Ei satornicid. credinta In marele Sinod diu Trident (nemteste: Trient, italieneste: Trento).
Un nou Ordin dlugaresc se alcAtui pentru a raspandi
credinta ems-Lind in, forma catolic . pri cele mai depar-

tate teri pAgane, dar si pentru a supraveghia credinta

ceestinifor din Europa apuseana.
Ignatiu de Loyola, un nobil spaniol, forma Ordinul lesui(ilor, al calugarilor lui Isus. Et erau tinuti s Indeplineasc orbeste tot ce li porunceste generaIul" lor, care
primia si el poruncile de la Papa. Iesuitii AU dat, prin
Iaponia, China, America, Multi mucenici af legii cres-

tine, si, In acelasi timp, multi predicatori, scriitori si

oameni de sama.
Ei se aseaza. Si in Polonia. Aici lucrau, ea de obiceiu,

Si prin scoli, cAutand s aduca prin mijlocul lor pe

www.dacoromanica.ro

- 35
tineri la catolicism (astfel au fa.cut catolic si pe un fiu
de Domn roman, aI iui Petru. Schiopul, .ca.re fiu, Ste-

fan-Vodd, e Ingropat la Innsbruck, in Tirol, undo a

murit foartte tartar). In Ardeal ei capatara mare trecere. Vestitul Possevino a predicat la Muscali, si propaganda catolica a patruns in Moldova supt Petra Schiopul 5i In Tara-Romaneasca supt Alexandru-Voda. Mircea.
Domnii nostri se Mean Ins a primi catolicismul duar

ca sit castrge ocrotitoti Intre ambasadorii de la Constantinopol ai Puterilor catolice.

5. Dar Sigisthund se dadu de partea crestinilor si arunca In temnitit sau ucise pe aceia dintre sfetaicii sal
cari ar fi volt sa.-1 Impiedece de a parasi pe Turci. El
se Intelese apoi cu Domnii nostri, Mihai si Aron, 0. el
macelarira pe Turcii earl stateau1n tara pentru a strange datoriile ce aveau Sala de Domni. In acest chip sapgeros se Incepea atunci o rascoala.
Apoi Mihai se puse In friintea calaretilor sai, Intro
earl erau multi Cazaci i Ardeleni, i prad6, iarna, tot
lungul Dunarii. Peste cateva luni, Sinan Insug porni
asupra- lui, trecu Dunarea si -el venia asupya Bucurestilor, dar Mihai 11 batu oastea la Cdlugdreni (August
1595). Apoi, unindu-se cu Sigismund, goni pe Mare leVizir, si luit cetatea -Giurgiului. El mai avu si alte lupte
cU Turcii, dar de la 1598 Ii lasa In pace.
luase
Sigismund (Muse tara sa Imparatului, apol
inapoi. Mihai se intelese deci cu Germanii i navah In
Ardeal, pe care-I cuceri dintr'o singura lupta, langa. SiMu (la ,Felimber). Apoi, In primavara anului 1600, tel
lua si Moldova, unde Polonii pusesera, Inca din 1595,
pe un om de paie al lor, boierul leremia Movild. Dar nu
i-a fost dat sit tie multa vreme, cum cerea binele nosiru,
cieeste trei feri locuite de_ Romani. El fu gonit din Ardeal de Ungurii rasculati si de tradatorul general Glieorgib. Basta_(fara voia, dar si fara pedeapsa Imparatului;
lupta de la Mirisldu), ai Sigismund Ii lu iarasi tara
www.dacoromanica.ro

- 36 Inarg.t. Mihai porni asupra lui supt s'eagul ImprAtesc

si 1 bt-u la Gorosldu, dar, indat dupa aceasta, el fa ucis
miseleste, din perunca acelui general .al ImpAratului,
care-1 pizrnuia de malt (1601).
Si urrnasul lui Mihai, RacIu-Vodd ,erban, a invins
(1603) pe un rgsculat ungur care luase pentru el krdealul, si a dat tam in maim ImpAratului.
Acesta, Moise Szkely Secuiul), era un Ihtrdn ostas
Ir pricepere politicsd. Radu 1-a bAtut si ucis liigi
Brasov. El Isi inchipuia, ca si Mihai Viteazul si multi
boieri rnunteni, -cd in Germani e mntuirea, si tot asa
credeau multi Moldoveni despre Poloni. Dar se Inse lau,
aceastA inselare s'a plAlit cu multe suf ,rinti de terile
noastre. Caci milntuirea unui neam poate veni numai
de la el Insusi.
Insri pe urm Romnii nu se mai amestecarA In rrizboiu, care a mai tinut catva limp, dar slab. La sfarsit,
Turcii i Germanii au ramas mai tot in hotarele vechi,
iar in Ardeal au stApilnit Domni unguri birnici Turcitlor, intre cari mai vestit a fost Gheorghe 1-iu lidkOczy
(ce(ete,t Racoli; Rornnii din Ardeal Ii ziceau: Racol-

tea).

Ungurii din Ungaria Superioara, unde Casovia era

re:yedinta unui general imparatesc, ca si, mai a1es, cei
din Ardeal, nu puteau suferi pe Nemti, la cari doar de
tineau Sasii, fratii lor de sdnge. Astfel dupa moartea
lui Mihai Viteazul, cnd Basta, ueigasul marelui nostru
Domn, ramase stapan in numele Irnpratului la Cluj,
nobilii se rAsculard, ajutati si de Secuii din unghiul
sud-estic al Ardealului (veche poporatie de grquiceri
unguri cu privilegii), i chemara Inapoi pe Sigismund
Bathory. Acesta nu putu dainui, si din nou ii vndu
IrrpAratului tara, pentru piste mosii In Boemia (la
Lobkawitz), uncle -a 5i murit mai tarziu. RAscoala lui
Moise Szkely, cum vazuram, n'avu. durata.

www.dacoromanica.ro

37

Acum rscoala lzbucni intre magnatii din Ungaria

Superioara, cad aveau si motive religioase pentru a nu
voi stapanirea Casei de Austria, cad aceasta doria restabilirea catolicismului si adusese In Ardeal un episcop
eatolic. Stefan Bocskai (celeste: BoeIcai), ales de ansii, stapan1 i Ardealul i partile unguresti de sus, ca
un rege. Murind prea curnd pentru neamul ski (1606),
el avu ca urmas, un an de zile, pe un alt batran aproape
de moarte, Sigismund RlcOczy.

Dupd el se Intoarser Bdthorestii. Printul Gauril

(Gabriel) a fost pe jumatate nebun. Visa de o stapnire
pgna la Dundre, avandu-si Scaunul de Domnie joana la
Sibiiu, unde stricase privilegiile Sasilor, asezandu-se
ca in odce oras lard libertti. Patrunse In Tara-Romaneasca asupra Craciunului In anul 1610, $i izgoni pe
Radu Serban, care nu-1 jignise cu nimic. Acesta trecu in
Moldova, la tfmrul Constantin-Yodd-Mouild, fiul lui Ieremia si, intorcandu-se de acolo cu oaste naimit, patrunse In Ardeal. La 9 lulie St. n. 1611, o alla data mare
pentrn istoria noastra, el batu tot Mug Brasov si pUse
in primejdie de moarte pe Bthory. Turcii, vazandu.-1
adusera impotriva-i pe Gauril Beth len; eetalalt
print Gavril fugi la Oradea, unde doua capetenii de haiduci (oaste cu plata asemenea cu Cazacii) II facura garSRA

Beth len avu o stapanire indelungata i deosebit de

cuniinte. Stau In cele mai bune relatii cu Domnii nostri,
mai ales cu bogatul si istetul Radu Mihnea, care avea

multe legaturi la Poarta. Facu politied europeand Intriind in legatura cu protestantii din Boemia, cad luptau
ea Cas.a de Austria. Ca Matias Corvinul pe vremuri, Be-

thlen, care si el purta titlul de rege (ai nostri au zis

totdeauna principilor ardeleni: Crai), porni biruitor pe
drumul Vienei, i numai InfrAngerea aliatilor lui din
Germania 11 opii. Dupa o scurta odihna, Inteun al doilea razboiu, el strabatu pang. In Silesia, mai mult ca sef
www.dacoromanica.ro

- 38 protestant decal ca domn ungur. Al treilea rdzboiu Impotriva Impratului Ferdinand fu mai putin norocos, si
Beth len muria in 1629. Vhduva lui, Ecaterina, fiica Elec-

torului de Brandenburg, nu putu sh-i phstreze mostenirea, si astfel la 1630 se alese Glzeorglw Rdkczy, care
fu in totul urmasul lui Beth len, adech: in ce priveste
prietenia cu Domnii nostri (acum Matei Basarab si Vasile Lupu), tragerea de inimh pentru causa protestanth
si dusmania Impotriva Imperiului (la 1645 ataca Brnn
in Moravia, ca aliat al Suediei si al Franciei).
In acest timp Turcii au mers tot mai jos In dechderea
bor. Adevarat ch s'au batut bine cu Polonii la Nistru si
ch au avut izbanzi asupra Persanilor pe la jumhtatea
veacului celui nou, al XVII-lea, dar- ei n'au mai ajuns
nicicand ceia ce fuseserh odath si `aceasta fiindch erau
molesiti si lenesi.

Rrathoiul cu Polonii era sh Inceap inainte de eel cu

Imperialii, Beglerbegul Rumeliei, comandantul tuturor
puterilor militare dirr-Eurbpa, ptrunse In 1589 phnh
in Galitia. Pacea insa, nu se socoti ca rupth. A doua oara.,

In toamna anului 1595, istetul si energicul Cancelariu

si Hatman polon loan Zamoyski nu voi sh. inghduie ca
un sangeac ththresc O. fie asezat In Moldova rIsculath
Impotriva Sultanului si, in sesul de la Tutora, sili pe
acesta sh plece.

Acum Polonia era slhbith de marea revolth din timpul lui Sigismund. al III-lea (rocosul"). La Constantinopol, cAtva limp dupd moartea lui Mohammed al IIIlea, al chrui rhzboiu cu Casa de Austria se prelungi farh
mare folos On la pacea din Zsitvatorok (1606), ajunse
Sultan un tanr doritor de vitejli, Osman. Pe vremea
lui, un Morlac (Roman din Croatia), intrebuintat In negocierile cu Imperialii, .Gafpar Gratiani, luk ca rasplath
_Moldova. Intelegandu-se cu Polonii, el se rscull si che-

rra pe noul, Hatman Zolkiewski In Wk. -La Tutora se

www.dacoromanica.ro

39

dadurd iarsi lupte. Polonii se retraserh In ImprejurAri

desastroase, si chiar dpetenia lor azu.
Atunci Su ltanul Osman veni insusi sk pedepseasd. pe
acesti di vecini. Ficu tabara la Hotin i avu ciocniri
cu Polonii. Radu Mihnea, acum Domn al Moldovei, mijloci pacea din 1621.
Inca inainte de aceasta se Incepuse, pentru Tebriz,

marele si. vechiul oras de negot, lupta Intre Turci si.

Persani. Murad al IV-lea, Sultan destonic, dar foarte
crud, o porni din nou. Turcii atacarI Bagdadul. Moartea
marelui Sall Abas, biruitor al Mongolilor, usur lupta
din partea Turd lor. Ea se poartk. in Armenia si impiedeck pe Murad (t 1640) de a se gandi la lucrurile europene. Grija Dunarii fu lAsath unuf Pa sk. cu puteri Intinse, care avea in sama lui de o potriv Silistra, Dobrogea f i Oceacovul. Aceste Imprejurdri prielnice ajutad.
pe Rkbczy Liu, pe Matei Basarab, ales de boieri, impus de biruinta si primit de Turci, si pe Vasile Lupu,
care-i urni exemplul, s duel o viata linistith, spre folosul si Inflorirea terilor bor.
VII.

Prefacerea gandului popoarelor din Apus:

Renasterea.
1. Sfarsitul veacului al XV-lea si tot veacul al XVI-lea,

In care s'au Intamplat atAtea prefaceri si atitea lupte,

ab totusi o Insemntate si mai mare prin cdrfile ce s'au
scris, prin pdnzele ce s'au zugrkvit si statuile ce s'au
sculptat oH s'au vgxsat atuncf. Pentru ch. un rzboiu se
poate Indreptti numai cand un neam se apar pe sine,
ii, ap6ra. limb; neatarnarea, linistea, boghtia, de un
vecin rdu, care vrea s le dpeascA., sau cinstea jignit
grosolan de un popor sklbatec, iar, altfiel, e o varsare de
sange adarnica, si. acei caH o poruncesc gramdesQ.
o mare rkspundere asupra sufletelor lor si sunt, multk
www.dacoromanica.ro

40

vreme, blastamati de cati au suferit Or nevoie pe

urma br. Ins cartile cele bune Inv* pe oameni a fi
intelepti si a se iubi Intre sine, iar lucrurile frumoase
facute de maim mesterilor .insenineaza rnduri de oa
meni si ajut la multamirea si la fericirea Mr.
-Si mai Inainte se scrisese, se zugravise si se sculptase mult de oamenii cu pricepere din nastere, cari deprinseser la maestri si la Invtatori regulele mestesului tor. Dar ei nu izbutiser g. niciodata. s ajungd pe
Grecii sau pe Romanii vechi, carre cari ei nu cautau cu
evlavia cuvenita.

Ei rmseser mai prejos din rnulte pricini: in scris,

pentru ca ei nu Intrebuintau limba lor, ci o limba ye-

che, pe care n'o mai vorbia nimeni, limba lating, si

Inca ei nu cetiau destul cartile dasice ce s'au scris In
acenst limba., pentru a se deprinde si ei s'o scrie cum
trebuie.

