Studiul 4 Strategia DMA Piata Profesiilor Liberale Final Draft

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale
Studiu calitativ şi cantitativ
Echipa editorială
Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului
Romeo DREŢCANU (coordonator)

Despina PASCAL
Dr. Lucian Ciolan
Coordonatorul echipei de proiect

Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU
Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Cornelia SIMION, Director
Emil IONESCU, Manager de Proiect
Ruxandra ANDREI
Laurenţiu GRIGORESCU
Sanda MAZILU
CUPRINS
1. Rezumat ............................................................................................ 4
2. Introducere; contextul proiectului ............................................................ 6
3. Obiective, scop, definiţie ....................................................................... 7
4. Metodologie şi instrumente de cercetare .................................................... 8
5. Desfăşurarea cercetării ........................................................................ 13
6. Regimul legal, limite şi ambiguităţi,importanţa socială................................. 19
6.1. Regimul legal ............................................................................... 19
6.1.1. Definiţia profesiei liberale ............................................................ 20
6.1.2. Legislaţie şi reglementări comune ................................................... 24
6.1.2.1. Calitatea de comerciant ......................................................... 24
6.1.2.2. Comunicarea comercială electronică nesolicitată (Spam) ................. 26
6.1.2.3. Prevenirea spălării banilor ...................................................... 26
6.1.3. Legislaţie specifică ..................................................................... 27
6.1.4. Autoreglementare, Coduri Etice ...................................................... 36
7. Comparaţie România vs. UE .................................................................. 39
8. Caracteristici, organizare profesii liberale ................................................ 49
8.1. Caracteristici ale PL ....................................................................... 49
8.2. Organizarea profesiilor liberale ......................................................... 52
9. Rezultate finale brute investigaţii .......................................................... 56
10. Analiza rezultatelor ............................................................................ 57
10.1. Analiza răspunsurilor la chestionar .................................................. 57
10.2. Analiza mediului extern (PLEST) ..................................................... 75
10.3. Analiza mediului intern (Porter)...................................................... 78
11. Concluzii şi recomandări ...................................................................... 81
12. Abrevieri .......................................................................................... 83
13. Bibliografie. ...................................................................................... 83
14. Anexe .............................................................................................. 84
3
Studiul nr. 4 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
1. Rezumat
Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei

Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”, Activitatea 1:
Realizarea de studii şi analize pentru fundamentarea Strategiei.
Scopul studiului a fost de a identifica pieţele diferitelor profesii liberale PL pornind

de la cadrul normativ românesc şi ţinând cont de abordarea Uniunii Europene cu privire la
acest domeniu.
Obiectivele studiului au fost următoarele:

- identificarea trăsăturilor şi caracteristicilor profesiilor liberale,
- identificarea formelor de organizare a profesiilor liberale,
Metodologia de cercetare a prevăzut următoarele metode şi instrumente specifice

folosite pentru culegerea datelor necesare în elaborarea studiului: sondaj (chestionar
aplicat pe Internet), desk research (colectarea de date secundare sau extragerea de date
care au fost deja colectate, cercetarea on-line (colectarea de date secundare de pe site-
uri de internet), data mining (extracţia din bazele de date existente), focus grupul
(paneluri simultane de experţi), interviurile de adâncime, (interviuri individuale: faţă în
faţă sau telefonice).
Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la cercetare

precum şi receptivitatea organizaţiilor PL au asigurat diversitatea şi complementaritatea
observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat cele mai bune premise pentru valorificarea
expertizelor proprii sau/şi ale organizaţiilor lor.
Înfiinţarea şi dezvoltarea profesiilor liberale în România, după 1989, a adus până în

prezent, mai multe tipuri de abordări reglementare, în funcţie de factorii politici şi de
interesele pe care diferitele grupuri profesionale le-au promovat printr-un lobby mai mult
sau mai puţin organizat şi eficient. Cu toate acestea în cadrul legislativ românesc actual
lipseşte o abordare coerentă şi consecventă privind definirea şi reglementarea profesiilor
liberale.
Pentru unitatea de reprezentare, în cadrul studiului s-au luat în considerare şi
cercetat drept profesii liberale acele profesii care îndeplinesc cumulat următoarele
atribute:
- sunt practicate individual
- sunt de natură intelectuală, artistică sau conceptuală
- necesită pregătire sau calificare profesională specifică de nivel universitar
- sunt încadrate într-un organism profesional propriu
- sunt reglementate de un act legislativ special de organizare şi exercitare a meseriei.
În Uniunea Europeană Profesiile liberale au un caracter mai mult sau mai puţin
reglementat; necesitatea reglementării şi tipul acesteia (reglementare generală,
coreglementare sau autoreglementare) diferă de la ţară la ţară în funcţie de impactul
fiecărei profesii liberale asupra interesului public. În ţările Uniunii Europene nu există o
reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite, în funcţie de fiecare profesie
reglementată.
Reglementările din profesiile liberale, indiferent că sunt cu caracter general,
coreglementări sau autoreglementări nu trebuie să aducă atingere regulilor concurenţei
din piaţa europeană a serviciilor furnizate de aceste profesii liberale.
4
Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - Studiu calitativ şi cantitativ
Majoritatea profesiilor liberale care au o structură asociativ-profesională proprie

sunt afiliate la Uniunea Profesiilor Liberale din România, organizaţie neguvernamentală şi
apolitică cu rol de reprezentare a intereselor PL.
Opiniile exprimate de participanţii în cadrul cercetărilor realizate pentru prezentul
studiu au scos în relief următoarele constatări specifice:
- orice încercare a autorităţilor de a subordona categoriile de profesii liberale ar fi
păgubitoare, contraproductivă şi împotriva naturii profesiilor liberale. Profesiile
liberale sunt caracterizate prin comportamentul independent şi autonom, legi de
organizare şi funcţionare proprii, dublate de reglementări proprii din partea
organismelor profesionale statutare care exclud dependenţa administrativă de o
autoritate guvernamentală;
- în cadrul categoriei largi a profesiilor liberale există profesii care au vechi state de
funcţiuni şi au o identitate foarte bine definită (ex. avocaţii) şi profesii mai noi,
care-şi caută identitatea (ex. executorii judecătoreşti, notarii sau chiar agenţii
imobiliari) şi alţii care urmăresc să intre pe această piaţă a profesiilor liberale
(ex. consilierii de proprietate intelectuală, artiştii, traducătorii);
- fiecare dintre categoriile PL este organizată într-un corp profesional (colegiu,
barou, cameră, registru, ordin, uniune, asociaţie, consiliu). În acelaşi timp se mai
semnalează şi încercări de „a parazita” aceste profesii şi de a slăbi structurile lor
asociative, prin înfiinţarea de organisme paralele (ex. la cel de al II-lea aşa-zis
Barou National de Avocaţi);
- profesiile liberale se caracterizează prin exigenţa auto-impusă referitoare la
standardele de calitate ale serviciilor prestate şi la pregătirea profesională;
- profesiile liberale organizate devin ele însele instituţii ale statului îndeplinind
anumite atribuţii anterior în patrimoniul unor organisme de stat, şi de aici nevoia
consistentă a unui dialog instituţionalizat real cu organismele guvernamentale.
Profesiile liberale prezintă un mediu competitiv cu o atractivitate economică de grad

mediu. Atractivitatea mediului se manifestă prin două tendinţe:
1. mediul este atractiv pentru că:
- puterea de negociere a cumpărătorilor şi a furnizorilor este redusă
- ameninţările prezentate de noii intraţi pe piaţă şi servicii substitut sunt slabe
2. mediul nu este atractiv pentru că:
- rivalitatea internă este foarte puternică
- barierele de intrare sunt ridicate
Între factorii de succes în profesie cei mai importanţi sunt: de departe experienţa,
urmată de profesionalism, calitatea serviciilor prestate şi seriozitate în relaţia cu clienţii
iar preţul joacă un rol insignifiant în succesul concurenţial.
Practicanţii profesiilor liberale se bucură de: independenţă, libertate contractuală,

managementul flexibil al timpului, mobilitate, încredere din partea publicului, rezultate
financiare superioare, iar unele categorii de PL beneficiază şi de existenţa unui monopol al
organizaţiilor profesionale asupra unor anumite servicii.
Problemele întâlnite de practicanţii profesiilor liberale sunt de genul: barierelor la

intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup, răspunderea faţă de
client, concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin
profesional, independenţa financiară care face veniturile nesigure, existenţa unor tarife
minime care limitează concurenţa, lipsa unei reglementări clare şi unitare, reacţia acută
la criza mondială, imposibilitatea pentru cei funcţionând legal ca PFA de a accesa fonduri
europene.
5
Drept ameninţările la adresa PL au fost identificate următoarele:

deregelementarea drastică, înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie, criza
economică mondială, iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a
organizaţiilor profesionale interesate, autoritatea statului exercitată fără consultarea
profesioniştilor, poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale, imaginea
negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de colegi de profesie,
existenţa unui anume amatorism în profesie, lipsa de comunicare cu guvernul şi
autorităţile statului, lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente, lipsa acordului
între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu anume.
Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii româneşti, iar

cei care le exercită, ocupă un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a
raporturilor juridice dintre persoanele fizice sau juridice şi autorităţi.
2. Introducere; contextul proiectului
Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element

central al politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor
condiţii propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea
afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată, competitivă. Sprijinirea, protejarea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin
elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice.
Oricare ar fi însă acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de
afaceri, acestea trebuie să pornească de la o cunoaştere clară a contextului în care
trebuie să aibă loc intervenţia publică, a oportunităţii şi impactului acesteia, în cadrul
unui proces complex de planificare strategică prin care autoritatea publică îşi stabileşte
obiective, linii de acţiune şi activităţi specifice.
Aşadar, eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de
afaceri depinde în mare măsură de capacitatea autorităţii publice - în acest caz Ministerul
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) – Direcţia Mediul de Afaceri (DMA) -
de a analiza nevoile actuale, de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune
strategică şi de a o duce la îndeplinire.
În acest context, Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi
capacitatea MECMA (prin DMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare,
având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru
îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, cu scopul de a putea susţine
instituţional, în acord cu politicile europene şi naţionale, dezvoltarea şi creşterea
competitivităţii întreprinderilor româneşti pe piaţa europeană.
Obiectivele propuse de proiect, formulate în corelaţie cu priorităţile exprimate în
Planul strategic al MIMMCTPL pentru 2007-2009 privind mediul de afaceri şi cu cele ale PO
DCA Axa 1 - DMI 1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel
politico-administrativ, sunt:
 Crearea cadrului pentru elaborarea Strategiei pentru îmbunătăţirea mediului
de afaceri prin analiza situaţiei actuale în ceea ce priveşte mediul de afaceri
din România. Analiza are ca scop creşterea capacităţii MECMA-DMA de a
evalua şi anticipa problemele, nevoile dar şi oportunităţile mediului de
afaceri, în vederea formulării Strategiei.
 Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de
afaceri, bazată pe indicatori de calitate şi benchmarking, axată pe 5 piloni
principali: (1) cadrul instituţional, (2) comportamentul responsabil în afaceri,
6
(3) investiţiile si climatul investiţional, (4) serviciile de consultanţă pentru

afaceri , (5) susţinerea profesiilor liberale;
 Identificarea unui set de indicatori şi elaborarea unei metodologii pentru
monitorizarea şi evaluarea strategiei;
 Îmbunătăţirea cooperării inter-instituţionale dintre MECMA (prin Direcţia
Mediul de Afaceri) şi celelalte instituţii cu atribuţii directe sau indirecte în
sprijinirea şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, în special instituţiile membre
ale Grupului de lucru aflat în subordinea Direcţiei Mediul de Afaceri (Consiliul
Investitorilor Străini, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România etc.) prin
consultarea directă a acestora în decursului elaborării strategiei.
Scopul principal al proiectului (obiectivul specific) are în vedere realizarea de

documente programatice guvernamentale pe termen mediu şi lung (strategii) cu resurse
proprii, calificate la standarde europene în domeniul planificării strategice.
Realizarea scopului proiectului presupune acţionarea în două direcţii prioritare:
1. derularea unor activităţi care să contribuie la îmbunătăţirea pe termen lung

a mediului de afaceri din România, printr-un efort de planificare strategică,
care să permită o abordare coerentă a acestui proces
2. îmbunătăţirea capacităţii MECMA-DMA de planificare strategică, de analiză,
evaluare şi monitorizare, prin crearea unei metodologii specifice de
monitorizare şi evaluare a Strategiei de îmbunătăţire a mediului de afaceri
din România.
3. Obiective, scop, definiţie
Strategia Guvernamentală pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri

va fi axată pe 5 piloni principali:
1. Cadrul instituţional
2. Comportamentul responsabil în afaceri
3. Investiţiile şi climatul investiţional
4. Serviciile de consultanţă pentru afaceri
5. Profesiile liberale.
Strategia va trebui să ofere o viziune clară asupra principalelor direcţii de urmat în

formularea şi aplicarea politicilor guvernamentale care contribuie la îmbunătăţirea
mediului de afaceri. De aceea, ea se va baza pe o serie de studii şi analize, două dintre
acestea adresându-se în mod direct profesiilor liberale, respectiv:
1. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale
2. Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea profesiilor liberale.
Scopul studiului de faţă - Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - este de a

identifica pieţele diferitelor profesii liberale pornind de la cadrul normativ românesc şi
ţinând cont de abordarea Uniunii Europene.
Printre obiectivele studiului se află şi:
- identificarea trăsăturilor şi caracteristicilor profesiilor liberale,
- identificarea formelor de organizare a profesiilor liberale,
7
- analiza şi interpretarea rezultatelor statistice
În scopul uniformizării unor reprezentări legale foarte diferite, a evita confuziile şi a

se încadra atât în cadrul legislativ românesc în vigoare cât şi în limitele conceptelor
europene, în cadrul prezentului studiu se vor lua în considerare, cerceta, analiza şi
raporta acele profesii care îndeplinesc cumulat următoarele atribute:
- sunt practicate individual şi independent,
- sunt de natură intelectuală, ştiinţifică, artistică sau conceptuală,
- necesită pregătire sau calificare profesională specifică de nivel universitar,
- sunt încadrate într-un ordin sau organism profesional propriu,
- exercitarea profesiei este reglementată în mod particular, clar şi strict.
4. Metodologie şi instrumente de cercetare
În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării şi

analizei datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă şi calitativă.
Pentru a creşte validitatea concluziilor şi a da studiului o fundamentare cât mai
bună s-a folosit o metodă de analiză tridimensională care presupune verificarea /
validarea datelor din cel puţin trei surse. Din perspectiva metodologiei cercetării
această metodă se referă la utilizarea încrucişată a unor metodologii diferite de
investigaţie pentru studierea unuia şi aceluiaşi fenomen.
Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv):
1. Analiza documentelor / analiza de conţinut;
2. Anchetă pe bază de chestionar on line;
3. Focus-grupul;
4. Interviu semi-structurat;
5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse.
8
Figura 4.1. Analiza tridimensională a perspectivelor
Pentru a putea creşte validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o

cercetare comprehensivă pe eşantioane reprezentative statistic, ci o eşantionare
orientată, bazată pe abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor factori
interesaţi / persoane cheie şi solicitarea de recomandări de la aceştia pentru a
extinde aria de cuprindere a procesului de colectare de date), s-a optat pentru o
metodologie mixtă, care include atât metode cantitative, cât şi calitative,
subsumate cercetării aceleiaşi teme.
Perspectiva tridimensională se regăseşte şi la acest nivel, după cum se poate
observa în figura de mai jos.
Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al
acestui studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective şi tipuri de
metode / date care permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a
dezvolta un document strategic, posibil de adoptat şi implementat ulterior la nivel
de politică publică.
9
Figura 4.2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative
La baza procesului prin care concluziile esenţiale şi propunerile / direcţiile de

acţiune ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces care cuprinde trei
etape, aşa cum se poate vedea în figura următoare.
Analiza şi confirmarea concluziilor şi a recomandărilor specifice studiului s-a făcut
prin întâlniri/paneluri de validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste
întâlniri au avut două scopuri:
1. Validarea concluziilor şi a recomandărilor studiului.
2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune
pe care le va include strategia, ca document final.
În Error! Reference source not found. sunt prezentate, în rezumat, principalele
metode calitative şi cantitative folosite.
Trebuie menţionat ca metodologia folosită s-a bazat foarte mult pe participarea
celor interesaţi şi pe implicarea acestora în susţinerea şi argumentarea punctelor
de vedere într-un cadru organizat1.
1
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro
10
Figura 4.3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor
Instrumentele specifice de cercetare care au fost folosite pentru culegerea datelor

necesare în elaborarea studiului sunt prezentate detaliat în tabelul de mai jos:
11
Tip cercetare Metode Instrumente Surse
Cantitativă
Ancheta Chestionar pe Membrii UPLR +
internet practicanţi PL
Desk Research Colectarea de date Date secundare
secundare sau existente în cca 200
extragerea de date documente şi lucrări
care au fost deja
colectate.
Cercetarea Colectarea de date Pagini de Internet
online secundare
Data mining Extracţia din Bazele de date ale
bazele de date instituţiilor din UPLR
existente.
Calitativă
Focus grupul Paneluri simultane Reprezentanţi ai
de experţi instituţiilor şi
persoanelor din UPLR
Interviurile de Interviuri Cca. 20 reprezentanţi
adâncime individuale: face- din UPLR
to-face sau tel.
12
5. Desfăşurarea cercetării
Tip: Cantitativă
Metoda: Sondaj
Instrument: Chestionar pe internet
Principalele întrebări cuprinse în chestionarul on-line folosit pentru colectarea datelor

primare au fost următoarele:
1. Ce profesie liberală practicaţi/reprezentaţi ?

2. Ce servicii sau produse oferiţi ?
3. Venitul dvs/firmei în 2009 a fost de
5. Câţi angajaţi aveţi ?
6. Câţi clienţi aţi avut în 2009 ?
8. Care este gradul de loialitate al clienţilor dvs ?
9. Care este gradul de competitivitate în domeniul dvs ?
10. Care credeţi că este avantajul dvs. faţă de concurenţă ?
11. Cum sunt preţurile dvs. faţă de media pieţei ?
12. Cum apreciază clienţii preţurile dvs ?
13. Cum apreciază clienţii produsele/serviciile dvs ?
14. Care credeţi că este puterea de negociere a furnizorilor dvs. faţă de dvs?
15. Care credeţi că este puterea de negociere a clienţilor dvs. faţă de dvs?
16. Dacă există produse substitut pentru produsele dvs, cum credeţi că este
ameninţarea lor?
17. Care credeţi că sunt punctele tari ale domeniului în care activaţi ?
18. Care credeţi că sunt punctele slabe ale domeniului în care activaţi ?
19. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează profesiile
liberale?
 Evoluţia PNB
 Rata şomajului
 Rata dobânzii
 Rata inflaţiei
 Cursul de schimb
 Disponibilitatea creditului
 Evoluţiile bursiere
20. Care credeţi că sunt problemele legislative care influenţează profesiile liberale?
 Politica fiscală
 Legislaţia comercială
 Legislaţia de mediu
 Activitatea partidelor
 Legislaţia muncii
 Politica monetară
 Politica bugetară
 Echilibrul puterilor în stat
 Relaţia sindicate-patronat
21. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează profesiile
liberale?
 Atitudinea populaţiei faţă de afaceri
 Atitudinea faţă de muncă
13
 Atitudinea faţă de autorităţile statului

 Evoluţiile demografice
 Probleme etnice
 Atitudinea faţă de investitori
 Nivelul educaţional
 Migrarea internă
 Imigraţia
 Atitudinea faţă de religie
 Atitudinea faţă de minorităţi
22. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile liberale?
 Rata de înnoire a produselor/serviciilor
 Calitatea infrastructurii
 Calitatea sistemului de telecomunicaţii
 Dotarea cu echipamente de calcul
 Încadrarea cu personal tehnic
 Ritmul de apariţie a investiţiilor
 Viteza de înlocuire a produselor/serviciilor
 Rata de înlocuire a echipamentelor/dotărilor
23. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai domeniul
dvs/ profesiile liberale?
Chestionarul a fost plasat pe pagina internet a proiectului la adresa http://www.proiect-

dma.ro/ în data de 15 februarie 2010 şi a fost disponibil pentru consultare şi completare
până la data de 15 aprilie 2010. El a fost promovat atât pe site-ul proiectului cât şi la
toate întâlnirile publice şi interviurile care au avut loc în cadrul activităţilor proiectului.
Drept urmare a înregistrat 82 de răspunsuri valide care vor fi analizate în cap.9 şi 10.
Tip: Cantitativă
Metoda: Desk Research
Instrument: Colectarea de date secundare sau extragerea de date care au fost deja
colectate.
Pe parcursul studiului au fost colectate şi analizate date secundare referitoare la tematica

Profesiilor Liberale, existente în circa 200 documente, cărţi, manuale, pagini web,
articole şi alte lucrări aflate atât în stare tipărită cât şi on-line. Rezultatul analizei lor
este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi instrumente de cercetare în cap.9 şi 10.
Tip: Cantitativă
Metoda: Cercetare online
Instrument: Colectarea de date secundare.

Au fost investigate şi datele utile au fost extrase din circa 50 de site-uri Internet
având legătură directă sau indirectă cu tematica profesiilor liberale:
- organizaţiile membre UPLR
- colecţia ziarelor naţionale
- colecţia revistelor şi magazinelor cu subiecte economice
- site-urile instituţiilor de învăţământ superior şi al think-tank-urilor cu profil
economic
Rezultatul analizei lor este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi

instrumente de cercetare în cap.9 şi 10.
14
Tip: Cantitativă
Metoda: Data mining
Instrument: Extracţia din bazele de date existente.
Au fost cercetate şi datele utile au fost extrase din bazele de date disponibile ale
instituţiilor din UPLR cu privire la:
- numărul membrilor
- specializarea profesională a membrilor
- pregătirea profesională a membrilor
- evoluţia numărului membrilor
- veniturile membrilor rezultate din activitatea profesională
- evoluţia veniturilor membrilor
Din nefericire bazele de date ale organizaţiilor membre ale UPLR sunt învechite,
incomplete, inconsistente, sau inaccesibile pentru scopul studiului. Rezultatul analizei
datelor colectate este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi instrumente de
cercetare în cap.9 şi 10.
Tip: Calitativă
Metoda: Focus grupul
Instrument: Paneluri simultane de experţi
Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare

informaţii coerente referitoare la Pilonul 5 din realizarea strategiei şi de a disemina
obiectivele şi activităţile proiectului
Tema anunţată a FG a fost:
Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale
aflate în subordinea MECMA.
FG a avut loc1 în Bucureşti în data de 23 februarie între orele 9.45-12.00 în două

săli simultan şi au participat 17 + 14 persoane reprezentând:
 Asociaţia Consultanţilor în Management din România

 Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI)
 Asociaţia Traducătorilor din România
 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului
 Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului,
 Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti
 Camera de Comerţ a României
 Camera de Comerţ Americană în România (Amcham)
 Camera Moderatorilor
 CENTROCOOP
 CNIPMMR
 Consiliul Concurenţei
 Departamentul Afaceri Europene din Guvernul României
 Institutul Naţional de Statistică
 Libra Bank
1
Rapoartele Sinteză ale desfăsurării FG sunt anexate pentru ambele Săli în Anexe.
15
 Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (2 persoane)
 Ordinul Geodezilor
 PricewaterhouseCoopers
 UCECOM
 Uniunea Artiştilor Plastici
 Uniunea Naţională a Notarilor Publici
 Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti
 Uniunea Profesiilor Liberale din România
 3 practicanţi independenţi
Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la Focus Grup,

precum şi metodologia de lucru stabilită pentru desfăşurarea focus-grupului a determinat
ca, din punct de vedere organizatoric, participanţii să fie împărţiţi în două sub-grupe care
au desfăşurat sesiunile de lucru simultane, dar în spaţii separate. Conform Ghidului de
focus-grup moderatorii au urmărit aceleaşi linii de subiecte supuse discuţiei şi metode de
lucru similare, inclusiv sub aspect tehnic (înregistrare audio).
Astfel, optimizarea numărului de participanţi pe grup a permis asigurarea de şanse
egale de implicare la discuţii a acestora.
În al doilea rând, s-a obţinut o structură echilibrată, respectiv la nivel asociativ dar
şi individual, practicanţi independenţi. La acestea s-au adăugat, heterogenitate şi
diversitate de profesii şi calificări în cadrul grupului de discuţii .
Aspectele de receptivitate din partea organizaţiilor invitate şi de buna organizare
evidenţiate mai sus au permis valorificarea experienţei diferite dar, în acelaşi timp, au
asigurat complementaritatea observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat bunele
premise ca toţi membrii grupului să ia cuvântul nestingheriţi şi să se simtă valorificaţi din
punct de vedere al expertizei proprii sau/şi a organizaţiilor lor.
Focus-grup-ul a facilitat şi uniformizarea înţelegerii abordărilor conceptuale, a
avut şi o latură (indirectă) educaţională prin clarificările pe care şi le-au oferit reciproc la
întrebările puse de unii participanţi.
Un alt beneficiu indirect a constat în faptul că participanţii au avut prilejul prin
organizarea focus grup-ului de a socializa şi a se relaţiona la nivel informal.
Concluziile Focus Grupului
- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestui FG şi de obiectivul

proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe în desfăşurarea
sa;
- Participanţii nu au o idee clară despre ce înseamnă exact, care este definiţia şi
cadrul de reglementare al Profesiilor Liberale [PL];
- Participanţii ar dori să fie implicaţi în luarea deciziilor de reglementare la
nivelul MECMA în domeniile care-i privesc direct;
- Atât practicanţii cât şi organizaţiile profesionale doresc o implicare minimală a
organismelor statului în activitatea lor;
- Participanţii cred că reglementarea PL ar trebui să se facă doar cu consultarea
în prealabil a organizaţiilor profesionale;
- Participanţii agreează ideea existenţei unei reglementări profesionale la nivelul
Parlamentului doar dacă rezultă din propunerile de lege venite de la
organizaţiile profesionale implicate;
16
- Participanţii s-au arătat foarte preocupaţi de calitatea serviciilor prestate

admiţând că acesta este unul din Factorii Cheie de Succes în PL;
- Participanţii s-au arătat foarte îngrijoraţi de efectele crizei economice globale
asupra PL şi a incertitudinilor revenirii la o evoluţie pozitivă;
- Participanţii apreciază independenţa, flexibilitatea, avantajele financiare şi
prestigiul social oferite de profesiile liberale şi sunt îngrijoraţi de cadrul
legislativ şi efectele crizei economice globale.
Tip: Calitativă
Metoda: Interviurile de adâncime
Instrument: Interviuri individuale: face-to-face
Pentru a aprofunda şi detalia informaţiile obţinute prin celelalte metode de

cercetare au fost planificate interviuri individuale cu reprezentanţi ai organizaţiilor din
UPLR şi cu practicanţi de PL. Au fost trimise invitaţii repetate pentru întâlniri cu toate
organizaţiile membre UPLR şi au avut loc întâlniri cu membrii organizaţiilor care au fost
receptive la aceste invitaţii şi care au fost realmente interesate în proiect şi rezultatele
acestuia.
Astfel au fost realizate interviuri aprofundate având ca temă principalele aspecte
cercetate în studiu cu reprezentanţi ai:
- Uniunea Profesiilor Liberale Din România (UPLR)
- Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECAR)
- Colegiul Farmaciştilor din România (CFR)
- Ordinul Arhitecţilor Din România (OAR)
- Colegiul Medicilor din România (CMR)
- Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR)
- Ordinul Geodezilor din România (OGR)
- Corpul Experţilor Tehnici Din România (CETR)
- Uniunea Artiştilor Plastici (UAP)
- Camera de Comerţ a României (CCR)
- Consiliul De Mediere
Rezultatul analizei datelor colectate este coroborat cu rezultatele celorlalte

măsuri şi instrumente de cercetare în cap.9 şi 10.
Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor
Pentru a valida concluziile şi datele studiului despre domeniu investigat, a avut loc o
sesiune de dezbateri publice cu principalii stakeholderi. Scopurile acestei sesiuni de
dezbateri au fost:
- prezentarea în detaliu a studiilor ce fundamentează elaborarea Strategiei;
- validarea datelor prezentate în cele două studii referitoare la PL şi colectarea
de date suplimentare ;
- validarea principalelor concluzii şi recomandări ale Studiilor şi Analizelor;
- îmbunătăţirea calităţii, relevanţei, consistenţei, eficienţei şi eficacităţii
elaborării versiunii finale.
17
Sesiunea de dezbateri a avut loc1 în Bucureşti în data de 30 martie între orele 9.30
-11.45 şi au participat 51 de persoane reprezentând:
 Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului
 AMPOP
 ANEVAR
 ARCHIDATA
 Asociaţia Comunelor din România
 Banca de Export-Import a României EximBank - SA
 Camera de Comerţ Bucureşti
 Camera de Comerţ şi Industrie Româno - Americană
 CENTROCOOP
 Colegiul Medicilor din România
 Colegiul Psihologilor din România
 Colegiul Medicilor Veterinari
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR
 CRPE
 Departamentul pentru Afaceri Europene
 Direcţiei Generale a IMM Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri
 Euro Consult
 Euroclinic Hospital & Medical Centers
 FDSC
 Grigorescu & Asociaţii
 Institutul Economic Român
 KPMG România
 MECMA
 Ministerul Culturii şi Cultelor
 Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
 Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
 Ordinul Geodezilor din România
 Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi Furnizorilor de Utilaje
din România - PSSCCFUR
 PriceWaterHouseCoopers România.
 UCECOM
 Uniunea Artiştilor Plastici din România
 Uniunea Naţională a executorilor Judecătoreşti
 Uniunea Naţională a Mediatorilor din România
 UPLR
 WOLF DEIS
Concluziile Sesiunii de Dezbateri
- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestei sesiuni de consultare

şi de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe
despre desfăşurarea şi rezultatele sale;
- Discuţiile au fost considerate drept eficace, constructive şi edificatoare iar
participarea multor reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale PL a fost
remarcată foarte pozitiv;
1
Raportul Sinteză al desfăşurării Sesiunii de Dezbateri este anexat în cap. XVI
18
- Participanţii au considerat că definiţia PL adoptată de UE este clară şi

acoperitoare, ceea ce lipseşte este recunoaşterea ei explicită în legislaţia
românească în vigoare;
- Actele normative cu impact direct asupra PL ar trebui să fie iniţiate numai de
corpurile profesionale, şi să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute
public mai larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate
exercita mai mult lobby;
- S-a subliniat diferenţa între ‘profesie’ şi ‘meserie’ atribuind primului termen o
conotaţie preponderent intelectuală spre deosebire de ‘meserie’ care s-ar
referi mai degrabă la o îndeletnicire manuală, conformându-se înţelesurilor
date în Noul dicţionar explicativ al limbii române 2002 deşi DEX 1998 le dă ca
sinonime.
6. Regimul legal, limite şi ambiguităţi,importanţa socială
6.1. Regimul legal
În mod incontestabil, profesiile liberale constituie o realitate socială şi juridică

care nu poate fi ignorată de nici un actor al vieţii sociale şi juridice. Modul în care
profesiile liberale sunt reglementate 1 contribuie în mod decisiv la aşezarea socială a
acestei instituţii.
Trăsăturile şi caracteristicile profesiilor liberale contribuie în mod decisiv la
delimitarea profesiilor liberale de alte categorii de profesii, care deşi formal poartă
denumirea de profesii liberale, în esenţă nu întrunesc trăsăturile şi caracteristicile
necesare unei profesii liberale.
Profesiile liberale întrunesc la nivel mondial zeci de milioane de membri şi constituie atât
pe plan naţional cât şi internaţional, un factor socio-economic de importanţă deosebită.
Lipsa unei preocupări legislative ţintite pe această instituţie se datorează şi faptului că în
perioada prerevoluţionară, această instituţie era majoritar inexistentă iar acolo unde
există ea avea o alta încadrare juridică iar imediat după 1989 s-a produs o adevărată
inflaţie legislativă în legătură cu acest domeniu.
Privind în paralel PL cu persoanele juridice (reglementate prin Decretul Lege nr.
31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice) se poate observa că instituţia PL
a luat naştere într-un mod diametral opus celui în care s-au format acestea (persoanele
juridice şi societăţile comerciale). Astfel pentru persoanele juridice şi societăţile
comerciale mai întâi legiuitorul a statuat un set de reguli de aplicare generală şi abia apoi
s-au stabilit reguli proprii pentru anumite categorii de persoane juridice şi de societăţi
comerciale. Astfel prin Decretul Lege nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele
juridice legiuitorul a stabilit cadrul general aplicabil persoanelor juridice apoi prin legi
speciale a normat specificul fiecărei persoane juridice în parte – legea 31/1990 privind
societăţile comerciale, OG nr 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile. La fel a stat cazul şi
privind societăţile comerciale: la fel legiuitorul a stabilit cadrul general de funcţionare
prin legea 31/1990 şi apoi prin norme speciale a reglementat fiecare categorie de SC în
parte: societăţi bancare, societăţi de asigurări, etc.).
1
Cf. s.m.d. Profesiile liberale, Reglementare, doctrină, jurisprudentă. Av. Madalin Niculeasa, ed.
Universul Juridic, 2006
19
Profesiile liberale au luat naştere în mod invers: mai întâi legiuitorul a reglementat
fiecare categorie de PL iar ulterior ar fi trebuit să stabilească cadrul general constând
dintr-un set de reguli şi principii comune tuturor categoriilor de profesii liberale. Dar în
iureşul legislativ a uitat să facă acest lucru. Dacă pentru persoanele juridice şi societăţile
comerciale principiile şi regulile generale au fost stabilite clar şi explicit de către legiuitor,
în cazul PL principiile aplicabile trebuie deduse pe cale de interpretare din jurisprudenţa
şi literatura de specialitate. în lipsa unui set de principii şi reguli unanim recunoscute –
inclusiv de către legiuitor – a făcut ca reglementările specifice fiecărei PL să fie normate
neunitar iar influenţa factorilor politici şi lobby să fie foarte pregnantă.
6.1.1. Definiţia profesiei liberale
Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii contemporane,

iar cei care le exercită ocupă un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a

prezent, mai multe tipuri de abordări, funcţie de factorii politici şi de interesele pe care
diferitele grupuri profesionale le-au promovat printr-un lobby mai mult sau mai puţin
organizat şi eficient.
Cu toate acestea în cadrul legislativ românesc actual lipseşte o abordare coerentă şi
consecventă privind definirea şi reglementarea profesiilor liberale.
Legislaţia românească prezintă un mare gol în ceea ce priveşte cadrul general pentru
stabilirea, reglementarea, exercitarea şi controlul legalităţii practicării profesiilor liberale.
Astfel avem în prezent:
- profesii liberale aprobate ca atare în baza unor legi speciale organice ordinare,
aprobate de Parlament;
- profesii liberale recunoscute în baza unei Ordonanţe de Guvern privind
asociaţiile şi fundaţiile;
- profesii reglementate prin recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale.
Nu avem în cadrul juridic românesc o definire unitară a „profesiilor liberale”.
Deşi expresia tradiţională este cea de profesie liberală, dicţionarul explicativ al

limbii române (DEX, Ediţia 1998), la fel ca şi actele normative din ultimii ani, folosesc
expresia profesie liberă.
Profesiune liberă = profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să
fie angajată permanent într-o instituţie sau întreprindere). Compus: (Substantivat)
liber-profesionist = persoană care exercită o profesiune liberă.
LIBERÁL, -A, liberali, -e, adj., s.m. I. Adj. 1. Care aparţine liberalismului,
privitor la liberalism. Burghezie liberală = parte a burgheziei adeptă a
liberalismului. Partid liberal = partid al burgheziei liberale. 2. (Inv.) Iubitor de
libertate. 3. Înţelegător; generos; care are idei largi, nepreconcepute. II. S.m.
Adept, membru al unui partid liberal. – Din fr. libéral, lat. liberalis.
În prezent termenul de „profesii liberale” este înlocuit în acte legislative cu acela de
„profesii libere” în 2003. Sintagma „profesii liberale” este uneori menţionată dar
niciodată definită.
De exemplu în OUG 44/2008, Cap. I Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează accesul la activitatea
economică, procedura de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a
20
funcţionării şi regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfăşoare

activităţi economice, precum şi al întreprinderilor individuale şi familiale.
(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică profesiilor liberale, precum şi
acelor activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată
prin legi speciale.
Chiar şi aceste „profesii libere” sunt definite doar în acte normative cu caracter
fiscal în sensul de referire la anumite categorii de contribuabili.
Astfel în Codul Fiscal 2008, 2009, 2010/TITLUL III Impozitul pe venit/CAP. II Venituri
din activităţi independente la ART. 46 Definirea veniturilor din activităţi independente se
precizează:
(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile
din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate
în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi
adiacente….
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea
profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert
contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect
sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile
legii.
În Normele metodologice de aplicare a codului fiscal, la Art. 47 se specifică

47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de
servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme
de asociere,în domeniile ştiinţific,literar, artistic, educativ, şi altele, de către:
medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti,experţi tehnici şi contabili,
contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare, auditori
financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte
persoane fizice cu profesii reglementate.
Nici în ţările UE, în ceea ce priveşte definirea profesiilor liberale, nu există o

reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite în funcţie de fiecare profesie. UE
este interesată în primul rând ca aceşti practicieni să îşi poată oferi serviciile nu numai în
ţara de origine, dar şi pe teritoriul celorlalte state membre. De aceea, UE s-a implicat în
sistemul de recunoaştere reciprocă a calificărilor profesionale prin Directiva 2005/36/CE
care a intrat în vigoare la 20 octombrie 2007. Acest act oferă şi o definiţie1 a Profesiilor
liberale:
- „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări
profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de
o manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii
intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”..
Transpunerea prevederilor Directivei Serviciilor (Directiva 2006/123/CE) in cadrului

legislativ românesc s-a făcut prin Ordonanţa de urgenţă nr. 49 din 20/05/2009 privind
libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în
România, act care defineşte explicit la Art.2 Lit.l doar categoria de Profesie
reglementată:
1
“Liberal professions, […] are, according to this Directive, those practised on the basis of relevant
professional qualifications in a personal, responsible and professionally independent capacity by
those providing intellectual and conceptual services in the interest of the client and the public.”
in Directive 2005/36/EC of the European Parliament and of the Council of 7 September 2005 on the
Recognition of Professional Qualifications
21
profesie reglementată - orice activitate profesională, astfel cum aceasta este

definită în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor
şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu
modificările şi completările ulterioare;
Legea referinţă, nr. 200/2004 din 25/05/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România se referă şi ea tot la
Profesiile reglementate:
Art. 2. - (1) Activitatea profesională reglementată reprezintă activitatea
profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiţionată,
direct sau indirect, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, de deţinerea
unui document care să ateste nivelul de formare profesională.
(2) Sunt considerate activităţi profesionale reglementate activităţile exercitate cu
titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar
titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională.
(3) Sunt considerate, de asemenea, activităţi profesionale reglementate
activităţile desfăşurate de membrii unei organizaţii profesionale, dacă organizaţia
respectivă:
a) are ca obiectiv fundamental promovarea şi menţinerea unui nivel ridicat
într-un anumit domeniu profesional;
b) este recunoscută prin legea română în vederea realizării acestui obiectiv;
c) eliberează membrilor săi un document care atestă nivelul de formare
profesională;
d) impune membrilor săi respectarea unor reguli de conduită profesională
elaborate de aceasta;
e) conferă membrilor săi dreptul de a folosi un titlu profesional sau
abrevierea acestuia şi de a beneficia de un statut corespunzător
nivelului de formare profesională.
Definiţia Profesiei reglementate este, conform acestei legi la Art. 3. - (1) Profesia
reglementată reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi profesionale
reglementate conform legii romane, care compun respectiva profesie în România. Lista
acestor Profesii reglementate este precizată în Anexa 2 la lege şi cuprinde atât cele care
necesită cel puţin 3 ani de studii superioare:
- auditor financiar;
- avocat;
- consilier în proprietate industrială;
- expert contabil;
- contabil autorizat;
- cadru didactic (în învăţământul superior şi preuniversitar);
- profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale şi
rutiere
- profesii în domeniul construcţiilor: verificator de proiect atestat;
expert tehnic atestat; responsabil tehnic cu execuţia;
- practician în reorganizare şi lichidare;
- restaurator;
- traducător autorizat;
- psiholog;
- biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar.
Cât şi pe cele care necesită sub 3 ani de studii superioare:
- profesii în domeniul transporturilor aeriene, maritime, fluviale, rutiere
şi feroviare: controlor trafic aerian dirijare; controlor trafic aerian
informare; personal tehnic aeronautic; navigator aerian; mecanic
navigant; operator radio navigant; însoţitor de bord; pilot avion; pilot
22
elicopter; dispecer navigaţie; responsabil radiocomunicaţii; pilot

planor;….
- ghid de turism;
- detectiv particular;
- salvator montan.
Aceeaşi lege exclude însă de la incidenţa ei în Anexa 1 unele profesii care pot fi
considerate drept liberale dar care sunt exceptate din cauza faptului că nu intră sub
incidenţa prevederilor Directivei Servicii, cum ar fi:
- activităţile de agent de asigurări şi de broker de asigurări;
- activităţile persoanelor independente care lucrează în domeniul
anumitor servicii auxiliare domeniilor transporturilor şi agenţiilor de
turism.
De asemenea şi Ordonanţa de urgenţă nr. 49 din 20/05/2009 privind libertatea de

stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România exclude din
domeniul său de aplicabilitate categorii care, la fel, pot fi considerate drept profesii
liberale:
a) serviciile financiare, precum serviciile bancare, de credit, asigurări şi reasigurări,
pensii ocupaţionale şi personale, valori mobiliare, fonduri de investiţii, plăţi şi
consultanţă pentru investiţii,
b) serviciile medicale, indiferent dacă sunt asigurate sau nu în cadrul unor unităţi
sanitare şi indiferent de modul în care sunt organizate şi finanţate ori dacă sunt
de natură publică sau privată;
c) serviciile audiovizuale, inclusiv serviciile cinematografice, indiferent de modul
lor de producţie, distribuţie şi transmisie, precum şi serviciile de radiodifuziune;
d) serviciile de securitate privată;
e) serviciile prestate de notari şi executori judecătoreşti.
În acest fel în sistemul nostru de drept se înregistrează reglementări referitoare la

„profesii libere” , „profesii reglementate” ambele noţiuni putând da naştere la confuzii:
- Folosirea expresiei de Profesie reglementată poate sugera că, a contrario, există

şi profesii nereglementate, aflate în afara cadrului legal iar între cele definite
astfel în legea 200/2004 sunt incluse şi meserii ca: timonier, maşinist, şofer de
TIR.
- Folosirea expresiei de profesie liberă poate sugera1 că, a contrario, există unele
profesii care nu sunt libere, ceea ce ar reprezenta muncă forţată sau obligatorie,
cu violarea art. 4 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a art. 42 din
Constituţia României, republicată.
Nici sensurile celor două sintagme: Libere şi Liberale nu se suprapun întru totul.
După unii jurişti2, Profesiune liberă înseamnă „profesiune exercitată de o persoană pe cont
propriu, fără a fi angajată permanent undeva” iar profesiune liberală desemnează o
ocupaţie intelectuală, care ţine de cultura spiritului (arhitectură, filosofie, drept,
medicină) sau/şi care depinde de un „ordin", de un organism profesional neconvenţional,
cu un mod special de remunerare .
Aşa este în limba franceză, unde există „PROFESSION LIBÉRALE", şi în limba engleză,
unde există „LIBERAL PROFESSION” (iar nu „PROFESSION LIBRE", respectiv „FREE
PROFESSION") pentru desemnarea activităţii avocaţilor, arhitecţilor, medicilor etc.!
1
Pandecte juridice - Comentariu de Av. Dragos Pl,
http://www.pandecte.ro/content/view/161/125/
2
Legalitatea, continuitatea şi unicitatea ordinului profesional al avocaţilor din România, pg. 7,
autor prof. Corneliu-Liviu POPESCU.
23
În statutul Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS, unica asociaţie inter-

profesională reprezentând profesiile liberale la nivelul Uniunii Europene şi membră
European Economic and Social Committee (EESC), profesiile liberale sunt acelea care sunt
definite1 după cum urmează (anumite domenii sunt exceptate din cauza faptului că nu
intră sub incidenţa prevederilor Directivei Servicii):
a) Persoanele exercitând o profesie liberală se caracterizează prin furnizarea de
servicii de natură intelectuală, posedând o calificare profesională specifică, cu
titlu personal şi având propria lor responsabilitate şi în totală independenţă în
cadrul activităţii lor, în interesul mandanţilor, pacienţilor,clienţilor şi comunităţii.
Exercitarea profesiilor este supusă obligaţiilor deontologice proprii, în
conformitate cu legislaţia lor naţională sau cu Statutul elaborat în totală
autonomie de către organizaţiile interesate, Statut care are drept scop să
garanteze şi să dezvolte profesionalismul, calitatea, precum şi relaţia care există
cu privire la un mandant, client şi pacient.
Având în vedere cele de mai sus, pentru a uniformiza reprezentări atât de diferite,
a evita confuziile şi a ne încadra atât în cadrul legislativ românesc în vigoare cât şi în
limitele conceptelor europene, în cadrul acestui studiu se vor lua în considerare şi cerceta
drept profesii liberale acele profesii care îndeplinesc cumulat următoarele atribute:
- sunt practicate individual;
- sunt de natură intelectuală, artistică sau conceptuală ;
- necesită pregătire sau calificare profesională specifică de nivel universitar ;
- sunt încadrate într-un organism profesional propriu ;
- sunt reglementate de un act legislativ special de organizare şi exercitare a
meseriei.
6.1.2. Legislaţie şi reglementări comune
6.1.2.1. Calitatea de comerciant
În temeiul Codului Comercial calitatea de comerciant se dobândeşte în mod diferit,

după cum este vorba de o persoană fizică sau de o persoană juridică.
Dobândirea calităţii de comerciant:

a. Dobândirea calităţii de comerciant de către o persoană fizică: „sunt comercianţi
aceia care fac fapte de comerţ având comerţul ca profesiune obişnuită”, potrivit art. 7 C.
com.
Pentru dobândirea calităţii de comerciant sunt necesare trei condiţii:
1. să săvârşească anumite fapte de comerţ obiective;
2. să săvârşească fapte de comerţ ca profesiune;
3. să săvârşească fapte de comerţ în nume propriu;
Codul comercial român stabileşte anumite acte juridice şi operaţiuni pe care le
clasifică „fapte de comerţ”. Prin săvârşirea uneia sau mai multor fapte de comerţ se nasc
raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale.
Art. 3 Cod comercial prevede: Legea consideră fapte de comerţ:
1
The activities of liberal professionals comprise intellectual tasks for the proper discharge of
which a high level of legal and technical and sometimes scientific knowledge is required. The
necessary knowledge is acquired by the successful completion of studies leading to a degree or
diploma of higher education and/or the award of a recognised professional title. In some cases
there may be additional requirements leading to registration with a regulatory body before
practice is permitted.
24
1) cumpărările de produse sau de mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fie

după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru,
2) vânzările de producte, vânzările şi închirierile de mărfuri în natură sau
lucrate,
3) cumpărările sau vânzările de părţi sau de acţiuni ale societăţilor comerciale,
4) orice întreprindere de furnituri,
5) întreprinderile de spectacole publice, comisioane, agenţii şi oficii de afaceri,
6) întreprinderile de construcţii,
7) întreprinderile de fabrici, de manufactură şi imprimerie,
8) întreprinderile de editură, librărie şi obiecte de artă,
9) operaţiunile de bancă şi schimb,
10) operaţiunile de mijlocire în afaceri comerciale,
11) întreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe apă sau pe uscat,
12) cambiile şi ordinele de producte sau mărfuri …. pct. 20.
Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitată de alte

profesiuni pe care le exercită persoanele fizice. Un meseriaş este considerat comerciant în
cazurile în care cumpără mărfuri în vederea prelucrării şi revânzării lor (art. 3. pct.1.
C.com) sau, folosind forţa de muncă străină, îşi organizează o întreprindere (art. 3 pct. 9
C.com.). Din acest punct de vedere 1 persoanele care exercită profesii liberale nu au
calitatea de comerciant (exemplu medicii, avocaţii, notarii publici). În cazul în care
pentru exercitarea activităţii, cel care îndeplineşte o profesiune liberală (de ex. dentistul)
cumpără şi foloseşte anumite materiale se consideră că aceste acte sunt accesorii şi deci
persoana în cauză nu devine comerciant.
Potrivit Codului Comercial Român, subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atât
comercianţii, cât şi necomercianţii. Reglementarea sa se aplică oricărei persoane care
săvârşeşte fapte de comerţ obiective (art. 3 C.com), indiferent dacă persoana care le
săvârşeşte are sau nu calitatea de comerciant.
Dacă săvârşirea faptelor de comerţ are un caracter profesional, persoana în cauză
devine comerciant (art. 7 C.com). Odată dobândită calitatea de comerciant, toate actele
şi faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale (art. 4. C.com).
Dacă însă, săvârşirea faptelor de comerţ obiective de către o persoană are caracter
accidental, deşi raportul juridic care s-a născut este supus reglementarii comerciale,
totuşi, persoana care le-a săvârşit păstrează calitatea de necomerciant (art.9 C.com).
În concluzie, ca expresie a concepţiei sale obiective, codul comercial prevede că
„sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ, având comerţul ca profesiune obişnuită,
şi societăţile comerciale.” (art. 7 C.com)
Precizarea noţiunii de comerciant prezintă un mare interes practic. Calitatea de

