DOCTRINA I DEONTOLOGIE

Categoria XII
Problemele: 41, 53, 69, 79.

41. Care sunt Standardele Internaionale de Calitate ?

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
La nivelul misiunii
La nivelul firmei
La nivelul organismului profesional
Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si
proceduri care sa faca referiri la:
Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei;
Cerintele etice stabilirea de politici care sa asigure respectarea de catre personal a
cerintelor

etice

relevante:

integritatea,

obiectivitatea,

competenta

profesionala,

confidentialiatea, profesionalismul si independenta;

Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice;
Resursele umane politici care sa asigure recrutarea personalului, evaluarea
performantei, capacitatile, competentele, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc;
Monitorizarea asigurarea ca procedurile si politicile cu privire la sistemul de control
al calitatii sunt relevante, adecvate, functionale si sunt respectate.
Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:
Existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;
Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa
implementeze prevederile standardelor internationale de calitate.

53. Explicati relatia dintre etica si calitatea n profesia contabila

Profesionistii contabili nu-si pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii
potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac
regulile de etica impuse de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de
performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor.
Protectia publicului: prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membri CECCAR,
printr-o sanatoasa si libera concurenta.

Calitatea lucrarilor presupune:

Abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de a castiga;

Selectarea lucrarilor pentru colaboratori;

Programarea lucrarilor;

Studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;

Constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;

Calitatea si continutul raportului;

Pastrarea secretului profesional.

Practic, etica i calitatea trebuie s reprezinte profesionistul contabil, s fie o caracteristic

definitorie a acestuia, dar, n acelai timp, pentru a performa prin serviciile oferite, este
necesar ca i clienii s manifeste interes, receptivitate, s pun la dispoziie documentele i
informaiile solicitate n termen i de o calitate corespunztoare.
Comportamentul ETIC i CALITATEA serviciilor oferite clienilor reprezint CHEIA
dezvoltrii durabile a afacerilor, a meninerii, promovrii i consolidrii imaginii ca partener
de ncredere n mediul de afaceri. Astfel, se poate obine ceea ce este cel mai greu de
dobndit n afaceri, respectiv buna reputaie, renumele profesionistului contabil.

69. Care sunt atributiile Consiliul Superior?

Consiliul Superior are urmatoarele atributii:
a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti ai Consiliului Superior: 4 dintre acestia sunt
alesi dintre expertii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizati;
b) asigura elaborarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a
Corpului, solicitand avizele Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Justitiei;
regulamentul de organizare si functionare nu va fi inaintat pentru aprobare fara avizele
favorabile ale celor doua ministere;
c) asigura elaborarea si completarea Codului etic national al profesionistilor contabili pe
baza Codului etic IFAC;
d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;

e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de

contabil autorizat;
f) vegheaza ca reglementarile privind dobandirea calitatii de expert contabil si de
contabil autorizat sa fie aplicate strict;
g) asigura coordonarea activitatii consiliilor filialelor; aproba metodologia de elaborare
a bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului;
h) aproba statele de functii ale Corpului la nivel central si teritorial;
i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari
destinate a face sa progreseze profesia si stiinta contabila sau in diverse grupe de lucru din
cadrul institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotararilor luate
de Comisia superioara de disciplina;
k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si
verigilor organizatorice ale Corpului;
l) ia toate masurile necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de acordare
a vizei anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de asigurare a riscului profesional de catre
toti membrii Corpului;
m) analizeaza activitatea membrilor si presedintilor comisiilor de disciplina, experti
contabili, si ia masuri administrative, organizatorice, inclusiv de natura disciplinara; pentru
presedintele si membrii Comisiei superioare de disciplina, experti contabili, rezultatele
analizei sunt prezentate Conferintei Nationale, care hotaraste;
n) indeplineste alte atributii prevazute de lege, de prezentul regulament si de hotararile
Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati.

79. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale
unui membru al Corpului?
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului
Finantelor Publice sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de
conducere si control ale Corpului;
b) absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta
Nationala;
c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a
normelor Corpului referitoare la publicitate;
4

d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala

reglementate prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara
contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea
profesionala a celui care il incheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata
cotizatiei prevazute in prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenele stabilite, la filiala de care
apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui
consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz;
i) incalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai
Corpului documentele privind activitatea profesionala;
k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, in relatiile cu
Corpul sau cu tertii;
l) inscrierea in rapoartele de expertiza contabila sau in alte lucrari efectuate pentru terti
de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamantul acestora sau fara sa fi
fost consultati;
m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia
efectuarii lucrarilor pentru terti;
n) neindeplinirea obligatiilor prevazute in Regulamentul privind auditul calitatii
serviciilor profesionale;
o) orice alte incalcari ale normelor si hotararilor luate de organele de conducere ale
Corpului.

CONTABILITATE
Categoriile I - XI - din anul II
Problemele: 9, 15, 27, 38.

Problema nr. 9
Societatea comercial X acord salariailor sume reprezentnd participare la profit la
nivelul a 10% din profitul net. Profitul net al societii n anul N se ridic la suma de 200.000
lei. n anul N+1 Adunarea General decide modul de repartizare a profitului cuvenit ca prime
reprezentnd participarea salariailor la profit.
Rezolvare:
Repartizarea profitului net ca prime reprezentand participarea salariatilor la profit:
-

Inregistrare contabila
117

424

20.000 lei

424

5121

20.000 lei

Problema nr. 15
Societatea Comercial C constituie n anul curent N un provizion pentru garanii
n sum de 48.000 u.m.n. n anul urmtor N + 1 se efectueaz lucrri de reparaii la bunurile
aflate n perioad de garanie, constnd n: cheltuieli cu materiile prime 20.000 u.m.n,
cheltuieli cu piese de schimb 13.000 i cheltuieli cu salariile 8.000 u.m.n.
Rezolvare:
Anul N Inregistrare constituire provizion:
6812

1512

48.000 u.m.n.

Anul N+1 Inregistrare lucrari de reparatii:

601

301

20.000 u.m.n.

6024

3024

13.000 u.m.n.

624

421

8.000 u.m.n.

Total cheltuieli cu bunurile aflate in perioada de garantie: 41.000 u.m.n.

- inregistrare anulare provizion:
1512

7812

41.000 u.m.n.

