Sunteți pe pagina 1din 24

ROTONDA DE

"

LA oRĂŞTIE

Cercetarea arheologică

Zeno-Karl PINTER

Cercetările arheologice deschise în

, ~I s u s 1nu t e

.

ţ.

. ' 1

b

d

cetatea din O ~

. decurs u l an1lor, numeroase mărturiiale cult

D.

M A S I

.

nemlJ ocit de regretatul

raşhe în

.

anul

1991

.

.

.

.

.

urn ŞI ~rofesorRadu civi li Popa au ' d 1 m

1

za~Ie1medievale transil scos

t •

·

'

101 tiatlVa

a iveală "

,

. ' m

acestea, vom a or a cu actualul prilej, capela

descoperită î n anul 1992 şi cercetată în ma i m u~~ ~an c~ntral sau "ro t onda d;~~eOr~l~t~;

pân ă în an ul 1999.

·

.

tape Şl de-a lungul mai m u l t or

1

.

ea ce Ul de-al doile

.

t

.'

pann,

camaştie.

1 · 19

ţ'

d b

Campan1a anu UI

est-vest, respectiv sec 1unea

92, a

e utat cu deschider

S 1

7 92, între corul gotic al b.

. a ronson al magistralei

şi zidul de incintă, în _z~.na de deschidere a acestuia sp~:e~:~~~~hl, ~~tualmente re~ormată,

pe lat ur a de es t a cetaţu. Abordarea spaţiului de la es t de b' .e m ic u cular de artl l er i e de surprize, vizibile fiind denivelăridestul de ciudate ale terenululsen~ave~h~e'.p~evesteaunele

de mate ri a l e de

"

construcţie şi moloz, ce apărea u la adâncim i foa~~ Şl c.~~ tatil~ l~presionante

d

't

t e co~ u rn a ea_ re

f

D

spaţiu pare . sa se .

·

.

.

Is tl nga un turn . . ci r c ul ar · î n acelaşi t 1mp, ' nea

î

~

~

d '

m

·

pn . ma t

fi . f ost umplut ă, dar ca r e m a i upra e r a vizibilă eXls ente1 î n

cetăţii n e-a u a tr as a t e n•i a as

e mlCI !n gradma amenajată e asemenea, î nt r - un t a bl ou real i za t de J. Reumann

ln acea s aî zon a

l

.

n a c e st penm etru a une1 rnan secolul al XIX-l ea. 2

Secţiunea S7, (Pl. I) cu lăţimea d e 2 m şi lungimea maximă pe profilul de Nord de 19,50 rn, a dezvăluit iniţia l d oa r un pav aj mod e rn c u lăţimea de ce a. 5 m , c ompus di n pi atră

de râ u , pia tră de sec t o rul d e s ud al

ca rie r ă ş i că r ămi z i, c um s-a mai surprins şi i n c ampania anului 19 9 1 î n

cetăţii. P av ajul ce evoluează paralel cu zidul de incintă, la o distanţă d e

C

a 1 8 59,

Î

n a ce st

.

·

ca mpanie (19 9 1) , n u meroş1 localn1C1 " c un osca t o n a 1

f antan1 " . ro tun d e ce ar

4 - 5 rn de ace s ta, reprezintă prob a bil un drum de rond interior , amenajat în primii ani a i secolului al XVIII-l ea, p e ntru m a n evrarea pieselor de artilerie de către trupele austriece comandate d e Csulai Balâs şi în cartiruite in cetate din ordinul generalului Rabutin, în

anul1703. 3 Această afirmaţie e ste întărităde surprinderea în S7 a unei amena_j~iîn plan încl inat, ce permitea man e vrarea pieselor de artilerie în şi dinspre turnul semicu c ular

aceastăamenajare ,

trac tarn pe acelaş1 traseu a unor tunun gre e cu acar t ame

mpă de tractare · ' a tununlor, . pare

nt de cea 1 m specific pieselor

d e a rtileri e habsburgice din aceasta penoa . d ă.

In colaborare cu A. Cosma (1991), G. Petrov Cronica cercetărilorarheologice (CCA}

( 199 2- 1995) şi I.M. Ţiplic (1995-1999), au fost ~u~~~~tei~n Buletin informativ ICSU Sibiu, 3/1995 ,

î~

·

cu lăţimemai mică(1,50 - 2 m), s-au format şentuiriparal~l.e,d~tonta

·

1

4 A

ceas

ra

.

.

1

Rapoarte arheologice asupra acestor cercetăriefectu~te

2

3

1994 - 1999, în Fragmentarium docum~~~~Oro§~=se afli,ln curs de redactare.

1

i

1

ln decursul primelor campanii, ne-au fost

Informatii de mare valoare pentru cercetarea arh: 0 f;to'are A. Amlacher, de specialittl~ furnizate cu deosebită amabilitate, de re.gretata nitl~or calviDI tiluteranl. M. Szila&Y , ş. '

iar un studiu monografie asupra cetitn dm Oritt

local, N. Adam şi A. Cosma, ca ti de preotii comu 1fH) ID~

H . Pepl şi H. Junesch.

D

·-' .Len BeweJUIII Jm Bzoo~B~Stubl fJ183·J

14191

'

di e ArziAnlfe der Rdcoc~sc,.

IJ""'l'J

orner, E.,

Ub"

er

211992 , p. 77 sqq.

d

zur Volks-und Landeskunde, 35, 1

Wrede, A. von, Geschichte der k. un

k Wehrmacht, m, Wlen, 180 1 • P·

·

d zur Volks-und Landeskunde, 35, 1 Wrede, A. von, Geschichte der k. un k Wehrmacht, m,

lizat în anul 1705 şi păstrat la arhiveJe d.

L

t eventualitatea d exjstent

1 n al ceta\11 ., rea

acestor aroen

f'l

doua pro 1 e

b'

r~ ~l

.

a fi schilală şi pe un p a

Ul

lăt

de

5

. 1

oimea

w

·mea de 3 m Şl untr

1

,

1

zidului de incmt

sec•iune, a mcepu

v

.

.

