Sunteți pe pagina 1din 199

MONTA]E ELECTRONICEJ DE VACANTA

' . ,

Ing. EMIL lVIARIAN Ing. ILIE MIHAESCU Fiz. MIRCEA SCHMOL lng. IMRE SZATMARY

EDITURA' ALBATROS .' BUCURE~TI • 1988

NOTA ASUPRA EDITIEI



Pcniru a »cn! ilt ajuioru! lincrilor clccironisti amatori, lucrarca de jiltlt i~i prn!J1l11c sit completc:Jc uolinnclc anie» rioare, Radiorcccptia A-Z (7982) ~i Prnctica electronist ului arnator (19811), "fc'i1'ltiL' in Editura A lbtaros, m 0 suite! de moniaje practice din cit coa domenii de marc inieres, in special audio $i automatizare. De asemenea, au. Jost incluse 0 serie de nofiuni teoreiice legate de montajele propuse, cit $i sja/uri practice utile consiructorilor amaiori,

In legalura W uWlItajde propuse, au jost lu aie in considerare produscle indusiriei electronics naiionale, care pot Ji procurate din comer! ori pot fi recuperate din aparatura de zujcctatc!.

La elaborarea lucrt'irii a parHdpat un colectiu de spe-

ciali$ti W 0 bogatit actioiiaie in d01nC11i1l1 eleciromcii : uig, Emil Marian (E.M.)

ing, tu, Mihacsw (1.]\1.)

f£z. Mircea Schmal (M.S.)

ing, Imre S::atmdry (1.S.)

M area majoritate a montajelor pl'c:::mtalc sin! [unctionaZe $i pot fi realizate de elccironistii amaiori in cadru] cercurilor de spcct'alitate d£n scoli, fie in laboraioare per., sonale.

CAPITOLUL 1

DESPRE ELEMENTELE P ASIVE DE CIRCUIT

A. REZISTOARE

1. G ENERALlT ATI

Rezistorul este componenta electronica pasiva cea mai u tiliz a tii in circui tele elec tronicc.

In mod curent, in practica in loc de rczistor se mai spune ~i rezistenta.

Rczistenta este compo nenta pasiva de circuit cu doua borne, care are proprietatea potrivit careia intre tensiunea Ia bornele ei si curentul care 0 parcurge exista relatia data de legea lui Ohm:

U=RI,

unde R este marimea rezistentei rnasurata in ohmi (D).

Ea se rnai po ate defini ca fiind raportul dintre tcnsiunea aplicata la bornele ei ~i curcntul care 0 strabate.

U R=I

Din relatia de rnai sus rezulta ca. rezistcnta nu decaleaza curentul I fat5. de tensiu nea U de la borne.

Caractcristica "tensiune-curent" a rczistorului este prezeritata in fig. 1.1.

Pentru realizare a constructiva a rezi~~ntelor este i ndicata definirea va-

... '

lorii R prin relatia experime ntala:

I R= p-

s

I

.11 [ 12 "
I
I, I
I
I
I
U, u2 II
.lJU Fig. I.I. Caracter ist ica curcnt-tensiune a rezlstorului.

unde : l -lungimea conductorului (m sau cm)

s - sectiunea conductorului (mm'' sau em 2)

p - rczistivitatea materialului; (constanta tabelata ce dcpinde de natura rnaterialului) se mascara III

1 Invcrsul rezistivitaj ii, (J = -. se nup

meste conductibilitate (conductivitate) electricii.

Unitatea de masura a rezistentei este ohmul (!2) definit ca rezistenta unui conductor strabatut de un curent de 1 A cind i se aplica 0 tensiune de 1 V.

DESPRE ELEMENTELE PASIVE DE CIRCUIT

,

In practica sint des utilizati mul-

tiplii ohmului:

1 G.o = lOaM n. = 106k.Q = 109 Q 1 111.0 = 103 Q = 10°.0

1 k n = 103.0

2. CARACTERISTICI GENERALE

Rezistenta nominala reprezinta rnarirnea rezistentci indicata in dar sau ell ajutoruI eodului culorilor pe corpul rezistorului, Ei i se asociaza si 0 toleranta exprimata in procente,

In Iunctie de marimea rezistentei nominale ~i a tolerantei exists recomandari internationale in serii de valori nominale, In tabelul 1.1. sint mentionate aceste valori in cazul seriilor E24 (toleranta ±5%); E12 (toleranta ±10%)';. E6 (toleranta ±20%).

Rezistentele de precizie si rezistentcle etalon au tolerante de ±5 % si ±2% (seria E48), rcspectiv ±2% si ±1 % (seria E96).

'I'ABELUL tr, Sedl de valorl pt. componentG elect.ronice pasive

-- 22 -- 47

12' 2,7'

1,2_' 2,7-

1,3 3

0,6 , 6,6 ~G9

,~

---

------ --

1,5 3,3 6,8
1,5 - 3,3 - 6,8 --
1,6 1,6 3,6 7,5
- - 3,3 - - 6,8 -_. --
1,8 3,9 8,2
1,8 - 3,9 - 8,2 --
2 4,3 9,1 Puierea nominala, Pn Bv], reprezinta puterea maxima pe care 0 pcate disipa rezistenta in conditii de mediu exterior determinate, timp :i:ndelungat, fara sa-iii modifice sensibil valcarea,

Ea rezulta din relatiile:

ua

Pn=RJ2 sauPn=Ji

;;i pentru productia de serie are valorile de: 0,1; 0,125; 0,2; 0,25; 0,3j 0,5; 1; 2; 5; 10 W.

Puterea norninala admisa depinde de tipul constructiv. In cazul rezistentelor chimice se ating puteri pina la 500 W, iar in cazul celor bobinate pina la 1000 W.

Valorile nominale ale pu terti rezistcntelor de Ia 0,25 pina la 10 W se noteaza pe scheme le electrice a~a cum se arata in figura 1.2.

(1.25 as

2.

5

to.

Fig. 1.2. Moclul de nctare in scheme a puterilor de disipatie pcntr n rczistoare,

Practie la alegerea rezistoarelor se ia un coeficient de siguranja eu pinii la 40 % mai mare faFi de valoarea rezultata din calcul.

T ensiunea n01JdnaUi de lucr« reprezinta tensiunea care poate fi aplicata Ia bornele rezistorului in conditii normale ale mediului fara ca rezistorul sa se distruga,

Ea se determina ell relatia:

[J = VPnRn

8

I\ION'l'AJE ELECTRONICE DE VACANTi\.

Marimea tensiunii norninalc dcpinde de dimensiunea ~i constructia rcz istorului. In practica, cdc mal uzualc valori pen tru tensiunca nominala sin t : 150; 200; 250; 350; 500; 750; 1000 V.

Coeficientul de temperalli-rii. [%] caracterizeaza stabilitatea valorii nominale a rezistentei in timp la variat iile de temperatura.

Lcgea de variatie a rcz.istcntei ell temperatura cstc:

R, = R[t + Cl:R(t - fo)] ~O].

undo R ~i R, siut valorilc rcz istcntei Ia temperatura de 20°C si respcctiv la 0 temperatura oarecare t,

Rezistenta in cun~nt alternctiv, Schema echivalentii a unui rezistor real este prezcntata ill figura 1.3.

!. ii'. 1.3 Schema echiva entJ. a unui rezistor real

~n cnrcnt altemativ marimca rcz istentci rezistorului (litera de valoarea masurata in curent continuu datori ta : - capacitatii ~ inductantei distri-

buite pe lungimea clementului rez istiv ; - efoctclor de supra{at~i;

- pierderile die1cctrice din' Sll port.

Rezistcntcle bobinate se ' caractcrizeaza prin valori mari ale capacitat ii ~i inductantei proprii~i de accca rezistenta lor scade la frccvente rclativ joase de ordinul kilchcrtilor.

La rez iste 11 tele nc bo b ina tc valori le c apaci cr. t ii ~i indue t an tei proprii sin t mult mai mid ~i de accca pot fi

u tiliz atc pina Ia frecvcn]e de ordinul miilor de megaherti.

Teusiunca de zgontot, E Zg ([l. V Iv] reprczinta t.e.m, altcrnativa care apare suplimentar la Domek rezistorului parcurs de un curent continuu,

Ea apare datorita miscarii termice a clectronilor ~i a trecerii fluctuante a curentului electric prin particulele matcrialului conductor.

Raportul dintre tensiunea de zgomot ~i tensiunea de curent continuu aplicata la borncle rezistorului defineste factorul de zgomot al rczistorului, care sc mascara in [l.VjV sau ill d B,

Factorul de zgomot cste de L..5 r;.VIV pentru rezistoarele pelicularo do uz general ~i sub 1 r;.V pcntru rezistoarelc speciale.

3. MARCAREA REZISTOARELOR

1n practica sc utilizeaza doua metode de marcare a rezistoarelor: in clar ~i in codul culorilor,

M arcarea in clar .. Pe corpul rezistorului se inscrie valoarca sa nominala ~i tolerant a.

Rezis toarele de fa brica tie romaneasca sint marcate astfel:

- pcntru rezistoarele de 1 ... 999 0 se inscrie doar valoarca,

- pentru rezistoarele de 1. .. 999 kQ sc inscrio valoarea ~i k,

- pentru rezistoarele de 1 hl0 ... 10 MO se inscrie valoarea ~i liT.

Mnrcarea in codul culorilor. Codul culorilor este utilizat pentru marcarca marimii rczistentci nominale ~i a tolerantei.

Tabelul 1.2. prezintji modul de utilizarc a codului culorilor In. rezistoare.



9

DESPRE ELEMENTELE PASIVE DE CIRCUIT

----f1~11.__IL.OaI 1,,-. ___.If-----.

ABC D

<, "i: ~ ~ '" ~
~ CULOAREA ~ ':::l ~ {5 -t:: ...._ .:::. t;)~
Q} ~ v,. ~ IS ~ ~ t:: .~ .§~
~ ~ <.. t.. 4 :::. f:>
~ :;;:: (5 ~ ~ .<:>
t:l: s: ""l; "t: t.;::13
'00: -..::
A Prima ciIFd semfl/1icalivd D 1 2 J 4 5 fj 7 8 9 - - -
r-- tl
B ~ A douo cilM semnili'cafivd 0 f 2 3 " 5 {} 7 8 9 - -. -
- t)
C ~~ Coeriden! de mulflplical'e fDa 10' fOt t03 10" iDs 106 107 f08 109 10-1 to-2 -
:::;:
-
0 T%Mn!a X - it !.2 - - - - - - - ±5 ±fO - 4. CLASIFICAREA REZISTOARELOR

Dupa caracteristica tensiune=-curent se deosebesc doua categorii de rezisto are : rezistoare liniare si rezistoare neliniare.

Rezistoarele liniare diu punct de vcdcre constructiv se impart in doua su Lfamilii :

A. Rezistoare ct« rezisten{lf Jixd - rczistoarele Ia care valoarea este stabiUta in timpul procesului de fabricatie ~i ramine constants pe intreaga duratii de functionare.

B. Rezistoare cu rezistcnja rcglabildrezistoarclc a caror constructie permitc rnodificarea valorii rezistentei in limite stabilite prin deplasarea pe elementul rezistiv a unui contact.

Rezistoarcle eu rezisten trL fi xa sin t de trei tipuri: bobinate, peliculare !]i de velum.

Rezistoarele bobinate se clasifica dupa de Still a tie ill: rczisto are de uz gene rat

rezistoare de prccizie ;;1 rezistoare de inalta frecvcnta,

Elernentul rezistiv al acestor componente este un conductor izolat, din aliaje de mare rez istivitate.

Cele mai utilizate aliaje sint : manganina, constantan ~i crom-nichel.

Constructiv rezistorul bobinat consta dintr-o carcasa cilindrica san plata eu contacte pentru terminale, pe care se bobineaza elementul rczistiv t11 unul san mai rnultc straturi.

Rezistenta nominala are valori de 1a fractiuni de ohm pina la sute de kiloobmi (valori mai mari, de ordinul megohmilor, se tntilnesc mai rar datori ta pro blernelor te hnologice).

Tolerantcle sint cuprinse intre ±O,05 ... ± 0,5% pentru rezistoare de precizie si ±5 ... +20 % pentru rczistoare de uz normal.

Rczisioarele peliculare stnt cole mal utilizate in practica, Au elementul rczistiv realizat sub forma nnui strat sub tire de material depus pe un suport

....



MONTAJE EL.ECTRONICE DE VA CAN 'fA

10

izolator caruia i se ataseaza contacte 9i fire de conexiune numite terminale.

Dupa natura materialului rezistiv intilnim: rezistoare ell pelicula de carbon, rezistoare ell pelicula metalica, rezistoare cu pelicule din oxizi metalici ~i rezistoare cu pelicule din rna teriale semiconductoare,

Resistoarele c!t pelicula de carbon La aceste componente, elementul rezistiv este 0 pelicula de carbon pirolitic, obtinuta prin descompunerea rnctanului la temperatura ridicata in vicl san in me diu de gaz inert.

Principalele proprieta]] ale acostor rczistoare sint:

- stabilitate ridicata a parametrilor,

- rezistenta Ia suprasarcini in im-

pub,

- nivcl coborit de zgomot,

- coeficient coborit de temperatura,

- dependenta mica a rezistentei de

tensiune iii frecventa ..

Accst tip de rezistor se realizeaza fnt.l~o gama larga de valori lOQ ... 10· MQ.

Datorita caracteristicilor electrice ~i de exploatare bune ele sint folosite in echipamente de larg consum iii in cchipamente semiprofesionale.

Reiistoarele cu pdicttla metalica au stratul rezistiv sub forma de pelicula de diverse metale sau aliaje de mare rczistivitate, depuse prin evaporare in vid pe un suport izolator, Me tale le cele mai utilizate sint: cromul, wolframul, tantalul sau aliaje ale diverselor metale cu cromul (ex. crom-nichel),

Fata de rezistoarele cu pelicula de carbon cele cu pelicula metalica au coeficient de tensiune ji factor de zgomot mai mici, masa ~ gabaritul reduse, stabilitate tcrrnica ridicata ~i caracteristici de frecventa mai bune.

Rezistoarele cu pelictde din oxizi metalici reprezinta unul din tipurile cele mai de perspectiva, Stratul lor conductor se realizeaza prin depunerea pe un suport izolator fie a unor metale (staniu, tantaI) ~i oxidarea lor, fie a unor oxizi.

Fatii de celelalte tip uri de rezistoare acestea se caracterizeaza printr-o mai mare stabilitate termica,

Valorile realizate sint cuprinse jntre 1 Q ... 100 Q si la puteri de la 0,1 W la citeva sute de wati.

Rezistoare de oolum, Spre deosebire de celelalte tipuri de rezistoare, Ia care elernentul rezistiv era dcpus pe un suport izolant, la cole de velum elementul rezisfiv este realizat sub forma unci bare obtinuta pria presarea unci compozitii speciale. La capetele accstei bare se fixeaza terminalelesi intregul sistem se inglobeaza Intr-o masa de plastic.

Elementul rezistiv u tilizat poate fi: - carbon-c-ceramica

- metal=-ceramica

-lac negru de fum.

Acest tip de rezrstoare au volum mic si admit suprasarcini de scurta durata,

Se realizeaza irrtr-o gama larga de rezistente (10 n ... 10 MQ), la puteri de 0,25; 0,5; 1 iii 2 W.

DESPRE ELEMENTELE PASIVE DE CIRCUIT

11

Rezistoarele reglabile

Din aceasta categorie fac parte potentiometrele, Ele rndeplinesc functia de element de reglaj 'in circuitele in care e necesar un rezistor cu rezistenta. variabila.

Constructiv, potentiometrul e realizat dintr-un rezistor pe care aluneca un cursor. EI are eel putin trei borne: dona corespund capetelor elementului rezistiv ~i una eursorului.

Dupa modul de variatie a rezistentei in functie de unghiul de rotatie a axului, potentiometrele se impart in: liniare, logaritmice, exponentials.

Dupa construe tie, potentiomctrele pot fi: simple, duble, tandem si miniatura, Toate aceste tipuri pot fi realizate cu sau fara intrerupiUor.

In Iunctie de elementul rezistiv intilnim potentiometre chimice ~i potentiometre bobina-te.

Poteniiometrele chimice au elementul rezistiv realizat prin depunere pe un suport izolant din pertinax.

Potentiometrele bobinate sint realizate prin infasurarea unui conductor metalic de mare rezistivitate pe un suport izolant.

La ambele tipuri de potentiometre cursorul e realizat din bronz fosforos, pentru a realiza un contact sigur 9i pentru a nu uza elementul rezistiv,

a

Conectarea rezisioarelor

In montajele practice, rezistoarcle fixe se leaga in serie san paralel (fig. lA).

Valorile rezisten tclor cchi valen te

montajului serie si paralel sint :

n • I .. 1

Ria = ER;, 91-= L; -.'

i~l Rip .=1 R.

La montajul serie, curentul I este comun tuturor rezistoarelor, in timp ce tensiunea U la borne se divide in

UlUZ"" ir;

La montajul paralel, tensiunca U este cea care tamine aceeasi Ipentru to ate rezistoarele, iar curentul se divide in Iv 12, ••• In.

Deosebit de utile in aplicatii practice sint divizoarele de tensiune ~i curent,

Cu ajutorul divizorului de tensiune se poate calcula tensiunea la bornele unei rezistente dintr-un circuit serie format din n rezistoare dud se cunosc valorile rezistoarelor ~ tensiunea care se aplica acestora:

Ri

Ue1 =--,.Ui

"

ER;

l=i

Divizorul de curent permite calculul curentului dintr-o anumita Iatura a unui circuit paralel format din n rezistoare dud se cunoaste valoarea acestora 9i curentul total din circuit.

I,

II

B

1

-

I t ,

-f.-

Fig. 1.4. Conectarea reaistoarelor ; a - serie, b - paralel,



12

l'l'iONTAJE ELE(''TRONICE DE VACANT A

J- == _Hi J

, .

"

'\' n, L_! i-I

B. CONDENSATOARE (CAPACITOARE)

1. GENERALITATI

Condensatorul electric sau capacitofill este un dispczitiv compus din doua armaturi despartitc printr-un dielectric.

Functionarca lui se bazcaza PI" proprictatca de a acumula sarcini vlectrice Q pc annaturi, dnd intre acestea se aplicii 0 difcrcnta de potential (tcnsiunc) U.

o

C=-'-.

u

Procesul de acurnulare a sarcinii electricc reprezin til. illC~l rca rca CDndensatorului. Ea se cfcctucaza dupa 0 lege cxponentialii de forma:

[Tc 0--= E C - e -~)

undc: E - tcnsiunea sursei de alirncntarc

't" - constanta de timp (t) de incarcarc (or = RC).

Cu alte cuvinte s-ar putea S_PllIlC e:'1 tcnsiunea aplicata la bornele condonsatorului se inrnagazineaza in aceasta.

Curba de illcarcarc a condcnsatorului e prczcntata In figur a 1.5,

Dad indepar lam snrsa, condcnsatorul va ramine incarcat pina 'in momentul in care S~ conectcaza un consumator (rcz istor, impcdanta).

o Fig. 1.5. Curba lie incarcare a conde nsaforului,

Curba de descarcare a eondcnsatorului e prezentata in figura I.6.

Curentul de dcscarcare depinde de sarcina aplicata

J = Uc .2

undc : U, - tensiunca pc condcnsator Z - irnpedanta folosita ca sarcina.

Fig. I. 6. Curba de descarcare a condensatorului.

De aceca, atingcrea ell mina a bornelor condensatoarelor (san arrnaturilor] poate dcvcni pcriculoasa in cazul condensatoarelor eu capacitati mad ~i la tcnsiuni ridicate,

Unitatea de masura a capacitatii cste faradu] (F) definit ca fiind capacitatca condensatorului care Ia 0 difercnta de potential de 1 V acumnlcaza o cantitate de sarcini clectrice de un coulomb (C). In practica faradul este 0 unitate prea mare. De aceea se Iolosesc submultiplii acestuia: microfaradul (fLF), nanofaradul (uF) ~i picofaradul (pI').

IF = 106 fLl' = 10~ nF = 1012 pI' Condcnsatoarele au utilizari multiple ca: clemente de acord in circuite oscilante, clemente de decuplare, de cuplare, de filtraj a tensiunii redresate, divizoare de tensiune.

Cele mai utilizate simboluri pentru reprezcntarca condensatoarelor in schcmele electronice sint prezentate in figllra 1. 7.

DES PRE ELEl\lENTELE PASIVE DE CIRCUIT

1 f 1 t~ +.-1.. +
/'..l.. "'l
T T 'T'
-, ~~
.a b c d e r.
J, -v -f I
,
....
T iT - . -~
"'1'"
,
,
9 h 2. CARACTERISnCI PRINCIPALE ALE CONDENSATOARELOR

Fig. 1.7. Sim boluri ul il i za te in scheme pentru condcuva toaro: 1/. - s irn helu l general al capaci tati i, b - cnnden~aior ell .capacitate var iabi lii., o, d - condeusator ajustabil (tr+rner), e, j, 'g - coridensator .electrolit ic, II - bloc de condensa.toare Cll • capacitate variabila (condcnsatoare vts» r labile duble), ~ - coudcnsator de trecere.

Ca pncitatca uoniinali; reprezinta valoarca inscrisa pc corpul condensaterului. Aliituri de accasta valoare este inscrisa ~i toleranta (%)) care reprozinta abate rea maxim adrnisa a valorii Teale fata de valoarca nominala.

In cazul condensatoarelor eli gabarite mici, marimea capacitiitii nominale si a tolcrantei se marchcaza 'in codul

, ,

eulorilor (tabclul I.3.) .

TABELUL 1.3.

CaJlacito~re (valori in {IF)

1 8(,1I1I1i[r. Factor dr lIlulliplil'fll"I' l'o/cwlI!a
Coc{il'icnt -
de 11'11111('- eillill pri. Ccrrnnie»
Culoal'CI1 md(lf dOlt" C:;;;"10 1'1. micii Cu Mrlir
mllt"l C. cera- C. eu (!. C'lt C'> 10pF
[ >;10-6/"C] clemente mice mica M'flie plo' [~;)]
('0 I ornte L%l [~~l I
l\'ei!fU (1 (1 1 1 1 12 ,-: 28 :!:20
-
JfaTO -33 1 10 10 10 :l_ 0,1 ±I ±1-
iraf~niu)
- ---- --- ----
HO~l1 --.n I :l 10" If)' 1(1" ! n.:![i r_:! ~-~
--~ --- ±3
' Portocaliu -100 :~ 10' 10" 1(13 - -I :!,u -
--
Calben -220 ,I 10' 10' 1()4 - _:!WO -
, 'Verde -----
--330 ;, - - 10' :± 0.3 _J_~ :!:o
Alba tru ---4iO (; - - 10" - - -
--- I~--- ----
Violet -ioO 7 - - Ill' -- -- -
Ori (cml1l~i u) -2200 I s 10-: - - lOB - - 20 ±6-
+80
--- ---- ._-
Alb +120 ~) J[)-I - 10" 1 :UO -+10
I Aurin ----,_ --.-- --,--
-100 -~ - 10-1 ]()-1 - -- ±n
I~\rgilltill '; -- ~---
- -- - - - - - =10 .Capacitoarele ccramice sc marchcaz.i aproape iutotdeanna prin aplicarca a cincl sau trei benzi, inele sau puuctc colorate pe corpul capaci torului. La capaci toarelc disc .;;i plachota. cit irca se face lneep lnd de la terminate, iar la cele tubulare de la iuelul rnai :gros, Evaluarea valori i so face conform tabclulu i 1. 3 astfcl :

r

14

MONTAJE ELECTRONICE DE VACANl'A

A. La capacitoarele co 3 clemente colorate,

- prima culoare indica prima cifra semnifica'tiva ;

- a dona cnloare indica a doua cifra. sernnificat.iva;

- a treia culoare indica ordinul de multiplicare.

Capacitoarele marcatc en trei marcaje colorate au coeficicn1.ul de temperatura mare ~I 0 toleranta in general de -20 ... +80%.

B. La capacitoarele cu 5 elemente colorate,

- prima culoare Indica coeficientuI de temperatura;

- a doua culoare i.udica prima cifra semnificat iva ;

- a treia euloare indica a dona cifra semnificatrva:

- a patra culoare indica ordinul de mult.ipl.icare ;

- a cineca culoare indica toleranta.

R£giditatea d£e.lectrica este caracterizata prin tensiunea nominala, tensiunea de incercare ~i tensiunea de strapungere,

Tensiunea nominala este valoarea maxima. a tensiuniicare aplicata condensatorului nu duee la strapungerea acestuia,

In cazul folosirii condensatoarelor la tensiuni mai mati decit tensiunea de lueru, durata de viaFi a acestora se micsoreaza,

Tensiunea de incercare este tensiunea maxima. care aplicata intr-un interval scurt (de Ia citeva secunde la citeva minute) nu produce strapungerea condensatorului,

In general

U mcercaee = (2 ... 5) U nomtnalf

Tensiunca de strapungere este tensiunea minima. Ia care se produce strapungerea dielectricului,

In cazul folosirii condensatoarelor In circuite eu tensiune pulsatorie, suma din.tre tensiunea de curent continuu ~i amplitudinea componentei 'alternative nu trebuie sa. depaseasca tensiunea nominala.

Rez£stenta de izolatie intre armaturile condensatorului ~i intre. armaturi

~i carcasa, caracterizcaza calitatea dielectricului condensatorului,

Valeri mici ale acestei rnarimi due la aparitia unor curenti ce influontcaza negativ functionarea schemelor electronice, Acesti curenti se numesc curenti de seurgere sau, pentru condcnsatoarele electrolitice, curenti de fuga.

Valoarea cea mai mare a rezistentei de izolatie 0 au condensatoarele en pelicule sintctice, iar cca mai mica. condensa to arele elcc trnli tiee.

Rezistenta de izolatie depinde de temperatura si de umiditate i la aparitia aeestor marimi rezistcnja de izolatie scade rapid.

Inductanfa este fermata din induetanta proprie a condensatorului ~i din indue tan ta conexiunilor.

Inductanta propria depinde de di-, mensiunile elementului eapacitiv de dispunerea acestuia in raport cu corpul metalic ~i de modul de conectare a. terrninalelor de armaturi.

Existenta inductantei modifica marimea capacitatii, conduce la depcndenja ei de frecventa ~i la aparitia fenomenului de rezonanta,

Figura 1.8. prezinta schema echivalenta simplificata a condensatomlui ~i

DE..'iPRE ELE~ENTELE PASIVE DE CIRCUIT

15

a

a,5 0.2

0.10.20.5 f 2 510 freev/Mfa [MHz]-



b

Fig, 1.8. Schema electrica echivalerita a condensatorului (a) ~i variatia impedantei lui cu Irecverrta (b).

variatia impedantei lui cu frecventa,

La rezonanta (/0 = 1 ) impe-

, 211:VLC

danta acestui circuit este minima ~i egala cu rezistenta activa de pierderi. In afara frecventei de rezonanta impedanta este mai mare ~i are un caractcr reactiv i Ia frecvente joase capacitiv si la frecvente inalte inductiv.

De aceea, condensatoarele trebuiesc utilizate la frecvente mult mai mici decit frecventa de rezonanta (freeventa de lucru sa fie de 2 ... 3 ori mai midi dcctt frecventa de rezonanta), dorneniu in care are comportare de condensator.

Micsorarea induct ante i condensaterului se realizeaza prin:

1. rcducerea dimensiunilor de gabaTit ale condensatoruluij

2. realizarea terminalelor din benzi in loc de sirma j

B. scurtarea lungimii terminalelor, T angenta . unghiului de pierderi este raportul dintre puterea activa in condensator §i puterea reactiva, Inversul

acestei marimi defineste factorul de calitate al condensatorului :

1 Qc = tg8

Asupra marimii pierderilor 0 influenta semnificativa 0 au temperatura, umiditatea si frecventaj en cresterea acestor factori, pierderile in condonsator cresco

In general pierderile condensatoare: lor (eu exceptia eelor electrolitice) sint mici tg8 = (1 ± 0,1) %j

Qc = 100 ... 1 000

Siguranta 'in functionare. Pentru cresterea sigurantei in functionare a condensatoarelor se recomanda:

1. utilizarea lor la tensiuni sub tensiunea nominalar

2. evitarea incalzirii lor.

Practica arata ca. numarul defectarilor condensatoarelor se dubleaza pentru fiecare 10 ... 15°C peste temperatura mediulni ambiant, Foarte sensibile la cresterea temperaturii sint condensatoarele electrolitice, pentru care 0 crestere a temperaturii ell 10 ... 15°C le reduce durata de functionare de 5 ... 10 ori.

3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE CONDENSATOARE

Condensatoare cu htrtie

Accste componente sint inca des utilizate datorita costului redus al materialului dielectric utilizat - hirtia -;;i mai ales simplitatii procesului tehnologic,



16

:VIONTAJE ELECTRONICE DE VACANTA

Proccdeclc de fabricatie actualii permit rcalizarea condcnsatoarclor ell hlrtic intr-e gama. largtl de valori (100 pF Ia 100 [.LF) cu tolerantc ale capacitiitii nominale de ±20% J_ 10% ± 5010 ~i Ia tensi uni ce a jung la zcci de kilovolt i.

Rczistcnta de izolatic a accstui tip de condensator nu este prca marc; ca are valori cuprinse lub-e ! 000 ~[nff1.F ~i 5 000 l\fO!f.LF.

Tangenta unghiului de piertlcri este de (3 ... 10)· 10-3 ~i dcpinde de materialcle Iolositc en armiituri, dc dcnsitatea hlrtici, de substanta de imprcgnare ~i de modul Cl1TIl se Iacc impregnarva ~i usr arca bo binclor condcnsatorulu i.

Tehnologic condcnsatoarcle ell hirtie sint de doua tipuri:

- en hirtic irriprcgnat.i In dielectric solid;

- eu hirtic impregnata in dielectric lichid sau semilichid,

Ca dielectric solid se Ioloscstc cervzina ~i parafina, iar ca <liclccb:ic lichid sau semilichid ulei mineral, ulei de condcnsator, vaselina.

Condensatoarele cu hirtic sc realizeaza prin bobinarea a doua folii de aluminiu pur si a rnai multor straturi de htrtie. Opcratia de bobinare cste dcoscbit de importantii dcoarece de modul cum sc rcalizcaza dr-piudo I'n bu nrl parte cali ta tea co ndcnsatorul ui,

Condensatoare cu. pclicule dht material plastic

Accste condensatoarc sint formate din doua benzi de aluruiniu, Intrc care sc gasesc citeva policule de material plns tic. La Icl ca ~i I a ,'(1;;(kn::;a tom 1

ell hirtie, intregul ansarnblu este inftt~l1rat sub Iormii de bobin.i.