Problema nr. 27
Societatea execut lucrri de reparaii unui client extern, valoarea facturii fiind de 4.
000 $, la cursul de schimb de 3,7 lei/$. Incasarea contravalorii facturii externe:
a) se realizeaz n aceeai perioad contabil prin contul de la banc la cursul de 3,5 lei/$;
b) nu se realizeaz pn la finele perioadei contabile iar cursul de schimb la finele perioadei
contabile este de 3,85 lei/$.
Rezolvare:
-

Inregistrarea valorii facturii:

4111

704

14.800 lei

(4.000 euro x3.7 lei)

a) Curs de schimb 3.5 lei in aceeasi perioada contabila

5124

4111

14.000 lei

665

4111

800 lei

(4.000 euro x3.5 lei)

b) Curs de schimb 3.85 lei la finele perioadei contabile se inregistreaza regularizarea

soldului din contul 4111
765

4111

600 lei

(4.000 euro x 3.85 lei - 14.800

lei )

Problema nr. 38
n cursul unei luni (Li), o unitate patrimonial nregistreaz urmtoarele operaiuni de
intrare i ieire privind un element stocabil sistematizat n ordine cronologic n tabelul nr. 1.
Operaiile de intrare i ieire n decursul unei luni

Data operatiei

Stoc la 01.Li
Intrri la 07.Li
Ieiri la 11.Li
Ieiri la 15.Li
Intrri la 18.Li
Ieiri la 25.Li
TOTAL STOC LA 31.Li

Intrari
Pre unitar
de
Cantiti
cumprare
(buc)
(lei)
150
157
750
177
250
*
1.000

Ieiri
(buc)

Stoc
(buc)

800
450
350
1.600

1.000
1.750
950
500
750
400
400

S se determine i s se nregistreze n contabilitate valoarea consumului total de

materii prime, utiliznd metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor
(CMPTi).
8

Rezolvare:
Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor dintr-o perioad (CMPTI),
presupune determinarea mediei ponderate a costurilor, periodic, de regul la sfritul lunii,
dup urmtoarea relaie:
d

Vi+ Ii
i=1
d

CMPTI=

Si+ Ci
i =1

unde: Vi, Si, reprezint soldul valoric i respectiv stocul cantitativ de la nceputul
perioadei de gestiune, Ii, Ci, reprezint intrrile valorice i cantitative care au avut loc n
cursul perioadei de gestiune.
Vi = 150 lei x 1000 buc = 150.000 lei
Ii = (157 lei x 750 buc) + (177 lei x 250 buc) = 117.750 + 44.250 = 162.000 lei
Si = 1000 buc
Ci = 750 buc + 250 buc = 1000 buc
CMPTI = (150.000 + 162.000)/(1000+1000) = 312.000/2000 = 156 lei
Valoarea consumului total de materii prime = Iesiri x CMPTI = 1600 buc x 11.56 lei =
18.496 lei.
Inregistrare contabila a valorii consumului total de materii prime:
601

301

18.496 lei.

ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN

Categoria X
Problema nr. 10

10

10. Care sunt msurile organizatorice ce preced inventarierea

propriu-zis pe care trebuie s le ia conducerea entitii?
Pregtirea inventarierii este o etap premergtoare inventarierii propriu-zise, de care
depinde eficiena celorlalte lucrri care vor urma. In cadrul acestei etape se iau o serie de
msuri organizatorice i se execut unele lucrri cu caracter contabil. n cadrul lucrrilor de
natur organizatoric se pot meniona:
1) Numirea prin decizie scris, dat de administratorul societii sau ordonatorul de
credite, a unei comisii centrale de inventariere (dac este cazul) i a unui numr de comisii de
inventariere. Comisia centrala va coordona comisiile de inventariere constituite n funcie de
numrul de gestiuni ce urmeaz a fi inventariate. Aceste comisii trebuie s fie constituite din
cel puin dou persoane.
La unitile mici inventarierea poate fi executat de ctre o singur persoan.
Prin uniti mici se nelege: persoanele fizice care au calitate de comerciant sau
societile comerciale al cror numr de salariai este redus, iar valorile materiale care
trebuiesc inventariate nu depesc plafonul stabilit de ctre administratorul societii32. Din
comisia de inventariere fac parte persoane cu pregtire corespunztoare, economic i tehnic.
Nu pot face parte din comisia de inventariere gestionarii depozitelor supuse inventarierii i
nici contabilii care in evidena gestiunilor respective.
Membrii comisiei de inventariere nu pot fi nlocuii dect n cazuri bine ntemeiate i
numai prin decizia scris a celor care i-au numit.
2) Pentru o bun desfurare a operaiunilor de inventariere, administratorii,
ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaia gestionrii patrimoniului trebuie s ia
msuri n vederea crerii tuturor condiiilor optime de lucru comisiei de inventariere, cum ar
fi:
- organizarea depozitrii valorilor materiale grupate pe sortotipodimensiuni,
codificarea acestora i ntocmirea etichetelor de raft;
- asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se
inventariaz;
- dotarea gestiunii cu aparate i instrumente adecvate pentru cntrire, msurare etc.,
cu mijloace de identificare (cataloage, mostre etc.);
- asigurarea participrii la identificarea bunurilor inventariate a unor persoane
competente din cadrul entitii sau din afara acesteia care au obligaia s semneze listele de
inventariere pentru atestarea realitii datelor nscrise n acestea;

11

- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul i de sigilare a spaiilor