comerciant implică un statut juridic diferit de cel al necomercianţilor, cu consecinţe
deosebite asupra raporturilor juridice la care participă:
a. legea instituie anumite obligaţii pentru comercianţi, considerate obligaţii

comerciale, astfel, înainte de începerea comerţului, comerciantul este obligat să ceară
înmatricularea în registrul comerţului, iar în cursul exercitării şi la încetarea comerţului să
ceară înscrierea în registru a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este
prevăzută de lege; orice comerciant are obligaţia să ţină anumite registre de contabilitate
(art. 22 C. com) şi de asemenea să desfăşoare activitate comercială în condiţiile unei
concurenţe loiale;
1
Noţiuni Generale De Drept Comercial, Adina - Berciu DRĂGHICESCU, ed. Universitatea Bucureşti,
2003
25
b. legea instituie o prezumţie de comercialitate; toate actele şi operaţiunile

săvârşite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comerţ şi deci supuse legilor
comerciale (art.4 C.com);
c. actele comerciale încheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale,
derogatorii de la regimul actelor juridice civile;
d. în cazul încetării plaţilor pentru datoriile sale comerciale, comerciantul poate fi
declarat în faliment; procedura falimentului este aplicabilă numai comercianţilor ea nu se
aplică necomercianţilor, chiar dacă s-au obligat prin acte comerciale;
e. comercianţii pot participa la constituirea unor camere de comerţ şi industrie, ca
organizaţii autonome, destinate să promoveze şi să apere interesele lor;
f. comercianţii sunt supuşi impozitului pe profitul realizat prin activitatea
comercială;
Dobândirea calităţii de comerciant de către societăţile comerciale: potrivit art. 7 C.
com. pe lângă persoanele fizice, au calitatea de comerciant şi societăţile comerciale. Sunt
avute în vedere societăţile comerciale reglementate de Legea Nr. 31/1990: societatea, în
nume colectiv, societatea în comandită simplă, societatea pe acţiuni, societatea în
comandită pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată. Societatea comercială are o
unică finalitate; ea se constituie în scopul de a desfăşura o activitate comercială;
societatea este comercială numai dacă obiectul ei, prevăzut obligatoriu în actul
constitutiv constă în săvârşirea uneia sau mai multor fapte de comerţ obiective.
Exercitarea activităţii comerciale este raţiunea de a fi a societăţii comerciale. În
consecinţă, pentru a dobândi calitatea de comerciant, societatea comercială trebuie să se
constituie cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege în acest sens.
6.1.2.2. Comunicarea comercială electronică nesolicitată (Spam)
Regimul comunicării comerciale electronice nesolicitată aplicabil PL este

reglementată prin Legea nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerţul electronic, modificată
prin Legea nr. 121 din 4 mai 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 365/2002
privind comerţul electronic publicată în Monitorul Oficial nr. 483 din data de 5 iulie 2002 si
H.G. 1308/2002 publicată în M.O. 877/5 decembrie 2002 pentru aprobarea normelor
metodologice privind aplicarea legii 365/2002 ce reglementează comerţul electronic.
Astfel:
Art. 6: Comunicările comerciale
(3) Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii
informaţionale sau o parte a acestuia, atunci când acest serviciu este furnizat de
un membru al unei profesii liberale, sunt permise, sub condiţia respectării
dispoziţiilor legale şi a reglementărilor aplicabile profesiei respective, care
privesc, în special, independenţa, demnitatea şi onoarea profesiei, secretul
profesional şi corectitudinea faţă de clienţi şi faţă de ceilalţi membri ai profesiei.
Nu constituie prin ele însele comunicări comerciale urmă: informaţiile permiţând
accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special pe nume
de domeniu sau o adresă de poştă electronică, comunicările legate de produsele,
serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice,
efectuate de un terţ independent faţă de persoana în cauză, mai ales atunci când
sunt realizate cu titlu gratuit;
6.1.2.3. Prevenirea spălării banilor
Este reglementată prin Legea nr.656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi
sancţionarea spălării banilor sub a căror incidenţă intră următoarele categorii:
Art. 8.:
d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de… prestări de servicii şi orice
alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor;
26
e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică,

notarială, contabilă, financiar-bancară, cu respectarea dispoziţiilor legale
privind secretul profesional;
f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
h) agenţii imobiliari;
k) orice altă persoană fizică sau juridică, pentru acte şi fapte săvârşite în afara
sistemului financiar-bancar.
Conform legii:
Art. 9. - (1) Persoanele prevăzute la art. 8 au obligaţia să stabilească
identitatea clienţilor la iniţierea unor relaţii de afaceri, deschiderea unor
conturi sau oferirea unor servicii.
(2) Obligaţia de identificare a clienţilor este necesară şi în cazul altor operaţiuni
decât cele la care se referă alin. (1), a căror valoare minimă reprezintă
echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent daca tranzacţia se desfăşoară
prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele.
(3) De îndată ce există o informaţie ca prin operaţiune se urmăreşte spălarea
banilor, se va proceda la identificarea clienţilor, chiar dacă valoarea
operaţiunii este mai mică decat limita minimă stabilită la alin. (2).
(4) Când suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacţiei, persoana
fizică sau juridică obligată să stabilească identitatea clienţilor va proceda la
identificarea de îndată a acestora, atunci când este informată despre
valoarea tranzacţiei şi când a stabilit că a fost atinsă limita minimă prevăzută
la alin. (2).
Persoanele care intră sub incidenţa legii au următoarele obligaţii stricte:
(6) Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate conform art. 14 alin.
(1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operaţiunilor cu
sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă
echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin
una sau mai multe operaţiuni legate între ele.
(7) Prevederile alin. (6) se aplică şi transferurilor externe în şi din conturi
pentru sume a căror limită minimă este echivalentul în lei a 10.000 euro.
Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor a fost modificată, în scopul
adaptării legislaţiei româneşti în domeniul acquis-ului comunitar. Modificările respectă
recomandările speciale privind combaterea finanţării terorismului, propuse de către
Grupul internaţional de acţiune financiară privind spălarea banilor (GAFI), recomandări
recunoscute de FMI şi Banca Mondială. Un aspect semnificativ se referă la lărgirea sferei
persoanelor şi instituţiilor obligate să raporteze tranzacţiile suspecte către Oficiul
Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
Astfel notarii, avocaţii sau alte persoane care exercită profesii liberale nu vor
mai putea invoca secretul profesional, fiind obligaţi să reclame la autoritate orice
tranzacţie pe care ar putea-o considera suspectă. în caz contrar, vor fi amendaţi cu
minimum 100.000.000 lei. Sunt exceptate doar situaţiile în care informaţiile în cauză sunt
obţinute de la persoane pe care avocaţii, notarii sau auditorii financiari le asistă în
vederea lămuririi situaţiei lor juridice.
6.1.3. Legislaţie specifică
1. Arhitecţii
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de arhitect include:

1. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele
măsuri pentru realizarea locuinţelor republicată;
2. Modificări şi completări la legea 50 din 1991;
27
3. Modificări şi completări la legea 350 din 2001;

4. Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului;
5. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
6. Legea nr. 114/1996 - „Legea locuinţei”;
7. Legea nr. 106/1996 privind protecţia civilă;
8. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
9. Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
10. HG 1519 din 2004 privind Registrul Urbaniştilor din România(anexa 1,
anexa2);
11. Legea 8 din 1996 privind drepturile de autor;
12. LEGEA_Nr184_republicată;
13. Hg_267_Norme_De_Aplic_L_184;
14. Monitor_Oficial_Regulamentul_Oar;
15. Directiva 2006/123/CE, transpusă în legislaţia românească prin OUG
49/2009;
16. Manual de punere în aplicare a directivei privind serviciile.
2. Auditorii financiari
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de auditor financiar include:
1. Ordonanţa de urgenţă nr. 90 din 24 iunie 2008 privind auditul statutar al

situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate;
2. Ordonanţa de urgenţă nr. 37 din 29 ianuarie 2004 pentru modificarea şi
completarea reglementărilor privind auditul intern;
3. Ordonanţa de urgenţă nr. 75/1999 republicată privind activitatea de audit
financiar;
4. lege nr. 12 din 9 ianuarie 2003 privind aprobarea ordonanţei guvernului nr.
67/2002 pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a
guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar;
5. hotărâre nr. 983 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea regulamentului de
organizare şi funcţionare a camerei auditorilor financiari din România;
6. ordonanţa de urgenţă nr. 67 din 29 august 2002 pentru modificarea şi
completarea ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 75/1999 privind
activitatea de audit financiar;
7. lege nr. 133 din 19 martie 2002 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a
guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar;
8. ordonanţa de urgenţă nr. 75 din 1 iunie 1999 privind activitatea de audit
financiar;
49/2009;
3. Avocaţii
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de avocat include:
1. LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat-publicată în Monitorul Oficial
cu numărul 574 din data de 29 iunie 2004;
2. LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004 privind modificarea şi completarea Legii
nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat-publicată
în Monitorul Oficial cu numărul 559 din data de 23 iunie 2004;
28
3. LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat-publicată în Monitorul Oficial
cu numărul 483 din data de 28 mai 2004;
4. LEGEA nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat-REPUBLICARE-publicată în Monitorul Oficial cu numărul 113 din data
de 6 martie 2001;
5. LEGE nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea şi completarea Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat-publicată
în Monitorul Oficial cu numărul 635 din data de 7 decembrie 2000;
6. LEGEA nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat-publicată în Monitorul Oficial cu numărul 116 din data de 9 iunie
1995;
7. STATUTUL profesiei de avocat 2004 - Publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 45/13.01.2005;
8. STATUT din 18 martie 2001 al profesiei de avocat – Republicare - Publicat în
Monitorul Oficial cu numărul 284 din data de 31 mai 2001;
9. DECIZIA nr. 1483 a Comisiei Permanente a Uniunii Naţionale a Barourilor din
România, prin care a fost adoptat, în şedinţa din 21 septembrie 2007,
modelul „Certificatului de atestare a titlului profesional de avocat”,
prevăzut în anexă;
10. Decizia nr. XXVII din 16 aprilie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –
Secţiile Unite cu privire la efectele asistării sau reprezentării părţilor în
cadrul procesului penal de persoane care nu au dobândit calitatea de avocat
în condiţiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, modificată şi completată prin Legea nr. 255/2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772/14.XI.2007;
11. Hotărârea nr. 10 a Congresului Avocaţilor privind modificarea Statutului
profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 511 din 31
iulie 2007;
12. Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului - CEDO asupra admisibilităţii
cererii nr. 24057/03 prezentată de Pompiliu Bota contra României;
13. Ministerul Justiţiei - Direcţia Inspecţiei Generale şi Consiliul Superior al
Magistraturii despre Baroul Constituţional Român;
14. PROTOCOLUL din 23 iunie 2005 încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R.
privind stabilirea onorariilor pentru avocaţii care acordă asistenţă juridică
din oficiu sau asistenţă juridică gratuită la cerere ;
15. HOTARAREA nr.42/2005 a Consiliului UNBR din 19 februarie 2005 privind
interpretarea disp. art. 205 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat;
16. Codul Deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană;
17. PROTOCOLUL încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din România şi
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor cu privire la
schimbul reciproc de date şi informaţii;
18. Decizia nr. XXVII din 16 aprilie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –
Secţiile Unite cu privire la efectele asistării sau reprezentării părţilor în
cadrul procesului penal de persoane care nu au dobândit calitatea de avocat
în condiţiile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de
avocat, modificată şi completată prin Legea nr. 255/2004, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772/14.XI.2007;
19. RECTIFICARE la O.U.G. nr. 159/2008 pentru modificarea şi completare a
Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
(M.Of. nr. 793/26.11.2008) care a fost publicată în M.Of. nr.
824/08.12.2008 ca aparţinând Redacţiei „Monitorul Oficial Partea I";
29
20. Legea pentru aprobarea OUG nr. 159/2008 privind modificarea şi

completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei
de avocat;
49/2009;
22. O.U.G. nr. 159/2008 pentru modificarea şi completare a Legii nr. 51/1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;
23. Protocol privind stabilirea onorariilor avocaţilor pentru furnizarea serviciilor
de asistenţă juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul
sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă juridică şi/sau
reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea
serviciilor de asistenţă juridică privind accesul internaţional la justiţie în
materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală
încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei;
4. Contabilii
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de contabil include:
1. Ordonanţă De Urgenţă nr. 102 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea şi

completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991;
2. Ordonanţa De Urgenţă nr. 109 din 10 octombrie 2007 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România;
3. Ordin nr. 337 din 20 aprilie 2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor
din economia naţională – CAEN;
4. Hotărâre nr. 07/79/2007 pentru modificarea şi completarea Regulamentului
privind efectuarea stagiului şi examenul de aptitudini în vederea accesului
la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat, aprobat prin
Hotărârea Consiliului Superior al Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România nr. 00/33/2000;
5. Hotărâre nr. 07/80/2007 privind aprobarea Codului etic naţional al
profesioniştilor contabili;
6. Lege nr. 259 din 19 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii
contabilităţii nr. 82/1991;
7. Ordonanţă Nr. 17 din 31 ianuarie 2007 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi;
8. Ordonanţa Nr. 65 din 19 august 1994 Republicată privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi;
9. Legea Contabilităţii nr. 82 din 24 decembrie 1991 cu actualizări, modificări
şi completări;
49/2009;
11. Hotărârea nr. 09/64 din 14 martie 2009 privind modificarea Regulamentului
de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile
filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale nr.
07/58/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din
15 aprilie 2009, emisă de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România, aduce modificări Regulamentului menţionat potrivit
Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994, republicată.
5. Evaluatorii
30
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de evaluator nu are o lege specifică

acestei profesii ci doar acte conexe şi standarde interne de autoreglementare:
1. Ordinul 288/1998 al Ministerului Privatizării privind unificarea şi

reglementarea activităţii de elaborare a rapoartelor de evaluare pentru
societăţile comerciale supuse procesului de privatizare;
2. Normele metodologice nr. 3 din 17 aprilie 2000 de aplicare a Legii nr.
190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare emise de BNR
şi de CNVM;
3. Regulamentul nr. 5 din 2003 a CNVM privind oferta publică de valori
mobiliare şi alte instrumente financiare;
49/2009;
5. Standardele Internaţionale de Evaluare - elaborate de IVSC - International
Valuation Standard Committee, organism al ONU.
6. Experţii tehnici
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de expert tehnic judiciar include:
1. Legea nr. 178/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică
judiciară şi extrajudiciară;
2. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 335 din 20 mai 2009;
3. Nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, publicat în
Ordinul Min. Justiţiei nr. 199/2010 05-02-2010;
4. Ordin nr. 203/2010 privind modificarea şi completarea Ordinului Ministrului
de stat, Ministrul Justiţiei, nr. 1.322/2000 pentru aprobarea Regulamentului
privind organizarea şi procedura de desfăşurare a examenelor de atribuire a
calităţii de expert tehnic judiciar şi de testare a specialiştilor;
5. Codul Civil;
6. Codul de Procedură Civilă;
49/2009.
7. Farmaciştii
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de farmacist include:
1. Legea farmaciei nr. 266/2008 în formă consolidată;

2. Legea nr. 236/2009 din 10/06/2009 pentru modificarea şi completarea Legii
farmaciei nr. 266/2008;
3. Legea nr. 305/2004 din 28/06/2004 privind exercitarea profesiei de
farmacist;
4. Legea nr. 95/2006 din 14/04/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;
5. Legea nr. 360/2003 din 02/09/2003;

6. Legea nr. 336/2002 din 31/05/2002;
7. Legea nr. 263/2005 din 05/10/2005 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 360/2003;
8. Legea nr. 143/2000 din 26/07/2000 privind combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri;
31
9. Ordin nr. 1402/2009 pentru modificarea Normelor aprobate prin O.M.S. nr.
962/2009;
10. Ordonanţă de Urgenţă nr. 104/2009;
11. Ordinele M.S. nr. 411, 417 şi 419/2009;
12. Ordinul M.S. nr. 416/2009;
13. Ordinele M.S. nr. 74, 75, 76 şi 79/2009;
14. Precizări ref. la O.U.G. nr. 93/2008;
15. MS Ordin nr. 75 din 2009;
16. M.S. Ordin nr. 639/2006 din 05/06/2006;
17. M.S. Ordin nr. 626/2001 din 11/09/2001;
18. Ordinul M.S. nr. 1199/2004 privind modificarea şi completarea Ordinului
Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 626/2001;
19. Ordinul M.S. nr. 95/2003 referitoare la modificarea încadrării unor
preparate farmaceutice;
20. Hotărâre nr. 1088/2009 pentru modificarea şi completarea Contractului-
cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.714/2008;
49/2009;
22. Norme privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, farmaciilor şi
drogheriilor.
8. Practicienii în Reorganizare şi Lichidare (lichidatorii judiciari)
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de Practician în Reorganizare şi

Lichidare include:
1. OUG 173/2008;
2. OUG nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă;
3. Lege nr. 254/2007 din 19/07/2007 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
507 din 30/07/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolventă;
4. Ordin nr. 1009/2007 din 23/07/2007 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 543 din 09/08/2007 privind procedurile de selecţie a practicienilor în
insolventă agreaţi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
5. ORDIN NR. 1365 pentru completarea Ordinului Preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1022 din 5 decembrie 2006 privind
aprobarea Listei practicienilor în insolventă agreaţi de Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală;
6. Ordin nr. 1692/2006;
7. Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit,
aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 278/2004;
8. Lege nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de
asigurare;
9. Lege nr. 31/1990 (r2) privind societăţile comerciale;
10. Lege nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în
registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi
persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la
autorizarea funcţionării persoanelor juridice;
11. Lege nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept
internaţional privat în domeniul insolventei;
12. Lege nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România;
32
13. Hotărârea Guvernului nr. 460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de

finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de reorganizare
judiciară şi faliment;
14. Lege nr. 249/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului;
15. Lege nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei;
16. Codul de etică şi disciplină al UNPIR;
17. Procedura privind abaterile disciplinare;
18. Hotărârea 1881/2006;
19. Statutul profesiei 2009 cu modificări;
20. Ordinul 2410/17.12.2007 privind contabilitatea şi fiscalitatea societăţilor
profesionale;
49/2009;
22. Legea nr.277/07.07.2009 - privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei şi pentru modificarea lit. c) a art. 6
din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;
23. Legea privind introducerea concordantului preventiv.
10. Medicii
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de Medic cuprinde:
1. Legea 264/2007 - modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma

în domeniul sănătăţii;
2. Legea nr. 118 din 02/05/2007 - organizarea activităţilor de medicină
complementară;
3. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar;
4. Metodologia pentru aplicarea OG nr. 12/2008 privind organizarea şi
finanţarea rezidenţiatului;
5. Ordin 752/2008 - Metodologia concursului de rezidenţiat;
6. Ordonanţa de Urgenţă - vânzarea cabinetelor medicale;
7. Ordin 1235/2007 - Planul de măsuri privind cooperarea pentru situaţii de
urgenţă;
8. Ordin nr. 966 din 29 mai 2007 - EMC - medici de familie în Programul de
diabet;
9. Ordin 886/2007 - Norme de aplicare a OU privind salarizarea personalului
din unităţile sanitare;
10. Ordin 885/2007 - Regulament de organizare a autorităţilor de sănătate
publică judeţene;
11. Ordin 219/2007 - gestionarea activităţii comisiilor de la nivelul CNAS;
12. Ordin 218/2007 - salarizarea personalului din unităţile sanitare;
13. Ordin nr. 748 din 02/05/2007 - Regulamentul privind timpul de muncă şi
efectuarea gărzilor;
14. Ordin nr. 727 din 26/04/2007 - Norme metodologice de aplicare a
Contractului-cadru pe 2007;
15. Ordin nr. 695 din 24/04/2007 - Lista informaţiilor referitoare la furnizarea
de servicii medicale;
16. Ordin nr. 173 din 23/04/2007 - Lista informaţiilor referitoare la furnizarea
de servicii medicale;
17. Ordin nr. 168 din 19/04/2007 - Norme metodologice de aplicare a
Contractului-cadru pe 2007;
33
18. Ordin nr. 665 din 17/04/2007 - Prevederi ale contractului colectiv de muncă
pe ramura sanitară;
19. Ordin nr. 284 din 12/02/2007 - Metodologia de organizare a examenelor
pentru funcţii în spitale;
20. Ordin nr. 158 din 30/01/2007 - Organizarea cursului de management
spitalicesc;
11. Medicii veterinari
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de Medic Veterinar cuprinde:
1. Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic

veterinar, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 433 din 23 mai
2005 republicată şi actualizată;
2. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară;
3. ORDIN nr. 16 din 27 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind condiţiile de organizare şi funcţionare a unităţilor
farmaceutice veterinare;
4. ORDIN nr. 17 din 27 februarie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind procedura de înregistrare şi controlul oficial al unităţilor
în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medical-veterinară;
5. ORDIN nr. 24 din 17 martie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitară
veterinară a unităţilor şi activităţilor din domeniul farmaceutic veterinar;
6. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 27 din 18 martie 2009 pentru modificarea
Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-
veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi a Hotărârii Guvernului
nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din
subordinea acesteia;
49/2009.
12. Notarii
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de Notar cuprinde:
1. Legii nr.36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale, revăzută,

adăugită şi completată;
2. Regulament de punere în aplicare a legii notarilor publici şi a activităţii
notariale nr.36/1995, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei
nr.710/C/1995*, publicat în Monitorul Oficial nr. 176/8 august 1995
modificat prin OMJ nr. 1410/C1996, publicat în Monitorul Oficial nr. 25/15
februarie 1997;
3. OMJ nr. 2503/C/2002, publicat în Monitorul Oficial nr. 828/18 mai 2001 şi
OMJ nr. 1758/C/2004 publicat în Monitorul Oficial nr. 652/2004;
4. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2198/C/2006;
5. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2309/C/ 2006;
6. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 655/C din 7 martie 2007 publicat în M.Of. nr.
201/26 martie 2007;
34
7. Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1850/C/ din 23 iulie 2007;

8. Ordinul Ministerului Justiţiei nr.2.730/C/22 octombrie 2008 publicat în
Monitorul Oficial nr. 731/29.10.2008. MODIFICAT PRIN Ordinul Ministerului
Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nr.2910/C/23 octombrie 2009;
13. Geodezii
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de geodez cuprinde:
1. Legea nr. 16 / 2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez -

declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României prin
Decizia nr.1150 din 6 noiembrie 2008 pe motiv că a fost adoptată de
Parlament ca lege organică, deşi Constituţia nu prevede geodezia printre
domeniile pentru care se pot adopta legi organice;
2. Legea nr. 200/2004 din 25/05/2004, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 500 din 03/06/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România;
3. LEGE nr. 117 din 27 mai 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 109/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale
pentru profesiile reglementate din România;
49/2009.
14. Consultanţii în management
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de evaluator nu cuprinde o lege

specifică acestei profesii ci doar acte şi standarde interne de autoreglementare:
1. procedură de atestare profesională în domeniul consultanţei în management

2. procedură de atestare naţională pentru firme;
3. Cod Etic - Codul de Conduită Profesională FEACO / ICMCI recunoscut şi
respectat de membrii AMCOR;
49/2009.
15. Agenţii imobiliari
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de agent imobiliar cuprinde:
1. O.G. 3/2000 privind organizarea activităţii agenţilor imobiliari;

2. Decizie nr. 333 din 2002 a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art. 13-32 din O.G. 3/2000 privind
organizarea activităţii agenţilor imobiliari ;
3. LEGE Nr. 550 din 14 octombrie 2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale
proprietate privată a statului;
4. Ordonanţa rep. nr. 36 din 01/30/2002 Republicată în temeiul art. II din
Legea 522/2002 pentru aprobarea O.G. 36/2002;
5. Legea nr. 1 din 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole şi celor forestiere;
35
6. HG nr. 174/ 27.11.2008 care face referire la modificările OG 21/1992;

