Alfabetul

Limba turc a folosit initial alfabetul arab, Mustafa Kemal Atatrk, fondatorul Republicii Turcia i primul
preedinte al Turciei, a dispus renutarea la alfabetul arab si adopatare alfabetului latin. Alfabetul limbii turce
conine 29 de litere, dintre care 21 consoane i 8 vocale. Cum citim aceste litere:
A, a ca n tat, mam;
B, b ca n banan, batic, bab;
C, c (ge) ca n gemeni, gelatin;
, (ce) ca n cer, cel;
D, d ca n dinamic, dinte, dur;
E, e ca n melc, mere, metal;
F, f ca n fel, fular, factor;
G, g ca n gur, gar;
, nu se pronun, avnd rolul de a prelungi vocala (dinaintea) lng care este alturat (se spune g moale);
H, h ca n hor, hotel;
, i ca n intimitate, aici, iubire;
I, are ca i corespondent romnesc , ca n nalime, napoi;
IN LIMBA TURCA, OBSERVATI DEIFERENTA INTRE SI I.
SE SCRIE INTOTDEAUNA CU PUNCT, IAR I SE SCRIE FARA PUNCTUATIE.
J, j ca n jambon, juramnt;
K, k ca n kilometru, kilogram;
L, l ca n legum, liliac;
M, m ca n mn, manual;
N, n ca n nuc, noapte;

O, o ca n oras, om;
, se pronun ca n Oedip;
P, p ca n parc, pild;
R, r ca n ra, rsrit;
S, s ca n sus, sare;
, ca n arpe, osete;
T, t ca n tun, tot;
U, u ca n ur, unt;
, ca n fr din german;
V, v ca n vulcan, vam;
Y, y ca n iarb, iute;
Z, z ca in zar, zero.
In limba turc, cu excepia literelor marcate cu bold, toate celelalte litere se pronun ca i n limba romn!
Supraformele in limba turc:
a(ea) evlat (evleat)
(i+i) man (manii) resm (resmii)
Cele 8 vocale sunt a,e,o,u,,i,, mpartite n:
a. vocale anterioare: e,i,,
b. vocale posterioare: a,o,u,,
Combinatiile literelor si pronuntia lor n limba turc
Litera c
c+i (gi) cigara (gigara) civciv (givgiv)
c+e (ge) ceza (geza) cep (gep)
c+a (dja) can (djan) cam (djam)
c+ (geo) cmert (geomert) cnk (geonc)
c+u (dju) cuma (djuma) cumba (djumba)
c+ (giu) cbbe (giumbe) cmbs (giumbus)
Litera
+a (cia) atal (ciatal)
+e (ce) ekim (cechim)
+i (ci) iek (cigek)
+o (tso) ok (tsoc)
+ (ts) kys (tscs)
+ (cio) p (ciop)
+u (tsu) ubuk (tsubuc)
+ (ciu) rk (ciuruc)

Litera g
g+i (ghi) gibi (ghibi)
g+e (ghe) gemi (ghemi)
g+ (ghio) gl (ghiol)
g+ (ghiu) gzel (ghiuzel)

Sufixele p-b, k-
La adugarea sufixelor ce ncep cu vocal
- p-ul devine dur transformndu-se n b
- k-ul se nmoaie transformndu-se n
Exemple:
- kebap, kebab = kebap, kababul su
- istek, isteim = dorin, dorina mea
Excepii pentru K:
* cuvintele monosilabice
- k devine g (se pronun): renk, rengi = culoare, culoarea sa
- k rmne neschimbat ok,oku = oc
* verbe cu rdcin monosilabic, nu se schimb:
- sokmak, sokuyor = a insera, insereaz
- dkmek, dkyor = a vrsa (mprtia), vars (mprtie)

Expresii uzuale
Gnaydn! Bun dimineaa!
Iyi gnler! Buna ziua!
Iyi akamlar! Bun seara!
Iyi geceler! Noapte bun!
Merhaba! Salut
Ltfen! V rog!
Teekkr ederim! Mulumesc!
Bir ey deil. Nu avei pentru ce.
Evet. Da
Hayr. Nu

Bilmiyorum. Nu tiu.
Anlamyorum. Nu neleg

Formule de prezentare
Adnz ne? Cum va numiti?
Benim adm Cornel! Numele meu este Cornel!
Kendimi tantaym. Sa ma prezint.
Nerelisiniz? De unde sunteti?
Romanyadan geliyorum. Vin din Romania.
Tantmza ok memnun oldum. Sunt foarte incantat de cunostinta.
Ho geldiniz! Bine ati venit!
Ho bulduk! Bine v-am gasit!
Tanalm! Sa ne cunoatem!
Arkadam sizinle tantrabilir miyim? Pot sa va fac cunostinta cu prietenul meu?
Ben ok memnun olurum. Desigur, voi fi foarte incantat!

