TURISMUL RURAL DIN COMUNA

MĂLINI

Profesor Dr. Pascariu Gabriela

Studenți :
Ciornei Constantin, gr. 6111 C
Mardare Aliona, gr. 6111 B

Master, an 1
Turism și dezvoltare regiona
Cuprins :

1. Descrierea zonei
2. Piața turistică
3. Analiză SWOT
4. Măsuri – program de amenajare turistică durabilă
5. 2 proiecte cu surse de finanțare

1. Descrierea zonei:

Localitatea Mălini, atestată documentar la 1498, a devenit, cu precădere iarna, punct

de atracţie pentru mii de oameni care vin în judeţul Suceava. Localităţi cu peisaje pitoreşti
din nordul Moldovei până nu demult cvasinecunoscute se constituie astăzi în veritabile
alternative la destinaţiile binecunoscute precum mănăstirile şi bisericile domneşti sau
boiereşti, ruinele Cetăţii de Scaun ori staţiunea Vatra Dornei. Comuna suceveană Mălini
este un exemplu elocvent în acest sens. Numele satului Mălini vine de la o pădure seculară
de mălini, o parte din arbori păstrându-se şi astăzi. Mălini este o localitate situată în nord-
estul României, în zona de contact între Munţii Stânişoarei şi Subcarpaţii Neamţului, pe
cursul inferior al râului Suha Mare, în judeţul Suceava la 19 km de oraşul Fălticeni şi se
întinde pe aproximativ 20 de kilometri. În componenţa acestuia intră satele: Mălini
(reşedinţă de comună), Pâraie, Suha, Poiana Mărului, Văleni-Stânişoara, Iesle şi are
aproximativ 7400 de locuitori. În Mălini se poate ajunge cu autoturismul prin DN 2E,
dinspre Fălticeni sau Gura Humorului cu abatere în comuna Cornul Luncii, de unde mai
sunt 6 km până la intrarea în localitate. La intrare, Maliniul se înfăţişează vizitatorilor ca o
comună bine gospodarită dintr-o zonă de deal. Pe măsură ce turistul înaintează pe drumurile
din localitate, delurile fac loc munţilor împăduriţi ai Stânişoarei, veritabile atracţii în orice
sezon al anului. Cea mai mare înălţime o are Vârful Bivolu, de 1.530 de metri.
 2. Piaţa turistică:

Aerul curat şi zăpada abundentă din munţii şi pădurile Măliniului atrag iarna zeci de
turişti în căutare de senzaţii tari. Iubitorii de animale au ocazia, îndeosebi, vara şi primăvara,
să vadă prin păduri o faună deosebită, încă destul de bogată. Pe unele drumuri forestiere,
pădurarii le pot spune turiştilor care sunt traseele pe care obişnuiesc să le parcurgă diferite
animale precum cerbii sau, ceva mai rar, urşii.
Deşi încărcat de istorie, Măliniul nu a fost valorificat din punct de vedere turistic
decât foarte puţin în raport cu potenţialul de care dispune, cum de altfel s-a întâmplat şi cu
alte localităţi din judeţ sau din ţară. În ultimii patru-cinci ani, lucrurile s-au schimbat însă,
făcându-se eforturi intense de promovare pe linie de turism. La ora actuală, 20% din
veniturile din Mălini sunt din taxele şi impozitele percepute din, de fapt, ceea ce s-a facut la
Mălini este un exemplu de punere în valoare a unui colţ liniştit de rai ascuns între munţi.
Latura de turism care s-a dezvoltat în ultimii patru ani este cea de drumeţii montane, schi şi
turism rural. 14 pensiuni cu peste 200 de locuri de cazare au aparut în ultimii ani în
comuna Mălini. Prima pârtie de schi s-a inaugurat tot în urmă cu patru ani. Primarul Petru
Nistor povesteşte că pârtia, cu o lungime de 760 de metri, a fost facută cu banii obţinuţi din
vânzarea unor terenuri situate în apropierea locaţiei respective.

