Doc 1

Principalele functii de adevar

Negatia (simbolizata prin sau prin , p). Prin negarea unei propozitii p se obtine o noua
propozitie (non-p), complementara in raport cu prima, care este adevarata cand p este falsa si falsa
cand p este adevarata. Considerand propozitia Afara ploua, fiecare din formele urmatoare pot fi
considerate drept negatia propozitiei initiale: Afara nu ploua, Nu ploua afara, Nu este cazul ca
afara ploua, Este fals ca afara ploua etc.
Propozitia initiala (p) si negaia ei (p) se afla in raport de contradictie, adica nu pot fi simultan nici
adevarate, nici false. Cum negatia schimba valoarea de adevar a propozitiei negate, prin dubla negatie
a unei propozitii se va obtine propozitia initiala (p = p).

Conjunctia (simbolizata prin & sau prin ,,., ) a doua propozitii este adevarata numai daca ambele
propozitii (numite si conjuncte sau conjuncti) sunt adevarate. In restul cazurilor, cand cel putin una
este falsa, si conjunctia acestora va fi falsa. In limba naturala, conjunctia este semnalata prin expresii
de genul: si, iar, desi, dar, cu toate ca, in pofida etc. Pornind de exemplu de la doua propozitii
precum Afara ploua si Eu plec la pescuit, conjunctia acestora poate fi regasita in oricare dintre
urmatoarele exprimari ale aceluiasi fapt: Afara ploua si eu plec la pescuit, Afara ploua, iar eu plec la
pescuit, Desi afara ploua, eu plec la pescuit etc.
Daca unul dintre termenii unei conjunctii este fals, atunci intreaga conjunctie va fi falsa (p & 0 = 0), iar
daca unul dintre termenii sai este adevarat, valoarea sa de adevar este determinata de valoarea
celuilalt termen (p & 1 = p).

Disjunctia (simbolizata prin ,,) a doua propozitii este adevarata numai daca cel putin una dintre ele
este adevarata, si este falsa daca ambele sunt false. In limbajul natural disjunctia este semnalata prin
expresii de genul: sau, fie, ori etc. Aceste expresii lingvistice sunt vagi, in sensul in care uneori pot
exprima nu numai o disjunctie inclusiva (), precum cea a carei valoare de adevar am precizat-o mai
inainte, ci si una exclusiva (w), tabelele de adevar ale acestora fiind diferite. In cazul disjunctiei
exclusive, este eliminata situatia in care ambele propozitii componente sunt adevarate, caz in care
disjunctia este considerata falsa. Acest lucru este exprimat uneori prin dubla aparitie a expresiilor
disjunctive de mai inainte. Astfel, expresia Ma duc la mare sau ma duc la munte reprezinta o
disjunctie inclusiva, caz in care ambele actiuni pot fi indeplinite, in timp ce enuntul Sau ma duc la
mare, sau ma duc la munte exprima o disjunctie exclusiva. Analog, expresii de tipul ori, ori, fie, fie
conduc catre interpretarea unei disjunctii in sens exclusiv.
Daca unul dintre termenii unei disjunctii inclusive este adevarat, atunci intreaga disjunctie va fi
adevarata (p 1 = 1), iar daca unul dintre termenii sai este fals, valoarea sa de adevar este determinata
de valoarea celuilalt termen (p 0 = p).
Disjunctia exclusiva este adevarata cand termenii ei au valori de adevar diferite si este falsa cand au
aceeasi valoare de adevar.

Implicatia (simbolizata prin ) reprezinta o relatie de succesiune logica intre doua propozitii si este
falsa doar daca prima propozitie a implicatiei este adevarata si cea de-a doua falsa, in restul cazurilor
implicatia fiind adevarata. In limbajul natural, implicatia este semnalata prin expresii de genul: daca
atunci, implica, din rezulta, din deducem pe. Astfel, Daca ploua (p), atunci imi iau umbrela (q)

reprezinta o implicatie, numita si conditional, prima propozitie (p) fiind numitaantecedent, iar cea dea doua (q) consecvent. Se mai spune ca p reprezinta o conditie suficientapentru q, iar q o conditie
necesara pentru p. Astfel se explica de ce implicatia exprima uneori si raportul mai complex al
relatiei dintre cauza si efect, antecedentul reprezentand o cauza suficienta pentru producerea
efectului, respectiv consecventul. O expresie de tipul numai daca, doar daca etc. reprezinta ceea ce
se numeste o implicatie inversa. In acest caz, simbolizarea expresiei din limbajul natural Numai daca
plou (p), imi iau umbrela (q) se face prin formula logica qp.
Din tabelul de valori al implicatiei deducem urmatoarele legi de reducere a valorii acesteia:
a) Dacaa antecedentul este adevarat, valoarea de adevar a implicatiei este aceeasi cu a consecventului
sau: (1 q) = q
b) Daca antecedentul este fals, implicatia este adevarata: (0 q) = 1
c) Daca consecventul este adevarat, implicatia este adevarata: (p 1) = 1
d) Daca consecventul este fals, valoarea de adevar a implicatiei este aceeasi cu a negatiei
antecedentului sau: (p 0) = p

Echivalenta (simbolizata prin sau prin ) reprezinta o relatie de concordanta logica si este
adevarata numai daca ambele propozitii componente au aceeasi valoare de adevar. Vom spune astfel
ca doua propozitii sunt logic echivalente daca au aceeasi valoare de adevar. Echivalenta se mai
numeste si dubla implicatie sau biconditional, intrucat mai poate fi exprirnata si printr-o conjunctie
de implicatii reciproce:
(pq) [(pq)&(qp)]
Daca unul dintre componentii unei echivalente este adevarat, valoarea de adevar a echivalentei
depinde de valoarea celuilalt component: (p 1) = p
Daca unul dintre componentii unei echivalente este fals, valoarea de adevar a echivalentei este aceeasi
cu negatia celuilalt component: (p 0) = p

Cei cinci conectori propozitionali fundamentali sunt, prin urmare:

Doc 2
Introducere n logica propoziional
Limbajul natural include i situaii care nu pot fi formalizate prin intermediul logicii termenilor. De
aceea, pentru determinarea validitii (corectitudinii) unor raionamente, avem nevoie de un alt fel de
logic: logica propoziiilor/logica propoziional.Unitatea logic de baz nu mai este termenul
precum n logica termenilor cipropoziia simpl (atomar) i neanalizabil. Exemplu: Fraza Dac
este prea cald, m duc la piscin nu poate fi abordat n logica termenilor. Se recurge la conectorii
logici! Nu orice construcie lingvistic reprezint o propoziie (excluse: enunurile interogative,
exclamative etc.) Ceea ce rmne neschimbat prin traducerea dintr-o limb n alta nelesul.
I. PROPOZIIA ATOMAR o propoziie simpl, care are n vedere un fapt i care posed o
valoare de adevr (adevrat/fals).
Exemple:
Afar plou
mi iau umbrela
Stau acas
M duc la pescuit etc.
SIMBOLIZARE:
p, q, r, s VARIABILE PROPOZIIONALE/variabile logice
VALORILE DE ADEVR:
adevrat simbol: 1
fals simbol: 0
II. PROPOZIIA COMPUS combinaie complex de propoziii atomare legate prin expresii
precum: dac atunci , i, sau, dac i numai dac etc.
Exemple:
Dac plou afar, atunci mi iau umbrela i m duc la pescuit;
Dac i numai dac plou afar, atunci stau acas;
Stau acas sau m duc la pescuit
Nu stau acas i m duc la pescuit etc.
Conectorii logici constante propoziionale/constante logice expresii careleag propoziiile
simple n propoziii compuse; conecteaz propoziiile atomare, genernd propoziii compuse sau
moleculare.
O proprietate important a conectorilor logici: valoarea de adevr a propoziiilor compuse
depinde de valoarea de adevr a propoziiilor atomare componente. Propoziiile compuse sunt
tratate ca FUNCII DE ADEVR!
Dac avem dou variabile propoziionale atunci avem 16 conectori logici binari. (Vezi Manual p.
30)
Cei mai importani conectori logici:

NEGAIA

CONJUNCIA

DISJUNCIA

IMPLICAIA

ECHIVALENA
1. NEGAIA (operator monadic)
Simbol: ; ~; p.
Matricea de adevr:
p
1
0

p
0
1

Prin negarea unei propoziii p se obine o nou propoziie (non-p), complementar n raport cu prima,
care este adevrat cnd p este fals i fals cnd p este adevrat.
Exprimare n limbaj natural:

Nu este adevrat c ; nu ; este fals c .

Exemplu:
Dac avem propoziia Afar plou negaia ei poate mbrca urmtoarele forme:
Afar nu plou;
Nu plou afar;
Nu este cazul c afar plou;
Este fals c afar plou.
Propoziia iniial (p) i negaia ei (p) se afl n raport de contradicie, adic nu pot fi simultan nici
adevrate, nici false. Negaia schimb valoarea de adevr a unei propoziii. Prin dubla negaie a unei
propoziii se obine propoziia iniial: p p.
2. CONJUNCIA (operator diadic)
Simbol: &; ; ^.
Matricea de adevr:
p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

p&q
1
0
0
0

Exprimare n limbaj natural:

i; dar; iar; i totui; ns; ci; n timp ce ; pe cnd ; dei; cu toate c; n
pofida.
Conjuncia a dou propoziii este adevrat numai dac ambele propoziii sunt adevrate. n restul
cazurilor, cnd cel puin una este fals, i conjuncia lor va fi fals.
Exemplu:
Dou propoziii: Afar plou i Eu plec la pescuit conjuncia lor poate fi regsit n una din
urmtoarele exprimri: Afar plou i eu plec la pescuit, Afar plou, iar eu plec la pescuit, Dei
afar plou, eu plec la pescuit etc. Dac unul dintre termenii unei conjuncii este fals, atunci ntreaga
conjuncie va fi fals (p&q 0). Dac unul dintre termenii conjunciei este adevrat, valoarea sa de
adevr este determinat de valoarea celuilalt termen (p&1 0).
3. DISJUNCIA
Simbol: v; w.
Matricea de adevr:
p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pvq
1
1
1
0

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pw q
0
1
1
0

DISJUNCIA INCLUSIV este adevrat dac cel puin una dintre cele dou propoziii este
adevrat; este fals dac ambele propoziii sunt false.
Exemplu: M duc la mare sau m duc la munte (ambele aciuni pot fi mplinite).
DISJUNCIA EXCLUSIV este adevrat atunci cnd termenii ei au valori de adevr diferite
Exemplu: Sau m duc la mare, sau m duc la munte (exprim o disjuncie exclusiv).

ori ori
fie fie
Exprimare n limbaj natural:
sau; ori; fie; sau sau ; fie fie; ori ori ; sau mcar; ba.
Dac unul dintre termenii unei disjuncii inclusive este adevrat, atunci ntreaga conjuncie va fi
adevrat (p v q 1).
Dac unul dintre termenii disjunciei este fals, valoarea sa de adevr este determinat de valoarea
celuilalt termen (p v 0 p).
4. IMPLICAIA (condiional)
Simbol: .
Matricea de adevr:
p

1
1
0
0

1
0
1
0

p
q
1
0
1
1

Implicaia reprezint o relaie de succesiune logic ntre dou propoziii; este fals doar dac prima
propoziie a implicaiei este adevrat i cea de-a dou este fals, n restul cazurilor implicaia este
adevrat.
Exprimare n limbaj natural:
dac atunci; cnd atunci ; dac , nseamn c ; deci; implic ; din rezult c
; o condiie suficient; pentru c; deoarece; fiindc; din deducem pe .
Exemplu:
Dac plou (p) atunci mi iau umbrela (q).
p antecedent; q consecvent.
p condiie suficient pentru q
q condiie necesar pentru p.
Expresia numai dac, doar dac etc. reprezint o IMPLICAIE INVERS. De exemplu: Numai dac
plou (p) mi iau umbrela (q); Formula logic: q p.
LEGI DE REDUCERE A VALORII:

Dac antecedentul este adevrat, valoarea de adevr a implicaiei este identic cu aceea a
consecventului su: (1 p q).

Dac antecedentul este fals, implicaia este adevrat: (0 q 1).

Dac consecventul su este adevrat, implicaia este adevrat: (p 1 1).

Dac consecventul este fals, valoarea de adevr a implicaiei este aceeai cu a negaiei
antecedentului: (p 0 p).
5. ECHIVALENA (dubla implicaie; bicondiional)
Simbol: ; .
Matricea de adevr:
p q
1
1
0
0

1
0
1
0

p
q
1
0
0
1

Echivalena exprim o relaie de concordan logic; este adevrat numai dac ambele propoziii au
aceeai valoare de adevr.
Dou propoziii sunt logic echivalente dac au aceeai valoare de adevr.