Dintre operele scriitorilor vechi erau mai cetite care

srarsitul evulut mediu Metamorlosele lui Ovidiu si uncle

carti de istorie .pe scurt (Valeriu-Maxim si Vegetiu),

ba chiar Tit-Liviu (foli trei acesti scriitori au fost tradusi In frantuzeste hi veacurile XIV-XV); dintre Greci
Aristotel, cunoscut Intaiu prin Arabi, era tradus Problemele, Politicele, Eticele, tahnacite de Nicole Oresine,
cu un ajutator). Cum se vede, prea putin, si Inca. oamenii de atunci nu infrlegoau lumea veche, ci si-o infatisau eam ca timpurile bor.

In sculpturk cei de pang acum nu vazusera statuile

mandre i lint-stite pe care le faceau Grecii si, dupa.
dansii, Romanii, ci se trudisera singuri sk invete a tufa-

tisa trupul omenesc, Iar, in zugraveala, ei erau Inca la

inceput si nu se puteau Indrepta dupa pictura veche,
din care s'au gasit urme numai In zilele noastre: altfel
ei faceau, pe panza, lit vapseli cu ulein (dar pictura In
uleiu e foarte nou, abia de prin veacul al XV-lea), sau
www.dacoromanica.ro

41

pe pant'', in vapseli en apa, chipuri stangace si nu

Stiau sa le aseze asa ineat sa Se inteleaga eine e mai
aproape i eine mai departe (mestesugul acesta, de
a arata departarea prin. marimea in care-se zugraveste
pe fiecare, se chiama perspectivd), ci toti oamenii facuti
pe tablou stateau ea bateau singur sir.
Ins prin veacul al XV-lea au Inceput sa. se cunoasca

lucrarile de tot felul ale oamenilor din hunea veche.

Pe langa legaturile, dese si lnsemnate, prin calatori si
pelerini, si Greci fugari veniau din Rsthit In Italia,
care era mai aproape de dansii i cu care ei aveau
acele dese legaturi, i aduceau cii dansii carti grecesth
apoi ei dadeau i lectii de greceste, asa incat de la
o vreme tot mai multi oameni invatati stiau aceasta
limbd si-si puteau da smug. cat _de ingrijite sant cartile

scrise inteinsa.

Posesiunile Venetiei in Rasrit, legaturile stranse de

negot ale republicelor italiene cu Imperiul bizantin, luarea acestuia In stapanire pe o jumatate de veae de catre
Latini, Statele intemeiate de ei ih Rasarit, toate acestea
terbuiau O. duck si ek la unirea color dou civilisatii,

latina si greacd. Inca de la sfarsitul veacalui al XIVlea Manua Chrysoloras era platit de orasul Floreuta
pentru lectif de gramatica greceasca, dar inainte de el
poetul Petrarca nu era necunoscator al literaturii eline
clasice.

Se gsiau pretutindeni in. manastiri si aiurea cdirti lati-

nefti clasice, din care putea O. se invete iardsi cum se

scrie dpslusit i frames. Scoli de Stat nu erau, i mai
ales nu erau ooJi pentru copiii oriicui, dar camenii
Invatau unii de la altii. Acum, sapandu-se In paniant,
pe uncle mai de mult fusesera piete, Mi. 5i alte rosturi
ale Romanilor, se gsiau tot mai multe statui. Se lutelegea acum cu cata maestrie cumpatata faceau ei casele
si templele kr.
www.dacoromanica.ro

- 42
S'a mai Intamplat,
rd acum principii i oamenii bogati nu mai gsiau placere numai in lupte, In.

petreeeri si betli, ca alta data, si nu mai socotiau ca

acela care se chinuieste mai mult cu postui, cu nesomnul i en bataia de sine se face mai vrednic inaintea lui
Dumnezeu. Li placeau acuma vorbele oamenilor intelepti.

Scrise_bine, fie in latineste, fie In limba neamului lor,

cantecele, tablourile i sculpturile. Ei erau gata sa Ic

plateasc oricat de scump si se intreceau 1ntre dansii

care O. poat ispiti la Curtea lui pe un mare scriitor,
pe un mare pictor sau pe un sculptor mare, lucruri care
fat; cinste unui om puternic si bogat, i atatia din zilele
noastre ar trebui sa ieie pilda de la cei din veacul al
XV-lea si al XVI-lea. Ducii de Milan, din familia Visr
conti si din familia Sforza, Alfons-cel-Marinimos, regcle
Neapolei, familia de bancheri Medicis din Florenta, ata-

tia ali stapanitori mai mici din Italia, regele Franciei

Francisd I-MT-Carol aI V-lea, Imparatul Germaniei, au
fost printre ocrotitorii cei mai marl ai invatatilor, seriitorilor E artistilor sau mesterilor In pictura si sculptura din vremea lor si au Imbogatit cu Iucrari, de vederea carora nu se mai poate satura lmnea de patru
sute de ani, bibliotecile, museele i palatele lor. Francisc a fcut si College de France, coala cea mare de
greceste, de latineste i chiar de evreieste, limba evrelasca fiind de trebuinp. si ea, pentru. el, stiind-o, seputea eeti Biblia de-a dreptul, si nu prin talmciri.
Dac in evreieste n'a Incercat nimeni s scrie din non,.
In greceste era o mandrie sa poata alcatui cineva o serisoare eleganta, Intrand In corespondenta cu Grecii 2101,
la cari nu disparuse gustul pentru stilul cel. bun al anti-

chititit Latineste se scria cu gandul la cutare autor,

si astfel era ciceranian eel oe nu 1ntrebuir4a In operele-

Iui nimic care sa nu aminteasca pe marele orator al

Roma
www.dacoromanica.ro

43
In Franta a lucrat marele Invtat Henri Estienne
(Henricus StephanuS), care a pith basele lexioografiei
grecesti prin marele su Tesaur". Si vestitul scriitor
de farse cam grosolane, Rabelais, alaturi de trivialitgtile sale, caulk' sg dea dovada a are cultura clasica a
Renasterii. Poetii din acest timp, cu Ronsard In frunte,
4a-zisa Pleiadd, venind dupa simplul Clement Marot,
cauta sa schimbe graiul literar, amestecand cat mai
multe cuvinte latine pang si in poesie, care nu poate
Intrebuinta decat vorbe de obste, care trezesc un adanc rammet In sufletele tuturora. Cel mai 1nsemnat
istoric frances de pe la 1600, de Thou (Thuanus), un
magistrat, scrie numai latineste.
2. Miscarea aceasta spre invalgtura i frumoase mestesuguri se chiaing. Renaterea, pentru ca omenirea pgrea c s'a uncut din nou, mai luminatg,-si umanism,
pentru ca toate aceste stiinti i mestesuguri nou g. priviau pe oat, folosul si frumuseta lui.
Ca Intai incepatori ai raiscarii se socot i acei trei
scriitori italieni de ean l. am mai vorbit: Dante, Petrarca,
si Boccaccio.

Jar de Ia pictorul Giotto mai ales s'au invatat a zugravi dupg adevar, nu dup canoane, sau pe de-a- rostul, pictorii cei noi.
Giotto n'a rupt Insa tradifia, care era In legaturg cu
cea bizantind. Lucrarile sale mint putine (mai ales la
Assise i capela zisa degli Scrovegni, la Padoua) i abia
se desluseste din ele Inceputul unei arte nou, care
sa respecte frumusela cum este, In toat armonia si
bogatia ei.

Apoi scriitori multi, iardsi mai ales In Italia, au lasat

lungi povestiri in versuri, pe care pang i poporul de
acolo le Intelege si le ascultg cu bucurie: ,Laudovic Ariosto i Torquato Tasso.

www.dacoromanica.ro

44
Ariosto a cules subiectul sau din yechile legende.ale evului mediu, despre cavaleri ratAcitori, despre frumoase
ascunse In locuri departate ori pazite In strasnice dap,
despre trdatori cari sunt pedepsiti 5i umiliti i despre
vrajitori negri la suflet, cari turbura dragostile. Poemul

san Orldndo furioso (Roland furios") e In legatura cu

eroul din vremea lui Carol-cel-Mare, cAzut de sabie 'Agana in vaile Pirineilor.
Torquato Tasso, care a trait la Curtea Ferrarei, favorit un timp al ducelui, apoi prigonit si InfAtisat ca
nebun, s'a inspirat din cruciate scriind poemul lui Gode,froy de Bouillon, Gerusalemme liberata (Liberarea Ierusalimului"), Si el Intrebuinteaza mijloace poetice care
In parte sunt luate din operele anticittii latine, In
parte din legehda medievala.

Un om cu puteri nenArgenite, care a fost i arhitect

dupa nevoile cele nouA ale cladirii, si poet, si pictor,
si sculptor, Michel-Angelo Buoriarotti, a Intrecut pe ori-

cinein hogatia si marimea lucrarilor sale.

Sonetele lui Michel-Angelo se cetesc i azi cu placere.
Unele opere de sculptura ale lui, ca acelea de la inor-

mantul Medici lor, vestitul Moise oH uriasul sau David,

n'au pareche, nici ca proportii indraznete, nici ca expresie energica, nici ca adAnca stiintA a trupului omenesc,
infatisat i In cea mai mica Incordare a muschilor.
In pl'afondul Cape lei Sixtine el a asternut, cu o munca
vrednica de geniul sau, fresce biblice care uimesc.
Ii placeau figurile Vechiului Testament pentru asprimea mareata a lor, care Se potrivia Cu spiritul sever al
maestrului Insusi.

Iar Rafae Sanzio, care a murit Inca Omar, s'a dovedit

cel mai mare pictor i prin maiestria neintrecuta cu

care-si Incondeia Madonele san. chipurile senine ale Maicii Donmului tinAnd In brate Pe pruncul Isus.

licenic al blandului, zimbitorului Perugino,-stA Inuit

www.dacoromanica.ro

45

mai presus dee& aoesta prin. unirea gra(iei cu o perfectd armonie senind. In loggiile de la Vatican, ca si in
panzele lui raspandite astazi prin toate museele Europei, el a dat, nu numai chipuri $i trupuri adanc studiate, dar prin expresia figurilor de stinti i sfinte a
creat, se poate ziee, o noua coneepp a sfinteniei huninoase i zimbitoare.

Urma$ii lui, Intre cari Gizzliio Romano, alcatuiesc

$coala romana. In Milan, lucra, ca om de $tiinta $i ca

artist, puternica inteligent ei minunata maiestri3 a lui

Lionardo da Vinci, vestit prin farmecul Giocondei Sale $i

prin adncul inteles al fetelor din a sa Gina de taind,

fresca dintr'o mandslire de calugari. In Bologna, Andrea
del Sarto se deosebege printr'o pictura nobith. i trist.

Ia Italia centrala drgala$ia ingerilor ce zboara in

slava, incurajati de lumina, in grupuri ca manunchele
de flori, e dus la desavar$ire de dulcele Correggio.
In Venetia, Paolo Cagliari, zis Veronese, zugravege
largi tablouri -supt ceruri albastre, in mmmi aurii, cu.
o grupare superioard; Tintoretto da panze sobre, cam
triste. iar Tiziano Vecellio, alt suflet de coneentrare si
mister, insufleteste portrete ca /i scene religioase
de un fior de taind, de sfintenie apriga. Navoletanii,
inruditi cu Spaniolii (un Ribera, Spaniol de origin,
Mug Spaniolii de sange $i de patrie Murillo, Velasquez;
cel din urma pictor de Curte $i de razbole), infati-

seam. figftri fara 2imbet, tragice, une ori pan la erazime, ulte ori vulgare, iar, In cele mai marl Inaltari ale
suflelului artistului, senine, cu o nota de discreta inspiratie launtrick.
VIII.

Starea Europel de Apus la Inceputul veacului

al VII-lea.
La inceputul veacului al XVII-lea, starea Europei a-

pusene era aoeasta.

www.dacoromanica.ro

46

1. In Frarz(a, dupl -moartea regelui Henric al II-lea,

incepuse o vrerne foarte tulburat i foarte nenorocitl.
-Si. In aceast tar phtrunsese legea eea nroud, si Francesil cari lsaser catolicismul se tineau de InvAtg.turile
aui Calvin: ei nu erau alata terani, cat locuitori din ()rase, saur cum li se zieea In fran`tuzeste, bourgeois,
burghesi de la euvantul bourg, care 'Inseamn targ);
ha chiar i unii nobili se fkuserN. calvini, precum s'a intamplat cu o ramurd a familiei domnitoare, Bourbonii,
cari c6pKtaser 5. prin cgsatorie regatul Navarei. in Pirinei, l cu principele .de Conde, om foarte viteaz. Pe
laugh' aceasta erau foarte multi cretici i in pUrtile muntilor Alpi, in provincia Vaud (ceteste: Va), du0 care
Ii s'a zis Vaudois sau laldensi, i mill dintre dansii patrunseser5. si in Franca de MiazAzi. Francisc I-iu i-a pH.gonit pe acestia, dar numgruLealvinilor nu s'a Imputi-

nat din aceast . pricina, ci, din potriv, s'a fleut tot
mai mare. Fiinded lienric al 11-lea a 16.sat numai copii
nevrAstnici, nernultamitii -religiosi au prins Indrazneafg.,
0. se zice c puseser la cale chiar o rscoalA.

La urma s'a ajuns la un razboin Intre dansii

et

intre ostasii regelui, ajutati de nobilimea catolia: Ins

supt acesti regi tineri Carmuirea era glabk asa Incat
calvinii n'au putut sg. fie rpusi pe aceastg. cale. Atunci
vkluva bi Henrie al II-lea, o Florentina din Florenta,
in Italia), Ecaterina de M. dicis, sfdtuindu-se cu regele
Spaniei, Filip al 11-lea, se totarl s. mAcelreasc Inteo
noapte pe calvini, cari nu se asteptau la o loviturA tr6.-

toare ca aceasta. Uciderea lor s'a i Intarnplat In,

.noaptea Sfantului Vartolomeiu -din anul 1574 (and
Ioan-Von. cel Cumplit al nostru a fost rupt de elmile). Niciodat nu s'a mai intamplat ca un rege s.
se pule in fruntea chetelor de ucigasi ca s omoare mu
dintre supusii si cinstiti i credinciosi, cari n'aveau
alti vin decat cli se lnchinau lui Dumnezeu altfel decal
-dansul. Cad se zice cli regele Insui., _Carol al IX-lea,
www.dacoromanica.ro

47

a tras de pe o fereast a palatului sau in bielii calvini

cari fugiau. Peste putin a murit si el de oftica, si, nl
mai putin, de mustrari de cuget.