7. Standardul European Imobiliar (EN 15733) pentru serviciile imobiliare -
Comitetul European pentru Standardizare (CEN) ;
49/2009.
16. Consultanţii fiscali
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de consultant fiscal cuprinde:
1. Legea 352 din 3 dec 2007 privind aprobarea OUG 53/2007 pentru
modificarea şi completarea OG 71/2001 privind organizarea şi exercitarea
activităţii de consultanţă fiscală;
2. Decizia 916 din 18 oct. 2007 - referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din OG 71/2001 privind
organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală şi art. 4 din HG
1052/2006;
3. Ordonanţa de urgenţă nr.53/2007 - pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr.71/2001 privind organizarea şi exercitarea
activităţii de consultanţă fiscală;
4. Legea nr.198/2002 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.71/2001
privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală;
49/2009;
6. Ordonanţa nr.71/2001 - privind organizarea şi exercitarea activităţii de
consultanţă fiscală.
17. Mediatorii judiciari
Cadrul legal pentru practicarea profesiei de mediator judiciar cuprinde:
1. Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator

modificată şi completată prin Legea 370/2009 şi OG nr.13/2010 pentru
transpunerea Directivei servicii;
2. Lege nr. 370/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006
privind medierea şi organizarea profesiei de mediator;
3. Hotărârea nr. 1023/06.06.2008 privind regulile de publicitate a formelor de
exercitare a profesiei de mediator;
4. Hotărârea nr. 963/2008 privind modificarea Standardului de formare a
mediatorului;
5. Codul de procedură penală;
6. Codul de procedură civilă;
49/2009.
6.1.4. Autoreglementare, Coduri Etice
Dată fiind multitudinea de forme pe care le are cadrul legal de desfăşurare a

profesiilor liberale din ţara noastră, au rezultat o diversitate de forme de
autoreglementare şi coreglementare.
36
Tratatul de la Maastricht, Cartea Verde a Comisiei asupra Guvernanţei Europene

precum şi acordul interinstituţional din 2003 intitulat „Să reglementăm mai bine” recunosc
rolul coreglementării şi autoreglementării socioprofesionale ca un complement al
reglementărilor şi directivelor emise de legislator.
În documentele europene coreglementarea este definită ca fiind mecanismul prin

care un act legislativ conferă realizarea unor obiective bine definite de către autoritatea
legislativă unei asociaţii, organizaţii neguvernamentale sau unor parteneri sociali, etc.;
autoreglementarea este definită ca fiind posibilitatea pentru o asociaţie, organizaţie
neguvernamentală sau unii parteneri sociali de a adopta între ei şi pentru ei înşişi linii
directoare comune.
În rezoluţia sa din 16.12.2003 cu privire la organizarea pieţei şi regulilor

concurenţei pentru profesiile liberale, Parlamentul european a concluzionat că sunt
necesare reguli în contextul specific al fiecărei profesii mai ales în ce priveşte organizarea
profesiei, calificările, etica profesională, controlul, responsabilităţile, imparţialitatea,
competenţa membrilor, prevenirea conflictelor de interese şi a publicităţii mincinoase,
etc., astfel încât consumatorul final să dispună de garanţiile necesare, cu condiţia ca
aceste reguli să nu constituie restricţii la adresa concurenţei.
Iniţiativele de autoreglementare şi coreglementare ale organismelor profesionale

ale PL în ţara noastră iau diferite forme:
o elaborarea de coduri de etică,
o elaborarea de standarde profesionale,
o elaborarea de norme de practică,
o convenirea de acorduri
Legăturile cu reglementarea sunt de asemenea foarte diversificate:

o autonomia stabilită prin lege,
o elaborarea de precizări şi norme de aplicare a unor reglementări cadru
(coreglementări)
o definirea autonomă a unor reguli care devin obligatorii printr-un act al
legislativului.
Exemplu de bune practici
AMCOR, Asociaţia Consultanţilor în Management din România, organism profesional

care nu beneficiază de un cadru de reglementare legislativ, şi-a dezvoltat şi pus în
practică sisteme proprii de certificare profesională recunoscute internaţional, atestare
naţională şi un cod etic al profesiei. Ei au elaborat şi publicat primul studiu despre bunele
practici în domeniul consultanţei în management şi sisteme de asigurare a
profesionalismului în consultanţă, dezvoltate şi promovate de Asociaţie, studiu1 intitulat
„Etica, bune practici şi sisteme de asigurare a profesionalismului în consultanţă”.
Studiul îşi propune să ofere beneficiarilor de servicii de consultanţă din România

informaţii utile cu privire la rolul unui consultant în management într-o organizaţie-client,
principiile etice care guvernează prestarea unui serviciu de consultanţă şi pe care firmele
de consultanţă ar trebui să şi le asume, modalităţi de selecţie a serviciului de consultanţă
şi consultantului adecvat, beneficii ale lucrului cu un consultant în management.
Studiul prezintă, în mod detaliat, şi cele două sisteme de asigurare a
profesionalismului în consultanţă pe care AMCOR le-a dezvoltat şi implementat, şi anume,
1
Disponibil in–extenso on-line la: http://www.amcor.ro/cod_etic.php
37
Atestarea Naţională, dedicată firmelor de consultanţă, respectiv, Certificarea

Internaţională CMC, adresată consultanţilor în management. Studiul este disponibil gratuit,
în format fizic sau în variantă electronică.
Certificarea profesională: de la Consultant Junior la Certified Management

Consultant (CMC)
Pentru a deveni consultant este nevoie de studii superioare şi aproximativ trei ani
de juniorat într-o firmă de consultanţă. Cei trei ani pot fi înlocuiţi parţial de o poziţie de
management într-o organizaţie, caz în care este de ajuns probabil 6 luni - 1 an pentru a
dobândi abilităţile specifice consultanţei. Sistemul de atestare internaţională a
consultanţilor în management (CMC) a fost stabilit de AMCOR în conformitate cu
metodologia internaţională ICMCI.
Condiţii preliminare minime în vederea atestării

• apartenenţa firmei din care provine consultantul la asociaţia AMCOR de
minimum şase luni;
• să susţină procedura de atestare naţională;
• experienţa de minimum trei ani în consultanţa managerială;
• diploma universitară în management sau calificare profesională postuniversitară
sau cinci ani de experienţa practică în consultanţă;
• un număr de minimum 1.200 de ore dedicate consultanţei manageriale în
ultimii trei ani, în plus faţă de orele efectuate în cinci ani de experienţă
practică, şi o implicare curentă în activitatea de consultanţă în management;
• îndeplinirea statutului de practică independentă.
Etape
Acţiunea de certificare se face de către consultanţi care deţin titlul de CMC

(Certified Management Consultant), având la bază metodologia ICMCI.
1. Elaborarea documentaţiei care va sta la baza atestării:

• întocmirea CV-ului
• descrierea misiunilor îndeplinite, în ultimii trei ani, în cadrul unui
memoriu
• referinţe de la trei clienţi finali independenţi
• completarea unei cereri de atestare
• plata taxei de atestare
2. Interviul de evaluare
După acceptarea documentaţiei scrise se organizează interviul de evaluare de circa

o oră, care este structurat astfel:
• 10 minute - o prezentare a memoriului privind misiunile realizate
• 20 de minute - întrebări legate de această prezentare
• 30 de minute - întrebări legate de experienţa profesională, preocupări
legate de perfecţionarea continuă, respectarea Codului etic şi profesional.
Periodic, atestarea va fi actualizată.
Codul de Conduită Profesională FEACO / ICMCI (recunoscut şi respectat de

membrii AMCOR) acoperă următoarele capitole mari:
 Confidenţialitate
Membrii AMCOR vor trata confidenţial informaţiile obţinute de la clienţi, nu
le vor folosi în interes personal şi nici nu vor facilita altor persoane
obţinerea de avantaje, care pot rezulta ca urmare a informaţiilor utilizate
în cadrul contractelor.
38
 Aşteptări nerealiste
Membrii AMCOR vor evita încurajarea unor cerinţe nerealiste sau avansarea
către clienţi a unor promisiuni nefundamentate, precum că din serviciile de
consultanţă se vor obţine sigur beneficii.
 Comisioane / Interese financiare
Membrii nu vor accepta comisioane, remunerări sau alte tipuri de beneficii
de la o terţă parte, ca urmare a unor recomandări făcute clientului, fără
ştirea şi consimţământul acestuia din urmă, şi nici nu va accepta să dea
informaţii referitoare la interesele financiare ale clientului şi să fie
recompensat în bunuri sau servicii rezultate în urma recomandărilor făcute.
 Angajamente
Membrii AMCOR se vor angaja numai la îndeplinirea sarcinilor pentru care
au calificarea necesară şi pentru care deţin cunoştinţele aferente.
 Angajamente în conflict / Conflicte de interese
Membrii AMCOR vor evita să acţioneze simultan în potenţiale situaţii
generatoare de conflict fără a informa în prealabil toate părţile implicate
cu privire la intenţiile lor.
În cadrul misiunilor consultantul nu va îndeplini acele sarcini a căror
realizare ar putea fi influenţată de diferiţi factori subiectivi. În astfel de
situaţii Consultantul va informa clientul cu privire la factorii care pot
influenţa obiectivitatea.
 Consultarea cu clientul
Înainte de a accepta orice tip de angajament, membrii trebuie să se asigure
că, ambele părţi, au înţeles care sunt obiectivele, scopul, planul de lucru,
că au fost stabilite onorariile aferente şi că nu există nici un fel de interese
financiare şi/sau personale, care ar putea influenţa modul de lucru şi ar
conduce la anularea contractului.
 Recrutarea
Membrii AMCOR vor evita angajarea oricărui membru al personalului
clientului pe o altă poziţie, fără o discuţie prealabilă, în acest sens, cu
clientul.
 Abordare
Membrii AMCOR vor aborda cu profesionalism toate tipurile de negocieri cu
clienţii, cu publicul şi cu alţi consultanţi sau organisme oficiale .
Dacă doi sau mai mulţi membrii AMCOR realizează aceeaşi temă sau
activităţi conexe pentru acelaşi client, ei îşi vor concerta eforturile pentru
realizarea misiunii şi nu se vor concura reciproc.
Un client poate decide ca un consultant să poată superviza activitatea altui
consultant.
Membrii AMCOR nu vor accepta să supervizeze activităţile unui alt
consultant membru al Asociaţiei, decât cu informarea acestuia.
 Alţi consultanţi în management
Membrii AMCOR se vor asigura că toţi consultanţii cu care lucrează în
subantrepriză, cunosc şi respectă prezentul Cod Profesional de Conduită.
7. Comparaţie România vs. Uniunea Europeană
Importanţa profesiilor liberale în economia Uniunii Europene, Programul de

reformă economică adoptat la Lisabona de Consiliul Europei a fost menit să facă din
Uniunea Europeană economia cunoaşterii cea mai competitivă şi mai dinamică din lume,
până în 2010. În acest context s-a insistat asupra rolului cheie al serviciilor în economie şi
asupra importanţei acestora pentru creşterea economică şi a locurilor de muncă.
39
Serviciile sunt principalul motor al creşterii în UE întrucât reprezintă 54% din PIB şi
ocupă 67% din locurile de muncă în UE al celor 27.
În cadrul serviciilor, profesiile liberale sunt chemate să joace un rol important în
ameliorarea competitivităţii economiei europene. Circa 1/3 din activitatea serviciilor se
referă la categoria 74 a nomenclaturii NACE intitulată „servicii furnizate în principal
întreprinderilor” care este atribuită profesiilor liberale, ocupând peste 10 milioane de
locuri de muncă, respectiv 6,4% din mâna de lucru utilizată în Europa celor 15 şi
realizând într-un singur an circa 980 miliarde euro cifră de afaceri cu o valoare adăugată
de circa 500 miliarde euro; sectorul profesiilor liberale este un sector dinamic, în creştere
fiind înregistrat cu creştere de 7%.
În plus, profesiile liberale aduc o contribuţie importantă activităţilor economice în
sensul că, calitatea şi competitivitatea lor au repercusiuni asupra ansamblului economiei.
În Italia de exemplu, circa 6% din cheltuielile suportate de către întreprinderile
exportatoare se referă la servicii oferite de profesiile liberale.
Profesiile liberale sunt importante şi pentru că ele au un impact direct asupra
consumatorilor. Concurenţa în acest sector va avea în viitorul apropiat o dimensiune
esenţialmente locală. Un studiu 1 recent solicitat de DG Concurenţă privind incidenţa
economică a modului de reglementare a profesiilor liberale în statele membre arată că o
reglementare lejeră nu constituie un obstacol ci un avantaj pentru crearea de bogăţie;
ţările cu un slab nivel de reglementare înregistrează un mare număr de profesii liberale
care generează o cifră de afaceri globală superioară.
Reglementarea profesiilor liberale
Comitetul Economic şi Social European (CESE) a emis în 2005 un Raport de

informare care prezintă pentru prima dată un tablou de ansamblu al autoreglementării şi
coreglementării în piaţa unică ce probează rolul societăţii civile de motor al construcţiei
Europei.
Succesul autoreglementării şi coreglementării depinde de numeroşi factori precum:

luarea în considerare a interesului general, transparenţa sistemului, capacitatea şi
reprezentativitatea actorilor, eficacitatea urmăririi regulilor stabilite mergând dacă e
cazul până la sancţiuni, spiritul mutual de parteneriat ai actorilor sistemului cu puterea
publică, etc.
Autoreglementarea şi coreglementarea prezintă numeroase avantaje dar şi unele

limite.
Avantaje:
 suprimarea obstacolelor în piaţa unică,
 simplificarea regulilor,
 supleţea şi rapiditatea punerii în lucru,
 descătuşarea circuitelor legislative,
 coresponsabilitatea participanţilor, etc.
Limite:
 eficacitatea modului de urmărire a respectării regulilor şi a
sancţiunilor,
 realizarea unei perfecte compatibilităţi cu ansamblul
reglementărilor existente,
1
Sursa: http://www.ceccar.ro/?P=A733
40
 exigenţele unei încadrări legislative adecvate a unor domenii

care privesc sănătatea, securitatea şi serviciile legate de
interesul general.
Se pare că în viitor, dezvoltarea libertăţilor de autoreglementare şi

coreglementare va fi proporţională cu simţul de responsabilitate a actorilor implicaţi şi cu
eficacitatea pentru utilizatori (consumatori) a prescripţiilor acestora.
Profesiile liberale sunt meserii care presupun o formare specifică precum e cazul
juriştilor, notarilor, contabililor, arhitecţilor, inginerilor şi farmaciştilor. Sectorul se
caracterizează printr-un înalt nivel de reglementare sub forma legislaţiei naţionale sau
autoreglementării de către organismele profesionale. Această reglementare poate avea o
incidenţă mai ales asupra numărului noilor intraţi în profesie, asupra preţurilor practicate
de prestatori, asupra structurii organizaţionale a întreprinderilor furnizoare de astfel de
servicii, asupra modului de efectuarea a publicităţii şi asupra serviciilor rezervate
membrilor profesiei.
În ce priveşte autoreglementarea de către profesie, art. 81 paragraful 1 din

Tratatul de la Maastricht interzice „orice acord între întreprinderi, orice hotărâri de
asociere a întreprinderilor şi orice practici concertate care sunt susceptibile să afecteze
comerţul între statele membre şi care au ca obiect sau ca efect împiedicarea,
restrângerea sau denaturarea jocului concurenţei în interiorul pieţei comune".
În ce priveşte legislaţia naţională, art. 10 paragraful 2 din Tratatul de la Maastricht

interzice statelor membre orice măsuri susceptibile să pună în pericol realizarea scopului
tratatului; citite în corelare cu art. 3 paragraf 1, punct g şi art. 81, aceste dispoziţii impun
statelor membre să nu ia sau să menţină în vigoare măsuri susceptibile să elimine efectul
util al regulilor concurenţei aplicabile întreprinderilor.
Pot apărea deci tensiuni între necesitatea unei reglementări a profesiilor liberale şi
regulile concurenţei conţinute în Tratat.
Necesitatea reglementării unor profesii liberale are la bază trei argumente

esenţiale:
1. Primul se sprijină pe noţiunea de „asimetria informaţiei” între consumatori şi

prestatori de servicii. O caracteristică actuală a profesiilor liberale rezidă în
faptul că prestatorii de servicii trebuie să dispună de un nivel ridicat de
competenţă pe care consumatorii nu o au şi deci nici nu pot să aprecieze
calitatea serviciilor cumpărate; de cele mai multe ori serviciile oferite de
profesiile liberale sunt „produse de încredere” a căror calitate nu poate în mod
uşor să fie determinată printr-o observare prealabilă iar uneori nici prin consum
sau utilizare.
2. Cel de-al 2-lea motiv se sprijină pe „efectele externe"; în cazul anumitor

profesii liberale prestarea serviciilor şi calitatea acestora are o incidenţă mai
mare asupra terţilor şi nu în primul rând sau numai asupra clientului care
cumpără serviciul. De exemplu, contabilul sau auditorul deşi prestează servicii
pentru un client anume (o întreprindere), cu sau fără consimţământul clientului
ei (sau numai unul din ei) pot induce în eroare investitorii, creditorii, furnizorii,
acţionarii, autoritatea fiscală, organismul de bursă precum şi orice alt utilizator
al situaţiilor financiare elaborate de contabil şi/sau controlate de un auditor; o
clădire construită prost poate pune în pericol securitatea publică, etc.
41
3. Cel de-al 3-lea motiv se sprijină pe noţiunea de „bun public". Anumite servicii
ale profesiilor liberale sunt considerate bunuri publice întrucât prezintă
importanţă pentru ansamblul societăţii şi se poate crede că în absenţa unor
reglementări prestatorii de servicii nu furnizează corect aceste bunuri publice;
este cazul unei bune administrări a justiţiei, dezvoltarea unui mediu urban de
calitate, etc.
În plus, pot apărea distorsiuni pe piaţă, precum o aprovizionare insuficientă sau

excesivă, furnizarea de servicii de calitate insuficientă sau îndoielnică, etc. Pot apărea
deci justificate reguli restrictive care vizează păstrarea unui nivel al calităţii serviciilor
profesiilor liberale şi protejarea consumatorilor în faţa relelor practici. De exemplu,
restricţiile în acordarea licenţelor pot împiedica prestatorii incompetenţi să-şi ofere
serviciile şi proceduri disciplinare pot fi utilizate pentru sancţionarea prestatorilor a căror
calitate nu corespunde unor norme minimale. Tot astfel, restricţiile în ce priveşte
publicitatea pot fi utilizate pentru a proteja consumatorii în faţa unei publicităţi
înşelătoare.
În anii 2002-2003 Comisia Europeană a întreprins o vastă acţiune de colectare de

informaţii cu privire la profesiile liberale.
DG Concurenţă a publicat în martie 2003 un studiu independent care a scos în

evidenţă diferenţe însemnate în nivelul de reglementare a profesiilor liberale de la o ţară
la alta. Rezultă următoarele (studiul s-a făcut pe 13 ţări pentru 5 profesii liberale: jurist,
contabil, arhitect, farmacist şi inginer):
- 4 ţări au reglementate toate cele 5 profesii principale (Italia, Austria, Germania,

Luxemburg şi Spania).
- Cele mai puţine profesii reglementate (3 profesii) se află în Marea Britanie,

Irlanda, Danemarca, Suedia şi Finlanda.
- Pe o scară de la 0 la 35, cel mai înalt nivel de reglementare a profesiilor liberale

se înregistrează în Italia (34), Austria (32), Germania (31), Luxemburg (30) iar cel
mai scăzut se înregistrează în Irlanda (10), Marea Britanie (11), Danemarca (12) şi
Finlanda (13).
- Profesia de contabil este reglementată în toate ţările analizate înregistrând nivel

de reglementare de la 10 (În Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca) la 21 (în
Austria), 20 (în Italia şi Franţa), etc.
În rezoluţia sa din 16.dec. 2003 cu privire la organizarea pieţei şi regulile

concurenţei pentru profesiile liberale, Parlamentul european a concluzionat că sunt
necesare reguli în contextul specific al fiecărei profesii mai ales în ce priveşte organizarea
profesiei, calificările, etica profesională, controlul, responsabilităţile, imparţialitatea,
competenţa membrilor, prevenirea conflictelor de interese şi a publicităţii mincinoase,
etc., astfel încât consumatorul final să dispună de garanţiile necesare, cu condiţia ca
aceste reguli să nu constituie restricţii la adresa concurenţei.
În acelaşi timp, Comisia Europeană atrage atenţia asupra ameninţărilor la adresa

concurenţei pe piaţa profesiilor liberale. Exista 5 categorii de restricţii pentru care există
argumente pro şi contra indicând luarea de măsuri pentru revizuirea reglementărilor
existente:
1. preţuri impuse, preţuri recomandate,
2. publicitate,
42
3. condiţii de acces şi drepturi rezervate exclusiv,

4. structura juridica a întreprinderilor
5. practicile multidisciplinare.
Preţurile impuse. În cea mai mare parte a statelor membre onorariile aplicate
pentru serviciile profesiilor liberale sunt negociate liber între prestatori şi clienţii acestora.
Într-un mic număr de cazuri se menţin preţuri impuse, preţuri minime şi/sau preţuri
maxime, aşa cum rezultă din studiul efectuat pentru 6 profesii liberale şi 15 ţări membre:
Serviciul Preţ impus Preţ minim Preţ maxim

Contabilitate Grecia şi Italia (pentru experţi Italia (pentru
Portugalia (pentru contabili) experţi contabili)
audit)
Consilieri fiscali Germania
Arhitecţi Italia, Germania Germania
Ingineri Italia, Germania, Germania
Luxemburg
Jurişti Italia, Austria, Italia
Germania
Notari Belgia, Franţa, Austria, Belgia,
Germania, Spania, Franţa,
Grecia Germania,
Grecia, Italia,
Olanda, Spania
Raportul apreciază că preţurile impuse şi preţurile minime sunt instrumentele

de reglementare cele mai nefaste pentru concurenţă, în măsura în care acestea suprimă
sau reduc semnificativ avantajele pe care o piaţă concurenţială le prezintă pentru
consumatori.
De cele mai multe ori asociaţiile profesionale afirmă că preţurile impuse asigură un
anumit nivel al calităţii serviciilor, dar preţurile impuse nu pot împiedica prestatorii să
ofere servicii de proastă calitate. Sunt alte mecanisme mai puţin restrictive care permit
asigurarea calităţii şi protecţia consumatorilor, cum ar fi măsurile destinate să amelioreze
punerea la dispoziţie şi calitatea informaţiilor privind serviciile oferite ceea ce ar ajuta
consumatorii să aleagă pe baza unei bune informări.
Preţurile maxime ar putea proteja consumatorii de costuri ridicate atunci când
există bariere importante la intrarea în profesie şi lipseşte o concurenţă reală.
Preţurile recomandate. Preţuri recomandate există pentru servicii juridice,
contabile, arhitectură şi tehnice într-un număr mic de state aşa cum rezultă din studiul
efectuat şi anume:
- servicii de contabilitate şi audit în Austria, Portugalia şi Grecia;
- servicii juridice în Austria, Portugalia şi Spania;
- servicii notariale în Austria şi Belgia;
- servicii de arhitectură în Austria, Belgia, Danemarca, Irlanda, Germania şi Spania;
- servicii de inginerie în Austria şi Luxemburg.
Preţurile recomandate sunt argumentate de susţinătorii lor prin aceea că
furnizează informaţii consumatorilor despre costul mediu al serviciilor şi reprezintă un
ghid de orientare pentru aceştia.
Preţurile recomandate au incidenţă negativă asupra concurenţei întrucât pot
facilita coordonarea preţurilor între prestatorii de servicii şi pot înşela consumatorii cu
privire la nivelul rezonabil al preţului.
43
Restricţii în materie de publicitate. Un mare număr de profesii liberale fac obiectul

unor reglementări specifice în materie de publicitate aşa cum rezultă din studiul efectuat.
Restricţii semnificative în materie