M~c~oran'a gabaritului acestui tip de con.lcnsator se rcalizcaza prin folosirea unor pclicule de plastic me talizate,

Dintre tipurile de corubnsatoarc cu pelicule din material plastic lc amintim pc ccle rnai des il\UII\itf':

- con densatoarc eu PO'isli1'C!l inglobate In mail-rial plastic ~i Inchise in tuburi sau cutii metalice. An 0 stabilitate rirlicatii eu temperatura ~i urniditatca,

- coudcnsaioare Ctt politctraflorct£loul. Se caractcrizeazii prin temperatur i de luau ridicate (200 ... 250~C), - condensatoare C1t polietilm tereftalai (mylar). Pot lucra la tcrnpcraturi de 125 ... Z50"C.

Condcnsaioarc Cit m: cu Condcnsatoarclc din aceastii grupa foloscsc ca dielectric pliici din midi. (tip muscovit) eu grosim.ea 0,02 ... 0.6 mrn, Condcnsatorul constii dintr-un pachct in care placilc din mid alterncaza eu armaturile metalice,

Acest tip de condensatoare se caracterizeaza prin pierderi mid, stabilitate Ioarte mare ~i pret scazut.

Condensatoarelc cu mica pot fi folosite pina la 0 frecventd de 100 III Hz,

Condensaioare ccrtunice Condensatoarele ceramice sint for", mate dintr-un suport ceramic argintat pe doua fete prcvazute en doua terminalc din sirma de cupru argintata, sudate pc nelicula de arzint tntH'''lll

L'- 1:>' b

ansarnblu Hind acoperit ell un strat

protector d- ra~iJliL

DES PRE ELEMENTELE l'A$IVE DE CIItCUIT

Dupa natura materialului folosit se disting condensatoare cu permitivitate dielectrica joasa, numite ~i condcnsatcare ceramice de tip I, ~i condcnsatoare en permitivitate diclectrica inalt.i san condensatoare ceramicc de tip II.

Condcnsaioarele ceramice de tip I au pierderi dielcctricc mici ~i pennitivitate relativ stabila cu temperatura. Pot fi realizate sub forma de disc, de placheta, tn bulara,

Capacitatea nominala a acestor tipuri de condensatcare estc cuprinsa in gama 1,5 pF ... 1 000 pF. Tcnsiunea nominala arc valori intre 500 V ~i 5 kV.

Condeneataarele ceramics de tip I I sc Iabrica din ceramica eu permitivitate dielcctrica foarte mare (1 500 ... 15 000), ceca cc pcrmite obtincrca unci capaci tiij i spccifice mult mai mari doctt in cazul condcnsatoarelor ceramice de tip I.

Capacitatea norninala cste cupr insii intre 220 pF ~i 100 000 pF in cazul coudensatoarelor simple de forma tubnlad, disc san placheta san pot ajnngo pina la 2fLF in cazul condcnsatoarelor multistrat.

Tensiunilc nominalc se gascsc in Iimitele 30 V (pentru condensatoarele placheta ~i multistrat) si 500 ... 3 000 V (pentrucondcnsatoarele disc).

Fatii de condensatoarele de tip I, accstea sint mai instabile cu temperatura si an 0 valoare mai mare a tangentci unghiului de picrdcri.

Ccndensatoare elcctrolitice Condcnsatoarele electrolitice se pot clasifira astfcl:

- dupa natura matcrialului utilizat la confectionarea armaturilor : cu aluminiu, eu tantal, ell niobiu etc.

- dupa tipul constructiv: cu electrolit lichid, semiuscat ~i eu elcctrolit solid,

- dupa modul de utilizare in circuite: polarizate, semipolarizate si nepolariza to.

Condensatoare electrolitice' cu aluminiu, Ctt eiectrolit lichid

Este primul tip de eondensator elcctrolitic construit : el consta dintr-un tub metalie eilindric din aluminiu (armatura de catod), in care se introduce anodul din aluminiu oxidat ~i electrolitul lichid. In general se foloscste ca electrolit 0 solutio de acid boric.

Condensatoare electrolitice cu aluminiu, en electrolit semiuscat

Acest tip de condcnsator este eel mai utilizat. Se obtinc prin bobinarea urmii to ardor clemente:

- fcaie de aluminiu, C::J)"C cste annatura pozitiva san ancdul, pc care este fermata pelicula de oxid de aluminiu - care constituic dielectricul:

- una sau mai multe bcnzi de htrtie

impregnata in elcctrolit care constituie catodul;

- a dona folie de aluminiu, care rcalizeaza contactul cu cledrolitulcontactul eatodului.

Anodul condensatorului se realizeaza din folie de alurniniu cu suprafata ncteda sau eu suprafata marWi. artificial sauasperizata.

Condensatoarele electrolitiee en folie ancdica din aluminiu neasperizat pre-

18

MONTAJE ELJECTRONlCE DE VACANl'A

zinta performante electrice superioare color care folosesc folie asperizata insa. au capacitatea specifica mult mai mica.

Condensatoare elecirolitice cu ta1ttaL Condensatoarele electrolitiee en tantal s-an impus in scurt timp datorita calitatilor superioare. Acestea pot functiona la temperaturi rnai coborite si intr-o gama mai larga de frecvente, au 0 durata mare de functionare ~i stocare si un curent de fuga. extrem de mic in comparatie cn condensatoarele electrolitice eu aluminiu,

Se realizeaza in doua variante constructive: bobinate ~i cu anozi sinterizatL

Condensatoarele bobinate sint asemana toare din punct de vedcre con, struetiv cu condensatoarele scmiuscate cu alurniniu.

Oxidarea Ioliei de tantal - eu supra-' lata neteda san asperizata - se realizeaza in electroliti pe bad de acid boric si borax. Pcntru eatod se foloseste folia de tantal neoxidat,

Condensatoarele cu tantal, eu anozi sinterizari sint cele mai utilizatte.

Anodul lor este un bloc, in general cilindric, din pulbcre de tantal presata ~i sin t erizata, In f unctie de granulatia pulberii si de conditiile de presare si sin terizare , se realizeaza su prafe te marl pc unitatea de velum a anodului, Sinterizarea se realizeaza la vid inaintat, la temperaturi de peste 2000°C. Anozii sinterizati se oxideaza, dupa care se incapsuleaza. In functie de electrolitul utilizat intilnim condensatoare cu electro lit lichid ~i eu elcctrolit solid. Ca electrolit lichid de

impregnare se utilizeaza solujii de acid fosforic sau sulfuric ~i de clorura de litiu. Electrolitul solid este constituit dintr-un strat de bioxid de mangan obtinut prin impregnarea anodului dintr-o solujie apoasa de azotat de mangan 50% si incalzirea lui timp de citeva minute la 0 temperatura. de 350--400°C. Ccntactul de catod in acest caz se obtine prin depunerea pe stratul de bioxid de mangan a unui strat de grafit coloidal cu rezistenta electrica mica.

Condensatoare cu capacitate variabilii Condensatoarele en capacitate variabila sint sisteme de placi paralele, din care unul se poate misca in raport en celalalt ~i in acest fel se modifica suprafata activa ~i deci capacitatea condensatorului. Sistemul fix se numeste stator. iar eel mobil rotor.

Condensatoarele variabile se pot clasifica dupa diclcctricul utilizat si dupa unghiul de rotire al sisternului mobil.

Dupa dielectricul utilizat intilnim condensatoare variabile eu dielectric aer ~i condensatoare eu dielectric solid.

Condensaioarele cu dielectric aer sint cele mai utilizate in practica 9i se earacterizeaza prin pierdcri dielectrice mid ~i printr-o mare stabilitate.

Condensatoarele cu dielectric solid au dimensiuni mici, dar sint mai putin stabile.

Dupa unghiul de rotire al sistemului mobil se impart in:

- condensatoare eu unghi normal de rotire 180o~

- condensatoare eu unghi mill-it de retire (mai mare de 180°) J

DESPRE ELEMEN'.fELE P ASIVE DE CIRCUIT

19

-- condensatoare cu unghi redus de retire (ega! cu 90°).

Condensatoarele cu capacitate variabila sint folosite ca clemente de acord in circuite oscilante. De aceea este important a se cunoaste modul de variatie a capacitatii en unghiul de retire. Din acest punct de vedcre condensatoarele se impart:

- condensatoare ell capacitate variabila liniara cu unghiul de retire al. sistemului mobil r

- condensatoare care realizeaza tn domeniul de acord variatia liniara a frccventei cu unghiul de rotire (sint u tilizate in radioreceptoare ~i emi tatoare, in echipamente de masura) J

- condensatoare care realizeaza variatia liniara a lungimii de unda a circuitelor acordate proportional cu unghiul de retire al axului (utilizate in tehnica de masura) I

- condensatoare care rcalizeaza va... riatia logaritmica a capacitatii cu unghiul de retire a axului.

Condensaioare en capacitate seniire: glabilii

Una din caracteristicile cele mai importante pe care Ie poseda condensatoarele semircglabile 0 constituie stabilirea Iina a cap ac Witii ~i mentinerea ei sigura.

Acest tip de condensator se poate clasifica in functie de dielectrieul folosit care poate fi aer san un solid.

In practica se intilnesc urmatoarele tipuri de condensatoare cu capacitate semireglabila (trimer):

- C ondensaioare ajustabile: cu aer, Sint realizate dintr-un suport ceramic pe care este fixat statorul -'}i rotorul,

2*

Acest tip de condensator prczinta caracteristici electrice bune, dar datorita tehnologiei mai complexe se utilizeaza numai in echipamentele elcctronice speciale,

- Condeneatoare ajustabile cilindrice.

Constau dintr-un stator sub forma de tub 91 dintr-un rotor cilindric care se poate deplasa in interiorul statorului prin intermediul unei spirale ell pas marc. Valorile capacitatii nominale la acest tip de condensatoare este sub 20 pF.

- Condensatoare ajustabile C1l disc.

Sint condensatoare de uz curent, icftine, eu caracteristici corespunzatoare la dirncnsiuni mid. Stnt realizate dintr-un suport ceramic, statorul, pe care este fixat rotorul constituit dintr-un disc ceramic. Armaturile sint realizate dintr-un strat de argint depus pe rotor -'}i pe stator.

c. BOSINE

1. GENERALlTArI

Bo binele indeplinesc func tii cscns tiale in roontajele radio ca de ex., elemente principals in circuite acari! date simple sau cuplate, elementc de blocare pentru curcntul alternativ de inalta frecventa, Ia alcatuirea celules lor de filtraj si a filtrelor de banda de tip LC.

Inductanta bobinelor se poate cxs plica in doua moduri:

Inductanta L reprezinta proprictas tea unui circuit electric de a se opune oricarei variatii a cur ent ului care-l strjibate,

20

l\1:0NTA.1E ELECTRONICE Df~ VACANTA

Este cunoscut faptul ca. variatiile curentului si ale fluxului magnetic sint intcrdependente si anume, modificarile in valoarea curcntului condnc la modificari corespunzatoare ale fluxului. La rindul ei, varia ria de flux magnetic conduce la aparitia unei t.e.m, In circuit. Deci, aplicind bobinei 0 tensiune de alimentare, in circuit se va st abih un curcnt crescator care va determina aparitia unui flux magnetic crescator. Aceasta variatie de flux duce Ia aparitia unci t.e.m. de autoinductie, care arc tendinta de a se opune oricarei variatii de curent sau flux din circuit. Prcprietatea de CO illportare indnctiva a bobinci se manifesta ~i la descresterea flu xu lui magnetic. Astfel, la dcconectarca tensiunii de aliment are, t.e.m, de autoinductie se opune descresterii eurentului si acesta va avea 0 variatic lina. spre zero.

Conform celor de mai sus, fluxul magnetic si eurentul variaza direct proportional:

<l> = Li [Wb]

- unde L - este un cocficicnt de proporticnalitate numit induct anta.

Induct anta se poate defini si ca 0 proprietate a bobinci de a acurnula energie in cirnpul magnetic.

Aplidnd la bornele bobinci 0 tensiune, t.c.ru, de autoinductic arc tendinta de a se opune cresterii curentului, deci sursa de aliment are va tr ebui sa chcltuiasca 0 energie suplirnent ara pentru a invinge opunerea prezcntata de circuit. Accasta cncrgie se inmagazincaza in dmpul magnetic al bo-

binei (TV m = ~ LP), in timp ce cu-

rentul crcste de Ia 0 1a 1. La deconectarea tcnsiunii, rolurilc circuitului si sursei de aliment are se inverscaza si anume circuitul se comporta ca un generator de energie fara de sursa, ceea ce are ca cfeet scadcrea trcptata a curentului sprc zero.

Unita: ca de masura a inductantei, henry, (H), reprezinta raportul dintre fluxul magnetic de 1 W si curentul de 1 A.

Valoarea induct antei se moclifica cu temperatura similar cazului rezistoarclor :

Ll = L[l + rt.L(t - to)]

- unde rt.L este coeficientul tcrmic care indica variatia rclativa a induet antei la schimbarea temperaturii cu loe (t - to = 1°C).

r n schcmele elcctrice bo binclc se noteaza ca in figura 1.9.

Fig. I,9. Simholuri folosite In scheme pen tru bobine.

2. CARACTERISTICI PRINCIPALE

In functie de utilizare, inductanta bobinelor folosite in cchiparnente electronice variaza de la cit iva nanohenry la sute de milihenry, Pentru calculul bobinelor se folosesc formule sau grafice. Pentru orientare, in cele ce urmeaza se dau citeva relatii simple de ealcul. Inductanta unci bobine de lungime I (lungimea bobinei este de

DESPRE ELEl\lENTELE !"ASIVE DE CIRCUIT 21

20 ... 30 ori mai mare decit diametrul), Bobincle actuale utilizate in echi-

cu sectiunea S, este daHi eu precizie de 1...2% de relatia:

L = 4"N2S 1

N - numarul de spire al bobinei tn realitate lungimea estc cornparahila eu c1iametrul ei (D) si in acest caz formula de calcul a inductantei este:

L = aX2D . 10-3,

uncle L se oLtine in u H ~i D 111 cm, iar "a'~ este un coeficient a carui

valoare dcpinde de raportul ~ ~i care sc g5.s('~te in tabele.

2.1. Factorul de calitate

Factorul de calitate QL determina proprietatile de rezonanta si randament ul circuitului ; cl rczultii din rela[ia:

o -. <::!:.

cL - R

undc: R - rczistcnta activa a bobinei cornpusa din rezistenta clcctr ica a conductorului in curent de inalta frccventa. (La inallii frecveutil rezistcnta conduetorului este mad mare datorita cfcctului pclicular sau de suprafata), rezistcnta corespnnzatoare pierderilor in die1ectricul carcasei, rezistcnta pierderilor corrspunzatoare pierderilor in ecranul bobinei etc.

La frecvcnte joasc (dorncniul undelor lungi), rezistenta bobinei se determina 'in principal prin rczistcntn conductorului Ia frecvcnta rcspcctiva, iar la Irecvente lnalte (domeniul undelor scurte), influenta primordiala 0 au pierderile in dielectric.

pamente electronice au factorul de calitate euprins Intre 50 ... 300.

2.2. Capacitatea proprie

Este constituita din capacitatea distribuita intre spirele bo binei si capacitatea intrc bobina Eji corpul echipamentului. Cu cit dimensiunile bobinci sint mai mari ClI attt capacitatea proprie a bobinei este mai mare. Ea depindc de constructjj, bobinei ~i are valori cuprinse intre unitati de picofarad ~i sute de picofarazi.

Frccventcle la care se realizeaza acordul Intre inductant« bobinei $i capaeitatea sa proprie 5e numcsts frecvenra proprie a bobinei.

Capacitatea proprie a bobinei duce la scaderea stabilifatii bo binei si la micsorarca factorului sau de calitate.

2.3. Stabilitatea

Se defineste prin variajia parametrilor bobinei in timp, Ia influent a tempcraturii, umiditatu, vibratiilor, '

Variatia inductantci cu temperatura se caracterizeaza prin coefieientul de temperatura al inductantoi IXL, deterrninat de modul de realizarc al bobinajului si de calitatea dielectricului carcasci, Influent a tempcratmii asupra factorului de cali tate ~i induetantei este conditionaUi de variatia rezistenjei conductorului, pentru C011- ductoare din cupru QL scade cu aproxirnativ 10% Ja crestcrca temperaturii eu cite 30°C.

Fenomcnul de imbatrinire apare in cazul folosirii materialelor organicc [hirtie, matcriale plastice).

22

MONTAJE ELECTRONICE DE VACAN'fA

Umiditatea provoaca crestcrea capas citatii proprii ~i a pierderilor dielectrice. Protejarea bobinelor contra umiditatii se face prin ermetizare sau impregnare.

Sub actiunea socurilor si vibratiilor pot aparea deplasari de spire care, in final, due la modificarea inductantei

bobinei, ,

3. CONSTRUCTIA BOBINELOR

La realizarea bobinclor se tine seama de valoarea norninala a induct antei , gama frecventelor de functionare, stabilitatea, curentul prin bobina ~i tensiunea de functionare, stabilitatea, curentul prin bobina ~i tensiunea la care este supusa,

Elementele componente ale unei bo bine sint: carcasa, ini~urarea" miezul ~i ecranul.

Carcasa serveste ca suport pentru inf~urare ~i in general are forma cilindrica cu suprafata Iina sau eu nervuri, Se realizeaza din materiale usor preluerabile, eu calitati izolatoare deosebit de bune,

Infa~urarea se caracterizeaza prin numar de spire, pas, numar de straturi ~i sectiuni.

La bobinele cu un singur strat spircle pot fi dispuse una linga alta sau la 0 anumita distanta, Bo binele intr-un strat, cu spire distantate, au un factor de calitate ridicat (150 .. .400) 9i sint deosebit de stabile.

Bobinele Intr-un singur strat asigura induct ante pina la 1200._300 fLH. Pen .. tru valori mairidicate ale inductantei

se utilizeaza bobine cu mai multo straturi.

o varianta a bo binelor Cll mai multe straturi larg utilizata in practica este cea care foloseste bobinarea universala, La bobinarea universala, spirele sint aranjate paralel una eu cealalta dar se dis pun alternativ de la un capat la celalalt capat al carcasci, intersectindu-se sub un unghi. Acest mod de dispunere a spirelor confera bobinei 0 buna rigiditate mecanica fara utilizarea unor carcase speciale, un factor de calitate ridicat ~i capa.cb tate proprie redusa,

4. TIPURI DE BOBINE

Bobine cu miez magnetic Majoritatea bobinelor utilizate in electronica au in componenta lor un miez magnetic sau un miez nemagnetic.

Influenta miezului asupra induetantei bobinei este caracterizata de permeabilitatea efectiva fL., astfel di inductanta unci bobine cu miez poate fi determinata, cu aproximatie, cu relatia:

L= fL~o,

in care Lo este inductanta bobinei fara miez,

Miezurile sint de dona feluri: miezuri inchise ~i miezuri sectionate, Miezurile neinchise sint de 0 bicei de forma cilindrica sau tub. Constructia aces tor miezuri permite modificarea inductan[ei prin deplasarea lor in lungul bo binci.

Miczurile magnetice se realizeaza din materiale magnetodielectrice ~i din ferite, iar cele nemagnetice din alama sau cupru,

DES PRE ELEMENTELE P ASIVE DE CIRCUIT

23

Bobine ecranale

Pentru a se inlatura cuplajele para~ zitc, produse de cimpuri eleetroinagnetice extericare, bobina se ecraneaza, prin introducerea ei in interiorul unei cut ii metalice inchise, care se conecteaza "la masa,

Efcclul de ecranare se caracterizeaza prin raportul dintre intensitatea cimpului electric in prezenta ecranului si in absenta acestuia, Acest raport este de a proxi mati v 1/100 ... 1/20, ceea ce inscamna un raport suficient de mare pcntru 0 parte a aplicatiilor practice. Pentru cresterea acestui raport, in practica se realizeaza dona sau chiar trei ecrane,

Stabilitatea bobinelor ecranate este mai slaba dcctt a eelor neecranate, deoarece sub influenta factorilor care modifies st abilitatea se modifica am dimensiunile geometrice, cit ~i rezistcnta ccranului ,

1 nfluenta ecr anului asnpra parametrilor bnbinei se rnanifesta cu atit mai puternic cu cit peretii sai sint mai apropiati de bobina,

Pentru a slabi influenta ecranului se poate plasa un cilindru din ferWi. intre ecr an si bobina ; 0 astfel de dispunere slabeste cimpul magnetic exterior al bobinei ~i cuplajul sau cu ecranul, ceca ce in final conduce la posibilitatea rcducerii dirnensiunilor exterioare ale bobin.::i ecranate,

Utilizarea ecranelor magnetiee conduce Ia cresterea inductantei bobinei (en circa 10 %) si la micsorarea corespunzatoare a factorului ei de calitate,

Ecranele se realizeaza sub forma de cutii cilindrice .sau sub forma de cutii

paralelipipedice din aluminiu, cupru sau alarnaj grosimea peretelui ecranului depinde de materialul ales si de frecventa de functionare a bobinei, Deoarece aluminiuI este mai ieftin decit cuprul, ecranele se realizeaza de obicei din aluminiu.

Bobine plate

Bobinele plate se realizeaza en ajutorul tehnologiei cablajelor imprimate sub forma de spirale plate. Inductanta acestor bo bine este relativ rruca (0,1...10 iJ.H). F actorul de calit ate al unei astfcl de bobine este cuprins intre 50 9i 2.00, depinztnd de calitatea supor., tului izolant si de rezistivitatea conductorului.

$ocurt de inalta frecvenpi

Sint bobine de inductanta utilizate pentru cresterca rezistentei electrice in circuitelc de inalta frecventa, permitind in acelasi timp trecerea curcntului continuu sau a curentului alternativ de joasa frecvenja.

Sint utilizate in special in echipamente de emisie radio ~i televiziunc, pentru aliment area etajelor de amplificare, respectiv cored area caracteristicilor amplitudine-trecventa ale amplificatoarclor video.

5. CALCULUL BOBINELOR

1. Calculul bobinelor fara miez magnetic

Prezentam mai jos relatiile uzuale cu care se deterrnina valorile induct an- 1elor.

24.

MONTAJE ELECTRO NICE DE VACANTA

a) Inductanta bobinelor f,ira miez magnetic:

L = O,46l.1g (2;1) ~f.lFl],

unde: l [m]) si r [mm] - dimensiunile conductorului:

b[mm] distanta dintre conductor !?i pamint.

b) Induct ant a pe 0 Iungime l[m) a unui circuit format din doud conductoare paralele, cu sectiune rotunda:

(do

L = O,9Z l . 19 -; J ~(LHJ,

unde : d;: mill ] dis tan ta dint re do uil conductoarc:

r[rnm] raza conductorului,

c) Inductanta bobinelor cilindrice cu un singur str at de spire bobinate una Hnga alta (fig. 1. 10) :

L == lm2D [pIn

Fig. 1.10. Bobi na eililldrica eu un sngur strat de spire aliitura teo

uncle: k-Iactor de corectie care des

pinde de raportul e ~i se gi.ise~te in-

dicat in tabcle :

D [mrn] - diametrul exterior al carcasei ;

n - numarul total de spire.

d) Inductanta bobinelor eu mai multe straturi de spire suprapuse (fig. I. 1 t) :

L = 103F . n2D med [fLH]

d

I

'I 'I

Fig. 1.11. Bobi na cu rna i m ulte straturt de spire suprapuse ..

unde: F - coeficient care depinde de forma carcasei,

F=f(-l. _!__)

D mod· 1J

9i rczulta din diagrame;

l, t, Dwed [mmJ - dirnensiunile bobinei ;

n ~ numarul total de spire.

II. Calculul bcbinelor cu miez magnetic

Numarul de spire al bobinelor eu rniez se calculcaza en rclatia:

m=kVL

unde: k este 0 constanta catalogata de fabricile eonstructoare (uzualk = 5,6,9 pcntru bobinele en miez deschi.},

6. REGLAJUL BOBINELOR

Regla}ul bobinelor jdra milO:

Acest reglaj se poate realiza in Iis mite restrinse pentru a ajusta valoarea inductantei prin:

- modificarea pozitiei unui inel de cupru in scurtcircuit situat in interiorul careasei sau prin apropierea 9i indepartarea unui disc roasiv de eupru;

DESPItE ELEMENT ELI, PASIVE DE CIRCUIT

25

- modificarca pozi [iei unui galet mobil de-a lungul carcasci.

Reglajul in limite largi se practica atunci dnd este ncccsara prczenta unor induct ante variabile. Accstea se pot realiza fie en prize inlermediare scoase din infasurarca bobinci, fie din doua bobine Inseriatc.

Reglajul bobinclor cu J}!1(Z

Se rcalizeaza prin marirea sau micsorarea reluctantei circuitului magnetic, ceea ce practic se obtinc prin:

- dcplasarea axiala (prin insurubarca in bobina) a miezurilor magnetice cilindrice ;

- aproplerca sau indepartarca unei saibe magnetice fata de miezul principal al bobinei.

Lirnitelc de variatic a. inductantelor prin rcgla.ju1 miczului depind de valoarea inductantci ~i de forma si dimcnsiunile miezului, in special de raport ul dintre lungimca ~i diametrul d al acestuia. De exemplu, pentru miezuri cilindrice drepte, variatia maxima po ate atinge 90% din lwu (M.S.).

CAPITOLUL II

DESPRE DIODE

~I TRANZISTOARE

1. DIODELE ~I APLICATlILE LOR

Dioda reprczinta un dispozitiv semiconductor format dintr-o jonctiune PN, introdusa intr-o capsula de metal, sticla sau material plastic, cu doua terminale denumite anod ~i catod prin care aceasta se conecteaza ill circuitul electric. Jonctiunea PN reprezinta suprafata de separatie dintre doua regiuni semiconductoare, una de tip P ~i cealalta de tip N, realizate intr-un singur cristal semiconductor. In timpul pclarizarii directc (anod pozi ti v, cato d negativ) dioda prezinta, practic, 0 rezistenta midi si permite treccrca curentului electric. In momentul polarizar ii inverse (anod negati v si catod pozitiv) dioda, datorita proprietatilor intrinseci prezinta, in mod practic, 0 rezistenta foarte mare, blocind aproape complet trecerea cur entului electric.

Caractcristica de functionare a unci

. diode este prezentata in fig. ILL Se o bserva ca in cazul polarizdrii directe, in momentul depasirii tensiunii de prag Up, dioda pcrmite aparitia curentului in circuitul electric:

Acest curent creste dupa 0 lege de variatie exponentiala, 0 data eu cresterea liniara a tensiunii. In cazul polarizarii inverse, dioda este practic blocata, curentul invers fiind de un ordin de miirime de circa lO-il fata

Up - ffnsiUn!!a de G'esdlide~ re " diade;

Vip - tensilr8.l i'l11.na maxi. mil

Fig. II.I. Caracteristica de illnctlon3re a unci diode de uz general.

de curentul direct. La un momen dat

,

in cazul cresterii tensiunii inverse peste un anumit prag UiP, dioda se "strapunge", curentul invers creste foarte rapid si de celc mai multe cri distruge dioda. Existji 0 varietate foarte larga de tipuri de diode, functie de scopul urrnarit in cadrul aplicativ al schemclor electronice,

Cele mai des intrlnite tipuri de diode

sint urmatoarele :

- dioda redresoare;

- dioda cu contact punctiformj

- dioda tunel:

- dioda varicap)

- dioda Zener

u

...

DESPRE mODE sr TRANZIS'roARE

27

f.R 0

Fig. II.2. Redresorul mcnoal teruanta ..

Dioda redresoare utilizeaza propries tatea de conductie unilaterala a [onetiunii P-N, deci admite trecerea unui curent mare la polarizarea directa ~i trecerea unui curent neglijabil la pola .. rizarea inversa, Ca online de marime ale rezistentei echivalente din cele dona situatii, la polarizarea directs RED = = zecirni de ohm ... zed de ohm, iar 'in tim pul polarizarii inverse R E[ = = zeci de k.G ... sute de. MH. In functie de materialul semiconductor folosit, diodele redresoare pot fi cu siliciu sau germaniu. In general slit valabile urmatoarele diferonte intre cdc dona. tipuri :

tensiunea de deschidere dioda cu gennaniu dioda cu siliciu

Uo = 0,1 ... 0,2 V Uo = 0,6 ... 0,75 V

tcusiunca de striipnngere

Up sermaniu < U if slliclu curentul invers

(la polarizarea inversa)

I, gcrmoniu > Ii oiliclu panta caracteristicii

i = J(U) in conductie

pg.rmanJu < Psiliclu

Deoarcce in timpul trecerii curentului dioda prezinta 0 rezistenta, deci S8 degaja caldura, este necesar ca diodcle redresoare sa fie folosite, potrivit caracteristicilor constructive, fara depasirea curentului maxim admisibil

de lucru, indicat in catalog. De aseme .. nea, nu se admite depasirea tensiunii inversa maxima a tensiunii alternas tive ce urmeaza a fi redresata. Pentru curenti mari, in scopul disipatiei de caldura se folosesc radiatoare dimensionate corespunzator,

In figurile urmatoare sint prezentate schemele de redresare cdc mai des folosite. Figura 11.2. prezinta schema redresorului monoalternanta ~i forma de unda a tensiunii redresate. Acest tip de redresor are pcrformante scazute ~i nu se foloseste dedt in caznrile in care curentul de lucru debit at de redresor este mic,

Figura II.3. prezinta schema de redresare dubla alternanta, cu un bun randament. Datorita acestui lucre este

JTR~R ••

~SAR[lNA (1)

t Fig. 1I.3. Redresorul bialternanta ..

MONTAJE EI_.I<-:CTRONICE DE VACAN'l'A

28

Til

J

Fig. ITA. Schema electrica a redresorului eu dublare de tensiuue,

eel rnai frecvent intilniHL Apar dona variante de lueru, 9i anume redresorul bialternanta punte (1) ~i redresorul bialternanta en prizd mediana (2). Forma tensiunii redresate este aceeasi in arnbele variante.

In figura II.-1. estevprezentata schema electrica a redresorului eli dublare de tcnsi unc, varian tele (1) si (2). In variant a (I), condensatoarele se incarcii pe rind, datorita dicdelor Dl 9i D2 la tensiunilc U ~i - U (fala de punctul comun C1ell). Celc doua condensatoare fiinel inseriate, la bornele rezistentei RSARCINA apare 0 valoare a tensiunii rzU. La varianta (2), condensatorul C1 se incarca prin dioda D, in prima semialternanta a tensiunii alternative, la valoarea U, iar in tirnpul semialternantei urmatoare tensiunea de la bornele condensatorului C1 impreuna eu tcnsiunea de Ia infii~_urarea transfonna.torului tncarca .condensatorul ell la valoarea eu. Condensatorul e2 deci prezinta pe rezistenta de sarcina 0 tensiune dubla de valoare [lU.