inventariate;
- dotarea gestiunilor cu dou rnduri de ncuietori diferite.
3) Comisia de inventariere trebuie s ntreprind urtoarele aciuni:
a. s cear gestionarului o declaraie scris din care s rezulte dac:
- gestioneaz valori materiale i n alte locuri de depozitare;
- are n gestiune i alte bunuri ce aparin terilor, primite cu sau fr documente;
- are plusuri sau lipsuri n gestiune despre a cror cantitate sau valoare are cunotin;
- are valori nerecepionate sau livrate pentru care nu s-au ntocmit documentele
aferente;
- a primit sau eliberat valori materiale fr documente legale;
- deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n
gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care n-au fost operat n evidena gestiunii sau
care nu au fost predate la contabilitate, n acest sens se specifica felul i numrul ultimelor
documente de intrare/ieire a bunurilor sau valorilor din gestiune.
b. s identifice toate locurile unde exist valori ce urmeaz a fi inventariate;
Dac bunurile ce urmeaz a fi inventariate sunt gestionate de ctre o singura persoana
i sunt depozitate n locuri diferite, se sigileaz toate cile de acces cu excepia locului n care
ncepe inventarierea, care se sigileaz numai la sfritul zilei.
c. s asigure, n prezena gestionarului, nchiderea i sigilarea cilor de acces n
gestiuni, ori de cte ori se ntrerup operaiile de inventariere i se prsete gestiunea;
d. s verifice numerarul din cas i s stabileasc suma ncasrilor din ziua curent,
solicitnd ntocmirea monetarului (la gestiunile cu vnzare cu amnuntul) i depunerea
acestuia la casieria central a entitii;
e. s controleze dac toate instrumentele i aparatele de msur sau cntrire au fost
verificate i dac sunt n bun stare de funcionare;
f. s solicite:
- sistarea operaiunilor de intrare/ieire a bunurilor din gestiune. Daca sistarea 68 nu
poate avea loc, operaiunile se desfoar numai n prezenta comisiei de inventariere care va
meniona pe documentele respective primit/eliberat n timpul inventarierii".
- predarea la magazii i la depozite pe baza documentelor, a tuturor pieselor,
ansamblurilor i agregatelor a cror prelucrare s-a terminat;
- colectarea din secii sau ateliere a produselor reziduale i a deeurilor.

12

In paralel cu aceste lucrri pregtitoare de natura organizatorica se efectueaz lucrri

pregtitoare de natur contabil, cum sunt:
a. asigurarea nregistrrii tuturor operaiunilor n contabilitatea sintetic, analitic i n
evidena operativ condus n cadrul gestiunilor (fie de magazie, rapoarte de gestiune);
b. verificarea exactitii nregistrrilor prin confruntarea informaiilor din contabilitate
cu cele din evidena operativ i prin ntocmirea balanelor de verificare sintetice i analitice;
c. ridicarea de la gestiune a tuturor evidenelor operative i vizarea lor dup ultima
operaiune (fie de magazie, benzi de la casele de marcat, rapoarte de gestiune etc.).
n cazul n care gestionarul lipsete la data stabilit pentru nceperea inventarierii,
comisia de inventariere sigileaz cile de acces n gestiune i anun conducerea entitii.
Conducerea entitii are obligaia sa l anune pe gestionar despre ziua la care trebuie s se
prezinte pentru nceperea inventarierii.
Dac gestionarul sau reprezentantul su legal nu se prezint la data i ora fixat,
conducerea numete prin decizie scris o alt persoan care l reprezint pe gestionar pe
parcursul inventarierii.

13

FISCALITATEA INTREPRINDERII
Categoria IX
Problemele: 91, 98, 110, 122, 133, 145, 156, 161

14

Problema nr. 91:

O societate comerciala detine in proprietatea sa o cladire cu o valoare de inventar de
1.000.000 lei cu o durata normala de utilizare de 30 de ani. Dupa 5 ani, proprietarul cladirii
inchiriaza constructia respectiva unei societatii comerciale pentru o perioada de 7 ani. Pentru a
folosi cladirea, chiriasul efectueaza lucrari de investitii in valoare de 100.000 lei.
Care este perioada pe durata careia chiriasul poate deduce amortizarea fiscala ?
a) 7 ani, durata contractului de inchiriere;
b) 12,5 ani, o jumatate din durata normala ramasa de utilizare ;
c) pe primul an de inchiriere ;
d) zero ani, intrucat chiriasul nu este proprietarul cladirii;
e) 25 de ani, durata normala ramasa de utilizare;
f) 2 ani , intrucat proprietarul a calculat si a dedus amortizarea pe o perioada de 5 ani
cat timp a fost utilizata de acesta.
Raspunsul corect este: a) 7 ani

Problema nr. 98:

Care este perioada de amortizare fiscala a fondului de comert?
a) nu se amortizeaza;
b) 10 ani;
c) pe perioada egala cu perioada luata in calculul amortizarii contabile;
d) 20 de ani;
e) pe perioada de utilizare a acestuia;
f) 50 ani.
Raspuns corect : a) nu se amortizeaza.

15

Problema nr. 110:

La o societate comercial s-au nregistrat urmtorii indicatori economico-financiari:
Total venituri impozabile..................................................................10.000 lei
Total cheltuieli ...................................................................................7.000 lei
Din care:
- cheltuieli de protocol ..............................................................200 lei
- cheltuieli cu impozitul pe profit .............................................340 lei
S se calculeze cheltuielile de protocol deductibile maxim admise, tiind c societatea
este pltitoare de impozit pe profit i nepltitoare de TVA.
Rezolvare:
Suma inregistrata in contabilitate cu cheltuielile de protocol = 200 lei
Total venituri din balanta contabila = 10.000 lei
Total cheltuieli din balanta contabila = 7.000 200 340 = 6.460 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 10.000 6.640 = 3.540 x 2% = 70.8 lei

Problema nr. 122:

O persoana fizica detine in proprietate intr-un oras, in anul fiscal 2013, un apartament
situat intr-un imobil cu doua etaje, fiecare etaj cu doua apartamente, construit in anul 1990, cu
peretii din beton armat, cu instalatii de apa, canalizare, electrice si de incalzire, in suprafata
construita desfasurata de 57 m 2. Localitatea unde se afla imobilul a fost incadrata la rangul II,
zona D, cu un coeficient de corectie de 2,10.
Stabiliti impozitul pe cladire datorat de proprietarul apartamentului pentru anul 2013,
stiind ca valoarea impozabila unitara a fost stabilita de consiliul local la 669 lei/m2, iar plata
impozitului se face integral pana la data de 31 martie 2013 (prin hotararea consiliului local,
pentru plata anticipata a impozitului pe cladiri se acorda bonificatia maxima prevazuta in
Codul fiscal, de 10%).
Rezolvare:
Suprafaa construit desfurat = 57 mp
Valoare impozabil iniial = 57 mp x 669 lei/mp = 38.133 lei
Conform tabelului coeficientul de corecie = 2,10

16

Valoare impozabil dup aplicarea coeficientului de corecie = 38.133x2,10= 80.079

lei
Impozit = 0,1% x 80.079 = 80 lei
Bonificatie = 10% x 80 = 8 lei
Impozit de plata = 80 8 = 72 lei.