Ulterior, s-a construit în imediata apropiere o altă partie pe o lungime de 600 de

metri, dar cu un grad de dificultate mai ridicat decât la prima pârtie. De altfel, în varful
celor două pârtii învecinate se poate ajunge cu acelaşi teleschi. Un accent important s-a pus
pe infrastructura conexă pârtiei de schi. Astfel, la baza acesteia este o cabană a schiorilor, în
apropiere sunt pensiuni şi urmează să se construiască altele noi. Pârtia de la Mălini,
amplasată în partea de sud a comunei, şi anume în satul Văleni, la ieşirea spre pasul
Stânişoara, este de categorie medie, cu o diferenţă de nivel de 106 metri, şi o lungime de
800 de metri. Fiind o investiţie de aproximativ 400.000 de euro, pârtia dispune şi de o
instalaţie de teleschi, adusă tocmai din Austria, cu o lungime de 520 de metri. Inaugurată în
2006, neavând parte de o publicitate agresivă, în perioada Sărbătorilor sute de turişti au
invadat această zonă în weekend, majoritatea veniţi din Suceava, Fălticeni, Iaşi, Botoşani,
cât şi din străinătate. La baza pârtiei, care se află la 400 de metri de DJ 209 B (Mălini-
Văleni-Stânişoara), a fost construită şi o pensiune cu o parcare de aproximativ 50 de metri,
al cărei profit va intra tot în vistieria primăriei din localitate. În proiectul autorităţilor locale
a fost gândită, şi deja începe să prindă contur, construirea a două sate de vacanţă, sens în
care primăria a vândut încă din 2005, prin licitaţie, mai multe loturi de teren. De asemenea,
primăria intenţionează să amenajeze un parc şi un patinoar de role.

În ce priveşte turismul cultural, în anul 1963 aici a avut loc inaugurarea casei
memoriale "Nicolae Labiş", casa în care a trăit poetul român. Anual, în cadrul concursului
de poezie "Nicolae Labiş" de la Suceava sunt decernate premiile câştigătorilor. Un alt reper
turistic este "Crucea Talienilor", construită de soldaţii italieni în cel de-al doilea război
mondial. Atât monumentul în sine, cât şi drumul ce şerpuieşte printre Munţii Stănişoarei
pot fi cărţi de vizită ale unei destinaţii turistice placute. Drumul Stănişoarei este bine
cunoscut datorită filmărilor realizate aici pentru filmul Baltagul. Mănăstirea Slatina este
prima ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu situată în comuna Slatina, în apropiere de ultimul
sat (Pâraie) al comunei Mălini. Biserica de mari proporţii, în plan triconc alungit, are
pridvorul închis. Pictura nu este cea originală, reînnoirea celei vechi fiind făcută cu
fidelitate. Tabloul votiv, amplasat pe peretele de nord al pronaosului, prezintă pe Alexandru
Lăpuşneanu cu familia. Frumos ornamentate şi inscripţionate, lespezile funerare marchează
mormintele domnitorului ctitor Alexandru Lăpuşneanu, al doamnei Ruxandra, precum şi ale
celor două fiice, Teofana şi Teodora. Casa domnească este un preţios exemplar de
arhitectură laică unde se evidenţiază influenţa Renaşterii transilvănene. Prin valoarea sa
arhitectonică Mănăstirea Slatina a intrat în rândul marilor ansambluri monastice ale
Moldovei medievale.

Analiză SWOT

Puncte tari:

 Situarea comunei în apropierea Munţilor Stânişoarei are un rol important în

dezvoltarea turismului rural din zonă;
 Infrastructura de transport este bine pusă la punct cu drumuri asfaltate care fac
legătura între sate şi drumuri locale ce permit accesul spre diferite zone ale localităţii,
traseele între oraşul Fălticeni şi satele aparţinătoare sunt asigurate cu mijloace de transport
de capacitate mică;
 Infrastructura de cazare cuprinde 14 pensiuni cu 200 de locuri, unele din ele bine
amenajate cu o gamă largă de oferte (de exemplu Pensiunea „La Filuţă” care, pe lângă
locurile de cazare cuprinde: plimbări cu trăsura cu cai, teren de fotbal profesional care are
1000 m2 cu nocturnă , teren de tenis de câmp cu nocturnă, saună de 16 persoane, parc de
distracție pentru copii, stână turistică etc., alte pensiuni mai importante sunt: „Casa
Zimbru”, „Stănişoara”, „Victoria”, „Casa Vicol” etc., precum şi o serie de cabane-
proprietate particulară-ce contribuie la identificarea de sit turistic a zonei;
 Potenţial natural şi antropic variat:
 Turismul cultural identificat prin cele cinci lăcaşe de cult, o casă memorială
(Casa lui Nicolae Labiş), şi alte obiective de acest gen (ex.: Crucea Talienilor), iar
obiceiurile şi datinile locale sunt conservate în mare măsură de-a lungul timpului;
 Comuna dispune de puncte de agrement: doua pârtii de schi (cca. 800 m),
închirieri ATV, plimbări cu căruţa sau sania, trasee forestiere, cantoane, etc. ;
 Cadru natural dat de munţii Stănişoarei.
 În prezent primăria Mălini dispune de un sistem propriu de gestiune a deşeurilor prin
mijloace proprii;
 Un mediu curat, datorită situării într-o zonă deluroasă nepoluată;
 Fauna pădurilor este deosebit de bogată, aici se găsesc cerbi, mistreţi, lupi, vulpi,
iepuri etc.;
 Prezenţa în comună a centrelor medicale: dispensar, punct medical cu posibilitate de
analize medicale, precum şi un spital comunal modernizat la standardele europene;
 Pe lângă agricultură şi prelucrarea lemnului, predominante fiind ca ramuri economice,
investiţiile s-au mai risipit şi în domenii precum industria brânzeturilor şi a produselor
lactate, industria panificaţiei, dar şi meşteşugurile precum împletitul, ţesutul, sculptatul în
lemn, gastronomia locală, păstrat doar la nivel de gospodărie, cu puţine corelaţii economice
în acest sens.
Puncte slabe

 Subdezvoltarea în principalele domenii economice: agricultură, industrie, comerţ,

silvicultură etc.;
 Infrastructura de transport învechită;
 Nu exista sisteme de colectare, prelucrare si valorificare superioara a
produselor agricole;
 Accesul redus la informații si servicii de consultanță datorită numărului mic de
posturi alocate pentru aceste tipuri de servicii;
 Lipsa educației pe tema mediului înconjurător si atitudinea necorespunzătoare a
populatiei în privința mediului;
 Lipsa informaţiei şi a cartografiei turistice;
 Lipsesc resursele umane specializate;
 Lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local;
 Nu existã reglementãri pentru posibilitatea folosirii bazelor din silviculturã pentru
turism, acestea fiind folosite în sistem de circuit închis;
 Lipsa grupurilor de inițiativă locală ți a ONG-urilor cu experiență suficientă pentru
planificare și implementare de proiecte și programe;
 Oferta turistică în comună este redusă, deocamdată, în special în regiunea mai
departată de drumul national, datorită insuficienţei promovări turistice;
 Pretenţiile diferite ale turiştilor în privinţa modalităţilor de transport ar putea constitui
o problemă, deoarece cel mai apropiat punct feroviar (gară) este situat la circa 20 de km de
comună, iar de aici accesul se poate face doar cu autoturismul.
 Mentalitatea („merge şi aşa“) împiedică îmbunătăţirea calităţii ofertei turistice din
zonă, în timp ce accentul pe detaliile de servire, îngrijire, ideea ca turistul să fie în centrul
atenţiei este neglijată;
 Posibilităţile de cazare în regiune sunt relativ puţine, în marea majoritate, acestea
dispun doar de un standard mediu şi nu există mai deloc oferte care se adresează direct unor
grupuri specifice;
 Traseele forestiere şi eventual cele pentru drumeţie şi cicloturism nu sunt marcate;
 Comunicarea şi cooperarea factorilor activi din regiune există deocamdată mai mult ca
intenţie, individualismul împiedicând formarea unei oferte conjugate de servicii turistice,
existând puţine parteneriate cu primăria, deşi aceasta administrează principalele puncte de
interes şi agrement public;
 Broşurile, foile volante şi paginile web nu respectă o identitate vizuală unitară, prin
care pot fi recunoscute şi nu posedă trăsături tematice sau specifice unor grupuri ţintă (lipsa
profilării).