. din

b

"' cu a

m

l

A

~

. Jr)J 'lJrl

~~1 l!Jftl

JJfr.

b :rf!ttţa

h .

.

~

ş1 1n

.

aJ'ări militare

V1ena. În scopul unnan.nl ~ ·

. terior s-a deschis în paraldel culO m pe profilul de sud şi 10,68 m pe profilul de nord nef. ~lo,,_

~f.J un ·

.

S7 şi păstrându-se un mar or e

e

1

1

b

1 noi

se datoreaz ,

1

u 'c l'i pe care l-am

O"''

l

f

1

"n

1

m, o nouă setţju

1

.

.

a uat no1 . d

e

ca 1 . cazu secţjunJj S7

t

-

d

1

l ungime intre ce f e f-<'5 de axu

.

ă

a~

a

~

, v

5

lsen imediat sub solul vegeta -

1

ta- cu mortar de

b

. d

l't

.

d

Cv

m.

.

rep axa e referint.~: ~J LJ~iji

\<1•

strat subUre de parea "' . desene

l1 ar

-"~st~

rno}rJz

·· J~.

un tra

'~

5/2

Şl t un

una ca 1 a e ce

t se contureze . _

. tr- de cariera ega

zid masiv dm p1a

circular. Considerând ca estetruvor tiae s-a deschis o nouăsecţi.Wle,S12, cu dimensiunea dsu1In'af~

de un turn circular ş1 onn u -se surpnnderea unei

,

"'

e

cât mru man ac~ astă _ trând cons un martor de 0,50 m faţa de aceasta. De asemenea, sectiune rr~

în paralel cu SlO ·t v spre §l pas vest cu

a fost pre ungi a

destul de repe~e.conlst~taca neust Dificultatea iniţialăde identificare a monumentului acen~a.

După lăroireaîn acest fel a suprafeţeide săpătura· aS1r1

O"'

, s-a fJ\1~

t

reztda

avem de-a face cu un turn circular, c1 cu o capelăde plan

·

.

.

1

d

.

,

_

·d ~serrucrrcu ara spre

s1

a

,

t

~ d construcţie ulterioară, a z1dun or roton ei cu o manta de z·dă.

e

d

t

1

ne

at 1ntregn construcţii 0 planimeh.o

~

(f o d t o. esc

1

)

hid n partea d de vest, zidul.L

.

1

~

ere

'lt

e 2,40 m, flancată.L

·d

1

ue

de îngroşarenu

u 1~

îngroşarea wtr·o e apa

_

'

_

d

de factura asemana _ -toare zidului primei faze, ceea - ce a

ovala ascunzan

b ida semicirculară dezvoltata spre es a h'de complet, lăsând în dreptu l 1ntraru . - o

s

ali

d'

.

ca

mgroşare doi co ntraforti. nu se Aceşti .1nc 1 contraforti, nu sunt eg

are 0 grosime constantă,variind între 0,30 ~ Ş.I1 m (PL. Constatându - se inutilitatea roartorulu1 d1ntre secţiunile S10 Şl S 12,

Imensiune · , cum rucl · · Zl u

.

acesta a fost demolat .

La adâncirea spatiului de săpătură rezultat în acest fel, s-a consta tat edificiul descoperit are subsol, cătrecare accesul se făceadinspre partea de vest, printr-o uşăcu ancadrarnent din piatră simplu fasonatăîn profil pătratcu muchiile teşite(foto 2) . în stâlpul de sud al ancadramentului, pe partea dinspre interiorul capelei, s - a păstrat şi un cârlig de balama din fier, indicând clar direcţiade deschidere a uşiispre interior. Pe această intrare au fost adosate în mai multe etape,

unui culoar ce susţinea scara de acces spre parter (foto 3). Din această scarăau trei trepte din gresie ce evoluează în evantai pe partea laterală a intrării şi au pasul

amenajări ale

fost surprinse

de 30 cm, respectiv cotele de la nivelul actual de călcare înregistrează: 0,70 m pe prima treaptă, 1,00 m pe a doua şi 1,30 m pe a treia treaptă ( Pl. I). Întreaga amenajare de acces spre subsolul rotondei a trebuit degajată, săpându-se printr-un strat de var compact şi lipsit de materiale arheo~ogice, gros de 1,60 m. S-a putut dealtfel constata întregul edificiu a fost refolosit ca groapa de var în epoca modernă, probabil în perioada construirii bisericii noi a comunităţii ~uterane, edificate în anul 1821, ca şi a renovărilor masive ale bisericii reformate , definitivate

m .anul 1844 şi determinate de efectele puternicului cutremur din anul1838. Pare de asemenea evident f~ptul că după folosirea varului, rotonda a fost umplută cu moloz şi materiale de consn:ualcţierămaseîn urma acestor ample lucrări. În acest strat s-au descoperit mai multe

maten e moderne şi 0 mo

nninte

deran · t

d- d

a

e

kr

3

·

ne

. e1ţan emisă de împăratul Franz IT în anul 1800. d'

.

In apropierea corului au apărut numeroase mo

d

1

e Inmormântări succesive (M21 -

M32)

.

di

,

ne

s

a

a ânc1rea secţiunii S7 A

Ja e

a

I

d

d

e

' ln zona ucranle de const ruc le sau

1

.

t'

cei ce :p

(Pl

IJ.

Interes'nt, In acest context est este mai vechi der.ât c

fundatia corului. De f

fiind faptul

umane ce ieşeaudin p~o;.tat.şantulde fundaţieal corului, din respect, nu au tăiatsesiz3l 1 e CI au turnat fundatia peste ele. O situatie similară,s-a

:muru] drept al defunctului a fost prins în zidăria gotica, e:;le

t ~rulgotic, deci anterior secolului al XIV-lea, deoarece ~st:tal~dnt

·

spune t de

, e ~ormantu M31, despre care se poate cu certitu

~

"** PJ an des Tranchements und B

,

~

" Kriegsarchiv, cota: H, md,

. urg Saswaros aujteutsch Bros, ăsterreicbiscllelStall

. escoperm monetare 1n cetatea CJ.nlştiei,ID Salplla.xx,vu

.