Problema nr. 133:

Dai 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se
efectueaz.
Rezolvare:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Problema nr. 145 :

O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:
- venituri din cotizaiile i taxele de nscriere a membrilor 15.000 lei;
- venituri din donaii si sponsorizari 21.000 lei;
- venituri din fonduri europene nerambursabile 25.000 lei;
- venituri din activiti comerciale 15.000 lei.
Cheltuielile aferente acestor venituri sunt:
-cheltuieli aferente activitatii nonprofit 40.000 lei
-cheltuieli aferente activitilor comerciale 8.000 lei.
Cursul de schimb este 1 euro = 4,3 lei.
S se determine impozitul pe profit.
Rezolvare :
Pentru veniturile din cotizaiile membrilor, donaii i sponsorizri i finanri
nerambursabile de la Uniunea European organizaia non-profit este scutit de plata
impozitului pe profit.
Organizaiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile din
activiti economice ce nu depesc 15.000 euro, dar nu mai mult de 10% din celelalte
venituri scutite de la plata impozitului pe profit.

17

Limita veniturilor scutite, din activiti economice este minimul dintre: 15.000 euro i
10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit,respectiv:
15.000 euro = 15.000 x 4,3 = 64.500 lei
10% (15.000 + 21.000 + 25.000) = 6.100 lei
- veniturile din activiti economice sunt scutite n limita a 6.100 lei, pentru restul de 8.900 lei
datorndu-se impozit pe profit.
Organizaia non-profit va datora impozit pentru partea din profit care corespunde
cuantumului veniturilor impozabile.
Profitul activitilor economice = Veconomice Ch.economice = 15.000 8000 = 7000 lei.
Profitul aferent veniturilor impozabile = 7000 x (6100/15000) = 2.870 lei
Impozit pe profit = 16% x 2.870 = 459 lei

Problema nr. 156:

Valoarea contabila a unui brevet este de 12.000 lei, durata normala de functionare este
de 5 ani. Din punct de vedere contabil, brevetul se amortizeaz degresiv, iar din punct de
vedere fiscal, utilajul se amortizeaz liniar. Precizai efectul asupra rezultatului fiscal.
Rezolvare:
Cota de amortizare liniar = 100 / 5 = 20%
Cota de amortizare degresiv = 20% x 1,5 = 30%
Amortizare an 1:

1200030%=3600

Amortizare an 2:

(12000-3600)x30%=2520

Amortizare an 3:

(12000-3600-2520)x30%=1764

Amortizare liniara: 12000 : 5 = 2400/an

Rezulta din anul 3 se trece la amortizarea liniara.
Amortizare an 3: 5880:3=1960/an
Tabloul de amortizare este prezentat n continuare:
VALOARE
AN

CONTABILA

VALOARE FISCALA

AMORTIZARE /AN

AMORTIZARE/AN

18

1
2
3
4
5
Total

3600
2520
1960
1960
1960
12.000

2400
2400
2400
2400
2400
12.000

Observam ca in anii 1 si 2, rezultatul fiscal este mai mic, cheltuiala cu amortizarea

contabila fiind mai mare. Amortizarea contabil va fi tratat drept cheltuial nedeductibil, n
timp ce amortizarea fiscal intr n categoria deducerilor. Ambele valori au rubrici distincte n
declaraia privind impozitul pe profit.

Problema nr. 161:

O persoana fizica are venituri din pensie de 180 lei/luna. In plus, obtine venituri in
suma de 40 lei lunar din dobinzi aferente depozitelor 50 lei. Determinati din punctul de vedere
al deducerii personale daca persoana fizica poate fi considerata persoana aflata in intretinere.
Rezolvare:
Persoana in intreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pan la gradul al doilea inclusiv, ale crei
venituri, impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar.
Total venituri = 180 + 40 = 220 lei/luna.
Subiectul problemei poate fi considerat persoana aflata in intretinere deoarece nu
depaseste plafonul de 250 lei venit lunar.

19

ANALIZA DIAGNOSTIC A
INTREPRINDERII
Categoria VIII
Problemele: 27, 47, 108, 130.

20

Problema nr. 27:

S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile
prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Subvenii de exploatare
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurri sociale
Valoarea net contabil a elementelor de activ
cedate
Impozite i taxe
Venituri din dobnzi
Venituri din diferene favorabile de curs valutar
Cheltuieli cu dobnzi
Cheltuieli cu provizioane financiare
Impozit pe profit
Rata de distribuire a profitului

u.m.
1000
1400
0
500
2000
600
2000
700
8000
1000
200
200
1000
400
300
200
200
800
100
300
25%

CAF
=
EBE+Alte
Chelt.exceptionale
exceptionaleImpozite
sit
axe-Chelt.cu
personalul
net+Amortiz.,provizioane
marfuri-Chelt.cu
1.000-700
=
300
VA
= MC
+Qe
14.000+5.000
=
14.500
14.800
(8.000+300)
8.300
= 8.500
=exploatare
16.800din
chelt.expl.)-(Venituri
ven.expl.-Alte
din
ajustarile,amortiz.)
ajustari-Chelt.cu
RE
Rezultatul
8.500-1.200
financiar
=
7.300
chelt.financiare
=marfurile
400-900
=
-500
chelt.expl.+Venituri
venituri
expl.-Alte
financiareI.

Capacitatea de autofinantare :

CAF = EBE + Alte ven.expl Alte chelt.expl + Ven.fin. Chelt.fin. + Ven.extr.

Chelt.extr. Imp.profit Partip.sal.la profit

1. EBE = Vad + Subv. + Impoz. Ch.personal

a) Vad = Pex + Marja comerciala Costuri si servicii provenite de la terti
-

Pex = P vanduta + P stocata + P imobilizata = 14000 + 500 = 14500

Marja comerciala = V marfuri Ch marfuri = 1000 700 = 300

Vad = 14500 + 300 + 0 = 14800
EBE = 14800 + 2000 300 8000 = 7500
CAF = 7500 + 600 (2000 + 1000 + 200 + 200 - 400) + (200 + 200) (800 + 100)
300 = 3500

II.