Oportunităţi

 Posibilitatea demarării proiectului în vederea construcţiei reţelei de canalizare si statii

de epurare în satele Malini, Poiana Marului, Pâraie;
 Primăria şi Consiliul Local Mălini se pregătesc să depună documentaţia pentru a
obţine statutul de staţiune turistică;
 Posibilitatea amenajării unui parc cu suprafaţa de un hectar la baza pârtiei de schi prin
aprobarea unui proiect de către Fondul Naţional de Mediu;
 Întocmirea unei oferte de cazare şi gastronomice prin cooptarea şi calificarea unor
ofertanţi particulari, dar care să respecte oarecum specificitatea tradiţională locală;
 Posibilitatea întocmirii unor oferte turistice care vizează grupuri ţintă specifice, de
exemplu clasa vârstnică, numeroasă, cu pretenţii minime în privinţa activităţilor sportive,
preferând în schimb recreere, linişte şi bună dispoziţie;
 Activităţile în aer liber, în natură, sunt foarte populare în rândul clasei tinere,
drumeţiile, ciclismul, traseele montane având o conjunctură favorabilă în cadrul activităţilor
sportive în aer liber, deci o oportunitate în atragerea acestei clase dornice de turism de
aventură;
 Sprijinirea diferitelor forme ale turismului rural de către UE , prin finanţarea unor
proiecte, precum a fost cel al pârtiei de schi din zonă;
 Extinderea şi promovarea conceptelor de agroturism şi ecoturism în rândul populaţiei;

Ameninţări
 Existenţa unor zone cu factori naturali de risc (alunecãri de teren, surse de apă reduse,
inundaţii);
 Costul ridicat al investiţiei;
 Starea precară a drumurilor secundare de pe raza comunei;
 Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului;

Măsuri

1) Ideea unor “Case ale încrederii” (“Häuser des Vertrauens”) ca şi puncte de

informare/îndrumare în zonele rurale, plasate bineînţeles în mediul urban adiacent, precum
Fălticeni, Gura-Humorului , Suceava, ar putea îmbunătăţi considerabil oferta de informaţii
asupra serviciilor turistice din zonă;
2) Achiziţionarea şi renovarea unor case ţărăneşti cu arhitectură tradiţională, în vederea
utilizării acestora în sectorul turismului rural. Aceasta ar fi o modalitate pentru atragerea
turiştilor interesaţi de specificul local, ţărănesc, la care să se adauge mâncărurile şi
obiceiurile tradiţionale.
3) Posibilitatea atragerii forţei de muncă calificată: liceu, facultate cu secţii de profil
(economia turismului, geografia turismului), chiar din oraşele învecinate (Fălticeni: 5 licee,
Suceava: Universitatea Ştefan cel Mare, licee, etc.) prin crearea unor locuri de muncă în
turismul rural.
4) Întocmirea unei oferte turistice care să vizeze anumite grupuri ţintă ce să includă mai
multe clase de turişti. Aceste oferte s-ar putea referi la preferinţele de cazare, gastronomice,
de agrement, recreere, aventură. De exemplu:
- clasa vârstnică alege mai mult locurile liniştite, recreative (pescuit, saună,
plimbări în aer liber etc.), activităţi ce presupun un consum redus de energie;
- clasa tânără, dornică de aventură, în care activităţile predominante sunt cele
sportive (drumeţii, ciclism, trasee montane, schi etc.)
5) Măsuri privind publicitatea turistică în comună:
- internet: construcţia site-urilor web cu un profil unitar al pieţei turistice din
zonă (turism rural);
- broşuri ( elaborarea cartografică a regiunii, elaborarea hărţilor ce să cuprindă
detalii privind baza de cazare, traseele montane şi obiectivele turistice din comună);
 - mass-media (televiziunea posturilor locale şi naţionale, precum şi frecvenţele
de radio cunoscute).
6) Lărgirea străzii principale comunale în vederea decongestionării traficului in
perioadele de vârf ( a sărbătorilor de iarnă, week-end etc.) şi construirea unei artere
secundare la marginea drumului pentru vehicolele cu tracţiune animală, această măsură fiind
şi un punct de vedere în evoluţia cicloturismului.
7) Realizarea unor ferme care sa ofere o gamă mai largă şi diversificată de produse
agroalimentare turiştilor, dar şi amenajarea specială a acestora pentru a se organiza excursii
ca vizitatorii să poată interacţiona direct cu ceea ce înseamnă cultivarea terenurilor şi
zootehnia.
8) Utilizarea şi îngrijirea drumurilor forestiere în vederea întrebuinţării sectorului turistic.
Avem în vedere marcarea acestora pentru a uşura practicarea turismului de aventură (trasee
montane, drumeţii etc.), mărind astfel paleta de agrement a zonei.
9) Crearea unui teren de golf pentru agrement în comuna Mălini;
10) Reabilitarea obiectivelor culturale ale comunei şi în special a casei memoriale
„Nicolae Labiş”.
 Proiecte de finanţare
1. Complex turistic tradițional (achiziţionarea şi renovarea a 5 case ţărăneşti cu
arhitectură tradiţională, în vederea utilizării acestora în sectorul turismului rural).