889

Pap, F., Petrov, G., Pinter, zK D

p . 468, MBR, 3374, b.

·

.,

ut

,

f/111·1-

264

în cazul , bisericii mănăstirii . . franciscan e d' In Car Dupa demontarea pavaJulu1 drumului d

mai n1ulte straturi de irnpuse de armele de

se arnortiza l ov ituril e ghiulelelor de asedi u e~~lau. sprijinite din inte~~;nedie~al~ la cerinţele

240 mm, în S7. La distanta de 11 m de f~d

descoperit un zid cu lăţimeade 0 ,60 _ 0

b

eş, databil~ t

anse

pământ de unlplut:rr~nd, î_n tronsonul de e: t ~J în s.eco.l.ul al XIV - lea. 7

foc . Z i durile înalte tr ' ce. t1n d e adaptarea

secţn~nu, s-au dislo c at

cetă

65

1 _ll Piatră, c um s -a dese

: u pamant, ~entru a

atla. cor~lui gotic şi l a a~?er~t un a c u cal 1brul d e

.

a

ost ndlcat d

1

m •. I~ partea

superioară a fost

~?: a nivelul a 3 -

d

îngriJit lucrată şi ţinuta" .

·

1

dr

'

anc1mea de _ 2

.

iar la

1'

nguros

eap tă.

Icular pe traseul secţiunii(foto 6) ,10 ~·s-auconturat 7 gropi, plasate

. Gropile se lipes c una de ce alalt a- . go u ea l or

.

b

m

d

e gropi de s t â lpi ' din 1

. , c~ Şl _a secţionarea gropii nr. 7

Şl

otondei la o distanţă de 1,20 _ 1 , 30 ~ f din Piatră legată cu mo:clmea d e ~-1 ,60 m, s-a

r2 m fatăde rotonda iniţială(PL. I). Zidul aţafde ~a~amentulexterior a~a'ce urt.marea cur?ura

ces eia, respectiv la

Su b niv e lul talpn fundaţiei acest ui zid l a ad"

4 asize, deci la o

O 40

,

înăltime de

în şir,aproape p er? en

au diametrul cupnns Intr e 0 , 30 şi 0,50

- t

s-a constatat ca es e vor a

anţde apărare.Urme l e acestui şanţau fost surpri·nemn ~ unei palisade situate în buza unui

f-

se Şl 1n cam

Ş

de sud al

-

· ·

-

-

cetaţil, n~sa ara partea superioară a valului distr

·

tr

'

l

alisa

p

,

- parua · anului . 1991, în sectorul

upe e habsb usa de amenajarea · unor barăcila

"nceputul secolului al XVIII-lea, probabil de ca-tr

·

d

1

raton

l

În vederea surpnn

cu rotonda, s-a desfiinţatmartorul dintre s 7 şi SlO

acest prilej , la -0 ,45 m, într-un strat cu pietre ce

eru unui · tronson cât mai lung e al

d

l

e1, · s- a gas1t - · o monedă denar

"

.

. ~g1ce Incartiruite , în cetate.s

a)are a spaţi

- d

1611 9 D

~el Şl pentru a se observa relaţia

·u1

.

' ca:_e oncum încălecazidul rotondei. cu

u1

par sa marcheze o reamen ·

, em1s1une . .

M

alia II

.

S

elin ex tenoru

completă a martoru Ul , In

s-a săpat un şanţ adânc aşa ca în sectorul de sud

porţiunea de fortificaţiedesco

ci s-a :n a .lnt d7 ' s-a pu~ut c_onstat~ că nu

·t-

,

.

upa

emontarea

b ·1 ,

l "

enaJa

P roba 1 1nc 1na 1a na ura a a terenului accentuată printr-

al

ţ·

t

'

.

un va

oar o palisada folosindu -se

1

1

rea 1zat

.

d'

1n p1etnş ş 1 lut

.

.

.

purtat, (Pl. II) v ce suprap~eastfel~.strat de culturăce conţineceramicădatabilăîn secolul

al VIII-le~ d.C.

(Pl.~) . Co~orarea pante1 situate ~n faţa acestei amenajări s-a putut urmări până la

-2,95 m. In .zona stâlpulu1 nr. 2, a fost descopent un vârf de săgeatăputernic corodat, (Pl. vn-s), dar care pnn aspect este destul de uşor de datat şi încadrat crono logic. Vârful face parte din categoria pieselor rombice, cu peduncul de înmănuşare, tipul "B" al clasificării propuse de Alexander Ruttkay, atribuite în general migratorilor maghiari. 10 Piesa noastrăare însănodul pe pedunculul de înmănuşare, ceea ce o încadrează în subtipulZ-b, c u o extensie cronologică mai mare.U În general, nodului pare a fi o adaptare, prin care se încerca împiedicarea alunecării vârfului în corpu l săgeţii în momentul impactului şi apare datorită folosirii săgeţilor împotriva unor inamici dotaţi cu cămăşi de zale, deci o inovaţie databilă după secolul al XI-lea. Un argument în plus al datării vârfului de săgeată din S7 în secolul al XI-lea, este dat de faptul

în necropola aparţinând orizontului vechi maghiar, cercetatăde n~iîn ap~o~iere~oraşu.lui,în

Dealul Pemilor, nu au apărutvârfuri cu nodul, ci doar piese mai simple hp,

stepă. 12 Piese foarte asemănătoarecelei descoperite în S7, sunt cunoscute In mediul secuiesc

Ice

mi~atorilo~de

7

, l

Popa, R ., Caransebeşul şi districtul său ~manes~ Jn s~co;

le XXIV în SCWA 40-4/1989, pp. 365-368;

; C fşana şi Maramureş, Cluj-Napoca,

:

Rusu, A.A., Dictionarul mănăstirilord1n ~ansJlvanlO,. 0 ~~i o:ra,

2000,

p . 87 sq; Ţeicu,D., Banatul montan 1 ~~vul:;.ed~u, ta! din

a fost interpretat eronat ca biserică .orto~ox~ Şl pu

1998 , p. 181 sqq. Monumentul motive mai mult politice decit

lC: c;: iţa: 19 93, vezi in acest sens şi:Rusu, C.,

tiintifice de Bona P. Biserica med1evala d1n Caranse eş,

Ş

'

204-207.