Pronumele personal
Eu = Ben
Tu = Sen
El / Ea = O
Noi = Biz
Voi = Siz
Ei / Ele = Onlar
In locativ vom avea: - bende = pe, in, la mine
- sende = pe, in, la tine
- onda = pe, in, la ea / el
- bizde = pe, in, la noi
- sizde = pe, in, la voi
- onlarda = pe, in, la ei / ele
A nu se confunda bende = la mine cu ben de = si eu!!!

Persoane - Kiiler

eu ben
eu i tu ben ve sen
noi doi biz ikimiz
el o, kendisi (erkek)
el i ea o (erkek) ve o (kadn)
ei doi onlar ikisi
brbatul erkek, adam
femeia kadn
copilul ocuk
o familie bir aile
familia mea benim ailem
Familia mea este aici. (Benim) ailem burada.
Eu sunt aici. Ben buradaym.
Tu eti aici. Sen buradasn.
El este aici i ea este aici. O (erkek iin) burada ve o (kadn iin) burada.
Noi suntem aici. Biz buradayz.
Voi suntei aici. Sizler buradasnz.
Ei sunt toi aici. Onlar hepsi buradalar.

Familia - Aile
bunicul bykbaba
bunica bykanne
el i ea o ve o (pentru masculin si feminin erkek ve kadn iin)
tatl baba
mama anne
el i ea o ve o (pentru masculin si feminin erkek ve kadn iin)
fiul erkek ocuk, oul
fiica kz ocuk
el i ea o ve o (pentru masculin si feminin erkek ve kadn iin)
fratele erkek karde
sora kz karde
el i ea o ve o (pentru masculin si feminin erkek ve kadn iin)
unchiul amca, day
mtua teyze, hala
el i ea o ve o (pentru masculin si feminin erkek ve kadn iin)
baldz
Noi suntem o familie. Biz bir aileyiz.
Familia nu este mic. Aile kk deil.
Familia este mare. Aile byk.

Acesta este tatal meu. Bu benim babam.

Aceasta este mama mea. Bu benim anem.

Culorile Renkler
renk culoare
koyu inchis la culoare (koyu renk culoare inchisa)
ak deschis la culoare (ak renk culoare deschisa)
siyah negru
mavi albastru
kahverengi maro
gri gri
yeil verde
turuncu (portokalrengi) portocaliu
krmz rosu
sar galben
beyaz alb
mor violet
pembe roz

Zilele sptmnii Haftann gnleri

Luni Pazartesi
Mari Sal
Miercuri aramba
Joi Perembe
Vineri Cuma
Smbt Cumartesi
Duminic Pazar
Dn eri
Bugn Astazi
Yarn Maine
Sabah Dimineata
le Pranz

Akam Seara
Gece Noapte
de luni pn duminic pazartesiden Pazara kadar
Prima zi este luni. lk gn Pazartesidir.
A doua zi este mari. kinci gn Saldr. A treia zi este miercuri. nc gn arambadr.
A patra zi este joi. Drdnc gn Perembedir.
A cincea zi este vineri. Beinci gn Cumadr.
A asea zi este smbt. Altnc gn Cumartesidir.
A aptea zi este duminic. Yedinci gn Pazardr.
Sptmna are apte zile. Hafta yedi gndr.
Noi lucrm doar cinci zile. Biz yalnz be gn alyoruz.