Serviciile Interzicerea publicităţii
de publicitate
Contabilitate Franţa Belgia, Germania, Italia, Portugalia,
Luxemburg
Audit Franţa, Spania, Portugalia, Belgia, Germania, Italia, Grecia
Luxemburg
Arhitectură Italia, Luxemburg Irlanda, Germania, Olanda, Austria
Grecia
Juridice Grecia, Portugalia, Irlanda Austria, Belgia, Franţa, Italia,
Spania, Luxemburg
Notariale Franţa, Italia, Spania, Grecia Austria, Germania
Conform teoriei economice publicitatea favorizează concurenţa în măsura în care

prin ea consumatorii sunt informaţi asupra produselor şi serviciilor şi pot decide în
cunoştinţă de cauză. Restricţiile de publicitate riscă să reducă concurenţa crescând costul
colectării informaţiilor pentru diferite produse sau servicii.
Partizanii restricţiilor în materie de publicitate estimează că potenţialii
consumatori întâmpină dificultăţi în evaluarea informaţiilor desprinse din publicitate şi
deci ei au nevoie de o protecţie particulară în faţa publicităţii înşelătoare sau manipulante.
Bineînţeles că profesiile liberale sunt supuse legislaţiei generale a statului care
interzice publicitatea înşelătoare sau mincinoasă şi ca atare restricţiile specifice nu sunt
justificate.
Restricţii de acces şi servicii rezervate. În majoritatea statelor profesiile liberale

fac obiectul unei restricţii cantitative la intrare care se traduc printr-un nivel minim de
studii, examen de acces la profesie şi o experienţă profesională cu o durată minimă.
Adesea, aceste restricţii se completează cu dreptul exercitării profesiei doar în anumite
condiţii. Astfel de restricţii pot avea o contribuţie importantă la garantarea calităţii
serviciilor oferite de profesiile liberale.
În acelaşi timp, o reglementare excesivă în ce priveşte acordarea licenţelor riscă să
reducă oferta de servicii ale profesiilor liberale cu consecinţe negative asupra concurenţei,
calităţii serviciilor şi costurilor consumatorilor.
Sunt trei modalităţi de acţiune:
- scăderea nivelului de exigenţă la intrare atunci când acesta pare disproporţionat
faţă de serviciile ce revin profesiei;
- reducerea serviciilor rezervate diferitelor profesii; în destul de multe cazuri pe
lângă activitatea lor principală unor profesii li se rezervă dreptul de a realiza şi
alte servicii, de regulă, de complexitate mai mică;
- suprimarea drepturilor rezervate în cazul în care există mecanisme mai puţin
restrictive care permit garantarea calităţii (de exemplu, garantarea calităţii
printr-un control calitativ independent).
În orice caz restricţiile cantitative la intrare reduc numărul prestatorilor, deci
ofertă, putând crea monopol.
Reglementări referitoare la structura întreprinderii. Anumite profesii fac obiectul

unor reguli specifice privind structura întreprinderii (acţionari, asociaţi, administratori,
etc.). Aceste reguli pot limita structura proprietăţii, posibilităţile de colaborare cu alte
44
profesii, deschiderea de sucursale, francize sau reţele. De exemplu, astfel de măsuri pot
împiedica juriştii şi contabilii să ofere o consiliere juridică şi contabilă globală pentru
probleme de fiscalitate sau crearea de ghişee unice pentru profesiile liberale în zone
rurale, etc.
Comisia Europeană estimează că regulile referitoare la structura de întreprindere
nu se justifică deloc dacă ele restrâng posibilitatea de colaborare între membrii aceleiaşi
profesii; astfel de reguli se justifică pe pieţele unde este cu adevărat necesară păstrarea
independenţei şi/sau responsabilităţii personale a prestatorului, ca de exemplu
contabilitatea şi auditul.
1
Din punct de vedere concurenţial, următoarele aspecte reprezintă zone
vulnerabile:
I. Bariere la intrarea pe piaţă:
1. Obligativitatea apartenenţei la o asociaţie profesională;
2. Impunerea unor restricţii privind numărul de profesionişti în funcţie de
criteriul
geografic sau în funcţie de criteriul demografic, inclusiv prin limitarea
numărului
de stagiari;
3. Impunerea unor restricţii privind proprietatea.
II. Reguli privind desfăşurarea activităţii pe piaţă:
1. Stabilirea de tarife (obligatorii sau recomandate; minime sau maxime) de
către
organele profesionale cu atribuţii de reglementare;
2. Impunerea unor restricţii de publicitate;
3. Impunerea unor restricţii privind asocierea.
III. Conferirea unor drepturi de monopol privind desfăşurarea unor activităţi
Restricţiile privind concurenţa generează la rândul lor preţuri mai mari
pentru consumatorul acestor servicii şi inhibă dezvoltarea naturală a
afacerilor în aceste domenii.
Profesiile liberale au un caracter mai mult sau mai puţin reglementat în Uniunea
Europeană; necesitatea reglementării şi tipul acesteia (reglementare generală,
fiecărei profesii liberale asupra interesului public, în ţările Uniunii Europene neexistând
o reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite, în funcţie de fiecare
profesie reglementată.
Alte studii2 elaborate la cererea Comisiei Europene au evidenţiat în acelaşi sens că

există importante deosebiri în ceea ce priveşte nivelul de reglementare între ţările
membre ale UE, precum şi între diverse profesii liberale. De asemenea, s-a constat că în
ţările cu un nivel redus al reglementărilor, pieţele nu funcţionează mai rău decât în
cele cu un înalt nivel de reglementare, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat, obţinându-se un
câştig atât pentru consumatori, cât şi pentru practicieni. Pe de altă parte, se observă un
trend ascendent al procesului de dereglementare în domeniul profesiilor liberale, iar
1
Sursa: Raportul comun Consiliul Concurenţei împreună cu Societatea Academică Română: Piaţa
Unică, Piaţa Naţională: politica de concurenţă în sectoare cheie, 2009.disponibil la
http://www.consiliulconcurentei.ro/documente/Raport concurenta_18423ro.pdf
2
Sursa: http://www.houseofeurope.ro/ZCedV/Raport%20concurenta.pdf
45
efectele constau în diferenţieri ale tarifelor, diversificarea serviciilor oferite şi

dezvoltarea profesiei.
Situaţia din România

Din punct de vedere juridic, în România nu există încă un act normativ care să
definească în mod clar profesiile liberale şi să stabilească criteriile pe baza cărora o
profesie poate să fie considerată sau nu ca fiind liberală. Se vorbeşte de „profesii libere
sau liberale” doar în cadrul actelor normative cu caracter fiscal, cu alte cuvinte
reprezentând o categorie de contribuabili.
Totuşi, marea majoritate a acestor profesii sunt astăzi reglementate, chiar dacă
nu în mod unitar. Putem vorbi astfel despre:
 profesii liberale înfiinţate în baza unor legi speciale aprobate de Parlament:
avocaţi, notari publici, auditori financiari, executori judecătoreşti, experţi
contabili şi contabili autorizaţi, practicieni în reorganizare şi lichidare, medici,
medici stomatologi, medici veterinari, farmacişti, psihologi şi asistenţi
medicali;
 profesii liberale ale căror organisme colective au fost înfiinţate în baza unei
Ordonanţe de Guvern privind asociaţiile şi fundaţiile (nr. 26/2000): evaluatori,
experţi tehnici, consultanţi
 profesii liberale incluse sub denumirea de „profesii reglementate” în textul
Legii nr. 200/2004 privind Recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România: restauratori de
monumente istorice, ghizi de turism, consultanţi în domeniul transporturilor
aeriene, maritime, fluviale şi rutiere, profesori din învăţământul
preuniversitar şi superior.
Majoritatea profesiilor liberale care au o structură asociativ-profesională proprie

sunt afiliate la Uniunea Profesiilor Liberale din România.
UPLR este o organizaţie neguvernamentală, apolitică, înfiinţată la data de 11 iunie
2001, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 dobândind personalitate juridică prin
înscrierea sa în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor. Uniunea Profesiilor Liberale din
România este membru cu Statut de observator al Consiliului European al Profesiilor
Liberale - CEPLIS şi al Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale – UMPL.
UPLR participă activ la dialogul social organizat în cadrul Consiliului Economic şi
Social din România, având Statutul de membru observator al acestui organism.
Cele 18 asociaţii membre ale UPLR sunt următoarele:
1. Ordinul Arhitecţilor din România;
2. Camera Auditorilor Financiari din România;
3. Uniunea Naţională a Barourilor din România;
4. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR;
5. Uniunea Naţională a Evaluatorilor din România – ANEVAR;
6. Corpul Experţilor Tehnici din România – CETR;
7. Colegiul Farmaciştilor din România;
8. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România;
9. Colegiul Medicilor din România;
10. Colegiul Medicilor Veterinari din România;
11. Uniunea Naţionala a Notarilor Publici din România;
12. Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din
România;
13. Ordinul Geodezilor din România;
14. Ordinul Tehnicienilor Dentari din România;
15. Asociaţia Consultanţilor în Management din România - AMCOR;
46
16. Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare - ARAI;

17. Camera Consultanţilor Fiscali. - CCF
18. Consiliul de Mediere - CM
În acord cu cutumele europene, UPLR a luat iniţiativă de a celebra, în fiecare an,

la data de 5 noiembrie „ Ziua Profesiilor Liberale din România”. Prima Conferinţă de
lansare a „Zilei Profesiilor Liberale din România” a avut loc la data de 5 noiembrie 2008.
Acest eveniment a fost organizat după model european. Celebrarea „Zilei europene
a profesiilor liberale” a fost decisă în anul 2006 de către Comitetul Economic si Social
European – CESE în care profesiile liberale sunt prezente în calitate de membru.
Evenimentele organizate ulterior în cadrul „ Zilei europene a profesiilor liberale „ au
constituit un succes atât din punct de vedere al amplorii dezbaterilor cât şi al creşterii
vizibilităţii sectorului socio–economic al profesiilor liberale la nivel european.
Bune practici: Sistemul German1

Definiţia Profesiilor Liberale (în germană: Freie Berufe) este stipulată clar atât în
Codul Fiscal German2 § 18 cât şi în Legea Societăţilor în Parteneriat3
§ 1. Profesiile liberale sunt acele activităţi ştiinţifice, artistice, de scriere, predare,

pedagogie exercitate în mod independent, sau alte profesii similare care nu fac obiectul
Legii privind reglementarea comerţului4.
Aceste profesii liberale sunt caracterizate de asemenea prin: calificări profesionale
specifice sau talent creativ; includ prestarea de servicii de rang înalt (mai mult: în mod
personal şi independent din punct de vedere profesional) în interesul angajatorilor şi a
publicului general.
Încadrarea profesiilor liberale în Legea privind impozitarea veniturilor nr. 18 (par.1,

al. 1) precum şi în Legea corporaţiilor şi parteneriatelor, este dată o prezentare sub formă
de listă a profesiilor care trebuie explicit incluse în categoria profesiilor libere. Acestea
includ următoarele:
 Profesii referitoare la sistemul de sănătate

o doctori
o stomatologi
o medici veterinari
o practicieni alternativi
o psihoterapeuţi
o moaşe
o terapeuţi maseuri
o psihologi cu diplomă
 Profesii juridice, consilieri economici şi consultanţi taxe şi impozite
o avocaţi
o agenţi de patente şi brevete
o notari (cu excepţia funcţionarilor publici)
o contabili autorizaţi
1
http://www.working-in-germany.com/liberal-profession-0048.html
2
http://www.gesetze-im-internet.de/estg/__18.html
3
Die Freien Berufe haben im allgemeinen auf der Grundlage besonderer beruflicher Qualifikation
oder schöpferischer Begabung die persönliche, eigenverantwortliche und fachlich unabhängige
Erbringung von Dienstleistungen höherer Art im Interesse der Auftraggeber und der Allgemeinheit
zum Inhalt. http://dejure.org/gesetze/PartGG/1.html
4
Disponibilă on-line la: http://www.gesetze-im-internet.de/gewo/index.html
47
o consilieri taxe şi impozite

o avocaţi fiscali
o consultanţi economişti şi MBA(Master în administrarea afacerilor)
o auditori acreditaţi
 Profesii naturale-ştiinţifice / tehnice
o ingineri
o oameni de ştiinţă
o chimişti
o arhitecţi, planificatori urbani
o piloţi
o experţi care lucrează în mod regulat
 Profesii de comunicare / culturale
o jurnalişti
o reporteri foto
o interpreţi / traducători
o artişti
o autori
o proiectanţi
o tutori / profesori
o învăţători / pedagogi
În afara acestor „profesii listate”, Curtea Fiscală Supremă din Germania şi
legislaţia aferentă au definit un întreg lot de alte profesii similare cu cele listate, care
trebuiau să fie conforme cu una din profesiile enumerate mai sus în privinţa tuturor
criteriilor şi funcţiilor. Mai mult, parcursul educaţional care conduce la o anumită profesie,
pentru ca aceasta să fie încadrată ca similară celor listate, trebuie întotdeauna să fie de
nivel la fel de înalt ca şi educaţia pentru o profesie liberală.
În Republica Federală Germania, în acest moment, există cu puţin sub un milion de

liber profesionişti, calculaţi din perspectiva legislaţiei cu privire la impozitarea veniturilor,
reprezentând până la 9 procente din produsul intern brut.
O profesie liberală are multe avantaje comparativ cu societăţile comerciale cu

asociat unic. Profesiile liberale din perspectiva legislaţiei cu privire la impozitarea
veniturilor NU trebuie să :
 îşi înregistreze tranzacţiile
 devină membrii CCI din Germania
 plătească impozitul pe cifra de afaceri înaintea încasării banilor
 utilizeze contabilitatea în partidă dublă
Mai mult, liber profesioniştii (în comparaţie cu comercianţii) nu sunt îngrădiţi de
niciun plan de dezvoltare pentru locaţia afacerii lor. Aceştia pot, în conformitate cu
Ordonanţa nr.13 privind utilizarea terenului1, să se stabilească în toate tipurile de zone cu
excepţia celor speciale, atât timp cât nu utilizează pentru afacerea lor mai mult de 50 %
din suprafaţa construibilă.
Cei care exercită profesii liberale în conformitate cu legea privind impozitarea
venitului trebuie doar să îşi înregistreze veniturile şi să plătească impozitul aferent.
Oficiul fiscal decide în funcţie de activitatea efectivă, dacă aceasta este liberă sau
asimilată comerţului. Profesiile liberale listate se consideră libere din toate punctele de
vedere. De exemplu, caracterul de liber profesionist al unui jurnalist nu depinde de faptul
că acesta îşi desfăşoară activitatea ca şi societate comercială cu asociat unic sau nu, de
vreme ce aceasta este considerată în mod fix ca profesie liberă. Nu este şi cazul
profesiilor care s-au dezvoltat în ultima vreme şi care nu sunt menţionate în legea privind
1
Disponibila online la: http://www-public.tu-bs.de:8080/~schroete/baunvo.htm#13
48
impozitarea veniturilor sau legea corporaţiilor şi parteneriatelor. Oficiul fiscal tinde să

încadreze aceste profesii ca şi comerciale, obligându-le să plătească impozit pe veniturile
din activitatea de comerţ.
În limbajul cotidian, termenul de „profesie liberală” este frecvent utilizat imprecis,
pentru a descrie o varietate de activităţi independente „libere” în care lucrătorul (la
început) acţionează în interesul propriu. Se suprapune de asemenea cu profesiile liberale
reale din punct de vedere juridic. Totuşi, în utilizarea incorectă din punct de vedere legal,
„freiberuflich” (profesia liberală) în Germania poate desemna ceva care în limba engleză
se traduce prin liber profesionist sau muncă liberă. De asemenea, întreprinderile
individuale, subcontractorii sau un „Werksvertragstätigkeit", sunt deseori asociaţi cu
termenul „freiberuflich" echivalentul PFA in româneşte.
Codul fiscal german oferă chiar şi o listă de verificare a încadrării unei profesii în
categoria Profesii Liberale:
 Următoarele caracteristici generale ajută la clasificarea aproximativă a activităţii
dumneavoastră ca Profesia liberală:
o Solicită studii superioare, talent creativ sau o mare parte din fondurile
proprii în activitate;
o Nu este intenţionată pentru comerţ sau producţie în masă;
o Necesită ca propria activitate (deseori serviciu) să fie proeminentă, în timp
ce în cazul societăţilor comerciale cu asociat unic deseori utilizarea
capitalului şi investiţia mare de la început să fie dominante.
 În caz de îndoială, consultaţi un consilier legal competent pentru a stabili dacă
activitatea dumneavoastră este clasificată ca profesie liberală
o Înregistraţi activitatea dumneavoastră ca liber profesionist la biroul fiscal
de pe lângă reşedinţă.
8. Caracteristici, organizare profesii liberale
8.1. Caracteristici ale PL
Profesioniştii în PL şi reprezentanţii organizaţiilor incluse în UPLR consideră că PL

sunt profesiile care întrunesc cumulativ următoarele caracteristici:
- se practică independent (self-employed) = 100% dintre participanţi au fost
de acord;
- sunt reglementate prin lege sau autoreglementate = 82% dintre participanţi
au fost de acord ;
- necesită o pregătire specifică (specializare) care duce la o competenţă
sporită = opinii împărţite asupra naturii acestei pregătiri;
- au o natura intelectuală = 59% dintre participanţi au fost de acord;
- practicanţii s-au organizat într-un grup profesional (ordine, camere,
asociaţii, barouri, corpuri, colegii, etc.) care a adoptat un cod de etică =
76% dintre participanţi au fost de acord.
Faptul că nu respectă natura intelectuală ca trăsătură determinantă a profesiei şi

lipsa pregătirii de nivel universitar ar duce la excluderea asistenţilor medicali,
tehnicienilor dentari1 şi a moaşelor dintre PL în ciuda faptului că atât Ordinul Asistenţilor
1
Pentru exemplificare iată Obligaţiile de serviciu ale TD: să execute şi să repare coroane dentare,
punţi şi danturi din diferite materiale (plastic, răşini, ceramică, metale inclusiv aurul), să le
modeleze cu mâinile şi cu unelte fine şi maşini de modelat, să le finiseze cu maşinile de finisat (să
le polizeze, să le frezeze, să le găurească), să le toarne cu ajutorul echipamentului special - să sa -
49
Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali cât şi Ordinul Tehnicienilor Dentari

Din România sunt organizaţii membre ale UPLR!
Ca punctele tari ale PL au fost identificate:

- independenţa;
- libertatea contractuală;
- managementul flexibil al timpului;
- creativitatea;
- flexibilitate;
- expertiza şi calitatea serviciilor prestate ;
- mobilitate;
- avantajele financiare (profitabilitate) = numai 47% dintre participanţi au
fost de acord;
- protecţia clientului oferită de reglementarea profesiei sau asigurări
specifice (de ex. malpraxis);
- încrederea de care se bucură din partea publicului este baza PL;
- existenţa unui monopol al organizaţiilor profesionale asupra unor anumite
servicii, un anumit serviciu nu poate fi prestat decât de cei
reglementaţi/autoreglementaţi – 53% din participanţi au fost de acord;
- unele forme de organizare profesionale asigură şi protecţia practicanţilor.
Ca puncte slabe ale PL au fost identificate:
- barierele la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup ;

- răspunderea faţă de client ;
- concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi
ordin profesional ;
- independenţa care face veniturile nesigure;
- necesitatea investiţiilor pentru intrare pe piaţă şi menţinerea standardului;
- existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa;
- obligativitatea cotizaţiilor la organizaţiile profesionale;
- faptul ca unele PL nu-şi pot deduce cheltuielile (artiştii) sau TVA-ul pentru
achiziţiile pe care le fac (medicii);
- lipsa unei reglementări clare şi unitare;
- reacţia acută la criza mondială;
- nu pot accesa fonduri europene;
- unele PL nu pot să-şi facă reclamă;
- sezonalitatea succesului, acum medicii merg cel mai bine, arhitecţii cel mai
rău (din 2008), la fel şi avocaţii.
Drept ameninţările la adresa PL au fost identificate următoarele:
- Deregelementarea drastică;
- Înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie;
- Criza economică mondială;
- Fiscalitatea;
- să execute instrumente şi dispozitive terapeutice - să presteze lucrări speciale pentru chirurgii

plastici - să facă forme şi mulaje necesare din ghips de Paris, cretă şi modele din sârmă - să preia
amprente ale dinţilor şi radiografii făcute de medicul stomatolog, de asistenţii lui sau de tehnicienii
de radiografie, să inspecteze şi să examineze aceste date - să ţină evidenţa produselor prelucrate
sau reparate - să menţină contactul pe cale administrativă cu clinicile dentare. Sursa: Ghidul
Ocupaţiilor: http://www.go.ise.ro/POVOL/943.htm
50
- Iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a

organizaţiilor profesionale interesate;
- Autoritatea statului exercitată fără consultarea profesioniştilor;
- Concurenţa;
- Poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale;
- Imaginea negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de
colegi de profesie;
- Existenţa unui amatorism în profesie;
- Incompetenţa unor reprezentanţi ai statului – ministrul responsabil de
cultură este veterinar;
- Lipsa de comunicare cu guvernul şi autorităţile statului;
- Lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente;
- Lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu
anume.
Sintetizate1 de preşedintele UPLR, Trăsăturile esenţiale ale profesiilor liberale PL

arată astfel:
Secretul profesional
Secretul profesional este piatra de temelie pe care se construieşte încrederea
între profesionişti şi clienţii lor. Această încredere asigură obţinerea unui
serviciu personalizat şi adaptat nevoilor clientului. Profesionistul liberal nu
poate divulga faptele pe care le-a cunoscut cu prilejul exercitării profesiei sale.
Accesul în profesie
Activităţile liberale presupun cunoştinţe cu caracter ştiinţific, juridic sau tehnic,
de un înalt nivel, atestate printr-o diplomă recunoscută. Această calificare, la
care se poate adăuga prestarea unui jurământ sau înregistrarea într-un corp
profesional, condiţionează accesul la exercitarea unei profesii.
Formarea profesională continuă
Menţinerea competenţei profesionale la un înalt nivel constituie o cerinţă
esenţială pentru profesiile liberale. Cei care exercită profesii liberale trebuie
să-şi reactualizeze şi aprofundeze permanent cunoştinţele, pentru a furniza
clienţilor serviciul cel mai adecvat.
Independenţa şi imparţialitatea
Independenţa garantează libertatea de judecată a unui profesionist fără nici o
influenţă din exterior. Regulile profesionale sunt stabilite tocmai pentru a
asigura imparţialitatea prestaţiei, libertatea de evaluare tehnică, consilierea
profesională obiectivă şi evitarea presiunilor şi intereselor externe.
Loialitatea faţă de client
Profesionistul liberal trebuie să-şi informeze clienţii, atât în prealabil, cât şi în
perioada exerciţiului profesional, în legătură cu procedura de urmat pentru
obţinerea rezultatelor scontate.
Integritatea şi demnitatea profesională
Interesul clientului ar trebui să constituie preocuparea primordială a unui
profesionist liberal. Prin urmare, el nu poate avea drept obiectiv principal cursa
pentru câştig sau obţinerea de profituri.
Angajarea responsabilităţii profesionale
1
Sursa: http://www.cariereonline.ro/articol/profesiile-liberale
51
Profesionistul îşi angajează responsabilitatea profesională personală (care

poate fi civilă şi/sau penală) în furnizarea de servicii. În cazul în care nu-şi
îndeplineşte obligaţiile, el se expune urmăririi disciplinare şi/sau judiciare.
Aceasta presupune şi plata unei asigurări de răspundere civilă profesională.
Existenţa unor coduri deontologice
Corpurile profesionale elaborează coduri de conduită şi etică profesională
specifice fiecărei profesii, care să asigure o înaltă calitate în furnizarea
serviciilor profesionale.
Controlul din partea corpului profesional
Corpurile profesionale îşi stabilesc o serie de mecanisme, sisteme şi proceduri
de control a membrilor lor.
8.2. Organizarea profesiilor liberale
1. Arhitecţii
Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), organizaţie profesională, cu
personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu
patrimoniu şi buget propriu, autonomă şi independentă, înfiinţată în baza Legii
nr.184/2001 şi promulgată prin Decretul nr.243/2001, are scopul de a
reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de
arhitect.
Au 6.200 de membri înregistraţi.
2. Auditorii financiari
Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) organizaţie profesională de
utilitate publică, fără scop lucrativ, înfiinţată prin Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr.75/1999, aprobată prin Legea nr. 133/2002, care transpune în
legislaţia românească prevederile Directivei a opta a Uniunii Europene privind
realizarea auditului statutar al documentelor financiar-contabile ale entităţilor
economice şi nonprofit, cu modificările şi completările ulterioare, organizează
şi coordonează activitatea de audit financiar la nivel naţional.
Au 2.995 de membri individuali înregistraţi.
3. Avocaţii
Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) instituţie autonomă şi
independenţa , formată din toţi avocaţii cu drept de exercitare a profesiei,
reînfiinţată în baza Decretului Lege nr.90/1990, cu modificările şi completările
ulterioare, apară interesele profesionale ale membrilor săi şi acţionează
permanent pentru afirmarea prestigiului şi pentru asigurarea autorităţii
profesiei de avocat.
Au 26.025 membri individuali înregistraţi.
4. Contabilii
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR)
organism autonom, de utilitate publică, înfiinţat în baza OG nr. 65/1994
aprobată prin Legea nr. 42/1995 cu modificările şi completările ulterioare,
gestionează activitatea Profesiei Contabile din România.
Merită menţionat că acesta este cel mai vechi organism profesional al PL din
ţara noastră, Corpul Experţilor Contabili fiind înfiinţat în 1921 prin Decret Regal.
În perioada anilor ‘30 era unul dintre cele mai puternice organisme ale
profesiei contabile din Europa şi chiar din lume. Presa timpului vorbeşte chiar
52
despre faptul că profesorii americani semnalau că din România vin cele mai
importante ştiri privind organizarea profesiei contabile. În perioada comunistă
activităţile liberale au fost desfiinţate. A rămas totuşi în picioare, ca o excepţie,
fiind singurul segment profesional care a avut două activităţi oarecum mai
liberale: cea de expert judiciar exercitată de experţi contabili şi cea de cenzor,
acolo unde statul era obligat să introducă cenzori, adică la activităţile de
cooperare internaţională.
In 1992 s-a reînfiinţat acest corp al Experţilor Contabili pe baza aceleiaşi
legislaţii din 1921 foarte puţin adaptată la cerinţele europene actuale. În 1994
CECCAR a fost recunoscut de către autoritatea publică printr-o OG şi o Lege în
1995, iar în 1996 CECCAR a fost recunoscut pe plan internaţional prin faptul că
a devenit în acelaşi an membru plin al IFAC (International Federation of
Accountants) şi membru plin al Federaţiei Experţilor Contabili Europeni. Fac
parte în acest moment din toate organismele regionale ale profesiei şi sunt
chiar iniţiatorii organizării profesiei contabile în regiunea europeană de S-E.
5. Evaluatorii
Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR), organizaţie
profesional-ştiinţifică, neguvernamentală, independentă, nonprofit, cu
personalitate juridică, înfiinţată în baza Sentinţei Civile nr.32/1992,
gestionează profesia de evaluator în România.
6. Experţii tehnici
Corpul Experţilor Tehnici din România (CETR), asociaţie neguvernamentală,

independenţă şi nonprofit, înfiinţată prin Sentinţa Civilă nr.56/1992 a
Judecătoriei Sectorului 1, gestionează activitatea în domeniul expertizei
tehnice din România.
7. Farmaciştii
Colegiul Farmaciştilor din România (CFR), organizaţie profesională,
neguvernamentală, cu personalitate juridică, apolitică şi fără scop patrimonial,
înfiinţat în baza Legii nr.81/1997, exercită un control de specialitate asupra
activităţii ce se desfăşoară în unităţile farmaceutice, monitorizează şi apară
prestigiul corpului farmaceutic.
8. Practicienii în Reorganizare şi Lichidare (lichidatorii judiciari)

