Sunteți pe pagina 1din 6

Patrimoniul de interes piscicol al Romaniei reprezinta aprox.

3% din suprafata
totala a tarii, respectiv 843710 ha structurate in:
-

400.000 ha lacuri naturale (inclusiv Delta Dunarii) si lacuri de acumulare


89.245 ha crescatorii piscicole
8.555 ha pepiniere piscicole
66.000 km rauri, din care 18.200 km in zona montana si 1.075 km zona
fluviala
25.000 kmp ape marine din Zona Economica Exclusiva

Sectorul piscicol din Romania cuprinde activitatile de acvacultura, pescuit in ape


naturale interioare si pescuit marin, precum si activitatile de procesare si
marketing.
Cea mai importanta activitate este reprezentata de acvacultura in ape dulci,
urmata de pescuitul in ape interioare si pescuitul costier.
In perioada 2005-2013, productia de peste din acvacultura este cuprinsa intre
54% si 76%, avand o medie de 68% din total.

In anul 2005, activitatea de acvacultura se desfasura pe o suprafata de 100.025


ha amenajari piscicole structurate in 84.525 ha crescatorii piscicole, 85% si
15.500 ha pepiniere piscicole 15%, aproape toata aceasta suprafata fiind
utilizata pentru cresterea speciilor cipriniole, o mica parte fiind utilizata pentru
salmmonicultura.
In 2013 existau 748 de licente de acvacultura pentru o suprafata de 102.356 ha,
din care 6.673 ha pepiniere 6.5% si 95.682 ha crescatorii 93.5%.
In sectorul de acvacultura sunt inregistrate 518 unitati, care detin 575 de
amenajari piscicole helesteie, lacuri, iazuri, etc.
Cele 518 unitati cuprind 19 pepiniere, 324 crescatorii, 175 unitati cu licenta
pentru crescatorie si pepiniera.

Structura pe specii a productiei piscicole cuprinde o preponderenta a ciprinidelor


87%, restul fiind reprezentate de specii ca pastrav, salau, stiuca, biban, somn,
sturioni, etc
Procesarea pestelui
Dupa perioada 1989 se evidentiaza o tendinta de scadere a unitatilor de
procesare a pestelui, de la 180 in 1989, la 39 in 2010 si doar 11 in 2013.
In perioada 2008-2013, sectorul de prelucrare a pestelui a fost dominat de unitati
de procesare avand pana la 10 angajati (71%), in timp ce unitatile mari, cu peste
10 angajati, au ocupat 29% din piata.
Structura pe sexe este relativ echilibrata, intre angajatii din domeniul pisciculturii
existand 57.3% femei contra 42.7 barbati.
Situatia importurilor si exporturilor
Comertul cu peste si produse din peste pe piata interna se realizeaza prin
intermediul fermelor piscicole, fabrici de industrializare, importatori engrosisti si
detailisti.Pestele, ca materie prima, este prelucrat atat sub forma congelata cat si
refrigerata.
Importurile de peste au cunoscut o crestere progresiva in ultimii ani.

Modul de desfacere al produselor pescaresti provenite din import, sunt, in


principal, prin comercializare ca atare, prelucrare primara in frigorifere de
colectare dar si ca materie prima pentru industria de procesare din Romania.

Principalele specii importate, hering 62.2%, macrou 35.1%, alte specii.


Materia prima folosita in industria de prelucrare a pestelui provine in mare parte
din import.In 2011, proportia era de 86% din import si 14% productie indigena,
pentru ca, in 2013, diferenta sa creasca inca 2 puncte, 88% materie prima
importata si 12% productie indigena.
Speciile dominante utilizate pentru procesare au fost: crap, cosas, novac, platica,
caras, rosioara, stiuca, somn, salau, scrumbie, pastrav.