Lunile anului Aylar

Ocak Ianuarie
ubat Februarie
Mart Martie
Nisan Aprilie
Mays Mai
Haziran unie
Temmuz ulie
Austos August
Eyll Septembrie
Ekim Octombrie
Kasm Noiembrie
Aralk Decembrie

Anotimpurile Mevsimler
Bahar Primavara
Yaz Vara
Sonbahar Toamna
K arna

Numerele Saylar
Eu numr: Ben sayyorum:
unu, doi, trei bir, iki,
Eu numr pn la trei. e kadar sayyorum.
Eu numr mai departe: Saymaya devam ediyorum:
patru, cinci, ase, drt, be, alt
apte, opt, nou yedi, sekiz, dokuz
Eu numr. Sayyorum.
Tu numeri. Sayyorsun.
El numr. Sayyor (erkek).
Unu. Primul. Bir. Birinci.
Doi. Al doilea. ki. kinci.
Trei. Al treilea. . nc.
Patru. Al Patrulea. Drt. Drdnc.
Cinci. Al cincilea. Be. Beinci.
ase. Al aselea. Alt. Altnc.
apte. Al aptelea. Yedi. Yedinci.
Opt. Al optulea. Sekiz. Sekizinci.
Nou. Al noulea. Dokuz. Dokuzuncu.
bir 1
iki 2
3
drt 4
be 5
alt 6
yedi 7
sekiz 8
dokuz 9
on 10
onbir 11
oniki 12
yirmi 20
yirmibe 25
otuz 30
otuz 33
krk 40
krkalt 46
elli 50
ellibe 55
altm 60

altmiki 62
yetmi 70
yetmisekiz 78
seksen 80
seksenbir 81
doksan 90
doksanyedi 97
yz 100
yzdokuz 109
yzellibir 151
ikiyzonbe 215
yzotuz 330
bin 1.000
ikibin 2.000
binyz 3.100
altbinyediyzotuzbir 6731
onbin 10.000
onbinyz 10.100
onikibinyzyetmibe 12.375
yzbin 100.000
birmiliyon 1.000.000

Ct este ceasul? Saat ka?

Ce ora este acum? imdi saat ka?
Acum este ora.. imdi saat.
Este ora unu. Saat bir.
Este ora dou. Saat iki.
Este ora trei. Saat .
Este ora patru. Saat drt.
Este ora cinci. -Saat be.
Este ora ase. Saat alt.
Este ora apte. Saat yedi.
Este ora opt. Saat sekiz.
Este ora nou. Saat dokuz.
Este ora zece. Saat on.
Este ora unsprezece. Saat onbir.
Este ora doisprezece. Saat oniki.

Este ora zece si un sfert. Saat onu eyrek var.

Este ora zece si jumatate. Saat on buuk.
Este ora zece fara un sfert. Saat ona eyrek var.
Este ora noua fara douazeci. Saat dokuza yirmi var.
Este ora noua si doua zeci. Saat dokuza yirmi var.
Devreme Erken
Tarziu Ge
Un minut are aizeci de secunde. Bir dakikada altm saniye vardr.
O or are aizeci de minute. Bir saatte altm dakika vardr.
O zi are douzeci i patru de ore. Bir gnde yirmidrt saat vardr.

Antonime Zt
Antonimele sunt cuvintele care au forma diferita si inteles diametral opus.
Cu radical diferit:
frumos urat / gzel irkin
mic mare / kk byk
gol plin / bo dolu
rece cald / souk scak
nou vechi / yeni eski
sus jos / yukar aa
noapte zi / gece gn
nainte napoi / ileri geri
Cu acelai radical:
corespunztor necorespunztor / uygun uygunsuz
vizibil invizibil / grnr grnmez
pur impur / saf kirli
tipic atipic / tipik atipik

Limba turc Verbe Uzuale

21 Apr 2012 by admin in Limba Turca 0 Comments Tags: nva limba turca far profesor, limba
turc,verbe, verbe uzulae

nva limba turc online, far profesor.

Lista Verbe Uzuale

1. konumak a vorbi
2. istemek a vrea
3. almak a lua
4. yrmek a merge
5. bakmak a se uita la
6. oretmek a preda
7. sylemek a spune
8. grmek a vedea
9. oturmak a sta
10. glmek a rde
11. yzmek a nota
12. almak a munci
13. yazmak a scrie
14. gitmek a pleca
15. gelmek a veni
16. uyumak a dormi
17. yakmak a aprinde
18. okumak a citi
19. yatmak a sta ntins
20. imek a bea
21. amak a deschide
22. olmak a fi
23. vermek a da
24. atlamak a sri
25. oturmak a lua loc
26. kaldrmak a ridica
28. bilmek a ti
29. beklemek a atepta
30. sormak a ntreba
31. yapmak a face
32. komak a fugi
33. almak a lua
34. yikamak a spla
35. gezdirmek a plimba
36. glmsemek/tebessm etmek a zmbi
37. anlamak a nelege
38. gtrmek a duce