Fratele lui Carol, care i-a luat mostenirea, se chema Honric,ca si parintele sau; deci i s'a zis Henric al
.1114ea. El fusese i rege in Po Ionia, si era om stricat,
frli rusine, pentru care oricine. nu putea s alba decal
despre i despist. Mama-sa murise, si el a dus lucrurile
si mai rail: iarasi s'au deschis lupte infra calvini Ii

intre catolici. Regele nu mai avea nicio putere. Tori

credeau c o s moar a. si el in purand, i ruda cea
mai de aproape a lui era Henric de Bourbon, regele Navarei, care era calvin. Atunci catolicii s'au Inteles cu rege14 Spaniei, Filip al. II-lea, si au uitat asa de mult da-

toriile lor cable Ord, Ind" an adus ostasi spanioli In

Paris. Dar, cat despre aceia, tot n'au izbutit nimic,
si legatura" br, Ligc4 a ajuns de rasul tutpror. Totusi
Henric de Navara n'a putut.Intra In Paris, dupa moartea regelui, decat lepadandu-si credinta cabvinL
S-Razboaiele acestea, des intrerupte de paci subrede,
n'au mult seriositate. Calvini se facuser multi nobili
de inodd,i asifel nu-i Indemna la lupt vre-o patima
religioas sincera. Si femei se amestecau In aceste afaceri, careli luau de la religie doar numele.

Ecaterina deMedicis a introdus o nota italian in

Iuptele de relighme". Renasterea rupsese lgazurile
religioase,si societatea se salbatacise. Cum se vede din
memoriile marelui artist sculpforul Benvenuto Cellini
i din manualul politic al lui Macchiavelli, a ucide, a otrvi era socotit ca Un mijloc oarecare pentru a-si ajunge cineva scopul, i eine biruia, dovedia a are virtute"
oricat de imoraI ar fi lucrat.
Reginei-mame i se datoreste astfel si noaptea Sf.
Vartolomeiu, si traditiilor create de dansa uciderea puternicului, temutului duce de Guise, din Casa de Lotaringia, care umbla du.pa tron (la moartea lui catolicii
www.dacoromanica.ro

48

au proclamat pe fratele ucisului, cardinalui. de Lotaringia, supt numele de Carol al X-lea). Parisul, vesnic
neastamparat si darz, a sprijinit un limp Liga catoflea, pana si-a ras de ea prin vestita Satira menipee"
(dupd Menip din Dialogurile mortilor" ale lui Lucian).
2. Atunci ioti Francesii s'au supus lui Henric si Spaniolii au iesit din tara (1589eu pafru ani inainte de
suirea pe tron a lui Mihai Viteazul). Regele cel nou a
avut razboiu eu Filip, dar acesta nu i-a putut face niciun rau i a Lost bucuros de pace. Hpnric, chruia i s'a
zis al IV-lea, a fost pentru Francesi un stapanitor curn
numai_ rare oH se &este.

Tratatul din Vervins scoate pe Spanioli din Franta,

fara ca ameste-ul lor s fi folosif ceva._

Henric era vioiu i vesel, avand o vorba bunk' peutru

fiecare: mila lui se intindea asupra oricarui dintre su-push si, si el obisnuia a zice c. atunci or fi el mai bu-

curos band top ar avea hran din destul. Era foarte viteaz si indraznet, dar toate hotaririle lui si le lua dui:A
o socoteala bun i indelungata. Francesii au avut multa
vreme norocul sa.-1 von. In fruntea kr, dar, dupri ce

domnise douazeci Si unul de ani. un smintit, pus la

cale de calugarli catolici, cari tot il banuiau pe Henric
ca e eretic, ii ti cu un cutit, pe cand trecea pe
strazile Parisului. El se gatia tocmai atunci d2 un razboiti care sa deie Europei 1 oranduire mai bunk. Fiul
san, Ludovic al XIII-lea, era copil, i Franta avu s Indure inulte pan ce el ajunse in stare sa. domneasca si-si
alese ca -ministru neschnnbat pe vestitul cardinal de
Richelieu.

3. Pe atunci Italia era irnpHita in trei feluri de teri:

parnanturi ale regelui Spaniei, patuanturi ale Papei ti
principate sau cetati de sine stattoare. Regele Spaniei
aNea Milanul si Neapolea, care faceau la un loc mai
www.dacoromanica.ro

49

mult decat jumatate din toata Italia. Un vice-rege carmuia aceste Tinuturi intinse, si el era incunjurat de o
oaste puternica. De-acum inainte In aceste parti, nici
scrisul, nici arta n'au mai pastrat avntul ce luasera.,
precum se intthnpla totdeauna cand un popor ajunge
a fi stapanit de straini. Papa avea, pe langa. Roma, si
alte locuri, care-i aleatuiau
Bologna, Ferrara, Ostia
$11

la un loc principatul, destul de mare, pe care Alexandru

Borgia i rudele lui cautasera sad_ faca i mai intins.
In luptete dintre Carol al V-lea i Francisc I-iu pentru

dorrnia Italiei, Papii s'au dat, calla de partea unuia,

cand de a celuilalt, cum fac eei slabi cari nu vor sa. fie
zdrobiti. Ei nu traiau cum s'ar fi cuvenit unor calugIri
si un.)r urmasi ai apostolilor, ba Inca Alexandru Borgct o Ingrozit lumea prin faradelegile ce s'au petrecut

In casa sa. Dar ei ocrotiau pe scriitori i pe artisti,

cautau, cu jertfe mari de bani, sa. aiba carti i statui,

am vazut cum unul dintre dii, Leon al X-lea, i el

din familia Medicis, a ramas vestit pentru iubirea
priceperea cc avea in lucrurile acestea Inane. Dintre orase, Genova atarna cand de Franta, and de Imparatul,
cu _toate c. inlauntru-si pastrase carthuirea deosebita.;
Venetia pierduse Inuit de la o bucata de vreme: ducii
de Milan, Papa cautasera sa-i smulg a. pamanturile ce
avea in Italia; apoi Turcii o despoiasera mai de toate
stapanirile ei din Grecia si Albania, lasandu-i numai
Dalmatia, adeca, partea de sus a coastal rasaritene a
Mirii Adriatice. In sfarsit, drumul cel nou de-a dreptul ht Indii era o mare pagub a. pentru dansa, care fusese stapana pe drumul cel vechiu, prin Siria i Egipt.
Astfel pe la 1550 decad porturiley asa de mult oercetate odatd, din Siria i Egipt: Tripoli, Alexandria ajung
O. alba o foarte mica insemnatate. Ciprul, Rodos, Candia saracesc pe incetul. De Caffa 0. de porturile moldovenesti Chilia si Cetatea-Alb a. abia daca se mai aude.
4

www.dacoromanica.ro

50

La aceasta a contribuit Mull i intinderea stapanirii turcesti, pe urma careia Grecii si Evreii au nimicit infloritorul negot al Apusenilor.
Insa Venetia ramsese crawl urkle petrecerile erau
mai stralucite (cum este astazi Parisul) si avea Inca
arhitecti, sculptori i pictori vestiti (intre acestia din
urma, Tirian, Tiziano Vecellio). Dintre principi, numai
ducele de Sawicz 'Astra insemnatate, dar era strAns de
Imperiali atat de tare, Imal abia putea sA se miste.
In Germania, cum stim, erau greutati necontenite Cu
protestantii. Acestia ar fi fost bucurosi ca Henric al
H-lea sA treaca granita Rinului si sa-i ajute irnpotriva
Imparatului. Certele dintre dansii si dintre catolici
se petreceau mai In fiecare zi. De un timp se simtia
mai nemultamita, dintre terile ce erau de-a dreptul ale
Imparatului, Boemia, si de aici era sA Inceapa razboiul
cel nenorocit de treizeci de ani".
IX.

RfisAritul european de la 1600 la 1700.

1. Pe and Mihai Viteazul se lupta impotriva Turcilor, spre marirea i spre nenorocirea lui, in. Po Ionia
nu mai era regele 5tefan: el murise plans de toti oamenii destoinici, viteji, cuminti i iubitori de tar% din
regatul lui. N'avea copii, si nepp_tii lui de frati, Sigismund, principele Ardealului, si Andrei cardinnlul (acela
care a ajuns si el, in .1599, principe al Ardealului, a
fost invins de Mihai Viteazul si ucis, de ai sai, putina
vreme dupa infrangere), erau prea tineri ca s poata
fi alesi.,Fratele Imparatului Rudolf, Maximilian, a ce-

rut sa capete Po Ionia si a gasit si unii sprijinitori,

Insa cei mai multi se temeau sa.-1 primeasca, de oare ce banuiau ca familia de Austria ar avea s cumreasca Po Ionia, g, inteun fel, aveau dreptate, caci aceastA familie luase, cu vre-o cincizeci de ani inainte,
www.dacoromanica.ro

-zI
Ungaria si. Boemia, $i, la. urm5., intr'un tArziu, and

s'a ImpArtit Polonia, Austria avea sg. rupI din ea Galitia. Deci regele nou a fost altul: Sigismund al III-Iea,
principe suedes, a cdrui mama era din sAngele vechii
dinastii a Iagellonilor.

Tot-usi un partid polon alese pe Maximilian. CAnd

Incera. O. vie in tail, Cancelariul Zamoyski-1 intimpink 11 btu $i-1 prinse. Prin tratatul de la Bendzin,
arhiducele pallsi apoi dreptufile lui asupra Coroanei
polcne.

Acest al treilea Sigismund samkna cu ceilalti doi,

fiind ca si dAnsii moldu $i fricos. Dar s'a gasit un al13.11 ca sfi. cAl6uzeasa Polonia pe and el putrezia pe
tron. Acela a fost Hatmanul sau Grieralul cel Mare loan

Zamoyski, pomenit si mai sus. Era un om foarte hrminat, care Invtase In Italia, $tia bine latineste, avea
multe arti $i intemeiase si o coald. Toate silinVde lui
le cheltuia ca s creasa. kpAnirea $i cinstea Poloniei. De aceia a gonit $i prin$ pe Maximilian, care
nAvlise in lark a pg.truns In Moldova, mai mult fAet
voia regelui, $i a pus Domn pe Ieremia Movil. Chid
Mihai a luat Moldova pentru dfinsul, Zamoyski a

astrAns osti puternice, a izbutit sl adua inapoi pe

Ieremia-Vodg. $i a antat sa puie In Tara-RomAneasa
pe Simion-Vodd, fratele Ieremiei. El nklAjduia sfi. vadg.
opdatg. $i rfizboiul cel mare Impotriva Turcilor, dar nu
trAi. NIA. atuncea.

2 Turcii nu se mai bdtuserg. au Polonii Ina din zilele

aui Ioan-Albert. Mid s'au hothirit 0.-i loveasa., pricina
era Moldova. Tara aceasta plfilia bir Sultanului ca si
ma i. inainte, dar, din vremea lui Zamoyski, Polonii se
deprinseserl a pune Domni pe eine voiau ei, $i ammie
din neamul, cu credinta fata de Mash, al Movilegilor.
Aceasta nu puteau s'o indure Turcii. ,Astfel ei au a$ezat
Ia Dungre un Pa$ puternic, care stpAnia si. In Dowww.dacoromanica.ro

52
brogea i pand la apa Niprului. El trebuia sd. aiba grija

Polonilor. Odata acestia s'au inteles cu Domnul Moldovei, numit dup ce se gonisera. acuma Movilestii, cu
Gafpar-Vodd, si au trecut Nistrul in tara noastra. Dar
li-a mers ran

i s'au prapadit multi, si de frig si de

foame, la intorsul acasa, pierzandu-si si capetenia kr,

iar Gaspar a fost omorit de boieri. Dupa aceia, Sulta7
nul Insusi a venit pang. la Nistru, dar nici Turcii, dirt
partea kr, nu mai erau In stare, cum vazuram, O. Indeplineasca lucruri mari. 1=111.1-'5i prin anii 1630 se mai

framntau din cnd in cand .cele cloud popoare din

preajma noastra si spre paguba noastra, cari trebuia
O. dam Turcilor hrana si ostasi.
3. Dar am spus c pe urind Su 11=11 cel crunt
strasnic, Murad a IV-lea, se Incurca intr'un razboiu
foarte lung si greu cu Persii, si de atunci MO In
pace pe creslinii din prtile dunarene. Urmasul lui Sigimund, Vladislav, avu ragaz sa se lupte ou Cazacii,
cari se rasculasera acum, supt vestitul Bogdan Hmilnitchi, se unisera cu Muscalii si pradau straSnic parnnturile regelui.

