Sunteți pe pagina 1din 13

ENERGIE ELECTRICA PRODUSA DIN SURSE

REGENERABILE DE ENERGIE
Sursele regenerabile de energie se refera la forme de energie rezultate din procese
naturale regenerabile, la care ciclul de producere are loc in perioade de timp
comparabile cu perioadele lor de consum. Astfel, energia luminii solare, a vanturilor, a
apelor curgatoare, a proceselor biologice si a caldurii geotermale pot fi captate
utilizand diferite procedee. Dintre sursele regenerabile de energie se pot enumera:
energia eoliana, energia solara, energia geotermica, energie derivata din biomasa:
biodiesel, bioetanol, biogas.
1. Energia eoliana
Energia eoliana inseamna transformarea energiei vantului, cu ajutorul turbinelor
eoliene, in electricitate. Marile ferme eoliene sunt conectate la retele locale de energie,
cu ajutorul unor mici turbine folosite pentru a produce electricitate pentru zonele
izolate. Astfel de ferme, amplasate pe terenurile arabile, au cel mai mic impact asupra
mediului dintre toate sursele de energie. Vantul produce 1,5% din electricitatea
mondiala, iar productia de energie generata astfel s-a dublat in ultimii ani.

Fig.1 Turbine eoliene [4]

2. Energia solara

Prin energie solara se intelege energia care este direct produsa prin transferul energiei
luminoase radiata de Soare in alte forme de energie. Aceasta poate fi folosita ca sa
genereze energie electrica sau la incalzirea aerului si apei. Desi energia solara este
regenerabila si usor de produs, problema principala este ca soarele nu ofera energie
constanta pe parcursul unei zile, in functie de alternanta zi-noapte, conditii meteo,
anotimp.
Instalatiile solare sunt de 2 tipuri: termice si fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc
direct energie electrica, cele termice ajuta la economisirea altor combustibili (lemn,
gaz) n proportie de 75% pe an. O casa care are la dispozitie ambele instalatii solare
(cu panouri fotovoltaice si termice n vid) poate fi considerata independenta
energetic (deoarece energia acumulata ziua n baterii este apoi trimisa n retea si
utilizata dupa necesitati).
Panourile solare produc energie electrica cca. 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna
ziua are 9 ore) alimentand consumatorii si incarcand in acelasi timp acumulatorii.
Instalatiile solare functioneaza chiar si atunci cand cerul este nnorat. De asemenea
sunt rezistente la grindina (n cazul celor mai bune panouri).

Fig.2 Panouri solare [5]

3. Energia geotermala

Energia geotermala este un mod foarte puternic si eficient de a extrage energia


regenerabila din pamant, prin intermediul proceselor naturale. Poate fi folosita pentru
a alimenta cu energie o locuinta sau chiar asezari umane mai mari, in cazul centralelor
geotermale.
Avantajele sale le constiutuie costul redus, eficienta, faptul ca nu afecteaza mediul
inconjurator si ca nu necesita combustibil pentru a functiona, iar principalul
dezavantaj il reprezinta aria relativ mica unde poate fi obtinuta, respectiv in
apropierea imbinarilor tectonice .

Fig.3Schema unei centrale electrice geotermale cu abur umed.[6]

Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei


terestre, pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare
directa a energiei geotermale.

4. Energia de biomasa
Biomasa, ca sursa de energie regenerabila, este partea biodegradabila a produselor si
reziduurilor din mediul inconjurator, care pot fi arse pe post de combustibil pentru a
produce enegie. Include elemente vegetale si animale, din silvicultura si din alte
industrii, practic toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale
organismelor vii, dar si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane.
Energia de biomasa este energia regenerabila cu cele mai raspandite si abundente
resurse de pe intreaga planeta. Este folosita inca din cele mai vechi timpuri, o data cu
descoperirea focului de catre om. In prezent, in SUA, energia de biomasa genereaza in
jur de 0,5% din electricitatea tarii, ceea ce inseamna o reducere anuala, de peste un
milion de barili, a consumului de petrol.

Fig.4 Formarea de biomasa [7]

CONSTANA
Valorificarea potenialui eolian n Judeul Constana
Judeul Constana este campion la capitolul energie eolian, aici fiind instalate
turbine de 1.636 de MW.
Pe baza unor observaii mai vechi dar i pe baza unor studii recente de masurarea a
intensitii, direciei i frecvenei vntului, principalele areale cu potenial eolian
ridicat sunt munii nali, Dobrogea i zona costier de la Marea Neagr. Din cauza
accesibiliii reduse i a costurilor ridicate de instalare n areale accidentate, Mun ii
Carpaii nu au reprezentat o atracie pentru investiii. Problematica legislaiei de
dezvoltare a parcurilor eoliene n apropierea ariilor protejate precum Rezervaia
Bioseferei Delta Dunrii dar i preul ridicat al terenurilor ce ar fi urmat a fi
expropiate din zona litorala au exclus i zona costier din planurile de dezvoltare
eoliana din Romnia, astfel principala arie de atracie a rmas Dobrogea continental.