H 23 g,

(recenzie) în Arheologia Medievala, 1/1996, PP·

Dorner, E., Joc. cit.

,

.,

~

7

ş

G.ladau.ndelf8 in der

Pap, F., Petrov, G., Pinter, Z.K., op. CI!·• 46 d~s 9. bis zur ersten Halfte des 14 · J

.

10 Ruttkay, A., Waffen und Reiterausrustung

Slowakei, în SlovArch, XXIV-2/197 6 ,

330 '

.

Dealul Pelnllc ba~

-.

11 Ibidem, p. 327, fig. 54.

12 Pinter, Z.K., Luca, S.A., Necropola me

d' val timpurie de la Orăştie-

18

'

I/1995, p. 24 sqq.

1 2 Pinter, Z.K., Luca, S.A., Necropola me d' val timpurie de la Orăştie- 18 '

C

t Reci şi Turia şi datate în secolele XII~"'

d

h aza

,

1

,

ftudi erna ne , că fortificaţia . suprapune urmele de 1

~

.

.

.

.

l

B

~n ta

.

Sf Gheo r ghe - e e

Ptin

gh

la An

u

. ulterioarăacestUI lnterva

sa mare

.f.

e u~oat~ s t a bili c u d es tul a c~r ~rprins şi î n secto rul d

v â rful d e săgeată d a t

e sud şi în cel de Ves t ocUi r e ale a bil după seco lul al "~ dleCi este ~~ ea,

Pare

r m.are, s~ i di n seco l e l e VIII - IX. f a ?

u ne i aşezar

.

t

R

1 c r on ologJ C, l aT

ire a

alisadei.

1sa

heze p e r i oada d e fol~s

f

e

ti a cu 'd p Pal .

ării Zl

Ul

di n l emn ş1 rotonda d1n p1 a tr a es te de s tul d

t

lt

d. In .

-

o n dei într - o e tapa u

d

a

en . o ar a. Z idul de "I

S

7.

Pri

n urmare "

ngroş

, Ingr d e m o ntarea a c estei

0

e d' f·

l lCiJ

are a

§~ ea

a, adiCă

S·a

laţi·a dintre ort1 1ca~

.

datonta mgroş

.

.

A

t

d

· de

bil it

rima groapa u ro de stâlp de p ahsa .

u pa

1

d e s a

rotondei taie pe Jumata e p d

zidului rotondei s-a produs dupăsecolul al XI-lea.

. demon t area palisad e l sau prm

1

modern

s -a p r odus în campania anului 1 993 14 • c" d

an

d

mo ozu t t mon um ' e n tu l. I , n pa r

_

Go l irea r oton e l

.

a l e l cu secţiunea . S12 / 9 2 s~a d eschi

h "

a r eţ , s - a c onstatat c a aceas tă s

1

.

s

af t de săpatura pe o

D

14 ' 30/ 2 m. 'd ul

al pe z1

.

0 ' 50 d

e

lărgit ş1 s upr a a

d

secţmnea 515 , e

cade aproape 1n t ~gr

cu pas

·

tr

ar

.

dupa" pr i m ul râ n d de

eJa ro t o nd e i şi pe a lt e ziduri . adosate , mohv . pentru c are s~a d ecuun eschis

e

m

,

î n paralel, secţiunea S17 , de 15 ,60 /~m . Prin a c este s e t;

d

h '

t "

I

esc 1sa cerce arn. n

.

c\-'U!ti

pela rotondă a fost

secţiuniles 15 ş·S '

.

ea unm martor

î ntreaga su prafaţa ocu~ata 1~ c:dosări şi intervenţii l a r ot onda iniţială.

u putut constata mal mu ontinuă e amenajarea scarn

Pe p ar tea

d

t

e ve s

se c

d

"tr

s-a

e acces ca

în mod s1metrlc . . cu s1 't ua

. d

A

p1atra

.

'ţi'al al

tar şi c u tr e pt e din blocuri de gresie , se a

e rau ton cu dei mor reprezentând deci o a treia fazăde construcţie, ·

'

d

S ·

·

d

d

e

_ lgiSmu~

XIV llll - XV, prin ro descoperirea unui quartig e~s

.

1

17

e nive l u

d

e

l

sup en . or al capel e1, .

, ţi'a din 512/92 . In acest . sector, s-a . constatat d ca aceasta , amena 1 ·are din

aseaza pe 1n groşarea zidulm·

ata b'l 1 a " 1 a cumpănasecolelor

L

uxem b _ur g

(

1~86 ~ 1 4 37 ), în

ntextul acestei amenajări. 1 sLa rândul e1, aceasta amenaJare a fost r efacuta, mtr-o a patra

~~tervenţie, prin căptuşirea culoarului de acces l a s u bsol c u cărămidă şi întărirea feţei d e vest

c u acelaşi mat e rial d e co n stru cţie. De aceeaşi fază ţin e ş i ame n a j a r ea ce l o r dou ă pr a guri din

interiorul culoarului de acces spre subsol, dintre care în pr agul dinspre vest au fost refolosite

bl oc uri fasonat e şi pr o fil a t e din reb u tur il e şantierului gotic. Prin urmar e, şi ac est amănunt duce la datarea a ce st e i faz e spr e s eco lul al X V -l ea. Încă mai t âr ziu , se d e s c hide fereastra de ae risir e a subs ol ului , prin spargerea at â t a zidului ro t ond e i iniţiale , c ât şi a zidului de îngroşare. Căptuşirea cu cărămizi a acest e i ferestr e, poate fi datată î n secolul al XVI-lea , prin des c operirea î n stratul de construcţie c u spărturi de cărămidă , din faţa treptelor mai v echi de gresie , a unei monede emise în anul 1552 de Ferdinand !. 16 De asemenea s-a constatat în spaţiul cercetat la

n ~rd-~es~ de rotondă , că înainte d e îngroşarea zidului c apelei şi a construirii scării de a cc es

din piatra de pe partea de vest , edificiul a fost î nconjurat de un zid din

piatră şi mortar c e

1 , 70 m şi urmăreşte la c e a. 2 m , conturul capelei iniţiale. La fel ca în secţiunea

a p are la -

5

ŞI mgn)lt 1 a: I~ adâncime nu depăşeşte 0 , 40 m, evoluând pe 3 - 4 asize . Toate acestea , indică

rolul a ce stlil zid drept fund ţi

_7! 92

.~n~e~maiapărutun fragment din acest zid, partea de sus este lucratădestul de drept

a

e pen

tr

u o suprastructura uşoară cea mru . plauzibila . 1po · t eza

~

w fiin' d

cea.~a.partdenenţeisale la un portic ce înconjura rotonda un f~lde atrium pe zidul în discuţie

spnJimn u-se coloane di edificiului (Pl IX-2) L

"