Acesti Cazaci aveau alt rost deck vechii hoti viteji

dela Nipru. Ei ajungeau sa infatiseze tot mai multe lucruri: legea ortodoxa, apasata de Polonii catolici, legea
pe care o miintuise de curand Petru MoviliZ fiul lui Simion-Voda, and ajunse Mitropolit de Chiev, unde Internei $coala si tipografie si aduse astfel foloase incalculabile neamului rusesc; apoi acest neam. al Ru5ilor, in primejdie s piara de pe urma Polonilor si, In
sfArsit, suferintile teranilor, pe cari-i apasau nobilii
poloni
satele.

orndarii evrei pusi de (Magi prin toate

In Ardeal, Gheorghe RlcOczg, de care am vorbit,

putuse sa iea Domnia in ciuda Turcilor, cari nu fur
in stare sa-1 goneasca; el se tin.0 mandru, timp de
www.dacoromanica.ro

53

vre-o douazeci de ani, si fatg. de Turci, si fat.g. de Ger-

mani. Tot multgmit razboiului cu Persii se putura

intemeia foarte bine si terile noastre, care pana atunci
erau date pe bani la tot felul de oameni, cari se schimr
ban foarte rapede. Domn la Munteni statu donazeci
si doi de ani Matei-Vodd Basarab, pe care-1 iubiau toti

boierii si toga tara, carora li-a fost ca parinte bun.

Moldova a fost stapanit nouasprezece ani de Vasile
Lupu, fecior de ,,Macedonean" si de Romancl, foarte

trufas si lacom, care s'a batut de mai multe ori cu

Matei ca sa-i iea tara, pan oe acesta 1-a gonit pe dan-

sul (1653), dar si Vasile era un carmuitor intelept,

si multa vreme au pomenit Moldovenii bielsugul din
zilele lui.

4. Pe atunci Rusia suferia de pe urma schimbarii

neamului stapanitorilor. Intaiu Tarii cucerisera tot pg.-

mantul pana la hotarele Asiei; s,i Hanul din Sibir,

dincolo de aceste hotare, trebui O. se supuie Tarului.
Cazacii de la Don Intrasera supt ascultarea lui, si
unul dintre dansii, lermac, s'a dus prin campiile acoperite mai tot anul cu ghiata- si a prins a cuceri
Siberia. Putin inca si Rusia ar fi ajuns pang, uncle incepea tara marelui Imparat al Chinei, care se gasia in
fruntea unei multimi nommigrate de oameni harnici
si destul de luminati, ce-1 ascultau ca pe parintele lor.
De fapt Moscova a s'i luat informatii asupra lor si
cea d'intaiu cercetare, pentru Rusi, a acestor teri a facut-o un Moldovean, Nicolae Milescu Spiitarul, ceya
mai.tarziu.
In Apus, Cazacii de la Nipru, fund de lege ortodoxa
(ca a noastra), ar fi prhnit mai bucuros ca ocrotitor al

kr pe Tarul decat pe regele catolic al Poloniei.

Mai pe uring dupg. moartea lui Bogdan Ilmilnitchi,

dupii uciderea fiului saga. Timm, and cand apara

la Suceava Donmia lui Vasie-Vodd, socrul sail, precum
www.dacoromanica.ro

54

si prin Inlturarea celuilalt flu, Gheorghe,

o mare
parte din Cazaci, supt Hatmanul Dorosenco, se &du
Turcilor. Un timp, Duca-Voda, din Moldova, a fost si
Hatman-Domn al Ucrainei turoesti.

Si in terile Litvaniei, unde locuitorii erau mai ales

Rug si ortodocsi, s'ar fi bucurat multi de cucerirea Tarului
Cine. she cat de rapede ar fi Inaintat Rtisia si

intr'o parte si intealta, dad, nu s'ar fi Intamplat s

se slang dinastia celor doi Ivani si a lui Vasile! Un
boier, Boris Gudunov, lua el puierea; aoest Boris era
Tar eAnd Mihai Viteazul se lupia cu Turcii, si el i-a
si

fagaduit ca-1 va ajuta, ca pe un crestin. El n'a

domnit mult vreme: dupa fiul situ si dupa. un InIncalcator de Domnie, a fost ales ca Tar alt boier, Mihail Romanou. Mihail aeesta e Intemeietorul dinastiei
Romanovilor, care a stapAnit catva vreme Rusia si
care e Inrudith i cu Tarii din epoca moderna. Fireste
ei el n'a putut sa fie ceia ce fusesera lnaintasii sai,
caci, atunci cand tan popor e desbinat, toti veciuii
dumani se starnese la hotare si smulg ce h vine la
socoteala.: asa Mihail Romanov a trebuit O. lase In manile Suedesilor i Polonilor pamAnturi pe care OA

atunci Rush le socotisera ea ale lor. Nici Alexe, fiul

lui Mihail, n'a avut Mai mult noroc cleat dAnsul, i zilele bune erau s se Intoarca pentru Rusia numai odata
cu suirea pe tron a lui Petru-cel-Mare, nepotul de fiu
al lui Mihail Romanov.
X.

Terile din Nordul Europei pgna la 1600.

1. La Nord de Germania e peninsula latlanda, o
foarte frumoas tara, acoperit astazi de dumbrthri,
_pajisti si sate curate; apoi vine un sir de insule, tot asa
de Infloritoare si de bine locuite. De-asupra Iutlandei
www.dacoromanica.ro

55

se rd.5chir1 in doua ramuri alt peninsula, foarte mare,

peninsula scandinavd, Re care o desparbe In dou, de-a
lungul, un sir de ramati; partea de spre Rusia se chiam4
Suedia (odata Tinuturile mai din jos erau deosebite de
Suedia i aveau numele de Gotia), cea de spre Ocean
e Norvegia; campiile inghetate de la MiaM-noaptt an
locuitori cari nu sunt Germani: Laponii, oameni mici,
cari intrebuinteazd pentru caraturi si pentru lapte cerbii pitici renii.

Noi stim c din peninsula scandinava si din Danemarca au pornit in fieeare an, cete-eete, pe luntri usoare, acei vestiti hoti de mare: Nortmanii, cari de la
o vreme s'au sthmparat si au intemeiat atabea State
de la Nordul 'Ana la Sudul Europei. Dar destui Nortmani au ramas acasa. Si acestia-si aveau regi: In
Suedia, In Norvegia i In Danemarca. 0 bucata de
vreme, supt Canut-cel-Mare, Danemarca a fost unita
cu Anglia, unde sedea regele, dar pe trma s'a deslipit
si a trait tot de-o parte. Prin apropierea anului 1000,
calugari veniti din Germania au adus In aceste teri nor-

dice, care erau Inca, foarbe salbatece si sangeroase,

credinta creftirul, care a mai imblanzit puln pe oaUnenii strasnici din ele. Imperiul gerunan a Incercat
In zadar s supuie Daneinarca. Nutaai imele orasei
bogate, ca Bergen din Norvegia, se unira cu Hansa
din Germania i avura o purtare neatarnat fata de
regi

1. In tustrele aceste regate, puterea regelui era mare,

clerul, bogat, avea o deosebit trecere, amestecanduse si In treburile carrauirii, iar teranii, afara de unele
parti ale Danemarcei, aveau stapanjrea pamantului
lor i puteau sa se strthnute unde voiau; deci nu erau
qerbi, ca In multe Orli ale Europei. Razboaie cu strainii nu se prea pomeniau In aceste teri, care traiau rzlete de lumea cealalt. Nu numai c ele n'au vazut pe
dusman pustiind ogoarele i arzand orasele, dar, penwww.dacoromanica.ro

- 56 tru c aveau la Rasarit vecini slabi, au putut s se in-

tindit asupra lor: Suedia a luat si malul din fata. al

Balticei, Finlanda sau tara Finilor, cari ei avasera tara

pan4 atunci: acolo se stramutara o Multime de nobili

si de negustori suedesi, asa incfit astazi, cand Finlanda

a iesit de supt robia Rusilor, poporul de jos e fines,

pe cand o Mare parte dintre oamenii bodati i dim+
tre fruntasii terii sunt Suedesi, cari poarta nume suedese si vorbesc limba suedes, limba germanica, foarte
deosebit de a Finilor, care, aceasta,seamana Intru catva
en a Ungurilor.
Cnd, la Inceputul veacului al XVH-lea, Rusii cantau sa-si intemeieze o dinastie noua, stim. ca Suedesii au
pus mana pe alte doua Tinuturi ale Baffled rsaritene,
lngria i Carelia (Petersburgul, Capitala de astazi a
Rusiei, e In Ingria). Astfel ei duceau mai departe Intinderea lor din evul mediu. La Baltica, aveau aceiasi
putere ca Venetienii la Marea Adriatica (stim c. Venetienii stapAniau i malul din lata, Dalmatia), numai
cat ei n'aveau aceiasi pricepere pentru negot: In mijlocul Marii se afla insula Gottland (sau tara Gotilor), si

aid a straluclt mult vreme marele port Wisby, din

care astazi au ramas mai mult daramaturi.
Numai Norvegia n'avea putinta de a se mai maxi,
cal coasta ei apuseana era hatuta de ooeanul pustiu
pe unde i corabii mergeau putine (atunci negotul
cel mare se facea pe Marea Mediterana.). De aceia si
era mai saraca, omai salbatec si mai putin locuita
decat cele doua teri surori. Dar de d'ansa se tine, de 1-.)e
la jmnatatea veacului al XIII-lea, i insulele- de lAngl.
Britania Mare si =area insula Islanda, al carii nume

insenma tara ae ghiatk; de almi-ntrelea, cei ce se

asezaser Intaiu, dintre Germani, In uceasta insula,
fusesera. tot Norvegieni.

Paul ieri, cand Suedia, Norvegia i Danemarca erau

amenintate de vecini (mai ales cele doua d'intaiu de
www.dacoromanica.ro

57

Rusi, de la Rsarit), eel Mai folositor lucru ar fi fost

ca.si Danemarca sg, fi lost unit cu terile -scandinave,
si ca Suedia i Norvegia, care, vre-o suti de ani,
au avut aceiasi dinastie, s fi trait In buni intelegere,
ceia ce n'a facut, ba chiar s'au despartit i ele, de curand.
In timpurile departate de care vorbim aid, 1nsa, nicio

primejclie mi ameninta cele trei regate, asa Incat ele

puteau trai singure i deosebit. Numai Intamplarea,
legAturile de im-adire dintre familiile lor regale au adus

In veacul al XIV-lea (pe vremea razboiului de o suta

de ani") intaiu unirea Danemarcei cu Norvegia si apoi alipirea la ele si a Suediei. 0 regina care mostenise pe tatal i pe barbatul ei, Danesa Margareta, a faun act
precum s'a vazut
cut chiar sa se Incheie
scris, la 1397, prin care cele trei teri se Invoiau O. aleaga totdeauna un singur stapanitor, din neamul Margaretei, 5i sa aiba numai tustrele la un loc legaturi cu
strainataea. Margareta a murit peste cincisprezece ani,
i Uniunea aceasta de la Colmar, numita asa dupa orasul din Suedia-de-jos (Gotia), unde s'a Incheiat, n'a tinut

multa vreme dupa moartea Inteleptei regine de Miazanoapte.

3. Dup ce s'a strecurat pe tron un nepot i o rud

mai de departe a Margaretei, Uniunea a fost rupt, la
moartea acestuia din umn:_ea a tinut ceva mai mull
de cincizeci de ani. Apoi s'au 1ncercat peste putin carpeli, care nici acelea n'au fost trainice. Pana si la Inceputul veaculiii al XVI-lea s'a mai straduit regale Cristian al II-lea sa Invie Uniunea, Ins fgra lobos, railcar
ta s'a varsat mult sange de catre acest Cristian, am
porriit i salbatecf si care a adus multe nenarociri In
Suez lia. Dar, la urma, Gustav Vasa chema pe teranii
suedesi In jurul lui i scapa tara de robia Danesilor
(1523); de atunci a stapanit in Suedia neamul sau, Casa
www.dacoromanica.ro

58

de Vasa. Cristian a fost scos si din Danemarca, dar urmasii lui pAstrarA unirea cu. Norvegia.
Vasa a doxnuit vre-o patruzeci de ani: el a cArmuit
cu pricepere i cu putere si a prhnit legea cea nouA
a lui Luther In Suedia. Danemarca i Norvegia Imrpreun ajunserA mai slabe decat Suedia singurd, care
avea Ins6 un astfel de rege. Dar nenorocirea Suedesilor
q vrut ca fiii lui Gustav' Vasa s se dusualneascA pentru Domnie, incurcandu-se In multe greutAti si surerinti. Suedia s'a bdtut 5 i cu Po Ionia, pentru c. regele
polon Sigismund, venit din Suedia, voia sA pastreze si
aceast tarA. Cu Gustav-Adolf InsA Incepu o vreme de
strlucire pentru Suedia, In rAzboiul de treimci de ani.
XI.

Spania la inceputul rfizboiului de treizeci de ani.

SA vedem actun In ce fel se InfAtisau alte doul teri,
Anglia si Spania, la Inceputul rAzboiului de treizeci
de ani, care a cuprins pe Incetul toatA Europa si a
facut sA se vadA eine e mai tare decAt celalt.

Astfel de IncereAri erau de nevoie din limp In timp

spre a se corecta echilibrul european, stricat de mArirea ori de Intarirea uneia au alteia dintre teri.
1. Henric al VI Thlea, regele Aug liei, fusese un stApanitor lenes, stricat si crud, care a pus sA. se taie cu
toporul oankenii, oricAt devestiti si de iubiti, cari nu
.voiau sA primeascA Reformia legii, asa cum o schimbase
el, numai In folosul lui. NiniAnui nu i-a parut rAu diip

dAnsul and a murit. Supt fiul sAu, Eduard al VIlea, un baietas bolndvicios, a cArui moarte se astepta
din lunA In lunA, protestantii cei adevArati s'au Intdrit
si an fAcut pe rege, care, cum slim, era si capul.
Bisericii anglicane (se zice: poporul engles, dar Biserica anglicand), sl iscaleasdi patruzeci i doul de arwww.dacoromanica.ro

59

ticole sau puncte, care apropiau pe Anglicani de Luteranii din Germania. Sora lui (de la altgl mama, si anume

de la Ecaterina, mAtusa ki Carol al V-lea, Impratul),

Maria, a fost catolick precum fusese i maml-sa. Ea
a vrut s Intoarcg. Inapoi pe Englesi la credinta catolicA,
lucru care era cu neputintd. Pentru a-si atinge aceasta.

precum prigonise tatal ei,

pe
aceia
ce ni voiau sa se lase de
Henric al VIII-Iea,
prolestantism. Maria a trimes la moarte panA i pe

tinta, si ea a prigonit

Cranmer, care fusese arhiepiscop de Canterbury si

primat al Angliei.