Fig. 5 Harta intensitatii vantului din Romania (prelucrare dupa MegaJoule)[8]

Preocuprile privind valorificarea potenialului eolian nu sunt de dat recent dovad


fiind i staia eolien experimental dezvoltat de ICPE la Agigea, n apropiere de
portul comercial Constana Sud Agigea. Importante contribuii n domeniu sunt
aduse de ctre Georgeta Bandoc n anul 2004 prin lucrarea sa de doctorat intitulat
Potenialul eolian al litoralului Mrii Negre, n care evalueaz poten ialu eolian de la
malul mrii dar
i determinarea pretabilitatea de dezvoltare a proiectelor energetice n Dobrogea.
n anul 2008, Laurentiu Lungu realizeazp un studiu n cadrul tezei de doctorat pe
tema Resurse i riscuri climatice din Dobrogea. Analiza vizeaz evaluarea riscurilor

prezente n Dobrogei, dar mai ales evaluarea resurselor existente i posibilitatea


exploatrii lor. Printre acestea se numr i potenialul eolian, n teza subliniinduseposibilitile de exploatare i criteriile generale folosite n amplasare parcurilor
eoliene.
Valorificarea potenialului eolian din Dobrogea s-a dezvoltat exponenial n
ultimii ani prin punerea n exploatarea a unor parcuri eoliene de mare capacitate
racordate la reeaua naionala de transport a energiei electrice. Cele 92 de parcuri
eoliene din judeul Constana aflate n exploatare sau n fazele de avizare i construcii
pot genera peste 5000 MW n reeaua elctric naional n condi ii de exploatare
simultan. Puterea proiectelor de energie eolian variaz ntre un MW si 600 MW
(proiectul Cogealac Fntnele, cel mai mare proiect eolian terestru din Europa).
Posibilitatea de a produce o cantitate foarte mare de energie alternativ coroborat cu
energia produs de alte proiecte similare din judeul Tulcea i a cantitii mari de
energie nuglear injectat de ctre cele doua reactoare ale CEN Cernavoda, creaz o
presiune uria asupra reelei de transport a Transelectrica. Acesta este motivul pentru
care spaiul dobrogean face parte din proiectele de dezvoltare a infrastructurii de
transport electric prin reele de 400 MW.

Fig. 6 Harta parcurilor eoliene din Judetul Constanta[9]

Fig.7 Harta energiei eoliene[10]


In Constanta potentialul eolian este foarte ridicat, viteza vantului este de 8 pana la 10
m/s.

Valorificarea potenialui de energie solara n Judeul Constana


Romnia dispune de un potenial important de energie solar datorit
amplasamentului geografic i condiiilor climatice favorabile. Zonele cu flux
energetic solar important ( 1450 1600 kWh/m2 pe an ), sunt: Dobrogea, Delta
Dunrii i Litoralul Mrii Negre. Zonele ce dispun de fluxuri energetice solare medii
anuale cuprinse ntre 1350 - 1450 kWh/m2 pe an sunt: Cmpia Romn, Cmpia de
Vest, Banat i o parte din podiurile Transilvaniei i Moldovei.

Fig.8 Harta energiei solare [11]


Intensitatea radiatiei solare in Constanta este de 1300-1350kWh/ m2 /an.

Valorificarea potenialui de energie geotermala n Judeul Constana

Fig.9 Harta energiei geotermale [12]

Potenialul de biomas pe sorturi, regiuni i total, este prezentat n


tabelul de mai jos

Calcul de dimensionare sistem pentru incalzirea ACM.

Pentru dimensionarea orientativ, din punct de vedere termic, a sistemului de


preparare a apei calde menajere pentru o pensiune de 10 persoane situata in
Constanta, utilizand boiler solar.
Volumul minim al boilerului Vbmin l-am calculat cu relatia:
Vbb min =

nc zn( t acm t ar )
= 521.591
(t bt ar)

unde:
-n numrul de persoane;
-Czn consumul zilnic normat pe persoan, luat n considerare;
-tacm temperatura apei calde menajere la punctul de consum;
-tar temperatura apei reci la intrarea n boiler;
-tb temperatura apei calde din boiler

Boiler solar de 800 litri bivalent S-line


DATE TEHNICE - BOILER 800 Litri BIVALENT
Inaltime cu izolatie
Diametru fara izolatie
Diametru cu izolatie
Nr. de serpentine
Material serpentina
Serpentina superioara
Serpentina inferioara
Presiunea serpentina
Presiune max. boiler
Temp. max. lucru
Racord apa rece / calda
Racord serpentin jos / sus
Protectie coroziune
Tip de montaj
Izolatie termica
Greutate in Kg.
Garantie

1.762 mm
790 mm
990 mm
2
otel emailat
2,0 m
2,8 m
15 bar
6 bar
95C
1 " - filet exterior
1" - filet exterior
anod magneziu
pardoseala
poliuretan flexibil
260 Kg.
5 ani.