In care

fărăsicriu (Pl

de r egele Ladislau 1 al U

1

'

'

· rul

·

n "e~nce susţineauo streaşinălargă,scoasăcu cea 2 m în exterlD 3

b

raţele pe bazin Intr-o groapa îngustă, probabil doar~ 81

orman t u } UI · , a fost descoperit un

"

d

d

enar

.

,

.

.

a'I'Olnt eiiUS

e QAo--

d

f

a adanc imea de -1,80 m , acest zid este tăiatde un mormânt, notat Ml .'

'ulgi,

·

·

e unctul este de

'

1

'

c t

10

O.

4 ) PI, u~ cu

· n Inventarul m

.

.

ngariel(1440-1444).17

13 s

'k 1

ze e y, Z., Arp6d-kori nyilhe

;

k

14 Multumim pe aceastăcale nugye

, ~vasznamei!J'eben, inACTA-1999, p. 241 sqq.

.

.

Iu)ia,

ls

l&

17

care în campania anului

destul de dificile ne-au aJutat, cu mult entuziasm în definitivarea acestei ur----

~eroşdor.studenţlpracticanţiai universităţilordin Sibiu~~'IJ]Ii

199

·

Pap, F., Petrov, G., Pinter Z K Ibidem, H. 40.

,

.

.

. , op. Clt . , p . 467, CNH, n, 125 A.

lb 'd

1

em, CNH, ll, 149 c.

266

Pinter Z K Ibidem, H. 40. , . . . , op. Clt . , p

Mult mai târzii sunt adosările

d

A

e rau

-

-

'd-

e est-nor d -est a rotondei. Un zid

pe ambele construcţii.Pe acest zid se eşde absr~a rotondei cu zidul de incintă, adosându-se

1 egata - cu mortar un surpnnse t pe part

.

ea

a, c u o unda ţie supe rf a . al-

,

f

aseaza un al d

.

'l

.

d

din pratra -

.

.

- .

'd d'

ca rr e ra şr caran u

Ol ea Zl

m piatră de râu, piatră de

de luptă (Pl. I) . În tre rotondă şi aces t ;~ d a Şl c~~ pare fi

d-

na)are a niv 1 1 . di

d

e 6 groşi

al

, ca t

_

. e u UI

descoperrt o mone a poloneză c u valoare

.

S e constată

d

a

e asemenea în această zona-

află Ia -2 ,3 0 m.

0,50 m

d

'd

l

O

al

-

t a amenajare, de data a

gr

avut rolul de sprijinirea galeriei

de 1utuia1ă ce pare marcheze o ame I . e spn]In, la adâncimea de -0 70 m într -un strat

ntre capelă şi zidul de incintă s - a

,

,

.

' errusa · - , m anul1663 de regele lan Cazimir.1e •

·

.d

1

pa di fund H

n car-

.

ceas t a

- al<Ler ZI u m de îngroşare a rotondei se

·d-

.

d

eZI u amintit . . an t enor . şi reprezint-

1

f

arm a , se a osează zid u lu i de incintă la

î

hi

c , ce se ne de pe o mică amenajare

t

aces PICIOr de arc s-au descoperit nari · emişi · · tot sub autoritatea regelui

u n Incepu~ once tentativă de

,

.

a d osata - pe partea de nord-est a a un rotondei PICior de Sub ar
d

-

d

" e rnone e, un mic tezaur con t" d

s an

.

.

·

în d de

1-

1 55

'

rectangu ara

upate 28

Ladislau 1. 19 In ceea ce priveşteamintita ame a rotondei, dimensiunile acesteia, 1,55/

~aJdare e plan_rectangular de pe partea de nord-est ezarmeaza de la b

:Idita du~ctde pe niVel.ul de călcareal ' rom, deci nu P:Ut~a susţine o amenajare

atribwre u?'cţiona a. Această construcţie pare fi fost

.

.

,

constructonlor,. actualmente talpa fundaţieise aflăla _

înaltă cum ar fi un horn. O eventuală întrebuinţ

0

raport c u edificiile

de cult ar fi ce l puţin nepotr:U~-arLI a~~ea?e latrrn~, d~şipoziţionarea în

între această amenajare şi zidul de incintă s-a con~~ t a a :c~ea spaţiulm di n 817, cu p rins

est, până l a - 3,80 m. Se pare avem de-~ face î~ :c: t o co torare accent~ată a str.atur il o r sp re -

s sec or, cu aceeaşi amenaJare a primei

'f'

·

t

'

forh 1caţii, a carei par e

fragmente (Pl. V-8), d es tu

d

.

supenoară, cu palisad a a fost d i s tr - r"

1

.

d

e

- ld

ca

l d

t d ·

· usa. n acest şanţ, au aparut cateva

_

uree h ea 1nten · . oara - de tip . "găleată"

t "

S

·

· ~o 1n secţiun ea 17 , m

,

A

are

,

e " ut . , , (Pl. V- 4 . - 7) . u nu . l păstran"d

e rar Intalnit In Transilvania ŞIdatat în secolel e IX-X 2o .,

tr

f l

1 d

1 "

spaţiu In g .u s ~n e pro I .u e nor . d ŞI . parame n t ul r o tond e i , a f o st ce r c etat m o rm â ntul M41 , la