Maria, femeie uratg si rApede ImbAtrnit, se mg.ritase cu tanArul i frumosul rege al Spaniei, Filip al
II-lea, fiu si urmas al Imparatului Carol al V-lea (cu
care Maria venia vara primarl; sotii nu traiau Impreu-

ng ci fiecare In regatul sgu,

si

Filip nu putea s

sufere pe Maria).
Filip al II-lea era o Tire inchisA, LacutA, Intuneegg., indarAtnicg. i nemilostivg_ Teal sAu nu fusese
eine stie ce catolic fanatic, ci se potrivise dupg. Imprejurgri: el InsA, Flip, s'a juruit sA cheltuiascA toate
puterile sale, Wui ostasii cei buni ai Spaniei, cum

nu mai erau altii In Europa (toate ostile europene

s'au kat dup g. cea spaniolk i numele gradelor de
ofiteri ce se intrauinteaza Ong astAzi, sunt luate
de la dnsa), toate comorile, care-i veniau necontenit,..
In corabii man i grele, ce se cheinan galioazze, ale
Americei, munai sA rApuie pe protestantii din toate
;erne i sA aduca iarAsi singura lege pe_ care o socotia el bung.: catolicismul.

2. Dar erau destui protestanti i In terile lui Filip;

nu InsA in Spania chiar, ci In. Terile-de-jos, unde loatrunsese i luteranismul, dar mai ales calvinisMul, de

la Francesi. Carol mai IngAduia pe ereticif din aceste parti, unde-si petrecuse copilgria, si la care tinea foarte mult. Altfel s'a purtat Filip, care fusesecreswww.dacoromanica.ro

- 60 cut In Spania, de Spanioli dintre aceia caH pang. mai

Carziu n'aveau grij mai mare deck sa sileasck prin
sable i prin amenintare cu. arderea de viu pe oricine

sa creada In Dunmenu ca dansii. El a Intemeiat in

Teri le-de-jos episcopii nou si le-a 4t pe mana. lesni(dor, cari se Intemeiaser numni pentru a supratinea In catolicism,
intrebuintand pentru aceasta orice mijloc, chiar si
Lek rele, caci ei socotiau c scopul sfinfefte mifiodr
veghia credinta oamenilor

i a-i

cele (ceia ce nu e adevarat). Trebuie s. ne mai endiin el locuitorii acestia din Teri le-de-jos, asezati mai
mull In orase foarte mari, foarte bogate i aprocum
piate unele de .altele, erau deprinsi de mult
sd
am vazut In luptele regelui Franciei cu dnsii
nu li se calm clrepturile, caci altfel se rgsculau, fiind
WO la fire, nesupusi din obiceiu. i foarte viteji. Astfel ei s'au rasculat i Impotriva masurilor lui Filip
al II-lea, pe care ei le judecau, i Cu temeiu, ca sunt

nedrepte. Filip, trufas cum era, n'a dat Intaiu nicio

Insemnatate miscarii lor; unul dintre ministrii
tusii regelui, Margareta, care carmuia Terile-derjos, a
spus chiar cu dispre c acei cari veniser g. cu plangeri
sunt niste calici, iar nemultbnitii au luat aceasta
batjocur ca un nume de cinste, i si-au zis: calicii"
(gueux).

Lisa rascoala s'a Intim din ora In oras, mai ales In

partea de Rasarit, catre Germania: multimea navalla
In biserici i ddea jos sfintii, nimicia moastele i. cu.
ratia astfel lcasul lui Dumnezeu de ce socotia a este
injosire peni dansul. Nobill foarte Insemnati, cum
era_ prirlul de Oranje (frances: Orange), contele de
Egmont, un mare general, contele Horn, se unira
cu rscoala. Filip al II-lea trimese atunci In Terile-clejos pe cel mai neinduplecat dinre sfetnicii sipe bktranul duce de Alva, care nu- credea decat In foc si
sable, ca singurele mijloace prin care se potolesc oawww.dacoromanica.ro

-6

menii neascultAtori. A fost atunci In aceasth frumoasA

bogath o jale nespus: un tribunal al turburArilor", ckuia lumea i-a zis tribunalul de sdnge, a
tar g.

inceput sA judece pe toti cei caH erau banuiti 6. au

Mut pkate 1mpotriva legii vechi. Cu niste judecAtori

ca aceia, cine putea sA scape? Egmont si Horn au

peril, i mii de oameni impreun Cu dansii. Dar cu
aceste grozAvii nu se fAcea ispravA. Cu toate O. ducele de Alva a trebuit sA se duel si Filip a trirnes in
loc pe viteazul sAu frate, loan de Austria, provinciile
raskitene ale Terilor-de-jos nu s'au potolit niciudatA, ci
din anume ce1i rAsculatii s'au impotrivit Inteuna pan4
la rAzboiul de treizeci de ani.

'3. Filip nu si-a schimbat totusi gandul de a face ca

lumea s fie catolicA. Sotia sa Maria se sthnsese fAra sA
lase mostenitori, si-i urmA sora ei dusmana, Elisaveta,
care a fost cea mai mare reginA, ba chiar eel mai mare
stApfinitor ce 1-a avut Anglia,.protestant, ea intki cele

treizeci si nouA de articole mai cumpAtate deal eredinta luteranA, care sunt i acum crezul Bisericii anglicane; in afarA, ea sprijini pe rAsculatii din Terile-de-

jos, cari se alcAtuirA ca republicA supt un administrator (stathouder, ceteste: stathauddr). Deocamdatti Fi-

lip avea de lucru cu Portugalia, pe care a cucerit-o,

ca rudA a regilor Felor vechi, si cu Turcii, pe cari
fratele san i-a Mut la Lepanto pe vremea lui loanVoda cel Cumplit. Dar el intetia In ascuns pe catolicii
englesi, cari ar fi vrut sa aibA de reginA pe fnunoasa
Maria Stuart.

Maria Stuart, regina a Scotiei, dar dupA marra din

din familia de Lotaringia, fusese sotia lui Francisc
al II-lea, fiul lui Henric al Il-lea. Sotul ei muri foarte
Omar, i atunci vkluva se intoarse acasA, nude gAsi
auloritatea covdrsitoare a lui KnOx. Avu o purtare
care i-a InstrAinat In curlud inmi1e supusilor, Rind in
www.dacoromanica.ro

- 62 stare sg une1teasc i moartea naului ei sot, fiindc ucisese pe un musicant italian pe care ea-1 tinea la Curte.

.Astfel a fkut nenorocirea ei si a poporului ei. Si litg

sd fugg. In Anglia, la ruda ei de aproape, fa aruncata
In temnita i Elisaveta nu se va sfii s fac a se tEa
capul dusmanei sale.
Cat a stat inchis In Anglia, Maria a fost In legaur
cu nobilii englesi catolici pentru a-i atata la rascoalk
Ea era, In adevgr, i mostenitoarea tronului engles,
cki Elisaveta rkiasese nemAritatg. Dacd astfel de rKscoale ar fi izbutit, Anglia se Intorcea la zilele Mariei
Tudor. aprtoare cu orice pret a catolicismului.

In anul urragtor, Filip trimese o flota mare asupra Angliei, cu care era in rg.zboiu, dar vantul i-o imprstie si i-o imec. Flota apucase pe la Nordul Scotiei.
In mandria lui, Filip Ii zicea neinvins" (invincible
,arznada). In curand Insd-i vzu rmsitele jalnice.
Pc atunci Englesii se deprinseser i ci cu Marea, ai
incepurd a-si face asezgri in America-de-Nord.
Filip se Incura de acum in rg.zboial cu Franta, si ur-

niasul Au, care avea acelasi nume, Ia un om slab,

care stpani o targ. stoars g. de puteri, pe cand Elisaveta

lsk In 1603, lui Jacob l-iu, regele Scotiei, fiul Mariei

'Stuart, o tar Inflorithare, mandr i supusg.. Cki nu
puterea, ci cumintenia hotaraste lucruri omenesti..
XII.

Razboiul de treizeci de ani.

1. Precum Fi lip al II-lea encase drepturile asigurate
acte scrise ale lucuitorilor calvini din Teri le-de-jos, astfel

nepotul Imparatului Matthias (Matias), Ferdinand, rege

al Boemiei, cAlca drepturile, asigurate tot prin acte

scrise, ale locuitorilor protestanti din aceastg targ., uncle
ten 4p a. veacuri in unn g. fusese o asa de strasnicg. raswww.dacoromanica.ro

63 coalg pentru lege, a Husitilor. Cehii se rasculara si

ei, si, navalind in palatul guvernului din Praga, zvarlira pe feresti pe cativa ministri, rgnindu-i (1618).
Ei nu cereau doar ceva nou, ci respectarea privilegiilor care Ii fusesera date de Casa de Habsburg. Arun-

carea pe feresti a ministrilor

cari n'au murit

era un vechiu obiceiu boem In cas de nemultamire.

ITar rgsculatii furl sprijiniti nuMai foarte slab de ca.-

tre cei de o lege cu dansii, pe cand regele Ferdinand

ajungea indata Imparat, la moartea unchiului sau. Abia cateva cete de Germ.ani alergar sa-i ajute, supt o
capetenie de lefegii, seniorul de Mansfeld. Dintre marii principi ai Imperiului, singur Electorul de la Rin,
caruia i se zicea Electorul Palatin, lu hotarit partea
rgsculatilor, si ei 11 aleser g. rege al lor; Electorul Fre-

deric primia bani de la noul rege al Angliei, Iacob,

al carui ginere era. Dar oamenii Imparatului, cu care
era unit ducele de Bavaria, un catolic tot asa de cotropitor ca si Filip al II-lea, invinserg. In lupta de la
Muntele-Alb. Principe le unguresc al Ardealului, Gavril
Beth len, care era calvin, se amestecase si el In lupta,

ba lnaintase si pang. la Viena, insa far un folos trainic, pentru a la urm el a trebuit sa. se Impace cu Impgratul. Acesta cuceri tara Electorului Palatin.
Fiindca principii protestant" germani mai puternici,
cum erau Electorii de Brandenburg si de Saxonia, nu
voiau sa se miste, invinsii chernara pe regele Crislion al Danemarcei. Stim Insg. In oe stare se afla aceast

tara si ce slabi stapanitori avea de la Margareta Incoace, adec de peste dou g. sute de ani; stpani in aceast tara erau mai mult nobilii, cari ingenunchiasera

foarte mult pe terani. Oricum, Cristian tot ar fi fost

btut; dar el mai avu si lipsa de noroc c gasi in fata
lui pe cel mai bun general din vremea aceia, capetenia de mercenari Waldstein sau Wallenstein, care Inwww.dacoromanica.ro

64 trase in solda ImpAratului. Foarte rapede, i Cristian

trebui sa se plece la pace.

2. Atunci Impgratul Ferdinand socoti ca s'a mantuit

cu dusmanii lui: el cutez g. s ieie o mAsura strasnicg,
dup g. care protestantii erau datori sg. dea Inapoi tot ce
luaserg din averea bisericeaseg de la 1555 incoace. Ia-

rgsi principii protestanti mai puternici nu se pusera

In buza tunului, temandu-se mai ales de Wallensteim
care stransese, cu plata 'mare si cu voie de jaf, pe oamenii din Germania cari n'aveau aliceva de fAcut decat sg. se bag. pentru cel oe II plateste. Protestantii
strigara acum care alt ocrotitor strAin, catre regele Suediei, Gustav-Adolf.

Acesta era si un mare viteaz i un foarte istet oranduitor al ostilor; pe langa aceasta, el putea s aducg
altfel de oaste decat a, liii Wallenstein: nu tineri fgr cg.pAtaiu, vagabonzi, fugari, terani saraciti, mesteri Mrg.
de lucru, nobili doritori de castig nelegiuit sau de nume

mare, ci sAteni de-ai lui, crestini buni, gospodari harnici, cari stiau ca se luptg. ca sa Indeplinease voia lui
Dubmezeu i s scape legea lui ceacurata din ghiarele dusmanilor.

Cand regele Suediei se coborl In. Germania; ajutat

fiind cu bani de Richelieu, ministrul trances, Electorii.
de Brandenburg $i de Saxonia se ridicarg. i i asupra Imparatului, care voia sa-i despoaie. Gustav-Adolf
nu putu sa Impiedeoe de a -pierde marele oras Magdeburg, pe rani Elba, dar el batu pe Imperiali la Lip-

sca. Trecu spre Bin, prdand, i venia acum Impa:

triva Bavariei, ba IntrA chiar In Capita la acestei
Atunci Imparatul, care daduse drumul lui Wallenstein,
11 chemg. Inapoi, si, ca s scoata pe rege din Bavaria,
Imperialii navalira In Saxonia. Gustav-Adolf alerga ia-

rasi aici i dadu o a doua lupta, langa Lipsca (la

Ltzen), dar nenorocirea voi ca el s piara in mijlocul
biruinii ce castigase: cea mai frumoas si, tot odata,
www.dacoromanica.ro

65

mai duioas soarta. pentru un viteaz (Novembre 1632).

Ilaina. lui InsAngerat se pdstreazd In Museul din

Stockholm. Un monument ridicat de protestantii germani aratd unde a cazut eroul.
Suedesii se luptard si dupd aceasta2 ani intregi, si
Wallenstein perl, omorit de dire niste oameni trimesi
chiar de Impdratul, doi ani dup moartea lui Gustav-,
Adolf. Insd acum se amestecaserd In rdzboiu Francesii
si Spaniolii, cele cloud popoare care se uriau. de mult
Intre ele.