Prin conectarea in cascada a. N circuite de acest fel se poate obtine 0 multiplicare a tensiunii de eN ori fata de tensiunea alternativa initiala:

Dioda cu contact punctiform este special realizata pentru un curent mic de functionare si in acelasi timp prczinta 0 capacitate interna foarte midi. Datoritii acestui lucru se foloseste in circuitcle de detectie, comutatie ~i multiplicare a unor curenti mici !?1 care pot avea 0 frecventa inalUi.

Dioda tune! are 0 caracteristica de functionare speciala, prezentata in figura II,5, Se remarca porjiunca ell asa-zisa "rezistenta negativa" AB, caracterizatii prin faptul ca la cresterea tensiunii eurentul prin dicda scade. Accst tip de dioda se foloscstc la compcnsal'ea rezistentelor de picrderi in circuitele oscilante, la oscilatoare ~i circuite basculante,

Dioda varicap rcprezinta tipul de semiconductor la care este folosita propdetatca prezcnjei unei capar itati in momentul polariziirii inverse, Aceasta capacitate este dcpendenta de valoarea tensiunii aplicate, In acest fel, functie de 0 tensiune variabilii, se poate realiza 0 capacitate de valoare

A

8

u

Fig, n.s. Caracterist ica de j'unctionare a diodci tunel .

..

DESPRE DIODE $1 TRANZISTOARE

29

variabila, Dioda varicap este eel mai des utilizata in circuitele oscilante en acord variabil (fig. II.6). Un alt domeniu de lucru a1 acestui tip de dioda il Intilnim in cadrul circuitelor de stabilizare, mult iplicare si schi mbare a frecventei. La tensiuni mici de co mandii capacitate-a dicdci varicap

L

Fig. IT .G. Circuit osci larrt cu diodii varicap :

L',.. - tensiunca cont in uii, D - dioda

varhap, j = 1/2n II L(CfICnj.

este marc, iar pe masura ce tcnsiunea crestc, valoarea capaci Uilii scade, In acest CeI, funcjie de tensiunea de comandii se poate obtine 0 variatie a rapacitatii dupa un algoritm stabilit, potrivit sccpului urmarit. Capacitatea crhivalenHi a circuitului oscilant din figura Il.6 este fermata din cea fixa a condensatorului C, in serie eu capacitate-a reglabilii. a diodei varicap.

Diod (~ Z ener u tilizcaza proprict atea jorictiunii P-N de a avea, in regim de pol ariz are inversa, atunei dnd intra in zona de strapungere, 0 tcnsiune ccnstanta Ia borne, indiferent de valoarea curentului dintr-o anumita plaja de valori, Acest tip de dicda mai poarta numele si de diodd stabilizatoare de trnsiime .. Caracteristica de tunctionare pentru 0 dioda Zener este prezen-

Uz -tens.iJrea de //JmJ slrlbilizaM. 'i"", -curmful minim protro iI1r.siunea mbtli2ciM.

'2 - a.¥mIuI oplim {BlfnJ ~ sfuli!izr:!.fri.

&""', -C!trefltu/ maxm fHIIrv !r=rlSiineo,

s/ah/fizaftl. .

Fig. II.'. Caracterlstica de Iunctionare a diodei Zener.

tata in figura 1I.7. Pentru 0 functionarc optima, curentul de lucrua! diodei Zener se va calcula (si realiza in montaje) astfel indt Sa prezinte valoarea iz, data !ii in eatalogul de diode. In acest fel, Ia variatiile curentului in limitele destul de largi i~m;n .•• ..:izm3;(, tensiunea U; se va mentine practic constanta, In figura 11.8 este prezentata 0 schema. sirnpla de stabilizator de tensiune en dioda : Zener.

u~ - fen<;iwe CQ'jflll'~;:j a. aMmtrn. u"T,l!! fensiunoo sfcr!irliz=

R. --re llSImtr:J dt: sarr;,~

Fig. 1I.R. eel mai simplu stabili zator de tens june.

30

MONTAJE ELECTRONICE DE VACANTA

Se 0 bserva ca, aplicind lcgca lui Kirchhoff 0 btinem :

Uz = U BE + USARCIN.\

Deoarece Uz = const., indiferent de variatiile lui iz prin rezistenta R, iar U BE (tensiunea baza-emitor a tranzistorului T) este practic constanta intr-o plaja. mare de valori, conform rclatiei anterioare rezulta:

USARCINA = Uz - U BE = constant. Pentru diodele Zener de putere se folosesc in mod obligatoriu radiatoare dimensionate corespunzator, in scopul prevenirii ambalarii termice, Pentru orice dioda Zener se recomanda ca tcrminalele de contact dioda-cablaj sa. aiba minim 10 rom (fapt specific at si de cataloage). (E.M.)

2. VERIFICATOR PENTRU DIODE

In schema din figura II.9 este pre~ zen tat un dispozitiv care permite verificarea automata ¢ rapids a diodc1or printr-o singura operatic. Rapiditatea este asigurata de faptul ca masuratoarea se face in curent alternativ, la frecventa retelei (50 Hz). La 0 alteruan~a se indica dad. dioda in conductie dirocta este intrerupta, iar cealalta altcrnanta permite sesizarea unui curent invers prea mare sau scurtcircuit datorita clacarii jonctiunii.

Defectiunile sint indicate vizual prin aprinderea nnor diode luminescente (LED). Introducerea invcrsata accidentala a diodei de verificat in dispozitiv nu are caracter destructiv, Dioda nu se strica, insa se aprind amindona LED-urile.

DZ D226 LEO 1

, ..... (ljRECT·

BC107

rir1 r;m~( COOJ

'10 v

D4 D226

R5 * J3ll

\_LED2

\ INVH!S"

Fig. II.9. Verif icat or pen tru diode.

Cind 0 dioda buna este introdusa coreet, nici una din diodele luminescente nu se aprinde.

Dad aparatul de verificat este pus in Iunctiune neavind dioda de verifie at in suport, se aprinde indicatia "DIRECT",

Aceasta avertizare intra in functiune daca rczistcnta Intre bornele de conectare a diodci Dx are 0 valoare peste

o anumita limita sau este infinita,

Analizind schema de principiu, se constata C50 alimentarea montajului in curent alternativ este una din particulari ta tile verifiea toruI ui.

Tranzistoarele sint alimentate numai in timpul unci monoalternante, Astfel tranzistorul T 1 si piesele aferente tn; D2, D3, Rz, R3 ~i LEDl) functioneaza cind emitorul lui T} este alimen tat cu polaritate neg at iva, jar capatul opus al infasurarii secundarului este pozitiv. In aceasta situatie dioda de verificat snnteaza baza lui

\

DESPRE DIODE sr TRANZISTOARE

31

Tl la emitor, iar LEDl nu se aprinde. Daca Dr in conductie directs are 0 rezisterrta prea mare, se polarizeaza baza lui TI, care intra tn conducjie, iar LEDl se aprinde,

Totcdata, datorita polaritatilor existente Ia aceasta monoalternanta, tranzistoarele T2-Ts nu sint alimentate, din cauza diodei D 4'

La schimbarea alternantei, polaritatile se inverseaza, se alimenteaza iTa ~i T3, care intra in conducjie in cazul in care rezistenta inversa a diodei D x este prea mica; se polarizeaza baza lui Tz prin R7 si Ds' respectiv prin Tz, care conduce. Se polarizeaza ~i Ts in conductie, iar LEDz se aprinde,

Cu piescle indicate si tensiunea recomandata, tensiunea inversa de virf este de aproximativ 18 V, iar curentul maxim in conductie este mai mic de 4 mAo Daca se aprinde LED! ("DIRECT"), caderea de tensiune in eonductie directa pe D" este mal mare de 1,3 V la 3 rnA, iar aprinderea lui LED2 ("INVERS") indica un curent invers de aproximativ 0,05 rnA la 16 V sau mai mult.

De remarcat di rezistenta inversa a diodei Dxl formeaza cu Rl un divizor de tensiune care polarizeaza (prin R7- D5) baza lui T2• Daca aceasta tensiune depaseste 2 V, tranzistorul T2 intra. in conductie. (I.M.)

3. TRANZISTOARELE

~I APLICATIILE LOR

Tranzistorul reprezinta un dispozitiv electronic primar, format dintr-un aranjament de materials semiconduc-

toare astfel ales ~i realizat incH sa indeplineasca, printr-un amplasamcnt adecvat de curenti si tensiuni, diferite Iunctii in cadrul unui montaj electronic.

Desi exista 0 diversitate foartc mare de tipuri, Iunctie de modalitatca de lucru ¢ scopul urmarit in cadrul unci scheme electronice, tranzistoarele se pot imparti in doua mari eategorii, ~i anume tranzistoare bipolare ~i tranzistoare unipolare (ell efect de drop).

Un tranzistor bipolar este alcatuit din materials semieonductoare de tip P si N. Un material semiconductor de tip N reprezinta practic un "acceptor" de sarcini electrice negative, iar un material semiconductor de tip P reprezinta un "acceptor" de sarcini electrice pozitive. Aceste caracteristici ale serniconductoarclor de tip P ~i N au fost obtinute printr-un tratamcnt chimie de impurificare controlata (dopare) a unui element semiconductor eu un inalt grad de puritate chimica (Si, Ge, GaAs). Zona de tranzitie dintrc doua materiale semiconductoare se, numeste [onctiune. Modul de comportare al unci jonctiuni PN In momentul polazizarii de cafre 0 sursa de tensiune rezulta din insa~i structura sa. 1n momentul polarizarii directe (plusul la P si minusul la N) jonctiunea "acccpt5." trecerea sarcinilor electrice (deci un curcnt electric). practic prezenttnd 0 rczistenta midi la trccerea curentului

,

electric.

Daca se realizeaza polarizarea inversa (plusul la N ~i minusul la P) jonctiunea nu accepta trecerea eu usnrinta a sarcinilor electrice, deci practic nu circula curentul electric (dectt in con-

3

32

D

c

ditii specialc de polariaarc], dcoarccc in acest caz jonctiunea prcz int a 0 rczistenIa clectrica marc.

Structura ~i functioriarca tchnica a tranzistorului bipolar se bazcaza pc existenta In componenta sa a materialelor scmiconductoare de tip P si N, si totodata pc modul de cornportarc a jonctiunilor PN in timpul pclarizarii.

Tranzistorul bipolar rcprezinta a gruparc intima de matcriale semiconductoarc, de tip FNP sau NPj\r.

Cdc trei termiriale atasate cclor trei regiuni ale tranzistorului poarta dcnumirea de colec tor, bazji si cmitor Baza cstc rcalizata dintr-un st rat sublire de semiconductor, de structurji diferita. ca polaritate, fetta de colector ;;i erui tor, care au accc a~i structura (P sal! A).

Dupa cum se obs<: ITft in figllra II.l 0, or ice tranzistor arc douu jonct iuni, ~i anume jonctiunea colcctor-Laza vi jonctiunea baza-emi tor. 1 n co nditii de Iuncticnarc normala, totdeauna jonctiunea baza-cmitor se polarizeaza direct, iar jonqiunea coleetor-baza 58 pol arizeazii invcrs.

Analizind modul de Iunct ionare al tranzistorului, sc observa eft in rnomentul polarizarii directe a jonctiunii baz i-

I

,

t I

f

(-J B

E

Fig. II.IO. Trauzist orul bipolar - sunbolui ~i polar izarea jouctiuuilor,

[

MONTAJE Ei .. EC'.rRONICE DE VACANT.\.

emitor, accasta prezinta 0 rczistentii cchivalcnta mica, dcci permitc trccorca unui curent baza-emitor.

In acelasi moment, purtatorii de sarcina clcctrica, care au potcnjialul cmitorului, ajung in rcgiunea jonctiuuii baza-colector. Daca intre cmitor ~i eolec tor cxista a difercnta marc de potential electric, in circuitul emitorcolector apare un curcnt electric de valoare marc.

Curentul baza-ernitor se datoreaz.i dcci unci polarizari directe, iar curcntul colector-cmitor unci polariziiri inverse suplinite de faptul ca. intre colector ~i em i tor exist a. 0 diteren t50 de po ten ti al mare. Practic, curen tul bazti-c I'll tor reprezinta 2 ... 4 % din eu rcntul colectorcmitor. Se a bserva di, de [apt, po tenflalul electric din jonctiunea bazucrnitor s-a transfer-at, datorita po larizarii dirccte a accsteia, III zona jonctiunii baza-colector, gcncrlnd intre colector si emitor un curent de valoare mare. Astfel este posibila comanda curentului colector-emitor de catre curcntul bazfl. crni tor. Apare asa-numitul elect de "transfer de rezistenta" midi a jonctiunii baza-emitor in regiunea coketor-cmitor. De aid vine ~i denumirea tranzistorului (TRA N5fer-rcsI 5TO R)

c

E

DES PRE DIODE $1 TRANZISTOARE

31

A

i:" curenful din cdecior i.f:E'" tensilJlefl ca{er:for-emif()(' Is =wrentul din Ur.lla:

A =zonCl "2 safuratie B "zona de btocare 1m> laz>fsp, .... >Ifj.,

11 =p.mcfuf 5tahi; de fUflctionare

ify=:wro'ntr.i maxim prj" trams-

~=:O ' tor

~w~rrmZ;/.~~~mLZC- - 1'1'H"=: infervClluf [iniar de iucrJ

Uee a/ franzis foru!ui

B

Fig. II.ll. Caracterist.icile de f unct iouare ale tranz istorulul.

Atunci dud baza are un potential electric apropiat (sau similar) eu al emitorului, rezistenta echivalenta a [onctiunii baza-emitor este mare, sarcinile electrice care au potentialul emitorului nu mai ajung eu u~rinp. 'in regiunea [onctiunii colector-baza,' deci cuten tul colector-emitor este mic (san nul). Imediat apare 0 "rezistenta. echivalenta mare" care blocbeaza curentul de colector-emitor,

Avantajul sistcmului este urmatorul: en un curent mic baza-ernitor se poate "controla:" riguros un curent mate colector-emitor. Ecuatiile care descriu functionarea (tehnica) a oricarui tranzistor sint urmatoarele :

IE = 10 + In Ia = [3IE

unde:

IE = curentul din emitor J a = curentul din colector 1 B = curentul din baza

~ = factornl de amplificare in curen t al tranzistorului.

Functionarea celor dona tipuri de tranzistoare bipolare (PNP sau NPN)

S - Monta;Je erectroatee de vat';l.nl1l.

(1)

este similara, difera doar tipul polarizarilor, particular fiecarei structuri (prezentat in figura 11.10).

Ecuatiile reale care descriu Iunctionarea exacts a. tranzistorului in regim static (ecuatiile Ebers-Moll] slnt mai complexe, dar constructorul amator poate aproxima en lips a de precizie de 1 ... 2 0/0- funcjionarea tehnica a oricarui tranzistor utiliztnd relatiile (1).

Caracteristicile reale de functionare

. in regim static ale tranzistorului sint prezentate 'in figura II.1I. Ele exprima relatiile de legatura. dintre curentii prin tranzistor=si tensiunile aplicate jntre terminalele sale. Se recomanda utilizarea tranzistorului astfel inclt sa fie evitate zonele de saturatie san de blocare, unde neliniaritatile caracteristicilor de transfer intrare-iesire sillt foarte mari ~i nu se pot compensa (fig. II.12).

Din insa~i structura sa interna, tranzistorul se poate considera ca un gen~ rater de curent comandat.

Acest Iucru permite realizarea unei diversitati de scheme electronice, deoa-

34

MONTAJE ELE.CTRONICE DE VACAN1:A

br.,y=wrenful me xjm fie (a/ector VeE 0 = teis iunea de s trUpungere co/ector emif~,clnd wrenlui de boza e zero

Pc"",,=hiperbola puterii disipai« maxime

Uera u,~

Fig. II.12. Zona adrnisa de tunctionare a unui franaistor,

rece prin amplasarea in baza, colector sau emitor a unor grupuri de componente electronice pasive [rezistori, condensatoare, bobine] se obtin in final o multitudine de functii de transfer intrare-iesire, potrivit seopului urmarit,

Pentm utilizarea eficienta a unui tranzistor este necesar a cunoaste :

- caracteristicile electrice ale tranzistorulu ir

- tipurile curente de montaje 'In care se po ate folosi:

- rnodul de polarizare, pcntru functionarea optima;

Caracteristicile electrice ale tranzistorului reprezinta valori ale unor parametri indicate de fabricant, in scopul utilizarii lui potrivit cerintelor. Sa nu uitam eli, datorita constructiei practice, tranzistorul nu reprezinta doar un ansamblu de rezistente ce se pot "coruanda" (asa cum a fost prczentat antedar pentru intelegerea functionarii lui), ci detine 9i 0 serie de capacitati care, in functie de domeniul de lucru, contcaza 'in momentul mcadrsrii lui intr-un montaj. Datorita acestor considcrente, fabricantul precizeaza intr-o foaie de catalog atit parametrii limita

de functionare ai tranzistorului, dt ~i caracteristicile de functionare pentru diferite regimuri de lucru, sub forma de diagrame. Cei mai important! parametri sint:

U BE max = tensiunea maxima bazaemitor

UCE max = tensiunea maxima colectcr-emitor

I a max = curentul maxim de colector P d max = U oEl a = pu terea disipata maxima (fig. II.12)

UOE oat = tensiunea colector-emitor la saturatie, pentru 0 anumita valoare a cnrentului colector

iT = frecvcnta de taiere

h21E - ~ = factorul de amplificare in curent

F = factorul de zgomot

T J ma:< = temperatura maxima a jonctiunii

RU1J:...() = rezistenta terrnica [oneti nne-capsula.

Tipurile curente de montaje in care tranzistorul se poate folosi rezulta din. constructia sa. Deoarece tranzistorul este un dispozitiv eu trei electrozi, el se poate conecta in trei moduri, sau conexiuni (fig. II.B). Acestea sint

OESPRE DIODE SI TRANZISTOARE

fNTRARE

. .

IESIRE

EMiTOR COMUN

BAZJ COf1UNA

COL ECTOR COf1UN

Fig. I1.13. Tipuri de conexiuni ale tranzlstorului,

conexiunile cu emitor comun, cu baza comunii si cu colector comt~n.

Caracteristicile principale ale acestor conexiuni se prezinta in tabelul de mai [os,

De aid rezulta urrnatoarele concluzii:

- conexiunea tip emitor comun se foloseste acolo unde este necesara a arnplificare mare de curent, tensiune sau putere j

- conexiunea tip colector comun (repctor pe emitor) se foloseste acolo unde este necesara 0 adaptare de impedanta, oferind 0 impedanta mare de intrare ?i mica. de iesire I

- conexiunea cu baza comuna este optima acolo unde se lucreaza eu freevente mari (radiofrecventa). NorA,

zm - impedanta de intrare a conexiunii EG

Rg = rezistenta interna a generatorului de tensiune a. sursei de semnal

ZeE = impedanta de iesire a conexiunii EG.

Circuitele de polarizare asigura functionarea tranzistorului in punctul static de functionare impus de caracteristicile regimului dinamic. Punctul static de functionare reprezinta punctul din

Tipul conexiunii --+ I Emitor comun I Baza eomuna I Ooleetor cnmun
Milrimea J. (EO) (BO) (00)
Impedanta de intrare Zi me die mica , mare
ZiE Z ZiE Zic ""'" f3RSARC1NA
ib""'-
, [3
lmpedanta de ie~ir6 Ze mare foarte mare mica.
ZeE Zeb "'" f3ZeE Ze"'" ZlE + Rg
[3
Amplificarca in eurent mare <1 mare
Amplificarea. in tensiune ma-re mare <1
FrecYenta. de taiere joasa mare joasii.
fr f3 • fT fT
Defaza] lata de semnalul 180~ 0° 0°
initial (in versare) (nu) (nu) 3*

S6

MONTAJE . ELECTRONICE. DE V _I\CAN'rA

planul unei familii de caracteristici de functionare ale tranzistorului, ale carui coordonate sint tensiunea continua si

. curentul continuu (fig. 1I.11). Alcgerea punctului static de functicnare M se (ace tinind cont de urmatoarele :

- dispersia caracteristicilor accluiasi tip de tranzistor I

- optimizarea functiei de transfer in trare-iesire I

- asigurarea stabilitatii tintnd cont de variatiile de temperatura, care modifica tn mare masura caracteristieile de functionare ale traneistorului (mult Ia tranzistoarele eu germaniu §i mai putin la cele eu siliciu).

Pentru prezentarea unor scheme de polarizare curent Intflnite s-a ales conexiunea emitor comun, la celelalte tipuri de conexiuni polarizarile fiind asemana toare.

In figura II.14.A este prezentata cea mai simpHi. schema de polarizare a unui tranzistor. Rezisten ta R B asigura curentul necesar polarizarii bazei tranzistorului ~ implicit asigura valoarea curentului de colector (10 = ~I B)' Deficienta schemei constatn instabilitatea

I

la variatiile de temperatura care mo-

difica valoarea rezistorului de valoare mare RB ~i a tensiunii U! BE 9i,. implicit, valoarea tensiunii din colcctorul tranzistorului. 0 oarecare ameliorare a derivei termice este furnizata de catre rezistorul R E care la cresterea cnren. tului I 0 mareste valoarea necesara tensiunii de polarizare a bazei U BE +

+ REIE, restabilind oarecum situatia de echilibru.

Variante de polarizare mult mai eficiente in privmta compensarii ter-

mice sint] prezentate in fig.II.14.B si fig. II.H. C, unde baza este alimentata folosind un divizor de tcn~iune (RBI ~i RB2)' In fig. H.14 D, baza este polarizata de un divizor de tensiune in care s-a intercalat ~i un termistor.

La cresterea temperaturii acesta r~i micsoreaza rezistenta, micsorind tensiunea de polarizare a bazei ~i astfel reducind tendinta de crestere a curcntului din colector,

In timpuI regimului dinamic de functionare, pentru diverse valori ale curentului IB ± /:lIB corespund variatii ale curentului 10 + Ma. Analizind fig. ILl 1 se observa importanta mentinerii punctului de functionare in intervalul M'M:~, in caz contrar nemaipastrindu-se liniaritatea Iunctiei de transfer intrarc-iesirc, S-a descris functionarea montajnlui tip EC din fig. 11.12, dar concluziile sint valabile pentru toate circuitele, indiferent de modul polarizarii sau tipului de conexiune in montaj al tranzistorulni.

In fig. H.Idsint prezentate tipurile de arnplifieatoare cel mai des intilnite' - arnplificator de tensiune, montaj zc (A)

~ amplificator de curent, montaj CC (B)

- amplificator de tensiune, menta] BC(C).

In vedcrea imbunatiitirii performantelor unui circuit care toloseste un singur tranzistor, s-au rcalizat scheme electrice cu doi tranzistori astfel inter . conectati incit sa fie obtinute avantaje evidente, Cele mai uzuale tipuri de tranzistoare compuse sint urmatoarelc:

- montajul Darlington - montaj dublet serie

DESPRE mODE $J: TRANZISTOARE

37

<8>

r-------~--------0 VA

¢'__'~--....+-" IN TRARE

c

. iEsiR£

,

Fig. II.14. Diverse var iant.e pentru circuitul de polarizare al tranzistorului .

Fig. 11.15. Tranzistornl In regim dinamic de functlouare •

..

38

MONTAJB ELECTRONIC8 DE VACANTA

[

[

8

Fig. II.l6. Montaje Darlington NPN ~i PNP.

._ montajul super-G - montaj dublet paralel

-- montajul super-D

- montajul cascod

" in fig. II.16 este prezentat menta[ul Darlington. EJ detine urmatoarele avantaje:

- irnpedanta de intrare dubla fata de cea a unui singur tranzistor ;

- factor de amplificare (3D ~ f31'~2 in fig. 11.17 este prezentatf schema electrica a montajului super-G. Avantajul sau esential n consti tue factorul de amplificare foarte mare echi valent

~G ~ (31 • ~2

Denumirea lui provine de [a faptul ca notatia pentru conductanta sa mutuala (panta] este G (g ~ gl ~i g ~ g2)'

[

R c.

Fig. IT.17 Schema electridi. a mon tajului "dublet serie", tip Nt'N si NPN-Pl\TP.

[ ¢.

e

Fig. II.IB. Montaj Super-,

In fig. 11.18 este prezentata configuratia super-D. La acest tip de montaj se obtin:

f3 ::: (31 • (32

Zi ::: Z1 + (31Z2

Practic, parametrii finali ai mentajului sint dictati de a1 do ilea tranzistor, fapt escntial in unele aplicatii,

In fig. 11.19 este prezentata configuratia tranzistorului campus tip cascod (a) si schema elcctrica de functio-

E

Fig. II.19. Montaje cascod.

DESPRE DIODE $1 TRANZISTOARE

39

Fig. 11.20. Schema electrica a montajului "dublet serie", tip NPN ~i NPN-P.l..,'P.

narc (b) care se foloseste In mod frecvent practic. Avantajul esential al montajului cascod il constituie lipsa unei reactii interne iesire-intrare, fapt care implica 0 foarte buna stabilitate in functionare. Datorita acestui lucru montajul cascod se foloseste foarte des in aplicatiile din domeniul frecventelor inalte (etaje de intrare, amplificatoare selective etc.)

In fig. n.20 este prczentata schema electric a. a dubletului serie, Acest tip de montaj se Ioloseste frecvent in aplicatiile practice, unde este necesara amplificarea unui semnal mie ~i totodata obtinerea unor distorsiuni minime,

Se rcmarca posibilitatea obtinerii nnei amplificari dependente doar de raportul unor impedante:

A = Z3

It Zl

In felul acesta, prin modificarea impedantelor ZI si 72 se pot obtine 0 diversitate de functii de transfer.

Denumirea schemei provine de la tipul buclei de reactie negativa aplicata. (reactie serie-paralel),

In fig. n.21 este prezentata schema electrica a dubletului paralel (denumit astfel conform reactiei negative paralel-paralel] .

Arnplificarea in tensiune a semnalului de intrare este :

Au = Z2. ZC"_, ZI ZE211Z2 '

(nota. II = In paralcl)

In ambele cazuri, se recomanda ca tranzistorul T 1 sa aiba un factor de amplificare mare (~ > 500), sa. lucreze en un curent de colector m.i" iar utilizind a polarizare adecvata, 0 fractiune cit mai mare din tensiunea de alimentare U A sa fie repartizata pe rezistenta ReI'

.---~----'/J L~ fEsiRE l~ "

¢---{ /NTRARE

1

Fig, 11.21. Schema electrica a montajulu! .,dublct paralel",

40

iUONTAJE ELECTRONICE·riE VACAN'fA

(+) E i?:f

' ....

(str:.Icturc P)

(5 true fur a. N)

Iv

/

v

Ip

Fig. 11.22. Structure fi :dell. ~i caracterist.lca de f uncjionare a tranzistorul u i uni j onct! uno (TUJ).

Una din variantele tranzistoarelor bipolare 0 constituie tran,z~storul uttijo't~cJitme. De aceasta data structura sa fizica prezinta doar 0 singura [onctiune, dispusa astfel ineH sa optimizeze functionarea acestui tip de tranzistor, In momentul polarizarii directe EB2, valoarca rezistentei sale echivalente scade, iar Ia un moment dat, 0 data eu atingerea unui potential al ernitorului de valoare

Vp = Vo + 'ljVB18j

apare efectul "de tranzistor" ~i rezistenta echivalenta BlBa seade brusc, in acelasi mod ea ~i Ia tranzistorul bipolar. Valoarea tensiunii Vp se numeste tensiune de amorsare, iar 1] reprezinta raportul intrinscc de divizare, propriu fiecarui tip de tranzistor nnijonctiune .. Structura fizica ~i caracteristica de functionare a tranzistorului unijoncjiune sint prezentate in figura II.22.

Datorita variatiei ell temperatura a tensiunii V D, pentru compensarea acestui Iucru se leaga in serie ell baza Ba 0 rezistenta de compensate.

Cea mai frecven ta u ti liz are prac tid a tranzistorului TU J este generatorul

de impulsuri (fig. II. 23). Functionarea sa este urmatoarea : Pe masura ce condensatorul C se incarca prin rezistorul R, en 0 tensiune pozitiva, potentialul emitorului E creste, plna ce se produce arnorsarea, rezistenta echivalentil BIBa seade brusc 9i condensatorul se descarca prin rezistorul R2 (determinind Ia bornele lui un impuls de tensiune), tn acest fel potentialul emi torului scade, TU J -ul se blocheaza ~i procesul se reia ciclic eu 0 perioada

T = RC In (_1_)

1-11

1 i :! Rjf In -I - -1£

Fm. II.23. Oscilator de relaxare eu tran« zistor unijonctiune.

DESPRE DIODE $1 TRANZlSTOARE

u

In locul rezistorului R2, de multe ori, se dispune infasuraree primara a unui transformator, iar Infa~ura.rea secundara comanda ell impulsuri de tensiune deschiderea unui tiristor, triac etc.

Transistoarele C14 eject de ct1JtP (TEe) sau traneietoarele unipolare formeaza a dona mare categoric de dispositive semiconductoare. Tranzistorul TEC reprezinta un dispozitiv electronic activ, cu trei terminale, continind urmatoarele parti: canalul, sursa, drena, poarta ~i suportul (substratul).