Adverbe de timp
Hafta sonu Sfrit de sptmn
Her aramba n fiecare miercuri
Her gn n fiecare zi
ki gnde bir Din 2 n 2 zileHer zaman Mereu, ntodeauna
Genellikle De obicei
Sk sk Des
Bazen Uneori
Nadiren Rar
Asla Niciodat
Neredeyse hi Aproape niciodat
Ne sklkta? Ct de des?
Sabahlar ie giderim. Eu merg la serviciu dimineaa.
Ole yemeini leden sonra yerim. Eu iau prnzul dup amiaza.
Eve akam dnerim. M ntorc acas seara.
Genellikle kahvalt yapar. Ea mnnc de obicei micul dejun.
Nadiren kahvalt yapar. Ea ia rareori micul dejun.
Hep dilerini fralar. El se spal pe dini ntodeauna.
Hi dilerini fralar. El nu se spal pe dini niciodat.
Bazen fazla mesai yaparm. Eu lucrez cteodat peste program.
Hemen hemen hi fazla mesai yapam. Eu nu lucrez aproape niciodat peste program.
Her gn otobsle giderim. Eu merg cu autobuzul n fiecare zi.
Her gn trenle giderim. Eu merg zilnic cu trenul.
Nadiren arabayla giderim. Rareori merg cu maina.
Nadiren uakla giderim. Rareori merg cu avionul.
Genellikle televizyon izler. El se uit de obicei la televizor. (sau ea)
Nadiren televizyon izler. El se uit rareori la televizor. (sau ea)
Sk sk okur. Ea citeste des. El citete des.
Nadiren okur. Citete rar. (ea sau el)
Her zaman iyi uyur. Doarme bine mereu.(el,ea)
Bazen iyi uyur. Uneori doarme bine (el sau ea)
Ne sklkla ie arabayla gidersin? Sk sk. Ct de des mergi la servici cu maina? Adesea.
Ne sklkla ie arabayla gidersin? Her zaman. Ct de des mergi la servici cu maina? Tot timpul.
Ne sklkla eve taksiyle gidersin? Ct de des mergi acas cu taxi?

Nadiren Rareori.
Bazen Cateodata.

Negarea
Ca in orice limba, oricat de pozitiv ai fi, nu se poate sa nu existe si situatii in care sa fie necesara exprimarea
unei negatii. In limba turca se poate face acest lucru in mai multe forme, in functie de tipul context sau de
propozitie.

1 cel mai simplu e raspunsul hayr = nu

Bir ay ister misiniz? Ati dori un ceai?
Hayr. Nu
2 alt mod este utilizarea lui yok = nu exista, nu se afla
Hibir sandalye burada yok. Aici nu e nici un scaun.
Gne yok. Nu este soare.
Tuz ve biber masada yok. Nu sunt sare si piper pe masa.
3 folosirea particulei deil (=nu) in propozitiile in care nu exista verb. sufixele pentru persoana si numar se
adauga la particula deil.
O bir doktor deil. El/ea nu este doctor.
Siz Trk deilsiniz. Voi nu sunteti turci.
- se comporta ca un verb si sta mereu la sfarsitul propozitiei;
- sta langa cuvantul pe care il neaga;
Bu doktor turk deil. Acest doctor nu este turc.
Bu turk doktor deil. Acest turc nu este doctor.
A FI forma negativa
Ben deilim Eu nu sunt
Sen deilsin Tu nu esti
O deil El/ea nu este
Biz deiliz Noi nu suntem
Siz deilsiniz voi nu sunteti
Onlar deiller Ei/ele nu sunt
4 Folosirea sufixului -mi in cazul verbului. Este un sufix care isi schimba forma conform Regulii armoniei
vocalice, avand urmatoarele forme: -mi, -m, -mu, -m.
bilmek bilmemek a sti a nu sti
vermek vermemek a da a nu da
grmek grmemek a vedea a nu vedea

glmek glmemek a rade, a zambi a nu rade, a nu zambi

yapmak yapmamak a face a nu face
armak armamak a durea a nu durea
kopmak kopmamak a (se) rupe a nu (se) rupe
kurumak kurumamak a (se) usca a nu (se) usca
krlmak krlmamak a se sparge -a nu se sparge
cateva exemple:
Ben ngilizce biliyorum. Eu stiu limba engleza.
Ben spanyolca bilmiyorum. Eu nu stiu limba spaniola.
O devini yapyor. El/ea isi face temele.
O devini yapmyor El/ea nu isi face temele.