Uniunea Naţională a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare (UNPRL),
persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ, înfiinţată
în baza Ordonanţei Guvernului nr.79/1999, cu modificările şi completările
ulterioare, gestionează activitatea profesiei de practician în reorganizare şi
lichidare din România.
9. Medicii
Colegiul Medicilor din România (CMR), organizaţie profesională, cu

personalitate juridică, apolitică şi fără scop patrimonial, înfiinţată în baza Legii
nr.74/1995, acţionează pentru dezvoltarea profesiunii de medic şi a prestigiului
ei în cadrul vieţii sociale.
53
10. Medicii veterinari
Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVR) funcţionează în baza Legii

nr. 160/1998 republicată pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic
veterinar, modificată şi completată de Legea 592/2003 publicată în Monitorul
Oficial al României nr.8 din 7 ianuarie 2004, ca formă de organizare autonomă,
non-guvernamentală, apolitică şi non-profit.
11. Notarii
Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR), organizaţie
profesională a notarilor publici la nivel naţional, cu personalitate juridică, fără
scop patrimonial, înfiinţată în temeiul Legii notarilor publici şi activităţii
notariale nr.36/1995, gestionează activitatea de notar public în România, care
are statutul unei funcţii autonome.
12. Geodezii
Ordinul Geodezilor din România (OGR) este o organizaţie profesională,
nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public,
cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă, care a luat fiinţă
prin legea nr. 16 / 2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez.
13. Consultanţii în management

Asociaţia Consultanţilor în Management Din România (AMCOR) este o
organizaţie profesională neguvernamentală, independentă, nepatrimonială, non
- profit, cu personalitate juridică, constituită pe termen nelimitat, având ca
principal obiect de activitate promovarea şi dezvoltarea consultanţei în
management.
Au 85 de membri individuali înregistraţi.
14. Agenţii imobiliari

Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) este o organizaţie
neguvernamentală înfiinţată în anul 2005, apolitică şi non profit, ce reuneşte
persoane juridice care activează în domeniul imobiliar şi este menită să apere
interesele membrilor săi în raport cu organele de stat, precum şi sprijinirea lor
în desfăşurarea activităţilor curente.
Au 171 membri individuali înregistraţi.
15. Consultanţii fiscali

Camera Consultanţilor Fiscali (CCF) este o organizaţie profesională de utilitate
publică care a fost înfiinţată şi funcţionează pe baza Legii 352 din 3 dec 2007
privind aprobarea OUG 53/2007 pentru modificarea şi completarea OG 71/2001
privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, persoana
juridică fără scop lucrativ, cu patrimoniu şi buget propriu, care asigură accesul
la profesia de consultant fiscal, autorizarea activităţii de consultanţă fiscală,
precum şi organizarea şi conducerea acesteia.
16. Mediatorii judiciari
54
Consiliul de Mediere este un organism autonom de interes public, autoritate

naţională de reglementare în domeniul medierii, înfiinţată prin Legea 192/2006
privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.
Au 973 membri individuali înregistraţi.
Total membri în organizaţiile componente ale UPLR: 153.865.
Fiecare organizaţie profesională românească are un corespondent în UE cu care

colaborează foarte bine atât în planul schimburilor de experienţă, documente statutare şi
membri cât şi pe planul stabilirii şi promovării unor păreri şi iniţiative comune la nivelul
organismelor UE.
55
9. Rezultate finale brute investigaţii
Răspunsurile la cele 23 de întrebări cuprinse în chestionarul on-line folosit pentru colectarea datelor primare au fost colectate şi
sistematizate sub forma unei foi de lucru în format Excel pentru a facilita analiza datelor obţinute. Acest document este anexat în formă
integrală la Anexa 2 şi conţine rezultatele brute aranjate de forma următoare
Total Număr Număr

Tipul Total venit Număr clienţi clienţi Fidelitatea Nivelul
Tipul respondenţilor activităţii Raport venituri 2008 angajaţi 2009 2008 clienţilor competiţiei
reprezentant al unei
autorităţi de stat sau
administraţii locale
reprezentant al unei
Asociaţii membre a UPLR #### 231 #### 22 22 1 3
reprezentant al unei auditor servicii de

Asociaţii membre a UPLR financiar audit financiar 0 0 35 0 0 5 5
instruire
consultat în personal, studii
dezvoltarea şi analize,
Practicant individual de afacerilor, project
profesii liberale trainer management #### #### 1 4 9 4 4
56
10. Analiza rezultatelor
10.1. Analiza răspunsurilor la chestionar
Chestionarul a fost plasat pe website-ul proiectului la adresa http://www.proiect-

dma.ro/ în data de 15 februarie 2010 şi a fost disponibil pentru consultare şi completare
până la data de 15 aprilie 2010. El a fost promovat atât pe situl proiectului cât şi la toate
întâlnirile publice şi interviurile care au avut loc în cadrul activităţilor proiectului; drept
urmare a înregistrat 82 de răspunsuri valide.
Răspunsurile înregistrate la întrebările planificate conform metodologiei de

cercetare au fost următoarele:
1. Ce organizaţie reprezentaţi ?
Procentaj Număr Categorie de respondent

34.8% 23 practicant individual de profesii liberale
reprezentant al unei autorităţi de stat sau
22.7% 15 administraţii locale
16.7% 11 reprezentant al mediului de afaceri
10.6% 7 reprezentant al unei asociaţii membre a UPLR
10.6% 7 reprezentant al unei ONG sau think-tank
1.5% 1 reprezentant al mediului academic
1.5% 1 reprezentant al unei bănci
reprezentant al unei organizaţii profesionale
1.5% 1 neincluse în UPLR
reprezentant al
unei organizaţii
reprezentant profesionale
al unui ONG neincluse în UPLR
sau think-tank
practicant
individual de
reprezentant al profesii liberale
unei asociaţii
membre a UPLR
reprezentant al
mediului de
afaceri
reprezentant al
unei autorităţi de
stat sau
administraţii locale
57
De remarcat este că la Sondaj au participat categorii din cele mai diverse

medii de stakeholderi: atât profesionişti individuali activi în PL cât şi
reprezentanţi ai organismelor statului, mediului de afaceri şi academic, ONG-uri,
etc., ceea ce asigură o diversitate mai mare de opinii şi o reprezentativitate
crescută a rezultatelor cercetării.
Procentaj Număr Categorie

61.3% 49 nespecificat
17.5% 14 traducător/interpret
6.3% 5 consultant în management
2.5% 2 avocat
2.5% 2 Medic
1.3% 1 auditor financiar
1.3% 1 broker imobiliar
1.3% 1 consilier juridic de afaceri
1.3% 1 consultant imobiliar
1.3% 1 expert tehnic
1.3% 1 inginer cadastru
1.3% 1 inginer geodez
1.3% 1 practician în insolvenţă, evaluator
Nespecificat
traducator/interpret
Consultant in management
avocat
medic
auditor financiar
Broker Imobiliar
consilier juridic de afaceri
consultant imobiliar
expert tehnic
inginer cadastru
Inginer geodez
practician in insolventa,
evaluator
58
Este de remarcat că la sondaj au participat atât profesionişti membri ai

UPLR cât şi profesionişti care cel puţin deocamdată nu fac parte din această
organizaţie şi prin aceasta studiul a câştigat în reprezentativitate înregistrând
şi înglobând păreri din tot spectrul PL.
Respondenţii au enumerat următoarele tipuri de servicii reprezentând marea

majoritate a serviciilor oferite de PL:
 management de proiect, consultanţă administraţie publică, traduceri;

 administrare de reorganizări judiciare sau lichidări, restructurări de
afaceri;
 asistenţă medicală primară;
 cadastru, topografie, topografie inginerească;
 consultanţă management, cons. afaceri, cons. proiecte europene ;
 consultanţă imobiliară;,
 Consultanţă în achiziţii publice, în project management şi în
management financiar;
 consultanţă juridică; asistenţă juridică; reprezentare;
 documentaţii intabulare,ptr. autorizaţii construire, trasări construcţii;
 expert instituţional;
 expertize tehnice, judiciare, extrajudiciare, evaluări;
 instruire personal, studii şi analize, project management
 Intermedieri şi reprezentări exclusive ale proprietăţilor
imobiliare/vânzări/închirieri;
 Juridice;
 servicii de audit financiar;
 servicii medicale;
 servicii de traducere, interpretariat, revizie, corectură, localizare.
Procentaj Număr Categorie de venituri

33.3% 9 10.000 - 50.000 RON
18.5% 5 0-1.000 RON
18.5% 5 50.000 - 100.000 RON
14.8% 4 1.000-10.000 RON
11.1% 3 100k - 1m RON
3.7% 1 peste 1m RON
59
peste 1m RON
100k - 1m RON
10.000 - 50.000
RON
1.000-10.000
RON
50.000 - 100.000
RON 0-1.000 RON
Foarte greu a fost de obţinut date despre veniturile practicanţilor atât

datorită reluctanţei acestora în a-şi devoala sursele şi cantitatea veniturilor
cât şi scarcităţii datelor statistice.
Institutul Naţional de Statistică, principala sursă prezumată pentru
astfel de date la nivel naţional, colectează şi publică datele ordonate pe
categorii mari de servicii nediscriminate ceea ce le face surprinzător de
inutilizabile pentru studiul de faţă. Astfel Anuarul Statistic pe 2008 cuprinde
la capitolul:
Servicii de piaţă prestate în principal pentru operatori economici, pe
activităţi şi forme de proprietate printre altele, categoria:
- Activităţi juridice, contabilitate şi revizie contabilă = total 33,1 md
RON.
În această categorie intră fără diferenţiere varii subcategorii de servicii
care sunt prestate de către categorii diferite de profesii liberale astfel:
- toate activităţile de natură juridică prestate către Operatori
Economici: consiliere, mediere, executori judecătoreşti, expertiza tehnică,
etc.
- toate activităţile de natură contabilă prestate către Operatori
Economici: contabilitate curentă, audit statutar al conturilor, studii şi
consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii, auditul pentru emitere de acţiuni şi
obligaţiuni, consultanţă şi asistenţă fiscală, audit financiar-contabil
Sau o altă categorie care acoperă integrat mai multe domenii ale
profesiilor liberale:
- Arhitectură, inginerie şi alte consultaţii tehnice = total 390 md RON
Sau la volumul 3 cap 15.: Activităţile întreprinderii:

- Activităţi juridice, contabilitate, studii de piaţă, consultaţii pentru
afaceri şi management = total 8803 mil RON
- Activităţi de proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice,
testări şi analize tehnice = total 7163 mil RON
60
Unele surse disparate indică varii nivele ale veniturilor diferitelor

categorii de PL şi din această cauză este imposibil cu mijloacele prezente în a
identifica şi segmenta într-un mod satisfăcător piaţa PL. Ca exemplu, ultima
culegere de date apărută în România cu privire la veniturile unei categorii de
profesii liberale, şi anume: Anuarul Caselor de Avocatură1 a cules şi interpretat
date contabile de la numai 100 de case mari de avocatură din Bucureşti
cuprinzând numai 1600 de avocaţi dintr-un total de peste 26.000 de avocaţi
înregistraţi în barourile legale. Această lucrare indică o plajă incertă a
veniturilor cu vârfuri de peste un milion de euro şi o productivitate cu vârfuri la
peste 200.000 de euro pe avocat, ceea ce este departe de a fi reprezentativ în
condiţiile actualei conjuncturi economice caracterizate de recesiunea globală.
Procentaj Număr Categorie de venituri

25.9% 7 10.000 - 50.000 RON
22.2% 6 0-1.000 RON
18.5% 5 100k - 1m RON
14.8% 4 1.000-10.000 RON
11.1% 3 peste 1m RON
7.4% 2 50.000 - 100.000 RON
50.000 - 100.000
RON
10.000 - 50.000
peste 1m RON RON
1.000-10.000
RON
0-1.000 RON
100k - 1m RON
Chiar şi din răspunsurile limitate numeric înregistrate la chestionarul

online se poate observa o scădere a veniturilor PL intre anii 2008-2009, cel mai
probabil ca urmare a efectelor crizei globale care în 2009 au început să fie
1
Anuarul Caselor de Avocatura, ed. Ziarul Financiar, apr. 2010
61
resimţite acut şi în România influenţând toate categoriile de servicii deci şi cele

prestate de profesiile liberale.

72.4% 21 1 angajat
24.1% 7 2-10 angajaţi
3.4% 1 peste 10 angajaţi

81.3% 26 1-100
12.5% 4 100-1000
6.3% 2 1000-3000
62
1000-3000
100-1000
1-100

68.8% 22 1-100
25.0% 8 100-1000
6.3% 2 1000-3000
1000-3000
100-1000
1-100
Se poate observa dinamica negativă a acestui indicator în 2009 faţă de

2008 şi restrângerea generală a pieţei, crescând proporţia operatorilor cu sub
100 clienţi pe an faţă de cei cu peste 100 si 1000. Se păstrează ca importanţă
primară segmentul de operatori care au între 1 şi 100 de clienţi pe an.
63

29.3% 12 frecvenţi
22.0% 9 mediu
19.5% 8 client permanent
19.5% 8 Unic
9.8% 4 rar
rar
frecventi
unic
client mediu
permanent
De notat că peste 60% din respondenţi înregistrează un grad peste medie

de loialitate a clienţilor şi aproape jumătate din ei au clienţi permanenţi şi
frecvenţi confirmând încă o dată dacă mai era nevoie încrederea de care se
bucură PL în ochii populaţiei şi agenţilor economici care beneficiază de
serviciile acestora.
10. Care este gradul de competitivitate în domeniul dvs ?

34.1% 14 F. acut
31.7% 13 Puternic
17.1% 7 Mediu
0.0% 0 Slab
17.1% 7 F. Slab
64
F. Slab
Slab F. acut
Mediu
Puternic
De remarcat că aproape două treimi din respondenţi consideră că gradul

de competitivitate internă al profesiei este puternic sau chiar foarte acut în
vreme ce doar 17% cred că acesta este foarte slab.
11. Care credeţi că este avantajul dvs. faţă de concurenţă ?

39.3% 11 Experienţa
17.9% 5 Profesionalism
17.9% 5 Calitatea
14.3% 4 Seriozitatea
7.1% 2 Brandul
3.6% 1 Preţul
Pretul
Brandul
Seriozitatea
Experienta
Calitate
Profesionalism
65
Cel mai important factor cheie al succesului în profesie pare a fi de

departe experienţa, urmată de profesionalism, calitatea serviciilor prestate
şi Seriozitate în relaţia cu clienţii. Important de asemenea este că Preţul
joacă un rol insignifiant în diferenţierea concurenţială.
12. Cum sunt preţurile dvs. faţă de media pieţei ?

48.8% 20 egale
22.0% 9 foarte mici
19.5% 8 mari
9.8% 4 mici
0.0% 0 foarte mari
mici foarte mari
mari
egale
foarte mici
Nici un respondent nu a recunoscut că ar avea tarifele mult mai mari

decât media pieţei în schimb cei mai mulţi, aproape jumătate admit că sunt la
nivelul mediu al pieţei iar un sfert declară că au tarifele foarte mici faţă de
media pieţei.
13. Cum apreciază clienţii preţurile dvs ?

54.1% 20 egale
21.6% 8 foarte mici
13.5% 5 mici
10.8% 4 mari
0.0% 0 foarte mari
66
foarte mari
mari
mici
egale
foarte mici
Aceleaşi proporţii se menţin şi în cazul în care respondenţii redau

părerile clienţilor despre nivelul tarifelor pentru serviciile prestate.

48.8% 20 Bune
29.3% 12 Excelente
14.6% 6 Foarte proaste
4.9% 2 Mediocre
2.4% 1 Slabe
Mediocre Slabe
Foarte
proaste
Bune
Excelente
67
Respondenţii au admis în proporţie de aproape două treimi că serviciile

lor sunt recunoscute de clienţi drept bune şi foarte bune în timp ce numai 7%
le-au recunoscut ca fiind Slabe sau Mediocre ceea ce apare drept foarte logic
ţinând cont de puterea reglatoare a pieţii care funcţionează în aproape toate
PL: cine nu livrează servicii de bună calitate se va auto-exclude de pe piaţă.
15. Care credeţi că este puterea de negociere a furnizorilor dvs. faţă de dvs?

19.5% 8 F. mare
12.2% 5 Mare
34.1% 14 Medie
26.8% 11 Slabă
7.3% 3 F. slabă
F. slaba
F. mare
Slaba
Mare
Medie
16. Care credeţi că este puterea de negociere a clienţilor dvs. faţă de dvs.?

14.6% 6 F. mare
22.0% 9 Mare
43.9% 18 Medie
17.1% 7 Slabă
2.4% 1 F. slabă
68
F. slaba
F. mare
Slaba
Mare
Medie
17. Dacă există produse substitut pentru produsele dvs., cum credeţi că este
ameninţarea lor?

2.4% 1 F. puternică
4.9% 2 Mare
24.4% 10 Medie
19.5% 8 Slabă
14.6% 6 F. slabă
34.1% 14 Nu pot fi substituite
F. puternica
Mare
Nu pot fi
substituite
Medie
F. slaba Slaba
69

38.1% 8 Piaţa este în creştere
23.8% 5 Independenţă şi flexibilitate
Profesionişti puţini pe
19.0% 4 domeniu
9.5% 2 Rentabilitate financiară
9.5% 2 Profesionalism şi certificare
Profesionalism
Rentabilitatea
Piata in
crestere
Profesionisti
putini
Independenta

27.3% 6 Criza mondială
22.7% 5 Concurenţa internă şi externă
18.2% 4 Lipsa legislaţiei specifice
18.2% 4 Clienţi neinformaţi
13.6% 3 Slaba pregătire a unor colegi
70
Slaba
pregatire a
unor colegi
Criza
mondiala
Clienti
neinformati
Concurenta
Lipsa
legislatiei
20. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează

profesiile liberale?

21.7% 41 Evoluţia puterii de cumpărare
16.4% 31 Rata inflaţiei
14.8% 28 Evoluţia PNB
14.3% 27 Disponibilitatea creditului
10.6% 20 Cursul de schimb
10.1% 19 Rata şomajului
10.1% 19 Rata dobânzii
2.1% 4 Evoluţiile bursiere
Evoluţiile
Rata bursiere Evoluţia
dobânzii puterii de
cumpărare
Rata
şomajului
Cursul de
schimb
Rata inflaţiei
Disponibilitat
ea creditului Evoluţia PNB
71
21. Care credeţi că sunt problemele legislative care influenţează profesiile

liberale?

Cadrul general de reglementare a
22.8% 50 profesiei
22.8% 50 Politica fiscală
14.2% 31 Legislaţia muncii
12.8% 28 Legislaţia comercială
8.7% 19 Politica bugetară
6.4% 14 Politica monetară
5.0% 11 Echilibrul puterilor în stat
4.1% 9 Relaţia sindicate-patronat
3.2% 7 Legislaţia de mediu
Relaţia sindicate-
Legislaţia de mediu
patronat
Cadrul de
Echilibrul puterilor
reglementare
Pol. monetară
Pol. bugetară
Legislaţia Pol. fiscală

comercială
Legislaţia muncii
22. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează

profesiile liberale?

22.7% 49 Nivelul educaţional
21.8% 47 Atitudinea populaţiei faţă de afaceri
17.6% 38 Atitudinea faţă de muncă
15.3% 33 Atitudinea faţă de investitori
Atitudinea faţă de autorităţile
12.0% 26 statului
4.6% 10 Imigraţia
72
3.7% 8 Evoluţiile demografice

1.4% 3 Migrarea internă
0.5% 1 Probleme etnice
0.5% 1 Atitudinea faţă de minorităţi
At. faţă de minorităţi

Probleme etnice
Evoluţiile Migrarea internă
demografice
Imigraţia Nivelul educaţional
At.faţă de autorităţi
At. faţă de investitori
At. faţă de afaceri
At. faţă de muncă
23. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile

liberale?

Rata de înnoire a
22.8% 45 produselor/serviciilor
16.8% 33 Calitatea infrastructurii
13.7% 27 Dotarea echipamente de calcul
Viteza de înlocuire a
11.2% 22 produselor/serviciilor
Calitatea sistemului de
12.7% 25 telecomunicatii
8.1% 16 Rata de înlocuire a dotărilor
7.6% 15 Încadrarea cu personal tehnic
7.1% 14 Ritmul de apariţie a invenţiilor
73
Ritmul de
apariţie a
Încadrarea cu invenţiilor Rata de înnoire
personal tehnic a produselor
Rata de
înlocuire a
dotărilor
Calitatea sist.
IT Calitatea
infrastructurii
Viteza de
înlocuire a Dotarea IT
produselor
24. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai

domeniul dvs/ profesiile liberale?

