Sunteți pe pagina 1din 9

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PRIVIND
EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE DIN BETON
1 . SCOP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice,
utilajelor, uneltelor si materialelor necesare pentru executarea fundatiilor
directe din beton in conformitate cu cerintele de calitate prevazute.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedura se aplica la lucrarile in executia fundatiilor din beton

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
Fundatia unei constructii este partea aflata in contact direct cu terenul si
care transmite incarcarea constructiei la teren. Fundatia este partea
componenta a structurii de rezistenta a constructiei.
Terenul de fundare reprezinta zona situata la suprafata scoartei terestre
in care datorita executiei constuctiei au loc schimbari fata de situatia
anterioara si in care se resimte efectul actiunilor constructiei.
PE proiect de executie
CS caiet de sacini
RTE Responsabil tehnic cu executia
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
o Proiect de executie
o Caiet de sarcini
o Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii
o P10/71 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de fundatii
directe la constructii
o NE 012-99 Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat indicativ

o C 149-87 - Normativ - remedierea defectelor elementelor din beton


si beton armat
o C56-85 Normativ - verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii
5. PROCEDURA
Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii executantul
trebuie sa primeasca din partea unitatii de proiectare o serie de date
cuprinse in proiectul de executie si anume:
a) Studiul geotehnic in care se gasesc datele referitoare la:
- stratificarea terenului;
- grosimea stratului;
- natura, coeziunea si umiditatea straturilor;
- unghiul de frecare interna;
- cota apelor subterane;
- debitul apelor si coeficientul de permeabilitate;
- presiunea admisa pe teren;
b) Detaliide executie a fundatiilor ce cuprind:
- plan general de fundatie;
- planul de sapatura;
- plan de epuismente;
-

detalii de executie (cofraj si armare) pentru fiecare tip in parte;

5.1.Fundatiile continue sub ziduri pot fi:


a) fundatiile rigide care nu pot prelua eforturi de incovoiere si sunt
alcatiute din beton simplu si beton ciclopian;
b) fundatii elastice care pot prelua si eforturi de incovoiere avand
forma unor talpi continue executate din beton armat.
5.2.Fundatiile rigide sunt alcatuite in general din beton simplu de clasa
inferioara sau din beton ciclopian, cu latimi intre 0.45 0.6 m cu adancime

de fundare cuprisa intre 0,91,5m data de adancimea de inghet specifica


zonei si de presiunile admisibile pe teren
-

Alegerea tipului de fundare este in sarcina proiectantului si e cuprins


in proiectul de executie.

Curatirea terenului, indepartarea apelor meteorice prin drenaje,


defrisarile,
demolarile
se
vor
executa
conform
prevederilor proiectului. Executia acestui tip de fundatie cuprinde
urmatoarele faze: cofrarea fundatiei, turnarea betonului in fundatie si
decofrarea fundatiei

n cazul sapaturilor executate cu taluz vertical peretele sapaturii


indeplineste si functia de cofraj. Cand fundatia este in trepte, aceasta
functie este indeplinita numai pentru prima treapta (inferioara), iar
cealalta parte a corpului fundatiei se executa in cofraje. Cum treptele
au de obicei inaltimi mici (40 60 cm) cofrarea acestora se executa cu
panouri de inventar, distantieri inferiori si vor fi impanate
in fetele sapaturii. Partea din corpul de fundatie de deasupra
treptelor, alcatuite dintr-un bloc vertical de sectiune dreptunghiulara
si cu inaltimea mai mare de 1m se cofreaza cu cofraje de inventar tip
CMU (cofraj mixt usor), folosite in special la pereti din beton sau
beton armat. Aceste cofraje sunt alcatuite din elemente tari, formate
la sol din panouri tip, din placaj special, asamblate si solidarizate cu
moaze si coaste.

n cazul turnarii betonului simplu se controleaza pozitionarea


cofrajului ce serveste la turnare. Betonul preparat in statiile
centralizate de mortare si betoane se transporta cu mijloace auto la
locul de punere in opera.

Turnarea se face prin jgheaburi metalice sau din lemn, de cate ori este
posibil direct din
mijlocul de transport. Pentru ca betoane
folosite sunt de marci inferioare nu pot fi utilizate pompe de beton
decat in cazurile cand s-ar lucra cu agregate a caror tractiune maxima
nu depaseste 31mm. Turnarea se executa in straturi succesive de 20
50
cm fara ca intervalul de timp intre turnarea a doua
straturi sa depaseasca timpul de priza al betonului din stratul turnat
anterior.

La executia acestor tipuri de fundatie, indesarea prin vibrare se face


cu vibratorul de adancime.