Trecutul simplu DI
n limba turc, acest timp exprima o actiune care s-a petrecut in trecut sau un eveniment care s-a incheiat
inainte de momentul vorbirii. In limba romana se traduce atat prin perfetul simplu, cat si prin perfectul compus.
Sufixul cu care se formeaza acest timp este -di (vezi acest articol).
Astfel, trecutul simplu se obtine in limba turc dupa urmatoarea schema:
Radacina verbului + -di + terminatii
de conjugat
Terminatiile (Tip II):
-m -k
-n -niz (-niz/-nz/-nz/-nuz) (Sufix Tip (b))
-/ -ler/lar (sufix Tip (a))
Important:
-di are in realitate mai 8 forme, mai intai pentru ca este un sufix Tip (b), si apoi pentru ca daca un cuvant
setermina in urmatoarele consoane p, , t, k , h , s, , iar sufixul care trebuie adaugat incepe cu d, aceasta
devine tsi astfel -di poate fi avea una dintre formele:
-di /-d/-d/-du
-ti /-t /-t/-tu
FORMA AFIRMATIVA
yemek yedim a manca am mancat
imek itin a bea ai baut
kmak kt a iesi a iesit
grmek grdk a vedea am vazut
rtmek rttnz a acoperi ati acoperit

komak kotular a alerga au alergat

FORMA NEGATIVA
Radacina verbului + -me* + -di + terminatii
de conjugat
- -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma;
yemek yemedim a manca nu am mancat
imek imetin a bea nu ai baut
kmak kmat a iesi nu a iesit
grmek grmedik a vedea nu am vazut
rtmek rtmetnz a acoperi nu ati acoperit
komak komatular a alerga nu au alergat
FORMA INTEROGATIVA - are 2 forme:
1. Daca formulam o intrebare la care se cerem un raspuns de forma DA sau NU, verbul are urmatoarea forma:
Radacina verbului + -di + terminatii + mi
de conjugat
- mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu;
yemek yedim mi? a manca am mancat?
imek itin mi? a bea ai baut?
kmak kt m? a iesi a iesit?
grmek grmedk m? a vedea am vazut?
rtmek rttnz m? a acoperi ati acoperit?
komak kotular m? a alerga au alergat?
2. Daca intrebarea este in forma negativa, atunci sufixul de negare me este imediat langa radacina verbului si
verbul are urmatoarea forma:
Radacina verbului + -me* + -di + terminatii
de conjugat
- -me e un sufix Tip (a) si are formele -me/-ma;
- mi e un sufix Tip (b) si are formele mi/m/m/mu;
yemek yemedim mi? a manca nu am mancat?
imek imetin mi? a bea nu ai baut?
kmak kmat m? a iesi nu a iesit?
grmek grmedik m? a vedea nu am vazut?
rtmek rtmetnz m? a acoperi nu ati acoperit?
komak komatular m? a alerga nu au alergat?
Cand formulam o intrebare si ne referim la un anumit termen al propozitiei, altul decat verbul,particula
interogativa mi urmeaza imediat dupa cuvantul pe care il determina. Veti intelege mai bine dupa ce urmariti
exemplul de mai jos:
Ali dn stanbula gitti. Ali a plecat ieri la Istanbul.
Ali dn stanbula gitti mi? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ A plecat ieri Ali la Istanbul?

Ali dn stanbula m gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ La Istanbul a plecat ieri Ali?
Ali dn m stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?/ Ieri a plecat Ali la Istanbul?
Ali mi dn stanbula gitti? Ali a plecat ieri la Istanbul?
Ultimile 4 propozitii pot fi traduse identic in romana, diferentierea facandu-se pe baza intonatiei. In unele cazuri
se poate pune la inceput de propozitie cuvantul la care face referire intrebarea. Astfel ca, in absenta unui
context, in scris, romana apare mai putin specifica decat turca.
Cand construim o intrebare si folosim cuvinte precum kim cine, nerede unde, ka cate, ne ce, nu mai apare in
propozitie particula interogativa mi:
Kim geldi? Cine a venit?
Dn akam nerede yednz? Ieri seara unde ati mancat?
Adam ka lra verdi? Barbatul cate lire avea?