Autofinantarea: AF = CAF Dividende distribuite

1. Dividende distribuite = Profit * rata de distribuire a profitului = 1875 * 25% = 469 lei
Profit = X * 0.16 = 300 rezulta X = 1875 lei
AF = 3500 469 = 3031
21

Problema nr. 47:

O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos.
tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente cheltuielilor de constituire ale
ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent,
10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni i 10% din
datoriile ctre furnizori au termene de plat negociate prin contract de peste un an, s se
analizeze ratele de lichiditate pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se
explice diferenele constatate.
Indicator
Imobilizri corporale
Imobilizri necorporale
Stocuri
Creante
Disponibiliti
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Furnizori
Alte datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n
3000
800
1000
2000
1000
2000
3000
1600
800
400

Rezolvare:
BILANT CONTABIL
Active imobilizate = 3.000 + 800 = 3.800
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati =1.000 + 2.000 + 1.000 = 4.000
TOTAL ACTIVE = 3.800 + 4.000 = 7.800
Capital si rezerve = 2.000
Datorii pe termen lung = 3.000
Datorii pe termen scurt = Furnizori + dat. de exploatare + dat. bancare pe termen f.
Scurt = 1600 + 800 + 400 = 2.800
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 7.800

active

Bilant contabil

22

pasiv

Explicatie
I. imobilizari totale

Suma
3.800

II. stoc + creante

3.000

III. disponibilitati

1.000

Total active

7.800

Explicatie
Capital propriu
oblig financiare TL
IV. capitaluri
permanente
V. obligatii termen
scurt
VI. oblig financiare
TS
Total pasiv

Suma
2.000
3.000
5.000
2.400
400
7.800

FR = capitaluri permanente imobilizari = 2.000 + 3.000 3.800 = 1.200

NFR = nevoi temporare resurse temporare = 2.000 + 1.000 2.400 = 600
T = FR NFR = 1.200 600 = 600
Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
Active curente = 4.000 = 1.43
Datorii curente

2.800

b) Indicatorul lichiditatii imediate

Active curente - Stocuri = 4.000-1.000 = 1.07
Datorii curente

2.800

Retratarea elementelor de bilant BILANT FINANCIAR

Active imobilizate (retratate)= 3.000 + 800 200 (cheltuieli de constituire sunt considerate
active fictive) + 200 (creante imobilizate) = 3.800
Capitalurile proprii retratate = 2.000 -200 (cheltuieli de constituire) = 1.800
Datorii pe termen lung = 3000 400 + 160 = 2760
Datorii pe termen scurt = 400 160 + 1600 + 800 = 2640
activ
Explicatie
I. imobilizari totale

Suma
3.800

II. stoc + creante

2.800
III. disponibilitati
1.000
Total active
7.600
FR = IV I = 4560 3.800 = 760

Bilant financiar
Explicatie
Capital propriu
oblig financiare TL
IV. capitaluri permanente
V. obligatii termen scurt
VI. oblig financiare TS
Total pasiv

23

pasiv
Suma
1.800
2.760
4.560
2.640
400
7.600

NFR = II - V = 2.800 2.640 = 160

T = III - VI = 1.000 400 = 600
ecuatia de echilibru : T = FR NFR = 760 160 = 600
Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichiditatii curente
Active curente = 3.800 = 1.25
Datorii curente

3.040

b) Indicatorul lichiditatii imediate

Active curente - Stocuri = 3.800-1.000 = 0.93
Datorii curente

Bilant contabil
Indicator
FR
NFR
TN

3.040

valoare
1.200 FR
600 NFR
600 TN

Indicatorul lichiditatii curente

Indicatorul lichiditatii imediate

1,43
1,07

Bilant financiar
Indicator

Indicatorul lichiditatii curente

Indicatorul lichiditatii imediate

valoare
760
160
600
1,25
0,93

Fondul de rulment pozitiv asigura lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta
din activitatea firmei degaja un surplus de numerar.
Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare succesive inseamna ca
firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului
banesc pentru a-si intari pozitia financiara.

Problema nr. 108:

24

Exploatarea informaiilor din notele explicative vizeaz :

a) crearea msurilor efecturii unor comparaii corecte n timp i n spaiu, prin cunoaterea
politicilor i metodelor contabile aplicate n timp;
b) completarea informaiilor privind poziia financiar, performanele i fluxurilor de
trezorerie;
c) efectuarea unei analize financiare pertinente dincolo de eventualele tehnici de
cosmetizare a elementelor de poziie financiar, performane i fluxuri de trezorerie.
Raspuns corect: a) crearea msurilor efecturii unor comparaii corecte n timp i n spaiu,
prin cunoaterea politicilor i metodelor contabile aplicate n timp;

Problema nr. 130:

Care dintre operaiunile de mai jos au efecte negative aspra fluxurilor de numerar:
a) majorarea termenelor de ncasare a creanelor comerciale;
b) diminuarea ciclului de fabricaie al produselor;
c) creterea vitezei de rotaie a datoriilor comerciale concomitent cu diminuarea vitezei de
rotaie a creanelor comerciale.
Raspuns corect: a) majorarea termenelor de ncasare a creanelor comerciale;

25

STUDII DE FEZABILITATE
Categoria VII
Problemele: 13, 18.

26

Problema nr. 13:

Enumerai costurile de funcionare curent a activitii unei ntreprinderi
Rezolvare:
Costurile de functionare curenta a activitatii unei firme cuprind:
-

Materii prime, materiale consumabile, materiale auxiliare

Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime,

bonusuri
Costuri de training si formare personal
Impozite si taxe locale

Servicii externe: contabilitate, consultanta fiscala, consultanta juridical, consultanta

manageriala, consultanta IT, consultanta resurse umane
Costuri spatiu : spatiu de birouri, spatiu de productie, spatiu de vanzari, spatiu de
depozitare
Cheltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa/canal, gunoi
Costuri cu echipamentele, reparatii, intretinere.

Problema nr. 18:

Sub aspect strategic, ce presupune o investiie de demarare?
Rezolvare:
Investiiile reprezint principala cale de meninere a forei productive a
ntreprinderii i de dezvoltare a acesteia. Dac o ntreprindere nregistreaz un ritm de cretere
inferior celui mediu pe piaa sa de referin (respectiv, n sectorul su de activitate) pe termen
mediu i lung aceasta poate avea drept consecin "moartea" ntreprinderii respective, ca
urmare a pierderii progresive de competitivitate. n sensul cel mai general, prin investiie se
nelege utilizarea veniturilor n scopul formrii capitalului.
Din aceast perspectiv, investiia este una dintre cele dou destinaii de principiu ale
venitului: investiie i consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre utiliti
alternative, investiia reprezint renunarea la consumul imediat n favoarea unui consum
viitor. De aceea, factorul timp are o importan aparte n analiza raional a proiectelor de
investiii. Spre deosebire de consum - care vizeaz satisfacerea unor nevoi prin distrugerea
bunurilor i serviciilor - investiia conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc bogia
acumulat i potenialul de a produce venit n viitor. Reducerea intenionat a capitalului
ntreprinderii

poate avea loc ca efect al unei operaiuni de adaptare

27

capacitii

ntreprinderii

la

restrngerea

pieei acesteia sau de

recentrare strategic.