Exprimare n limbaj natural:

dac i numai dac atunci ; dac i numai dac este echivalent cu ; numai dac , este o
condiie necesar i suficient .
[p q] [(p q) & (q p)]
(conjuncie de implicaii reciproce)
Dac una dintre componentele unei echivalene este adevrat, valoarea de adevr a echivalenei
depinde de valoarea de adevr a celeilalte componente:
(p 1 p)
Dac una dintre componentele echivalenei este fals, valoarea de adevr a echivalenei este aceeai cu
negaia celeilalte componente:
(p 0 p)

Doc 3
PROPOZIIILE COMPUSE[1]

Propozitiile alcatuite din alte propozitii sunt numite propozitii compuse. Propozitia compusa
(moleculara) este alcatuita din propozitii simple (atomare) asupra carora actioneaza anumiti operatori
propozitionali. Propozitiile simple vor fi simbolizate cu litere mici, (p, q, r.) numite variabile
propozitionale .
Valoarea de adevar a propozitiilor compuse este determinata univoc de valoarea de adevar a
propozitiilor simple la care se aplica operatorul respectiv, fapt pentru care propozitiile compuse sunt
considerate functii de adevar.[2]

Operatorii logici pot lega un numar mare de propozitii, dar pactic au importanta doar operatiile logice
cu una sau doua variabile propozitionale. Vom vorbi astfel de operatori de ordinul unu (operatori
monari) si operatori de ordinul doi (operatori binari).
Operatorii monari sunt afirmarea si negarea unei propozitii. Fiindca propozitia asupra careia
actioneaza operatorul poate fi adevarata sau falsa, rezulta patru functii de adevar de ordinul unu:
afirmarea unei propozitii adevarate, afirmarea unei propoozitii false, negarea unei propozitii
adevarate si negarea unei propozitii false.
ntruct afirmarea unei propozitii nu schimba valoarea de adevar a propozitiei respective, ne vom opri
doar asupra negatiei.
2.1. NEGAIA
Negatia apare n limbajul natural prin "nu", "nu este adevarat p " sau "este fals p". Vom utiliza simbolul
p (non-p)[3].
Operatiile se definesc prin tabele de adevar sau matrici logice de adevar, n care numarul de combinatii
dintre valorile de adevar care formeaza liniile din tabel se calculeaza dupa formula 2n, unde 2 este
numarul valorilor de adevar (adevarul notat conventional cu 1, respectiv falsul notat cu 0), iar n este
numarul variabilelor propozitionale, adica numarul propozitiilor simple. n cazul negatiei, avem o
singura propozitie. Iata tabelul negatiei:
p p
1 0
0 1

Prin negarea unei propozitii p se obtine o noua propozitie p , complementara n raport cu prima.
Raportul dintre o propozitie si negatia ei este unul de contradictie: cele doua propozitii nu pot fi
simultan nici adevarate, nici false. Prin dubla negatie a unei propozitii se obtine propozitia initiala:
p p
(legea negarii negatiei)
Ex.: Daca nu este adevarat ca nu ninge, atunci ninge
Pentru a construi negatia unei propozitii n limba naturala nu se poate proceda mecanic, prin aplicarea
unei negatii, ci trebuie sa tinem seama de raportul de contradictie. Negatia propozitiei Unii studenti
sunt prezenti la cursnu este Unii studenti nu sunt prezenti la curs fiindca aceste doua propozitii, fiind
subcontrare, pot fi ambele simultan adevarate. Negatia propozitiei va fi Este fals ca unii studenti sunt
prezenti la curs ceea ce nseamna ca Nici un student nu este prezent la curs.
*
Pentru operatorii binari, numarul functiilor de adevar de ordinul doi este de 16, dupa cum rezulta din
urmatorul tabel[4]:
p q
16
1 1
1 0
0 1
0 0

3 4 5

1
1
1
1

1
1
1
0

1
1
0
1

1
0
1
0

1
0
0
1

1
0
0
0

1
1
0
0

1
0
1
1

9 10 11 12 13 14 15
0
1
1
1

0
1
1
0

0
1
0
1

0
1
0
0

0
0
1
1

0
0
1
0

0
0
0
1

0
0
0
0

2.2. CONJUNCIA
n limbajul natural conjunctia apare prin si, iar, dar, desi, nsa, cu toate ca, n pofida, indicnd, n toate
cazurile, asocierea a doua propozitii. Conjunctia a doua propozitii p q[5] (citita p si q) este adevarata
numai daca ambele propozitii (numite conjuncte) sunt adevarate. Matricea operatorului este
urmatoarea:
pq
pq
11
1
10
0
01
0
00
0
Rezulta ca daca un termen al conjunctiei are valoarea 0, ntreaga conjunctie este falsa (p0) = 0. Daca
un termen este adevarat, conjunctia ia valoarea celuilalt termen (p1)= p.
O conjunctie este valida (are ntotdeauna valoarea "adevarat") numai atunci cnd fiecare termen al
sau este o formula valia. De mentionat faptul ca nu ntotdeauna prezenta lui si indica o conjunctie
logica. O propozite de tipul Socrate si Platon au fost filosofi poate fi analizata ca o conjuctie logica
alcatuita din propozitiile Socrate a fost filosof si Platon a fost filosof , dar o propozitie care enunta o
relatie, ca propozitia Socrate si Platon au fost contemporani reprezinta o propozitie atomara care
poate fi exprimata ca Socrate a fost contemporan cu Platon, ne putnd fi tratata ca o conjunctie a doua
propozitii.
2.3. DISJUNCIA NEEXCLUSIVA
Disjunctia neexclusiva, sau disjunctia simpla, semnalata n limbajul natural prin "sau", "fie", "ori" ,
simbolizata prin pvq (subntelegnd "eventual amndoua"), este adevarata daca cel putin una din
componentele ei (numite disjuncte), este adevarata si este falsa numai cnd toate componentele ei
sunt false. De exemplu propozitia: Dupa-amiaza o sa citesc o carte, sau o sa ascult muzica.
Matricea operatorului este urmatoarea:
p
1
1
0
0

q pvq
1 1
0 1
1 1
0 0

Rezulta ca:
pv1=1
pv0=p
Cu alte cuvinte, daca unul dintre termenii disjunctiei este adevarat, disjunctia este adevarata; daca nici
un termen al disjunctiei nu este adevarat, disjunctia este falsa.
O disjunctie de variabile propozitionale este valida, daca si numai daca aceeasi variabila apare afirmata
si negata.
2.4. DISJUNCIA EXCLUSIVA, notata cu pwq[6] (sau p, sau q), exclude posibilitatea ambelor. n
limbajul natural disjunctia exclusiva apare ca sau/sau; ori/ori.
Ex.: Ori te vei casatorii, ori vei ramne burlac ( tot vei regreta, spunea Socrate)
Matricea operatorului este:
p q pwq
1 1 0
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Se observa ca disjunctia exclusiva este falsa atunci cnd p si q au aceleasi valori de adevar si este
adevarata cnd p si q au valori diferite.
Revenind la cele doua disjunctii, mentionam ca diferenta dintre pvq si pwq conteaza doar atunci cnd
propozitiile p si q ar putea fi si mpreuna adevarate; n caz contrar, situatia care diferentiaza cei doi
operatori nu apare.
2.5. IMPLICAIA
Implicatia are forma daca p atunci q si se simbolizeaza pq [7](p implica q), reprezentnd o relatie de
succesiune logica ntre doua propozitii. Propozitiile implicative se mai numesc si ipotetice sau
conditionale. Cele doua componente joaca roluri diferite, p este antecedentul, iar q este consecventul.
Antecedentul este o conditie suficienta pentru consecvent.
n limbajul natural, alaturi de "daca.atunci", se folosesc si alte moduri de exprimare: "ori de cte ori p,
q", "cnd p atunci q", "deoarece..", "dat fiind faptul ca.", "n cazul ca", sau prin simpla alaturare a
propozitiilor can cazul: Ai carte, ai parte. Toate aceste formulari cuprind n semnificatia lor faptul ca
daca p atunci, cu necesitate, q; altfel spus, este imposibil p si q. O astfel de propozitie va fi considerata
falsa n cazul n care antecedentul este adevarat, iar consecventul fals.
Tabelul de valori al implicatiei este:
p q pq
1 1
1
1 0
0
0 1
1
0 0
1
Rezulta ca:
a) daca antecedentul unei implicatii este adevarat, valoarea de adevar a implicatiei este n functie de
valoarea consecventului: (1q)= q
daca antecedentul este fals, atunci implicatia este adevarata: (0 q)=1
daca secventul este adevarat, implicatia este adevarata (p1)=1
daca secventul este fals, atunci implicatia ia valoarea negatiei antecedentului: (p0)=p
Orice inferenta poate fi considerata o implicatie n care antecedentul este conjunctia premiselor, iar
consecventul este concluzia inferentei.
O expresie de tipul "numai daca", "doar daca" reprezinta o implicatie inversa. O expresie de tipul "Daca
si numai daca. atunci" este o implicatie reciproca (daca p. atunci q si daca q, atunci p). Implicatia
reciproca sau biconditionala este echivalenta.
2.6. ECHIVALENA
Echivalenta nseamna "aceeasi valenta "(valoare de adevar). Rezulta ca daca p si q au aceeasi valoare,
echivalenta este adevarata, iar daca au valori diferite, atunci echivalenta este falsa.[8] Simbolul folosit
este p q[9](p este echivalent cu q).
Matricea operatorului (coloana a saptea) este:

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pq
1
0
0
1

Daca una dintre componentele echivalentei este adevarata, atunci valoarea de adevar a echivalentei
depinde de valoarea celeilalte componente: (p 1)= p
Daca una dintre componentele echivalentei este falsa, atunci valoarea de adevar a echivalentei este
aceeasi cu negatia celeilalte componente: (p 0) =p
Echivalenta este redata n limbaj natural prin propozitii biconditionale, sau prin judecati ipotetice
exclusive, care redau relatii dintre o conditie necesara si suficienta si o consecinta suficienta si
necesara:"daca si numai daca, atunci.", "atunci si numai atunci.". Nu de putine ori se folosesc formulari
mai scurte de tipul". numai daca.", "daca, atunci." sau "cu conditia sa."; se enunta, deci, explicit, numai
conditia necesara sau numai cea suficienta, cealalta fiind subnteleasa, sugerata de context.

Daca o propozitie compusa ia valoarea 1 pentru tote combinatiile valorilor de adevar ale propozitiilor
atomice, ea se numeste tautologie (cazul 1 din tabel). Tautologiile sunt expresii ale legilor logice. Ele
sunt adevarate indiferent care ar fi valoarea de adevar a propozitiilor componente. ntruct adevarul
lor nu depinde de adevarul componentelor, ci de forma lor, ele se mai numesc si formule analitice.
Daca o formula ia valoarea 0 pentru toate combinatiile de adevar ale propozitiilor componente (pozitia
16 din tabel) , atunci ea este inconsistenta sau contradictie logica. Contradictiile sunt negatii ale legilor
logice.
O propozitie compusa care pentru unele valori ale propozitiilor simple din componenta ei ia valoarea
1, iar pentru altele ia valoarea 0 este contingenta (realizabila). Asa sunt formulele ce definesc
operatorii propozitionali binari (pozitiile 2-15 din tabel). Aceste formule depind de valoarea de adevar
a propozitiilor simple, de continuturile materiale (empirice) care intra n forme si, de aceea, se mai
numesc si sintetice.
Tautologiile si formulele contingente sunt consistente, iar cele inconsistente si contingente sunt
netautologice.
*
Proprietatile operatorilor sunt redate de urmatoarele legi logice:[10]
1. (pp) p
(idempotenta)
2. (pq) (qp) (comutativitate)
3. [(pq)r p(qr) (asociativitate)
4. [p(qvr) (pq)v(pr) (distributivitatea)
5. (pvp) p
(idempotenta)
6. (pvq) (qvp)
(comutativitate)
7. [(pvq)vr][ pv(qvr)] (asociativitate)
8. [pv(qr)] [(pvq)(pvr)] (distributivitatea)
9. pp (reflexivitate)
10. (p q) (q p) (contrapozitia)
11. [(pq) (qr)](pr) (tranzitivitatea)
12. (p q) (pvq)
13. (p q) (q p) (p q ) (q p)
14. (p q) (pwq)[11]
Urmatoarele legi, care exprima raporturile dintre conjunctie si disjunctie, sunt cunoscute sub numele
de "legile lui De Morgan":

15. (pq) (p vq)

16. (pvq) (pq)

17. (p vq) (pq)

18. (p q) (pvq)

Se poate observa din matriciile celor doi operatori ca daca vom nega valorile de adevar ale
propozitiilor uneia si negam, deasemenea, operatia se obtine matricea celuilalt operator. Negatia unei
conjunctii este o disjunctie de negatii, iar negatia unei disjunctii este o conjunctie de negatii. Aceste
formule au mai fost numite sugestiv "ruperea liniei de negatie".
Ex: Nu este adevarat ca aceasta figura este un cerc sau o elipsa = Aceasta figura nu este nici cerc, nici
elipsa.
*
Relatiile dintre conjunctie-disjunctie si ceilalti operatori pot fi evidentiate si prin intermediul
urmatorului patrat:

pq

p q

pvq

p vq

Pe diagonalele patratului exista relatii de contradictie, pe latura de sus relatii de contrarietate

(incompatibilitate), pe cea de jos, relatii de subcontrarietate, iar pe verticala relatii de subalternare
(implicatie) cobornd pe patrat si de implicatie cu termenii negati urcnd pe patrat.[12]

Utiliznd legile logice, operatorii pot fi redusi unul la celalalt. Exemplificam mai jos una din multiplele
posibilitati de reducere. stim ca disjunctia exclusiva este negarea echivalentei, deci (pwq) (p q);
stim, deasemenea, ca echivalenta este implicatie reciproca (pq) ( pq)(qp); dar implicatia,
pq, poate fi tradusa ca pvq. Prin legile lui De Morgan, disjunctia se poate transforma n conjunctie,
etc. Cu setul de operatori putem sa realizam reduceri ale unuia la celalalt, chiar daca nu cunoastem
toate legile logice ale propozitiilor compuse.

Orice inferenta deductiva poate fi considerata o implicatie logica ntre premise si concluzie. Silogismul
categoric simplu poate fi nteles acum ca o conjunctie a celor doua premise care implica o concluzie:
(pq)r ; se ntelege acum validitatea silogismului: un silogism este nevalid numai daca din premise
adevarate (conjunctia este adevarata numai daca ambele conjuncte sunt adevarate) rezulta concluzie
falsa.
Inferentele cu propozitii compuse primesc denumirea dupa forma premise initiale, respectiv dupa
operatorul principal. Distingem, astfel, ntre rationamente ipotetice, n care operatorul principal este
implicatia si rationamente disjunctive, n care operatorul principal este disjunctia.

n inferentele ipotetice premisele sunt propozitii conditionale. Daca e marti, sunt doua ceasuri rele. E
marti, deci sunt doua ceasuri rele.
pq
p
.
q
Pentru astfel de inferente s-a ncetatenit denumirea de moduri, pentru cazul de fata, modus (ponendo) ponens[13]
Daca e marti, sunt doua ceasuri rele. Nu sunt doua ceasuri rele, deci nu e marti
pq
q
p
modus (tollendo-) tollens[14]

n inferentele disjunctive apar cu rol de premise propozitii disjunctive:

a)pvq b) pvq c) pwq
d) pwq
e) pwq f) pwq
p
q
p
q
p
q
q
p
q
p
q
p
Inferentele a), b), e), f) se numesc modus tolendo-ponens, iar c) si d) modus ponendo-tollens.