Timpul prezent imdiki zaman

- prezinta o actiune care se desfasoara acum, in momentul vorbirii;
- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie
prezent se deduce din context;

FORMA AFIRMATIVA:
imek i + mek
i + iyor iiyor
iiyor+ terminatii
terminatiile sunt : ben (eu) UM
sen (tu) SUN
o (el, ea) nu are terminatie
biz (noi) UZ
siz (voi) SUNUZ
onlar (ei, ele) LAR, LER (se tine cont de armonia sunetelor)
Armonia sunetelor pentru ultima vocala din verb: - E, devine
- ,-devine
- A,I-devine I
- O,U-devine U
geliyorum eu vin (acum)
satyorsun tu vinzi (acum)
sryor el/ea conduce (acum)
yazyoruz noi scriem (acum)
alyorsunuz voi cumparati (acum)
kouyorlar ei/ele alearga (acum)
FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -iyor si terminatia;
geliyorum gelmiyorum eu nu vin (acum)
satyorsun satmyorsun
sryor srmyor
yazyoruz yazmyoruz
alyorsunuz almyorsunuz
kouyorlar komuyorlar (- -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2
vocale, aici are loc eludarea -e-ului.)
FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:
afirmativ: geliyorsunuz: geliyor|sunuz geliyor musunuz?
bakyorum bakyor muyum? eu privesc (acum)?
satyorsun satyor musun?
sryor sryor mu?
yazyoruz yazyor muyuz?
alyorsunuz alyor musunuz?
kouyorlar kouyorlar mu?
- se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;
- la pers. a III-a pl. mu se foloseste la final, separat;

FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:

bakyorum bakmyor muyum? eu nu privesc (acum)? / nu privesc eu (acum)?
satyorsun satmyor musun?
sryor srmyor mu?
yazyoruz yazmyor muyuz
alyorsunuz almyor musunuz?
kouyorlar komuyorlar mu?

Viitorul Gelecek zaman

- este un timp care exprima o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii si se formeaza urmand acelasi
tipar ca si Prezentul -iyor;
- pentru ca verbul da indicatii despre natura subiectului (numar, persoana), subiectul poate sa fie sau sa nu fie
prezent se deduce din context;
FORMA AFIRMATIVA:
Ex:
imek i + mek
i + -ecek iecek
iecek+ terminatii
Terminatiile:
-um
uz
-sun
-sunuz
/
-lar
geleceim eu voi veni
satacaksn tu vei vinde
srecek el/ea va conduce
yazacaz noi vom scrie
alacaksnz voi veti cumpara
koacaklar ei/ele vor alearga
Observatii:
- viitorul se formeaza plecand tot de la radacina verbului, careia i se adauga sufixul -(y)ecek si apoi terminatiile
pentru fiecare persoana in parte;
- cand dupa -(y)ecek urmeaza un alt sufix, care incepe cu o vocala, -(y)ecek devine -(y)ece;
- -(y)ecek este un sufix Tip(a), care se armonizeaza cu ultima vocala, avand formele: -(y)ecek sau -(y)acak;

- sufixele personale, cu exceptia persoanei a III-a plural (care e Tip(a)), sunt sufixe Tip(b) si se armonizeaza cu
ultima vocala din -(y)ecek;
FORMA NEGATIVA: se adauga sufixul -me radacinii verbului, apoi -(y)ecek si terminatia;
gelmeyeceim eu nu voi veni
satmayacaksn
srmeyecek
yazmayacaz
alamayacaksnz
komayacaklar
Observatii:
- -me este un sufix Tip(a);
- -me se termina cu o vocala si pentru ca in limba turca se evita intalnirea a 2 vocale, se floseste litera de
legatura -y-;
FORMA INTEROGATIVA POZITIVA:
afirmativ: geleceim: gelecek | im geliecek mym?
gelecek mym? voi veni?/voi veni eu?
satacak msn?
srecek mi?
yazacak myz?
alacak msnz?
koacaklar m?
Observatii:
- se foloseste -y- litera de legatura, atunci cand se intalnesc 2 vocale;
- la pers. a III-a mu se foloseste la final, separat;
FORMA INTEROGATIVA NEGATIVA:
gelmeyecek miyim? nu voi veni eu?
satmayacak msn?
srmeyecek mi?
yazmayaca myz?
alamayacak msnz?
komayacaklar m?