Rosturile de turnare nu impun conditii speciale de tratare, intrucat


felul de efort la care sunt supuse fundatiile rigide este de
compresiune. Este suficient sa se respecte conditia ca turnarea celei
de a doua etape sa nu depaseasca timpul de priza a betonului turnat
in prima etapa.

n cazul cand acest lucru nu a fost respectat si nici nu s-au utilizat


intarzietori de priza pentru betonul etapei precedente, rostul de
turnare se trateaza astfel:

se curata suprafata rostului indepartand murdaria si resturile


de beton neaderent;

se procedeaza la turnarea stratului urmator de beton;

se trateaza suprafata cu sprit de ciment;

Atunci cand prin proiect se prevede sau cand exista local piatra
pentru executarea fundatiilor din beton ciclopian acestea se vor
realiza astfel:

se toarna un prim strat de beton in grosime de 25 cm care se


va bate bine cu maiul sau se vibreaza cu pervibratorul. Peste
acesta se toarna al doilea strat de beton de cca 15 cm grosime,
in care se indeasa, prin batere cu maiul de lemn bolovanii sau
blocurile asezate la o distanta de cel putin 20 cm de marginea
masivului. Distanta dintre bolovani va fi cea minima necesara
introducerii pervibratorului cu care se efectueaza compactarea
betonului in care se inglobeaza bolovanii.

Straturile urmatoare se executa la fel ca cele de mai sus. La


ultimul strat se va realiza o acoperire cu beton de cel putin 20
cm a bolovanilor.

Decofrarea este operatia de desfacere a tiparelor in care s-a turnat


betonul, dupa ce acesta s-a intarit suficient pentru a-si pastra forma
geometrica ceruta. Faza de decofrare urmeaza in mod firesc
succesiunea inversa a operatiilor de cofrare. Ea se va face cu atentie,
astfel incat muchiile, fetele, intrandurile sa nu fie deteriorate,
eventualele defecte ale betonului remediindu-se. Depozitarea
cofrajelor se va face paralel cu latura fundatiei unde nu exista
depozitul-rezerva de pamant necesara umplerii gropii din jurul
fundatiei. Dupa decofrarea panourilor si piesele ce au alcatuit cofrajul
se vor transporta la atelierul de cofraje pentru curatire si reparare.

5.3.Fundatii elastice, alcatuite din beton


armat sunt
astfel
concepute incat sa poata relua eforturile de incovoiere si sunt recomandate in cazul cand se
doreste evitarea fundarii la nivelul apelor subterane. Prin comparatie cu cele rigide au un gabarit
mai redus, in schimb executia lor este mai pretentioasa.
-

Dimensiunile intalnite sunt:

latimea S = 0,70 1,60 m;

inaltimea totala H = 0,15 - 0,60 m;

inaltimea minima h = 0,15 - 0,40 m.

adancimea de fundare sub 1,50 m este data in general de


adancimea de inghet, specifica zonei si de presiunile admisibile
ale terenurilor de fundare.

Lucrarile pregatitoare, lucrarile de sapare, depozitarea pamantului si


realizarea umpluturilor in jurul blocului de fundatie sunt identice cu
cele de la fundatiile rigide. Unele particularitati prezinta lucrarile de
cofrare si de turnare a betonului.

n cazul sapaturilor cu taluz vertical, peretele sapaturii serveste si drept


cofraj, in cazul
sapaturilor cu taluz inclinat pentru ambele tipuri
de fundatii, cofrajul se executa numai pe pe fetele laterale, verticale.

Suprafata inclinata nu se cofreaza, inclinarea acesteia fata de planul


orizontal se realizeaza de obicei sub un unghi de 30 grade, inclinarea la
care betonul se mentine, ca forma dupa turnare, fara sustinere.

Fetele laterale se cofreaza dupa metoda obisnuita cu panouri de


inventar tip MEFMC
Cofrajul se alcatuieste astfel incat fetele
laterale
sa poata prelua
impingerea betonului
Prezenta
distantierilor interiori trebuie evitata datorita latimii mari a fundatiiei si
deci a
unui consum nejustificat de material.

Confectionarea armaturilor de otel beton se face in atelierul de santier.


Armatura utilizata este de obicei de marca OB 37 sub forma de bare
drepte si cu ciocuri la capete.

Transportul acestora la locul de punere in opera se face cu mijloace de


care dispune
santierul.

Depozitarea se asigura in imediata apropiere a locului de montare de


obicei in zona neocupata de pamantul necesar pentru umplutura.
Coborarea pachetelor de bare se realizeaza cu macarale sau manual.

Montajul consta in asezarea barelor transversale, apoi a celor


longitudinale in pozitiile
indicate in proiectul de executie si
legarea intersectiilor cu sarma arsa cu diametrul de 1 1,5 mm sau a
carcaselor preasamblate. Legaturile se executa de obicei la doua
intersectii, ele avand doar scopul mentinerii pozitiei barelor in timpul
betonarii.