Inferentele cu mai mult de doua premise sunt numite dileme. Vom prezenta n cele ce urmeaza cteva
inferente care combina modurile prezentate anterior. Daca n concluzia dilemei avem o singura
propozitie, dilema se va numi simpla, iar daca sunt cel putin doua, dilema se va numi complexa. Atunci
cnd concluzia este afirmativa, dilema se numeste constructiva, iar atunci cnd concluzia este negativa,
dilema se numeste distructiva.
dilema simpla
dilema complexa
conctructiva
distructiva
constructiva
distructiva
pr
pq
pr
pr
qr
pr
qs
qs
pvq
q vr
pvq
r vs
r
p
rvs
p vq
Vom exemplifica printr-o dilema constructiva complexa, a carei validitate o vom verifica ulterior:
"Daca voi spune adevarul , ma vor iubi zeii, iar daca voi spune minciuni, ma vor iubi oamenii. Cum nu
pot spune dect adevarul sau minciuna, voi fi iubit fie de oameni, fie de zei."[15]

Logica propozitiilor compuse este o teorie decidabila, deci exista diverse metode prin care putem
stabili valoarea de adevar a unui rationament compus din astfel de propozitii. Dintre multiplele
metode utilizate vom aminti doar doua dintre ele, aflate una n prelungirea celeilalte.

O metoda simpla de verificare a validitatii rationamentelor cu propozitii compuse este metoda

experimentata deja n definirea operatorilor, metoda tabelelor de adevar sau metoda matriciala.
Indiferent ce metoda am adopta, prima operatie de care va depinde ntreg demersul de verificare este
traducerea limbajului natural n limbaj formal. Nu exista, nici n cazul acesta, o metoda foarte riguroasa
prin care sa realizam aceasta traducere. Ne vom baza n consecinta pe cele cteva reguli enuntate la
definirea principalilor operatori si, desigur, pe "simtul" nostru logic. O data realizata formula logica a
rationamentului, verificarea consta n realizarea combinatiilor de adevar si fals pentru propozitiile
atomice care compun formula. Numarul necesar de combinatii, reamintim, se stabileste dupa formula
2n, unde n reprezinta numarul variabilelor propozitionale (propozitiilor atomice).
Pasul urmator l constituie calculul propozitional. n final vom decide dupa rezultatul obtinut astfel:
daca rezultatul calculului este adevar pentru toate valorile de adevar ale propozitiilor componente,
rationamentul este valid; n caz contrar este nevalid.
Sa luam ca exemplu urmatorul rationament prin care mama atenianului si avertizeaza fiul sa nu intre
n politica fiindca:
"Daca spui adevarul, oamenii te vor ur, iar daca spui minciuni, te vor ur zeii. Dar nu poti sa spui dect
adevarul sau minciuni. Asadar, fiul meu, vei fi urt fie de oameni, fie de zei".
Prima operatie este identificarea propozitiilor atomare:
p = spui adevarul
q = oamenii te vor ur
p = daca spui minciuni
r = zeii te vor ur
A doua operatie consta n identificarea formei argumentului:
(pq) (pr) (pvp)(qvr)
n al treilea pas construim tabele de adevar pentru cele trei propozitii, prin combinarea tuturor
valorilor de adevar, dupa formula amintita. n cazul de fata 23=8. Apoi, respectnd ordinea operatiilor,
identificam valoarea de adevar a fiecarei propozitii moleculare, pentru ca n final sa calculam valorile
de adevar ale operatorului principal, implicatia concluziei de catre premise
p p q r pq pr p vp .. q v r .(.)
1 0 1 1 1
1
1
1
1
1
1 0 1 0 1
1
1
1
1
1
1 0 0 1 0
1
1
0
1
1
1 0 0 0 0
1
1
0
0
1
0 1 1 1 1
1
1
1
1
1
0 1 1 0 1
0
1
0
1
1
0 1 0 1 1
1
1
1
1
1
0 1 0 0 1
0
1
0
0
1
Rezulta ca argumentul este corect ntruct pentru toate combinatiile valorilor de adevar ale
propozitiilor componente formula ia valoarea adevarat.

Metoda decizie prescurtate se impune ntruct metoda tabelelor de adevar, desi simpla, devine
inoperabila n situatiile n care numarul propozitiilor atomice creste. Daca avem patru sau cinci
propozitii, numarul liniilor devine 16, respectiv 32. Este limpede ca nu putem folosi, n aceste cazuri,
metoda tabelelor. Pentru astfel de situatii se poate prescurta decizia astfel:
-ncercam, mai nti, sa falsificam formula, adica sa cercetam daca poate fi falsa; daca exista celputin o
situatie n care formula rationamentului ia valoarea fals, atunci rationamentul este nevalid; nu stim
nca daca esre reslizabil, contingent sau daca este inconsistent; pentru a afla si acest lucru, parcurgem
o a doua etapa:
-ncercam sa adeverim formula, adica sa dovedim ca poate fi adevarata; daca exista cel putin o situatie
n care formula ia valoarea adevarat, nseamna ca formula este contingenta.
Pentru usurinta ntelegerii sa exemplificam pornind de la urmatoarea formula:

(pvs)w(qr)(sq)(pvr)
a) pentru ca formula sa fie falsa ar trebui ca antecedentul sa fie adevarat si
consecventul sa fie fals; antecedentul este adevarat n mai multe situatii[16], caz n
care analizam acele valori n care consecventul ar putea fi fals: sq sa fie adevarat, iar
pvr sa fie fals; aceasta situatie se produce numai daca s=1, q=1, p=0, r=0;pentru aceste
valori, antecedentul este adevarat; rezulta 10=0, formula este nevalida; pentru a
vedea daca este inconsitenta continuam cu tentativa de adeverire.
b) Pentru ca formula sa fie adevarata, ar fi suficient ca pvr din consecvent sa fie
adevarat ntruct x1=1; pentru aceasta este suficient ca r=1; asadar, cnd r=1 formula ia valoarea 1,
indiferent de valoarea celorlalte componente. ntruct formula ia uneori valoarea 0 (cazul a), iar
alteori valoarea 1, rezulta ca este o formula contingenta.
c) Sa verificam prin aceasta metoda validitatea argumentului verificat prin metoda tabelelor de
adevar:
(pq) (pr) (pvp)(qvr)
Pentru ca formula sa fie falsa (x), ar trebui ca antecedentul (x) sa fie adevarat, iar consecventul ()
fals. Consecventul (qvr) este fals numai n situatia n care q=0 si r=0. n aceasta situatie n antecedent
vom avea:
(p0)(p0) (p vp
Formula (pvp) este adevarata, independent de valoarea lui p, fiind o lege logica; daca p=1, prima
paranteza din antecedent va fi 0 si, prin aceasta, ntreg antecedentul ia valoarea 0; daca p=0, a doua
paranteza din antecedent va fi 0, iar prin aceasta, ntreg antecedentul va fi 0. Rezulta ca daca vom avea
un consecvent 0, atunci antecedentul nu poate fi 1 si, prin urmare, argumentul este valid.
REZUMAT
n logica propozitiilor compuse rationamentele sunt descompuse n propozitii simpe, tratate ca
ntreg.
un rationament cu astfel de propozitii este ntotdeauna o implicatie a concluziei de catre conjunctia
premiselor
fiind o implicatie, corectitudinea rationamentului (condensat ntr-o formula tautologica) este
conditionata de imposibilitatea antecedentului adevarat si a consecventului fals; acum se ntelege mai
bine si conditia generala a validitatii, discutata n prima tema: ntr-un rationament valid este imposibil
ca din premise adevarate sa se ajunga la concluzie falsa.
propozitiile compuse nu epuizeaza posibilitatile de formalizare a limbajului natural; insuficientele de
formalizare din acest limbaj sunt depasite de limbajul propozitiilor complexe, propozitii care preiau
structurile operatorii ale celor compuse dar realizeaza n acelasi timp si o analiza a termenilor.

APLICATII SI TEME DE EVALUARE

1. Fie argumentul:
a) Daca autobuzul pleaca la ora fixata si nu are ntrzieri pe traseu, nseamna ca va ajunge la timp.
ntruct autobuzul nu a ajuns la timp, rezulta ca el nu a plecat la ora fixata sau ca a avut ntrzieri pe
traseu.
b) Daca populatia creste n progresie geometrica, n timp ce resursele cresc n progresie aritmetica,
saracia generalizata este inevitabila. Populatia nu creste n progresie geometrica. Deci, saracia
generalizata nu este inevitabila.
c) Daca primarul ales este un bun gospodar sau dispune de consilieri priceputi, atunci fondurile vor fi
directionate spre modernizarea utilitatilor publice. Cum fondurile sunt destinate modernizarii
utilitatilor publice, nseamna ca primarul ales este un bun gospodar sau dispune de consilieri priceputi
si onesti.
Cerinte:
1) Identificati propozitiile componente;
2) Determinati formula acestui rationament;
3) Verificati prin metoda deciziei prescurtate corectitudinea rationamentului;
4) Construiti o formula echivalenta cu formula rationamentului dat si dovediti echivalenta lor prin
metoda tabelelor de adevar.
2. Verificati validitatea urmatoarelor rationamente:

a) "Daca n momentul respectiv paznicul nu era atent, masina nu putea fi observata cnd a intreat n
depozit; daca depozitia martorului este adevarata, paznicul nu era atent n momentul respectiv. Fie
masina a fost observata, fie soferul ascunde ceva; ntruct soferul nu ascunde nimic, rezulta ca
depozitia martorului nu este adevarata."
b) "Ei bine, daca mannc marul si el ma face sa cresc mai mare, pot sa ajung cheia si sa intru n gradina;
daca ma face sa devin mai mica,pot sa ma strecor pe sub usa si sa intru n gradina. Oricum o fi, voi intra
n gradina" (Lewis Carroll)
c) "Daca exista dreptate n aceasta viata, atunci nu este nevoie de o viata viitoare. Daca, pe de alta
parte, nu exista dreptate n viata noastra pamnteasca, atunci nu avem nici un motiv sa credem ca
Dumnezeu este drept. Dar daca nu avem nici un motiv sa credem ca Dumnezeu este drept, atunci nu
avem nici un motiv sa credem ca El ne va asigura o viata viitoare. Astfel, sau nu este nevoie de o viata
viitoare, sau nu avem nici un motiv sa credem ca Dumnezeu ne va asigura o astfel de viata". (David
Hume)
3. Trei persoane A, B, C, banuite de un jaf, declara sub prestare de juramnt:
A: B este vinovat, dar C este nevinovat
B: Daca A este vinovat, atunci si C este vinovat
C: Eu sunt nevinovat, dar cel putin unul din ceilalti doi este vinovat
Cerinte:
a) Demonstrati daca din declaratia unuia rezulta declaratia altui suspect
b) Daca cele trei persoane sunt nevinovate, care dintre ele a depus marturie falsa
c) Presupunnd ca cei nevinovati au spus adevarul, iar cei vinovati au mintit, puteti preciza cine este
vinovat si cine nu?
[1] Logica propozitiilor ncepe cu propoztiile compuse care au drept elemente nu termenii, ca n cazul
propozitiilor categorice, ci propozitiile neanalizate. nceputul logicii propozitionale l-au facut filosofii
stoici si megarici, dar ideea unui calcul logic apare n lucrarile lui R. Lullus (1235-1315) si G. W.
Leibniz (1646-1716). Bazele calculului logic vor fi puse de catre G. Boole (1815-1864).
[2] altfel spus, valoarea de adevar a propozitiei compuse care rezulta prin aplicarea operatorului este
functie de valoarea de adevar a propozitiilor componente.
[3] alte simboluri pentru negatie: p, p
[4] n general, numarul functiilor de adevar (N), presupunnd ca exista n variabile si m valori de
adevar, se calculeaza astfel: N= (mm)n
[5] alte simboluri utilizate pentru desemnarea conjunctiei fiind: p&q, pq
[6] se mai simbolizeaza p q
[7] sau p q,
pq, pq
[8] n cazul propozitiilor categorice am vorbit de echivalente ntre aceste preopozitii si am constatat
atunci ca obvertenda si obversa sunt echivalente:Toti oamenii sunt muritori si Nici un om nu este
nemuritor; Sap SeP.
[9] sau pq, pq
[10] n logica propozitionala exista un numar imens de legi logice, practic, orice formula valida poate fi
considerata lege logica. Noi ne rezumam aici la prezentarea celor mai importante legi care ne pot fi
utile n verificarea validitatii unor inferente.
[11] Parantezele au acelasi rol ca n algebra, indicnd ordinea operatiilor; pentru simplificarea
formulelor complexe, ce continmulte paranteze, se introduc conventii de prioritate astfel, ordinea
operatiilor va fi: echivalenta, implicatie, disjunctie, conjunctie, negatie; parantezele sunt inevitabile
cnd n foemula se repeta acelasi operator
[12] Raporturile sunt aceleasi cu cele de la propozitii categorice, respectiv, contrarele nu pot fi ambele
adevarate, subcontrarele nu pot fi ambele false, etc.
[13] de la ponere = a pune, a afirma
[14] de la tollere = a suprima, a nega
[15]Este rationamentul unui tnar atenian care vrea sa intre n politica.
[16] cnd pvs este adevarat, iar q r este fals, cnd pvs este fals si q r este adevarat; pentru fiecare di
aceste situatii exista mai multe cazuri: pvs este adevarat n trei situatii, cnd p=1 si s=1, p=1 si s=0,
cnd p=0 si s=1, etc.