-;:2, 1_0 ~: ŞI parţ1al ~cop~nt de prof iL Acest mor mânt deranjează parţial un alt mormânt , M4 2 . In ravaşirea ~rodus~ de Int e rse c t area mo r m int elo r a fo st găsită 0 monedă, du ca t de argint , emis în ŢaraRomaneasca , sub autoritatea lui Dan I. (1383-1386). 21 Ambele morminte sunt ulterioare zidului de îngroşare al rotondei. Cea mai nouă amenajare adosată rotondei este culoarul din partea de nord-vest, care s upr a pun e atâ t am e najarea d e s c ar ă, câ t şi mormântul M3 3, adosându-s e p e rotondă în lo c ul în care pe lăţimea acestui culoar, zidul rotondei a fost demolat. Marginile rezultate prin demolare şica atare n eregulate ale acestei deschideri de 1,50 m , au fost îndreptate prin zidire cu cărămizi. Culoarul a fost realizat în plan înclinat, coborând de la -0,30 m în profilul de nord al secţiunii, pân ă l a - 1 , 90 m î n interiorul rotondei. Pardoseala din piatră şi cărămizi este acoperită c u un strat de v ar a c ărui grosime variază î ntre 5 şi 10 cm. Aceste aspecte, ca şi direcţionarea culoarului

sp re biserica luterană, ne-au determinat să considerăm această amenajare ca aparţinând

începutului de secol XIX, când ruina rotondei este transformatăîn groapăde

var,

P~~~un~u~

edificiu ec l e ziastic î n construcţie. Această afirmaţie se bazează şi pe . faptul ca pereţii ~ntenon

ai ro t ondei s unt şi î n prezent acoperiţi cu o peliculă de var ce perm1te observarea maJ. multor

nivel uri de go lire.

.

.

ivelului su erior stratului de var din

Dupăgolirea completăde molo~modern §l cura~ean _ dem~atcercetarea arheologi.că

rotondă,aflat la -2,90 m faţăde n1ve~u!actual de călcar~,::U tuturor relaţiilor stratigrafice, a spaţiuluiinterior al monumentulul. In vederea s~p~~e~ordpe axul rotondei, iar la nord

s-a trasat o secţiune,S20, cu lăpmeade 2 m, cu pro u

ta

19

Ibidem, p. 468, H .C., 2244

t d'ncetateaOrăftie(sec.XV).tnActaMuseiNapoc:eztsis

ta

,_rnl

Pinter, Z.K., Petrov, G., Pap, F., Thzaurul mone ar 1

(AMN) , 32-W1996, p. 501 sq.

J,

d

ăldăride lut din

468 '

'1tcJnBi]vania. CrifGliG ti Jr&nat.

.

20 Băcuet,D., Observaţiiprivind tipucue 8 c

ICSU , ID/1996, pp. 43·46, pl. m.

.

21 Pap, F., Petrov, G., Pinter, Z.K., op. CJt.,

, ID/1996, pp. 43·46, pl. m. . 2 1 Pap, F., Petrov, G., Pinter, Z.K., op.
, ID/1996, pp. 43·46, pl. m. . 2 1 Pap, F., Petrov, G., Pinter, Z.K., op.

MBR, 79, p. 17.

artor de o ' 50 m , s-au ) trasat două sup

50 m (Pl. III,

foto 5 .

1

a unui m

0

.

d

~

'

r"-~e•e

~

~ ·une cu pastrare

t ndel

. a pereţilor ro o

~

'

, si §i

lU

de a~ea~ta tec!dul ' lor

desparln"ţite c~:Wea S20 , se

de un martor t eta 'că grosimea stratului de var

s-a putu~ clonsoaozm înspre centrul spaţiului interior. Exaa to 2o.o , 3o h.

Variază de l

an ,

a

'

ărutun stâlp cucu . ar cu d' 1ametrul de 1 40

c

centrul

~

în apdro~~::ediatsub stratul de var, atrafvite (foto 5). Presupunem acest stâlp, a rn, clăditdjh

ro ton e1 ,

f

te atent po

1

avut r 1

·-

. tre nefasonate dar oar 1

·~

lui a survenit în momentu amenaJarn varniţei,stratul oul de

ple~inerea bolţii,iar demo area

d

acest element (Pl. IV) . Sub stratul de

b'l

1

o u

var, ap

subtire

ul

c

e suprapune

.

lt' 1ma - amenaJare . a spaţiul are un

ne ni

15

e Pletn . · rnant

sus~

su

strat

eb~irede nisip galben cu pigmen ~ de var · La baza acestui strat, ce nu suprapullllntetior

Velul

var fiind singur

~

t de mortar, proba

a în groapa t găsitun denar em1s . de Rudolf al II-lea în anul

1

f

os tatat talpa stalpu " 1 u1 . cen

tr

a

a

f

t

os

aşezată direct p

IV)

'

identic din punt " . de ve .

ere al compoziţiei cu

e

înainte de transfor~are

superior

adâncirea secţiunn

pu

al

st

âl

.

amestecat cu so

. d

val ulm

ale

lw centra , a

szo ' s-a cons (Pl

·

ali

1 viu purtat

ul

1

d

construcţiei(Pl. II) . In 1ntenor nu s-au surprins urm d · aua

77 22 La

§ul

e gro .

Pl

~ are din . exterwr .

sa

. 0

e tâl apar

P

dan" c irnea fiind mult mru . mare , -4 , 10 m faţa _ de nivelul a t

· de p

1

d~

a, f ţă a de nivelul ultim de călcare _ al rotonde1. . Stâlpul a fost prev· c ual d

A

e

intrării dinsp~zeutcu

Vest

Partea

.

unor s

călca:_e, respe~ctliv -l,Zlaşrni~el cu partea inferioară a pragului din piatră al

0

ş

baza plasata a ace

i cu talpa

f

un .

p

·

1

· f

. fw

fi acut par e

t

d ţi' . 'durilor rotondei (Pl. IV). e acest n1ve au ma1 ost surprinse în

a

e1 ZI

1

1

- A

'

d' tr - un pava)· ce marcheaza pnmul n1vel

1n

.

.