Canalul reprezintii 0 regiune semiconductoare, a carei conductibilitate se poate controla. Prin "canal circula curcntul acestui tip de tranzistor, Drena (D) reprezlnta regiunea semiconductoare spre care se deplaseaza purtatorii de sarcina, analogul colectorului de la tranzistorul bipolar. Sursa (S) este regiunea de la care incepe deplasarea purtatorilor de sarcina prin canal, analogul emitorului de la tranzistorul bipolar. Poarta (G) este 0 regiune semiconductoare (sau metalidi) folosita pentru controlul curentului prin canal, asemanatcare prin analogie bazei tranzistorulni bipolar. Suportul (SUB) (sau substratul) este un domeniu pasiv, pe care se construieste TEC. Modul de functionare a1 TEC se aseamana eu al tranzistorului bipolar, dar in acest caz controlul curentului sursa-drena este efectuat prin intermediul cimpului electric oreat de poarta, perpendicular pe directia de deplasare a purtatorilor de sarcina electrica diu canal. Deoarece curentul absorbit de poarta este foarte mic (comparativ cu eel absorbit de baza

iDS·. curentul drena -5ursa UDS ~ iensiuoea drenii~~ursii

lis - tensiuoea . poarta - sursll

(G_ ="iiate == pear fa)

Fig. 11.24. CaracteristiciJe de functionare ale unui franzistor Cll efect de cfmp, ell poartii joncjiune (TEC· J).

tranzistorului bipolar) accste tranzistoare se pot foarte bine considera. ca rezistoare controlate prin tensiune. Functionarea tranzistorului TEC rezulta din caracteristicile sale electrice



prezentate in fig. II.24. Se precizeaza

di s-au prezentat caracteristicile pentru diferite valori ale tensiunii de polarizare poarta-sursa,

Dupa caracteristicile constructive (~i functionalc) mare a clasa a tranzistoarelor TEC se poate fmparti in urmatoarele grupe:

1. TEC cu poarta jonctiune, nnmit TEC-J. La acest tip de tranzistor canalul de conductio al curentului dintre sursa ~i drena este controlat de catre regiunile de sarcina electrica spatiala (de trecere) a celor doua [one, tiuni adiacente lui, care sint polarizate invers,

2. TEC cu poarta izolata. la care poarta este separata de semiconductor printr-un strat izolator foarte subtire numit TEC-MOS. Functie de modul

«2

MONTAJE ELECTRONICE DE VACAN'fA

TIPIJL CANAl ri» /I CANAL TIP f1
.: VU~ > () ~S > 9
... Va. > () los >(J
j ID. > (1 V., < IJ
(.) ,~: ,~:
...
....
v .. '" 0 V ss > ()
~ lIJ~ < 0 . I as > 0
~, ~ a v ss i1: 0 ,
~ ~fJlJ > 0 ~ \~JJ;6 < 0 :
~ ,kw' 'kw'
...
<.>
,
..
~ s
I vo, < a vo• > G
(.) IB' '" 0 'os > 0
:::
.. ~~s '" a Ves > 0
"
<::> 1'w8 > a
::: VS/J~ < {J
~ 'k'" TO
-s; Gksu19
...
.1
~ Fig. II.2S. ClasHicarea tranzistoarelor ell elect de c'imp.

de formare al canalului de conductio a curentului, tranzistoarele TEC-MOS pot fi:

2.1. TEe-MaS cu canal indus (sau eu strat de inversiune, sau hnbogatit] 2.2. TEe-MaS ell canal initial (sau cu strat saracit),

<;;lasiIicarea tranzistoarelor TEC in mnctie de tipul ~i polaritatea canalului sint prezentate in figura II.2S, impreuna cu modul de notare ~i polaritatea curentilor ~i a tensiunilor.

In ceea ce priveste polarizarea si tipurile de montaje in care pot fi folosite, eoncluziile stabilite pentru tranzistorul bipolar sint aceleasi !;ii In cazul transistoarelor TEe Desigur ca exista

montaje speciale, ~i in acelasi timp 0 scrie de precautiuni suplimentare. 0 prima precautiune se cere in ceea ce priveste manipularea si polarizarea tranzistoarelor TEe-MOS, deoarece stratul izolator poarta, de semiconductor,fiind foarte subtire, poate fi u~or distrus chiar de 0 sarcina electrostatics transmisa prin simpla atingere. Din acest motiv, in scopul evitarii unor polarizari inverse nedorite, terminalele sint scurtcircuitate de un colier de metal, care se scoate numai dupa ce terminalele tranzistorului s-au lipit in cablajul imprimat.

Utilizarile cele mai frecvente ale tranzistoarelor TEe se intilnesc la circuitele electrice unde este necesara o impedanta de intrare foarte mare. a alta utilizare des folosita este intercalarea unui tranzistor TEe 1ntr-un circuit in care se cere prezenta unei rezistente variabile, comandate in tensiune. (E.M.)

4. TESTER PENTRO TRANZISTOARE

o verificare calitativa a tranzistoarelor de mica putere, PNP sau NPN, de joasa sau inalta frecventa, se poate obtine cu montajul simplu prezentat in figura II. 26.

Mont aj ul se compune din doua parti: 0 configuratie de oscilator in care este introdus tranzistorul supus testarii si un detector-redresor.

Daca tranzistorul supus testarii este bun, in circuitul oscilant vor aparea oscilatii cu 0 anumita frecventa, care vor fi redresate de diodele Dl ~i D'},

DESPREDIODE$:I TRANZISTOARE

Fig. 11.26. Tester pen tru tranzistoare,

roontate pentru dublarea tensiunii. La incarcarea condensatorului C" transistorul se deschide si dioda electroluminescenta va indica. situatia,

Bobina este confectionata pe 0 oala de ferita si are 500-400 de spire CuEro 0,1. Tranzistorul poate fi de orice tip (de exemplu BCI07, BClOB, BCl70, BF214, BF21S etc.). (I.M.)

5, ECHIVALENTELE PENTRU DIODE SAU PENTRU TRANZISTOARE

Problema echivalentel dispozitives lor semiconductoare este de strict a actualitate, deoarece existji 0 mnltime de firme care produc 0 diversitate de tipuri.

Modul de a gasi un echivalent pentru

o componenta electronics este urmatorul:

- se noteaza tipul de dioda (tranzistor) folosit in schema electrica si eventual citeva caracteristici.ale acesteia (pre amplific ator, redresor etc.):

- se cauta in catalogul firmei producatoare datele principale ale semiconductorului ~j anume i

+

1 tipul (NPN, PNP, cu ger~ maniu sau siliciu):

e putereaj

B tensiuni si curenti vas lori maximale;

4 frecventa de taiere-;

5 factorul de amplificare ~i de zgomot (pentru tranzistoare) ;

- se cauta in catalogul IPRS

o dioda (tranzistor) asemanatoare ca perforrnante, totdeauna indeplinind ur .. matoarele:

1 acelasi tip (NPN, PNP, eu germanin sau silidu) j

E puterea eel putin egalii sau mai mare]

B tensiuni!?i curenti - valori eel putin egale sau s u perio are:

4 frecventa de taiere - ega~ 1a sau superioara i

5 factorul ~ si F - aproximativ egali.

Daca flU gasim datele de catalog ale semiconductorului realizat de 0 firma straina, in functie de etajul functional in care luereaza acesta, se stabilesc:

- tipul (NPN, PNP si se observa, dupa tensiune, dacii semiconductorul este cu siliciu sau germaniu);

- curentul ?i tensiunea de lucru - valorile maximale care sint mdeplinite de serniconductorul autohton :

- tipul frecventei de lucru al schemei (RF, AF, redresare etc.) ~i de aici se estimcaza IT;

- factura si modul de lucru - ~?i F;

- din catalogul IPRS se cauta si

se alege un semiconductor cu performantele estimate .

..

l't'lONTAJE ,ELEC'l'RONICE DE VACANl'A

6. DISPOZITIVE DE COMUTATlE STATICA

Dispozitivele de comutatie statica fae parte din categoria dispozitivelor semiconductoare en mal multe jones thmi, care au Ia baza structura P NPN. Aceste dispozitive multijonctiune se deosebesc intre ele prin numarul, structura si dirnensiunile straturilor compo~ nente, precum ~i numarul de terminale exterioare, Cele mai frecvent intilnite tipuri sint ,:

- dioda PNPN (dioda Shocklcyj] tiristorul]

tiristorul tetroda]

tiristorul bidirectional - triacul] diacul]

contactorul unilateral cu siliciu] contactorul bilateral cu siliciu] tranzistorul unijo nctiune pro~

gramabil.

Dioda PNPNeste e structura cu patru regiuni semiconductoare difes rite, prevaznta en doua terminale, anord si catod, in polarizarea directa (anodul mai pozitiv decit catodul) cas

iJ, l

iH , _

I --.__ .......

I ......

is ,---------

,I 1

I ·1

I

racteristica de functionare (vezi fig. 11.2>7) are doua regiuni de func[ionare stabilar curent mic - tensiune mare (starea de blocare in direct) si curent mare - tensiune mica (starea de conductie). Dispozitivul trece din starea de blocare in starea de conductio atunci cind tensiunea pozitiva aplicata pe anod depaseste 0 anumita valoare, nurnita valoare de prag. Depasirea valorii de pra_g a tensiunii se nnmeste "amorsarea~ diodei care intra. in conductie. Trecerea din starea de conduc-i tie tn starea de bloc are are loc atunci cind curentul prin dioda scade sub 0 anumita valoarej dioda se comporta ea o dioda obisnuita (ell 0 jonctiune PN). Dioda PNPN se foloseste ca dioda de comutatie (rapida) ~i diodd de impulsuri (pentru generatoare de oscilatii).

Tiristond reprezinta 0 structura PNPN prevazuUi. cu electrod de co s manda, denumit grila san poarta. De obicei poarta se conecteaza la regiunea P apropiata de catod (poarta P). Exista si unele tiristoare cu poarta

.. us ~ fensiunea de amorsare

. (de prag)

is - curenful de amorsare

URBi f ensiunea remonen"td pen tru arentul stuiic: maxim admi ...

sibil .

is - rurenful 'de intrare in conductie-:

iH -cureni de mentinere

. '

. ·cf~!_."ls

Fig. 1I.27. Caracterisfica do iltDctionare a d iedei PNPN (dioda ShocJdey).

DESPRE mODE sr TRANZISTOARE

45

concctata linga. regiunea dinspre anod (poarta n ] denumite tiristoare comple-i mcntare, Tiristorul se poate "amorsa'j in mod practic aplicind un curent electrodului de comanda, san depasindu-se tcnsiunea de amorsare in direct, Iapt care se evita de cele mai multe ori deoareco dcteriorcaza jonctiunile PNPN. Dupa "amorsare'~ poarta i~i pierde proprietatile de comanda, Rolnl electrodului de cornanda se recapata dupa ce curentul anodic s-a intrerupt datoritii anularii tensiunii ana dice san datori Ui scaderii lui sub valo area euren ~ tului de mcntinere (curcntul ill, minim nccesar ca tiristorul sa ramina amorsat). Practic, tiristorul reprezinta un contactar static unidirectional, care se deschidc sau nu dupa cum, polarizat in sens direct fiind, grila de comanda primeste sau nu curentul necesar "aIDorsarii':. La alimentarea tiristorului eu tensiune alternativa, func[ionarea lui este asernanatoare cu aceea a unei diode semiconductcare, cu deoscbirca ca "dcschiderea'~ poate fi comandata preferential, prin aplicarea pe poarta la un moment dat a impulsului de oomanda,

Caracteristica de functionare a tiristorului este prczentata in fig. n.za (pentru diversi curenti de grila), Tiristoarele se folosesc in mod frecvent la realizarea redresoarelor comandate sau a converto arclor statice, Uncle tiristoare se pot amorsa eu un nux luminos, dispczitivele de aeest fel purtind nus mele dejototiristoare. (LASCR = Light

i(i~O - curenfu/ de pocr Hi nul . ii' .ic,-cur en.lide poar fii

Oa;-- te"$i~nria tje iatocrcere (j = 0)

Vt T - "ensiunec in sDrc.rtlQ I !ii-is tori.JI amorsc r.'

I./fi.~ - fensiunefl in ve."sa de 5irapunqere

Fig. II.28_ Caracteris'tica de Iunctionare,a tiristorul ui,

activated silicon controlled rectifier). Exista tiristoare prevazute cu doua grile de comanda in rupert ell catoduh una pentru cornanda tensiunii pozitive, cealalta pentru comanda tensiunii nes gative. Acest dispozitiv reprezinta un tiristor-tetrodit (SCS = silicon controlled swich) adica contactor en siliciu controlat,

Un aIt tip de tiristor este tir{,sloml biopera#ional (GTO = gate turn off). Acest tip de tiristor poate fi blocat dupa amorsare prin aplicarea pe poarta a unei tensiuni de comanda negative.

Triacul este nn dispozitiv multi[onctiune (eu 5 sau chiar mai mnIte [onctiuni), care este echivalent Cll doua tiristoare montate antip ar alel si prevazute ell un singur electrod .de



J\I0NTA.lE ELECTRONICE DE VACANl'A

i

UTI - tensiunea de amor>'Jr~ a Iriac.n» in aur a-: nul' tu.n

Urz - tensiurea de amorw~ a Trioadur in cadra - nul 3 I-U,-i)

Fig. II.29. Caracterist.ica de functionare a triacului in cadranele I ~i III.

.comanda (triac = triode alternating current). Triacul are caraeteristiea tC11- siune-curent simetrica, similara ell a unui tiristor polarizat in sens direct, pentru ambele polaritati ale tensiunii aplicate intre terminalele principale. Triacul este utilizat eel mai fret vent

,in circuitele de comanda continua a puterii, in schcmele electrice care utilizeaza aliment area ell tensiune alternativa. Caracteristica de lucru - figura 11.29.

Diacul este un dispozitiv multijonctiune de midi putere, asemanator cu triacul, dar lipsit de electrod de cornanda. Diacul prezinta tensiuni de arnorsare reduse, folosindu-se datorita caract eristicii abrupte tensi une-curent Ia circuitele de cornanda ale triacurilor san tiristoarelor (diac = diode alternating current). Curentul nominal de lucru al diacului este de ordinul zecilor

II

III'jI- fensiuf1/:a Ce otrare .m tactle

r:oo-

Fig. II.30. Caracterlsttca de f unc [ionare a diacului ,

de miliamperi, dar el suporta in regim de scurta durata (pina Ia 15 ... 20 l-ls) curenti de virf pina Ia 2 A.

Caracteristica tensiune-curent a diacului este prezentata in figura 11.30.

Conctactorul unilateral C1t siliciu (SUS = silicon unilateral switch) reprezinta un tiristor de curenti mici cu poarta tip N, care inglobeaza in structura sa o dioda de avalansa conectata intre poarta ~i catod. Se utilizeaza in special la comanda tiristoarelor mario

Contactorul bilateral ca siliciu (SBS = silicon bilateral switch) echivaleaza en doua contactoare SUS montate in montaj antiparalel, Se utilizeaza in circuitele de comanda ale triacurilor,

Transistoru] uniy'o1tc!iune prograntabil (TU JP) este asemanator unui tiristor ell poarta anodica, de midi. put ere, care are 0 caracteristica asemanatcare eu aceea a tranzistorului

OESPRE DIODE §I TRANZISTOARE

41

unijonctiune, Prezinta avantajul dl parametrii caracteristici (curent de virf, curent de vale sl raportul intrins sec) se pot programa conform cerintei schemei de functionare, cu ajutorul unor rezistente exterioare montate coo; respunzator, TV JP se deschide foarte rapid (nanosecunde) atunci cind tesiunea anodului depaseste tensiunea grilei de comanda, stabilita convenabil de un divizor rezistiv. Caracteristica de functionare a TV JP este prezentata in figura II.31. (E.M.)

u

UA -fensiunea '.de amorsare ip -curent de amorsare

iv - curent de tieschldere

IIv - iensiimec: de tjeschidere

Fig. II.31. Caracteristfca de functionare 3. t raaziatoruluf eu [onctiune programabil.

CAPITOLUL !II

CiTEV A SF ATURI PRACTICE

1. ETAPELE DE REALIZARE ALE UNUI MONTAJ ELECTRON1C

Un numar din ce in ce mai mare de tineri s-an aplecat en multa pasiune asupra electronicii, De aceea, pentru a veni in ajutorul acestora, am considerat de cuviinta sa prezentam etapele de realizare ale unni montaj electronic.

In foarte multe ca.rti de specialitate au fost prezentate aceste etape. Dar in majoritatea cazurilor acestea nu au aplicabilitate pentru un electronist amator datorita mijloacelor modeste de care dispune,

Noi vom incerca sa prezentam aceste etape prin prisma dotarii tehnice mal reduse aelectronistilor amatori.

Prima etapa este alegerea schernei montajului electronic respectiv,

Deoarece nu 'intotdeanna in cartile ~i publieatiile de specialitate pe care Ie avem la indemina vom gasi schema dorita, ar fi bine ca, in timp, sa colectionam scheme care la prima vedere sint inter es ant e .. Acestea pot fi strinse tutr-un dosar san, mai bine, dad dispunem de mal mult timp liber pot fi desenatc intr-un caiet de maternatica tip "studentesc'~.

In caiet, pe llnga schemele copiate putem sa mai notam diferite date necesare cum ar fi: calculul unui transforrnator de retea, bcnaile de frccventa

ale canalelor radio ~i tv, codul culos rilor, tabele eu diferite eonstante etc,

La a1egerea schcmei este binc sa tinem cont de performantele acesteia ~i de piesele disponibile, Numai dupa ce toate piesele au fast procurate se trece Ia proiectarea si realizarea cablas jului imprimat.

Inainte de a trece Ia proiectarea ~i realizarea cablajului se va verifica functionalitatea schemei. Pentru accas sta avcm nevoie de 0 placa de Incerdiri. Ea poate fi construitii de orice am at or. o asernenea pladi este prezentata in figura II!.1.

Dimensiunile pllkii ~i dist an ta di ntre punctele de conexiune variaza de 1a proiectant la proiectant,

Cea de a doua etapa este proicctarea ~i realizarea c a blaj ului im primat.