3. Richelieu a fost oel care a Mout pe Ludovic al XIII-

lea s Inceapd rdzboiu cu Implratul. Era un nobil

care se facuse cleric si, ajungand sfdtnitor al regineimane, fusese Inaintat cardinal. Ca ministru il lui
Ludovic al XIII-lea, el nu s'a Incovoiat inaintea nimanui
si nu s'a temut de nimeni. Cu toate cd nu era aplecat
spre mnie si nu era rdsbunAtor, el n'a llsat nicio uneltire impotriva lui fard rdsplatd: nobilii neastAmpArati
caH preghtiau turburdri au fost pedepsiti foarte as:

pru, si el fu In stare sd inldture pentru totdeauna de

la Curte Ong. i pe mama regelui, Maria de Medicis,
si pe fratele acestuia caH aveau scopurile lor deosebite, de petreoere i stdpAnire, si nu4 Idsau pe (Mosul, omni cel mai priceput din regat, sd indrepte lucrurile asa cum- cereau nevoile cele marl si adevrate
ale terli.

Richelieu era hotrlt s facd jertfe maH, numai sl

ridice Franta la oel d'intinu loc, in Europa, ceia (*e se
putea foarte 4esne acuma, cdci Spania era sdrd...itd si
pustiita, iar, pe ltingd aceasta, i foarte rdu clirmuitd,
Impratul era ros de. ura protestantilor, Anglia .sltea
in mainile unui rege ea Iacob I-iu, care fusese bine
crescut si avea destuld invAldturd, dar rtu se pricepea
cu adevarat s infdliseze In ochii lumii o tara mai
mare, iar,. In Rasarit, Turcii ajunseserd cum slim. El
5

www.dacoromanica.ro

66

a judecat bine a o tail care vrea sa calauzeasa ea pe

celelalter nu trebuie sa. fie insa5i desbinata: Henric al
IV-lea (Muse voie calvinilor, prin porunca (edictul:
franc. edit) de la Nantes, s i aiM pe coasta Oceanului, langa Anglia, cetatile lor, Cu osta5ii -lor si adKninistratia lor. Richelieu n'a stat pe ganduri sa. le ieie
inapoi.
Francesii i Spaniolii ni s'au incaierat Inca nici intr'o

lupta mare, cat a trait Ludovic al

dar Richelieu a pltit pe Suedesi ca s ieie de la Impratul

provincia Alsacia, la Rin, de care avea nevoie Franta,
5i a rascumparat-o de la dnsii. Dupa suirea pe tron
a copilului Ludovic al XIV-lea, Francesii au raspins
pe Spaniolii cart _navalisera. In tara lor 5i, trecand Ri-

nul cu care prilej au prdat a5a, Ineat se pomeniege

pn astazi, et au luat si. eztatea Maienta. 5i Gheor-

$i

ghe Ibikelczy din Ardeal fusese adus s loyeasc pe bin-

,periali din Rasarit.

Dup treizect de ani de la tulburarile din Praga, la
1648, se- facu In sfar5it pacea (dar Francesii rama-

sera Inca in lupta cu Spaniolii); ea fu. Incheiata In

doua ora5e din provincia Vestfalia, Minster i Osnabriick,

i. de, acela se chiama .pacea din

Vestfalia.

Printr'insa 5i luteranii i calvinii capatark aeelea5i drep-

turi ca i eatolicii. Prusia ha Pomerania de Rasarit,

iar Suedia pe cea de Apus; Franciei Ii ramase Alsacia,
afara de Strassburg, ora5 liber; ducele de Bavaria fu
pastrat ca Elector, dar i fiur Eleetorului Palatin isi
capata lam 5i cinstea Indarat.
XII.

Starea Angliei in veacul al XV1I-lea.

Pe vremea and se famantau, an dupa an, ostile
atator neam'uri in Germania si aceasta tar nertorocita
platia tuturor cu holdele ei nil-niche 5 i cu cetatile ei arse

www.dacoromanica.ro

67
si daramate, schimbari foarte insemnate se petreceau
in cele doua ted marl apusene_ ale Europei: Anglia si
Spania.

1. Cc isprava,a facut Iacob I-iu, cel d'intaiu_rege eagles din dinastia Stuart, am vazut; In tart nici catolicii nici anglicanii si protestantir curati a'au fost multamiti de dansul, cu toate ca el, fiul catol-icei Maria
Stuart,

se adea totdeauna drept un anglican n.e-

strArnutat in credint. $i el a avut un cm de Incredere,

ca i Ludovic al XIII-lea din Franta, dar al lui nu
era de sama lui Richelieu, ci un. nobil obraznic i usu.ratec, ducele- de Buckingham, care a. murit ucis ca
Henric- al IN-lea. In afara, el a lasat sa se sfArAme an,tonomia calvinilor din Franta, pe cari n'a, mitut s5.-1
sprijine cum trebuia; ginerele salt a lost gonit din Pala-

tinat fara ca el sa se sarguiasca prea mult pentra

a-1 cruta de atata paguba i rusine: In sfarsit din
razboiul de treizeci de ani, In care ,Franta a castigat
asa de malt, id s'a ales cu manile goale.
Dar nenorociri marl ,drau sit cada asupra fiului sau,
Carol l-iu.

In domnia lui Iacob I-iu, la 1616, a marit, In vrasta

de ciacizeci i doi de- ani-, cel mai mare scriitor care s'a
ivit dupa ai anticitittii, dramaturgul Wiliam Shakespeare (Secspir). El era numai un actor same si a seri;
1a Inceput i pentru a se tine dinteo zi pe alta, piese

cu subiecle din viata terii sale, din vrita celor vechi sau

din inchipuire. Pang acum nimeni n'a zguduit mai

tare sufletele oamenilor prin scrisele sale decal acest
cm mare, pe care vremea lui nir 1-a inteles WO. In-,
de ztul.

Intr'un timi1 cand teatrul engles e.ra la inceputurile

sale, socotit hind_ ca o dislractie de rand, acest om ridicat din Mijlocu1 burghesiei si lipsit de o culturt mai
inalta, siIi sa traiascit din scrisul sau si din darurile
www.dacoromanica.ro

68

marilor seniori englesi, a dat, inspirandu-se din cronici 5i din nuvele, In draniele sale pouestea sufletuMai omenesc, cu toate buouriile, durerile,
gAndurile si idealurile sale. E at'At -de mare prin Intinderea._ si inltimea lui, Inca" mice caracterisare e zadarnic. E cu neputin0. a se adarIci mai mult cugetul tulburat de xreutatea unei datorii morale si- de farmecul
unei iubiri curate deal in Hamlet; nicAiri durerea unui

tat care nu poate afla ada.post la >copiii si i care

ratgoeste pribeag in noaptea i snbatacia naturii si
a nebuniei sale, Wand In nenorocirea sa pe singura copH' caret iubote, nu af1 o mai adevArat si zguduitoare icoan decAt in Regele Lear; cea mai idealA Inftisare a iubirii tinere o (15. el In Romeo si Julieta; b
gelosie furioask care distruge tot si inara la crimA, se
desface din Othello; Evreul lacom de bard -pgng. Id ni.

micirea oricarii sinitiri mai inalte se iveste In. Negustorul din Venefia; o groaznicgi muctrare de cuget, pe care

nimic n'o poate adormi Macbeth; Visul unei nopti de

vari vrjeste toate cluhurile usoare pe care Inchipuirei le pune in aierul limpede in pl.durile adormite, intre florile deschise. Dintre- pieriele lui istorice, cu su
biecte antice (Julia C sar, 4ntoniu si Cleopatra) ori
englese de la Rdzboiul de o sut de ani pni la Henfie al VIII-lea), Ricard al III-lea cuprinde chinurile unui ambitios criminal, t cdini coroand e stropitd de
un sange ce'nu sg poate sterge.
Shakespeare a fost inraurit $i de teatrul spaniel,
care, la sfArsitul veacului al XVI-lea, se mAndreste mai

ale, cu e lergi ele drame, ftir 5. numar, ale lui Lope de

Vega.

Conternporan cu Shakesp,are a fost caboelarjul engles Francisc Bacon 1561-1626), unul. dintre cei mai
mari cugetdtori ai lumii. In 7slovum Organdm, opera
lui de d.petenie, el -a pus lemeliile doctrinoi

care, plecAnd de la fapte, de la realitAti, se prirea

menia sd prefacd stiin(a lntreaqa.
ti pe dreptate
www.dacoromanica.ro

69
2. Carol I-iu. era un orn fru/nos, mAndru, viteaz, cum

numai rare ori Impodobeste darul lui Dumnezeu pe

un rege; tinea u adevarat la tara sa, i, In eerie mai
grele clipe din viata, n'a cerut ajutorul strginului. Sotia lui, o fath a lui Henric al IV-lea' din Franta, Henrietta, era build., vioaie i pldcuta. Via-ta regelui In
casa sa, cu copiii sdi, doi bdieti ii o fat, putea sd fie
o pilda pentrU price Engles.

Ceia ce I-a pierdut pe acest rege nenorocit au fost

intaiu sfaturile rele. A ascultat de ministrul san Strafford, de regina si de altii, ethi4 trebuia sa aleagd
altfel de sfdtuitori. Apoi s'a Inddratnicit sa ramate pa
voia lui, fara sa caute dac nu.cumva el Insusi gresise_
Carol a ridicat pe Englesi Impotriva lui din dou.a
pricini. Intaiu c i nu mai aveau Incredere In statornicia lui fata de legea protestanta, ci-1 credeau trecut
in ascuns la catolicism: aceasta era pentru dAnsii cel

mai mare Neat, caci Inuit se mai luptasera. si suferisera ei ca s scape de vechea lege catolicAf Apoi el
primise a cArmui fgra. s intrebe Parlaincntul asupra
dirilor ce punea. Noi stim insa cA. in Anglia, din Lim-

-purile lui Eduard al III-lea Inca, nicio dajdie nu e legiuita Tana. n'a Ivotat-o Parlamentul, si nix e alt-po-

por care sa tie mai mult ca oricine sa umble dupai

dupa datind ca Englesii. Din pitina r4z.
boiuh cu Spania
dar razboiul acesta ardea supt

lege si

cenusa, nu ducea la nicio lupt Si nm aducea niciun folos,.

regele a pus o dare pentru corabir. Multi

dau voit s'o plateasca, pentru ca era poruncitd numai,

si nu uotatd. Ca A. fie siguri c du li se va atinge legea

si nu li se vor calca drepturile rarnase de la

strgmosi, -sumedenie de Englesi si-au Mat tara_ si,

luptAndu-se cu primejdia Mrii, s'au dus tocmai In.

America-de-Nord, nude au intemeiat cadnii (si din aceasta pricind si din altele, pe care le vom veclea pe
urma, in America-de-Nord sunt mai multi Englesi dewww.dacoromanica.ro

70 -cat alti Europeni, si limba Statului in republica Statelor-Unite e limba englesa).

De la o vreme, regele vazu ca trebuie sa. cheme inn

Parlament. Aoesia voi sa-i smulga. Ins a. puterea din

maul si dadu In judecata pe Strafford, -care-. perl de
mama calaului. Scotia era rasculat a. de mai multd vre-

me, caci nu voia sa pritmeasca liturghia cea nouasi oranduirea bisericeasc hotarata de arhiepiscopul
lui Carol I-iu.. Foarte multi Englesi erau de o prere
cu Scotienii si nu se Invoiau sa. alba. In Biserica lor
episcopi, ci numai preoti: pentru aceia ei se numiau
presbiterieni (de la cuvantul latinesc presbgterpreot).
Ba altii nu voiau A. she nici de carmuirea vre unui
rege, ci doriau sa traiasca. numai dupa Biblie, avand
In fruntea lor un ales al lui Dunmezeu: acestia-si ziceau

puritani, adeca aparatori ai legii curate. Printre ei

a-

yea mare treoere un fiu de berar, Oliver Cromw 011: suflet ascuns si siret, foarte doritor de a stapani, far frica
si neInduplecat In hotararile sale. Ceia ce-i dadea o ta-

rio si mai mare era siguranta lui a e omul dunmezeiesc, care a venit sa pedepseasc pe stricati si pe min-

cinosi si s aduca la Indeplinire viata cea huna st

curata.

3. Rege1e 4 fugi din Londra, stranse pe credinciosii

sM si se lupta timp de mai multe luni de zile .cu rasculatii, dar nu-i putu Invinge. Atunci, vazand a si-a
pierdut toad oastea, el alerga in tabara Scotienilor,
cari si ei stteau supt arme. Nadejdea lui era ca., orice
ear fi_petrecut Intre dansii si dansul, ei tot 11 vor adaposti ca pe unul oe era g el Scotian, coborltor din
regii cei vechi ai rerii lor. Dar se gsira acolo vanzatori,
cari-1 tncredintard 1W Cronwell. Acesta avu Indrazneala

sa. dea In judecata pe stapanul si ,regele sau si judecatorii fara lege-1 osandir a. la moarte. Regele se purta

pana la sfarsit ca un viteaz: el nu vol sa dea niciun

raspuns acelora cart fara niciun drept, Ii puneau Inwww.dacoromanica.ro

71

trebari ca unui winovat de rand, -si se duse la moarte

Fara nicio sovaiala, tocmai asa cum se dusese, de si era
numai o femeie, viteaza lui bunica, frumoasa regina
Maria.

Cromwell Intra. 1ndata. hl. Intelegere cu presbiterie-

nii, cari erau prea cumpatati pentru dansul. El, care

lnvinuise pe rege a n'a chemat Parlamentul, Il Imprsti, "batjocurindu-1, si puse de Inchiriat" pe usa
salii wide se adunau membrii. Armata ajunse stapana
peste toate,.si ea trecu toate puterile ei asupra lui -Crom-

well 1nsusi, careli zise ocrotitorul" terii (lord protector"), dar de fapt a fost mat stapi(n decat un Sultan
turcesc.