Producator

Made in Germany

Boilerul solar de 800 litri cu 2 serpentine. Acest vas emailat este boiler solar bivalent
folosit la prepararea apei calde igenice cu ajutorul unui sistem de panouri solare si a
unei unei surse termice clasica. Boilerul solar bivalent de 800 de litri este dublu
emailat. Boilerul bivalent solar are un anod de magneziu de protectie (sacrificiu).

Boilerul solar este izolat termic, acoperit cu o spuma izolanta de tip PU peste care are
o manta de Skai de culore argintie.
Boilerul solar are o flansa de vizitare. In partea din mijloc a boilerului solar, permite
montajul unei rezistente electrice prin insurubabile pana in 9,0 kW rezerva pentru
incalzire. Schimbatoarele de caldura adica cele doua serpentinele incorporate sunt
emailate si netede astfel nu permita depunerile de particole din apa. Boiler solar de
800 litri bivalent S-line

Principiul de functionare al sistemelor solare complete


Energia solara este captata in interiorul tubului vidat, unde este transferata heat-pipeului de cupru. Caldura ajunge apoi in capatul superior al sau, fiind preluata de catre
agentul termic (antigel solar). Antigelul o transporta la schimbatorul de caldura din
boiler si este preluata de catre apa. Apa incalzita poate fi apoi folosita ca apa calda
menajera sau sursa de energie pentru agentul termic de incalzire, care ajunge la
centrala termica standard (pe lemne, gaze, motorina, etc) si apoi in circuitul de
incalzire al pensiunii. Operarea sistemelor solare complete este asigurata de
controllerul electronic care comanda pornirea si oprirea pompei de recilculare in
functie de diferentele de temperatura citite de senzorii din colectoare si boiler.
In concluzie, sistemele solare complete sunt un generator direct de apa calda care
poate fi folosita fara interventia centralei clasice si un ajutor pentru centrala, ce
preincalzeste agentul termic inainte de a fi preluat de aceasta si adus la temperatura
optima pentru incalzirea pensiunii. Astfel, aportul la incalzire al unui sistem solar
complet este direct proportional cu numarul de panouri solare folosit si capacitatea
boilerului de stocare.

Fig.10 Principiul de functionare a unui sistem solar complet [14]


Sistem Solar 800L
Componente:

Panou presurizat separat 30 tuburi: 3buc

Automatizare Steca TR301

Grup pompare Tacosol FV70ER

Vas expansiune 35L

Boiler 2 serpentine, 800L

Antigel solar: 20L

Pret: 4680 EURO

Fig.11 Sistem solar [14]

Concluzii
Judetul Constanta dispune de o cantitate insemnata de energie solara si eoliana.
Puten folosi energia solara pentru panouri fotovoltaice care capteaza energia produsa
de Soare pentru a genera electricitate. Este una dintre sursele de energie cu cea mai
rapida dezvoltare, iar panourile solare devin din ce in ce mai eficiente, mai usor de
transportat si de instalat.
Iar energia eoliana o folosim sa producem electricitate cu ajutorul turbinelor eoliene.
Noi am ales sa utilizam energia solara pentru a obtine apa calda menajera.

Bibliografie

[1] Bandoc, Georgeta,(2004), Potenialul eolian al litoralului Mrii Negre,


Universitatea din Bucureti
[2] Leca, A., Muatescu, V., (2010), Strategii i politici energie-mediu n
Romnia, Editura AGIR, Bucureti
[3] Lungu, M., (2008), Resurse i riscuri climatice din Dobrogea,
Universitatea din Bucureti
[4] Fig.1 [http://metropotam.ro/La-zi/Turbine-eoliene-pentru-un-viitor-maiverde-art1513573696/]
[5]Fig.2[http://informatii-pretioase.ro/panourile-solare-solutia-ieftina-pentruincalzirea-apei-menajere/]
[6] Fig.3[http://www.scrigroup.com/casa-masina/instalatii/Centrale-electricegeotermale-94292.php
[7]Fig.4[http://www.paginadeagricultura.ro/romania-locul-8-in-ue-la-energieregenerabila-cum-stam-cu-biomasa/]
[8]Fig.5[http://www.unibuc.ro/prof/dobre_r_r/docs/res/2014iularticole_eolian
.pdf ]
[9]Fig.6[http://www.unibuc.ro/prof/dobre_r_r/docs/res/2014iularticole_eolian
.pdf ]
[10]Fig.7[http://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energieregenerabila/11387-energie-regenerabila-in-romania.html
[11]Fig.8[http://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energieregenerabila/11387-energie-regenerabila-in-romania.html]
[12]Fig.9[http://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energieregenerabila/11387-energie-regenerabila-in-romania.html]
[13]http://www.unibuc.ro/prof/dobre_r_r/docs/res/2014iularticole_eolian.pdf
[14] http://www.panourisolare.com/panouri-solare/sisteme-solare-completeincalzire-si-apa-calda/
[15] http://www.nedavi-solar.ro/boiler_solar_de_800_litri.html