Doc 4
Elemente de logica matematica
1. Elemente de calculul propoziiilor
Noiunea de propoziie. Se numete propoziie un enun despre care tim c este advrat sau fals, ns
nu i una alta simultan.
Exemple. Considerm enunurile: 1)n orice triunghi suma unghiurilor sale este egal cu 180 ; 2)
3+2=5; 3)2>5 4) Balena este un mamifer ; 5) Planeta Venus este satelit al Pmntului.
Toate aceste enunuri sunt propoziii, deoarece despre fiecare putem s tim dac este adevrat
sau fals. De exemplu 1),2) i 4) sunt propoziii adevrate, iar 3) i 5) sunt propoziii false.
Observaie. O clas foarte larg de propoziii adevrate o constituie teoremele din matmatic.
S considerm enunurile 1),,x+2=5 ; 2)x-1<4 3)Deschide ua! ; 4)Numrul x divide numrul ;
5)Atomul de aur este galben.
Se observ c 1), 2), 3), 4) i 5) sunt enunuri pentru care condiia de mai sus(de afi adevrat sau
fals) nu este ndeplinit. Mai exact enunurile 1), 2) i 4) au caracter variabil, enunul 3) este o
porunc despre care este lipsit de sens s afirmm c este adevrat sau fals, enunul 5) este
absurd, deoarece e lipsit de sens s vorbim despre culoarea unui atom.
Valoare de adevr. Dac o propoziie este adevrat, spunem c ea are valoarea de adevr adevrul i
vom nota valoarea de adevr, n acest caz, prin semnul 1 sau A; cnd propoziia este fals spunem c ea
are valoarea de adevr falsul i vom nota valoarea de adevr prin semnul 0 sau F.
Observaie. 0 i 1 sunt aici simboluri fr neles numeric.
Vom nota propoziiile cu literele p, q, r... sau p1, p2,, p3 ... . Acestea se pot compune cu ajutorul aanumiilor conectori logici non , i , sau dnd propoziii di ce n ce mai complexe.
Negaia propoziiilor. Negaia propoziiei p este propoziia non p care se noteaz p i care este
adevrat cnd p este fals i fals cnd p este adevrat. Valoarea de adevr a propoziiei p este
dat in tabelul urmtor:
p
1
0

p
0
1

De exemplu, considerm propoziia p: Balena este un mamifer. Negaia p este propoziia : Non balena
este un mamifer sau, n limbajul obinuit : Balena nu este un mamifer. n acest caz p este o prpoziie
fals
Conjuncia propoziiilor. Conjuncia propoziiilor p, q este propoziia care se citete p i q, notat p q
i care este adevrat atunci i numai atunci cnd fiecare din propoziiile p, q este adevrat.
p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pq
1
0
0
0

De exemplu, s considerm propoziiile p: 2+4+6 i q: Luna este satelit al Pmntului. n acest

exemplu p q este o propoziie adevrat deoarece p, q sunt amndou adevrate. Deseori n loc de p
q se mai folosete notaia p&q.
Disjuncia propoziiilor. Disjuncia propoziiilor p, q este propoziia care se citete p sau q, notat p v q,
i care este adevrat atunci i numai atunci cnd este adevrat cel puin una din propoziiile p, q.

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pvq
1
1
1
0

De exemplu considerm propoziiile p: 2>3 i q: balena este un pete. Propoziia p v q este o propoziie
fals deoarece ambele propoziii sunt false.
Propoziiile care se obin din prpoziiile p, q, r..., numite propoziii simple, aplicnd de un numr finit
de ori conectorii logici , , v se vor numi propoziii compuse. Calculul propoziiilor studiaz
propoziiile compuse din punctul de vedere al adevrului sau falsului n raport cu valorile logice ale
propoziiilor simple care le compun.
Implicaia propoziiilor. S considerm propoziia compus ( p) v q a crei valoare de adevr rezult
din tabela urmtoare:
p

1
1
0
0

1
0
1
0

p
0
0
1
1

( p) v q
1
0
1
1

Observm c propoziia compus ( p) v q este fals atunci i numai atunci cnd p este adevrat i q
fals, n celelalte cazuri fiind adevrat.
Propoziia compus ( p) v q se noteaz pq i se citete dac p atunci q sau p implic q. Ea se
numete implicaia propoziiilor p, q ( in aceast ordine).n implicaia pq , p se numete ipoteza sau
antecedentul implicaiei, iar propoziia q se numete concluzia sau consecventul implicaiei
Echivalena propoziiilor. Cu propoziiile p, q putem forma propoziia compus (pq) (qp), care
se noteaz pq i se citete p dac i numai dac q.
p

pq

qp

pq

Formule echivalente n calculul propoziional

Aa cum n clasele mici cu literele a, b, c, ... i simbolurile +, ,-, : , putem forma expresiile algebrice, aa
i n calcul propoziional cu literele p, q, r, ... (sau p1 , p2 ,p3 ,...) i cu simbolurile conectorilor logici: ,
, , , putem s formm diverse expresii numite formule ale calculului proporional.
Formulele calculului proporional le notm cu literele , , , , ... .
Exemple: p q, (p q) r, (pq) (pq) , (p r) p, p q sunt formule ale calculului
propoziional.
Dat o formul = ( p, q, r, ...) n scrierea creia intr literele p, q, r, ... ori de cte ori nlocuim
literele p, q, r, ..., cu diverse propoziii obinem o nou propoziie
( adevrat sau fals ) care se va numi valoarea formulei pentru propoziiile p, q, r, ...date.
Observaie. Cititorul poate s fac imediat legtura cu valoarea unei expresii algebrice pentru
diverse valori numerice date literelor ce o compun.

O formul ( p, q, r, ...) care are valoarea o propoziie adevrat indiferent cum sunt propoziiile p,
q, r, ... se numete formul identic adevrat sau tautologie.
Dou formule, i , n scrierea crora intr literele p,q, r, ... se zic echivalente dac i numai dac
pentru orice nlocuire a literelor p, q, r,... cu diverse propoziii, valorile celor dou formule sunt
propoziii (compuse) care au aceeai valoare de adevr.
Cnd dou formule i , sunt echivalente scriem .
2. Elemente de calculul predicatelor
Noiunea de predicat are o importan deosebit n matematic.. Fr a exagera, aproape orice
teorem din matematic este un enun ce conineunul sau mai multe predicate.
Un enun care depinde de una sau mai multe variabile i are proprietatea c pentru orice valori date
variabilei corespunde o propoziie adevrat sau fals se numete predicat sau propoziie cu variabile.
Predicatele sunt unare, binare, ternare etc., dup cum depind respect de 1, 2, 3... variabile. Ori de cte
ori definim un predicat trebuie s indicm i mulimile n care variabilele iau valori.
Cuantificatorul existenial () i cuantificatorul universal ()
Strns legat de noiunea de predicat apare noiunea de cuantificator. Fie predicatul unar p(x) unde x
desemneaz un element oarecare din mulimea E. Putem forma enunul: exist cel puin un x din E
astfel nct p(x), care noteaz ( x)p(x). Acest enun este o propoziie care este adevrat cnd exist
cel puin un element x0 din E astfel nct propoziia p(x0) este adevrati este fals cnd nu exist nici
un x0 din E astfel nct p(x0) s fie adevrat. Cu predicatul p(x) putem forma i enunul :oricare ar fi x
din E are loc p(x) care se noteaz (x) p(x). Acest enun este o propoziie care este adevrat dac
pentru orice element x0 din E p(x0) este adevrat, fiind fals n cazul n care exist cel puin un x0 din
E pentru care E p(x0) este fals.
Echivalena predicatelor. Dou predicate p( x, , z...), q(x, , z...) se zic echivalente i scriem p( x, ,
z...) q(x, , z...) dac oricum am alege valorile variabilelor x0 , 0, z0 pentru care propoziia p(x0 , 0, z0
...) i q(x0 , 0, z0 ...) au aceeai valoare de adevr. Dac oricum am alege valorile variabilelor x0 , 0, z0
pentru care propoziia p(x0 , 0, z0 ...) este adevratezult ci propoziia q(x0 , 0, z0 ...) este adevrat,
vom scrie p( x, , z...) q(x, , z...) Se vede c p( x, , z...) q(x, , z...) atunci i numai atunci cnd p( x,
, z...) q(x, , z...) i q( x, , z...) p(x, , z...)
Reguli de negaie. Fie p(x) un predicat unar, unde x desemneaz un element din mulimea E. Atunci :
(() p(x)) (x) p(x)
1)
2)
((x) p(x) ( x) p(x)
(aici semnul desemneaz faptul c cele dou prop. au aceei valoare de adevr)
3. Teorema contrar
a.Structura unei teoreme.
O clas foarte larg de propoziii adevrate o constituie teoremele din matematic. Exemple : 1) n
orice triunghi, suma unghiurilor sale este egal cu 180o 2)n orice triunghi, lungimea oricrei laturi
este mai mic dect suma lungimilor celorlalte dou i mai mare ca diferena lor 3) n orice triunghi
dreptunghic ptratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma ptratelor lungimilor catetelor. Fiecare
teorem stabilete c un obiect matematic sau un ansamblu de obiecte matematice posed o anumit
proprietate. Cum se obin teormele? Studiind matematica elementar se poate constata c toate
teoremele ei se deduc prin demonstraii, adic printr-un ir de raionamente logice, sau cum se mai
spune, prin silogisme, din cteva propoziii fundamentale numite axiome, care se accept a fi
adevrate fr demonstraie.
Aproape orice teorem se poate enuna sub forma ,,dac, atunci. Partea nti, care ncepe cu
cuvntul dac se numete ipoteza teoremei, partea a doua, cea care ncepe cu cuvntul atunci se
numete concluzia teoremei.

S lum de exemplu teorema : ,, ntr-un triunghi dreptunghic ptratul lungimii ipotenuzei este egal cu
suma ptratelor lungimilor catetelor. Aceast teorem se poate pune sub forma : ,,dac ABC este un
triunghi dreptunghic, atunci ptratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma ptratelor lungimilor
catetelor. Aici ipoteza este ,, ABC este un triunghi dreptunghic iar concluzia este ,,ptratelor lungimii
ipotenuzei este egal cu suma ptratelor lungimilor catetelor.
Teoremele se pot pune sub forma implicaiei: (1) p(x, , z) q(x, , z...) care reprezint notaia
prescurtat a propoziiei (1) (x)( )( z).. p(x, , z) q(x, , z...) n implicaia (1) predicatul p(x, ,
z) constituie ipoteza teoremei, iar q(x, , z...) constituie concluzia teoremei.
b.Teorema contrar. S considerm urmtoarea teorem: ,,un patrulater este pararelogram, atunci
diagonalele sale se taie n pri egale. Din aceast teorem formm urmtorul enun : dac un
patrulater nu este paralelogram, atunci diagonalele sale nu se taie n pri egale. Acest enun este o
propoziie adevrat, deci o teorem. Cum am obinut acest nou teorem? Se observ c ea s-a
obinut din prima, nlocuind ipoteza i concluzia prin negaiile lor
Dat o teorem, propoziia care se obine din teorema dat nlocuind ipoteza i concluzia ei prin
negaiile lor se numete contrara teoremei date . In cazul c aceast propoziie este adevrat ea se
numete teorema contrar a teoremei date.
Observaie. Pentru a enuna corect contrara teoremei, este foarte important s tim s negm corect.
n termeni ai calculului cu predicate dac
(1) p(x, , z) q(x, , z...) este teorema dat, atunci contrara teoremi este propoziia (2)
(x)( )( z)..( p(x, , z) q(x, , z...))
n cazul c (2) este o propoziie adevrat atunci (2) se scrie sub forma
(2) p(x, , z) q(x, , z...)
i constituie teorema contrar a teoremei (1).