Proiectarea se face pe hirtie mills metrica san pe hirtie de matematica,

~~~&w~ ~ W&l ~~.~ Wjj ~ ~ ~ f25i} ~. ~ ~ ~ fiill ~ ~ ~~ &i1 ~ ~~~[~iJH?ill~~~~~~·~ ~~~~~~[{@~i&J~~ ~ff~..iB.R

Fig. III. I. PJaca pentru rncercari.

CITEVA SFATURI PRACTICE

49

La proiectare se va tine cent de gabaritul pieselor 9i de pozitia pe care acestea urmeaza sa Ie ocupe. Desenul va cuprinde toate Iegaturile dintre piese. Loculpieselor va fi de asa natura stabilit incH conexiunile dintre acestea Sa nu se intersecteze, Acolo unde se vor menta piesele se vor desena cerculete care, printr-o gaurire ulterioara a cablajului, vor deveni puncte de fixare a componentelor. Inca. de Ia proiectare va trebui sa. tinem seama de funcjionalitatea unor componente, Astfel, in montaj pot exista rezistoare de wattaj mare care, prin caldura ee o degaja, pot influent a buna functionare a componentelor vecine. Acestea . nu se vor manta linga tranzistoare, deoarece dtldura de~jata poate duce Ia ambalarea termica a tranzistoarelor ~i apoi Ia distrugerea acestora, De asemenea, se va evita mont area llnga condensatoarele electrolitice, care datorita caldurii se pot usea in timp. In uncle montaje sint necesare ecrane (in special in cele de radiofrecventa). De aceea se prevede un spatiu pentru montarea acestora,

In etajele de putere de audiofrecventa, 0 parte din tranzistoare necesita radiatoare, Radiatoarelc de gabarit mai mic se monteaza prin prindcrea cu un surub de eorpul tranzistoarclor. In proiectare se va tine cont ~i de spatiul ocupat de acestea.

Desenul va include si puncte de conexiune pentru fireic de aliment are, iar unde este cazul si pentru cdc de iesire,

Dupa ce am realizat dcsenul vom trece Ia realizarea propriu-zisa a cablajului imprimat,

Desenul realizat pc hirtie urmeaza sa fie transpus pe fata curatii a placii. Pentru a ne u~ura munea de copiere a desenului (sint cazuri cind desenul cablajului este destul de co mplic at) vom puncta en ajutorul unui punctator locurile unde urmeaza sa fie practicate gaurile necesare prinderii pieselor, Pentru aceasta se va suprapune peste fata cuprata a placutei desenul realizat pe hirtie, Desenul se va prinde de placuta cu putina banda scoci pentru a se evita deplasarea acestuia in timpul operatiei de punctate. Punctarca se va face ell un punctator bine ascutit, Inainte de a se trece la trasarea desenului se va face gaurirea ~i apoi curatirea Ietei placate. Curatirea se face cu "tix'~ san "Alba-mena(. Daca stra-i turile de oxid sint mai groase se poate apela si la hirtie abraziva mai fina. Gaurirea se va face en un burghiu eu diametrul de 1 mm.

Dupa ce plaea a fest bine curatata (atentie, urmele de grasime ce se depun la contactul cu mtna pot ingreoia trasarea desenului) se trece Ia trasarea desenului pe placa, Pentru trasare se foloseste tus serigrafic sau tus carmin. Mai poate fi folosita ~i vopseaua pc bazd de nitrolac - din comer],

Trasarea desenului se va face cu un toe cu peniia, en rotring sau cu un tragator. Grosimea traseelor este bine sa fie de 1-2 rom pentru a se evit a exfolierea la caldura degajata in timpul cperatiei de lipire. Dupa ce desenul astfel exccutat s-a uscat, urrneazii corodarea. Intr-o Ui.vita de prclucrat hirtie foto punem placuta cu desenul in jos pentru a grabi procesul de coro'dare (cuprul corodat va cadea pe fundul

..

50

l\IIONTAJE ELECTRONnJE DE VACANl'A J

tavii), Apoi turnam peste acestea clos rura ferica, pina. ce placuta este acoperWi eu solutie, Corodarea se considera 'incheiata cind cuprul neaeoperit {;U tus sau vopsea dispare, Se scoate placuta din solutie ~i se spala sub un jet de apa, Dupa ce placa s-a uscat se trece Ia inUlturarea tusului sau a vopselei de pe traseele cablajului. Aceasta se face eu un tampon de vata tmbibata cu un dizolvant : benzina, acetona, tiner, alcool etc. Ultima operatie este accperirea de protectie impotriva oxidarii, Se face en 0 solutie diluat!i de colefoniu in alcool, en lac nitrocelulozic incolor san pur !?i simplu cu fixativ pentru Par, Vom trece la montarea pieselor, Arfi bine ca inainte de lipire, fiecare componenta sa fie verificata. Verificarea se face cu un ohmmetru. Cu ajutorul acestuia se pot verifica valorile rezistoarelor. starea condensatorilor electrolitici ~i jonctiunile tranzistcarelor folosite,

Lipirea se face cu un cioean de lipit de put ere convenabilaleasa. Ea poate varia intre 15 W si 35 W in functie de: marimea suprafetei de lipit. Este de preferat folosirea ciocanelor de lipit de putere midi. pentru a se evita deteriorarea pieselor printr-o Incalzire exeesiva in timpullipirii.

() problema mai decsebita 0 rididi lipirea tranzistoarelor cu efect de cimp.

. Datorit.a impedantelor mari dintre jonctiuni ele se pot incarca electrostatic 9i chiar strapunge cind sint mate in ml:na. Pentru a preintimpina acest Iucru, piesele acestea se pastreaza cu terminalele scurtcircuitate ell 0 sirmu!ita. Sirmulita se va scoate numai

dupa ce acestea au fost lipite in montaj. Lipirea se va face cu un ciocan de lipit care are virtu! conectat Ia masa (pot exista tensiuni datorate unei izolatii mai proaste intre rezistenta ~i virful

de Iipit). .

Pentru a putea efectua lipid cit mai corecte este necesar ca virful ciocanului de lipit sa. fie curat 91 cositorit (numai in· acest fel -transferul de caldura de la virf la piesa de Iipit este maxim). Acest lucru se va obtine eu ajutorul unei hirtii abrazive eu care se indeparteaza oxidul depus. Dupa cura« tire se scufunda virfuJ ciocanului de lipit incaIzit intr-un decapant (se poate folosi cu succes sacizul), dupa care se cositoreste,

Pentru lipirea componeritelor elecs tro nice se utilizeaza in mod frecvent fludoru:l. Acesta contine, pe linga aliae jul de lipit, !?i un decapant,

Dupa ee toate piesele au fost montate pe pUicu~a se va face 0 verificare atenta a. traseelor cablaiului imprimat si a : amplasamentului pieselor (din greseala se pot monta piese diferite ca valoare de cele din schema). In cazul in care se coustata gregeli ale conexiunilor dintre piese se va trece la coreetarea acestora, Acolo unde este necesar se va tntrerupe conexiunea gr~ita ell ajutorul unui bisturiu sau un cutit bine ascutit, Conexiunea gr~ita. se va reface cu strme. de conexiune izolata,

Nnmai dupa ce am const atat d piesele de pe cabla] au fost conectate ca in schema se trece la alirnentarea montajului ~i ulterior Ia eventualele reglaje. (M.S.)

CITEVA SFATURI PRACTICE

51

2. TEHNICA LlPIRII COMPONENTELOR

IN MONTAJELE ELECTRONICE

Prin operatia de lipire se intelege - in sensul lucrarii de fata - Imbi· narea a doua sau rnai muJte repere metalice intre ele, Ia cald, eu ajutorul unui metal de adaos. Putile metalice ale pieselor imbinate reprezinta metalele de baza, iar metalul de adaos reprezinta aliajul de lipit. Acesta are temperatura de topire inferioara celei pe care 0 au metalele de baza ale pieselor imbinate. Se mentioneaza ca 1m· bin area partilor metalice ale pieselor se poate face prin sudura, dar in c cest caz are 10c topirea acestora, pe cind lipirea se face numai prin Incalzirea lor ~i compactizarea mecano-electrica datorata aliajului de lipit,

Se precizeaza ea in zona de lipire este necesar sa se realizeze indUzirea la 0 temperatura care sa asigure fluidizarea aliajuIui de lipit ~i totodata curgerea acestuia in spatiile libere dintre suprafetele metalelor ce urmeaza a fi lipite. Concomitent, se tncalzesc straturile superficiale ale metalelor de baza, Atomii din reteaua cristalina a aliajului topit capata energii mari si intra in contact nemijlocit eu atomii metalului de baza, In acest fel, in interiorul retelei crist aline au loc schimbiiri datorita solubilitatii reciproce dintre aliajul topit si metalul pieselor de baza,

Apare fenomenul de .. umezire" a metalelor de baza, de catre aliajul de lipit. Tensiunile superficiale de la supraIetele metal solid-aliaj lipire trebuie sa fie minime, pentru a obtine 0 "umezire" buna ale pieselor rnetalice ce

'*

urmeaza a fi lipite. Pentru ca forta de atractie met ale de baza-aliaj topit sa fie maxima este necesar ca, in procesul de lipire, suprafetele metalelor de baza Sa fie protejate contra oxidarii, care are loc datorita 'i:ndilzirii. Pentru acest lucru, Iocul lipirii se acopera cu un flux decapant, care formeaza 0 bariera lichido-gazoasa Intre metalele de baza !}i aer, Fluxul decapant mai are rolul de a dizolva straturile peliculare de oxizi, favorizind .umeeirea" metalelor de baza cu aliajul de lipit.

Aliajul de lipit in stare fluida, ca orice lichid care "umeze;;te", are proprietati de capilaritate si in acest fel el patrunde in interstitiile dintre piese1e care se lipesc. Atunci cind suprafetele metalelor de baza prezinta 0 rugozitate mai mare, acest lucru provoaca fenornenul de capilaritate ~i. astfel "umezirea" este mult favorizata, Cind rugozitatea pieselor metalice pre~ zinta 0 serie de caroiaje care se intersecteaza in multe parti, "umezirea'~ metalelor de baza se face in conditii, optime, fapt care permite in final obti-. nerea unei Iipiri de buna calitate.

Se mentioneaza ca. 0 rugozitate prea mare nu este de dorit, deoarece in acest caz "umezirea'~ metalelor de baz~ v a fi limitata.

Lipirea a dona sau mai multe piese metalice prezinta urrnatoarele etape: - Incalzirea metalelor de baza. pina. la temperatura apropiata cclei de topire a aliajului pcntru lipit ;

- topirea aliajului pentru lipit;

- "umezirea'~ metalclor de baza cu,

aliajul de lipit in stare lichida 1i indir-. carea lor eu acesta;

-

MONTAJE ELEC'l'RONICE DE VAC4.._N'TA,

~ dizolvarea suprafetci met alelor de baza"umezite'! in zona lipiturii ~i difuziunca reciproca a celor dona metale (metale de baza-metal aliaj de lipit) ;

- racirea ~i solidificarea aliaju1ui de lipit, care of era prin solidificare cornpactizarea mecanicii a pieselor mctalice.

Pentru realizarea Iipiturilor intre partile metalice ale compouentclor, fapt inrilnit in mod frccvent la realizarea montajelor elcctronice, slut necesare urmatoarcle:

- ciocanul electric de Iipit, care rcprezinta sursa de energie termica necesara am Indilzirii partilor metalice ale pieselor si a aliajului de lipit ;

- lacul (fluxul) decapant, caTe are rolul de Iacilitare a Iipirii, Se recoruanda 0 btinerca unci solutii prin dizolvarea in spirt a colofoniului (sacizulni). Se recomanda proportiile 1 parte colofoniu + G parti spirt. Solutia obtinuta se piistreaza intr-o sticla cu dop bun pentru a impiedica evaporarea spirtului,

Se vor cvita eu strictete pastcle de lipit acide, care se folosesc la lipirea pieselor metalice din fier, deo arcce in 95 % din cazuri fluxul acid corodeaza lipitura, in timp ~i provoaca marl neajunsuri in functionarea montajului electronic;

- aliajul de lipit, de tip fludor, Acosta reprezintii un amestec de plumb ~i staniu astfel dozat incit sa fie obtinuta 0 proportie care sa optimizeze rigiditatea mecanidl. a Iipirii ~i totodata topirea 10. 0 temperatura cit rnai scazutii de circa 1 so . ..Q.20°C. Fludorul prezinta 0 forma tubulara, ~i in majoritatea cazurilor el contine in interior

un fondant suplimentar care favorizeaza Iipirea:

- smirghel fin; 0 pila fina ;;1 0 lama, pentru curatirea obligatorie de bavuri, oxizi sau alte impuritati a suprafetelor metalice cc urmeaza a fi lipite.

AIodul de lucru

1. Se curata. de oxizi, bavuri, impuriHiti suprafetele pieselor metalice ce urmeaza a Ii lipite (chiar daca sint curate, se "netczesc~ cu srnirghel in scopul realizarii "caroiajului'~ care Iavorizeaza lipirea),

12.. Imediat ce au fost debavurate !i'i smirgheluite, piesele se pensuleaza cu 0 pelicula de flux. decapant (colo, foniu dizolvat in spirt).

3. Se asambleaza mecanic reperele ce urmeaza a fi lipite. In cazul mentiirii pieselor electronice pe 0 pladi. de cablaj imprimat, acestea vor avea terrninale care vor depasi en circa 1-1,5 mm supraf at a cabla j ul ui imprimat. In cazul lipirii a doua san mai multe conductoare, se recornanda rasucirea lor prealabilii pentru rigidizare initiala mecanica,

4. Se pregateste ciocanul de lipit in vederea efectuarii lipirii, Pentru acest lucru se Iasa ca virful metalic din cupru sa se Incalzeasca. Apoi cu pila fina se curatli. virful de oxizi, bavuri ~i imediat se aplidi. un strat de fludor. In acest fel aliajuI de lipit va adera imcdiat Ia virful ciocanului de lipit, producindu-se "umezirea'~ acestuia cu el.

5. Se incalzesc piesele metalicc ce urmeaza a fi lipite aplicind pe acestea virful ciocanului de lipit (circa 1/2 secunde) si imediat se apEd. in acel loc

ClTEVA SFATUIU PRAOTICE

.53

I}i fludorul, pina ce se forrneaza pica., tura de aliaj care va rigidiza piesele. 6. Se mdeparteaza de Ia Iocul lipirii tutH fludorul, apoi virful ciocanului de lipit.

Dupa citeva zeci de li piri se va 0 btine indeminarca necesara, Mentionam ca primul lucru de care depindo functionarea unui montaj electronic este calis tatea lipiturilor.

Recomanddr!

In vederea indepartarii grasimilor san prafului de pe piesele ce urmeaza a fi Iipite, se recomanda spalarea lor cu 0 vata imbibata cu tiner sau spirt. Acest Iucru se face in special la cablas jele imprimate (dupa smirgheluire),

Pentru indepartarea emailului care protejeaza firele foarte subtiri din cupru, argint etc. (san lita de radios frecventa), se asaza pe 0 pastila d~ aspirina portiunea ce urmeaza a fi cositorita, Prin presarea eu virful ciocanului de Iipit, pelicula de email dis pare (A nu se inhala "fl!mul~ care' apare in timpul dezizolarii, deoarece este nociv). (E.M.)

3. REALIZAREA CIRCUITULUI DE MAS1\.

In schemele electrice "mas a" este portiunca de circuit care are poten[ialul nul. Din acestmotiv, de regula, lata. de masa se aplica toate semnalele ~i se mascara tensiunile.

Ideal ar fi ca rezistenta electrica a conductorilor care realizeaza circuitul de rnasa sa. fie egala cu zero. In acest caz, indiferent de intensitatea curen-.

tiler care circula intre diferitele puncte ale circuitului de masa, acestea sint Ia acelasi potential.

Practic rezistenta circuitului de masa este Iinita, deci iniTe diferitele puucte exista diferente de potential. Daca, de pilda, intre doua puncte de masa cu rezisten]a de 0,01 ohmi circula un curent de 100 rnA, intre cele doua puncte va fi 0 tensiune de 1 m V. Aceste tcnsiuni se pot compune cu semnalcle utile ~i amplificate 0 data. eu etc. Astfel vor perturba Iunctionarea corecta a montajelor, Aparijia oscilatiilor, a zgo~ motului, a distorsiunilor etc, sint numai citeva dintre efectele nedorite ale tensiunilor parazitare, ce pot apare in circuitul de masa,

De muite cri citim sau auzim expresii ca: "alegerea corecta a punctelor de masa" sau "evitarea buclelor de rnasa" sau ,.,0 conectare corespunzatoare a treselor metalice" etc. Toate accstea sint direct legate de problema circuitului de masa, in sensu! ci realizarea judicioasa a circuitului de masa conduce la evitarea sau diminuarea pcrturbatiilor ce pot aparea datorita circulatici curentilor prin 'acestea. Vom da citeva example in care' vom prezenta varianta gresita :~i varianta corecta de realizare a circuitului de masa,

In figura III.2 a este prezentat un etaj de amplificare inversor. In man:" tajul "gre~it" curentul de sarcina j trece prin rezistentele - circuitului de masa R23 intre punctele 2 si 3 ~i respectiv R12, Intre pnnctele de masa 1 §i 2. Se constata caIa intrarea (+) neinversoare se aplica, de la iesire, un semnal perturbator vcare produce

54

M:ONTAJE ELECTRON ICE DE VACAN',f.'A

Amp/if.

Gre~if

+

Com

Com.

a

Goh/u

/"'~r",11 Amphr. I

Cored

·b

Fig. III.2. Example de reahzare a circui tul ui de masa.

c

o reactie pozitiva. In asemenea situatie etajul oscileaza sau este instabil, Se spune di exista 0 bucla de masa, Pentru eliminarea buclei de masa se realizeaza montajul "cored".. Se constata ctl prin conectarea intr-ul1 singur punet de masa a elementelor de circuit curentul de sarcina. I va parcurge nUIDa! rezistenta de sarcina.

Tot 0 bucla de masa apare ~i In figura III.2 b, dar efcctul ei este a.ltul. In montajul "gre!lit" , intre punctele 1 :;;i 2 ale tresei cablului ecranat circuli! un curent perturbator T. Acest curent

va produce prin inductie 0 tensiune de zgomot iu firul prin care trece semnalul util (firul "cald"). Semnalul fiind afectat de zgornot va fi amplificat ~i auditia va fi tnsotita de zgomote (de obicei de brum). In montajul "coreet" prin tresa cablului ecrana t nu circula curent, ea avind numai rolul de ecran impctriva perturbatiilor, 1n figura IIL2 c se ilustreaza influenta curentilor de intensitate mare ai etajului amplificator de putere, AP. In mon ta jul "gre~i 1" componen ta con tiuna si cea de audiofrecventa parcurge

f.!lTEVA SFATURI PRACTICE

55

conexiunile en Care este alimentat si pre amplific a torul ( P A) . Caderea de tensiune pe rezistentele conductoarelor de masa, Ia curenti de ordinnl amperilor, devine perturbatoare pentru e tajele preamplifieatorului. Apare 0 huoautatire a zgomotului, scade stabilitatea ~i fidclitatea lantului de amplificare. In montajul "corect" preamplificatorul este alimentat prin conducto are (trasce) diferite de cele ale etajului de pu tere. De asemenea, punetul de masa este amplasat la intrarea in lantul de amplifieare.

o atentie deosebita trebuie sa. se acorde la interconectarea mai multor subansamble san aparate r pentru clarificare am prezentat si la paragraful "Prerunplificatoare pentru doze magnetice" figura III.2 c.

Problema realizarii eoreete a circuitului de masa devine ~i mai cornplexa in cazul. montajelor de lnalta freeventa. In acest domeniu de frecvente,

in afara influentei rezistentei circuitului de mas a conteaza in special inductantele acestuia,

Incheiem raspunsul la aceasta intrebare en citeva recomandari cu privire . Ia realizarea circuitului de 'masa.:

- Rezistenta eireuitului de masa sa. fie cit mai mica. Adica conexiuni cit mai scurte, sectiuni mari, conducto are de cu pru.

- Alegerea configuratiei circuitelor ~i a punctelor de punere la masa pentru a se evita "buclele de masa",

- Evitarea traseelor alaturate prin care circula curenti slabi (de semnal) §i curenti de intensitate mare.

- Conectarea treselor cablelor ecranate astfel Incit prin acestea sa. circule curenti de intensitate dt mai mid. - Evitarea innadirii conductoarelor circuitelor de masa,

- Decuplarea atit in joasa freeventa (eu eleetrolitici), cit ji In inalta frecventa (ell capacitoare ceramice) a iesirii din alimentatoare. (1.5.)

CAPITOLUL IV

DESPRE SURSELE DE SEMNAL'

SI TRANSDUCTOAR.ELE



ELECTROACUSTICE

1. MICROFOANE

Sursele de semnal ~i transductoarele electroacustice sint par~i componente indispensabile ale aparaturii electronice destinate reproducerii ~i transrniterii programelor sonore,

In cele ce urmeaza vom prezcnta principalele surse de semnale si transductoare electroacustice cu scopul de a pennite maselor largi de utilizatori o mai buna tntelegere a modului de percepere si reproducere a transmisiunilor sonore,

Este bine de stiut cit numai cunosdnd constructia ~i modul de funcjionate al elementelor ce intra in componenta surselor de scmnale ~i a transductoarelor electroacustice se va putea asigura 0 intretinere eficienta care sa. mareasca durata de functionare,

Sursele de semual

Functional, sursele de semnal se pot imparti in trci mati catcgorii principale:

Din prima categorie fac parte transductoarcle electrornecanice : microfoanele ~i dozele de redare,

Capetele de inregistrare ~i de redare Iac parte din a doua categoric. Ele sint transductoare magneto ele ctrice, care transforms semnalele electrice in fluxuri magne bee ce creeaza pe banda

magnetica 0 magnetizare remanenta, 111 cazul capetelor de inregistrare, san transforms variatia magnetismului benzii in semnale electrice, incazul capetelor de redare,

In cea de a treia categorie intra generatoarele de semnal, in principal de semnale pur sinusoidale ce servcsc in general la masurarea caracteristicilor unui Ian] electroacustic san la crearea unor efecte sonore,

. Microfoane

Dintre sursele de semnal enumerate mai sus, microfoanele ocupa un lac de frunte. Ele sint singurele aparate electroacustice capabile sa. capteze osciIatiile sonore naturale, din care motiv mai stnt denumite ~i surse de semnal primare,

Microfoanele capteaza semnalelc produse in spatiul tnconjurator, transfermind oscilatiile acusticc (mecanice) in oscilatii elcctrice, obtinindu-se Ia bornelc acestora semnale electrice de audiofrecventa,

Ele se pot clasifica dupa mal mu1te criterii:

1. din punct de vedere al principinlu i constructi v.

2. dupa principiul de functionare,

DESPRE SURSELE DE SEMNAL !;II TRANSDUCTOARE ...

57

i3. dupa tipul constructiv,

4. dupa caracteristicile de direetivitate,

5. dupa impedanta de iesire.

- Din punct de vcdere al principiu, lui constructiv intilnim doua tipuri de microfoane. Microfoanele eu carbune u tiliza te in telcfonie, care functioneaza pe principiul comandarii unei surse de curent continuu ~i microfoanele utilizate in electroaeustica, functionind pe prineipiul transformarii energiei.

- Dupa principiul de functionare intibIim: microfoane ell rezistenta varia bila, electro dina mice , electromagnetiee ~\ piezoelectrice, ..

Aeestea Ia rindul lor pot fi clasificate din punct de vedere constructiv. 1. Microfoanele cu rezistenta varia-

bila!

- microfoanele eu carbune 2. Electrodinamice :

a) microfoane eu bob ina mobila:

b) microfoane eu banda s. Electrostatice :

a) microfoane condcnsator,

b) microfoane eu electret 4. Piezoelectrice t

a) rnicrofoane eu cristal

- Dupa caracteristica de directivi tate intilnim microfoane eu caracteristica de directivitate simpla si microioane eu caracteristica de directivitate cornpusa j

- Dupa impcdanj a de iesire se disting dona tipuri de microfoane: de impedanta mica ~i de impedanja mare.

Microfoan elc din primul tip au impedanta de son, 1500, 200-500D:j microfoanele din al doilea tip au impedanta cuprinsa intre 20kQ-50kn

2. CARACTERISTICI ELECTRICE $1 ACUSTICE ALE MICROFOANELOR

Ccle mai importantc caractcristici electrice care influenteaza esential cali-

, ,

tatea transmisiunilor sonore sint : sensibilitatea, caracteristica de frecventa, distorsiunile, zgomotul propriu ~i impedanta de iesire,

Directioitatea

Pentru a se putea analiza in mod unitar transformarca de catre difcrite microfo aue a oscilatiilor acustice ill semnale electrice este util a se stabili o caracteristica, prin care sa se exprime sensibilitatea in functie de frecventa :;;i directia din spatiu a oscilatiilor acust ice.

Caracteristica se numeste caracteristicii de directivitate ~i este trasata grafic prin diagrams de directivitate (fig. IV.!.).

Caracteristicile de directivitate slut

de trei Ieluri:

a) de forma circulars I

b) de forma cardioidei J

c) de forma eifrei opt sau dublu sferica,

Sensibiliiaiea este calitatea microfonului de a transform a cit mai eficicnt energia acustica in energie electrica.

Ea se exprima cantitativ prin raportul dintre valoarea tcnsiunii efectivc U, obtinuta la bornele microfonului ~i valoarea presiunii aeustice p ce se exercita asllpra microfonului,

s = U(ml') p([!bm' )

58

MONTAJE ELECTRONICE DE VAOAN',fA

C;rculol'a

Forma dub/II sf'ef'ica

eOl'd/oida

frecventa de 1 kHz 9i un nivel acustic de 30 dB.

Valorile admisibile ale abaterii ca· racteristicii de frecventa sint date in prospectul microfonului si ele depind de calitatea acestuia.

Distorsiu1.ile neliniare pot afccta in mod neplacut auditia, Ele apar datorita deformarii formei sinusoidale a semnalului, deformari ce due la aparitia armonicelor, Urechea umaria este sensibila la distorsiunile neliniare, pe care Ia 2 % le sesizeaza. Distorsiun ile mai mad de 10% fac auditia neplacuta,

In tehnica moderna a microfoanelor s-au obtinut distorsiuni sub 0,5 % in banda 20-20 000 Hz (cazul microfoanelor Hi-Fi pentru studiouri).

Fig. 1 V.1. Caracterist.ici de directivitate.

Caracteristica de frecventa sau dispunsul microfonului reprezinta nivelul tensiunii la bornele microfonului in functie de frecventa, la aplicarea unei oscilatii acustice de intensitate constanta,

Ea se prezin ta grafic, in abscisa a vind frecventa (scara este de regula logaritmica), iar in ordonata nivelul tensiunii la bornele microfonului (in general exprimata in dB).

Caracteristica unui microfon pentru voce este data in figura (IV.2)

Neuniformitatea caracteristicii de frecventa reprezin ta valorile extreme (maxima. 9i minima) a tensiunii date de microfon in raport eu tensiunea de referinta, Ca nivel de referinta se considera nivelul debitat de microfon la

~ 30 ./'

~20~- ~ __ ~,r~··-+--~-t--~-_-_~-~;c'-~-----~~~~~~,t---1

wS----+--~~-~-F--~-~-~-~~~-~---~--_r----+_--r'--~

"

O~--~~~~m~v~m~O~'~~M~O~'~m~W~~2M~O~~~~v~o~ma~omO~2~Oroo

Hz-

150 - .. J ~ 'J'

- _. NlVei ae f'8lt:r!flIa

40 t-- ~-_. Carac/el'isfica rea/a

Fig. IV.2. Caracterist ica nnui microfon pentru voce.

PESPRE SURSELE DE SDINAL ~J: TRANSDUCTOARE ..•

Raportul semnal/zg01not este para~ metrul care pune in evidenta zgomotul propriu al microfonului, El reprezinta raportul dintre tensiunea utila ~i cea de zgomot pentru 0 presiune acnstica stabilita, Ea se exprima in dB.

In cazul microfoanelor de calitate se obtine Ia 0 presiune de 1 fLbar rapor~ tul semnal/zgomot de 60 dB (adica de I 000 ori).

Resistenia 1'nternii a microtoanelor - depindc de principiul de functionare ~i de tipul constructiv al acestora. In majoritatea cazurilor, rezistenta interna este chiar impedanta de iesire a microfonului,

De valoarea rezistcntei interne depinde ~i nivelul tensiunii de zgomot. Se stie di la 0 H·zl::.t,'nta mica, zgomotul este scazut. De aceea se prefera microfoane eu rezistenta interna mica, La acestea se pot conecta si cabluri de legatura mai lungi tara a afccta calitatea semnalului.

3. MICROfONUL

CU BOBINA MOBILA

Microfonul dinamic cu bobina mobila este compus dintr-un magnet permanent, 0 bob ina circulara mobila !}i 0 membrana realizata din mase plastice (vczi fig. IV.3).

Fata mernbranei cste in contact direct ell rnasa de aero tn spatele mernbranei este fixata 0 bo bina cilindrica, Ea se ana intre polii magnetului, adica in fI.ux magnetic constant creat de polii acestuia, Daca in masa de aer apar vibratiiacnstice, acestea 'lor actiona asupra membranci, deplasind-o. Odata ell aceasta se va deplasa ~i

M

D

Frz , IV.3. Microfonul d inarnic ; M - magnet permanent, B - bobina mobila,

D - membrana ..

bob ina mobila a carei miscare va duce la intersectarea liniilor cimpului magnetic gene rat de magnet.

Prin intersectarea liniilor cimpului magnetic la capetele bobinei va aparca o tensiune electromotoare indusa de audiofrecven tao

Caracter istica de frecventa a microfonului dinamic depinde in cea mai mare masura de forma ~i dimcnsiunile membranei, prccum 9i de forma eonstructiva a microfonului, In diferite microfoane cu bobina mobila forma membranei utilizate poate fi: circulars, semisferica, conica, eventual sector sferic.

Dupa cum am aratat, forma construetiva a microfonului influenteaza caracteristica de frecventa a acestuia, Din accste considerente, forma sferica a microfonului sau cilindrica alungita (de "trabue") slnt cele mai avantajoase. De altfel sint formele cele mai intllnite.

Scnsibilitatea microfoanelor eu

bobina mobila este cuprinsa intre

MQNTAJE ELECTRONICE DE VACANT A

0,1. .. 0,2 m V IlLbar, iarnivelul tensiunii de iesire este cuprins intre 0,1...0,5 m V. Datorita nivelului mic al tensiunii de iesire este necesara montarea dupa a eel _muIt 2 m de cablu a unui preamplificator san a unui transformator de microfon.

In microfoanele moderne, transfermatoarele de microfon stnt incorporate, ceea ce permite utilizarea unui cabln sufieient de lung pina la amplificator,

Caracteristica de frecventa a microfoanelor eu bob ina mobila difera de la un tip la altul, Microfoanele de calitate medie, eu banda cuprinsa Intre

80 12000 Hz, au 0 abatere de

± 4 6 dB. Cele semiprofesionale au

banda de frecvente intre 60 ... 16 000 Hz, cu abaterea de ± 4. dB.

Distorsiunile acestui tip de microfon nu depasesc 2 %. In cazul microfoanelor semiprofesionale Hi-Fi dis torsiunile sin t de 0,5 .. .1 ,5 °10 in banda de frecvente data:

4. MICROFONUL CU BANDA.

Microfonul en banda este tot un microfon dinamic, care se aseamana functional en microfonul en bobina mobila, La acest tip de microfon, locul bobinei circulare este ·luat de 0 folie subtire de aluminiu (vezi fig. IVA). Ea se afla situata intre polii unui magnet. Cind banda este antrenata de oscila tiile acus tice, miscindu -se in tr - un dmp magnetic, in ea se induce 0 tensiune electromotoare de audiofrecventa,

Rezistenta interna proprie a benzii este Ioarte midi, in general O,ln.

Membrona banda

Tronsfarma/or . d~ adaplaNJ

Magner permanenf

Fig. IV.4. Microfonul eu banda,

Din accst motiv, tensiunca ce apare la bornele ei este deosebit de mica ~ nu se poate transmite prin cablu nici macar 1 m.

De aceea, in interiorul microfonului. se incorporeaza un transformator, Acosta are roIuI, pe de 0 parte, de a ridica in secundar tensiunea de audiofrecventa, iar pe de alta parte, de a realiza adaptarca rezistentei interne foarte mid la impedanta cablului de microfon.

Transformatoarele de microfon utilizate au in general un raport de transformare de 1: 45. In felul acesta rse obtine 0 impedanta de iesire in jur de 200n.

Microfoancle cu banda au in general caracteristici ealitative bune, motiv pentru care sint des utilizate in tehnica studiourilor. Ele sint folosite atit pentru yorba cit ~i pentru muzica.

Una din caractcristicile specifice ale microfonnlui cu banda este aceea ca in cazul surselor apropiate de microfon se produce 0 accentuate a frecventelor joase, care, in cazul vocii, introduce

DESPRE SURSELE DE SEMNAL $1 TRANSDUCTOARE. ...

61

o tenta sonora. ire ala - in special la vocile barbatesti, In cazul transmisiunilor muzicale, acest efect este utilizat pentru favorizarea instrumentelor solo din domeniul frecventelor [case.

Sensibilitatea microfoanelor eli

banda este in [urul valorii de 0,1 m V I p..bar. Caracteristica de freevcnta a microfoanelor de calitate medie de acest tip este (3.0 ... 14 000 Hz, eu aba tere ± 6 dB, iar a microfoanelor profesionale 80 ... 16000 Hz cu abatere

± 4 dB. .