ăl

e c

'etre de râu şi carieră _ aşezate . cu . partea d or p ata . 1n . sus, astfel încât " p ar sa

de vest a secţiunn, p1

care 1ntenor la - 3,90 _ m . · In part ea

. de est a secţiuniiszo, toate amenaJarile 1~teno~e~~nt.d~strusede o mare groapa, plinăde oase umane răvăşite, amestecate cu pământ, p1etre Şl caram1z1 (Pl. III). Groapa a fost complet golită,

prilej cu care s-a constatat a fost săpată până la ~tingerea p~nzei. de apă freatică la -5 ,10 m.

Groapa fiind săpată lângă zidul de est al

-4 , 12 m, deci acelaşi nivel cu talpa bazei stâlpului central şi a pragului intrării de pe partea

de vest. Considerăm această groapă, ca fiind practicată în vederea unor reînhumări dintr-o

perioadăîn care cripta a fost folositădrept osuar, deoarece au fost descoperite doar oase mari:

cranii, femure, tibii, peronee şi oase lungi ale mâinii, radius, cubitus, humerus, alături de un singur os sacral şi două fragmente de bazin.

data ceva mai bine la 15 cm sub stratul

În jumătatea de nord a rotondei, în suprafeţele si şi sll, s-au putut ultimele niveluri de călcare şi folosire a subsol ului capelei. În suprafaţa sii,

rotonde1, s-a surpnns Şl talpa fundaţiei cape lei la

?e

var şi cel de " nisip , într - un strat de dărâmătură a fost găsit un denar emis de Ferdinand 1,

m

arml 15~0: 23 ~ suprafaţasi, la 10 cm sub stratul de var, în apropierea stâlpului central, în

s~atul de msip ŞI mortar gălbui, a fost descoperită o monedă emisă în anul1697, sub autoritatea

lm . Leopold . . I

s-a cons tatat existenţa unui strat de depunere, de paman cu

ple~Ic~le ŞI uşoare urme de mortar cu grosimea de 20-30 cm Acest strat se suprapune peste 0

24

·

·

Sub

are sa wfi

e

t

rnve ·

1

" t

aces

~

utwala ce p

l

b

0 refacere a nivelului de călcare după un incendiu (Pl. IV). La -3, 70 ro,

t de

·

mortar su un (Pl. strat III de fo arsură

axul c

1

.

:

5

P~ t ernica,_s-au · - surprins urmele unui pavaj de cărămizi aşezate pe~

~o ). Din aceasta pardosealăde cărămizis-au păstrattrei şiruriaşezateoblic~

de est di

are

din acelaşi

w

fost insa

-~·1

pe pw.

w

'

n t acest · ruvel de pardosire, se ridică pe tre1 as1ze en ' ce Intra sub profil spre secţiunea S20, un e a

·

w

d

J:-t

.

.

.

escrl~ama1 - sus. Fiind plasat în partea de e~t,uu~pardoselii

.

sa fl sustinut un mic altar sau un crucifix. Pe ruvelul

. un

ape ei, Iar In partea

1

,

.

h

tip de cărăm'dw

distrus de groapa a, un d m1c postam

capelei, acest postament e re1n umare d

p quarting e~is de Sigi:~c::~r!te două monede, un obol emis de regina Maria (1382-1385) Şl e Luxemburg (1386-1437).25

de cărămizi au fost d

:: lb~dem,p . 467, H. 159

lb1dem, H. 40

24 Ibidem 'b 'd , P 46B CNA
25

11 1 em

.

, p.

4

1

67,

'

89

·

i

CNH D 117 CNH

' '

268

1125, A.

'd , P 46B CNA 25 11 1 em . , p. 4 1 67, '

Concluzii

Ruinele edificiului ecleziasti

d

1

e p an centr

al

c

d

escopent ş·

.

capele

' "rotondă" cu nav~ .

1 cercetat la Orăştie,reprezintăsubsolul unei

intrare în subsol şi scară de acc~s spre a c;rculară şi absidă semicirculară spre est culoar de

par er, care în decursul secolelor a suferit 'mai multe .

e călcare - al capelei, (pavajul de

lui

adăugir~ şi

D1ametrul 1ntenor al subsolul

.

'

)

t

d

UI , pe ultimul

.

nive .

l

d

cărăml~I es e ~6,7~ m .

D1ametrul1nterwr, măsuratla ni 6 m pe axul nord-sud .

. ve supenor al bolţii, este de 5 , 50 m pe axul est-vest şi

Stâlpul de susţinere a bolţii, cu di

trul

.

şi înălţim~a păstrată (de la talpa funda:~ de ;ufenor de 1 , 40 m , diametrul bazei de 1,70 m

subsolulm.

'

0

m, este plasat exact în centrul spaţiului

~ametrulexteri~ral capelei iniţiale,(fărăzidul d "

Diametru! extenor al absidei, măsuratîntre e ~~oşare).este de 8,70 m pe axul nord-sud. Dimensiunea exterioarăa capelei, pe axul est-=;ru a_ce~te1a,e~tede 4 ,50 m.

Diametru! capelei, cu zidul de îngroşar _

Complexul rotondei, cu zidul de îngro e, ma~oarape axul nord-sud 10,20 m.

~araZidul de mgroşare)este de 10,50 m.

măsoară pe axul est-vest 14 , 60 m.

şare ŞI cu amenajarea de intrare pe partea de vest,

În cea mai mare parte, zidurile sunt realizate din

.

1

d .

_

In b amestec · · de piatra şi mortar.

1

A

susţinere a o

. .

"t

.

·

-

legată cu mortar de bună calitate. Atât rotonda

în sistemul paramentelor îngrijit zidite dar f- - ' fcal '

emp ecton · de

cu

deasupra Intraru din partea de vest, element ce pare a fi aJ·uns accidental A

"

piatra

. de" rau ŞI piatra de carieră,

.