37.0% 20 Probleme legislative
27.8% 15 Consecinţele crizei mondiale
16.7% 9 Reglementarea profesiei
Tentativele de reglementare excesivă
9.3% 5 ale organismelor statului
9.3% 5 Concurenţa internă
Concurenta Lipsa
interna numerarului
Tentativele de
reglementare
excesiva
Probleme
legislative
Reglementarea
profesiei
Consecintele
crizei mondiale
74
10.2. Analiza mediului extern în care evoluează Profesiile Liberale (PLEST)
Studiul macro-mediului operatorului economic permite depăşirea orizontului

mediului concurenţial deoarece analizează o serie de factori externi care afectează în
mod uniform un mare număr de sisteme de afaceri (nu numai operatorii din acel sector).
Aceşti factori, care la prima vedere par foarte îndepărtaţi şi fără repercusiuni asupra
viitorului operatorului economic, au în realitate o influenţă indirectă asupra acesteia, în
timp ce influenţa inversă este limitată.
a) Categoriile de factori ai macro-mediului (elementele analizei PEST)
Varietatea şi multiplicitatea factorilor ce intervin în macro-mediul firmei impun

gruparea şi analiza lor în cel puţin patru categorii clasice distincte:
1. politico-legali (PL),
2. economici (E),
3. socio-culturali (S)
4. tehnologici (T).
P. Factorii politico-legali sunt cei care formează mediul politic - juridic -

administrativ extern al organizaţiei. Ei provin din întreg sistemul de relaţii stabilit între
puterea politică, administraţia locală / regională / naţională şi lumea afacerilor, în special
în domeniul legislaţiei şi reglementărilor legale.
Stabilitatea politico-legală scuteşte lumea afacerilor de şocuri importante, iar un

climat politic care asigură garanţia şi reduce riscul este un factor dinamizator pentru orice
iniţiativă de afaceri.
Câţiva factori politico-legali a căror influenţa este de obicei cântărită:
 rolul puterii publice în viaţa afacerilor (reglementări şi
dereglementări guvernamentale);
 gradul de stabilitate politică (echilibrul puterilor în stat, pactul
social);
 evoluţia şi consecinţele riscului politic (evaluarea riscului politic se
poate face în baza unor criterii politice ce au în vedere structura
socială, instituţiile - constituţie, birocraţie, sindicate, - liderii şi
personalităţile, corupţia, conflictele interne şi externe, tensiunile
etnice sau religioase);
 politica monetară, valutară, bugetară sau fiscală a statului;
 modificări în curs sau de perspectivă a unor texte legale sau juridice;
 activitatea lobby-urilor;
 oportunităţile şi pericolele integrării euroatlantice.
În cadrul acestui studiu s-a constatat că dintre factorii cei mai importanţi în ceea
ce priveşte influenţa atât pozitivă cât şi negativă asupra activităţii acestora sunt, în
ordinea descrescătoare a influenţei:
 Cadrul general de reglementare a profesiei
E. Factorii economici sunt cei care formează mediul economic în care operează
organizaţia. Analiza mediului economic al unei ţări presupune, ca exemple comune,
studierea principalelor variabile macroeconomice: rata creşterii economice, soldul
contului curent, datoria externă, dependenţa de exporturi, inflaţia, rata dobânzii,
raporturile dintre economii şi investiţii, raportul dintre serviciul datoriei externe şi PIB.
75
Agenţiile de risc utilizează aceste criterii economice, alături de cele politice, în calcularea
indicelui de risc de ţară, indicator sintetic al oportunităţilor şi ameninţărilor acestui
sistem.
Principalii factori economici care au fost analizaţi sunt deci: rata inflaţiei şi a
dobânzii, cursurile de schimb valutar, PIB şi deficitul bugetar, rata şomajului,
productivitatea muncii la nivel macro şi mezoeconomic, tendinţele bursiere, fluctuaţia
preţurilor, rata sărăciei şi consumul populaţiei.
Ca urmare a cercetării a rezultat ca cei mai importanţi factori economici pentru PL
din România sunt, în ordinea descrescătoare a influenţei:
 Evoluţia puterii de cumpărare

 Rata inflaţiei
 Evoluţia PNB
Merita de subliniat evolutia pozitiva a indicatorului Disponibilitatea creditului,

evolutie putin sesizata de respondenti si ca atare o oportunitate prea putin fructificata. In
ultima perioada si in contratimp cu evolutia negativa a pietelor financiare, in Romania au
aparut o serie de servicii de creditare tintite numai pe profesii liberale. In prezent banci
precum Raiffeisen Bank sau Libra Bank (care se si intuleaza explicit drept Banca Profesiilor
Liberale) au dezvoltat produse bancare destinate persoanelor fizice care practica profesii
liberale, recunoscand si pe aceasta cale importanta sociala si potentialul financiar al
acestora.
Astfel in cadrul ofertei Raiffeisen Bank se precizeaza ca: Se adreseaza segmentului

de nisa al pietei format din acele profesii liberale intelectuale, indiferent de forma de
organizare a afacerii (SRL sau PFA). In strategia Profesii Liberale Raiffeisen Bank, ne
propunem sa cunoastem indeaproape nevoile profesionistilor din domeniile de activitate
ale nisei de piata (medical, legal, accountant, architect, pharma, etc), dezvoltand un
parteneriat de calitate pe termen lung cu clientii nostri.
Specializarea este cuvantul pe care il urmam.... De aceea in 2008 am inclus in
segmentul nostru programele MEDICAL (cabinete medicale, stomatologice, veterinare si
tehnica medicala) si LEGAL (cabinete si birouri de avocatura, notariale, ale executorilor
judecatoresti si ale practicienilor de insolventa).
S. Factorii socio-culturali sunt cei care formează acel mediu specific (mediul
demo-psiho-lingvistic, mediul socio-cultural) constituit din modele de comportament
individual şi de grup care reflectă atitudini, valori şi obiceiuri.
Sistemul de valori al societăţii, ca şi comportamentele care motivează acest sistem,

constituie un element specific de direcţionare pentru sistemul de afaceri. Atitudinea
populaţiei faţă de muncă, stilul de viaţă, securitatea socială, atitudinea etnică, religioasă
şi ecologică, nivelul educaţional, mobilitatea populaţiei şi structura pe vârste,
reglementările de natură etică, atitudinea faţă de calitatea produselor şi cea de
economisire - sunt câţiva din factorii socio-culturali care pot influenţa situaţia unor
sectoare economice şi a afacerilor aferente.
Ca urmare a cercetării a rezultat că cei mai importanţi factori socio-culturali
pentru PL din România sunt, în ordinea descrescătoare a influenţei:
76
T. Factorii tehnologici sunt cei care stau la originea formării mediului tehnologic.
Tehnologia, în sensul larg al noţiunii, constituie acea competenţă a macro-mediului
reprezentată de un set de procese prin care o combinaţie oarecare de resurse sunt
transformate în produse ale acestuia. Toate evoluţiile tehnologice au efect asupra
creşterii şi maturităţii sectoarelor economice şi influenţează frontierele dintre segmentele
strategice prin modificarea factorilor lor cheie de succes. Tot ele stau uneori la originea
unor servicii noi (nu se produce ceea ce cere piaţa, ci se produce ceea ce rezultă din
exercitarea presiunii tehnologice, urmând ca ulterior să se genereze piaţa) sau la
dispariţia unora din cele existente (pericolul substituirii poate duce la dispariţia cererii) şi
ca în dese rânduri fac diferenţierea între competitori (reprezentând o sursă a avantajului
competitiv).
Cele mai importante semnale tehnologice care trebuie inventariate sunt rata
inovaţiei tehnologice şi gradul relativ de risc. Ele sunt determinate în principal de
următorii factori tehnologici: cheltuielile guvernamentale pentru cercetare, viteza de
transfer a tehnologiilor, atracţia tehnologică a sectorului şi alura arborelui lui tehnologic,
rata de înnoire a produselor, ritmul de apariţie a invenţiilor, calitatea sistemului de
telecomunicaţii.
Ca urmare a cercetării a rezultat că cei mai importanţi factori tehnologici pentru

PL din România sunt, în ordinea descrescătoare a influenţei:
 Rata de înnoire a produselor şi serviciilor

 Dotarea echipamentelor de calcul
Concluzionând se poate determina următoarea cartografie a vectorilor de influenţă

din macro-mediul de evoluţie al profesiilor liberale în România:
PL E
- Cadrul de - Puterea de cumpărare
reglementare - Rata inflaţiei
- Politica fiscală - Evoluţia PNB
- Legislaţia muncii - Disponibilitatea creditulu
- Legislaţia comercială
Mediu
intern
S T
- Nivelul educaţional - Rata de înnoire
- Atit. faţă de afaceri - Cal. infrastructurii
- Atit. faţă de muncă - Dotarea IT
- Atit. faţă de investitori - Viteza de înlocuire a
produselor/serviciilor
77
10.3. Analiza mediului intern de evoluţie al Profesiilor Liberale (Porter)
Conform unor autori1 consacraţi pe plan global în domeniul strategiei în afaceri,

primul determinant al profitabilităţii unei afaceri este atractivitatea domeniului economic
în care acesta activează.
Modelul de analiză dezvoltat pentru prima dată de profesorul Michael Porter de la
Harvard se bazează pe interpretarea a 5 factori care îşi exercită influenţa în mediul
concurenţial specific fiecărui sector de activitate. Puterea fiecărui factor şi combinarea
lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensităţii concurenţei şi, în ultimă
instanţă, determină rentabilitatea sectorului – măsurată prin randamentul pe termen lung
al capitalului investit.
Chiar daca intensitatea competiţiei diferă de la un sector la altul, ea este
determinată în general de aceleaşi forţe de bază, reprezentate practic de entităţi identice.
Cele cinci forte ale lui Michael Porter care determină gradul de competitivitate şi
atractivitate sunt:
1. Firmele nou intrate pe piaţă (intrarea unor competitori noi)
2. Puterea furnizorilor (puterea de negociere a furnizorilor)
3. Puterea clienţilor (puterea de negociere a cumpărătorilor)
4. Ameninţarea produselor sau serviciilor de substituţie
5. Concurenţa din sectorul de activitate (rivalitatea intre competitorii
existenţi).
Puterea însumată a acestor cinci forte determină abilitatea unei firme de a activa
într-un anume domeniu şi de a produce profit.
In principal, analiza forţelor concurenţiale are în vedere anticiparea modului în

care se vor deplasa factorii aflaţi la baza acestor forţe şi de a reacţiona corespunzător la
deplasarea lor. Analiza s-a orientat către determinarea forţelor esenţiale ale sectorului
analizat, către studiul mărimii şi sensului acestor forţe, cât şi spre cunoaşterea
posibilităţilor pe care le are o firmă de a le influenţa.
1) Gradul de rivalitate între concurenţii existenţi
Confruntaţi cu aceleaşi probleme şi expuşi în general aceloraşi riscuri, concurenţii

dintr-un sector luptă unii împotriva altora pentru obţinerea unor poziţii avantajoase, iar
rivalitatea lor poate îmbrăca diverse forme: concurenţa prin preţ, bătălii publicitare,
introducerea de produse noi, ameliorarea serviciilor sau garanţiilor pentru clienţi. O
rivalitate intensă este în beneficiul clienţilor şi evident în detrimentul rentabilităţii
concurenţilor existenţi.
Rivalitatea intensă este după Porter 2 rezultatul acţiunii unui complex de factori
structurali, care se găsesc în strânsă legătură unii cu alţii:
 prezenţa unui număr ridicat de concurenţi sau a unor concurenţi de
dimensiuni relativ egale, face deseori neobservată sporirea numărului
„rebelilor", care considera că acţiunile lor nu vor fi observate de firmele
rivale ;
 ritmul lent de dezvoltare al sectorului, care determină firmele concurente
să se angajeze într-o luptă aprigă pentru cote de piaţă ;
1
11. Strategy: Process, Content, Context, Bob de Witt & Ron Meyer, ed. International Thompson
Business Press, 1998, pag. 345
2
Apud Diagnostic Global Strategic - Analiza Strategica a Mediului Concurential, Aristita Rotila,
Diana Solomon, Facultatea De Stiinte Economice
78
 costurile fixe înalte obligă firmele să-şi utilizeze complet capacităţile de

care dispun, ceea ce duce deseori la diminuarea sensibilă a preţurilor, mai
ales în condiţiile unui exces de capacitate;
 lipsa diferenţierii determină deseori cumpărătorii ca în alegerile lor să se
axeze pe preţ şi calitate, generând astfel o concurenţa puternică ;
 diversificarea concurenţilor şi mizele strategice înalte generează
comportamente diferite în sector ;
 barierele înalte de ieşire din sector obligă unele firme să rămână şi să
continue lupta aici, chiar dacă câştigul lor este redus sau înregistrează
pierderi.
In ceea ce priveşte profesiile liberale din România s-a constatat ca urmare a

cercetării efectuate în cadrul acestui studiu ca aproape două treimi din respondenţi
percep mediul de acţiune ca având un grad de competitivitate internă al profesiei
puternic şi chiar foarte acut.
2) Ameninţarea noilor intraţi pe piaţa
Noii intraţi reprezintă firme/practicieni care pot intra sau care au intrat deja în
sector, concurând operatorii deja existenţi. Aceştia aduc cu ei noi capacităţi strategice şi
dorinţa de a cuceri părţi de piaţă.
După Porter, principalele tipuri de bariere de intrare într-un sector sunt:

 economiile de scară (sau de talie), adică fenomenul de scădere a costurilor
medii pe termen lung datorat creşterii volumului producţiei şi vânzării,
care-l obligă pe noul intrat să pătrundă pe piaţă fie pe scara mare, caz în
care este posibilă o reacţie puternică a firmelor concurente, fie pe scară
redusă, caz în care el este nevoit să accepte un dezavantaj de cost, ambele
variante fiind deci indezirabile ;
 diferenţierea prin produs realizată de firmele ce operează pe piaţă ;
 nevoia de capital, deci necesitatea de a investi resurse financiare
considerabile pot constitui bariere serioase în special în sectoarele în care
costurile ridicate de publicitate sau cercetare-dezvoltare nu mai pot fi
recuperate;
 costurile de schimbare a partenerului de afaceri, adică costurile cu care se
confruntă cumpărătorul atunci când trece de la produsul unui furnizor la
produsul altui furnizor;
 accesul la canalele de distribuţie;
 dezavantaje de cost faţă de clienţii existenţi pe piaţă;
 politica guvernamentală dusă de stat în domeniul eliberării licenţelor,
limitării accesului la materiile prime, reglementării şi restricţionării
anumitor activităţi poate avea efecte directe sau indirecte asupra noilor
intraţi, limitând sau împiedicând intrarea în sector.
In ceea ce priveşte profesiile liberale din România, datorită atât barierelor

considerabile plasate la intrarea în unele profesii cât şi constatării că experienţa este
primul factor cheie de succes în majoritatea profesiilor, se poate conchide fără dubiu că
ameninţarea noilor intraţi pe piaţă este slabă.
3) Presiunea exercitată de produsele şi serviciile de substituţie
Produsele şi serviciile de substituţie sunt cele care îndeplinesc o funcţie identică

cu cea a produsului sau serviciului de referinţă.
79
Cele mai întâlnite astfel de produse/servicii sunt:

 cele unde evoluţia merge în sensul unei ameliorări a raportului calitate-preţ
în comparaţie cu ce propune actualmente sectorul;
 cele care sunt propuse de sectoare cu profituri ridicate şi unde marja
scăderii preţului devine importantă.
În privinţa profesiilor liberale din România, jumătate din cei chestionaţi au fost de
părere că serviciile şi produsele pe care le livrează nu pot fi substituite sau pot fi
substituite foarte greu.
4) Puterea de negociere a clienţilor
Clienţii încearcă să obţină reduceri de preţ negociind servicii mai întinse şi de mai
bună calitate şi aţâţând rivalitatea între concurenţii existenţi. Acţiunile lor pot avea un
efect substanţial asupra rentabilităţii sectorului, iar intensitatea lor este în funcţie de
puterea deţinută de fiecare grup.
După Porter, un grup de cumpărători poate fi considerat puternic dacă se

îndeplinesc următoarele condiţii:
 este un grup concentrat sau achiziţionează o cantitate mare din produsele
vânzătorului;
 produsul/serviciul livrat necesită importante cheltuieli de aprovizionare sau
are o pondere semnificativă în totalul achiziţiilor făcute de cumpărător;
 serviciile achiziţionate din sectorul de activitate sunt standard sau
nediferenţiate;
 când se confruntă cu un cost redus de schimbare al partenerului de afaceri;
 când obţine profituri reduse şi vrea deci să-şi reducă cheltuielile de
aprovizionare;
 când produsul realizat de sectorul de activitate nu este important pentru
calitatea produselor şi a serviciilor cumpărătorului;
 când cumpărătorul dispune de informaţii complete despre cerere, preţurile
de pe piaţă şi chiar costurile furnizorului (el dispunând astfel de o putere
mai mare de negociere).
În privinţa profesiilor liberale din România, jumătate din cei chestionaţi au fost de
părere că pentru serviciile şi produsele pe care le livrează, puterea de negociere a
clienţilor este de grad mediu.
5) Puterea de negociere a furnizorilor
Furnizorii, crescând preţul, reducând calitatea şi modificând condiţiile de livrare a

produselor lor, au posibilitatea de a reduce rentabilitatea sectorului. Mâna de lucru poate
fi de asemenea considerată ca un furnizor capabil de a exersa o mare influentă în diferite
sectoare. Angajaţi extrem de competenţi sunt greu de găsit pe piaţă, cum de altfel o
mână de lucru sindicalizată poate, prin negocieri, să-şi prevaleze o parte substanţială din
profitul sectorului.
Un grup de furnizori devine puternic dacă:

 este dominat de un număr restrâns de firme şi este mai concentrat decât
sectorul de activitate în care-şi vinde produsele;
 nu este obligat să facă faţă unor produse substituibile care se adresează
aceluiaşi sector de activitate;
80
 sectorul de activitate nu constituie un client important al grupului de

furnizori;
 produsul/serviciul său constituie o intrare importantă pentru activitatea
derulată de cumpărător;
 produsele grupului sunt diferenţiate sau impun costuri de schimbare a
partenerului de afaceri.
Pentru profesiile liberale din România, peste jumătate din cei chestionaţi au fost
de părere că pentru serviciile şi produsele pe care le livrează, puterea de negociere a
furnizorilor este de grad mediu şi slab.
Însumând rezultatele de mai sus, forţele competiţionale ale micro-mediului

profesiilor liberale din România se pot ordona după greutate astfel:
Puternice: competiţia internă
Medii: - puterea clienţilor
- Puterea furnizorilor
Slabe: - Noii intraţi
- Serviciile substitut
Urmărind şi maparea acestor forţe, va rezulta următoarea cartografie a vectorilor

de impact din micro-mediul de evoluţie al profesiilor liberale în România:
Noi
entranţi:
slabă
Competiţia
Furnizori: internă: Clienţi:
mediu puternică mediu
slab
Substitute:
slabă
11. Concluzii şi recomandări
Profesiile liberale joacă un rol major în dezvoltarea economiei romaneşti şi a celor

europene, aducând o contribuţie substanţială la bunul mers al societăţii, creşterea
produsului naţional şi a numărului de locuri de muncă.
81
Lipsind o definiţie unanim acceptată în cadrul juridic, profesioniştii din PL şi

reprezentanţii organizaţiilor incluse în UPLR consideră că PL sunt profesiile care întrunesc
cumulativ următoarele caracteristici:
- se practică independent (self-employed);
- sunt reglementate prin lege sau autoreglementate ;
- necesită o pregătire specifică (specializare) care duce la o competenţă sporită
- au o natura intelectuală;
- practicaţii s-au organizat într-un grup profesional (ordine, camere, asociaţii,
barouri, corpuri, colegii, etc.) care a adoptat un cod de etică.
În Uniunea Europeană Profesiile liberale au un caracter mai mult sau mai puţin
reglementat; necesitatea reglementării şi tipul acesteia (reglementare generală,
fiecărei profesii liberale asupra interesului public, în ţările Uniunii Europene neexistând o
reglementare cu caracter general, ci tratamente diferite, în funcţie de fiecare profesie
reglementată.
Profesiile liberale prezintă un mediu competitiv cu o atractivitate economică de grad

mediu. Atractivitatea acestui mediu se manifestă prin doua tendinţe:
1. mediul este atractiv pentru că:
- puterea de negociere a cumpărătorilor şi a furnizorilor este redusă
- ameninţările prezentate de noii intraţi pe piaţă şi servicii substitut sunt slabe
2. mediul nu este atractiv pentru că:
- rivalitatea internă este foarte puternică
- barierele de intrare sunt ridicate
Între factorii de succes în profesie cei mai importanţi sunt: de departe experienţa,
urmată de profesionalism, calitatea serviciilor prestate şi seriozitate în relaţia cu clienţii
iar Preţul joacă un rol insignifiant în succesul concurenţial.
Practicanţii profesiilor liberale se bucură de: independenţă, libertate contractuală,

management flexibil al timpului, mobilitate, încredere din partea publicului, rezultate
financiare superioare, iar unele categorii de PL beneficiază şi de existenţa unui monopol al
organizaţiilor profesionale asupra unor anumite servicii.
Problemele întâlnite de practicanţii profesiilor liberale sunt de genul: bariere la

intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup, răspunderea faţă de client,
concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin profesional,
independenţa financiară care face veniturile nesigure, existenţa unor tarife minime care
limitează concurenţa, lipsa unei reglementări clare şi unitare, reacţia acută la criza
mondială, imposibilitatea pentru cei funcţionând legal ca PFA de a accesa fonduri
europene.
Drept ameninţări la adresa PL au fost identificate următoarele: deregelementarea

drastică, înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie, criza economică mondială,
iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor profesionale
interesate, autoritatea statului exercitată fără consultarea profesioniştilor, poziţionarea
uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale, imaginea negativă generată de calitatea
slabă a unor servicii prestate de colegi de profesie, existenţa unui anume amatorism în
profesie, lipsa de comunicare cu guvernul şi autorităţile statului, lipsa unor acţiuni de
82
lobby sistematice şi eficiente, lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de

un domeniu anume.
Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii româneşti, iar

cei care le exercită ocupă un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a

prezent, mai multe tipuri de abordări, în funcţie de factorii politici şi de interesele pe
care diferitele grupuri profesionale le-au promovat printr-un lobby mai mult sau mai puţin
organizat şi eficient.
Recomandări:
1. Întărirea colaborării între organizaţiile profesiilor liberale şi ministerele de

resort atât în chestiuni generice cât şi în probleme punctuale;
2. Iniţierea unor discuţii multilaterale între ministerele de resort şi organizaţiile
profesiilor liberale şi consultări publice mai largi asupra oportunităţii unei
iniţiative legislative cu tema Legea Cadru Generală a PL;
3. Încurajarea asociaţiilor profesionale să producă standarde profesionale prin
auto-reglementare.
12. Abrevieri
AMCOR - Asociaţia Consultanţilor în Management din România

ANEVAR - Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România
ARAI - Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare
CAFR - Camera Auditorilor Financiari din România
CCF - Camera Consultanţilor Fiscali
CCR - Camera de Comerţ a României
CECAR - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
CETR - Corpul Experţilor Tehnici Din România
CFR - Colegiul Farmaciştilor din România
CM - Consiliul de Mediere
CMR - Colegiul Medicilor din România
CMVR - Colegiul Medicilor Veterinari din România
FG – Focus Grup
INS – Institutul Naţional de Statistică
OAR - Ordinul Arhitecţilor Din România
OGR - Ordinul Geodezilor din România
PL – Profesii Liberale
UAP - Uniunea Artiştilor Plastici
UNBR - Uniunea Naţională a Barourilor din România
UNNPR - Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România
UNPIR - Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România
UPLR – Uniunea Profesiilor Liberale din România
13. Bibliografie.
83
1. Profesiile liberale, Reglementare, doctrina, jurisprudenţa. Av. Madalin

Niculeasa, ed. Universul Juridic, 2006
2. Legalitatea, continuitatea şi unicitatea ordinului profesional al avocaţilor din
România, prof. Corneliu-Liviu POPESCU
3. Revista Pandecte Juridice
4. Elemente de doctrină ţi deontologie a profesiei contabile, Marin Toma, Jaques
Potdevin, Ed. CECAR 2008
5. Revista de Evaluare – The Valuation Jurnal, nr. 4/2009, ed. IROVAL
6. Strategic management – an integrated approach, Charles W.L. Hill, Gareth R.
Jones, ed. Houghton Mifflin Company, 1998
7. Analysis for marketing planning, Donald R. Lehman, Russell S Winner, ed.
Richard D. Irwin Inc. 1994
8. Managementul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Ovidiu Nicolescu, ed. Economică,
2001
9. Marketing Theory and Practice, Michael J. Baker, ed. Macmillan, 1990
10. Management Strategic, Bogdan Bacanu, ed. Teora, 1999
11. Strategy: Process, Content, Context, Bob de Witt & Ron Meyer, ed.
International Thompson Business Press, 1998
12. Revista Contabilitatea, Expertiza Şi Auditul Afacerilor, iunie 2006
13. Revista Tribuna Economică, nr. 8/2007
14. Economist Intelligence - Country Report Romania March 2010
15. Diagnostic Global Strategic - Analiza Strategică a Mediului Concurenţial,
Aristita Rotila, Diana Solomon, Facultatea De Ştiinţe Economice
16. Anuarul Caselor de Avocatură, ed. Ziarul Financiar, apr. 2010
14. Anexe
1. Chestionar Sondaj On-line

2. Lista participanţi Focus Grup
3. Raport Sinteză Focus-Grup Sala 1
4. Raport Sinteză Focus-Grup Sala 2
5. Prezentarea pentru Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării
rezultatelor studiilor
6. Lista de participanţi la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării
7. Raport Sinteză Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării
84
Anexa 1. Chestionar Web-survey
Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la profesiile liberale!
Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe

această temă.
Chestionarul este anonim şi va folosi în final la cristalizarea unor propuneri de măsuri

de sprijinire a profesiilor liberale de către MECMA.
Completarea acestui studiu durează maxim 15 minute.
Vă mulţumim pentru participare, pentru timpul şi înţelegerea Dvs.
Inainte=>
24. Sunteţi :
a. reprezentant al unei autorităţi de stat sau administraţii locale => go to 20.

b. reprezentant al unei Asociaţii membre a UPLR => go to 2.
c. reprezentant al mediului de afaceri => go to 20.
d. reprezentant al mediului academic => go to 20.
e. reprezentant al unei bănci => go to 20.
f. reprezentant al unei ONG sau think-tank => go to 20.
g. reprezentant al unei Camera de Comerţ => go to 20.
h. reprezentant al unei Organizaţii profesionale neincluse în UPLR => go to 2.
i. Practicant individual de profesii liberale => go to 2.
Completaţi de ex. cu : notar, pictor, consultant imobiliar, etc.
Enumeraţi primele trei categorii de servicii/produse pe care le oferiţi.
27. Venitul dvs/firmei/cabinetului în 2009 a fost de
Completaţi cu suma în RON.
85
28. Venitul dvs/firmei/cabinetului în 2008 a fost de
Completaţi cu suma în RON.
Completaţi cu numărul angajaţilor, dacă santeţi practicant

individual treceţi 1.
Completaţi cu numărul aproximativ de clienţi, fie ei organizaţii ori

persoane.
Completaţi cu numărul aproximativ de clienţi (organizaţii ori

persoane)..
Completaţi cu o cifra de la 1 (serviciu unic) la 5 (client permanent).

33. Cum apreciaţi nivelul de concurenţă în domeniul dvs profesional?
Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte slab) la 5 (foarte acut).

34. Care credeţi că este avantajul dvs. comparativ faţă de concurenţă ?
Completaţi cu ceea ce credeţi că vă avantajează/diferenţiază de

concurenţă.
35. Cum sunt preţurile/tarifele/onorariile dvs. faţă de media pieţei ?
Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte mici) la 5 (foarte mari).

36. Cum apreciază clienţii preţurile/tarifele/onorariile dvs ?
Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte mici) la 5 ((foarte mari)..

Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte proaste) la 5 (excelente).

Nu suntem OPC,vă mulţumim pentru un răspuns onest.
38. Intre dvs. şi furnizorii dvs. cine are puterea de negociere mai mare?
86
Completaţi cu o cifră de la 1 (numai furnizorii) la 5 (numai dvs).

39. Intre dvs. şi clienţii dvs. cine are puterea de negociere mai mare?
Completaţi cu o cifră de la 1 (numai clienții) la 5 (numai dvs).