N ivelul de zgomot propriu este mai mic dectt al microfoanelor cu bobina rna bila 0,2 P. V, iar distorsi unile slut cuprinse iutre 0,5 ... 1,5% de la un tip la altul,

. 5. MICROFONUL CONDENSATOR

Dintre toate microfoanele ce functioneaza. pe principii electroacustice, microfonul condensator este eel mal bun transdu ct or.

Principiul lui de Iunctionare este dcosebit de simplu. EI se bazcaza pe variatia capacitatii in functie de oscilatiile sonore, Co nstruct iv, el este format dintr-o incinta acustica ee Iormeaza armatura fixii ~i 0 membrana din masa plastica metalizata ce formeaza arrnatura mobilli a condensatorului, Odata eu vibratiile mcmbranei mobile sub influenta oscilatiilor sonore, se modifica corespunzator .-;;i capacitatea electrica,

Intre cele doua armaturi se formeaza 0 perna de aer, care rcaduce membrana mobila - dupa ineetarca presiunii - in pozitia initiala, Pentru

marirea elasticitatii pernei se practice in armatura fixa. mid orificii (vezi fig. IV.5). Acestea uu afcctcaza c~ential capacitatea microfonului.

Dupa cum se vede din fi,;,ura, armaturile condcnsatorului sint polarizate printr-un rezistor de ordinul a unui megohm, de catre 0 sursaxle curcnt eontinuu. Cind oscilatiile sonore determini miscarea mernbranci, capacitatea se modified, dcci sarcina clcctrica a celor dona armaturi, ~i prin resistor va trece un curent proportional eu variatia capacitatii,

De la bornele rezistorului se va eulege tensiunea de audiofrecventa,

Amplitudinea vibratiilor membranei bine tensionate este deosebit de mica, astfel inertia ei este neglijabila, Din acest motiv, distorsiunile armonice ale microfonului condensator sint foarte mici, In practica se Intilnesc valori cuprinse intre 0,13 .•. 10 % in fu ncjie de tipul constructiv,

Rezistenta intema a microfonului condensator este foarte mare, iarnivelul semnalului de iesire foarte mic avind

/

41--"---0

I •

R

Fig. IV.S. ';\Ii.croiullul condensator,

MONTAJE ELEC1'RONICE DE VACANTX

-0 valoare de 0,05 ... 1 mV. Acest nivel foarte mic nu permi te conectarea unui cablu de 0 lungime acceptabila fara a nu afecta raportul semnaljzgomot. Deoarecc u tilizarea unui transforma tor de microfon nu era posibila, datorita rezistentei interne mari, s-a recurs la un preamplificator. Acesta are 0 impedanta de intrare de 100 ... 200LVIf.!: si se conectcaza chiar in carcasa microfonului,

Lungimea cablului de legatura dintre capsula microfonului ~i preamplificator cste de 3 ... 4 em.

In prezent, da torita dezvoltarii circuitelor integrate, aceste preamplificatoare au un gabarit mic, avind totodata ~i un raport sernnaljzgomot foarte bun.

Dupa cum rezulta de mai sus, caracteristica de frecventa ~i raportul semnal/zgomot ale microfonului condensator sint tntr-o strtnsa dependenta de performantele preamplificatorului cu care este prevazut,

Cu preamplificatoarele fabricate in prezent, microfcanele profesionale au -0 banda. de 20 ... 20000 Hz en abaterca de ± 1 dB ~i un raport semnal/zgornot de 65 ... 70 dB.

Rezistcnta de iesire a acestui tip de microfon este nominalizata la 200 f.!:. Nivelul scmnaiului de iesire este de 5 ... 10 m V, valoare ce permite conectarea m icrofonului cu un cablu ecranat mai lung, fara a infhienta semnificativ raportul semnaljzgomot.

Se nsi L iii ta te a microfoanelor condensator este lntre 0,1...0,3 mV/!Lbar. N ivelul zgomotului este dependent de tipul preamplificatorului incorporat.

II.

6. MICROFONUL CU ELECTRET

Electretul este un strat subtire izolant, care pe ambele fete este incarcat eu sarcini electrice de semne opuse. Electretul se realizeaza in modul urmator: izolantul topit este supus unui cimp electrostatic foarte puternic sub actiunea carnia se produce polarizarea moleculelor. Se lasa apoi folia izolanta sa se raceasca in acest cimp, In felul acesta se obtine 0 folie inc arcata en sarcini electriee de semne opuse, pe cele doua fete, crerndu-se intre acestea un dmp electrostatic, asemanator cimpului magnetic permanent .

Functionarea ~i constructia microfonului en electret este asemanator microfonului eu condensator,

Folia de electret (care lnlccuieste folia metalizatii de la microfonul condensator) se metalizeaza pe una din fete ~i va constitui armatura mobila a condensatorului, Armatura fixa, rigida, se realizeaza din metal ~i are 0 forma construct iva asemanatoare cu cea de la armatura fixa a microfonului condensator. Peste armatura fixa se asaza fata nemetalizats (izolata) a foliei electretulni (fig. IV.6.)

FDIr~ d~ eledrer

$f1'(11 d. D~r

O~ilii:/i tn Qrm6/nra r,~;

Fig. IV.B. Microionul cu electret,

DES PRE SURSELE DE SEMNAL sr TRANSDUCTOARE ...

63

Intre folia electret ~i armatura Iixa exista un strat de aer de ordinul milimetrilor. Volumul aerului indus de folie se mareste prin practicarea unor orificii de mici dimensiuni in armatura fixa, 0 data eu cresterea volumului de aer se mareste ~i elasticitatea membranei mierofonului ~j implicit si sensibilitatea lui.

Deoarece grosimea foliei de electret este foarte mica, capacitate a electrica este mai mare ea in cazul microfonului clasie eu eondensator (capacitatea oreste de aproximativ trei ori), De asemenea scade ~i valoarea rezistentei interne (aproximativ tot de trei ori), usurtndu-se problema realizarii preamplificatoarelor. Existenta cimpului electric in folia de electret face inutila tensiunea mare de polarizare, necesara microfoanelor eondensator.

Mierofoanele eu electret de calitate medie au caracteristica de frecvente cuprinsa illtre 20 ... 20000 Hz, en abatere de ± 5 dB. Impedantele uzuale sint : son, 2500, 600n si 1 000 Q. Raportul semnalJzgomot la construetiile mai simple este 4.6 .. .55 dB, jar la tipurile de calitate 60 ... 65 dB.

In prezent, majoritatea casetofoanelor portabile sint eehipate eu acest tip de microfon.

Dimensiunile reduse ale mierofonului eu electret folosite la casetofoane au determinat eonstructorul sa foloseasca o folie de electret eu suprafata mica 1...1,5 cm2•

Prin reducerea suprafetei membranei, microfonul este mai putin sensibil la frecvente [oase, asigurind 0 Iiniaritate buna a caracteristicii de frecventa

1

numai pentru frccventele mai mari de 100 ... 150 Hz.

In felul acesta s-au putut elimina zgomotele datorate vibratiilor mecanice (care in general au domeniul freevcntelor sub 100 Hz) din continutul semnalului util.

Microfoanele ell electret de buna calitatc au suprafata membranei de 2 ... 5 em", Sensibilitatea in cazul acestora este de 0,5 ... 1 mV/lJ.bar~

Amplificarea tensiunii de valoare mica ee provine de Ia capsula microfonului eu electret se realizeaza cu preamplifieatoare moderne prevazute cu tranzistoare cu efect de cimp (TEC), eu circuite discrete sau en circuite integrate. Aceste preamplifieatoare de regula sintincorporate in, microfon,

In cazul casetofoanelorvpreamplificatorul pentru microfonul eu electret (care este plasat pe panonl frontal) se realizeaza, de regula, intr-un singur circuit integrat.

7. DOZE DE REDARE

Dozele de redare ocupa 10 cuI a1 doilea m ordinea importantei surselor de semnal, Ele mai sint denumite surse secundare de semnal.si sint utilizate in doua situatii 1a redarea discurilor fonografice ~i la captarea oscila, tiilor coardelor metaliee ale uno! instrumente muzicale. ell acestea din urma nu ne vom ocupa.

Explorarea oscilatiilor gravate mecanic in santul discului si transform area acestora tn scmnale electrice de andiofrecventa este realizata de catre dozele de pieup.

6t

MONTAJIE ELECTRONICE DE VACANl'A

Clasificarea lor 50 face dupa mai multe criterii.

1. Dura modul de explorare a iantului gravat.

2. Dupa modul de trans form are a sernnalclor

3. Dupa principiul sisternului de

transformare

4. Dupa principiul de functionare

5. Dupii principiul constructiv

6. Dupa calitatca semnalelor sonore Dupa 1II0dul de ex-plorare a vall.tului

gravat se intilncsc doua categorii de doze. Prima categoric cste accea a dozelor cu explorare prin atingerea iantului gravat, prin intermediul acului de redarc, A dona. categoric este a. dozelor care uu ating suprafata discului facindu -se prin reflcxiilo produse asnpra unui fascicul de lumina. coerentii, de catro peretii santului gravat, Acest tip de doze, datorita costului ridicat, sin t inca. 0 raritate,

Dupa modal de transformare a semnalelor, In prezent, cole mai utilizate doze sint cele pre v a.zute eu transductoare elect; omec anice.

Dupa prillcipilll sistel1mhd de transformare intilnim doze active ~i pasive, Censtructiv, atit dozele active cit ?i cele pasive se pot grupa in:

1. Dote pasive

a) piczoelcctrice

b) eu caracter inductiv 2. Doze active

c) eu caracter capacitiv . d) electronice

Dupa principi1Jl constn~ctiv sint cunoscute urmatoarele tipuri de doze: a} piezoelectrice

- doze eu cristal

- doze ceramice

b) cu caracter inductiv - doze magnetice

__; doze electrodinamice

e) ell caracter capacitiv - doze condensator

d) clectronice

- doze fotoelectronice

- doze semiconductoare.

Ca ~i in cazul microfoanelor, inainte de a trcce Ia prezcntarea celor mai utilizate doze, vom face 0 scurta trecere in revista a principa1elor caracteristici mecanice ?i eleetroacustice ale dozelor de picup,

S .. CARACTERISTICI MECANICE ~I ELECTROACUSTICE ALE DOZELOR DE REDARE

In prczent, cea mai mare parte a dozelor folosite fae parte din categoria celor eu explorarea prin atingere. Ele s111t constituite din trei parti componente : virful de redare, suportul vtrfului de redare si transductorul,

Deoarece in present majoritatea dozelor (99,9 %) siut de tip electromecanic, proprietatile acestora vor fi descrise de catre caracteristicile mecanice ~i elcctroacustice,

Caracteristicile mecanice cere mai importante ale dozelor sint: masa echipamentului mobil I forma t}i starea virfului de redare j forta de apasare a virfului de redare i elasticitatea supor~ tului virfului de redare J elasticitatea fata de amplitudinea de deplasare a. santului,

Pentru stabilirea calitatii unei doze cele mai importante caracteristici electroaeustice sint : caracteristica de free-

DESPRE 8lJRSELE DE SEMNAL$I TRANSDUCTOARE. .•

65

venta: atenuarea de diafonie : distorsiunile geometrice : asimetria canalelor.

M asa echipajultli 'mobil

La redarea discurilor, ealitatea auditiel este dependenta in mare masura de calitatca contactului dintre virful de redare ~i suprafata santului gravat. Ea este influentata de masa echipajului mobil care este compus din masa virfului de redare, a suportului acestuia ~i a partilor mobile ale transductorului.

La. dozele uzuale se tntilncsc valori intre 5 ... 5 mg, iar la dozcle Hi-Fi valoarea "masci nu trebuie sa depascasca 2 mg.

Forma ~i starea v£r[nlui de rcdare In practica se cunosc patru tipuri de profile transversale ale virfurilor de redare : circulare, eliptice, patrulatere si hexagonale.

De dimensiunilc 9i calitatea suprafctci de redare a acului depinde explorarea corcspunzii to are a santului gravat.

Referitor la forma virfului de rcdare se exprima numeric raza de curbura a virfului ~lefuit, care, in cazul dozelor stereo Ia virfurile scmisfcrice, este intre 13 ... 18 [.Lill.

Foria de apiisarea vir[ului de redare Repreainta fort a de apasare pe suprafata santului gravat necesara pentru obtinerea nivelului nominal a1 semnaIului de iesire din doza, La dozele cu caracter inductiv si capacitiv forta de apasare necesara este, in functie de calitatea dozei, intre 0,5 ... 3 gI, iar la dozele piezoelectrice intre 5 ... 12 gf. Forma virfului de redare influenteaza 91 ea marimea Iortei de apasare.

5 - Montaje eleetronlce de vacanja

Elasticitaiea sttportului vir[ui-ni de redare

Ea depinde de rigiditatea materialului din care cste confectionat suportul, Elastici ta tea dozelor moderne oste mai buna de 0,08 mm/gf.

Elasticitaiea [afii de amphtudt"nea dt: deplasare a $antul1ti

Aceasta caracteristica ne arata care este elongatia permisibila a virfului de redare, astfel d'i. la 0 frecventa 9i 0 for~a de apasare date, redarea sa nu fie insotita de distorsiuni,

Caracteristica de frecvenpa

Conform normelor DIN, 0 doza de picup trebuie sa. asigure 0 caracteristica de frecventa la redarea discului de masura (se foloseste un disc de

masura DIN),. Intre 40 63,5 Hz eu

abater ea 5 dB; 63,5 8 000 Hz cu

abaterea ± 2 dB ;;i 8000 ... 12 SOD Hz eu abaterea de ± 5 dB.

In practica se intilncsc iutre

20 ... 20000 Hz, urmatoarele domenii ale caracteristicii de frecvcnta: intre 20 ... 40 Hz cu ± 5 dB, 40 ... 63,5 Hz cu ± 3 dB, 63,5 ... 10 000 Hz eu ± 1 dB, 10000 ... 14 000 Hz eu ± 3 dB si 14 000 Hz ... 20 000 Hz eu ± 3 dB. Aceste caracteristici sin t valabile numai daca sint eunoseute earacteristicile discului de masura (ctalon).

Atemearea de diafonie

Valoarea numerica a atcnuarii de diafonie a dozei de redare exprima eu ctti decibeli (dB) este mai mic semnalul obtinut pe canalul nemodulat

66

MONTAJE ELECTRONICi':. DE V ACAN'rA

fata de semnalul din canalul modulat. E~ se determina in gener-al la freeventa de 1 kHz.

Distorsiunile neliniare

Distorsiunile neliniare pot aparoa din cauza caracterului neliniar al transformarii sau din nepotrivirilo de natura geometries intre modul de gravare si modul de explorare a santului gravat pe suprafata discului,

In primul caz distorsiunile a par ca produse de modulatie care se traduc prin aparitia unor sunete combinate (batai). Marimea acestor dis torsiuni nu se peate pune in evident a ell instrumentcle de masura, din care motiv fabricile producatoare nu le prezinta printre datele tehnice, Valoarea acestor distorsiuni poate £i neglijata,

Distorsiunile din cauza nepot -virii de natura geometrica intre modul de gravare .]1 modul de explorare au 0 influenta apreciabila asupra calitatii auditiei, Apar astfel erori ale unghiului de ~itire si efectul fortei centripete, care due la aparitia armonicilor pare si a unei modulatii de faza.

Deoarece modulatia de faza cste proportionala cu modulatia ~c fr~cventa se pot efectua masuratori precIse asupra distorsiunilor prin masurarea componentelor de intermodulatie. Distorsiunile de intermodulatie se mascara in functie de forta de apasare a virfului de rcdare .]i de elongatia vibratiilor gravate pe disc.

Valoarea permisibila a interrnodulatiei la 6 dB este de 1 %. Dozele moderne au valoarea intermodulatiei sub 0,5%.

9, DOZELE CU CRISTAL

Dozele en cristal sint cele mai vechi tipuri de doze. Sistcmu. transductor este alcatuit dintr-un jug de sustinere, 'in care sint fixate dona. lame de cristal piezoelec tric paraleli pi pcdice, cu prinse in doua planuri care fac tntre ele un nnghi de 45°. Cele doua lame de cristal piezoelectric au 0 grosime de aproximativ 0,1...0,3 mm ~i sint realizate din cristalul de sare Seignette, taiate en mijloaco specializate, dupa axcle electrice ,

Ccle dou.i suprafe]c ale lamei de cristal se acopera eu un lac special conductor. La suprafetele exterioare celor dona lamele sint conectate firele de iesire.

La capctele celor dona lame le se ana dona piese elastica din mase plastice de care este fixat suportul virfului de redare,

La redare virful exploreaza santul gravat, transmitlnd vibratiile mecanice ale acestuia celor doua lamele piezoelectrice. Prin deformatiile elastiee ale lamelelor, Ia bornele de iesire ale acestora apar scmnale elcctrice de audiofrecventa,

Sensibilitatca dozelor en cristal cste scazuta, ea nedepasind valoarca de 0,04 mm/gf. Dc accea, pentru obtinerea unor semnale de iesire suficient de mari pontru a putea fi utilizate, este necesara 0 forta de apasare mare care sa depaseasca valoarearle 3 gf.

Forta de apasare marc determina uzura'virflllui de redare si a peretilor santului gravat, fapt ce duce Ia dcgradarea informatiei sonore de pc disc

, ,

DESPRE SURSELE DE SEMNAL !)I TRANSDUCTOARE ...

6'7

(are loc 0 uzudi. simultana a discului ~i a acului dozei),

In general virful de redare este eonstruit din safir, eu sectiunea circulara 9i raza de curbura intre 15 ... 2.5 !J.m. Durata de utilizare este dependen Hi de tipul dozei. In cazul dozclor mai sensibile, fort a de apasare necesara este mai mica !ii uzura este mai lenta,

Daca acul este folosit la doze mal putin sensibile, care sa. necesite 0 forta de apasare mai mare, uzura acului este mai rapida,

Durata de utilizare a vir lului de redare este de 200 ... 500 are, in functie de Iorta de apasare,

Dozcle de cali tate medic au distorsiunile cuprinse intre 4 ... 5 %, iar cele de calitate rnai buna au 2 ... 3 %.

Dezavantajul principal al dozelor en cristal este seusibilitatea mare fata de variatiile de temperatura ale mediului ambiant. La 0 crestere eu lOoe fata de temperatura normala de Iucru (18 ... 22°C) are loc 0 scadore a semnalului de iesire eu 25~.

Singurul avanta] al dozelor cu cristal este nivelul destul de ridicat al semnalului de Ia iesire, Nivelul sem-

nalului este euprins intre 400 800 m V

pe 0 impedanta de iesire de 0,5 2 :Mn..

Caracteristica de frecventa Ia dozele de calitate medie este iutre 60 ... 12000 Hz, en 0 abatere de ± 6 dB, avind numeroase dcnivelari,

10. DOZELE CERAMICE·

Dozele ceramice sint asemanatoare din punct de vedere constructiv eu dozele ell cristal.



La dozele ceramice, elementul transdnctor nu mai este 0 lamela de crista! taiata dintr-un macroeristal de sare Seignette, ci este format dintr-o lamela de ceramica policristalina (piezooxidid).

Proprietatile piezoelectrice apar numai dupa tratamente termice speciale ,;;i sinterizare. Placuta ceramica se poate realiza cu grosimea mal mica. ~i en elasticitatea mal mare ca lamelele folosite la dozele eu cristal, din care cauza Ia forte de deformare mal mici produee un nivel corespunzator al scmnalului de iesire,

La acest tip de doza se obtine Ia iesire 0 tensiune de aproximativ 500m Vi. la 0 forta. de apasare de 2 ... 4 gf.

In comparatie eu dozele eu cristal, dozele ceramice au 0 stabilitate mult mai buns cu temperatura. Astfel, pina Ia + 70°C uu sint influentate de temperatura. Umiditatea mediului ambiant nu influenteaza proprietatile electrice ale placutelor, :iusa la actiunile mecanice (socuri) sint mai sensibile decit doze le simple eu cristal.

Banda de frecventa, in cazul dozelor ceramice de ealitate medie, este euprinsa illtre 50 ... 16 000 Hz, ell ± 6 dB, iar in cazul celor de calitate ridicata intre 80 ... 18 000 Hz eu ± 6 dB. Distorsiunile difera in functie de tipul dozei I valorile sill t cuprinse iutre 0,5 ... 2%.

Pentru a se rnari durata de utilizare a dozelor virful de redare este realizat din diamant (in marea majoritate a cazurilor), In felul acesta se obtin durate de utilizare pina. la 800 ore in eazul unei forte de apasare de [) gf.

68

MONTAJE ELECTRONtCE· DEVACAl"lT A

Constat/hi practice arata cli virfurile din diaman t sc pot folosi 1 200 ore la forta de apasare de 2 gf, 1 400 ore la 1 gf ~i I 500 ore la 0,5 gf. La aceasta contribuic 9i raza de curbura midi a virfurilor de rcdare,

11. DOZELE MAGNETICE

In. prezent dozele magnetico sint cele mai utilizate in tehnica Hi-Fi, Dupa modul constructiv ele se impart in trei grope: cu magnet mobil (magnetodinamice}: cu rniez de fier mobil (ferodinarnice) i en reluctanta variabila,

Functionarca dozclor magnetiee se bazcaza pc principiul inductiei electromagnetice; dad spirele unci bobine sint strabatute de linii de cimp magnetice variabil, in bobina se induce 0 tensiune elcctromotoare. Tensiunea eloctromotoare indusa estc:

6"([:J e =-= - 11-

dt

undc : 1t este numarul de spire a1 bobinei: <1) este fluxul magnetic;

dl!> t . v £1 1· ti

- ('s e vana~la . UXUUl magne lC.

dt

V . ti £1 1'· . dl!>

ana,la UXUUl magnetic - estc

dt

proportionala Cll viteza de oscilatie a virfului de rr dare, v, deci rez ulta c = k v unde k estc 0 constantii tipica dozci,

Dozele cu magnet mobil transforrna vibratiilc mecanice explorate de virful de red are in tensiune de audiofrccventa pe baza principiului inductiei electromagnetice expus mai sus.

La accst tip de doze traductorul este alcatuit din una san mai mnlte bol)in(>

cu miez magnetic, in dreptul carora oscileaza un minuscul baston de magnet permanent. Acesta este solidar cu su portul virful ui de rcdarc. L a miscare a virfului de redare se misca si bastonul de magnet permanent, care va determina un flux magnetic in corespondcnta eu vibratiile modulate ill santul gravat.

Prin variatia fluxului magnetic in dreptul miezurilor bobinelor se induce in acestea tensiunea de audiofrccvent.i.

Dozele moderne slut rcalizate cu doua sau patru bobine, De numarul acestora depinde nivclul de audiofrecventa de 130 iesire, Acesta este cuprins intre 2 ... 10 mY. De numarul bobinelor depinde 9i impedanta de icsire care este cuprinsa intre 10 ... 50 ko'.

Dozcle Ctt ntiez de fier sint asemanatoare eu dozele magnetodinamice. La accstea in locul magnetului mobil S8 Ioloseste un miez de fier moale, Miez ul de fier moale se ana intr-un cimp magnetic constant, creat de un magnet permanent. El se comporta ca un mag- . ne t secundar. 0 data cu vibra ti ile viri ului de redare, se va modifica ~i fluxul magnetic din bobincle dozei, inducindu-se in spirele accstcia tensiunca electromotoare de audiotrccventa,

Prin Iolosirea miezului de fier s-a rcdus masa echipajului mobil, marindu-sc astfel elasticitatea acestuia,

.I

Dozele CIt reluclantii variabilif. Principiul de functionare al acestor doze se bazeazii pc modificarea reluctantei circuitului magnetic in functie de oscilatiile virfului de redare in t irnpul explorarii santului rnodulat.

DESPRE SURSELE DE SEMNAL· ~I TRANSDUCTOARE ..•

69

Despre caracteristicile calitative generale se poate arata caracteristica de frecventa intre 30 ... 20000 Hz, en abaterea de ± 2 dB, distorsiunile armonice Intre 0,1...0,5 ~6 (fig. IV.7.)

12. DOZELE ELECTRODINAMICE

La aeest tip de doza. bobina este fixata de suportul virfului de redare,

25"

1 20

1S

~

10

5

0(0 20

Din aeest motiv dozele electrodinamice se mai numesc i'i doze eu bo bina mebila,

Bobina se afla lutr-un cimp magnetic constant care 85tC creat, ca ~i in cazul celorlaltc doze, dintr-un magnet permanent. In timpul cxplorarii discului, prin miscarca bobinei In cimpul magnetic, se induce in spirele acestcia tensiunea de audiofrecvcnta,

I
-
( '1"\
I .~
, _l SO fOO 200 500 ! K 2K SK 10K 20K

25

i 20

ll:l 15 "1J 10

5 a

fO 20

Hz ------

a


./ - -
/ - \
r \
, I
, I I 50 faa \ 200 500 fK 2K

b

SK 10K 20K Hz ----


-
- r \
I \
7 ,
, , , 10 5

o 1() 20

50 !OO too 500!1( 2K 5/( !Ok 2DK

c ..

Hz--

Fig. lV.7. Caracteri-ttca de frccventa a dozelor magnetice; a - nragnetodinamidi, b - Ierodinamica, {; - cu reluctanta variabild,

'70

ltlONl.'AjE ELECTRONICE DE VACANT A

Masa midi a bobinei duce la scaderea masei echipajului mobil. In felul acesta se obtine 0 buna elasticitate.

Din cauza numarului mic de spire al bobinei, tensiunea de audiofrecventa este foarte midi. - de ordinul zecimilor de m V. De aceea este necesara utilizarea unor transform ato are , pentru a se putea realiza conectarea dozei la preamplificator.

In general dozele electrodinarnice se folosesc in studiourile profesionale,

Caracteristica de frecventa este intre 10 ... 50000 Hz. Aceasta permite utilizarea dozelor la reproduce rea discurilor cuadrofonice,

La dozele electrodinamice se utilizeaza numai virfuri de redare din diamant.



13. DOZELE CONDENSATOR

Dozele condensator se preduc in doua variante : doze condensator de inaW:i. frecventa :;;i doze condensator de audiofrecventa,

Noi vom prezenta numai dozele condcnsator de audiofrecventa care an 0 mai larga raspindire.

Doza condensator de audiofrecventa sau doza eu electret are suportul virfu-

Al'muluro mobi!d

AmpftFt'comr de

olldiofrecvenfti 1'---_

~----~~ .

lui de red are realizat dintr-un tnb sub tire metalic, care constituie annatura mobila a condensatorului, Acesta se afla. Intre dona. folii de electret perpendiculare, care pe fetele posterioare sint metalizate, In felul acesta se obtin armaturile fixe (fig. IV.8).

In timpul mi~earii virfului de redare se modified capacitatea electrica a sistemului ~i la bornele armaturilor apare tensiunea de sernnal. Nivelul acesteia este foarte mic ~i nu se poate transmite nici macar la mica distant a fara a se inra.utati raportul semnalj zgomot. De aceea, in doza se tncorpcleaza preamplificatoare eu circuite integrate capabile sa debiteze un semnal de (200 mV la 1 kHz.

In prezent sint construite doze cu electret care au 0 caracteristica Iiniara in banda 10 ... 50000 Hz, cu 0 abatere de ± 1 dB. Raportul semnaljzgornot se apropie de eel al dozelor magnetice ~i dinamice, avind insa elasticitatea mult mai buna ca a acestora.

14. CAPETE DE MAONETOFON ~I DE CASETOFON

Capetele magnetice utilizate in mag~ nctofoane si casetofoane sint surse de semnal reversibile. Ele pot tnregistra,

Semnal de .

GudiofrecrenlO

,

Fig. IV.S. Doza condensator .

....

DESPitE SURSELE DE SEMNAL $1 TRANSDUCTOARE ...

pe banda magnetidi, fluxul magnetic produs de curentul de audiofrecventa pe de 0 parte, san pot transforma variatiile de flux magnetic de pe banda. in semnale de audiofrccventa pe de alta parte.

In present exista 0 mare varietate de tipuri de capete. Noi vom incerca sa. facem 0 clasificare dupii criteriile de baza ..

Dupa destinajie intilnim patru tipuri de capete:

a) capete de stergere - Iolosite pentru stergerea benzii magnetice.

b) capete de inregistrare - Iolosite pentru inregistrarea semnalului de audiofrecventa pe banda magnetica,

c) eapete de red are - care transforma fluxul magneiic inregistrat pe banda in semnale elect dee de audio" frecventa,

d) capete combinate - care in functie de modul de Iucru tnregistrare san redare - pot l:ndeplini am bele funcpuni.

Dupa 1twrnarlll de piste magnefice, de inregistrare, respectiv red are, independent de destinatia capului magnetic, distingem urmatoarele tipuri:

a) eapcte eu pistil lata - la care to aU. latimea benzii este supusa procesului de inregistrare (mai putin folosite 101. tipurile actuale de magnetofoane 9i easetofoane) 1

b) capete cu 0 pista de 0 jumat ate de Ia1hne, la care magnetizarea benzii se face pe aproximativ [umatate din Ui1imea ei.

Prin folosirea acestor tipuri de capete (cele mai des utilizate de firmele pro.;

duci1toare) utilizatorul mai are Ia dispozitie inca [umatate din la1imea benzii.

c) capetele cu dona piste de un sfert de Hitime, care permit inregistrarea a dona piste pe un sens. Cu astfel de capcte are loc rnagnetizarea benzii in dona piste de sfert de Litime.

Dupalrnpedanta cleetrica avem dona categorii de capete : capete de impedanta mare ~i capete de impcdanja mica. In prima categorie sint grupate capetele pentru magndofoane echis pate eu tuburi, La acest tip de aparate, pe llnga impedanta mare capetele prezinta 9i 0 inductanta mare, este cuprinsa mtre 500 ... 200 mlI.

Din a doua categorie fac parte capes tele magnetofoanelor si casetofoanelor realizate eu tranzistoare ~i circuite intes grate. Acest tip de capete au 0 indues tanta mica cuprinsa intre 150 ... 25 mHo

Capetele de stergere pot fi de curent continuu san de curcnt alternativ, Impedanta capetelor de curent ale ternativ este de ordinul ohmilor san a zecilor de ohmi.

Calitatea capetelor de magnetofon se descrie cn ajutorul earacteristicilor mecanice 9i electrice, Acestea sint l

Ldfimea intrefieruw.i ~i eiiesa de de« plasare a benzii, care determina caracteris tica de frecven ta a semnalelor inregistrate san redate, Ea poate varia de Ia un tip de cap la altul si poate lua valori intre 15 ... 50 f1.m la cele de inregistrare, !Z ••. 4 f1.ID la cele de redare ~i mtre ,2,5 ... 3 f1.m la cele combinate.

Rezisten/a la u:tura a capetelor, care depinde de materialul folosit la coni structia acestora,

72

MONTAJE ELECTRONICE DE VACAN'fA

Cele mai utilizate sint capetele din permalloy tntarit care au 0 durata de utilizare intre 5000 ... 10000 de ore,

Mai recent, datorita posibilitatilor tehnologice au fost realizate capete din materiale mai dure. Aceste capete sint utilizate in generalla aparatele Hi-Fi,

Capetele din ferita sint garantate pentru 0 perioada de utilizare intre 50000 ... 80000 de ore.

o durata de utilizare pilla Ia 150000 - de or~ a. capetelor s-a. putut ajunge utilizind miezuri din eristale de ferita eu fibra de sticla (Gx).

Inductanla capctclor, care depinde de numarul de spire al bo binei si de permeabilitatca rniezului si se mascara 'in mHo

Capetele cu inductanta mare se preteaza la preamplificatoarele de cap realizate ell tuburi electronice (cazul magnetofoanclor din prima generatic), iar cele cu inductanta midi la preamplifieatoarele tranzistorizate.

Rezistenia ~n curent continua: esto dependenta de numarul de spire al bobinei si de induct ant a 'acesteia. In general capetele eu inductanta mare au ~i 0 rezistenta mare in curent continun, iar cele cu inductanta mica au 0 rezistenta mai midi.

Capetele de magnetofon ce echipcaza magnetofoanele moderne realizate ell tranzistoare au rczistenta cuprinsa intre 500 •.. 12 000 n.

Capetele de casetofon au valoaren rezistentei cuprinsa lntre 150 .. .450 n.

15. CAPUL DE ~TERGERE

Din punet de vcdere functional intilnim doua tipuri de capete: capete de stergere in curent continuu si capete de stergere in curent alternativ.

Capetele de stergere in curent eontinuu sint mai putin utilizate in prezent,

tn magnetofoanc1e si casetofoanele actuale se practica numai stergerca eu curenti de inalta frccventa, Curentul necesar pentru excitarea eapului de stergere este de 100 .•. 1200 rnA la magnetofoane si de 60 ... 80 rnA la casetofoane, Acest curent este aplieat eapului numai in timpul inregistrarii. Pe perioada redarii, oscilatorul ~i capul de stergere sint deeonectate pentru a nu exercita nici 0 influenta asupra benzii mags netice.

Miezul magnetic al capetelor de stergere eu inaW'i. frccventa este de forma inelara. Materialul folosit la realizare poate fi: tela en 4 CZ'f.I siliciu, permalloy, ferita reeovac san cristale de ferita eu fibnl de stieIa (Gx). In prezent sint Iolosite tole presate compact, peste care se realizeaza bobinajul corcspunzator. Latimea fantei este mare, iar la unele eapete se practice doua fante de intrefier.

16. CAPUL DE iNREGISTRARE

Capul de inrcg istrarc produce magnctizarea benzii in functie de semnalul de audiofrccventa,

Forma miezului magnetic ce intra in componenta capului de inregistrare poate fi inelara, triunghiulara, poli-

I

\

DESPRE SURSELE DE SEl\'INAI.. ~I TRANSDUC'I.'OARE ...