Doc. 5
Definiii logic
1.Argumentare proces de justificare logic a unei propoziii pe care vrem s o susinem.
2.Argument raionament, dovad adus n sprijinul unei afirmaii.
3.Termen logic cuvnt/ansamblu de cuvinte ce exprim o noiune i se refer la unul sau mai multe
obiecte reale sau ideale.
4.Intensiune proprietatea/proprietile ce caracterizeaz mulimea de obiecte crora se aplic
termenul.
5.Extensiune mulimea obiectelor crora se aplic termenul.
6. Definire operaie logic de determinare a nsuirilor unui obiect prin care ntre doi termeni ;
respectiv dou expresii se introduce un raport de identitate.
7.Subiect logic n propoziiile categorice termenul despre care se predic ceva i care se gsete
ntre cuantificator i copul.
8.Predicat logic n propoziii categorice, termenul care se predic despre ceva i care se gsete
dup copul.
9. Raionament nlnuire logic de judeci care duce la o concluzie.
10.Silogism acea inferen n care din dou propoziii categorice care au un termen comun se
deduce drept concluzie o alt propoziie categoric ai crei termeni sunt necomuni premiselor.
11.Definiie v.6
12.Clasificare operaie de ordonare a unei mulimi de obiecte n funcie de un anumit criteriu.
13.Propoziie compus combinaie de propoziii atomare prin intermediul conectorilor logici.
14. Funcie de adevr conectorii logici sunt funcii de adevr pentru c valoarea de adevr ce
rezult prin aplicarea lor este n funcie de valorile de adevr ale variabilelor propoziionale.
15. Negaie logic operator monadic ce are proprietatea c schimb valoarea de adevr a propoziiei
atomare creia se aplic.
16. Conjuncie logic conector logic binar ce are proprietatea de a fi adevrat numai dac
propoziiile atomare pe care le leag sunt ambele adevrate.
17. Disjuncie neexclusiv conector logic binar cu proprietatea c este adevrat dac una din
propoziiile atomare pe care le leag este adevrat i fals dac ambele sunt false.
18. Implicaie conector logic binar cu proprietatea c este fals doar dac prima propoziie atomar
este adevrat, iar cea de-a doua fals, fiind adevrat n rest.
19.Echivalen conector logic binar cu proprietatea de a fi adevrat doar dac propoziiile atomare
pe care le leag au aceeiai valoare de adevr.
20.Lege logic formul ce este adevrat independent de valorile variabilelor propoziionale.
21.Formul contingent formul ce, n funcie de valorile de adevr ale variabilelor propoziionale
este uneori adevrat, alteori fals.
22. Formul inconsistent formul ce, independent de valorile variabilelor propoziionale este
mereu fals.
23.Inferen deductiv inferen ce poate fi caracterizat drept adevrat sau fals,
24.Inferen inductiv inferen ce nu poate fi carcaterizat n mod adecvat ca fiind valid sau
nevalid ci, drept probabil sau mai puin probabil, concluzia spunnd mai mult dect premisele din
care a fost obinut.
25. Inferen imediat inferen compus dintr-o premis i o concluzie.
26. Inferen mediat inferen caracterizat prin faptul c legtura dintre subiectul i predicatul
concluziei este mediat de un al treilea termen.
27. Inferen valid inferen caracterizat prin faptul c din premise adevrate se trag concluzii
adevrate.
28. Inferent nevalid inferen caracterizat prin faptul c din premise adevrate nu se trag
concluzii corecte.
29. Inferen ipotetic inferen cu dou premise i o concluzie caracterizat prin faptul c una din
premise este o implicaie iar cealalt afirmarea antecedentului sau negarea consecventului implicatiei.
30. Inferen disjunctiv - inferen cu dou premise i o concluzie caracterizat prin faptul c una
din premise este o disjuncie iar cealalt afirmarea sau negarea unuia dintre termenii disjunciei.
31.Inducie complet inducie ce produce concluzii certe din premise adevrate deoarece premisele
sunt temei suficient pentru concluzie.

32.Inducie incomplet inducie ce chiar i atunci cnd pornete de la premise adevrate produce
doar o concluzie plauzibil deoarece premisele nu sunt temei suficient pentru concluzie. Ea extinde la
o ntreag clas propriteatea despre care premisele arat c aparine unora din elementele acelei
clase.
33.Inferen inductiv slab inferen inductiv cu grad redus de probabilitate.
34. Inferen inductiv tare inferen inductiv cu grad ridicat de probabilitate.
35. Demonstraie v.1
36. Tez de demonstrat propoziie susinut printr-o demonstraie, a crei concluzie este.
37. Fundament al demonstraiei ansamblu de premise (definiii, axiome, teorii ... ) din care
urmeaz s conchidem teza.
38.Proces de demonstrare - v.1.
39.Demonstraie intuitiv demonstraie ce se bazeaz pe relaiile dintre termeni i propoziii. Cel
mai adesea nu se bazeaz pe raionamente complete, ci eliptice, iar uneori cel care le realizeaz nu este
contient de regulile pe care le aplic.
40. Demonstraie formalizat demonstraie scris n limbaj formal bazat pe relaii exprimate n
simboluri.
41.Demonstraie deductiv demonstraie n a crei desfurare nu intervin direct date de
experien.
42.Demonstraie inductiv demonstraie n a crei desfurare intervin direct date de experien.
43. Demonstraie direct fie inducia complet fie deducia conform cu formele cunoscute n care
se trece dela premise la concluzie.
44.Silogism v.10.
45.Demonstraie v.1.
46.Modus ponendo-ponens inferen ipotetic ce spune c dac implicaia ntre dou propoziii
este adevrat i dac antecedentul acesteia e adevrat atunci i consecventul implicaiei iniiale e
adevrat.
47. Inducie prin simpl enumerare form a induciei incomplete n care concluzia reiese din
observaii nesistematice, simple constatri. Are grad redus de probabilitate al concluziei.
48. Inducie tiinific form a induciei incomplete n cunoaterea tiinific. Tinde, prin folosirea
sistematic a observatiei riguros organizate i a experimentului tiinific s stabileasc dac ceea ce se
repet aidoma ntr-un numr mai mic sau mai mare de cazuri este n acelai timp necesar.
49. Evaluare a argumentelor procedeu de verificare a respectrii tuturor regulilor i restriciilor de
validitate ale argumentrii.
50. Validitate acea proprietate a unei inferene n virtutea creia din premise adevrate este
imposibil s se trag o concluzie fals.
51. Clasificare v.12.
52. Inducie complet v.31.
53. Argumentare v.1.
54. Demonstraie v.1.
55. Inferen - procedeu prin care dint-un set de premise se deduce o concluzie.
56. Silogism - v.10
57. Definire v.6
58. Termen v. 3
59. Clasificare v.12.
60. Raionament inductiv raionament prin care se trece de la afirmaii despre cazuri particulare la
o lege sau un principiu general, caracterizat prin gradul de probabilitate al concluziei.
61.Inferen deductiv imediat inferen cu o premis i o concluzie, ce poate fi caracterizat
drept adevrat sau fals.
62. Intensiune v.4.
63. Demonstraie formalizat v.40
64. Premis propoziie luat ca adevrat ntr-o argumentare.
65. Concluzie propoziie susinut printr-o argumentare.
66. Inferen deductiv v.23
67. Inferen nedeductiv v.24.
68. Extensiune - v.5.
69. Implicaie v.18.

70. Tautologie v.20.

71. Definitor termen sau expresie ce determin nsuireile definitului cu care se afl n raport de
identitate.
72.Propoziie categoric orice propoziie n care un termen se afirm sau se neag despre un alt
termen.
73. Raionament ipotetic v.29.
74. Inferen deductiv valid v.27.
75. Premis minor acea premis a unui silogism n care este prezent subiectul concluziei
silogismului.
76. Raionament v.1.
77. Operator propoziional conector de variabile propoziionale prin care se realizeaz propoziii
compuse.
78. Formul contingent v.21.

Doc 6
Test logica
1. Operatorul logic de conjunctie.
Operatorul propozitional de conjunctie se noteaza "&" sise exprima n limbajul natural prin "si", "iar",
"dar", "desi", "astfel nct" etc, uneori o simpla pauza n vorbire marcatagrafic printr-o virgula exprima
ct se poate de clar olegatura conjuctiva ntre propozitii.
Propozitiile compuse conjunctive se construiesc prinlegarea a doua propozitii atomice de catre un
operator logicnumit conjunctie.
Exemple de propozitii compuse conjunctive:
1. "Merg la munte si schiez".
2. "Eu vorbesc engleza, iar el germana."
3. "V-am asteptat, dar voi nu ati venit."
4. "Voi merge la meci, desi nu ma pasioneaza fotbalul."
O propozitie compusa conjunctiva este adevarata numaiatunci cnd ambele ei componente atomice
sunt adevarate,fiind falsa n toate celelalte cazuri.
Aceasta proprietate definitorie a propozitiilor conjunctive seexprima cel mai clar ntr-o schema numita
matrice sautabel de adevar.
p
q
p & q
1
1
1
1
0
0
0
1
0
0
0
0
2. Aratati daca propozitiile urmatoare sunt simple sau compuse:
1. "Eu vorbesc engleza, iar el germana." - este o propozitie compusa.
2. "Camera Deputatilor si Senatul se ntrunesc n sedinta comuna." - este o propozitie simpla.
3. "Partidul "X" nu a cstigat alegerile." - este o propozitie compusa
3. Formalizati urmatoarea propozitie si stabiliti daca este o lege logica, o formula inconsistenta
sauo formula contingenta:
a) Daca Vlad a venit cu trenul sau cu autobuzul, a sosit dupa ora 16.
p = "Vlad a venit cu trenul"
q = "Vlad a venit cu autobuzul"
r = "Vlad a sosit dupa ora 16"
(p w q) r
p q r
1
1
1
1
0
0
0
0

1
1
0
0
1
1
0
0

1
0
1
0
1
0
1
0

0
0
1
1
1
1
0
0

p w q

(p w q) r

1
1
1
0
1
0
1
1

Deoarece are att valori de "1", ct si valori de "0", rezulta ca este o formula contingenta.

4. Demonstrati ca formula urmatoare este lege logica:

(p q ) & ( q r ) ( p r )
p q r (p q ) ( q r ) ( p r ) ( p q ) & ( q r ) (p q ) & ( q r) (p r)

1
1
1
1
0
0
0
0

1
1
0
0
1
1
0
0

1
0
1
0
1
0
1
0

1
1
0
0
1
1
1
1

1
0
1
1
1
0
1
1

1
0
1
0
1
1
1
1

1
0
0
0
1
0
1
1

1
1
1
1
1
1
1
1

Deoarece n toate cele opt interpretari ia numai valoarea "1" rezulta ca aceasta formula este o
legelogica.
5. Verificati validitatea urmatorului argument:
"Daca Laura a intrat n Baroul de avocati, atunci ea a parasit magistratura. Laura este avocat daca si
numai daca a intrat n Baroul de Avocati si a parasit magistratura. Prin urmare, daca Laura este avocat,
atunci ea a intrat n Baroul de avocati.
p = "Laura a intrat n Baroul de avocati"
q = "Laura a parasit magistratura"
r = "Laura este avocat"
p q
r (p & q)
r p
p q r

p & q

p q

r (p & q)

r p

1 1 1
1
1
1
1
1 1 0
1
1
1
1
1 0 1
0
0
0
1
1 0 0
0
0
1
1
0 1 1
0
1
0
0
0 1 0
0
1
1
1
0 0 1
0
1
0
0
0 0 0
0
1
1
1
Este un argument valid deoarece n toate interpretarile n care premisele au valoarea "1" siconcluzia
are valoarea "1".

Doc 6
Propozitii compuse
O propozitie compusa este echivalentul unei fraze in gramatica : este formata din doua sau mai multe
propozitii categorice legate intre ele de niste operatori sau conectori propozitionali. Deoarece nu ne
mai intereseaza ce fel sunt propozitiile categorice, ele vor fi simple variabile propozitionale, pe care
le vom nota cu p, q, r, s, t, u etc. Suntem interesati ce valori de adevar iau operatorii propozitionali :
negatie, conjunctie, disjunctie neexclusiva (inclusiva), disjunctie exclusiva, implicatie, echivalenta.
Nota : notam adevarul cu 1 si falsul cu 0. Numarul functiilor de adevar posibile este 2 (n =
numarul de variabile propozitionale).
Negatia
Simbol
~, ,

Exprimare in limbaj natural

nu este adevarat ca, este fals ca,
nu este cazul sa etc.

Ia valori de adevar opuse valorilor de adevar ale propozitiei date. Tabel de adevar :
p
1
0

~p
0
1

Exemplu :
Nu este adevarat ca afara ninge.
Este fals ca merg la cinema.
Nu este cazul sa minti.
Conjunctia
Simbol
&,

Exprimare in limbaj natural

si, iar, dar, cu toate ca,
desi, in pofida, or, totusi,
pe cand, virgula etc.

Este adevarata doar daca toti termenii ei sunt adevarati. Tabel de adevar :
p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

p&q
1
0
0
0

Exemplu : Merg la scoala si iau note mari.

Disjunctie neexclusiva
Simbol
Exprimare in limbaj natural
V
sau, ori, fie
Este adevarata daca cel putin un termen al ei este adevarat. Tabel de adevar :

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pVq
1
1
1
0

Exemplu : Vrei sa stau sau vrei sa plec.

Disjunctie exclusiva
Simbol
Exprimare in limbaj natural
W
sausau, oriori, fiefie
Este adevarata daca termenii ei au valori de adevar diferite. Tabel de adevar :
p
q
pWq
1
1
0
1
0
1
0
1
1
0
0
0
Exemplu : Sau mergi cu mine, sau ramai acasa.
Implicatie
Simbol

Exprimare in limbaj natural

dacaatunci

p este antecedent iar q este consecvent;

Este falsa doar daca antecedentul este adevarat iar consecventul fals. Tabel de adevar :
p
q
pq
1
1
1
1
0
0
0
1
1
0
0
1
Exemplu : Daca ninge, atunci va fi recolta bogata.
Echivalenta
Simbol
,

Exprimare in limbaj natural

daca si numai dacaatunci

Este o implicatie reciproca, de aceea :

(pq) (pq) & (qp)
Este adevarata daca termenii ei au aceeasi valoare de adevar. Tabel de adevar :
p
q
pq
1
1
1
1
0
0
0
1
0
0
0
1
Exemplu : Daca si numai daca uzi florile, atunci vor fi frumoase.

Metoda matriceala sau a tabelelor de adevar

Avem urmatoarea propozitie compusa (formula) care este un argument :
Daca elevul vrea sa invete, el nu are nevoie sa fie controlat. Daca nu vrea sa invete, atunci trebuie
pedepsit. Prin urmare, daca il pedepsesti si nu il controlezi, elevul vrea sa invete.
Notam propozitiile :
p : elevul vrea sa invete;
q : nu trebuie controlat;
r : trebuie pedepsit.
[(pq) & (~pr)] [(r&q) p]
1 1 1 1 01 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 01 1 0 1 0 0 1 1 1
1 0 0 0 01 1 1 1 1 0 0 1 1
1 0 0 0 01 1 0 1 0 0 0 1 1
0 1 1 1 10 1 1 0 1 1 1 0 0
0 1 1 0 10 0 0 1 0 0 1 1 0
0 1 0 1 10 1 1 1 1 0 0 1 0
0 1 0 0 10 0 0 1 0 0 0 1 0
Observam ca implicatia finala ia atat valoarea 1, cat si valoarea 0. Spunem ca este formula
contingenta, iar argumentul redat de o astfel de formula este nevalid.
Daca ultimul operator efectuat ia numai valoarea 1, spunem ca este tautologie sau lege logica; este
singurul caz in care argumentul redat de formula este valid.
Daca ultimul operator efectuat ia numai valoarea 0, spunem ca este formula inconsistenta
saucontradictie, si in acest caz argumentul redat de formula este nevalid.
Exercitiul 1 : transcrieti in limbaj formal si verificati daca argumentul este valid, precizand ce fel de
formula este :
Daca X copiaza si el este pedepsit, atunci el este tratat drept, iar daca nu copiaza si nu este pedepsit,
atunci este tratat drept. Asadar, X nu copiaza si este pedepsit.
1
1
1
1
0
0
0
0

1
1
0
0
1
1
0
0

1
0
1
0
1
0
1
0

1
1
1
1
0
0
0
0

1
1
0
0
1
1
0
0

1
0
1
0
1
0
1
0

1
1
1
1
0
0
0
0

1
1
0
0
1
1
0
0

Exercitiul 2 : verificati daca argumentul este valid :

Daca autobuzul pleaca la ora fixata si nu are intarzieri pe traseu, inseamna ca va ajunge la timp.
Intrucat autobuzul nu a ajuns la timp, rezulta ca el sau nu a plecat la ora fixata, sau a avut intarzieri pe
traseu.