ADMINISTRAREA SI
LICHIDAREA
INTREPRINDERILOR
Categoria VI
Problema: 8.

28

Problema nr. 8:
Ce este si ce vrea antreprenorul client, conform prevederilor legale dar si a celor
profesionale cuprinse in standardului profesional nr. 39 emis de CECCAR ?

Raspuns:
Antreprenorul trebuie sa-si identifice priceperea si sa isi stabileasca criteriile in
legatura cu autoproiectul sau. Scopul este de a defini conditiile trecerii de la statutul de om
obisnuit la cel de sef de intreprindere. Antreprenorul trebuie sa aiba:

o personalitate, a carei caracteristica principala consta in posibilitatea de a se adapta

sau nu la calitatile care sunt necesare pentru a-si duce la indeplinire autoproiectul;

un potential, adica o capacitate personala de actiune, de rezistenta fizica si soliditate

psihica, de a se face simpatizat, de a iesi din incurcaturi etc., si care sa fie suficienta sau
nu pentru a face fata riscurilor inceputului si apoi conducerii intreprinderii;

cunostinte si competente tehnice, comerciale si de gestiune adaptate nevoilor

autoproiectului;

o experienta obtinuta din activitatile anterioare, in special profesionale; aceasta poate

fi un avantaj important, daca este potrivita autoproiectului. Este necesar ca antreprenorul
sa isi determine propriile motivari si disponibilitati de energie si timp pe care viitoarea
intreprindere i le va solicita. Ar putea aparea situatii care ii perturba previziunile sale
financiare antreprenorul avand reactii negative. Asadar, spre exemplu, o crestere brutala
cu 30% a costurilor materiilor prime sau situatii-evenimente care ii cer:

sa renunte la trei repausuri saptamanale, pentru a definitiva si formaliza

anumite oferte catre clienti; sa isi anuleze concediile de odihna din vara, atunci
cand constata realizarea a jumatate din cifra de afaceri preconizata in lunile
iulie si august;

sa convinga, intr-o saptamana, o alta banca sa-ti deschida un cont cu

descoperire de cont (over draft) atunci cand banca la care are deschise
conturile intreprinderii sale ii refuza aceasta operatie;

sa hotarasca mutarea activitatilor intreprinderii, intrucat prin aceasta ar realiza

o economie de n% a cheltuielilor de transport si ar salva astfel intreprinderea
de la lipsurile financiare ale ultimelor sase luni. Aceasta metoda, sa spunem

29

test mental este necesara pentru antreprenorul pus in dificultate care trebuie
sa-si puna toate intrebarile posibile privind obstacolele si dificultatile care ii
pot diminua initiativele, cautand sa obtina raspunsurile corecte la situatiile si
provocarile concrete. Este recomandat ca realizarea acestui test sa aiba loc cu
consultarea apropiatilor antreprenorului si cu ale celor interesati de
autoproiectul sau, opinia si adeziunea acestora putandu-i transforma optiunile
si chiar modul de viata familial.

30

FUZIUNI SI DIVIZARI DE
INTREPRINDERI
Categoria V
Problema: 28, 33.

31

Problema nr. 28:

Dispunei de urmtoarele informaii despre dou societi comerciale care fuzioneaz:
Societatea A: active diverse 142.500 lei, datorii 75.000 lei, numr de aciuni 375 titluri.
Societatea B: active diverse 78.750 lei, datorii 45.000 lei, numr de aciuni 225 titluri.
Determinai cte aciuni trebuie s primeasc un acionar care deine 75 de aciuni n
cazul n care societatea A absoarbe societatea B.
Rezolvare:
Aportul celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente
Active diverse
- Datorii
= Activ net contabil (ANC)
Numar de actiuni (NA)
Valoare intrinseca (ANC/NA)

142.500
75.000
67.500
375
180 lei/actiune

78.750
45.000
33.850
225
150 lei /actiune

Activ Net = Active - Datorii = Capitaluri proprii

Valoare matematica = Activ Net
Nr. Actiuni
B vine cu aport de 33.850 => Nr. actiuni de emis de A = 33.850 / 180 = 188 act. A
Raport de paritate = 180 /150 = 1,2
Nr. actiuni primite de actionar = 75 / Raport de paritate = 63 actiuni

Problema nr. 33:

Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se
cunosc urmtoarele date: prima de fuziune 5.600 lei; societatea B: active diverse 40.000 lei,
datorii 12.000 lei. Societatea A: numrul de aciuni 10.000 de titluri, valoarea nominal 8
lei/aciune, plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 10.000 lei.
Care este mrimea rezervelor societii A?
Rezolvare:

32

Capital social

80.000 lei

Active diverse

+ Rezerve

Datorii

+Plusvaloare din reevaluarea

imobilizarilor

10.000 lei

Activ net contabil

Activ net contabil

90.000 lei + x lei

Nr. actiuni

10.000 actiuni

VMCA

10 lei / actiune

La societatea A in urma fuziunii:

Capitalul propriu creste cu

28.000 lei (40000-12000)

Capitalul social creste cu nr. actiuni emise (y) x 8

lei/actiune (valoarea nominala a unei actiuni A)

y actiuni 8 lei/actiune

Prima de fuziune

5.600 lei

Prin rezolvarea ecuatiei: 28.000 lei y actiuni 8 lei/actiune = 5.600 lei se obtine
numarul de actiuni ce trebuie emise, respectiv 2.800 actiuni.
Numar de actiuni ce trebuie emise = 2.800 actiuni, deci VMCA = 10 lei/actiune
VMCA = 10 lei/actiune, de unde x = 10.000 lei
Marimea rezervelor societatii A este de 10.000 lei.

33

EVALUAREA
INTREPRINDERILOR
Categoria IV
Problema: 33, 42, 45 si aplicatia 18.