In afara Insa, ei a lnaltat foarte mult Anglia. Intre

alto masuri intelepte, a luat si. aceia ca nicio corabie
straina O. nu poata aduce In_Anglia alte marfuri decat cele creseute sau facute in tara de uncle vine corabia
aceia. Masura lovia mai ales pe Olandesi, a caror tar

da foarte putin si cart se tineau mai mult din negotul

de marfari straine.
4 Republica englesa a durat de la 1649 la 1653. Unul
dintre sfatuitorii lui Cromwell a fost marele poet loan
Milton _(1608-74), care a cantat Intr'o intins poetn

cel d'intaiu pacat al omenirii. Paradisul pierdut" al

lui se numar printre cele mai strarucite opere epice.
Pe langa frumuseta versului si noutatea icoanelor, poemul lui Milton se deosebeste printrki addned sinceritate de inspirafie.
Dupa. moartea lui Cromwell, fiul sau ramase 4,Protector", precum nupa un rege fiul On raimane rege.
Dar acest om, care era de o fire slaba, trecu puterea
lui Carol al 11-lea, fiul regelui ucts.

5. Anglia se ridicase, iar Spania cadea tot mai jos.

Urnrasii lui Eilip al II-lea era!" si slabi de trup si

slabi de minte, si-i conduceau lingusitorii. Singura
www.dacoromanica.ro

72

lor insusire era evlavia. 0 parte din Teri le-de-jos forma

de la 1848 Republic, . neatArnatg. a Olandei; Italia era
secgtuit, in America fusese o armuire atht de rea, Incat, dup g. ce contenise aurul din pgmAnt, mi venia

mai niciun folos pentru Spania. Spania Insi ajunsese a fi o tar& de cglugeari trandavi si de ciobani sAraci: gonifea Evreilor i a Maud lor c5ri mai rmse-

sert a fost pe placul aluggrilor, dar a sgrcit si mai

mult regatul.

In aceastg vreme de rgpede i adancg decgdere s'a

vgzut stingandu-se, In acelasi an cu Shakespeare, marele povestitor Cervantes (nscut la 1547). Pe vremea
lui nu mai rgingsese nimic din cavalerismul cel adevgrat i nobil, si nici mgcar din cel zgomotos si strgbucitor, ale cgrui isprgvi le Insemna, Inc la Inceputulveacului al XV-lea, marele cronicar frances al Rgzboiului de o sutA de ani, Froissart. Multi Insg-Si dAdeau Infglikarea de cavaleri, CAM ca viata lor sg ailig un rost.

Cervantes si-a ras de astfel de oameni In nemuritord

sau roman Don Quixote .(ceteste: don Chihote; noi zicern, dup frantuzeste: don Cbisot), care Infati;,eazg
Re un smintit lunatec,

Oe

vede In fiecare moarg. -de vant

un dusman, in fiecare femeie un Inger si In fiecare

cocioah o cetate.

La 1601 se ngscu eel mai mare dramaturg spaniol

(dupd Lope de Vega), Calderon de la ,Barca, ale ed.rui piese, scrise u multd usurintg, pline de vioiciune
si de vervg, putin Ingrijite ca tesgturt si stil, dar 4ovedind o neobosi6 inspiratie, ni infatiseaz g. toatd via(a
Spaniel din acel timp.
XIII.

Cum trSia Franfa dupA rfixboinl de freizeci de ani.

1. Dacg Anglia ar fi fost stpanitg dnzeci de- ani de
Cromwell si dac hal sgu i-ar fi sgmanat, nu se stic
www.dacoromanica.ro

73

-de ar mai fi,rdnias Franta In. randul intaiu ,printre

celelalte terj..
Cu atat mai mull se poate pune la indoiald aceasta cu

cat, dupd moartea lui Ludovic al XIII-lea, au Inceput

tulburArt si mai mari decat acelea de dupd uciderea
lui Henric al IV-Tea.

Richelieu nu mai era in viatA cand s'a stalls Ludo.

vic, si el Enu ThsaSe un ucenic care sl-i poatA urma cu

depTind vrednicie. Cand mama copilului Ludouic al

XIT-lea, care era o principea spaniold, Ana de Austria, fata lui Filip -al III-lea, -si-a ales ca ministru de
cdpetenie pc cardinalul Ma2zar4ni (Francesii i-au zis:
Mazarin), un Italian din popor, care lucrase Insd cu
Richelieu si fusese. Invdtat de dansul, multi au putut
crede cd acest om fricos -si siret nu va putea O. duel

pe umerii sdi o stare de lucruri foarte gre; cum o

16.5.AerA. Ludovic al XIII-lea si Richelieu.

Pe de o parte era rdzboiul din. Germania; in care

Franta avea se' apere interese asa de maH, pe de alta
rdzboiul cu Spaniolii, care punea in primejdie_o parte
din granitele terii. Spaniolii si-au si crescut IndrAzneala cum au, vdzut cd se sehimbA lucrurile In Franta,
si atunci au nAvalit In aceastA tara.

Pe urn* toti aceia pe caH Richelieu li stapanisdi cu

o mand de fier, rude de-ale regelui, femei de la Curte,
nobili si chiar acei nobili caH biruiserd pe campul de
lupta Impotriva strAinului (principele de Gana), toti
doriau pensii, petreceri si putere. RAzboiul tinea bard
si adusese ddri mai grele deal de obiceiu, asa Inca lo-

cuilorii din Paris, multi si foarte neascultat4i si rai,

erau gata sd se ridice oricand asupra Carmuirii. In
sfarsit, atunci incepuse lupta Englesilor cu regeIe ler,
si Francesii socotiau cd, dacA au. si ei Parlament, care

insa la daitsii era numaii un tribunal, o Curte de judecatd , pot sa IndrAzneascd, la randul lor, ceia ce Indrilzniserd vecinii lor.

www.dacoromanica.ro

74
Asa Incepurg, tulburgrile care se chiaing. Fronda. Numele acesta, fronde, In frantuzeste, inseamng- prastie".
Copiii se jucau cu astfel de prastii, i toat rscoala s'a
si cuyenit s primeasc un astfel de nume, fiindcg n'a
fost decat un joc copilarese pe care sa.-1 fi jucat "ins
oanlenii mari. Rsculatii nu Se pricepeau ce sg. eearg
e socotiau cg, au spus mare lucru dac se plangeau Im-

potriva lui Mazarin, care ar fi fost un despoietor al

terii
Dar din saga aceasta rgutgeioas g. a unor nobili uurated i lacomi de cinste si de bani au iesit apoi nenoro-

ciri adevrate, care au tinut mi mai putin de cinci ani_

de zile si au fcut sg. se piardg siguranta i asculta-,rea ce se castigaser g. prin ingsurile strasnice ale lui
Richelieu. Astfel, regina si, amandoi liii ei, copii cari
n'aveau nici zece ani, trebui sg. fugg. din Paris. In acest--

oras s'au scos pietrele de pe strgzi pentru a se face

piedeci Impotriva soldatilor, baricade. Doi generali earl

fuseserg. On atunci mandria Franciei, Cend i Tarenne, s'au Indreptat unul Impotriva ceIuila1t coman-

and fiecare cate o ostire. In mai multe provincii,

nobilii mi voiau sg. stie de rege. S'a mers pang acolo,
Swat Condt a intrat In legaturg. Cu strinii, cu SpanioIndatd, el, care-i batuse, apgrandu-si tara, a trecut, ca Un tradtor, in partea bor.
Dar Fronda n'a putut izbuti. Supargrile acelea care
adue prefacerile -cele marl sunt supargrile multimilor
care n'au pane sail dreptate. Nobilii i cuconitele se

pot supgra si pot face mare zgomot, dar tara-si urmeazg inainte rostul ei, farg sg. se_cutremure pentru c

sunt nemultgmiti oamenii neseriosi. Mazarin era un

om folositor Franciei, si a trebuit s se Intoarc la putere. El Incheiase, tocmai n anul and se ridicaser g. ata-

tia cerand gonirea lui, pace; foarte bung. si priincioasg, din Vestfalia. Card.inalul se uni au Cromwell,
care trimesese totusi la moarte pe strgUnchiul regewww.dacoromanica.ro

75

lui Ludovic al XIV-lei si ajuta pe Englesi s. nelinist

teasa pe Spanioli in Antilele Americei. Englesii s'au
ruptat alaturi cu Francesii Irk lupta de la Minkergue
(ceteste: Diuncherc), pe malul Mara Nordului, In care
Spaniolii, cari veniserl din Terile-de-jos, au fost cu totul btuli. Flandra, pe care, Franta ar fi voit-o s'o aibd.
intreag, fu pierdut atunci pentru .Spanioli.
2. Dup aceasta i Spaniolii, cari se ardtaserS foarte
IndSrtnici, facurg pace. Ei dAdurg. lui Ludovle. al
XIV-lea douS terisoare -catalane de-asupra muntilor Pi-

rinei, care aveau Insomatate mai ales prin aceia c

de acum Inainte acesti munti erau O. fie de la un capSt
pn b. la celalt hotarul dintre cele doul teri. Aceste terisoare sunt Cerdagne (Saldanha) i Roussillan.
Se mai hotgra c Ludovic va lua de sotie pe Maria-Teresa, fiica regelui spaniol Filip al IV-lea: pentru mostenirea ei erau sa se bats ceva mai tarziu (Tie douS popoare. Gaud s'a isclit aceast pace, trecuserS unsprezece ani de la pacea din Vestfalia. Doi ani dup aceasta,
va muri Mazarin, si tot In anal acela regele va Incepe s
cannuiasc singur,_ de si sfdtuit mill Arreme de mama-sa.

3. Pe and Franta se Walla astfel In ce priveste InsemnAtatea ei militar i politia, ea ajungea i ara
care ddea cei mai vestiti scriitori si artisti. Slim cS. I,n

Italia, de and cu asezarea stpanirii spaniole i sriicirea oraselor ea Venetia si Genova, era mai putin
prilej pentru. o activitate literarS siii-artistic. Din potrivii, in Franta era acum acest prilej: din ce In ce mai
mult nobilimea se-strangea la Curtea regelui; ea locuia

chiar, nu la mosie, ci In Paris (peste putin Ludovic

al XIV-lea va Intemcia stihlucita lui locuintS de targ. la
Versailles,

i nu doria nimic mai tare deat s strk-

luceascd la primirile si la petrecerile regelui, care era

astfel mai toatS ziva In mijlocul nobililor sKi. La Carte
www.dacoromanica.ro

- 76
se vorbia, se clntuia si se jucau fel de fe de jocuri, dar,
de la un limp, curtenii gasiau o plg.cere mai aleasa In
represintkiile de teatru.

La 1606 se nscu In Norniandia Petra Corneille, care

a lost cel d'intaiu scriitor mare al Franciei.
El a cetit pe scriitorii spanioli i s'a luat dupa dansii,
dand Insa lucrthi si mai desA.varsite, din vika eroilor
Romei, i Greciei si chiar din a vestitului Cid. Versurile
lui sant frumos-sunkoare si puternice.
Eroii lui Corneille apar mai mari deck obisnuita ma-

surt omeneasca; mai mult deck patimile lor impresioneaza ins N. meindrici care-i cleosebeste.
XIV.

Ritsgritul Europei In veacul al XVII-lea.

1. MU. acuma i ce prefaceri se facusera pe acest
limp In -Rsaritul Europe!.
Despre Rust, tim. ca ei se intremau abia supt dinastia cea noua a Romanovilor, 54 iarKsi stim ca Turell erau In scadere necontenit, cli toate cA peste putind
vrerne ei capkard un Mare-Vizir asa_ de destonic cum

a lost Chiupruliul cel lnitrdn, un Arnaut din satul.

Chiopri Pod"), care poate sta alturi cu vestitul viteaz
Vizir MohamMed Socoli. Atunci ei se Incumetara s
atace insula Creta, cea mai mare din toata Mediterana,
care fusese pana atunci a Venetiei. Chipruliul a Mat Venetienilor, Inapoi, si 6 alta insula mare, asezata Inga
coasts Asiei: Lemnos.