gonala, Circuitul magneticcste intrerupt de catre un mic intrefier. Prin dreptul intrefierului trece banda magnetica, In Ielul acesta liniilc cimpului magnetic, generate de trecerca curentului de audiofrecventa prin capul de inregistrare, se vor inchide prin banda magnetica. In stratul magnetic al bcnzii in miscare se produce 0 magnetizare a carei forta rem anent a este proportionala cu varia tine curenl ului de a udiofrecv en t a ..

In timpul inregistdirii se face 0 premagnetizare in curcntalternativ a capului de inregistrare. Ace as Hi premagnctizare are seopul de a obtine 0 relatie cit mai liniara intTe intcnsitatca cimpului magnetic si curentul de audiofrecventa. Frecventa curentului de prcmagnetizare este de 50 ... 120 kHz, in cazul magnetofoanelor uzu ale , ~i de 200 kHz in cazul magnctofoanclor Hi-Fi.

Utilizindu-se prernagnctizarea de inalta frecventa se 0 btin distorsi uni minime, insa ameliorarea atenuarii de freeventa a efectului intrefierului se poate face numai prin micsor arca latimii intrefierului, adica prin C011- centrarea puternica a liniilor de cimp,

Dupa 0 utilizare indelungata apare

o uzura a capului ce duce la micsorarca sectiunii miezului si la micsorarea fluxului. Datorita uzur[i se produce si 0 Hitire a intrefierului care duce la seaderea nivelului semnalului la frecvente inalte.

Induct anta eapetelor de tnregistrare impreuna eli capacitatea parazita a inf~illarii formeaza un circuit oscilant a carui frecventa de rezonanta trebuie sa se gaseasca peste frecventcle maxime

din banda audio. Dc aceea inductanta capetelor moderne este aleasa intre 5 ... 50 mlf,

Din cauza int ensitatii mid a curcntului din infa~urJ.rile capului de inregistrare, in comparatie eo cei ce se pot induce datorita influentei cimpurilor magnetics exterioare, capetele sint protejate printr-o carcasa de permalloy.

Prinderea capului de inregistrarc sc realizeaza cu ajutorul unei placute de sustinere en resort ~i surub de reglaj .. Cu acest sistem se permite reglarea pozitiei eapnlui si a unghiului de inclinarc a intrefierului.

17. CAPUL DE REDARE

Cu ajutorul capului de redare, magnetismul remanent de pe banda. va fi transformat tntr-o tensiune de audioIrecventa,

Deoarece cimpul magnetic remanent de pe banda magnetica are intensit ate midi, este necesara folosirea unor matcriale magnet ice co perrneabilitate cit mai mare si ell pierderi cit mai mid.

Tensiunea de audiofrccventa ce S8 culege la bornele eapului de redare are un nivel scazut. De aceea este necesara utilizarea unor preamplificatoare,

Capetele de red are au 0 sensibilitate ridicata. Pentru a se evita influent a cimpurilor magnetics exterioare, capetele de red are se ecraneaza in douu blindaje din permalloy.

Dupa 0 lunga utilizare se produce

o magnetizare permanenta care duee la cresterea semnificativa a zgomo-

74

MON'l'AJE ELECTRON ICE DE VACAN1'A

tului de fond. Inlaturarea magnetizarii permanente a capului se face cu demasnetizoare realizate de fabrica (san

'"

eu mijloace de arnator},

Capetele moderne destinate amplificatoarelor cu semiconductori au inductanta intre 1 S ... 100 mfl.

Prinderea este asemanatoare cu cea de la capetele de inregistrare,

18. CAPUt COMBINAT

Capul combinat tndeplineste am functiunile capului de tnregistrare, cit si a celui de redare, El trebuie sa indeplineasca pe de 0 parte cerintele impuse capului de inregistrare (induetanta mica concentrarea cit mai ingusta a li~ii1OI" de cimp ce ies din intrefier, minimizarea efectulni de Intrefier), iar pe de alta parte cerintele impuse capului de redare (largimea cit mai mica a intrefierului, sensibilitate cit mai mare si capacitatea de protectie cit mai buna fata de cimpnrile magnet ice si electrice parazitare),

Accst tip de cap este utilizat la magnetoioanele si casetofoanele de uz comun ~i la cele Hi-Fi mai simple. El trebuie protejat fata de cimpurile magnetics ~i electrice de dispersie, care pot apare in magnetoion san casetofon. Ecranarea se face prin montarea acestuia intr-un blindaj de permalloy.

Datorita raspindirii mari a magnetofoanelor si in special a casetofoanelor, considerarn util a prezenta cititorilor modul de reglare a capetelor, Reglajulse efectueaza numai la capetele de inregistrare, de redare ~i combinate.

Capetele de stergere nu necesita reglaje.

In general capetele sint fixate pe placute metalice de forma triunghiulara sau dreptunghiulara, Aeeste pHi~ cute sint sustinute de doua, trei sau patru surubnri.

De regula fixarea cu dona suruburi se practica la capetele din casetofoane, Aici placuta se fixeaza intr-o parte cu surub pe 0 saiba metalica de 0 grosime corespunzatoare, iar in cealalta parte 5e a~azii un resort elastic (arc spiral) eu un surub, Cu ajutorul acestui sistem se poate regIa unghiul de inclinare al intrefierului.

Fixarea cu trei suruburi este intilnita la magnetofoanele cu role si la cele Hi-Fi. Ficcare surub este prevazut en un resort elastic. In felul acesta este po sibil reglajul inaltirnii intrefierului cit .;;i corectarea unghiului de inclinare a acestuia.

La fixarea cu patru suruburi, dona sint folosite pentru st abilirea inaltimii intrefierului (nu au arcuri spirale), iar celelalte doua sint folosite pentru reglarea unghiului de inclinare al intrefierului,

Pentru a putea efectua un reglaj corect avem nevoie de 0 banda de masura DIN, corespunzatoare vitezei de deplasare a benzii, In cazul in care nu dispunern de 0 asernenea banda, putem folosi una din benzile proprii, la care inregistrarea sa aiba 0 dinamica buna,

In prima etapa se regleaza capul de redare, La inceput se regleaza inaltimea mtrefierului. Inaltimea capului de red are se st abileste astfel indt acesta sa depaseasca marginca supe-

DESPRE SURSEL.E DE SEMNAL sr TRANSDUCTOARE •..

rioara a benzii cu 0,2 mm la eapul de 0 pista de jumatate de latime, si eu 0,1 mm la capul de patrn piste de un sfert de Hitime. Dupd reglarea indltimii intrefierului se trece la reglas rea ~nghiului de tnclinare al acestuia.

Stabilirea pozitiei corecte a unghiului de tnclinare se face prin rotirea suruburilor de reglaj, astfel inett la 1 kHz cit ~i 101. 10 kHz nivelul sernnalului de iesire sa fie maxim. Nivelul maxim, se poate urmari cu ajutorul unui voltrnetru electronic de audios Irecventa,

Dupa reglarea pozitiei capului de redare, urmeaza reglarea capului de l:nregistrare. Reglarea tn1iltimii tntrefierului se face 101. fel COl. Ia capul de redare,

Pentru a putea regia unghiul de [nclinare al lntrefierulul avem nevoie de un ;:ener~tor ~i un voltmetru elecs tronic .e audlofrecventa. Din ~era~ tor Sf! fixeaza un semnal de 1 kHz care se a.plid. Ia intrarea magnetofonulul, eu a.jutorul suruburilor de regla] se urmareste COl 101 iesire sa se obtina un nivel maxim (a.paratul esteconectat pe pozljia de turegistra.re). Operatia so repetapentrn frecventele de {) kHz 9i 10 kHz. Daca nivelul este acelasl pentru cele trei frecvente, atunei unghiul de inclinare este optim.

Dupa efectuarea reglajelor, capetele snruburilor de prindere ~ de regla] se vor vopsi eu nitrolac pentru a se evita posibilitatea desurubarii accidens tale.

Reglarea eapetelor combinate se face asemanator en eele de redare, Odata reglat capul pe pozitia do redare,

reglajul pe modul de inregistrare nu mai este necesar (cazul eapetelor utilis zate in casetofoane).

19. DIFUZORUL

Difuzorul este veriga cea mai slaba din lantul de transmisie, El are rolul de a transforma tensiunea de audios frecventa provenita de 101. sursa de semnal in semnale acustice audibile.

Caracteristici calitative cenerale Datele tehnice ce caracterizeaza un difuzor sint :

- Puterea maxima aplicabila cu sem~ nele sinusoid all (exprimata in wati) reprezinta puterea semnalelor sinusoidale care so pot aplica difuzorului pe lmpedanta sa fara ca acesta sa. se deterioreze in vreun fel,

- Puiere« maxima IlpUcabtld cu senti sale muzlcale (exprimata tn wati) res prezinta puterea semnalelor muzicale ce so poate aplica difuzorulul pe Impedanta sa caracteristica tara COl. acesta sa. so deterloreze,

- bnprdanlt1 de sarcina (exprimata numeric In ohmi) reprezinta impedanta de Intrare a difuzorulul pe care debis tead puterea de andiofrecventa etajul final do putere. Pentru un transfer maxim do put ere e necesar ea Impes danta de sarcina sa fie egala. en impes danta de iesire a amplificatorului de put ere.

- Caracterisuca d~ jrec1)en/a repre~ zinta banda de frecventa pe care 0 poate radia sistemul (difuzorul).

- Fru'lJenta d~ rezonanttl este 0 calitate pmprie a difuz~ul, direia Ii corespunde un semnal acustic de

'6

MONTAJE ELECTRONICE.DE VACAN1'A

perioada egala !?i faza egala, dar eu intensitate mult slabita, Cu cit freeventa de rezonanta este mai midi ell aUt difuzorul este mai bun.

Randamenlul difltzomlui este rapertul dintre puterea acustica radiata P a ~i puterea electrica reali aplicata p.:

Fa n=p.

tn general randamentul este 0 rnarime care nu se masoara, deoarece aceasta se face cu multa greutate ..

Randamentul difuzoarelor eu radiatie directs poate sa fie eel mult 8 ... 10 %. Randamentul difuzoarelor ell pilnie poate ajunge pina. la 25 ... 30 %.

Caracterisiica de directivitate - este imaginea repart i tiei procentuale a energiei radiate de difuzor. Energia maxima este radiata axial. Cu cit frecventa este mai mare eu atit energia radiata lateral scade,

Cele mai rasplndite difuzoare sint ccle electrodinamiee.

Magnetul permanent de forma. inelara. al difuzorului este exccutat dintr-un alia] pe baza de nichel, cobalt etc. El genereaza un cimp magnetic constant. Intr-un intrefier de forma inelara se ana 0 bobina mobila solidara en membrana. La treeerea unui curent de audiofrecventa, cimpul, magnetic creat de bo bina mobila va interaction a ell cimpul magnetic permanent dat de magnetul permanent. Va apare 0 rniscare axiaUi inainte-inapoi a bobinei, in functie de polaritatea tensi.unii de audiofrccventa aplieata, 0 data ell miscarea bobinei se produce si misearea membranei. In acest fel se creeaza unde acustice in ritrnul mis-

carii membranei si deci a sernnalului de audiofrecventa aplicat. Se obtine astfel transform area semnalelor electrice de audiofrecvents in oscilatii mecaniee acustice,

In functie de banda de free vente reprodusa intilnim: difuzoare pentru frecvente joase, difuzoare pentru freevente medii si difuzoare pcntru freevente tnalte.

Difuzoarele pentru frecvente joase redau in general frecventele cuprinse intre i20 ... :2.5 Hz si 150 ... 2.00 Hz. Ele trebuie sa aiba 0 membrana usoara, ell un diametru si 0 suprafata mare pentru a putea radia puteri marl ell un randament bun.

Diametrul difuzoarclor utilizate in acest domeniu de frecvente este cuprins intre 200 ... 250 mm, putind ajunge pina Ia 500 mm.

Frecventa de rezonanta desi ar trebui sa fie sub 20 Hz este in general cuprinsa intre :2.5 ... 40 Hz.

Impedanta difuzoarelor este de 4,8.0. 91 . 150. Puterea aplicata poate fi cuprinsa intre 10 ... 100 W.

Difuzoarele pentru frecvente medii trebuie sa redea cit mai liniar banda frecventelor cuprinse intre 300 .... 5000 Hz eu distorsiuni neliniare ci t mai mid. Ele au diamctrul membranei cuprins intre 150 ... 200 mm.

De regula impedanta este de 4,80 sau 150 .. Puterile sint cuprinse intre 5 ... 25 W.

Difuzoarele destinate reproducerii frecventelor inalte au membrana eonIectionata din celuloza impregnata (presata) masa plastica san din folie de aluminiu presat. Frecventa de remnanta este destul de ridicata, Ea

DESPRE SURSELE DE SEMNAL !SI TRANSDUCTOARE ...

77

trebuie sa fie de doua ori mai midi fata de frecventa cea mai joasa din banda de frecventa transmisa,

Difuzcarele cu membrana pilnie din celuloza presata au banda de frecvente reprodusa cuprinsa intre 5 kHz ... ... 12 kHz cu 0 abatere de ±3 dB. Putcrea este de 1 ... 5 W.

Pentru reproducerea frecventelor mai inalte sint folosite difuzoarele eu membrana pilnie din mase plastice, La acestea banda de frccvcnte reprodusa este cuprinsa intre 8 kHz ~i 1 G kHz, eu 0 abatere de ± 1 dB.

Difuzoarcle cu membrana caleta sfcrica din mase plastice sint des utilizate la echiparea radiocasetofoanelor. Ele pot reproduce liniar frecvente intre 10 kHz si 120 kHz, puterea aplicabila fiind in jurul 1 ... 5 W.

De 0 larga. rapindire se bucura difuzoarele de banda larga. Acestea sint folosite in televizoare, radioreceptoare, magnetoioane, casetofoane etc, Ele pot reproduce frecvente intre 40 ... 16 000 Hz, eu 0 abatere de ±4 clB. Puterea radiat5. este in generalS, .. 8 W (la puteri mai mati cresc considcrabil dis torsi unile).

20. CA~TI ACUSTICE

Castile acusticc sint utilizate in tehnica sunetului si in general sint de calitate Hi-Fi. Ele permit 0 red are mai fidela a programului senor in cornparatie eu incintele acustice (boxe). Aceasta deoarece influent a spatiului inconjuratcr are 0 mai midi influenta asupra undelor sonore (nn mai apar

reflcxii, reverberatii, absorbtii ca la boxe).

Castile se pot imp5.rti, dupa tipul construetiv :

- ea~ti dinamice, en membrana de ccluloza,

- e~ti dinamice, eu membrana din mase plastice,

- ea~ti electrostatice,

- di~ti metalice en membrana me-

talica,

- casca dinamica telefonica,

In tehnica sunetului, pentru 0 redare de banda larga sint utilizate nurnai ca~ti dinamiee en membrana de celuloza, restul tipurilor se utilizeaza in diferite domenii din telecomunicat ii.

Castile dinamice en membrana de celuloza sint construite din dona difuzoare dinamice de dimensiuni reduse ee sint montate in incinte aeustice, corespunzatoare, redarii de banda larga. Impedanta di~tilor poate fi intre 8 ... 150 n.

21. INCINTE ACUSTICe

Incintele acustice sau boxele sint ultimele clemente din componenta unui Iant eleetroaeustic. Ele se pot clasifica 'in: incinte inchise, incinte aeustiee en desehidere si Iabirinte acustice. Cele mai raspindite sint circuitele acuss tice inehisc. In functie de utilizare, acestea sint echipate cu difuzoare de banda larga, fie cu un sistem multicai, format din difuzoare diferite de joase, medii ~i inalte.

78

l\IONTA.JE ELECTRONICE DE VA.CAN'fA

Problema cea mai import ant a care se pune la proiectarea unei incinte acustice este gasirea unui raport convenabil intre dimensiunile difuzorului, folosit pentru redarea frecventelor joase si volumul incintei inchise. Ambele elemente due la modificarea frees ventei proprii de rezonanta a difuzorului, in general Ia eresterea acestcia. Cu cit volumul incintei este mai mare ~i aria efectiva a membranei este mai mica, eu atit modificarea frecventei de resonanta va fi mai midi. Situatia cea mai defavorabila este ctnd avem montat un difuzor mare, intr-o incinta de volum mic.

Cu privire la modificarea frccvenrei de rezonanta merita sa prezentam citeva exemple. Daca montara un difuzor, cu diametrul membranei de 150 mm ~i frecventa de rezonanta de SO Hz, intr-o incinta acustica inchisa de 6 litri, frecventa de rezonanta se modified la 75 Hz. Dad diametrul este de 500 mm ~i frecventa de rezonanta de 18 Hz, iar volumul incintei este de 50 Iitri, frecventa de rezonanta sa modified la 45 Hz.

Din exemplele date mai sus rezuli 5., ea dad. se mareste volumul incintei, modificarea frecventei de rezonanta este mal midi ~i se imbunatatesc caracteristicile la frecventele [oase,

Este bine de retinut di dadi vom monta un difuzor de calitate cu freeventa de rezonanta mica intr-o incinta tnchisa, cresterea frecventei de rezos nanta se face cu 0 valoare mai mare decit tn eazul montarii unui difuzor eu frecventa de rezonanta mai mare. De aid eoncluzia di 0 incinta acustiea

inchisd reduce ell mult mai mult perforrnantele la frecvcnte joasc, ale unui difuzor de buna calitate, decit ale unui difuzor de calitate mai slabii (cu frecventa de rezonanta mai mare).

Incintele acustice inchise sint, in prezent, cele mai raspindite. datorita usurintei constructici.

In general ele au forma din fig. IV.9. o masura importanta esto accea de a realiza peretii later ali ai incintci diu material rigid ~i de grosime suficienta, pentru a se inliitura posibilitatca apas ritiei unor oscilatii sau vibratii mccanice nedorite. Accstea pot aparea datorita presiunii aerului din interior, care se exercita pe peretii curici. Peretii pot intra in oscilatic pe anumite fr ecven]e. Aceste frecvente depind de masa si elasticitatea materialului din care este confectionata incinta, Ele pot influenta negativ caracteristicile de reproducere ale incintei, Prin utili, zarea, Ia confectlonarea Incintelor, a placilor de lernn, de grosime corespunzatoare, Intadte la tmbinar! cu sipcl de lemn, se obtine 0 reducere suficienta a vibratiilor peretilor incintclor acustice.

Aparitia undelor stationare este un fenomen nedorit care dctermina maxirne ~i minime ale intensitatii sonore, deci 0 redare neliniara, Ele apar la. frecventele la care distanta dintre peretii laterali, paraleli ai incintei, sint egali en un multiplu intreg de [umata~i de lungimi de unda. .Pentru iula.; turarea acestora, se procedeaza la amortizarea acustica a perejilor interiori en un strat gros de 40 ... 50 mm de vata sau material spongios, care are rolul de absorb ant acustic,

DESPRE SURSELE DE SEMNAL 51 TRANSDUCTOARE •..

19

Mdso de aet: onlrenolii

oe mifcal'ea inopoi a membranei

Pcrete lateral

al indflfei

Nokl'io/ ohsol'banl ocusiic

MOJO oe oe» onlrenalti d~ misCfJf'et1 if/oink a memhronei

Fig. IV.9. Ineinta acust ica iuchisa.

o data en amortizarca acustica a perci ilor interiori are loc si 0 absorbtie a cnergiei sonore pe care 0 produce membrana in miscarea ei in .spate", Din aceasta cauzji, randamentul va sciidea Ia jumat ato si 0 data en aceasta va scadea ~i puterea acustica radiata, Cu toate acestca, incintele acnstice inchise au 0 Ioarte mare raspindire,

Inci1ltele acustice cu descbidere se obtin prin practicarea, de regula, a unci deschideri de dimensiuni stabilite, tn fclul acesta aerul din intcriorul incintci, prin deschiderea practicata, este in legatur1i en aerul din exteriorul incintei, obtinindu-se un sistern acustic oscilant a carei frecventa de rezonanta nu depinde de dimensiunile difuzorului, ci numai de volumul incintei acustice,

Frecventa de rezonanta a ineintei eu deschidere este stabilita de masa de aer, aflata in deschiderca respectiva

si deelasticitatea acului inchis in incint a, Ea este eu atit mai mica ell cit volumul incintei este mai mare.

Cele mai raspindite incinte acustice cu deschidere sint asa numitcle incinte "bass-reflex'~. Prin practicarea deschiderii reflex, prcsiunea aerului din ineinta ee se formcaza la deplasarea in .spate" a membranei nu mai oste absorb Wi de catre peretii incintei, ci cste elibcrata spre exterior.

Sistemul difuzor-incint5. are doua frccvente de rezonanta, Una este pro .. prie incintei acustice, iar a doua este proprie difuzorului, Prin constructie 5C urrnjireste cuplarea celor doua freevente, comportarea sisternului fiind ascmanatoare cu cea a. unui filtru de banda en dona circuite oseilante.

Dimensionarea incintei se face de 0 ascmenea maniera, ea frecventa de rezonanta proprie a difuzorului sa fie

L

80

MONTAJE ELECTRONICE DE VACANl'A

egaia cu frecventa de rczonanta a incintei,

Pentru dimensionare este suficicnta cunoasterea frecventei proprii de rezonanta si diametrul membranei difuzorului, In functie de diametrul membranei rezulta volumul incintei, iar de valoarea frecventei de rezonanta depind dimensiunile deschiderii.

Deoarece frecventa de rezonanta a incintei depinde, atit de dimensiunile deschiderii, cit ~i de volum, se pot realiza, prin alegerea corespunzatoare a acestora, ineinte acustice de velum redus, eu frecvente de rezonante mici, accsta fiind principalu1 avantaj al incintelor acustice "bass-reflex""

Labiriniele acusiice au 0 utilizare sporadica, deoarece ele nu permit realizarea sistcmelor multicai si nece- 5i1.o. lucrari de reglaj si punere la punct, care la incintele inchise 11U se efectueaza, Ele se obtin prin montarea in spatele difuzorului a unui tub lung, a carui lungime trebuie sa fie mai mare ca sfertul Iungimii de unda eorespunzatoare frecventei celei mai joase ce dorim s-o reprodueem. Tubul este dtptu~it in interior cu material absorbant acust ic pentru a se obtine 0 buna amortizare intr-o banda relativ larga in jurul frccventei de rezonanta, In felul acesta 5C reduc distorsiunile si vibratiile nedorite din jurul frecvcntei de rezcnania ~i se imbundtateste caracteristica tranzitorie,

In realit ate, in locul tubului se foloseste 0 incinta acustica, asifel impartiHi incit sa realizeze functiile acest uia, dcschiderea fiind practicata in partea diametral opusa a incintei. Dupa forma

,o1oso d~ 0'"

on/I'enolt] de E_- ~~ ~

miacolVJl1

ina/file a memb"o"",'

'?-

Noso de ae» onl"lIIohi de miscsrea tnt/po; (J ;"~mbf'ol1p;

Fig. IV. 10. Labirirrt acust ic.

sectiunii, incinta poarta numele de labirint (fig. IV.I0).

Aria sectiunii labirintului trebuie sa fie eel putin 70 % din suprafata mcmbranei difuzorului.

Labirintele acustice au in general un randament scazut, implicind utilizarea unor amplificatoare de putere mai mare. (M.S.)

22. CIRCUIT DE PROTECTlE A INCINTEI ACUSTICE

Un amplificator de audiofrecventa cu alimentare simetrica ofera performante foarte bune .in ceea ce privestc banda de frecventa, distorsiunile ~i puterea de transmisie , La acest tip de amplifieator de pu tere, incin ta aeustica este conectata direct din punet de vedcre galvanic, fapt care elimina dez- , avantajele unui euplaj prin intcrmediul unui condensator electrolitic de capacitate foarte mare. Totusi, aceasta varianta prezintii dezavantajul ca., daca apare datorita unei defcctiuni 0 cornponenta de eurent continuu prin grupul de difuzoare, aeeasta le va distmge mai mult sau mai putin rapid. Defectul apare mai ales cind, datorita solicitarilor mari ale amplifieatorului, se poate

DES PRE SURSELE DE SEMNAL ~I TRANSDUCTOARE ...

RLI

I I I I' I

I I

I I

L ;

Fig. IV.II. Schema electrica a circui telor de protectie al incinteior acustice,

scurtcircuita una din jonctiunile tranzistoarelor finale de pu tere,

Montajul prezentat in figura IV.II asigura protectia rapida ~i eficientii a incintei, In eazul unei functionari normale, tranzistorul TI este blocat, tranzistorul T2 este saturat, releul RLl este anclansat ~i incinta acustica este conectata la amplificator prin contactul normal deschis LRL1. In cazul regimului de avarie pot aparea dona situatii, Cind polaritatea componeutei continue este pozitiva, tranzistorul T'; se satureaza deoarece grupul de condensatoare C lC 2 se incarca ell 0 tensiune continua pozitiva prin intermediul rezistorului R4. Imediat tranzistorul T2 se blocheaza, releul RLl va fi dezanclansat, jar contactul normal deschis 7 Ril dcconecteaza incinta, In acelasi timp contactul normal inchis 2RU se inchide ']i ledul alimentat prin intermediul rezistorului R, se lumineaza, indicind regimul de avarie,

Atunci cind polaritatea componentei continue este negativa, tranzistorul T 2 se blochcaza deoarece grupul de condensatoare CSC4 se descarca prin intermediul rez istorului R2!}i baza tranzis-

6

torului T2 primeste un potential apropiat de eel al masei. Releul RLl va fi dezanclansat ~i, deci, incinta va fi si de aceastii data deconectata,

Se mentioneaza cii valorile componentelor au fost astfel alese tnctt schema sa functioneze 9i pentru semnale audio de frecventa fcarte [oasa (sub 5 Hz), care sint nedorite in cazul unui lant electroacustic .. Functionarca schemed este similara pentru semialternantele pozitive sau negative, care declanseaza releul in aceeasi maniera ca ~i in caznl componentelor de curent continuu. In cazul in care releul RLl necesita un curent mare, se va folosi in locul tranzistorului Tz un dub let Darlington, care sa. asigure 0 functioDare corespunzatoare a montajului (E.M.)

23. SFATURI PENTRU INTRETINEREA TRANSDUCTOARELOR ELECTROACUSTICE

1ntrelinerea doze lOT de picup

Cea mai marc parte a dozelor sint sensibile la influent a perturbatiilor extcrne,

82

MQNTAJE ELECTRQNICE DE VACAN'fA

Dozele cu crista! sint sensibile la variatiile de temperatura si umiditate ridicata a mediului, dozele magnetice sint influentate de cimpurile magnetice exterioare, De aceea la amplasarea picupului se va tine cant de toti factorii ee pot perturb a buna functionare a acestuia,

Partea eea mai scnsibila a dozei este virful de redare, De starea de uzura ;;i de curatenia acestuia depinde ealitatea semna lului redat.

Pentru verificarea starii de uzura ~i a curateniei virfului de redare avem nevoie de c:i: teva ustensile. Acestea sint: 0 lupa care mareste de 25 ... 50 ori, a pensula toarte moale (eventual o pensula din coada de veverita),

Periodic S8 va face verificarca stiirii de curatenie a virfului ~i daca este necesar se va face curatirea lui. In cazul curatirii uscate eu pensula, se vor cfectua miscari longitudinale, indcpartindu-se astfel depunerile de pe virf.

Pentru a avea 0 evidenta a duratei de folosire a acului se vor numara fetele de disc redate, Durata redarii unei fete de disc mare este de aproximativ 25 minute, iar a unei fete de disc mic de 4,5 minute. Evidenta duratei de utilizare a virfului este importanta pentru stabilirea obiectiva a momentului schimbarii virfului de rcdare,

Int~'etinerea capetelor magneiice Dupa un anumit numar de ore de function are , pe capetele magnetice se depune oxid de fier. Acestc depuneri due la scaderea calitatii auditiei care

se rnanifes fa priu .' taierea" frecventelor Inalte. Inlaturarea depunerilor de oxid de fier se face cu un tampon de vata rulat pe un bastonas din lemn san material plastic (se poate folosi un bat de chibrit fara fosfor sau 0 scobitoare) Inmniat in alcool etilic. Operatia de stergere se efectueaza de mai multe ori pina cind pe tamponul de vata nu mai ramine oxid de fier.

Operatia de curatire se efectueaza periodic, durata dintre operatii depinzrnd de calitatea benzilor utilizate ~i de numarul orelor de functicnare.

Dad nu dispunern de solutii special destinate curatirii capetclor magnetice, putem Iolosi si spirt medicinal. Dupa curatire, se va sterge capul magnetic cu 0 cirpa moale pentru £nliiturarea substantelor chimice ce infra in componenta acestuia.

Dupa 0 folosire mai indclungata, datorita cimpului magnetic de pe banda, se produce 0 magnetizare a clementelor din metal (capul de inregisfr are , de redare etc.), care yin in contact eu banda.

o magnetizare permanenta a capu~ lui de redare duce la cresterea semnifica tiv5. a zgomotului de fond.

Pentru inlaturarea chupului magnetic se foloseste un aparat special construit in acest scop ~ demagnetizorul.

La aparitia magnctizarii permanente contribuie !}i utilizarea in apropicrea eapului de redare a unor scule magnetice eu ocazia lucrarilor de intretinere

, ,

9i reglare. (M.S.)

1. PREAMPLIFICATOR PENTRU DOzA eu eRISTAL (PIEZOELECTRICA)

Preamplificatorul prezentat in figura V.I a fost conceput in asa fel ca sa. of ere performante superioare in ceea ce priveste calitatea semnalului amplificat, distorsiunile, raportul semnal-zgomot etc. Impedanta Ia intrare este de cca 600 ill, valoare care optimizeaza functionarea unei doze piezoelectrice din punct de vedere al adaptarii de impedante, Grupul de tranzistoare TlT'/, realizeaza un dublet a carui amplificare fin ala este de circa 30. Pentru adaptarea preamplificatorului la etajul corector de ton s-a prevazut tranzistorul ['a, care este montat !ntr-un etaj tip repetor pe emitor. Preamplificatorul se poate utiliza foarte bine 9i pentru am.plificarea

1

CAPITOLUL V

PREAl\1PLIFICATO ARE

unui semnal electric furniza t de un microfon eu cristal,

Alimentarea prearnplificatorului se va face de Ia 0 sursa de tensiuue stabilizata iii bine filtrata,

Se recomanda ecranarca montajului elt 9i a cablurilor pentru conexiunl (E.M.)

2. PREAMPLIFICATOR PENTRU noza CERAMIC1\.

Se cunoaste faptul di. cele rnai bune rezultate obtinute 1a redarea discurilor sint to exclnsivitate ale picupurilor echipate en doze electromagnetice, Totusi, unele firme mai pro due picupuri

C.

1ClfJF

o~ IESIRE

Ru R

7,Skn. m'bk.ll

A" 30

f" 2.0 ;.20 OOOH<:

TOlD c 0.2 U/N • &5dB

6*

Fig. V.l. Preampfificator pentru doza cucrtstal,

..

84

MONTAJE ELECTRONICE DE VACAN'fA

echipate cu doze ceramice care, folosind un echipament electronic adecvat, permit obtinerea unor rezultate bune in privinta programului sonar redat. Cerintele unui preamplificator pentru doza ceramica sint urmatoarele :

- realizarea schemei electrice In a~a fel incit raspunsul in ceea ce priveste frecventele joase sa nu depinda de Impedanta de iesire a dozei (in special de capacitatea ei intrinseca),

- posibilitati de corectie In privinta cgalizarii mecanice :;i eliminarea rezonantelor parazite,

- prezcnta corcctici de frecventa de tip RIAA.

- zgomot redus ~i distorsiuni minime.

- adaptarea impedantclor dozapreamplificator-corector de ton.

Schema electrica a preamplificatorului prezentat ill figura V.2 contine compensari si reactii astfel alese Inclt cerintele prezentate anterior Slut inde· plinite. Grupul C1C2R1 se alege III functie de tipul dozei utilizate, conform tabelului, Buclele de rcactie Re din colectorul si emitorul transistorului Tl au rolul de a reduce efectul RUMBLE :;i de a imprima preamplificatorului caracteristica de iesire conform normei RIAA. Pentru ali men-

.------~-___fI' 20~22 V

17°O)lF

Tipu', dozei [1 [2 R1 Obs.
DfCCA O£RAM 3.3nf o,1jJF T8~20kn. iefire
fiOlORIN6 CS9(I SCkn. Joasii
60WRINfi CS)I(J 3.3nf O,'1jIF 561ca. iesire metiK!
'V/'lJTON£ SJkH. 11m ,r6:;pmsl
a::NNOlSEIJR 3,3nf O.1;F 0 rrisp~
SCUf mediu
8SR Sf5H 22-S6kn rflspm<;
AcmfiP94/1 10nf 6,8nf naif
Garrard KS4DA Pig. V.2. Preampiificator pentru doza cer amica,

PREAl'\fPUFICATOARE

85

tarea montajului se u tilizeazji 0 sursa de alimentare stabilizata si bine filtrata, La realizarca practica se tine cont de grupul de cerinte pe care trebuie sa le indcplineasca acest tip de montaj (trasee de masa groase, Iipsa buclei de masa, trasee cit mai scurte erc.). (E.M.)

3. PREAMPLIFICATOARE PENTRU nOZE ELECTRon INAM ICE

Rcdarca de cca rnai buna calitate a discurilor Ionografice se face cu dozele magnetice. Din categoria dozelor magnetice cele mai raspindite slut dozele electrodinamice. Avind in vedere sensibilitatea deosebita a acestora, 0 problema. dificila care apare la preamplificatoarele dozelor magnetice este aceea a zgomotului. Realizarca pre amplificatoarelor pentru doze magnetice se face cu particularitati specifiee.

