Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicatia psihotropa
- sindrom de abstinenta alcoolica (Lorazepam, Diazepam, Clordiazepoxid)
- status epilepticus, convulsii (Clonazepam, Diazepam)
- akatisie, tasikinezie post-neuroleptica
- potentare a efectului neurolepticelor
- anxietate reactionala in boli psihosomatice
- catatonie
Efecte adverse mai frecvente ale benzodiazepinelor sunt: sedare, slabiciune motorie, afectarea functionarii
intelectuale, sindrom de sevraj la intreruperea brusca utilizarii (anxietate, insomnie, sensibilitate excesiva la
lumina si sunete, tremor, cefalee, transpiratii, hipertensiune arteriala, tahicardie, dorinta de a lua
medicamentul, convulsii).
Alte anxiolitice (utilizate mai ales in tulburarile anxioase cronice):
- Buspirona (Stresigal, Spitomin) se recomanda in tulburarea anxioasa generalizata (de electie,dupa unii
autori). Nu da dependenta si are efecte secundare minime.
- Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt antidepresive de prima linie ce controleaza si
tulburarile anxioase cronice.
- Bupropion antidepresiv mai putin eficient decat ISRS in tulburarile anxioase.
- Mirtazapina eficienta dar determina efecte sedative marcate.
- IMAO, antidepresivele triciclice si tetraciclice sunt eficiente dar pot determina efecte adverse severe.
- Beta-blocante Hidroxizin Neuroleptice sedative in doze mici.
C. Antipsihotice
Medicatia antipsihotica se foloseste pentru tratarea pe termen scurt si lung a schizofreniei, tulburarii
schizofreniforme, tulburarii schizoafective, tulburarii delirante, tulburarii psihotice scurte, episoadelor
maniacale si tulburarii depresive majore cu elemente psihotice.
Antipsihoticele se impart in:
- antipsihotice conventionale (neuroleptice) care determina reducerea tulburarilor psihotice, predominant a
simptomelor pozitive (halucinatii, delir, perturbarea gandirii si agitatia), dar au ca dezavantaj producerea
sindromului extrapiramidal si a unor manifestari neuro-vegetative.
- antipsihotice atipice care determina ameliorarea simptomatologiei pozitive, negative (retragere sociala,
aplatizare afectiva, anhedonie, catatonie), precum si imbunatatirea afectarii cognitive (distorsiuni
perceptuale, deficite de memorie si atentie); acestea dau foarte rar fenomene extrapiramidale sau diskinezii
tardive si de aceea sunt de preferat. Au ca dezavantaj tendinta de modificare a formulei sangvine si
perturbarile metabolice.
Exemple de antipsihotice:
1. Antipsihotice conventionale (neuroleptice): Haloperidol, Clorpromazina, etc.
2. Antipsihotice atipice: Risperidona (Rispolept), Olanzapina (Zyprexa), Quetiapina (Seroquel), Ziprasidona
(Zeldox), Clozapina (Leponex), Sertindole, Amisulprid (Solian), Aripiprazol (Abilify), etc.
Tratamentul cu antipsihotice se face de obicei pe termen lung (in functie de afectiune) putand dura luni, ani
sau toata viata. Formele de administrare ale antipsihoticelor sunt urmatoarele: orala toate antipsihoticele,
injectabila cu efect rapid, folosita in urgente (Haloperidol, Zyprexa, Zeldox), forma de depozit se
administreaza o doza la 2-4 saptamani (Fluanxol, Clopixol, Zyprexa, Rispolept Consta) .
Mentionam ca datorita efectelor adverse specifice fiecarui preparat si diverselor interactiuni
medicamentoase, toate antipsihoticele (de fapt toate psihotropele) vor fi administrate strict la indicatia
medicului psihiatru.
2
Medicatia psihotropa
D. Antidepresive
Cu toate ca indicatia principala a antidepresivelor este tratamentul depresiei, aceste substante si-au mai
dovedit utilitatea si in :
- faza depresiva a tulburarii bipolare
- tulburarea obsesiv compulsiva
- tulburarea de panica
- tulburarea de stres posttraumatica
- tulburarile de alimentatie
- fobia sociala
- enurezis
- dureri cronice
Doza optima a unui antidepresiv este cea mai mica doza eficace care da cele mai putine efecte secundare.
Durata tratamentului este initial de 6-12 saptamani. Cei care raspund la o anumita doza vor continua
tratamentul 6-12 luni (in depresia cronica , 2-3 ani) pentru a scadea riscul recaderii.
Clase de antidepresive:
1. Antidepresive triciclice: Imipramina, Amitriptilina, Doxepina au ca indicatie principala depresia majora,
iar, Clomipramina este foarte eficace in tulburarea obsesiv-compulsiva. Superioritatea acestor antidepresive
fata de antidepresivele noi se manifesta in cazurile de episoade depresive melancolice. Antidepresivele
triciclice sunt mai putin recomandate din cauza efectelor adverse(sedare, hipotensiune ortostatica, tulburari
urinare, constipatie, etc.)
2. Antidepresive tetraciclice: Maprotilina si Mianserina sunt mai bine tolerate si uneori au o eficacitate
antidepresiva mai mare decat triciclicele.
3. Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS): Fluoxetina (Prozac), Fluvoxamina (Fevarin),
Sertralina (Zoloft), Paroxetina (Seroxat), Citalopram (Cipramil), Escitalopram (Cipralex) sunt cele mai
utilizate in prezent, cel putin la fel de eficace ca si antidepresivele triciclice, dar cu mai putine efecte
adverse.
4. Inhibitorii de monoaminoxidaza (IMAO) sunt eficienti dar rar utilizati de psihiatri din cauza precautiilor
dietetice (pot determina hipertensiune arteriala) si interactiunilor medicamentoase daunatoare.
5. Alte antidepresive:
- Mirtazapina (Remeron) este eficienta in depresia severa
- Venlafaxina (Efectin) este eficienta in tratamentul depresiei severe cu elemente melancolice si are debut
rapid al actiunii
- Bupropion (Wellbutrin) este un tratament de prima linie in depresie si incetarea fumatului
- Trazodona (Trittico) ,indicata in depresia majora, e benefica in corectarea insomniei si scaderea precoce a
anxietatii.