Nume Ciornei Constantin & Mardare Aliona

solicitant
Nume Primaria Comunei Malini
firmă/instit
uție:
Localitate Sat Văleni, Comuna Mălini, județul Suceava
E-mail: ciornei_c_tin@yahoo.com
Telefon 0748635327
Nume Complex turistic tradițional (Achiziţionarea şi renovarea a 5 case ţărăneşti cu
proiect arhitectură tradiţională, în vederea utilizării acestora în sectorul turismului rural)
- Cumpărarea a 5 case țărănești, cu specific arhitectural local (acoperiș
acoperit cu draniță, cerdac țărănesc, grădină, etc) ce să cuprindă majoritatea
elementelor definitorii unei locuințe rurale moldovenești;
A.

Descriere - Perimetrul terenului total este de aproximativ 15.000mp (câte 3000 mp

proiect pentru fiecare casă țărănească);

- Costul de achiziționare a locuințelor a fost analizat la prețul pieței (5 euro

mp) din care s-a evaluat prețul terenului total la 75.000 euro, la care se
adaugă valoarea imobilelor (circa 50.000 euro pentru toate cele 5 case
țărănești). Total cost achiziționare: circa 125.000 euro, (notă: valoarea
terenului va fi certificat de către un expert sau un organism autorizat);
Descriere
proiect - Adăugarea principalelor utilități necesare în vederea desfășurării unei
activități turistice:

- renovarea interiorului, dar cu păstrarea stilului arhitectural specific

(sobă, sobă cu plită, decor pereți);

- utilități bucătărie și baie;

Procesul de renovare

- grup sanitar;
B.

- apă curentă;

- amenajare puncte de colectare a gunoiului menajer ;

- instalații stingere incendiu plus schiță de evacuare dacă este cazul ;

- Costul procesului total de renovare conform criteriilor de clasificare

specifice turismului rural la două margarete (Grupul sanitar este comun la
spatiile de cazare, încălzirea în camere este pe lemne iar suprafața camerelor
între 9mp -16mp), se ridică la circa 100.000 euro (câte 20.000 euro pentru
fiecare casă).
Procesul de amenajare turistică

- Amenajarea unui spațiu de joacă (leagăn acoperit, tobogan, balansuar),

majoritatea utilităților fiind construite din lemn pentru a păstra specificul
C.

arhitectural;

- Amenajarea grădinei ca spațiu de recreere;

- Amenajarea posibilităților de agrement (grătar în grădină, spațiu cu iarbă

pentru jocuri: volei, jocul cu mingea, etc);

- Panou informativ cu posibilitățile de agrement din zonă și informații despre

trasee, legături, obiective turistice, dar și obiceiurile, traditiile, activitățile
specifice vieții de la țară.

- Costuri totale amenajare : 50.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare casă
țărănească)
 - Costul total de proiect evaluat la circa 275.000 euro

Prin intermediul FEADR, fondurile sunt disponibile în cadrul Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală, în cadrul Axei nr.3- Imbunătăţirea calităţii
vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale. Program gestionat
de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Măsura 313: Încurajarea
activităţilor turistice
D. Sursele de finanțare

- 80% fonduri europene (FEADR)

- 20% fonduri naţionale şi locale + parteneriat privat (Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale-10%, Primăria Comunei Mălini-7%,
fonduri private prin credit bancar prin BRD-3%).

Acest proiect îndeplineşte următoarele obiective specifice: crearea și

menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru
tineri și femei; creșterea valorii adăugate în activitati de turism; crearea,
îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice; creșterea
numărului de turisti si a duratei vizitelor.
Obiectivul operaţional conform proiectului este: Cresterea si îmbunatatirea
structurilor de primire turistice la scara mica.

2. Amenajarea unei parcări la baza pârtiei de schi (la același nivel cu drumul comunal)
din satul Văleni al comunei Mălini.