Speciile indigene utilizate pentru prelucrare au fost cu precadere ciprinidele


(90% din cantitatea de peste local prrocesat), salau, stiuca, somn, biban si
pastrav.Speciile oceanice cele mai utilizate in prelucrare sunt somonul, heringul,
sprotul si macroul.O mare cantitate de somon provine din acvacutura.Acestea
sunt prelucrate sub forma de peste decapitat, eviscerat, portionat, filetat, sarat,
afumat, marinat si sub forma de salate.
Pe piata Romaniei, pestele congelat cunoaste cel mai mare volum de vanzari,
deoarece consumul nu este acoperit cu peste proaspat.
In Romania, consumul de peste a fost pana in 1990, de cca 8kg/om/an, in timp ce
in perioada 1990-2000, acesta s-a redus pana la 2k/om/an.Pana in anul 2005 s-a
inregistrat din nou o crestere a consumului, acesta ajungang pana la
Statisticile arat c producia anual de pete n ape dulci, este de aproximativ 7500 de tone, din care
o mare parte este reprezentat de dou specii: este vorba despre crap si pstrv. Pe de alt parte,
cererea de carne de crap a ajuns la 4.000 tone pe an, n contextul n care produc ia intern nu
acoper dect jumtate din aceast cantitate.
n cazul pstrvului, producia este de 2.000 tone pe an, pe cnd consumul de pstrv a dep it deja
4.500 tone/an. n Romnia, cifra de afaceri total a sectorului piscicol se ridic la numai 30-40
milioane de euro, la care ar trebui adaugat i pia a neagr, care reprezint circa 25-30 la sut din
total. Consumul anual de pete n Romnia se cifreaz la numai 5,5 kilograme/locuitor (de 10 ori mai
mic dect cel din rile Uniunii Europene) n vreme ce n rile UE consumul de pe te este, n medie,
de 20 kilograme pe locuitor pe an, cei mai mari consumatori fiind Portugalia i Spania cu 48, respectiv
45 de kilograme pe locuitor pe an.

Previziunile indica o crestere a consumului de peste proaspat, o importanta


problema in acest caz fiind respectarea termenului de garantie.
n urmtorii ani se va ajunge la cel putin jumtate din consumul mediu de pe te din UE, adic la 10
kilograme pe locuitor. n prezent, Romnia asigur din produc ia proprie doar 25%-30% din consumul
total de pete, care se ridic la 90.000 de tone.

Evolutia consumului de peste pana in 2013 mii tone.

Prioritati guvernamentale
-

Activitate durabila de pescuit si acvacultura, competitiva economic in


conditiile impuse de respectarea principiilor ecologice;
Dezvoltarea infrastructurii specifice in vederea eficientizarii economice a
pescuitului comercial;
Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii in scopul cresterii
importantei acestei activitati in circuitul economic national si scaderii
presiunii exercitate asupra resursei piscicole naturale de cererea de
produse pescaresti

Strategia Europa 2020 stabileste 3 prioritati intercorelate:


-

Cresterea inteligenta dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si


inovare;
Cresterea durabila promovarea unei economii mai eficiente din punctul
de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive;
Cresterea favorabila a incluziunii promovarea unei economii cu o rata
ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si
teritoriala.

Dupa ultimele date furnizate de ANPA, suprafata totala amenajata pentru


acvacultura este de 102.356 ha, din care 95.682,3 ha crescatorii si 6.673,14 ha
pepiniere.Zona de nord-est a tarii cuprinde un numar de 58 de unitati de
acvacultura, 72 amenajari, suprafetele ocupate fiind de 942,2 pepiniere si
8470,18 crescatorii, care reprezinta 9% din totalul suprafeteilor destinate
acvaculturii la nivel national.

In judetul Botosani exista un numar de 6 unitati de acvacultura, 11 licente din


care 4 pepiniere (14.505 ha) si 7 crescatorii (225.068).
La nivel de prelucrare a produselor din pescuit si acvacultura, zona de nord-est
detine o pondere de 7% din totalul la nivel national.

Speeciile de pesti predominante in Regiunea Nord-Est sunt ciprinidele (crap,


caras, sanger, novac, cosas si platica), specii rapitoare (salau, somn, stiuca) si
salmonide, respectiv pastravul curcubeu.In judetul Botosani, speciile dominante
in capturi sunt platica, carasul, bibanul, crapul si sangerul.