34

Problema nr. 33:

Determinati activul net corijat al unei ntreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli
de nfiintare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori
400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve
10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Rezolvare:
- Metoda aditiv
Capitaluri Proprii
Cap social

110.000
100.000

Rezerve

10.000

Profit

55.000

Ch nfiinare

15.000

ANC

150.000
- Metoda substractiv

Cldiri

200.000

Echipamente

250.000

Stocuri

300.000

Casa

10.000

Banca

150.000

Total active

910.000

Furnizori

400.000

Creditori

80.000

Imprum

200.000

Ven anticip

80.000

Oblig

760.000

ANC

150.000

Problema nr. 42:

Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei
ntreprinderi?
Raspuns:

35

Fluxurile de trezorerie (cash-flow) = fluxul de trezorerie disponibil pe care il degaja

un activ sau o societate. In determinarea sa se porneste de la capacitatea beneficiara (exprimat
in profit net) la care se adauga amortizarile si provizioanele din care se scad investitiile
necesare pentru mentinerea potentialului actual al societatii si se scade variatia fondului de
rulment.

Problema nr. 45:

Ce este valoarea rezidual, cum se determin si cnd se foloseste n evaluarea
ntreprinderii?
Raspuns:
Valoarea reziduala reprezinta suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in
schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de
cedare prevazute. Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator
z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon 1.

Aplicatia nr. 18:

O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd
urmtoarele date estimative:
activ net contabil = 120.000 mii lei;
plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei;
minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi
rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor);
cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei.
Care este valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare ?
Rezolvare:
Valoarea estimate a intreprinderii = activ net contabil + valoare imobilizari valoarea
imobilizarilor chletuieli de dezafectare
Valoarea estimate a intreprinderii = 120.000 + 5.000 6.000 2.000
=

117.000 lei

36

37

EXPERTIZA CONTABILA
Categoria III
Problema: 8 din anul de stagiu
10 din grila.

38

Problema nr. 8:
Andrei este expert contabil judiciar debutant. El primete oferta de a participa n
calitate de expert consilier al uneia dintre pri ntr-o cauz civil. Dilema lui n formularea
unui rspuns, este legat de forma juridic prin care va putea exercita profesia i rolul su n
calitate de expert nominalizat de parte i ncuviinat de organul ndreptit s dispun
expertiza contabil. Argumentai rspunsul.
Raspuns:
Exercitarea profesiei de expert contabil se face cu respectarea principiului
independenei profesiei, fiind incompatibil cu acesta orice mandat comercial, cu excepia
mandatului de administrator sau director n societi comerciale recunoscute de Corp.
Expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia ca relaia contractual cu
clientul su s l pun n situaia de a i se aduce atingere independenei profesionale.
Andrei i poate exercita profesia individual, daca isi va infiinta un cabinet propriu, sau
ca salariat ntr-un cabinet sau la o societate comercial recunoscut de Corp. De asemenea
expertii contabili se pot constitui n societi comerciale, potrivit legii.
Societatile comerciale de expertiza contabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea
actiunilor sau a partilor sociale;
c) consiliul de administratie al societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre
actionarii sau asociatii experti contabili;
d) actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea
generala.
Rolul lui Andrei in cadrul unei expertize judiciare este sa verifice si sa aprecieze modul
de organizare si conducere a activitatii economice-financiara si de contabilitate a partilor la
proces.
Andrei va cerceta situaia economica a societilor din proces, a concordanei dintre
documentele primare de eviden contabil i realitate. Scopul este de a stabili i lmuri
problemele cu caracter economic i financiar indicate de instan.
Andrei, prin raportul sau de expertiza contabil poate confirma sau infirma constatrile
controlului cu privire la pagube, abateri, deficiene, lipsuri etc.

39

Problema nr. 10:

Raportul de expertiz contabil judiciar se ntocmete:
a) n 2 exemplare originale, unul pentru organul care a dispus expertiza i unul pentru expertul
contabil care a efectuat-o, dac n ncheierea de sedin prin care s-a dispus expertiza nu este
prevzut altfel;
b) n numrul de exemplare stabilit de organul care a dispus expertiza contabil judiciar;
c) ambele variante sunt corecte.
Raspuns corect: a) n 2 exemplare originale, unul pentru organul care a dispus
expertiza i unul pentru expertul contabil care a efectuat-o, dac n ncheierea de sedin prin
care s-a dispus expertiza nu este prevzut altfel;

40

AUDIT
Categoria II
Problema: 8 din anul de stagiu
68 din grila.

41

Problema nr. 8:
Raportul de audit; rolul raportului de audit, coninutul raportului de audit, tipuri de
opinie ale auditorului, situaii care conduc la formarea altei opinii dect opinia fara rezerve,
(dezacorduri cu conducerea ntreprinderii privind principiile i metodele contabile, limitarea
ntinderii lucrrilor, incertitudini asupra estimrilor contabile, caz particular: continuitatea
activitii), elementele de baza ale raportului de audit.
Rezolvare:
RAPORTUL DE AUDIT
1. Rolul raportului de audit
Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile
fundamentale si modalittile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului
auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare
ale unei entitti (misiunea de baz). Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi
adaptate la rapoarte emise si n cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baz.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea
auditat, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului si actionarilor n situatiile financiare
prezentate de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilittilor pentru auditor si pentru conducerea
entittii auditate.
Rspunderea conducerii entittii auditate se refer la ntocmirea si prezentarea
situatiilor financiare.
Responsabilittile auditorului sunt de 3 naturi:
- responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situatiile financiare auditate;
-responsabilitti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi,
reglementri diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici si proceduri
diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii
distincte (opinia este implicit ca, de exemplu, rspunsul la obligatia legal de verificare dac
registrele contabile au fost tinute corect si la zi).
-responsabilitti aditionale care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi
si alte reglementri, pot fi abordate tehnici si proceduri care nu sunt obligatorii pentru
misiunea de baz; presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea
42