Exercitiul 3 : verificati validitatea argumentului; precizati ce fel de formula este :

Caile cometelor sunt sau elipse, sau parabole, sau hiperbole. Calea unei comete care revine nu poate fi
nici parabola, nici hiperbola. Deci, calea acelei comete este o elipsa.
Exercitul 4 : verificati validitatea argumentului; ce fel de formula este :
Daca esti frumos sau destept, atunci reusesti in viata, ceea ce este tot una cu nu esti frumos si nu esti
destept, sau reusesti in viata. Rezulta ca sau esti frumos sau nu esti destept, si a nu fi frumos este
echivalent cu a fi destept.
Exercitiul 5 : stabiliti daca sunt corecte sau nu urmatoarele inferente :
1.Daca Dumnezeu poate sti mai mult decat stie inseamna ca nu este omniscient, iar daca nu poate sti
mai mult decat stie inseamna ca nu e omniscient. Ori poate sti mai mult decat stie ori nu poate sti.
Oricum, nu este omniscient.
2.Sau trebuie sa filosofam sau nu trebuie sa filosofam. Daca trebuie sa filosofam atunci trebuie. Daca
nu trebuie sa filosofam, atunci trebuie (pentru a arata de ce nu trebuie). Prin urmare trebuie sa
filosofam. (Aristotel)
3.Daca aceste carti contin aceeasi doctrina ca in Coran, atunci ele trebuie distruse pentru ca sunt de
prisos, iar daca contin altceva decat doctrina Coranului trebuie distruse pentru ca sunt daunatoare. Ele
sau sunt in acord cu Coranul sau contravin lui. Prin urmare, ele trebuie distruse.
4.Trei suspecti declara urmatoarele :
X : Y este nevinovat, dar Z este vinovat.
Y : Daca este vinovat X, atunci si Z este vinovat.
Z : Eu sunt nevinovat, dar cu siguranta fie X, fie Y este vinovat.
Stabiliti :
a) daca pot fi toate declaratiile adevarate si cine este vinovat in aceasta situatie;
b)daca sunt toti vinovati, cine minte;
c) daca vinovatii mint si nevinovatii spun adevarul, cine este vinovat si cine nu;
d) ce se poate stabili cu privire la vinovatia lor daca o singura declaratie este adevarata;
e) daca o singura declaratie este falsa;
f) daca sunt posibile declaratiile d si e.
a)

b)

c)
.
d)
.
e)

f)

5.Daca opresti brusc masina, vei fi tamponat. Daca nu opresti brusc, vei lovi o persoana care trece
strada. Deci fie vei fi tamponat, fie vei lovi trecatorul.
6.Daca X este frumos sau superstitios, se teme si de umbra lui. X nu se teme de propria umbra
deoarece nu este fricos, dar este supestitios.

7.Daca un silogism are trei termeni, atunci el este corect. Daca nu are trei termeni este fie incorect, fie
o forma speciala de argumentare silogistica. Acest silogism este corect, dar nu are trei termeni, deci
este o forma speciala de argumentare silogistica.
Exercitiul 6 : construiti in limbaj natural formule (argumente) conforme urmatoarelor expresii date in
limbaj formal si verificati validitatea lor :
1.[p V (~q & r)] (~p V q)

2.[(~p & ~q) (q & r)] ~p

3.[p (~q V r)] [~p (q W ~r)]

.
Metoda deciziei prescurtate ( a tabelelor de adevar partiale sau a reducerii la absurd)
Se bazeaza pe faptul ca orice argument este o implicatie de la premise la concluzie, si orice implicatie
este falsa intr-un singur caz : premise adevarate, concluzie falsa. De aceea, presupunem prin absurd ca
acesta este cazul nostru, ca argumentul este nevalid, adica implicatia este falsa, si verificam daca
plecand de la aceasta ipoteza ajungem sau nu la o contradictie. Daca ajungem inseamna ca
presupunerea este gresita, deci implicatia este adevarata, argumentul este valid. Daca nu ajungem la o
contradictie inseamna ca ipoteza este corecta, adica implicatia este falsa, argumentul nevalid.
Exemplu : Daca ai fi avut nevoie de hrana, ti-as fi dat bani, dar intrucat nu vrei sa muncesti, nu se
poate sa ai nevoie de hrana si, prin urmare, nu-ti voi da nici un ban.
Notam propozitiile si, identificand operatorii, obtinem formula :
[(p q) & (~r ~p)] ~q
Presupunem ca implicatia este falsa. Rezulta ca antecedentul este adevarat, iar consecventul (~q) este
fals. Alegem sa lucram in unul din termenii implicatiei. Deoarece consecventul contine doar una din
variabile alegem sa lucram in antecedent :
[(p q) & (~r ~p)] este o conjunctie de doi termeni care trebuie sa fie adevarata. Deci :
(p q) = 1 si (~r ~p) = 1 rezulta ca avem trei situatii :
1.p = 1 2.p = 0 3.p = 0
q=1
q=0
q=1
1.Inseamna ca ~p = 0, deci ~r = 0 [pentru ca (~r ~p) = 1], adica r = 1
2,3.Inseamna ca ~p = 1,deci ~r = 1 sau 0,adica r = 1 sau 0
Ceea ce inseamna ca avem urmatoarele cinci combinatii ale valorilor de adevar ale variabilelor :
1) p = 1, q = 1, r = 1
2) p = 0, q = 0, r = 1
3) p = 0, q = 0, r = 0
4) p = 0, q = 1, r = 1

5)

p = 0, q = 1, r = 0

Observam ca q poate fi atat adevarat, cat si fals. Il inlocuim ca valoare in consecvent (unde deocamdata
nu am lucrat) si obtinem ca ~q poate fi atat adevarat, cat si fals.
Daca este adevarat, este o contradictie fata de ceea ce am presupus, deci implicatia este adevarata;
daca este fals, nu este o contradictie, ci exact cum am presupus, deci implicatia este falsa. O formula
care ia atat valoarea 1, cat si valoarea 0 este contingenta, deci argumentul este nevalid.
Exercitiul 7 : folosind metoda deciziei prescurtate, stabiliti daca argumentul este valid :
Daca un om este predestinat sa se inece, nu are nici un sens sa lupte pentru a se salva; daca nu este
predestinat, atunci nu este nevoie sa lupte. Prin urmare, fie este lipsit de sens, fie nu este nevoie ca el
sa lupte pentru a se salva. (J.M.Kenes)

Exercitiul 8 : verificati daca argumentul folosit de Pascal (pentru a ne convinge ca trebuie sa credem
in Dumnezeu chiar daca nu stim ca exista) este valid sau nu :
Daca Dumnezeu exista si pariezi pe el castigi totul, iar daca exista si nu pariezi pe el pierzi totul. Daca
Dumnezeu nu exista si pariezi pe el nu pierzi nimic, iar daca nu exista si nu pariezi pe el nu castigi
nimic. Dumnezeu sau exista sau nu exista. Deci, pariaza ca el exista.

.
Exercitiul 9 : verificati corectitudinea logica a acestei inferente :
Ei bine, daca mananc marul si el ma face sa vresc mai mare, pot sa ajung cheia si sa intru in gradina;
daca ma face sa devin mai mica, pot sa ma strecor pe sub usa si sa intru in gradina. Oricum o fi, voi
intra in gradina. (Lewis Carroll)


..
Exercitiul 10 : folosind metoda deciziei prescurtate verificati validitatea urmatoarelor argumente :
1.Daca inveti mecanic nu intelegi nimic. De asemenea, invatarea mecanica duce la o uitare rapida. Dar
intelegi ceea ce inveti si uiti repede, deci nu inveti mecanic.

2.Daca medicamentul iti face bine il cumperi, iar daca iti dauneaza nu-l cumperi. Medicamentul fie iti
face bine, fie iti dauneaza. Deci fie il cumperi, fie nu.

3.Daca spui adevarul, zeii te vor iubi, iar daca spui minciuni, oamenii te vor iubi. Nu poti spune decat
fie adevarul, fie minciuni si prin urmare vei fi fie iubit de zei, fie de oameni.

4.Nu este adevarat ca daca as fi bogat lucrul acesta m-ar face fericit. Asadar, nu sunt bogat.

5.Daca ai parasit postl meriti pedeapsa cu moartea sau daca l-ai lasat pe prizonier sa fuga meriti
aceeasi pedeapsa. Asadar, fie ai parasit postul, fie l-ai lasat pe prizonier sa fuga, tot moartea te
asteapta.

6.Daca in momentul respectiv paznicul nu era atent, masina nu putea fi observata cand a intrat in
depozit; daca depozitia martorului este adevarata, paznicul nu era atent in momentul respectiv. Fie
masina a fost observata, fie soferul ascunde ceva; intrucat soferul nu ascunde nimic, rezulta ca
depozitia martorului nu este adevarata.

.
7.Daca inveti prea mult obosesti si trebuie sa dormi. Daca muncesti prea mult obosesti si trebuie sa
dormi. Dar nici nu inveti prea mult si nici nu muncesti prea mult. Prin urmare, nu trebuie sa dormi.

8.Daca esti tanar esti frumos, iar daca esti batran esti intelept. Dar nu esti frumos si nici batran, deci
nu poti fi decat tanar si intelept.

9.Daca X este fricos sau superstitios se teme si de umbra lui. X nu se teme de propria umbra deoarece
nu este fricos, dar este superstitios.

.
Inferente deductive valide cu propozitii compuse
Inferente ipotetico-categorice :
1.Ponendo-ponens

2.Tollendo-tollens

Inferente disjunctivo-categorice :
1.Ponendo-tollens

2.Tollendo-ponens

*Proprietatile principalilor operatori propozitionali

Proprietatile negatiei :
1.Legea noncontradictiei - ~(p & ~p)
2.Legea tertului exclus p V ~p
3.Legea dublei negatii - ~~p p
Proprietatile conjunctiei :
1.Idempotenta (p & p) p
2.Comutativitatea (p & q) (q & p)
3.Asociativitatea [(p & q) & r] [p & (q & r)]
4.Contragerea [(p & q) p] sau [(p & q) q]
Proprietatile disjunctiei :
1.Idempotenta (p V p) p
2.Comutativitatea (p V q) (q V p)
3.Asociativitatea [(p V q) V r] [p V (q V r)]
4.Extinderea [p (p V q)] sau [q (p V q)]
Proprietatile implicatiei :
1.Reflexivitatea p p
2.Contrapozitia (transpozitia) (p q) (~q ~p)
3.Tranzitivitatea [(p q) & (q r)] (p r)
4.Traducerea prin disjunctie si negatie sau conjunctie si negatie (p q) (~p V q)
- (p q) ~(p & ~q)
Proprietatile echivalentei :
1.Reflexivitatea p p sau (p q) (q p)
2.Contrapozitia (transpozitia) (p q) (~q ~p)
3.Tranzitivitatea [(p q) & (q r)] (p r)
4.Traducerea prin implicatie
(p q) [(p q) & (q p)
Distributivitatea conjunctiei fata de disjunctie si a disjunctiei fata de conjunctie:
- [p & (q V r)] [(p & q) V (p & r)]
- [p V (q & r)] [(p V q) & (p V r)]
Legile lui De Morgan :
1.(p & q) ~(~p V ~q)
2.~(p & q) (~p V ~q)
3.(p V q) ~(~p & ~q)
4. ~(p V q) (~p & ~q)

Exercitiul 11 : care din formulele ce alcatuiesc urmatoarele perechi sunt logic-echivalente :

1.a)~(~p & ~q)
b)~(p V q)

2.a)p q
b)~(~q & p)

3.a)q V p
b)p q

.
4.a)~p q
b)p V q

5.a) p q
b)p (p & q)

Exercitiul 12 : stabiliti daca in urmatoarea lista sunt formule echivalente si, in caz afirmativ, care sunt
acestea:
1.p V q
2.p q
3.~(p & ~q)
4.~(~p & ~q)
5.~p V q
6.p V ~p
7.[p (p & ~p)] ~p

Exercitiul 13 : stabiliti care din formulele urmatoare sunt logic echivalente cu formula (p & q) r si
care cu formula (p V q) r :
1.p (q r)
2.q (p r)
3.(p r) & (q r)
4.(p r) V (q r)
Exercitiul 14 : stabiliti daca in urmatoarea lista exista formule contradictorii si, in caz afirmativ, care
sunt acestea :
1.~[(p q) & (q p)
2.p q
3.p q
4.p V q
5.~(~p q)
6.p W q
7.p & ~q

Exercitiul 15 : sa se determine care din formule implica q si care p :

1.p & (p q)
2.~q & (~p q)
3.q & (p ~q)
4.~p & (~q p)

Doc 7
Logica propozitiilor compuse
O propozitie se numeste compusa deoarece in general este alcatuita din mai multe propozitii simple.
La rigoare o propozitie compusa este alcatuita din:
a. Variabilele propozitionale adica propozitiile simple. Notatie: p, q, r, z.
b. Constante logice propozitionale (operatori logici propozitionali) adica acele operatii logice prin
intermediul carora variabilele propozitionale interrelationeaza.
Acestea sunt:
- Negatie
- Conjunctia
- Disjunctia: neexclusiva v
exclusiva w
- Implicatia
- Echivalenta
Notatie:
Adevar = 1
Fals = 0
Incert = ?
a. Negatie o negatie a unei propozitii P este falsa, atunci cand propozitia P este adevarata si este
adevarata atunci cand P este fals.
FORMULA: N = mn
N = Numarul aparitiilor valorilor de adevar.
m = numarul valorilor de adevar (2): adevarate/ false
n = numarul variabilelor propozitional
FORMULE: 21 = 2
P
1
0

P
0
1

b. Conjunctia: o conjunctie este adevarata atunci cand ambele propozitii sunt adevarate, in caz contrar
este falsa. Expresii: si, iar, totusi ca.
FORMULA: 22 = 4
P
1
1
0
0

Q
1
0
1
0

PQ
1
0
0
0

c. Disjunctia: neexclusiva v o disjunctie neexclusiva este falsa atunci cand ambele propozitii sunt
false, in restul celorlalte cazuri este adevarata.
P
Q
PvQ
1
1
1
1
0
1
0
1
1
0
0
0
Expresii: sau, ori, fie.