2. Dar cel mai insenmat lucrp. ce s'a petrecut In acaste pari a fost lupta pentru_ irnparfirea Poloniei.
Aceast tara ajunsese rau de tot. Cazacii o prAdau In
voie. Tatarii, cari au fost ajuns sa se uneasca i ei eu.a.cesti vechi dusmani ai lor, o amenintau necontenit Cu
o alt pradaciune, tot asa de grozavA. Dar toate rewww.dacoromanica.ro

77
lele Teniau -d'induntru mai 1.1.tdiu. Regele era, cum. am
vlizut, ales de nobili, $1 de oei tnari $i de cei niici, cari

trimeteau un nuinr de deputati din fiecare Palatinat

provincie, Tinut; $1 terile noastre erau numite de PolOni, dud ioiau sd spuie c. ele atilrnd de dnsii: Palatinate)i cand se strangea o .diet de alegere In citte
un ora$ mai mic, toate cmpiile d'imprejur se umpleau de corturi, unde, saptdmani intregi une ori, se
mAnca i se bea din banir celor ce voiau. sd. fie alesi. Se
ma intampla cd regele muria fdr copii sau fard s

fi avut vreme a face sd se aleagd fiul sdu, ori cd prdsia tara ca Heuric); Austria i Tarul se strduiau din

rdsputeri la astfel -de prilejuri sd tragd coroana Poloniei la &lush. Dad era s se porneased un rdzboia,
nobilii, strnsi la dicta, cu clericii cei mari, cu unii or
$eni si- cu sfetnicii regelui, hotdrau dach von iesi
la lup td. ei singuri sau vor plAti mercenari ca s se
lupte Oacestia se bat insg. .mai totdeauna ru, fiindcd
ei nfau nicio tragere de inima pentru tard, si, dad ea
se pierde, gasesc de lucru si aiurea); atunci tot aobilii
hoatrau de unde se vor lua banii, aded ce ddri se vor
pune si asuvra cui.
De aceia cille un Damn al Moldovei, de $i avea stdpa.-

nine mull. mai mid, gsia tot rgazul sa prade prin

Poeutia dincolo de Nistru, Wand oe ajungeau Polonii, dUpa multe oerte (cdci fiecare stare de oameni
cduta s scape mdi u$or), sa se inteleaga asnpra. masurilor ce trbbuie sa a. Chiar atunci, fiecare nobib eat
de sarac 4i de netrobnic, avea dreptul sa. se ridice In
adunare i sd. spuie ca -el nu se invoie$te cu acea mdsura
$i deci el nu va merge la oaste si nu va plAti niciun ban;

nimeni nu-I putea sili, $1 acest obiceiu- nenorocit eu

care, de alminterea, Polonii se ldudau foarte mult, ca si

cum lihertatea ar fi fost una cu n,ascullarea $i destrabalarea). acest tiberum v. to, sau drept de a opri
o nidsurr, a fest una dintre pricinile de capetenie penwww.dacoromanica.ro

78

Iru care s'a prapadit Polonia. Vinovati au fost deci nu-

mai 0. numai nobilii, cad, pe Mug neastamparul

care-i tot sbuciuma? Isi clutau foarte eau de mosii,
unde teranii erau serbii lor, si ei It vindeau Evreilor
orkidari (carciumari si arendasi) cari li dadeau bani
ca sa. petreaca. Asa se putu pierde si o tail de viteji ca Polonia!

Familia domnitoare, de Vasa (din Suedia), se arata.

tot asa de moale ca si la Inceput. Vladislav al VII-lea
venise la tron ceva mai tarziu decat Matei $ asarab al
nostru si putin inainte de Vasile Lupu; el a murit_insa
pana a nu se Incheia Donmia Iui Vasile-Voda clriar. Pe
vremea dui s'a- desbatut si Razboiul de treizeci-de ani,

In care s'ar fi putut aniestxa si Polonia, culegand

foloase pentru amestecul ei; dar cu un astfel de rege $i
cu o-astfel de oranduialk ce se putea lace! Fiul lui Viadislav, loan-Casimir, era_ si mai netrebnic; tot odata el
-a fost prea iubitor de petreceri si prea evlaviose, asa Incat la urma s'a dus in Franta, Unde A petrecut Intaiu

foarte bine si apoi s'a facut calugar; de almintrelea

fusese la inceput, inainte de a domni, Iesuit $i inaintase paria la rangul de cardinal.
3. Sigismund al III-lea incercase odat sa. ieie _si. Sue-

dia, Rind fiul regelui de acolo si nepotul de fill al lui

Gustav Vasa. Acum regel- Suediei se gAndi ca ur putea
sa capete el Polonia, impiedectind-o astfel de a ca.-

dea in mana altor vecini cad o pandiau. Gustav-Adolf lasase numai o _rata, Cristina; aceasta a capatat un

mume mare pentru Invatatura ei 0 ocrotirea carturarilor, dar avea purtari care nu se potrivesc cu o regina
si nu-i placea de loc sa carmuiasek, ci mai mult sa
steie in caltorii, prin Franta si prin Italia. Ea trecu
astfel coroana unei rude a ei, Carol-Gustay.

Regina Crislina ramase o vestita ocrotitoare a cultusii. Biblioteca Vaticanului are un mare fond de manuswww.dacoromanica.ro

79

cripte dgmite de dnsa, cgci, asezndu-se la Roma,

ea-si parsi legea protestanth si se fku-eatolica..
.

Carol-Gustav incepu rgzboiu cu Po Ionia, care, dintru

Intaiu, i-a mers foarte bine. Ioan-Casimir fugi Inaintea
lui. Suedesii cApatar g. sprijinitori put rn:ci, egoi acuma
toti se atineau sd smulg ceva de la bietii Poloni, afarb.
de Turd, cari stgteau de-o parte si se uitau cu jind si
cu durere, ca si cum ar fi prevgzut cg paste vre-o cinzeci de ani toatg lumea o sg vorbeasc si de Impgrtirea
Imperiului lor. Tarul voia s cucereasc g. ce mai raingsese din_ Litvania i sa-si inainteze astfel hotarul apu-

sean pang in apa Niprului, ajungand aproape vecin

cu noi. Inca de pe atunci Muscalii se gandiau sa. se -faloseascg. de faptul cg In pgrtile Dunarii stint tot* crestini ortodocsi ca Si c1nii, ca sLl momeasc cu vorbe
frurnoase si la uring" s-i Inghitg. Ba thiar atunci

an trime, Muscalii pentru intgiasf data solii la noi ea

sa ne inleteasca asupra-Turcilor. Inlocuitorul lui Vasile

Lupu, Glieorghe tefan, a flea o leggturg cu dansii,

dar Matei-Vodg., care era un Miran. asa de cuminte, nici
n'a voit sg auda ofertele lor, ba nici macar nu i-a prima.

1ncg de la sfarsitul veacului al XVI-lea oamenii de

Stat mai prevgzgtori se gandiau la putinta unui amestec al Tarului In afacerile rgsgritene. De laMoscova veniau ajutoare la Jerusalim i Muntele Sinai, Patriarhul
de Constantinopol leremia merse In Rusia muscgleascg
si dada aici o nou orlinduire Bisericii rusesti, care
ajunse a cincea Patriarhie de Rgsarit.
0 Intrece Insa ca strlucire Biserica din Chiev, lullsi constituitg. de Patriarhul
tatg prin Petru
Teofan de lerusalim, care calgtori pang acolo. Mat thrziu Ins, mai ales dupg 1650. Patriarhia de Moscova
se ridic inzfruntea ortodoxki rusesti.
Un alt dusman al Poloniei era Electoral de Brandenburg, pe atunci Frederic-Wilhelm, caruia i s'a zis Mawww.dacoromanica.ro

8o
rele-Elector, funded a intrebuintat cu dibAcie Rdzboiul
de treizeci de ani, fiindc a giut A.-5i apere interesele, $i
fatd de vechii sal aliati, Franta 5i Suedia (precum
vorn vedea , $i pentru ca a rupt legdturile umilitoare
ce avea cu Polonia. Anume el cdpdtase ca mogepire
Prusia, care fusese a Teutonilor $i trecuse 1,a ruda sa Albert, care .0 secularisase, averile mandstire.sti rand se
ieau de Stat, e zice c se sezulariseaza, se ,,mirenesc"5;
dar acum Electorul nu mai voia sd fie vasalul Polonilor pentru Prusia.

Marele-Elector e vestit, nu atdt prin usoara lui biruintg asupra Suedesilor Ia F0hrbellin, cat prin dibacia
cu care intrebuinteazd In folosul lui si al Casei lui toate
imPrejurdrile din Europa.
In sfdr$it, $i al-doilea Gheorghc Rdkczy, Domnul Ardealului, naddjduia s capete vre-o fdramdturd din
Polonia, i pentru aceia el ndirdli hi aceasta tara, luAnd
$i

ajutoare de la Domnul Moldovei $i de la -Domnul

muntean cel nou, Constantin $erban.

Acest Gheorghe Rkczy al II-lea, ambilios, nestatornic, pripit $i trufas., nu avea deci cumpdtul celui d'intaiu. Era Insa de o mare vitejie de cavaler, care-1 facu
i de Romnii din Ardeal.
iubit de popor
Intr'o lupt de trei ziie, in Julie j656, Polonii rura
batuti chiar lngd Capitala lo; care fu cuceritd. Ins,
indata dupa aceasta, Electorul $i Tarul Iticheiard pace
cu Polonia, care li dadu ceia ce voiau (Tarul primi Inapoi tot ceia ce i se luase Busiei de la 1600 incoace). Regele Suediei, ramas singur, nu mai putu inainta. Rdkczy, care se visa acum rege al Poloniei, In bllut
rdu de Tatarip cari-i, prinserd mai toatd oastea.

In acea oaste se afla loan Kemeny, prieten al Dommlor nogri 5i viitor print ardelean dupa cdd-rea lui
Acatiu Barcsai.

www.dacoromanica.ro

- 84/`
Turcii luarA si ei partea lui Ioan-Casimir: ei mazilirri (adecA scoaserd din Doinnie pe arnndoi Domnii

nostri si se bdturtt cu lidkczy pAnA la moartea lui,

puind in Ardeal oameni supusi bor. Astfel Po Ionia
ramase, cu toate cA fusese ciuntita, iar Turcii ajunserl
mutt mai tali la Dun Are, multamita intolepchmii Chiapruliului.

www.dacoromanica.ro

TABLA CAPITOLELOR

pik.

1. Barbaril ca dutunani sl ca ajutorl al ImpArAtiel romane. Germanli : flrea si oblcelurile lor . . . .

II. StrAinutArile barbarllor. Hun!! mud din loc pe Got!
Alti barbari se revarsA In Apus

III. Odoacru sl Teodoric ca regi barbari In Italia .

6
11

IV. Franc!! td regele lor Clovis (Clodevig. Chlodowech).

V. lustinian, Imparatul RAsAritului. Lupta In Apus cu Ger-

man!! td lupta cu Avaril In *tile noastre. .

17

22

VI. Arabi!. Mohammed, proorocul lor. Cuceririle ce fac ei,

dupA ce leau legea propovAdultA de dAnsul. . .

27

VII. Carol-cel-Mare, ImpAratul cel nou al Rome!, ridlcat

. . . . .
dintre barbari

32

VIII. Hotli de Mare din Mlaznoapte sau Nortmanii sl cAderea ImpArAtiel lui Carol-cel-Mare
IX. Prefacerile terilor desfAcute din tmparatia lui Carolcel-Mare

40
47

X. Italia si Germania pAnA la Otto-cel-Mare, 1mpAratul

cel nou .

51

Xl. ImpAratil din neamul lui Otto-cel-Mare.

58

XII. Lupta Pape! cu ImpAratul pentru puterea cea mare

asupra lumil

64

XIII. Cum s'au alcAtuit cele Ire! cultrl ale lumli : cultura
latinA, greceascA si arabA
XIV. Deosebirile Intre cele trel culturi
XV. ImpArAtia bizantinA de dui:4 lustinian In luptA cu
barbarli. Persil td Slavii . .
XVI. ImpArAtia bizantina de dupl lustinian In luptA cu
barbaril: Avarli sl Bulgaril
XVII. ImpArAtla bizantinA de dupl lustinlan In luptA cu
Barbarli. Bulgaril, Ungurii. Dinastia macedoneanA .
_XVIII. ImpArAtia bizantina in luptl Cu Pecenegli, RuOl si Turd! .

XIX. Inceputul rAzboalelor cruclate pentru mormAntul lui

.
Isus Hristos . .
.
XX. Regatul crestin al lerusalimulul $ alte cruclate . .
XXI. Hen& al II-lea, regele Angliei, si lupta cea noul dintre
Papl sI ImpArati
XXII. ImpArAtia bizantina pe vremea cruciatelor

www.dacoromanica.ro

69
74

83
88

93
98
104
108
112
117

84
Pag.

XXIII. Imp ArAtia latinA din Constantinopol l lmpAratul apu-

sean Frederic al II-lea

AXIV. Regele german Rudolf de Habsburg. Negotul in aceste
. . . . . .
timpuri : Hansa
XXV. IntArirea regalititli francese Flip-August i Ludovic
al IX-lea SfAnt
XXVI. Starea lumil pe anul 1300
XXVII. Terile din Apusul Europel de la 1300 pAnA la rAzboiul
de ,,o autA de ani"
XXVIII. RAzboitil de o sutA de ani"

...... .

122
129
134
138

144
149

XXIX. Franta sl Anglia de la rAzbolul de o sutA de ani"

155
160

pAnA la 1500

XXX. Terile celelalte Oa la anul 1500

XXXI. Papii I ImpAratii din vremea rAzbolului de o sutA

de ani"
XXXII. Ungurii l Polonil in veacul al XVI-lea . . . .
XXXIII. OrAnduirea Terii Rusesti 1 luptele ei cu Tataril

.
.

XXXIV. Despre asezarea Turcilor In Europa. . . . . .

XXXV. Terile romAnesti Ora la moartea Domnului Moldovei

167
173
180
184
J 90

Stefan- cal-Mare

COMPLECTARE
(conform programel in vigoare).
I. GAsirea pAmAntuillor nouA in Asia si America . . . .
II. Intemelerea Iegil celel nouA a lui Martin Luther (Reforma) .
. .
III. Carol Quintul, ImpAratui cel mare din Apus . .
IV. Ungaria, Polonia l Rusia de la 1500 la 1600 . . . .
V. ImpArAtia turceascA de la moartea lui Mohammed al II-lea

pAnA la platosirea ei
VI. Luptele Turcilor molesiti Cu Ungurii, cu ImpAratul l cu
Domnil romatil
VII. Prefacerea gAndului popoarelor din Apus : Renasterea.
VIII. Starea Europei de Apus la inceputul veacului al VII-lea
IX. RAsAritul european de la 1600 la 1700
X. Terile din Nordul Europei pAnA la 1600
Xl. Spania la inceputul rAzbolului de treizecl de ani. . .
X11. RAzbolul de trelzeci de ani
XIII. Starea Angliei in veacul. al XVII-lea . .
XIV. Cum trAia Franta dupa rAzbolul de trelzelci de ani. .
XV. RAsAritul Europei in veacul al XVIIlea

.....

www.dacoromanica.ro

5'
12
18
23.

30
39
4V
50
04

58
62
66
77:

411.

Prevul 60 de lei,

7
r41

64

'1

www.dacoromanica.ro