~

ridicate

ş: m~taua. de Ingroşare, au fost

mo

d

es t e t "

re

~a o osirea pietrei fasonate, între care se toarnă

al' Izata - ŞI . coloana centrală li

In acelaşi

ţu. In afara Intervenţiilor şi a reparat;I·l

~ or arzn, pseşte cu totul cărămida

· ·

excepţi.au~~~ fr~gment de tegula romană ştampilată,surprinsăîn emplectonul rotondei

-

.

d

A

1

In emp ee t on,

Impreuna cu ~Iatr~ e rau ŞI p~etrişul folosit în mortar. 26 Partea vizibilă a ştampilei conţine

semnele I , V ŞI L, In redare sinistrogradă fără cartuş, însemn ce poate fi atribuit legiunii VI Ferrata, ce a luptat în primul război dacic şi a cărei prezenţă în zona cetăţilor dacice din

Munţii Orăştiei este a testată epigrafic. 27 Bolta a fost realizată exclusiv din piatră de carieră,

şist cristalin, ce se desprinde în fâşii foarte potrivite zidirii arcuite şi adus special în acest scop din zona montană apropiată a Masivului Şureanu. Piatră fasonată, respectiv calcar, s-a folosit numai la ancadramentul intrăriiîn subsol, din care s-a păstratdoar partea inferioară. Gresia s-a folosit doar la realizarea treptelor scăriiadosate rotondei pe partea de vest, într-o etapă mai târzie, la începutul secolului al XIV-lea, când această rocă se foloseşte şi la ridicarea bisericii gotice. Este întrebuinţată specia roşiaticălocală, slab micacee cu infuzii de oxizi de fier, destul de sfărâmicioasă, exploatatădin apropierea Orăştiei,din locul numit Valea Stricăţii.28 Aici am putut surprinde în teren vechea carieră,cu urmele tr~ptelo~de_~xploatare, dealtfel foarte bine plasată,în apropierea vechiului drum spre Ro~~s,figurat mea In car~are~ Iosefină(1769-1773), drept drum principal. 29 Cărămidaa fost folosita. do~la pav~~as?a~~lm interior, într-una dintre ultimele amenajări ale nivelului de călcar~ ŞI la ~t~rvenţille tarzu: de

dr

·d eptare sau p acare a unor ZI un,

1

· aşacum este cazul ferestrei de aensue a subsolulm de

A

In

pe partea de sud-vest.

~ 1

t- i ublicatăîn Sargefia, de A.G. Sonoc, căruiaii

elului [Sarmizegetusa Reg~a).

.

o, p. 158, fig. 3, 2.

CronoJ

·

·

og~a §J

.

26

21

Piesa a fost semnalată şi urmeaza a fi pre uera a ş P

tru sprijinul acordat.

.

M

unc

mulţumim şi cu această ocazie pen

~

.

0

preanu, C.,

Castru

1

roman

de la Grăd1ştea

-X/ 1999 _ 200

semnificaţiasa istorică,in EphemNap, IX ul Brukenthal, sectia de Ştiinţe.aleNa~.Multumim Il

26

Analizele petrografice, au fost făcutela Muze

cu acest prilej Domnului V. Ci~tupentru ::nbiiJFn {1769-1713), ~

ul acordat cu amabilitate Il colep•htate.StMIIIMdai

~

29 *** Aufnahmskarte des Grossfiirstentums Wien, Kriegsarchiv, cota: B IX a.

Il colep•htate. StMIIIMdai ~ 29 *** Aufnahmskarte des Grossfiirstentums Wien, Kriegsarchiv, cota: B IX a.

.

Şl. str a ti grafice, rez ult ante ale cercet~ .

1

.

aru

sunt r

niJnetnce

.

tatar - ilor

l

p a

. ri· d e ordin c ron o o g1c .

a.theol

b

a co ns

p o t fa ce un e 1 e. Ulre apr ec um 1e

1

fragrnen

benzl ŞI

o&i

~

Pe

.

anav î n spaţiul cer cetat arh eolocri c

04

al sus, se

~

te de v ase lucrate . . la ro a . ta înceată ' di

· li

'i în val ŞI1mpres1uni cu u

m

n.

gh·

descnse ro e mal ve

C l

e

tr

.

t de c

ul

ehi urme de . oc

tura - ce conpne

epreze"'t

4 1 at

e

n Pa t~

la sub b OlOSler ·

sa Dl-

de uns _a degresata cu

n e

ni si p , o r narnen t a t e c u

0

-

2

-

~

12

P l

·

~

.

ma t e ri al ce r ami c d a tabil î n perioada s

1 Uză,ar a

se

tic până la n egru ,

- s t e ravaŞl

eco elor ,"

V~

~cu §anţ

~~

P l

(

·

VI

V - 1 - 8 ) .

ul

.

_ - ' t şi s upr a pus d e o p rimă fortificaţie d in p~

da t ata - pe

b

Ac est s tr a t de c

tur a e

m ilitară poa t e fi

.

aza unui vârf de

~l'an t

. alisadă . Această arnenaJare t _ în seco lul al X I- lea (P l. VI I- 5).

d

al

v

e x

c el mai pro babil a J

- d

'

tul de t s c ur t ridicatăpe a , acest v

.

al d

sageată c~

al XI - l e a

'

tensie cronologica .

Şl p

e aparare, -

es

ecl . după secolul

Prima fază a r o t onde l , a

os } ulu i al X II-l ea. În această etapă se construieşte

bol tit pe un stâlp , centr

al

. l ·um ătatea seco

.

b

' d

ul ar nea Sl

"t

a t '

Şl . un etaJ . de spr e c are o nu c ape}· Put

a cu

elll.

subsol de plan crr.c

- a avut absidăspre est.

afirma c u ~ertitudine ~:cf~~ ~icaţiei de pământ c u palisadă , dar înainte de îngroşarea zi d .

Dupa de~afectar.di

amenajăriide intrare de pe partea de vest, capela era în ~or

r o t o nde i şi î na.lllt e de dn

·

de un portic,

c tra:umea

a

1

n

Co l o ane l e

·

cel mai probabil di n l em n , susţineau

'

1aţim ea u şn su s o u u1.

ul

1

un fel

e

0

cotrnJur~tă

s eaşlU·

1

are

zi' d din piatrăce evolua l a 2 m de paramentul exterior al

că tre s u bso lul