Exclusive w o disjunctie este adevarata atunci cand ambele propozitii nu au aceeasi valoare de
adevar.
P
1
1
0
0

Q
1
0
1
0

PwQ
0
1
1
0

Expresii: sau sau, fie fie, ori ori.

d. Implicatii o implicatie este falsa numai atunci cand antecedentul este adevarat, iar
consecventul fals; in restul celorlalte variante este adevarat.
Antecedent P Q
P
1
1
0
0

Q
1
0
1
0

PQ
1
0
1
1

Expresii: daca...atunci
e. Echivalenta - o echivalenta este adevarata numai atunci cand ambele propozitii au aceeasi
valoare de adevar.
P
1
1
0
0

Q
1
0
1
0

PQ
1
0
1
1

Expresii: daca si numai daca .....atunci.

Doc 8
Deducia natural.
Introducere
n logica propoziiilor validitatea unui argument poate fi testat prin tabelele de adevr. ns metoda
tabelelor de adevr devine practic greoaie atunci cnd numrul variabilelor propoziionale este mare.
Dac pentru dou variabile propoziionale avem patru distribuiri sau combinaii ale valorilor de
adevr, pentru 3 avem 8, pentru 4 avem 16, pentru 5 avem 32. Din acest motiv, n locul tabelelor de
adevr, putem folosi metoda deduciei naturale, un mod de testare a validitii argumentelor mai
familiar, mai asemntor cu i mai apropiat att de formele de argumentare folosite n limbajul
cotidian, ct i de modalitile de demonstraie din matematic, n particular din geometrie.
n logica propoziiilor tabelele de adevr sunt folosite pentru a stabili dac valoarea de adevr
(adevrat, fals) a unei propoziii compuse depinde numai de forma sa sau dac ea depinde i de
valorile de adevr ale propoziiilor care o compun. Spunem c o propoziie compus este logic
adevrat sau tautologie dac ea este adevrat indiferent de valorile de adevr ale propoziiilor care
o compun. Spunem c este logic fals sau contradicie logic dac ea este fals indiferent de valorile de
adevr ale propoziiilor care o compun. Altfel spus, o propoziie logic adevrat sau tautologic capt
valoarea (de adevr) adevrat pentru toate combinaiile valorilor de adevr ale variabilelor
propoziionale. Iar o propoziie logic fals sau contradictorie capt valoarea (de adevr) fals pentru
toate combinaiile valorilor de adevr ale variabilelor propoziionale. i spunem c o propoziie este
contingent dac valoarea ei de adevr variaz n funcie de valorile de adevr ale propoziiilor care o
compun. Astfel, pentru unele combinaii ale valorilor de adevr ale variabilelor propoziionale,
propoziia compus capt valoarea adevrat, iar pentru altele, valoarea fals. Mai riguros, putem spune
c exist cel puin o combinaie a valorilor de adevr ale propoziiilor componente pentru care
propoziia compus capt valoarea adevrat i cel puin o combinaie a valorilor de adevr ale
propoziiilor componente pentru care propoziia compus capt valoarea fals. n acest caz valoarea
de adevr a propoziiei compuse este condiionat de valorile de adevr ale propoziiilor care o
compun, ale componentelor ei. Uneori este adevrat, alteori este fals, n funcie de valorile de adevr
ale componentelor ei. n schimb, dac o propoziie este fie logic adevrat (tautologie), fie logic fals,
valoarea ei de adevr depinde doar de forma sa i nu are nimic de-a face cu coninutul ei. Putem decide
asupra valorii de adevr a propoziiilor logic adevrate sau logic false cunoscnd doar nelesul
(semnificaia) termenilor logici care intr n aceste propoziii i nu nelesul (semnificaia) termenilor
extralogici care intr n aceste propoziii n mod neesenial. Iar a nelege semnificaia termenilor logici
nseamn a nelege structura (logic) a propoziiilor, ordinea (ierarhic) n care rezolvm operaiile
logice. Astfel de propoziii nu ne spun nimic despre lume, nu fac aseriuni despre cum stau lucrurile n
lume. Propoziii ca: Plou sau nu plou; Dac orice om care este cstorit este fericit, atunci orice om
care este nefericit este necstorit; Dac oricine care este zemindar este puternic i Ion este zemindar,
atunci el e puternic; Dac orice particul care este electron are moment magnetic i particula x nu are
moment magnetic, atunci ea nu este electron; Brentano este filozof sau Brentano nu este filozof sunt
exemple sau instanieri de adevruri logice sau tautologii. Aceste propoziii nu sunt aseriuni despre
lucruri, stri sau evenimente din lume. Ele nu ofer nici o informaie factual despre o realitate
extralingvistic. Pentru a decide asupra adevrului lor nu trebuie s fii nici meteorolog, nici sociolog,
nici istoric, nici fizician, nici profesor de filozofie. Pentru a decide n mod categoric asupra adevrului
lor, trebuie s fii logician, adic s cunoti doar nelesul (semnificaia) termenilor logici care apar n
aceste propoziii sau, altfel spus, s cunoti structura formal a propoziiilor. Iar propoziia Plou i nu
plou este un exemplu banal de propoziie logic fals, contradictorie. Ea nu ne ofer nici o informaie
despre vreme. ns propoziia: La munte plou este o propoziie contingent deoarece ea are un
coninut factual, ne ofer o informaie despre starea vremii.
Distincia ntre tautologii, contradicii i propoziii contingente este de o deosebit relevan pentru
rezolvarea multor probleme de filozofie, ndeosebi cele referitoare la modalitile de obinere, testare,
justificare i ntemeiere a cunotiinelor noastre.
Tabelele de adevr sunt, de asemenea, folosite pentru a constata ce relaii logice exist ntre dou (sau
mai multe) propoziii. Spunem c dou propoziii compuse sunt logic echivalente dac au aceeai

valoare de adevr pe fiecare linie a tabelului de adevr. Dou propoziii compuse sunt contradictorii
dac au valori opuse pe fiecare linie a tabelului de adevr. Dou (sau mai multe) propoziii sunt
consistente dac exist cel puin o linie n care amndou (sau toate, dac sunt mai multe) sunt
adevrate. n fine, dou (sau mai multe) propoziii sunt inconsistente dac nu exist nici o linie n care
ambele (sau toate, dac sunt mai multe) s fie adevrate.
O pereche de propoziii este fie consistent, fie inconsistent. Unele propoziii consistente sunt, de
asemenea, echivalente logic i unele propoziii inconsistente sunt fie contradictorii, fie logic
echivalente. Tot ceea ce se cere pentru consisten este existena, n tabelul de adevr, cel puin a unei
linii n care toate propoziiile s fie adevrate. Tot ceea ce se cere pentru inconsisten este s nu
existe nici o astfel de linie n tabelul de adevr. Prin urmare, o mulime (o conjuncie) de propoziii
este consistent dac exist cel puin un caz (o linie) a tabelului de adevr n care toate propoziiile
acestei mulimi sunt adevrate. i o mulime (conjuncie) de propoziii este inconsistent cnd nu
exist nici un caz (nici o linie a tabelului de adevr) n care toate propoziiile acestei mulimi s fie
adevrate.
Consistena (sau inconsistena) unei mulimi de propoziii are o semnificaie major pentru a aprecia
caracterul raional al argumentrii unei persoane. Dac propoziiile care exprim o astfel de
argumentare sunt consistente (ntre ele), atunci exist cel puin o posibilitate (un caz) n care
argumentarea este raional, inteligibil, n care argumentarea are sens sau neles. Adic exist o linie
(n tabelul de adevr), cel puin un caz n care toate propoziiile acelei persoanei sunt adevrate. Pe de
alt parte, dac propoziiile sunt inconsistente atunci nu exist nici o posibilitate (caz) n care poziia
persoanei respective s fie raional, inteligibil, s fie neleas, sau s aib sens. n acest caz, nu exist
nici o linie n tabelul de adevr n care toate propoziiile s fie adevrate. Mulimea (conjuncia)
respectiv de propoziii este logic contradictorie sau inconsistent. Vom constata ulterior ce legtur
exist ntre conceptele de consisten i inconsisten, pe de o parte, i metoda deduciei naturale, pe
de alt parte.
Exist o strns relaie ntre tautologii (adevruri logice) i formele argumentative valide. Fiecrei
forme argumentative deductiv valide i corespunde o form propoziional tautologic implicaional
(sau condiional), form al crei antecedent reprezint mulimea de premise, i al crei consecvent
este concluzia acelei forme argumentative. Altfel spus, o form argumentativ valid poate fi transpus
n logica propoziiilor sub forma unei implicaii (propoziii condiionale, de forma pq, unde p este
antecedentul, iar q este consecventul) care este tautologie, implicaie al crei antecedent, care se
prezint sub forma unei conjuncii (de forma p&q&), reprezint premisele acestei forme
argumentative, i al crei consecvent reprezint concluzia ei.
nc o dat subliniem c valorile de adevr ale tuturor tautologiilor i contradiciilor sunt stabilite
exclusiv de logic, fr a apela la nici un test empiric, ceea ce nu este valabil n cazul propoziiilor
contingente.
Un argument const din una sau mai multe propoziii numite premise care justific o alt propoziie,
numit concluzie. O form argumentativ este o mulime de variabile propoziionale astfel nct toate
instanele ei de substituie sunt argumente. Deci o form argumentativ poate fi transcris sub forma
unei implicaii. Dac implicaia este tautologic, atunci forma argumentativ este valid.
Fie forma argumentativ numit modus ponens:
pq
p
/q
Aceast form argumentativ poate fi transcris n logica propoziiilor astfel:
((pq)&p)q
S facem tabelul de adevr al acestei formule, al crei conector principal este implicaia.

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pq
1
0
1
1

(pq)&p
1
0
0
0

((pq)&p)q
1
1
1
1

Unde:
1 = valoarea de adevr adevrat
0 = valoarea de adevr fals
= simbolul pentru conectorul propoziional implicaie, al crui tabel de adevr este:
p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

pq
1
0
1
1

& = simbolul pentru conectorul propoziional conjuncie, al crui tabel de adevr este:
p
q
p&q
1
1
1
1
0
0
0
1
0
0
0
0
Constatm c formula este tautologic. Prin urmare, forma argumentativ de mai sus (modus ponens)
este valid. Validitatea acestei forme de argumentare poate fi demonstrat i n felul urmtor (unii
logicieni numesc acest procedeu metoda semantic):

1
2
3
4

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

Prima premis
pq
1
0
1
1

A doua premis
p
1
1
0
0

Concluzia
q
1
0
1
0

O form argumentativ valid este o form argumentativ pentru care este imposibil ca toate
premisele sale s fie adevrate, iar concluzia s fie fals. Altfel spus, dac premisele unei forme
argumentative valide sunt adevrate, atunci concluzia sa va fi n mod necesar adevrat. n cazul de
fa, nu exist nici o distribuie a valorilor de adevr ale premiselor i concluziei astfel nct premisele
s fie adevrate, iar concluzia s fie fals. Singura distribuie a valorilor de adevr n care premisele
sunt adevrate (linia 1) conine i adevrul concluziei. Prin urmare, aceast form argumentativ este
valid.
Forma argumentativ analizat poate fi instaniat prin diferite argumente concrete. Un astfel de
argument este urmtorul:
Dac frunzele ncep s cad, atunci vine
toamna
Frunzele cad
/ Prin
toamna

urmare,

vine

Dac simbolizm propoziia Frunzele ncep s cad prin F, i propoziia Vine toamna prin T, atunci
argumentul nostru va avea forma:
FT
F
/T

Aici am substituit variabila propoziional p prin propoziia F i variabila propoziional q prin

propoziia T. Este necesar s subliniem c nu este suficient s afirmm c un argument este valid
atunci cnd toate premisele sunt adevrate, iar concluzia adevrat. Trebuie s spunem n plus c, din
structura formal a premiselor, dac acestea sunt adevrate, rezult cu necesitate adevrul concluziei.
i aceast situaie poate fi demonstrat dac implicaia este o tautologie, un adevr logic.
Argumentul
Cerul este albastru i iarba este verde;
prin urmare, iarba este verde,
este un argument valid. n schimb, argumentul
Cerul este albastru sau iarba este verde;
prin urmare, iarba este verde
nu este valid.
Primul argument are forma unei implicaii care este tautologie. Fie C pentru Cerul este albastru i V
pentru Iarba este verde. Transpus n logica propoziiilor, argumentul are forma:
(C&V)V
Tabelul de adevr al acestei formule ne arat c ea este o tautologie:
C
1
1
0
0

V
1
0
1
0

C&V
1
0
0
0

(C&V) V
1
1
1
1

Astfel, argumentul poate fi transcris sub forma unei implicaii care este o tautologie. Analiznd
argumentul prin metoda semantic, constatm c atunci cnd toate premisele sunt adevrate (linia 1;
aici vom considera c avem o singur premis, aceea reprezentat de conjuncia C&V, pentru a putea
compara mai uor cele dou exemple), concluzia este, de asemenea, adevrat:

1
2
3
4

C
1
1
0
0

V
1
0
1
0

Premisa
C&V
1
0
0
0

Concluzia
V
1
0
1
0

Transcris n logica propoziiilor, argumentul

Cerul este albastru sau iarba este verde;
prin urmare, iarba este verde
are urmtoarea form:
(C v V)V
al crei tabel de adevr este:
C
1
1
0
0

V
1
0
1
0

CvV
1
1
1
0

(C v V) V
1
0
1
1

Din tabel (ultima coloan) rezult c aceast implicaie nu este tautologie, ci doar o formul
contingent, deci forma argumentativ analizat nu este valid. La acelai rezultat ajungem i prin
metoda semantic.