Nume Ciornei Constantin & Mardare Aliona

solicitant
Nume Societate comercială
firmă:
Localitate Sat Văleni, Comuna Mălini, județul Suceava
E-mail: ciornei_c_tin@yahoo.com
Telefon 0748635327
Nume Amenajarea unei parcări la baza pârtiei de schi (la același nivel cu drumul
proiect comunal) din satul Văleni al comunei Mălini
 A. Elemente premergătoare
Descriere - determinarea numărului de vehicule ce defineşte capacitatea de parcare
proiect (cerere/ofertă turistică);
- numărul de locuri de cazare din împrejurimi se ridică la 200 persoane, însă în
perioadele de vârf, traficul rutier poate ajunge la un blocaj de până la 250
autovehicole, deci un necesar de suprafață de cca 1800 mp (câte 4 mp pentru un
autoturism, plus culoarele de trecere);
- Funcţie de relieful zonal se determină panta longitudinală şi cea transversală la
nivelul terenului;
B. Procesul de achiziționare

- În funcție de studiile referitoare la media numărului de vehicule zilnice în

perioadele de vârf, se achiziționează un teren la baza pârtiei de shi, la nivel cu
drumul comunal (notă: valoarea terenului va fi certificat de către un expert sau un
organism autorizat);
- Ținând cont că prețul terenului din zona adiacentă a pârtiei este de 10 euro/mp,
calculat în funcție de suprafață (1800 mp), valoarea acestuia ajunge la 20.000 de
euro.
- pregatirea proiectului reprezentând plata urbaniștilor, inginerilor și consultanților,
taxelor legale, a studiilor de fezabilitate (determinarea planului de nivelare funcţie
de relieful amplasamentului, marcarea suprafeţei după planul de situaţie
arhitectural) (7000 euro);
- Implementarea proiectului - construirea infrastructurii terenului (la care se
adaugă și construcția legăturii cu drumul comunal, precum și canalele de evacuare
C. Procesul de construcție

a apei), cu susținerea că materiile prime locale vor fi evaluate de către agențiile de

plăți care vor stabili prețurile de referință ale acestora;

- Asfaltarea corespunzătoare;
-Împrejmuirea parkingului auto;
- Marcarea benzilor de circulație, precum și marcajul de încadrare al fie cărui loc
de parcare;
- Indicatoarele necesare de intrare în complexul de parcare, sensul de circulație,
precum și alte semne adiționale cu privire la durata staționării, taxa aferentă, etc;
- Instalarea unei bariere pentru a controla traficul din parcare, precum și legătura
cu drumul comunal (intrare/ieșire);
- Instalarea de panouri direcționale spre parcare de la nivelul intrării în comună,
precum și cu 200 m de acesta.
- Total costuri construcție: cca 40.000 euro
 - Sursa de finanțare în care se încadrează acest proiect îl constituie Fondul
structural pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Axa 3, COD 313:
Incurajarea activitatilor turistice.
E.Sursele de

- Acest proiect se încadrează în conținutul măsurii deoarece vor fi sprijinite

activitatile turistice care au ca scop cresterea atractivitatii zonei, crearea de noi
locuri de muncă, dezvoltarea, precum și infrastructura turistică la scara mică.
Pe lângă aceasta ajută la promovarea sitului turistic, a pârtiei de schi, precum
și a pensiunilor din zonă, venind ca suport în infrastructura de transport;
E. Surse de finanțare

-Valoare totală a proiectului echivalează cu suma de 60.000 euro, din care, valoare
subvenției va fi de: 60% din totalul cheltuielilor eligibile (36.000 euro), deoarece
satul în care este implementat proiectul este așezat într-o zonă montană, prezentând
un oarecare handicap din acest punct de vedere. Autoritatea de implementare a
acestui proiect: Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

- Restul de 24.000 euro vor fi procurați după cum urmează:

- 14.000 euro din parteneriatul cu Primăria comunei Mălini, aceasta fiind și

administratora pârtiei de schi;

- 10.000 euro din credit bancar pe o perioadă de 10 ani, prin intermediul

corporației bancare BRD.

Bibliografie:
1. www.turism.gov.ro

2. www.adrnordest.ro

3. www.inforegio.ro

4. www.ec.europa.eu

5. www.pensiunelafiluta.ro

6. www.casazimbru.ro

7. www.insse.ro

8. www.suceava.insse.ro

9. www.fonduri-structurale.ro

10. www.madr.ro

11. Ghidul solicitantului pentru accesarea masurii 313-Incurajarea activitatilor turistice,

oct.2009 (http://www.madr.ro/pages/page.php?self=03⊂=0302&art=030202&var=030202)

12. Ministerul Turismului, Directia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism (ghidul
solicitantului ( http://www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_GUIDE_DOC )