se poate face separat sau poate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la
acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementri specifice (piata de capital, bnci,
asigurri etc.) sau raportul asupra controlului intern.
2. Continutul raportului de audit
Raportul de audit trebuie s contin:
-relatia contractual de executare a misiunii de audit;
-observatiile reiesite din diverse verificri;
-informatiile a cror mentiune n raport este prevzut expres de lege;
-oferirea garantiei pentru actionari si terti c un personal calificat a obtinut asigurarea
c situatiile financiare ofer o imagine fidel, clar si complet pozitiei financiare,
performantelor si situatiei financiare generale a ntreprinderii
-mentiune a c situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:
-mentionarea responsabilittilor pentru auditor si pentru conducerea ntreprinderii
-descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
-situatiile care fac s apar incertitudini;
-natura si locul observatiilor n raport.
3. Opinia auditorului
ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra
situatiilor financiare care au aceeasi valoare:
"dau o imagine fidel" sau ".... prezint n mod sincer n toate aspectele lor
semnificative
Exist 4 tipuri de opinie:
-opinia fr rezerve;
-opinia cu rezerve;
-opinia defavorabil;
-imposibilitatea de a exprima o opinie.
4. Situatii care conduc la formularea altei opinii dect opinia fr rezerve
De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el
trebuie s includ n raportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa
si, de fiecare dat cnd poate, s cifreze (s estimeze) incidenta posibil asupra situatiilor
financiare. Aceste informatii trebuie s fie date, de preferint ntr-un paragraf distinct care s
precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si
pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat.

43

4.1. Dezacorduri cu conducerea ntreprinderii privind principiile si metodele

contabile
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o
iregularitate contabil pe care conducerea ntreprinderii refuz s o corecteze. Acest dezacord
poate fi important si s influenteze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
-o insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;
-o stocuri supraevaluate sau subevaluate datorit unor erori n calculul costurilor
productiei sau n determinarea mrimii stocului (cantittilor);
-o nerespectarea principiului independentei exercitiului;
-o neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirrn sau infirm o
situatie existent la data nchiderii exercitiului;
-o neluarea n considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;
-o erori n clasarea terti lor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti)
Auditorul certific "cu rezerv" atunci cnd iregularitatea este semnificativ, dar
importanta ei nu este suficient pentru a considera c situatiile financiare nu sunt corecte si
sincere si c nu dau o imagine fidel asupra pozitiei si situatiei financiare precum si
rezultatului exercitiului.
Oricare ar fi natura neregularittilor, auditorul si prezint n raport opinia, preciznd:
- natura dezacordului
- postul si suma respectiv;
- influenta asupra rezultatului net.
4.2. Limitarea ntinderii lucrrilor
Limitarea ntinderii lucrrilor const n imposibilitatea auditorului de a folosi
mijloacele pe care le-ar considera necesare si, n special pentru obtinerea elementelor
probante.
O limitare a ntinderii lucrrilor poate fi impus de client auditorului prin clauzele
contractului care pot preciza ca auditorul s nu aplice o anumit procedur de audit, desi
acesta o consider necesar.
Limitele pot fi:
-impuse de mprejurri; de exemplu, semnarea contractului de prestri de servicii dup
ncheierea exercitiului a mpiedicat auditorul s asiste la inventarierea fizic si nu s-a putut
asigura de realitatea stocurilor inventariate, prin alte mijloace de control;

44

-impuse de conducerea ntreprinderii; de exemplu, conducerea refuz auditorului

adresarea cererilor de confirmare a soldurilor, n timp ce el consider aceasta esential.
Insuficienta onorariilor este un alt mod de a limita controalele.
Acest tip de limitri ar trebui s fie rar: el constituie o piedic n exercitarea lucrrilor.
De asemenea, absenta controlului intern poate constitui o limitare la controlul
exhaustivittii nregistrrilor si a fiabilittii lor.
Auditorul lucreaz prin sondaje al cror volum este n functie de calitatea controlului
intern.
n functie de importanta relativ a limitelor, auditorul va formula o rezerv sau se va
afla n imposibilitatea de a certifica situatiile financiare.
ntr-un paragraf situat naintea exprimrii opiniei, auditorul indic:
-mprejurrile care l-au mpiedicat s foloseasc diligentele considerate utile;
-imposibilitatea obtinerii elementelor probante suficiente prin alte mijloace de control;
-suma posturilor din situatiile financiare influentat de limitri ale ntreprinderii
auditului.
4.3. Incertitudini asupra estimrilor contabile
n anumite mprejurri, conducerea ntreprinderii nu dispune de informatiile suficiente
pentru a transpune o situatie n bilantul contabil, de exemplu, sau poate lua o decizie pe baza
unor informatii insuficiente. De exemplu: n momentul semnrii raportului de audit, exist
riscuri privind anumite operatii care nu pot fi provizionate, sau a cror sum nu poate fi
provizionat cu o aproximatie rezonabil, deoarece:
-suma lor este nesigur sau necunoscut;
-probabilitatea realizrii este nesigur.
Fie c riscul este provizionat sau nu, auditorul nu a putut obtine elemente probante
suficiente pentru a justifica suma provizionat sau absenta constituirii provizionului. Acesta
este un caz particular de limitare a modalittii de obtinere a elementelor probante.
Atunci cnd incidenta eventual este semnificativ, dar nu suficient pentru a respinge
ansamblul situatiilor financiare, auditorul certific cu rezerv. Cnd incertitudinea are o
important prin a crei realizare poate readuce n discutie ansamblul situatiilor financiare,
auditorul mentioneaz c nu este n msur s acorde certificarea.
n paragraful care expune motivele rezervei sau refuzului, se vor preciza toate
elementele de informare asupra incertitudinii:
-natura riscului;
-postul sau posturile bilantului contabil, influentate;

45

-valoarea maxim a riscului cnd se cunoaste, sau faptul c nu poate fi precizat;

-incapacitatea n care se afl de a putea determina evolutia incertitudinii si a evalua
consecintele eventuale ale acestei situatii.
4.4. Caz particular: continuitate a activittii
Existenta incertitudinii despre continuitatea activittii sau cnd ea este definitiv
compromis determin auditorul s examineze dac transpunerea contabil a acestei situatii
este conform principiului continuittii exploatrii si apreciaz, dup caz, consecintele pe care
s le nscrie n raportul su.
5. Elementele de baz ale raportului de audit
Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s contin n mod obligatoriu
urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful
cuprinznd natura si intinderea lucrarilor de audit,paragraful opiniei ,semnatura,adresa si data
raportului.

Problema nr. 68:

Controlul de calitate asupra lucrrilor de audit se organizeaz i se
exercit:
a) de Ministerul Finanelor Publice, potrivit legii;
b) de organele cu atribuii de control financiar;
c) de regul, de organismul profesional.
Raspuns corect: c) de regul, de organismul profesional.

46