C
1
1
0
0

1
2
3
4

V
1
0
1
0

Premisa
CvV
1
1
1
0

Concluzia
V
1
0
1
1

Linia 2 ne arat c premisa este adevrat, iar concluzia este fals. Ceea ce nseamn c forma
argumentativ analizat nu este valid.
O demonstraie prin care o concluzie poate fi dedus dintr-o mulime de premise se numete
demonstraie formal. O demonstraie formal a validitii unui argument presupune o serie de
propoziii n care fiecare din aceste propoziii este fie o premis, fie o propoziie care rezult din
propoziiile anterioare printr-o form argumentativ valid elementar. Ultima propoziie a seriei este
concluzia argumentului.
Forme argumentative valide implicaionale. Reguli de inferen
(1) Modus ponens (MP), analizat mai sus,
pq
p
/q
este o form argumentativ elementar. Atunci cnd, ntr-o demonstraie, justificm paii parcuri,
formele argumentative valide elementare sunt numite reguli de inferen.
(3) O alt form argumentativ elementar este modus tollens (MT):
pq
~q
/ ~p
Transcris n logica propoziiilor, modus tollens are forma:
((pq)& ~q) ~p
care, aa cum reiese din tabel, este o tautologie:
p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

~p
0
0
1
1

~q
0
1
0
1

pq
1
0
1
1

(pq)& ~q
0
0
0
1

((pq)& ~q) ~p
1
1
1
1

De asemenea, forma argumentativ este valid deoarece, n linia n care toate premisele sunt
adevrate (linia 4), concluzia este adevrat:

1
2
3
4

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

Premisa 1
pq
1
0
1
1

Premisa 2
~q
0
1
0
1

Concluzia
~p
0
0
1
1

Folosind aceste dou reguli de inferen, i anume modus ponens i modus tollens, putem observa n
ce const metoda deducieinaturale. S demonstrm prin metoda deduciei naturale, aplicnd cele
dou reguli de inferen, c urmtorul argument este valid:
(1) Dac principiul simplitii poate fi folosit pentru a decide ntre teorii tiinifice opuse, atunci teoria
heliocentric este corect, iar teoria geocentric este incorect
(2) Argumentele lui Copernic sunt valabile dac teoria heliocentric este corect i teoria geocentric
este incorect

(3)
(4)
(5)
(6)

Argumentele lui Copernic sunt valabile numai dac argumentele lui Ptolomeu sunt nevalabile
Dac epiciclurile sunt necesare, atunci argumentele lui Ptolemeu nu sunt nevalabile
Epiciclurile sunt necesare
Prin urmare, principiul simplitii nu poate fi folosit pentru a decide ntre teorii tiinifice opuse.

n primul rnd, vom introduce simboluri pentru propoziii:

S = Principiul simplitii poate fi folosit pentru a decide ntre teorii
tiinifice opuse
H = Teoria heliocentric este corect
G = Teoria geocentric este corect
C = Argumentele lui Copernic sunt valabile
P = Argumentele lui Ptolomeu sunt valabile
E = Epiciclurile sunt necesare
Transcrierea argumentului n limbajul logicii propoziiilor va avea urmtoarea form:
(1) S(H&~G)
(2) (H&~G)C
(3) C ~P
(4) E ~~P
/ ~S
(5) E
(6) ~~P
4, 5 MP
(7) ~C
3, 6 MT
(8) ~(H& ~G)
2, 7 MT
(9) ~S
1, 8 MT
n legtur cu transcrierea din limbajul natural n logica propoziiilor, trebuie s precizm c: a)
propoziia care urmeaz dup expresia dac este totdeauna antecedent (cazul propoziiei (2), n
exemplul nostru), b) iar propoziia care urmeaz dup expresia numai dac este totdeauna
consecvent (cazul propoziiei (3), n exemplul nostru).
Primele cinci propoziii reprezint premisele argumentului. n dreapta premisei (5), care este ultima
premis iniial, este trecut concluzia argumentului. Sub premise am tras o line orizontal pentru a
separa propoziiile care reprezint premisele iniiale, de celelalte propoziii pe care le obinem, prin
derivare deductiv, din premisele iniiale i din noile propoziii, care pot fi considerate concluzii
intermediare. Numerele din dreapta unei linii ne arat liniile din care am obinut acea linie, iar
simbolurile care apar dup aceste numere ne indic regulile de inferen folosite n derivare.
Linia (6) am obinut-o aplicnd modus ponens la premisele (4) i (5). Linia (7) am obinut-o aplicnd
regula modus tollensla linia (3) (o premis iniial) i la linia (6), nou obinut. Linia (8) am obinut-o
dintr-o premis iniial (linia (2)) i linia (7), aplicnd modus tollens. n fine, linia (9), adic concluzia,
am obinut-o dintr-o premis iniial (linia (1)) i linia (8).
(3) Alt form argumentativ valid elementar este silogismul ipotetic (SI):
pq
qr
/ pr
Transcris n logica propoziiilor, silogismul ipotetic va avea forma:
((pq)&(qr))(pr),
iar tabelul su de adevr este:

p
1
1
1
1
0
0
0
0

q
1
1
0
0
1
1
0
0

r
1
0
1
0
1
0
1
0

pq
1
1
0
0
1
1
1
1

qr
1
0
1
1
1
0
1
1

(pq)&(qr)
1
0
0
0
1
0
1
1

pr
1
0
1
0
1
1
1
1

[1]
1
1
1
1
1
1
1
1

Aceast implicaie este o tautologie. Prin urmare, silogismul ipotetic este o form argumentativ
valid. Acest lucru poate fi probat i prin metoda semantic:

1
2
3
4
5
6
7
8

p
1
1
1
1
0
0
0
0

q
1
1
0
0
1
1
0
0

r
1
0
1
0
1
0
1
0

Prima premis
pq
1
1
0
0
1
1
1
1

A doua premis
qr
1
0
1
1
1
0
1
1

Concluzia
pr
1
0
1
0
1
1
1
1

Acest form argumentativ este valid deoarece pe liniile unde toate premisele sunt adevrate (aici
liniile (1), (5), (7), (8)) concluzia este adevrat.
Fie acum urmtorul argument:
(1) Dac punctul de vedere al lui Skinner din lucrarea Dincolo de libertate i demnitate este valabil,
atunci dac noi dorim s evitm efectele previzibile, trebuie s cercetm atent factorii care duc la
aceste efecte
(2)
Dac explicaiile deterministe i teleologice sunt incompatibile, atunci punctul de vedere al lui
Skinner este valabil
(3)
ns dac punctul de vedere al lui Skinner se bazeaz pe presupoziii confuze despre natura
uman, atunci nu este adevrat c, dac dorim s evitm rezultatele previzibile, atunci trebuie s
anticipm cu grij factorii care duc la aceste efecte
(4) Punctul de vedere al lui Skinner se bazeaz pe presupoziii confuze despre natura uman
(5) Prin urmare, explicaiile deterministe i explicaiile teleologice nu sunt incompatibile.
Propoziiile din componena acestui argument pot fi simbolizate n felul urmtor:
S = Punctul de vedere al lui Skinner din lucrarea Dincolo de
libertate i demnitate este valabil
D = Noi dorim s evitm efectele previzibile
C = Noi trebuie s cercetm atent factorii care duc la aceste
efecte
I = Explicaiile deterministe i teleologice sunt incompatibile
P = Punctul de vedere al lui Skinner se bazeaz pe presupoziii
confuze despre natura uman
Iar argumentul va avea urmtoarea form:
(1) S(DC)
(2) IS
(3) P ~(DC)
(4) P
/ ~I
(5) I(DC)
1, 2 SI
(6) ~(DC)
3, 4 MP
(7) ~I
5, 6 MT

Astfel, folosind cele trei reguli de inferen pe care le-am introdus pn acum, am demonstrat c acest
argument este valid.
(4) Silogismul disjunctiv (SD) este o alt form argumentativ elementar, care poate fi scris astfel:
pvq
sau
pvq
~p
/q
~q
/p
n logica propoziiilor SD se poate scrie:
((p v q) & ~p)q sau ((p v q) & ~q)p
Tabelele de adevr corespunztoare sunt:
p q ~p p v q &[2] [3]
1 1
0
1
0
1
1 0
0
1
0
1
0 1
1
1
1
1
0 0
1
0
0
1
respectiv,
p q ~q p v q
&[4] [5]
1 1
0
1
0
1
1 0
1
1
1
1
0 1
0
1
0
1
0 0
1
0
0
1
Valorile de adevr din ultima coloan a tabelelor ne arat c formulele sunt tautologii, i, prin urmare,
c silogismul disjunctiv este valid. Ceea ce poate fi confirmat de metoda semantic:
Premisa 1
Premisa 2
Concluzia
p q
pvq
~p
q
1 1
1
0
1
1 0
1
0
0
0 1
1
1
1
0 0
0
1
1

p
1
1
0
0

q
1
0
1
0

Premisa 1
pvq
1
1
1
0

Premisa 2
~q
0
1
0
1

Concluzia
p
1
1
0
0

ntr-adevr, se observ c pe liniile n care ambele premise sunt adevrate, concluzia este, de
asemenea, adevrat.
Fie acum urmtorul argument, a crui validitate urmeaz s o demonstrm folosind i SD:
(1) Fie relatrile despre OZN-uri conduse de marieni trebuie s fie crezute numai dac exist
observatori tiinifici calificai, fie dac un numr mare de oameni sunt convini c ei au vzut
marieni, atunci trebuie s conchidem c exist marieni
(2) Nu este adevrat c, dac un numr mare de oameni sunt convini c ei au vzut marieni, atunci
trebuie s conchidem c exist marieni
(3) Exist marieni numai dac pe planeta Marte pot exista condiii de via i marienii au capacitatea
tehnic de a realiza cltorii interplanetare
(4) Sau toate datele empirice pe care le avem despre Marte sunt eronate, sau este fals att c pe Marte
exist condiii de via, ct i c fiinele de pe aceast planet au capacitatea tehnic de a realiza
cltorii interplanetare
(5) Nu este adevrat c toate datele empirice pe care le avem despre Marte sunt eronate
(6) Fie exist marieni, fie nu exist observatori tiinifici calificai
(7) Prin urmare, nu ar trebui s credem relatrile despre OZN-uri conduse de marieni.

S simbolizm propoziiile pe care acest argument le conine:

P = Relatrile despre OZN-uri conduse de marieni trebuie s fie
crezute
C = Exist observatori tiinifici calificai
O = Un numr mare de oameni sunt convini c au vzut
marieni
N = Trebuie s conchidem c exist marieni
M = Exist marieni
V = Pe planeta Marte exist via
T = Marienii au capacitatea tehnic de a realiza cltorii
interplanetare
D = Datele empirice pe care le avem despre Marte sunt eronate
Argumentul poate fi transcris n felul urmtor:
(1)
(PC) v (ON)
(2)
~(ON)
(3)
M(V&T)
(4)
D v ~(V&T)
(5)
~D
(6)
M v ~C
(7)
PC
(8)
~(V v T)
(9)
~M
(10) ~C
(11) ~P

/ ~P
1, 2 SD
4, 5 SD
3, 8 MT
6, 9 SD
7, 10 MT

Fiecare linie a fost obinut din premisele iniiale, prin aplicarea regulilor de inferen cunoscute SD
la liniile (1) i (2) pentru a obine linia (7), tot SD la liniile (4) i (5) pentru a obine linia (8), MT la
liniile (3) i (8) pentru a obine linia (9), SD la liniile (6) i (9) pentru a obine linia (10) i MT la (7) i
(10) pentru a obine linia (11). Astfel, ~P, concluzia argumentului, a fost obinut n mod valid.
Exerciii
1. Folosii modus ponens (MP), modus tollens (MT), silogismul disjunctiv (SD) i silogismul ipotetic
(SI), pentru a deriva concluziile urmtoarelor agumente (Hurle) :
a)

b)

c)

d)

e)

(1)
(2)

(D&E) v (BP)
~(D&E)

/ BP

(1) (K&O)(N v T)
(2) K&O
(1) (M v P)~K
(2) D(M v P)
(1)
(2)

~~(R v W)
S~(R v W)

(1) F v (DT)
(2) ~F
(3) D

/NvT

/ D~K

/ ~S

/T

[1] reprezint aici ntreaga expresie ((pq)&(qr))(pr), al crei operator principal este
implicaia.
[2] & este folosit aici pentru expresia (p v q) & ~p.
[3] ((p v q) & ~p)q
[4] & este folosit aici pentru expresia (p v q) & ~q.
[5] ((p v q) & ~q)p