Semnalul electric pe care-I furnizeaza doza magnetica este in medie de ISO (.l V. La amplificarca unor astfel

de scmnale sc impune ca tensiunea echivalenta de zgomot a primului etaj de arnplificare sa fie sub citiva I.L V. In aserncnea conditii, pentru obtinerea unci calitati deosebite a red.irii nn sc poa te a taca direct prcamplificatorul corector RIAA. Este ncccsar a se introduce un preamplificator de zgomot foarte mic pentru doza magnetica.

In figura V.3 prezentaru schema unui preamplificator pentru doze magnotice cu tranzistorul BC l09C sau BC 413C. Pentru obtinerea unci rezistonte echivalente de valoarc mica, la in trarea prearn plifica torului s-a ado ptat montajul in conexinne Be. Pentru evitarea tensiunilor de zgomot parazite s-a provazut introducerea unor gru-

puri RC de filtraj. Amplificarea este de circa 25 ori ; raportul scmnaljzgomot dcpinde de tranzistor, dar nu dcpaseste -55 dB.

, .

Prearnplificatorul prczcntat in figura VA are performante deosebite : amplificarea de tensinne 34 dB: banda de frecvente 20 Hz ... 50 kHz (la -2 dB); zgomot -68 dB; distorsiuni ncliniare 0,017 %; distorsiuni de inter-

tOOK

l{/fr(J"~

BCf09C - BCi;.f3C

2,2K

fOOpF

les/!'e

10K

l'-jg. V.3. Pr eamplrficator pentru dozii. electrod inarnica,

86

l\'IONTAJE ELECTRONICE DE VACAN',fA

_-_-",_-~~-r-'~-~-- .. i1JV

J, {~IlJJ1

6BfJ

f(jOJlf'/f6V

r, -iFiII"A '2-7,-64311

Fig. V.4. Preamplificator de inalta. caJita.te pentru doz..1. electrodina.mica.

modnlatie 0,05 %i rezistenta de iesire 100 ohmij nivelul maxim de intrare fara distorsionare 4 mY. Primul eta] este prevazu t cu tranzistorul BFW 16 A. Se stie eli in monta] Ee zgomotuj produs de tranzistor depinde de rnarimea rezistentei intrinseci 'b~' en cit aceasta va fi mai mica eu atit zgomotul va fi mai redus, Tranzistorul BFW 16 A este destinat amplifieatoarelor de antena TV ¢ are 'b~ foarte mic, Aceasta a. fost ratiunea pentru care a. fost ales in primul etaj din preamplificator. Sarcina din colector este alcatuita dintr-un generator de curent C1l tranzistorul TJ• Semnalnl de ieslre se eulege din colectorul tranzistorului Ts in. montaj EC. Pentru 0 buna stabilitate iii. preamplificatorului s-au prevazut bucle de reactie negativa tn cc.

Recomandiiri constructiVI: $i reglaj«, Montajele se executa pe eablaj imprimat. La. proiectarea circuitelor imprimate se va tine seama de traseele de ma.sa., evittndu-se buclele de masa, Rezistoarele din circuitele de intrare

vor fi eu pelicula metalica, Capacitoarele electrolitice vor fi sortate dupa curentul de fuga, alegindu-se cele cu valoarea eea mai mica a acestuia, Daca componentele au fast verificate ~i eorect montate, pream.plificatoarele vor functiona coreet. Montajul preamplificatorului se introduce intr-o cutie metalica (din tabla de conserve) si se fixeaza prin eositorirea traseului de masa pe peretii interiori ai cutiei.

Pentru obtinerea unor rezultate bune, avind in vedere ~i faptul ca dozele magnetice nu sint ieftine, 0 atentie deosebita trcbuie 5-0 acordam interconectarii dintre doza, prcamplificator ~i coreetorul RIAA. Daca traseele de masa. nu stnt corect conectate, nu vom obtine 0 functionare corecta a Iantului, apare brumul si chiar alte semnale parazite. A vind in vedere importanta traseelor de masa ~i a ecranarilor la interconectarea dozelor magnetics prezentam in figura V.5 un exemplu de legare corecta.

Pentru realizarea unui lant electroacustic stereo se vor executa cite doua preamplificatoare pentru fiecare canal (I.S.)

4. PREA1tlPLIFICATOARE CU TRANZISTOARE PENTRU DOZA ELECTROMAGNETICA

La picupurile eu doza electromagne .. tica. .,deek" existente in comert se poate adapt a, eu rezultate foarte bune un preamplificator simplu lii care sa. detina totusi performante superioare. tn fig. V.fJ ~i fig. V.7 sint prezentate

PREAl'l'lPLIFICATOARE

8'

Preompli!icalol' A mpliricolo/'

pef71"IJ doza coeecio» RI AA

I~--------' r-----,

I I I ! COfJolslii7gt1

~----~--~~---c~~ I

I

I

: Canal dl'8oplu

Ilora eleclradlnoroico

I L

R8./50Kn

b, ~]!3;)'S ~='::8I'S '(;,~7SI'S

R. I,SkI! iNTR':'RE I--C:=::J--+

F16' V.5. Lutercoue..tareu corectfi intre doz.i, preamplificator si corector RIAA_

R, 1,21<n

Dale lehnic e r

U • 12 Va /. IZmA zi~IOOKn z •• 2lXln K~ 0,7% A", 20 dB

~ •• (}C"17J t:'

Fig. V.B. Preampfificator pen tru doza electromagnetic1i (I).

Fig. V.7. Preampl iflcatorpentru doza electromagnetica (II).

Dole lehnice"· u •• 2~ V

I ,.lSmJ

z. c 47k1l

ZG '" 5k11

THD ~O,2 0/ir

A .. ~OdB /JaOaH; CORECTil; .. RiM.· .

-.~ ~

as

l\IONTAJE ELECTRONICE DE VACAN'fA

doua scheme electrice de preamplificator cu performante asemanatoare. Ambele montaje folosesc pentru arnplificarea semnalului furnizat de catre doza electromagnetica doua tranzistcare, mont ate in cascada.

Pentru adaptarea impedan ~ei de icsire a dozei electromagnetice la impedant a de intrare a preamplificatorului s-au prevazut cuplaje corespunzatoare. Polarizarile primului tranzistor sint alese de a~a natura illcit sa optimizeze functionarea, in ceea ee priveste amplificarea unui semnal de ordinul milivoltilor Ijd in acelasi timp ~a permita obtinerea unui raport semnal/zgomot cit mai bun. Se observa di primul tranzistor este alimentat en un curent mic, de ordinul sutelor de microamperi, si in acelasi timp prezinta o tensiune redusa in colector. Cuplajul cu al doilea transistor se face galvanic, pentru optimizarea functionarii ~i eliminarea inconvenientelor generate de un condensator electrolitic de cuplaj, care ar putea introduce distorsiuni, La ambele variante se observa buckle de reactie negativa (CaR4C41a varianta I si C4CsRO la varianta II) care of era menta jelor caracteristica de functionare tip RIAA, necesara redarii s~mnalelor eulese de pe disc. Se recomanda cuplajul iesirii la un amplificator eu impedanta mare de intrare.

Dupa realizare, montajnl se ecraneaza ~i se alimcnteaza de la 0 sursa de tensiune stabilizata si bine filtrata, Preamplificatorul se introduce chiar in incinta picupului, de parte de motorul de antrenare al platanului, iar conexiunile se rcalizeaza obligatoriu cu conductor ecranat, (E.M.)

5. PREAMPLIFICATOARE HI-FI PENTRU DOZA ELECTROMAG.NETICA

Un preamplificator pentru picup ell doza electromagnetica din categoria HI-FI necesita in mod obligatoriu un circuit integrat specializat. El trebuie s;i mdeplineasca urrnatoarele cerinte :

- zgomot de fond minim;

-liniaritate in toata gama de free-

venia audio;

- posibilitati de alimentare adaptabila la sursa de tensiune existenta, Un preamplificator pentru doza electromagnctica va indeplini urmatoarele cerinte:

- adaptarea perfecta din punct de vcdere electric intre impedanta de iesire a dozei si impedanta sa de intrare;

- amplificarea 1n banda de audiofrecventa conform normei RIAA J - raport semnal/zgcmot cit mai ridicat :

~ lipsa diafonici intre canale. Lista se complcteaza si cu necesi tatea utilizarii unei parti mecanice a picupului bine pusa Ia punct, care sa. nu prezinte posibilitati de aparitie a vibratiilor mecanice san distorsiuni in timpul antrenarii discului, Numai un ansamblu doza electromagneticapic up cu partea mecanica buna (platan ell masa mare, brat eliptic, antiskating etc.] justifica realizarea preamplificatorului ell circuit integrat specializat. In figurile V.8-12 se prezinta scheme electrice cu circuite integrate liniare romanesti de tip ~M381, ~M382, ~M387, iar in ipoteza di se detin ~i a.lte tipuri de circuite integrate (fabricate de fir-

PREAMPLIl"ICATOARE

89

c~ 47pf

R~ 100kO

C.=3nf·

C)=47)JF

v .. ::14V

Fig. V.9. Preamphficator peutru dOZ;1 electrornagnet ica eu (3M382 (R~ = 100 knJ.

R~ R ..

100kn 39k.o.

Fig. Y.8. Preampliflcator pentm doz;;;' electromagnetic§. cu

v ... = 2~ V ~M381.

Cs

1nf (750)

V .. ·24 V

Gel. 10nf

Fig. V. J O. PrearnpliIicator pentru dozl electromagnetieii cu [3M387.

90

l\WNTAJE ELEC'l'RONICE DE VACAN'fA

6

1 w_____.______r---c:::::J-t-C

~___ R,~270kn

R) lkil

~:~~v

47kn y 82a

=

V-: -(IV

c; 22pF ~~~~~-~~~

iNTRARE R

'7kn

C., 12nt

Fig. V.II. Preampliiicator pentru dozd electromagnetidi cu LM1303.

r

Cf= rOA 2310

T,:-BCI,14C tecmc)

V_ --18 V

Fig. V.12. Prearnplificator pcntru doza electromagnetica eu TDA2310.

mele straine} sint prezentate si scheme de preamplificatoare cu circuite integrate de tip UI'I1301 san TDA231O.

Analizind grupul de scheme electrice se observa elemente comune. Semnalul audio provenit de Ia doza electromagnetica se aplica prin intermediul unui condensator' pe intrarea neinversare a amplificatorului operational. Acest lucru of era 0 buna adaptare de irnpedante. Intrarea inversare a amplificatorului operational serveste la aplica-

rea unei reactii negative, pentru obtinerea caracteristicii de frecventa de tip RIAA la iesirea prcamplificatorului. Sc utilizeaza de fiecare data. un grup de rezistori ~i condensatoare ell valori alese in mod corespunzator, Functie de tipul circuitului integrat, se utilizeaza 0 sursa de alimeritare dubla sau simpla, filtrata in mod eficient (condensator electroli tic ~i neelectroli tic.).

Efectuind un cablaj imprimat ingri[it (structnra fizica de cuadripol) ~i

PRE".\M:PLIFICATOARE

91

utilizind' eomponente electrice pasive de bun~ calitate montajul obtinut isi va confirma pe deplin cerintele HI~FI, Se recomanda ecranarea montajului ~i folosirea obligatorie a cablului ecranat pontru efectuarea conexiunilor, (E.M.)

6. PREAMPLIFICATOARE CU ~A741

Multe dintre schernele electrice de preamplificatoare cu circuite integrate prezinta dczavantajul folosirii unei tensiuni de alimentare duble, lIonta[ele prezentate sint proiectate astfel mcit acest dczavantaj sa. fie eliminat, usurind adaptarea la un aparat electroacus tic deja existen t. In figura V.13 este prezentata schema electrica a unui preamplificator pentru un picup eu doza elcctromagnetica, Corectiile diagramed de amplitudine-frecventa se ineadreaza in normativele RIAA.

1

In fig. V.14 este prezentata schema electrica a unui prearnpli1icator pentru microfon, Amplifiearea montajului este de 40 dB, pentru un semnal de intrare de 20 m V, cu 0 neliniaritate a curbei de raspuns amplitudine-frecventa de

maxim 1 % in banda de frecventa 130 Hz ... 18 kHz. Ambele montaje utilizeaza circuite ~A741, care vor £i sortate astfel indt sa prezmte un raport semnal-zgomot cit mai ridicat. Tensiunea de aliment arc se situcaza in plaja 6V ... 15V, stabilizata ~j bine filtrata.

In fig. V.15 se prezinta modul de adapt arc a tensiunii de ali men tare al aparatului electroacustic existent la necesitatile energetice ale preamplifica torului, (E.M .)

7. PREAMPLIFICATOR eu POSIBILITArI MULTIPLE

Pentru constructorii amatori care doresc sa realizeze un preamplificator

,..------ .. ,_ .- . __ ..

R3= 1,5 Ko. ----~------'c=J~----------

+ Vee

_ .. - --<J15V

Fig. V. 13. Preampl ificator pen tru doza electromagnet.i eli. c u [3 A 741,

92

l\:lQNTAJE ELECTRONICE DE VACANTA

R, 120Kn

Fig. \'.14. Prcampti licat.or pcutru microlon ell 13:\741.

~<'5V

v. - len"Ufleo amplil;cof(J{'ului Va - lens (] hmenf preomphfirolor R - f'ezis/enfti

Ilz - diodri Zenner

r

SemnaI111 electric se aplica de la sursa prin interrnediul condensatorului C2ln baza tranzistornlui T1. Cornutatorul K prezintii dona. scctiuni, Una dintre ele este pcntru selectarea sursci de scmnal ?i a dona pcntru selcctaroa tipului de rcactie ncgativa necesarii caracteristicii de transfer intrare-iesirc, Scmnalul audio este amplifi.cat de ctajul care continc tranzistorul Tl si apoi aplicat etajului urmator, r are can tine tranzis toarele T 2 ~i T a. T ranzistorul T 2 reprezinta un tampon intre iesirea etajului de intrare ~i tranzistorul T3, in scopul aplicarii optime a reactiei negative selcctionabile de a doua sectiunc a cornutatorului K. Roactia ncgativa contine corectiile necesare standard RIAA pentru doza

Fig. V.15. Adaptarea teusi un i i de al i rucntare a prcatllplilicGLLorulai.

cu buno proprie ta t i in ceca ce privestc raportul scmnal/zgomot si distorsiunile armonice , este prezentata schema elccI rica in fig. '/.16. Caracteristicile eleotrice sint urmatoarcle:

- intrari:

a -micwfon (10 mV/4.7. kil) b - eap magnetic (4. m V /4.7 kG) e - dozii magnetics (3 mY/4.7kD) d - doza ceramica (20 m V)

- am plificarea: eca .. 4.7 dB

- distorsiuni armonice d -< 0,02 %

- raport semnalJzgomot -< 63 dB

- tcnsiunea de alimentare 20 Vc.c.,

stabilizata ~i bine filtrata

- impcdanta de 1C~ll"e Zeoptim = = 100 kn.

t

PREA1UPLlFICATQARE

93

KIA R

, .

me. pO------ - "---:}7

TAPE#--'-~------O • I---t--fl(.

____j a~ 7Ji F

MAG P R

IOk~ 4 R,

CEt?

MiC-10mVI47Ji(J. rAPE - ~mV 11~ 7 ktl MAG -3mV/~7Y.fJ. CEt? - 20mV

. SEMNAL IZG 0110 r ~ 55 dB

DIS T ORS/UNI A RMONIC£ "O[J3%

Fig. V.16. Preampl i Iicator

magnetics ~l ceramics, NAB peritru imprimarca pe banda magnetica ~i caracteristica liniara pentru microton. Din colectorul tranzistorului Ta sernnalul audio este aplicat prin cuplaj direct in baza tranzistorulu i T3, iar scmnalul de iesire din prearnplificator sc preia din emitatorul tranzistorului 1"3 prin intermedin! grupului C12R2.1• In scopul unui filtraj suplimentar al tcnsiunii care se aplica etajului de in hare este prevazut grupul CaRls'

Pentru stabilitatea montajului s-a prevazu t rezisten ta R23, care cons ti t 11 ic o sarcina constants a ctajului de iesirc, Tranzistorul T3 constituie un montaj tip repetor pe emitor, care are rolu I facilit5.rii ell plajului iesire preamplificator-intrare corector de ton.

. C. R", ••

O~7jJF 681<n 'I£?/R£

'r z,.""""pUml)

1~ 1

cu posibilitaj! multiple.

Realizarea $i reglajele . Montajul se rr-alizeaza pe 0 plicupi. de sticlostratitex placat eu folie de cupru in var ianta mono sau stereo. Se prevad cose pvntru fircle care fac legatura in tre placfi ~i cornntatorul K. Fircle cit; lcgatura vor ii in mod cbligatoriu ccranate, cu ecranul conectat pe cablaj cit mai aproape de ernitorii tranzistoarelor 1'1 ~i Tz (loc prevazut special 'in cablaj), Se vor utiliza componentc de buna calitate, iar rczistoarele care echipeaza etajul de intrare ~j buc1a de reactie vor fi obligntoriu de tip RP~I. Condensatoarcle vor fi de tip multistrat sau cu tantal (capacitatile mari). Cablajul va avea legaruri cit mai scurte iar traseul de rnasa va avca grosimea minima g mm. Se va ev ita bucla de masa in mod categoric. Co-

94

l't'lQNTAJEELECTRONICE DE VACANl'A

mutatorul K va fi de buna calitate, ell contactele eel putin argintate, pentru a prezenta fiabilitate in timp. Dupa realizarea montajului se veritica inca 0 data. corectitudinea implantarii componentelor, in special polaritatile condensatoarelor electrolitice, Se alimenteaza montajul ~i prin citeva incercari se stabileste valoarea finals a rezistentei Ru pentru care semnalul maxim de intrare apare la iesire nedistorsionat (Uemiter Ta = 5,5 ... 10 V). Pentru doza ceramica se va regla, potrivit tipului dozei, valoarea rezistentei semireglabile R1, 9i ulterior nivelul semnalului optim utilizind re-

zistenta semireglabila R2• Dupa efcctuarea reglajelor montajul se ecraneaza, folosind 0 cutie metalica ell peretii de grosime minima 1,5 mm )ii se integreaza mecanic III ansamblul electroacustic posedat, Functie de numarul surselor de semnal pe cafe constructorul amator le detine §i Ie utilizeaza curent, se poate renunta la unele din tre in trari, ~j corespunza tor components din bucla de reactie negativa, in scopul compactizarii montajului.

Preamplificatorul introdus In incinta complexului electroacustic pe care n detine constructornl amator se rigidizeaza corespunzator, (E.M.)

f

I

,.

}

CAPITOLUL VI

DESPRE :AMPLIFICATOARELE AUDIO

1. CLASELE DE FUNCTIONARE

Amplificatorul de semnale electrice alternative trebuie sa dezvolte in sarcina 0 anumita putere, cu un randament cit mai bun ~i cu distorsiuni minime, Reglajul puterii dezvoltate Ia icsire se face aproape totdcauna prin modificarea nivelului semnalului alternativ de intrare, Irnpedanta de sarcina a unui amplificator de audiofrecventa este difuzorul, iar puterea transmisa accstuia variaza in limite mari, de la citiva rniliwati (velum minim) pina Ia zed de wati (volum maxim) functie de valoarca dorita, In scopnl optirnizarii caracteristicilor de transfer intrare-iesire, s-au imaginat niste modalitati de functionare ale tranzistoarelor u tilizate ca ampli fie at 0 are , indifercnt de conexiunea in care lucreaza. Asttel au aparut asa-numitele clase de func[icnare. Tranzistoarele pot functiona ca amplificatoare (de curent san de tensiune) ill urmatoarele clase : clasa A, clasa B, clasa AB, clasa C si clasa D.

Alegerea clasei de functionare ~ a conexiunii de lucru a tranzistoarelor se face in functie de ampl. ficarea in tensiune ceruta, puterea rna.' imii; distorsiunile millime (THD) etc. Se mentioneaza di. in conexiunea EC se objine cea mai mare amplificare de putere. In acelasi timp, conexiunea CC con-

1

I

duce Ia cele mai simple scheme de amplific are , evitind etajele de adaptare suplimentare intre iesirea amplificatorului ~i impedanta de sarcina (de exemplu transformatorul de iesire).

Amplificatoare in clasa A

Schema electrica de principiu ~i caracteristicile de functionare statice ~i dinamice ale unui amplificator in clasa A sint prezentate in figura VI. 1. S-a ales pentru exemplificarea modului de function are un montaj ca concxiunea EG.

Se observa cii pentru obtinerea unui randament maxim, polarizarea etajului de amplificare trebuie astfel Hicuta

Fig. VI.1. Schema electrica a am plificatorului in clasa A.

96

MONTAJE ELECTRONICI':. DE VACANTA

incH in regim de repaus, tensiunea din colectorul tranzistorului Tare valoarea:

UCEm"-,,

Uc,"";; . 2

In absenta semnalului de intrare tranz istorul se gase~te in punctul static de functionare M (U c" Ie,), ale carui coo r donate (tcnsiune-curent) satisfac ecnatia dreptei de sarcina in regim static (fig. VL2):

Uo = UA - (RE + rp)IG.

unde RE = rezistenta de sarcina echivalcnta, rp = rezistenta infii~urarii primare a transformatorului TR.

Este necesar totodata ea puterea disipata, Pd = UeE • la, sa se afle in permanent5. sub valorile care consti-

U

Fig. Y1.2. Caracteristicile statice ~i dinamice ale arnpl ificari i ill clasa A.

tuie hiperbola de disipatie tcrrnica a tranzistorului,

tn regim dinamic, punetul de func[ionare al tranzistorului se deplaseaza pe dreapta' de sarcina de regim dinamic, a carei ecua tie este:

Ue = -RE ·ia

R£ = r» +- (. ltp) (rs + Rs)

tls

Semnul minus al relatiei reflecta antifaza dintre variatiile lui Ua ~i iePuterea utila Pit are valoarea:

u . i

P _ ma~ max

,,- 2

Ka rcprez intii factorul de utilizare al tcnsi unii de alirnen tare U A.

UA-UCE",t

-

VA

Puterea disipata Pd are valoarea:

Pa = UA• Ie, - pu• iar Pdma" = UA• t.,

Randamcntul acestei clase de func[ionare este :

l).1. = T,TR • ;;' ~ 0,4.5 ... 0,5, undo ~TR = randamcntul transforrnatorului de iesire,

Se observa ca mai mult de jumatate din puterea preluata de la sursa de alimentare P A se pierdo, Datorita acestor considerente,. etajele de amplificare in clasa A se folosesc numai in cazul cind Pu(~i Pd) are valoarea mica, iar amplificarea in tensiunea ceruta este mare (deexemplu, la eta jul pilot).

,

! \

-

DESPRE AMPLIFICATOARELE AUDIO

91

Fig. VI.3. Schema electridi a amplificatorului ill. contrat.imp, eu transformatoe de iesire, in clasa B.

AmpliJicatoare in clasa B

Aceste tipuri de amplificatoare folosese doua tranzistoare care amplifica pe rlnd (unul semialternanta pozitiva, iar- celalalt semialternanta negativa) semialternantele semnalului alternativ de intrare. Randamentul maxim se obtine atunci cind puterea absorbita de Ia sursa de alimentare U A este proportionala en marimea sernnalului de iutrare, Puterca in regim static de functionare (in lipsa semnalului de intrare) este neglijabila, deoarece tranzistoarele care lucreaza in c1asa B au punctul static de Iunctionare corespunzind cu situatia IE = 0, 10 ~ 0 (ueglijabil). Un exemplu de schema. electric a. a unui amplificator in c1asa B este prezentat in figura VJ.3.

Caracteristicile statice si dinamice de, functionare sint prezentate in figurh VIA, Se observa ca, datorita transformatorului defazor T R r- cele dona. semialternante ale semnalului alternativ de intrare se aplica succesiv in bazele tranzistoarelor Tl ~i T2• Acestca realizeaza amplificarea de putere pcntru fiecare semialternanta, iar transformatorul de iesire T R 2 rcface lonna de unda a sernnalului alternativ,

, - Montaje electronice de vacanta

Fig. VIA. Caracterist icile de functionare in clasa B.

realizind totodata adaptarea de impedanta cu impedanta de sarcina. Pentru eliminarea distorsiunilor de neracordare a celor dona semialtemants (crossover) in momentul in care curentii de colector sint mid se polarizeaza corespunzator bazele tranzistoareler TI ~i Ta, en ajutorul divizorului de tensiune R1R2• Datorita acestui Iucru se obtine totusi un mic curent de mers in. gol (iar clasa reala de functionara devine AB) absolut necesar pentru eliminarea inconvenientului mentionat anterior. Puterile utile, absorbite de la sursa de alimentare ~i disipata, se calculeaza conform rela tiilor:

pl. . ](~ U I

u - -z- Uo 1Ii"~ ~a max =""2 A Cmn

P a = 2 U A~:O max (in regim sinusoidal)

TI:

(2 ]{~),

Pa. = P" - Pu = UAIcmax -;; -2'

Randamentul unui etaj de amplificare in clasa Beste:

1)n = 1)TR, • ~: ~ 0,785' 'rjTR,K".

PI] tcrca disipata maxima, pentru care se dimensioneaza radiatoarele

98

MONTAJE ELECTRONICE DE VACAN'fA

tranzistoarelor finale (san radiatorul comun) se obtine in cazul in care 2

Ka=~'

..

I r, max 1 U I '

Pdma" T ---- -2-'- = 7l'2 A CJI =

= _1_ 2P~ < P']m'I

.. ~ K~, .

Concluziile ~i relatiile functionale sint valabile pentru toate montajele in clasa B, indiferent de configu ratia etajului final (contratimp, ca tranzistor defazor ¥ condensator de iesire, en tranzistoare complementare etc.),

AmpliJicatoare in clasa AB

Clasa intermediara de functionare lntre clasele A ~i Beste clasa AB. Caracteristic acestei clase de Iunctionare este faptul ca, In absenta semnalului altemativ de intrare, datorita polarizarilor, prin tranzistoarele finale circum. un curent [numit curent de mers in gol) mal mic deeit cel caracteristic clasei A ~i mai mare decit eel in cazul clasei B. Pozitia intermediara a punctului static de functionare M (Uc" Ie,) este deterrninata de polarizarea corespunzatcare a tranzis toarelor finale" Ma jorita te a eta jelor finale de putere lucreaza in clasa AB, datorita bunei comportari in ceea ce priveste randamentul ~i distorsiunile (THD), Relatiile de calcul pentru Pd., P a ~i P u sint similare cu cele folosi te la amplificatoarele in clasa B.

Caracteristicile statice ~i dinamice de funetional€ a unni amplificator in clasa AB sint prezentate in fignra VI.5.

Configuratiile "de baza" in privinta schemelor electrice (indiferent de pola-

rizarea In clasa B sau An) slnt urmatoarele :

- Amplifiea tor sime trie in con tratimp, en tranzistor defazor ~i transformator de iesire (fig. VL3).

- Amplificator simetric In contratimp eli transformator defazor , fara transformator de iesire, eu alimeritare de la dona surse de tensiune (fig. VL6).

- Amplificator in corrtrafimp cu tranzistoare complementare , fa,"a transforma tor de iesire (fig" V I" 7) .

- Amplificator 1n rlasa AB, sistcm Mullard, in mod" (fig. \Ta).

Acest tip de amplificator lucrcaza eu un curent total constant, iar scmnalul de intrare (amplitudinea lui) determina clasa de Iunctionare :

a) pina. la 4'0 % din putere - A

b) 4'0% ... 90 % din putere - AS

e) > 90% din putere - B. Amplificatorul Mullard se remarca

printr-un pro cent de distorsiuni THD minim.

AmpliJicatoare in, clasa C

Un amplifieator In clasa C este polarizat astfel melt excursia de tensiune a fiecarei semialternante depaseste limitele tensiunii de blocare san saturatie a tranzistoarelor. In acest fel, curentul Ie circula mai putin dedt 0 semiperioada maxima posibila,

In cazul amplificatoarelor eu tuburj electronice, aceasta clasa de functionare apare atunci dnd tensiunea de nega tivare a grilei de cornanda este mai mare decit tensiunea de blocare a tubului, Virful impulsului de curent anodic poate deveni aplatisat datorita apari tiei curen tul ui de grilii Ia ,,"irf ul" scmialternan telor poz i ti ve, fa pt c are

DES PRE Al\IPLlFICATOARELE AUDIO

99

UB£!

U'lIln

Fig. VI.5. Caracteris t icile de funcj.ionare l n clasa AB.

Fig. VI.6. Amphficator in contratimp, iura fransfcrrnator de iesire, eu doua sur'se de alimentare.

Fig. VL7. Ampiilicator in contratimp en tranzistoare comp lernen tare,

Fig. VI.S. Amplificator in clasa AB, in mod", (sistem Mullard),

1*

100

MONTA.TE ELECTUONICE DE VACAN'fA

;c

disloFSW c5Pfit'tJ.

/

\

ClMA c

NOTA

" {l'Jrjiur-ea h~roJii nu circuli! curenf de coiecttr:

Fig. VI.g. Functionarea unui amplificator 'in clasele A, B ~i C,

duce la 0 repartitie nedorita a fluxului de electroni de Ia catod intre grila ~i anod,

In figura VI. 9 este prezenta ta functionarea unui etaj de amplificare In clasele A, B, C, indicindu-se cum depinde semnalul de iesire de punctul de functionare ales. Amplificatoarele in clasa C nu se utilizeaza de cit in cazul unor montaje speciale (in radiofrecventa): deoarece aceasta clasa de functionare implies un procent mare de distorsiuni (clipping) inadmisibil la un amplificator de audiofrecventa,

A mplificatoare in clasa D

Clasa D de amplificatoare corespunde functioriarii unui amplificator in regim

de comutatie. Aceste tip-uri de amplificatoare mai poarta denumirea de amplificatoare autobasculante. Datorita faptului ca puterea disipata in cele doua stari extreme ale tranzistoarelor (sau tiristoarelor) este minima se pot obtine randamente foarte marl in privinta puterii utile transmise.

Schema-bloc a unui amplificator in clasa D ~i formele de unda ale semnalului alternativ de intrare amplificat (pentru fiecare bloc functional) sint prezentate tafigura VI. 10. Scmnalul de intrare se aplica unui circuit de tip modulator in durata a impulsurrlor generate de un circuit basculant astabil (multivibrator) MO.



DES PRE AMPLIFICATOARELE AUDIO

101

o



®

m

If$11/£



Jfi\J.

I I I I

, t

Fig. VI.I0. Schema bloc a ampliiicatorului in cla.sa D!li formele de unda ale semnalului in blocurile tunctionale.

Impulsurile modulate in dura tii sin t amplificate de amplificatorul AF, care in aceasta situatie lucreaza in regim de comutatie. Valoarea me die a impulsurilor 0 btinu te la iesire (a" trenul ui" de unde dreptunghiulare) depinde direct de amplitudinea semnalului de intrare, Variatia in timp a acestei valori medii reproduce, Ia scara rnarita, semnalul de intrare. Pentru obtinerea acestei valori medii se utilizcaza un filtru trece-jos F. Frecventa de comutare este de circa 6 ... 10 -Qri mai mare decit frecventa maxima a scmnalului alternativ amplificat. Limita superioara a acestei frecvente serveste la dimensionarca filtrului trcce-jos F.

Pu terea de iesire P u are valoarea:

P u~ t~

It = If; . T' unde Rs = rezis-

tenta de sarcina.

Puterea disipata include puterile disipate in regim de blocare, saturate 9i regimurile tranzitorii de comutatie,

Pd = Pdb + Pds + Pd trans =

= U cI c, ~~ + U CE sat I C max ~ +

+ U AlC rna>:. tf + tT •

6 T

Semnificatiile duratelor lb' tc' tr, ir• -iii T sint mentionate in fig. VI. 10.

Randamentul unui amplificator in clasa D este

P

'f)D = u ~ 0,94 ... 0,98.

Pu+Pd

102

MONTAJE ELECTRONICE DE VACAN'fA

Se observa Ca. randamentul "fln este net superior claselor de functionare prezentate anterior. Totusi, acest tip de amplificator nu se foloseste in aparatura HI-FI datorita procentului mare de distorsiuni THD caracteristic clasei D.

2. PUTEREA DE IE~IRE A AMPLIFICATOARELOR AUDIO

Puterea de iesire a unui generator de energie se defineste ca fiind capacitatea unui sistem de a dezvolta 0 anumita energie Intr-o perioada de timp, in momcntul alimentarii unui consumator. Unitatea de masura a puterii 0 reprezinta watt-ul, iar pentru un circuit electric, puterea este direct proportionala cu tensiunea aflata la bornele impedantei de sarcina §i cu curentul care trece prin ea.

Puterea de iesire a unui amplificator de audiofrecventa reprezinta puterea pe care acesta 0 poate debita avind ca impcdanta de sarcina difuzorul sau grupul de difuzoare,

p = u:> i, unde

14- = U sin (wt + <p) i = I sin (wt + ~);

(in cazuJ regimului sinusoidal).

In general, fiecare amplificator de audiofrecventa de putere are mentionata, printre caracteristicile sale date, de firma producatoare, valoarea puterii maxime de iesire, Faptul care de cele mai multe ori nu este precizat consta in totalitatea conditiilor in care a fost masurata aceasta putere, In multe cazuri, puterea de iesire este

prccizata doar pentru 0 singura freeventa a semnalului alternativ de intrare - de cele mai multe ad 1 000 Hz. Amplificatoarele ieftine, "de larg consum", au inscrisa ill carte a tehnica valoarea puterii de iesire Ia frccventele medii, presupunindu-se cunoscut faptul ca puterea scade spre extremitatile benzii de audiofrecventa. Deaarece performantele in aceasta privinta depind. de tipul schemei electrice a amplificatorului si totodata de componentcle folosite la realizarea lui practica, este de asteptat ca a livrare liniara a puterii in intreaga banda. audio sa. fie garantata pentru produse complexe si, evident, cu un pre] de cost ridicat.

De multe ori, valoarea pracentului maxim de distorsiuni THD (THD = = total harmonic distorsion) este precizat, dar numai pentru 0 anum ita frecventa din spectrul audio, ~i pentru o putere care poate sa. nu fie maxima. Posesorul unui amplificator de audiofrecventa trebuie sa cunoasca valoarea reala a THD-ului, la puterea maxima, in intreaga banda. audio, pentru a-§i putea forma 0 imagine asupra perfor .. mantelor finale ale complexului electroa~ustic. De obicei, puterea unui amplificator de audiofrecventa se precizeaza pentru un semnal de intrare en forma de unda sinusoidala. eel mai frecvent sint precizate in cataloage urmatoarele puteri (una dintre ele):

- puterea maxima sinusoidala ;

- puterea continual

- puterea de virf ;

- puterea muzicala IHFM.