Turnarea betonului de egalizare este o operatie ce precede montarea


cofrajului si a armaturii si incepe dupa relizarea sapaturii la cota in
conditiile cerute de proiectul de executie.

Transportate cu mijloace auto de la statia de betoane, se toarna in


groapa de fundatie cu ajutorul unor jgheaburi. Se imprastie cu unelte
traditionale la grosimea indicata si se niveleaza cu dreptarul. Dupa
montarea cofrajelor si a armaturilor se controleaza trasarea, apoi se

trece la turnarea betonului in talpa de fundatie. Caracteristic pentru


aceste tipuri de fundatii sunt doua aspecte:

intreaga sectiune de beton se realizeaza intr-o singura


turnare

rosturile de turnare se realizeaza intr-o singura turnare, in


sectiune verticala a talpii, acest lucru fiind cerut de modul de
lucru al talpii de fundatie sau incarcari.

Vibrarea betonului armat se realizeaza cu vibratoare de adancime, timp


de maxim 30 sec

Decofrarea fundatiei se executa conform PTE-002.

6.Responsabilitati
6.1.Seful punctului de lucru

raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de


sarcini, a prezentei proceduri;

verifica materialele primite la locul de punere in opera din punct de


vedere calitativ si cantitativ si ia masuri de depozitare si pastrare;

organizeaza locul de munca, creand conditiile necesare executarii


lucrarilor;

raspunde impreuna cu seful de echipa de calitatea operatiilor executate


de respectarea proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice;

urmareste si verifica calitatea lucrarilor executate de echipa de lucru;

prelucreaza cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri;

Efectueaza sectorul de proba.

efectueaza si gestioneaza inregistrarile calitatii pe faze de executie.

6.2.Seful de echipa

raspunde de calitatea operatiilor executate de echipa, de respectarea


proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice;

face controlul muncii prestate de personalul muncitor din echipa.

6.3.Personalul muncitor

Raspunde de calitatea lucrarilor executate, respectand tehnologia de


executie;

Utilizeaza numai materiale corespunzatoare calitativ;

Verifica prin autocontrol calitatea lucrarilor executate;

Raspunde de gospodarirea judicioasa a materialelor.

6.4.Project managerul

Asigura buna organizare a procesului de productie;

Asigura executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile proiectului


de executie , a prescriptiilor tehnice si a procedurilor tehnice de
executie;

Opreste executarea necorespunzatoare a lucrarilor si ia masuri de


remediere.

6.5.Responsabilul CQ si Sef laborator

Urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de


sarcini, a prezentei proceduri si efectuarea inregistrarilor de calitate;

Efectueaza sectorul de proba.

6.6.Responsabilul mecanizare

raspunde de existenta si buna functionare a utilajelor, mijloacelor de


transport, a sculelor si uneltelor necesare pentru executia lucrarilor.
7.Criterii de acceptare

Se vor efectua urmatoarele verificari ::


-

Verificarea turnarii fundatiei si a executiei conform proiectului a


sapaturilor.

Receptionarea materialelor (beton, fier beton, confectii inglobate)


care intra in componenta fundatiei.

Executarea si receptionarea cofrajului.

Executarea si receptionarea armaturilor.

Turnarea continua cu respectarea instructiunilor tehnice de executie


aferenta a betonului in fundatie.

ntocmirea pe tot parcursul executiei a documentelor care atesta


calitatea lucrarilor.

nscrierea in tolerantele prescrise acestui gen de lucrari.

8. Aspecte specifice
8.1. Aspecte de mediu
Lucrarile se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului
de organizare a executiei lucrarilor elaborate de executant si aprobat de
consultant, cu respectarea prevederilor Normativului C16-84.
8.2.Aspecte/ riscuri Securitatea muncii:
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile reglementarilor
tehnice specifice, cum sunt:
Legea securitatii si sanatatii in munca

LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006

MONITORUL OFICIAL nr.


26 iulie 2006
HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006

HOTARRE nr. 1.425 din 11 o


2006

MONITORUL OFICIAL nr.


30 octt.2006
HG privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile

HOTARRE nr. 300 din 2 martie

Monitorul Oficial nr. 252


martie 2006
9.Rapoarte si inregistrari

Proces verbal de receptie calitativa

Declaratii de conformitate, certificate de calitate;

Condica de betoane;

Bon de transport/livrare beton;

Rapoarte de incercare

r.
rt.

Prezenta procedura va fi prelucrata cu intreaga echipa inainte de


inceperea lucrarilor .
10.Lista anexelor

Denumirea si continutul anexei

Numarul de pagini
Data inregistrarii
ale anexei

Cine a inregistrat anexa?


(Numele siprenumele)