40. Dacă există produse substitut pentru produsele/serviciile dvs, cum credeţi că
este ameninţarea lor?
Completaţi cu o cifră de la 1 (foarte slabă) la 5 ((foarte puternică).

Dacă produsele/serviciile dvs. nu pot fi substituite treceţi 0.
Enumeraţi pe scurt trei aspecte.

Enumeraţi pe scurt trei aspecte.

43. Care credeţi că sunt problemele macroeconomice care influenţează profesiile
liberale?
 Evoluţia PNB
 Rata şomajului
 Rata dobânzii
 Rata inflaţiei
 Evoluţia puterii de cumpărare
 Evoluţiile bursiere
44. Care credeţi că sunt problemele legislative care influențează profesiile liberale?
 Cadrul general de reglementare a profesiei dvs.
 Legislaţia de mediu
 Politica monetară
 Politica bugetară
 Echilibrul puterilor în stat
 Relaţia sindicate-patronat
45. Care credeţi că sunt problemele socio-culturale care influenţează profesiile

liberale?
 Evoluţiile demografice
 Probleme etnice
87

 Migrarea internă
 Imigraţia
 Atitudinea faţă de religie
 Atitudinea faţă de minorităţi
46. Care credeţi că sunt factorii tehnologici care influenţează profesiile liberale?
 Rata de înnoire a produselor/serviciilor
 Calitatea sistemului de telecomunicaţii
 Dotarea cu echipamente de calcul
 Încadrarea cu personal tehnic
 Ritmul de apariţie a invenţiilor
 Rata de înlocuire a echipamentelor/dotărilor
47. Care credeţi că sunt problemele particulare cu care se confruntă numai

domeniul dvs/ profesiile liberale?
Enumeraţi pe scurt trei.

48. Care credeţi că sunt măsurile legislative care pot sprijini domeniul dvs. de
activitate/ profesiile liberale?

49. Care credeţi că sunt măsurile de reglementare care pot sprijini domeniul dvs. de
activitate/profesiile liberale?

50. Care credeţi că sunt măsurile antibirocratice care pot sprijini domeniul dvs. de

51. Care credeţi că sunt măsurile fiscale care pot sprijini domeniul dvs. de

52. Care credeţi că sunt activităţile de informare care pot sprijini domeniul dvs. de
88
53. Care credeţi că sunt activităţile de consultanţă şi training care pot sprijini
domeniul dvs. de activitate/profesiile liberale?
Dacă doriţi să detaliaţi anumite răspunsuri sau aveţi nelămuriri legate de chestionar,vă
rugăm adresaţi întrebările şi comentariile dvs. la aanghel@archidata.it
Vă mulţumim pentru contribuţia dvs. şi vă asigurăm că timpul dvs. a fost folosit într-un
mod util !
89
Anexa 2.Lista participanţilor la FOCUS GRUPUL cu tema „Particularităţile

profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor liberale”
23 februarie 2010
Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.
Asociaţia Consultanţilor în Management din România,

1. Raluca HĂU - Manager AMCOR
AMCOR
European Affairs Counsellor
2. Ciprian SANDU Department for European Affairs
Goverment of Romania
European Affairs Counsellor
3. Maria BACIU Department for European Affairs
Goverment of Romania
4. Dumitru Vieru CNIPMMR
5. Anca Popescu Departamentul pentru Afaceri Europene
6. Dorina Gont Uniunea Naţională a Executorilor Judecatoreşti
7. Ana DICULESCU - SOVA Camera de Comerţ Americană în România
8. Cristina DAIANU Camera de Comerţ Americană în România
9. Alex MASSACI Camera de Comerţ Americană în România
10. Codru VRABIE Trainer Independent

Autoritatea Naţională pentru Protecţia
11. Laurenţiu SOLACU
Consumatorilor
12. Valdimir NERISANU ARAI -Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare
13. Miruna POPESCU Uniunea Naţională a Notarilor Publici
14. Cristiana GOCIU Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
15. Nicoleta CRIŞAN Consiliul Concurenţei
16. Lucian BOZIAN Consiliul Concurenţei
17. Mihai BADEA Asociaţia Traducătorilor din România
18. Adriana POPP Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
19. Nicolae MIRICĂ Uniunea Profesiilor Liberale din România
20. Ruxandra MOLDOVEANU Institutul Naţional de Statistică - România

Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de
21. Sanda MAZILU
Afaceri
22. Cezar ILIU
Afaceri
23. Caia Neculai Ordinul Geodezilor
24. Serban Dumitru Uniunea Artiştilor Plastici
25. Chioaru Mihai Uniunea Artiştilor Plastici
26. Cristiana Russu Uniunea Artiştilor Plastici
90
Nr.
crt.
27. Petru Lucaci Uniunea Artiştilor Plastici
28. Dan Ifrim Camera de Comerţ Bucureşti
29. Teodor Dragan UCECOM
30. Cristian Mateescu UCECOM
31. Danut Branza CENTROCOOP
32. Olivia Vaduva Camera de Comerţ a României

33. Anne Marie Dumineca
Afaceri
91
Anexa 3. Raport - sinteză Focus Grup 1 Sala 1
CUPRINS
1. Scopul Focus Grupului .............................................................................. 100
2. Loc de desfăşurare .................................................................................. 100
3. Participanţi ............................................................................................ 100
4. Timp şi durată ........................................................................................ 101
5. Constatări generale .................................................................................. 101
6. Constatări specifice / răspunsuri la întrebări .................................................. 102
7. Sugestii şi recomandări ................................................................................ 8
1. Scopul Focus Grupului:

Focus-grupul s-a desfăşurat în cadrul Proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 este implementat
de firmele de consultanţă Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România)
prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”pentru Ministerului
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar.
Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare informaţii
pentru realizarea studiilor 1.4 Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale şi 1.6.
Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea profesiilor liberale din structura
proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri”
Tema anunţată prin invitaţia de participare la FG a fost:
Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor
liberale aflate în subordinea MECMA.
2. Loc de desfăşurare
 Bucureşti
 Hotelul Capital Plazza
 Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54
 Sala de Conferinţe Ion Mincu 2
3. Timp şi durată:
 23 Februarie 2010,
 9:40-11:50
4. Participanţi
La sesiune de lucru din sala 1 au participat un număr de 14 persoane, (anexa: lista
participanţilor FG1) reprezentând următoarele instituţii şi organizaţii:
- Ministerului Economiei Comerţului Mediului de Afaceri (2 persoane)
- Departamentul pentru Afaceri Europene (2 persoane responsabile cu Programul Naţional
de Reforme până la orizontul anului 2020)
92
- Autoritatea pentru Valorificare a Activelor Statului,

- Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
- Consiliului Concurenţei
- Asociaţia Traducătorilor din România
- Camera de Comerţ Americană în România (Amcham) (3 persoane, dintre care: două în
calitatea lor de avocaţi şi un consilier fiscal din partea PricewaterhouseCoopers)
- Uniunea Naţională Executorilor Judecătoreşti
- Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI)
- UCECOM
5. Constatări generale
Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la Focus Grup, precum
şi metodologia de lucru stabilită pentru desfăşurarea focus-grupului a determinat ca, din
punct de vedere organizatoric, participanţii să fie impărţiţi în două sub-grupe care au
desfăşurat sesiunile de lucru simultane, dar în spaţii separate. Conform Ghidului de focus-
grup moderatorii au urmărit aceleaşi linii de subiecte supuse discuţiei şi metode de lucru
similare, inclusiv sub aspect tehnic (înregistrare audio).
Astfel, optimizarea numărul de participanţi pe grup a permis asigurarea de şanse egale de
implicare la discuţii a acestora.
In al doilea rând, s-a obţinut o structură echilibrată, respectiv la nivel asociativ dar şi
individual, practicanţi independenţi. La acestea s-a adăugat, heterogenitate şi diversitate
de profesii şi calificări în cadrul grupului de discuţii .
Aspectele de receptivitate din partea organizaţiilor invitate şi de bună organizare
evidenţiate mai sus au permis valorificarea experienţei diferite dar, în acelaşi timp, au
asigurat complementaritatea observaţiilor şi punctelor de vedere şi au creat bunele
premise ca toţi membrii grupului să ia cuvântul nestingheriţi şi să se simtă valorificaţi din
punct de vedere al expertizei proprii sau/şi a organizaţiilor lor.
Focus-grup-ul a facilitat şi uniformizarea înţelegerii abordărilor conceptuale, a avut şi o
latură (indirectă) educaţională prin clarificările pe care şi le-au oferit reciproc la
întrebările puse de unii participanţi.
Un alt beneficiu indirect a constat în faptul că participanţii au avut prilejul prin
organizarea focus grup-ului de a socializa si a se relaţiona la nivel informal.
6. Constatări specifice/răspunsuri la întrebări

Referitor la definiţia profesiilor liberale şi clarificări conceptuale
Opiniile exprimate de participanţi au scos în relief următoarelor constatări specifice:
- orice încercare a autorităţilor de a subordona categoriile de profesii liberale ar fi
păgubitoare, contraproductivă şi împotriva naturii a profesiilor liberale,
caracterizate prin comportamentul independent şi autonom, legi de organizare şi
funcţionare proprii, dublate de reglementări proprii din partea organismelor
profesionale statutare care exclud dependenţa administrativă de o autoritate
guvernamentală;
- în cadrul categoriei largi a profesiilor liberale există profesii care au vechi state de
funcţiuni şi au o identitate foarte bine definită (ex. avocaţii) şi profesii mai noi,
93
care-şi caută identitatea (ex. executorii judecătoreşti, notarii sau chiar agenţii
imobiliari) şi alţii care urmăresc să intre pe aceasta piaţă a profesiilor liberale (ex.
consilierii de proprietate intelectuală, business angles);
- diversitatea categoriilor este mare şi se mai semnalează şi încercări de „a
parazita” aceste profesii şi de a slăbi structurile lor asociative, prin înfiinţarea de
organisme paralele (ex. la cel de al II-lea aşa-zis Barou de Avocaţi);
- profesiile liberale se caracterizează prin exigenţa auto-impusă referitoare la
standardele de calitate (se aduce ca argument preocuparea Baroului de apropiere a
cerinţelor profesionale la intrarea în această profesie cu cele de impuse
magistraţilor, respectiv judecătorilor, prin parcurgerea unui examen, a unei
perioade de stagiu, urmată de titularizare);
profesiile liberale organizate devin ele însele instituţii ale statului şi de aici nevoia
a unui dialog instituţionalizat real şi nu de unul mimat de către organismele
guvernamentale;
- raportat la statutul de independenţă, autonomie al profesiilor liberale rolul
autorităţii este de a crea un cadru de sprijin prin politici publice şi nu de control al
activităţii sau de subordonare pe linie de raportare administrativă;
- prin urmare, au conchis participanţii profesiile liberale pot fi în aria de competenţe
a unei autorităţi dar, prin intermediul organismelor profesionale, trebuie implicate
în procesul de consultare cu privire la reglementările ce vizează domeniile
respective de activitate. Implicarea organismelor profesionale proprii în procesul
de reglementare ar înlătura situaţii de neadmis, precum cele întâlnite în
reglementarea profesiei de avocat prin OUG 159/2009 care ulterior a fost
declarată neconstituţională, şi asupra căreia Baroul nu a fost consultant (fapt
apreciat de întreaga profesie ca un gest de ostilitate la adresa acesteia din partea
autorităţii).
Referitor strict la caracteristicile care reunesc profesiile liberale opiniile participanţilor s-
au îndreptat către:
- independenţa, ca o trăsătură definitorie;
- caracterul intelectual, creativ şi chiar cel artistic (diferitele profesii din zona
industriei creative şi artistice în plin proces de dezvoltare);
- autoreglementarea de către organismele profesionale NECONVENŢIONALE proprii.
A fost exprimată şi o opinie singulară conform cărei poate o mai potrivită titulatură
ar fi cea de profesii reglementate;
In ceea ce priveşte caracteristica de autoreglementare, participanţii au făcut şi o serie de
sublinieri specifice, precum:
- Unele organisme profesionale aflate în etapa de clădire a unei identităţi proprii
sunt în plin proces de autoreglementare şi în căutare de bune practici (de ex ARAI
la constituire s-a inspirat din experienţa americană a NARE!! pe care nu a preluat-o
ad literam, ci de o manieră adaptată la specificul pieţei imobiliare din Romania;
- In cazul altor profesii liberale intrate mai nou pe piaţă, iniţierea proiectelor de
acte normative a fost făcută (în absenţa organismelor profesionale proprii) de către
cele ale statutului care practic au substituit absenţa la început a organismele
profesionale. Participanţii au ilustrat cu mai multe exemple, şi anume de către:
Ministerul de Justiţie pentru executorii judecătoreşti, de Ministerul Transporturilor,
Locuinţei pentru profesii precum inspectori independenţi de şantiere construcţii
etc.). Iniţierea procesului de reglementare prin legi cadru şi alte acte normative,
de către autorităţile de stat nu le absolvă/exonerează de declanşarea procesului
de consultare cu organismele profesionale ale breslei odată ce acestea s-au
94
constituit. De altfel, numai prin mecanismul consultărilor publice aceste organisme

profesionale îşi pot înainta propunerile de politici publice şi acte normative,
deoarece ele nu au drept de iniţiativă legislativă;
- Autoritatea de stat însăşi are nevoie de sprijinul şi de expertiza acestor categorii
profesionale, astfel încât procesul de adoptare a actelor normative cadru de
înfiinţare şi organizare a profesiei să nu fie viciat de lipsa de profesionalism şi de
necunoaşterea realităţilor;
- Reglementărilor cadru generale privind concurenţa trebuie să asigure accesul noilor
intraţi în profesie, dar nu în detrimentul calităţii şi calificărilor profesionale, ceea
ce justifică impunerea de către breasla proprie a unor cerinţe profesionale şi de
experienţă.
Concluzie: indiferent de titulatura folosită, profesie liberală sau liberă (deşi prima este
mai adecvată în opinia participanţilor şi deja consacrată) caracteristicile de bază sunt:
independenţa, autonomia, auto-reglementare din partea organismelor profesionale
neconvenţionale, caracterul intelectual şi creativ cu accent pe valoarea adăugată mare.
Întrebare: Care sunt punctele tari şi, respectiv slabe ale profesiei dvs?
Puncte tari:
- plusvaloarea adusă de profesiile liberale în plan economic atunci când consiliază
afacerile;
- calificări profesionale relevante în contextul actual al crizei (consilieri fiscali,
consultanţi financiari);
- coeziune socială sporită ;
- capacitate ridicată de a purta dialog instituţionalizat cu autorităţile;
- profesionalismul şi reguli de conduită profesional;
- notorietate şi prestigiu social câştigate în timp;
- investiţiile de intrare în exercitarea profesiei sunt încă la un nivel redus (ex. agenţi
imobiliari);
- existenţa de reuniuni asociative în care se discută problemele comune ale breslei.
Puncte slabe:
- Comunicare dificilă cu autorităţile şi între diferitele categorii de profesii liberale;
- suprareglementarea domeniului de activitate şi asigurarea conformităţii cu cadrul
legislativ şi de reglementare cadru general;
- absenţa dialogului real şi al consultărilor adevărate;
- flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din UE (în pofida transpunerii
directivei privind serviciile în spaţiul comunitar şi a eforturilor de recunoaştere a
diplomelor de studii, se mai menţin totuşi o serie de bariere administrative pentru
specialiştii români, precum examenul de limbă etc.)
- lipsa de omologare a studiilor, diplomelor împiedică exercitarea de către români a
profesiei în spaţiul pieţei unice europene;
- o anume vulnerabilitate care îşi are originea în neapartenenţa la categoriile
profesionale clasice (de ex cea de angajat, salariat într-o unitate economică) face
ca cei ce practică profesii liberale să fie mai greu de asimilat prin prisma altor
tipuri de reglementări în domeniul protecţiei sociale, aspecte de muncă sau
beneficii sociale (ex. situaţia concediilor de maternitate);
95
- necunoaşterea de către instituţiile statului a specificului diferitelor categorii de

profesii liberale;
- în zona agenţilor imobiliari se apreciază că nu întotdeauna punctele slabe ţin de
factori interni acestei categorii profesionale, spre ex generate de lipsa de
convergenţă între interesele breslei (pe cale de coagulare) şi interesele
autorităţilor care sunt de cu totul altă natură (de ex. impozitarea, impunere TVA,
etc.);
- totuşi, sunt şi slăbiciuni ce ţin de îmbunătăţirea organizării proprii pe cele două
nivele: agenţii şi agenţi imobiliari;
“Ce măsuri credeţi că ar putea fi luate în sprijinul domeniului dvs?”

Răspunsurile şi opiniile exprimate pot fi sintetizate astfel:
- promovarea de mecanisme de consultare reale şi chiar de parteneriat public cu
profesiilor liberale, de cate orice autoritate de stat în procesele de reglementare
cadru;
- obligativitatea de a se face analize de impact regulator din partea iniţiatorilor de
proiecte de acte normative cadru, dar şi de mai multă atitudine pro-activă din
partea celor interesaţi, care nu trebuie să se mărginească la reacţie atunci când
propunerile de reglementări se află deja într-un anumit stadiu de elaborare;
- în ceea ce priveşte măsurile de politică fiscală nu ar fi indicat un tratament special
sau un regim propriu, deoarece politică fiscală este una de ordine publică;
- în ceea ce priveşte educaţia continuă acesta este o măsură care poate fi dusă la
îndeplinire de către organismele asociative proprii, dar cu o susţinere mai mare pe
parte de accesare a fondurilor europene şi de către organismele profesionale şi
canalizarea acestor resurse către instruirea membrilor;
- în anumite profesii liberale intrarea este mult prea uşoară cu efect asupra
profesionalismului, se impun criterii mai stricte de acordare a autorizării de către
Ministerul Justiţiei;
- deşi, în domeniul imobiliar există trei asociaţii , cu toate acestea nu este un
institut de formare profesională propriu şi preocupările de profesionalizare ale
agenţilor şi agenţiilor sunt foarte slabe. Deoarece sunt preocupări de înfiinţarea a
unui institut de pregătire propriu domeniului, s-ar impune măsuri de sprijin pe
aceasta direcţie, eventual prin accesarea de fonduri europene, pentru că breasla
se confruntă cu dificultăţi financiare generate de prăbuşirea pieţei imobiliare.
- în cazul altor categorii profesionale formarea profesională poate fi condusă de
către structuri de formare profesională din structura unor ministere (de ex.
Cultura);
- măsuri de stimulare a schimbului de experienţă inter-profesii liberale şi cu restul
Europei, sprijin şi îndrumare în afilieri internaţionale, reţele de comunicare;
- măsuri de promovare a clauzelor de exclusivitate şi a clauzei de comision zero
pentru cumpărător în condiţii de informare corectă şi echilibrată a ambilor
parteneri (vânzătorul de proprietate imobiliară şi cumpărătorul)
- reducerea sau chiar eliminarea TVA-ul de 5 % mai ales în contextul stimulării
construcţiei de locuinţe noi sau în programul guvernamental „prima casă”
- din punct de vedere al impozitării profesiile liberale sunt tratate ca PFA, apare
astfel riscul de supraimpozitare luând bază de calcul greşită pentru determinarea
impozitelor datorate (exemplu impozitului pe profitul brut, care se aplică luând în
96
calcul toate categoriile de venituri, inclusiv din vânzarea unor elemente de

patrimoniu, şi nu numai cele din activităţile de bază);
- măsuri specifice în politica de contribuţii sociale; prevederile legale actuale nu
sunt corecte în raport cu profesiile liberale, pentru că sunt trataţi din aceasta
perspectivă ca angajaţi, deşi cei ce-şi practică independent profesia îşi asumă
unele riscurile antreprenoriale, riscuri pe care cei cu statut de salariaţii nu şi le
asumă, fapt pentru care ar trebui introduse măsuri de plafonare a anumitor
contribuţii sociale;
- pentru profesiile liberale încă insuficient reglementate să se acorde atenţie sporită
la prevederile de natură comercială.
- tratamentul echivalent cu IMM-urile în analiza solicitărilor de finanţare la
programele operaţionale, atât la obţinerea de credite din partea sistemului bancar,
dar şi la accesarea de finanţări nerambursabile din programele operaţionale;
- măsuri de dezvoltarea a comportamentului antreprenorial, în ultimă instanţă, la
nivelul profesiilor liberale
Întrebarea: care sunt principalele impedimente/bariere în desfăşurarea activităţii?

Răspunsurile şi opiniile împărtăşite de participanţi au condus la următoarelor concluzii:
- necunoaşterea sau neconştientizarea suficientă a rolului şi atribuţiilor pe care le au
profesiile liberale într-o piaţă liberă;
- lipsa de comunicare instituţională atât cu organisme guvernamentale, cât şi între
profesii, sau înlăuntrul aceleaşi profesii, care îngustează sau împiedică accesul la
informaţii şi baze de date;
- în domeniul imobiliar impedimentul principal este legat de nivelul şi modul de
formare a comisioanelor percepute, accentuate de reculul de pe piaţa imobiliară.
- La aceasta se adaugă fărâmiţarea ofertei de pe piaţa imobiliară în absenţa
promovării clauzelor de exclusivitate şi a asumării riscului alături de ofertant, prin
comisioanele de succes (success fee); De altfel, mai corect ar fi ca tariful sa fie
asimilat unui onorariu pentru serviciile de brokeraj, informare, consultanţă,
promovare, decât să fie asimilat cu comision de intermediare;
- onorariile ar trebui să aibă legătură şi cu calificarea profesională a agentului
imobiliar, cu experienţa lui anterioara şi, în felul acesta, s-ar descuraja şi intrare
pe piaţă a unora necalificaţi;
Întrebarea: Care este impactul crizei economice asupra profesiei/domeniului dvs.?

Distribuţia răspunsurilor oferite de către participanţi a condus la evidenţierea
următoarelor aspecte semnificative:
- criza a condus la scăderea volumului de lucru în aproape toate profesiile, cu puţine
excepţii cele de contabilitate, servicii de consiliere fiscală. Astfel, sunt categorii
de profesii liberale puternic afectate de restrângerea cererii, de reducerea
tranzacţiilor comerciale, de diminuarea investiţiilor la modul general, dar şi a
proiectelor de investiţii în construcţii în mod particular (exemplu agenţii imobiliari,
traducătorii sau chiar avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti). În schimb,
pentru categoria consultanţilor financiari,fiscali, contabililor autorizaţi efectele
crizei nu se resimt decât poate la nivelul tarifelor sau a momentului
decontărilor/încasărilor deoarece clienţii lor au probleme de flux de numerar etc.
Mai mult decât atât, în contextul înăspririi controalelor şi de ex al introducerii
97
obligativităţii certificării declaraţiilor fiscale acest lucru a generat business pentru

consilierii fiscali.
- vulnerabilitatea în fata crizei economice şi financiare a fost resimţită în mod
diferit funcţie de natura serviciilor oferite, daca este unul obligatoriu, „universal
aproape” (vezi contabilitatea) sau a unor servicii profesionale de nişă;
- criza a condus la scăderea eficienţei, la nefinalizarea lucrărilor (ex. executorilor
judecătoreşti);
- criza a sporit tensiunile în raporturile de lucru şi a mărit gradul de risc şi de
expunere;
- criza financiară a afectat şi prin îngustarea accesului la finanţare pentru propria
dezvoltare;
În ceea ce priveşte oportunităţi generate chiar în context de criză, s-a apreciat că:
- unele profesii au şansa de a se reorienta către proiecte în domenii noi, precum
asistenţă juridică pentru proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse
alternative, regenerabile şi în consecinţă să dobândească noi specializări şi domenii
de expertiză;
- o altă oportunitate o reprezintă tocmai accentul pe care UE îl pune pe profesiile
liberale şi activităţile din categoria self-employed, precum şi transpunerea
directivelor cu privire la servicii în legislaţia internă
In ceea ce priveşte ameninţările, a fost identificată

- concurenţa sporită ca urmare a faptului că dispariţia regimului fiscal al
microîntreprinderilor a condus la suspendarea activităţii multora dintre acestea sau
chiar la dispariţia lor, si a crescut numărul celor care au decis să-şi exercite
meseria şi să furnizeze serviciile profesionale ca PFA, profesie autorizată;
- reglementarea fără consultarea expertizei din cadrul organismelor profesionale
proprii
Întrebarea: care este părerea dvs generală despre ce am discutat astăzi şi ce sublinieri
finale doriţi să faceţi?
- întâlnirea de lucru a fost foarte utilă, speră să aibă feedback şi contribuţiile lor să
fie luate în considerare;
- participanţii au salutat demersul participativ de realizarea a strategiei
guvernamentale axate pe măsuri de sprijin şi nu de reglementare a profesiilor
liberale
- s-a făcut aprecierea potrivit cărei studiul ar trebui să se axeze pe profesiile ce au
cea mai mare legătură cu înfiinţarea şi funcţionarea afacerilor (pe linie de
autorizări, certificări etc.) şi să se lase la o parte profesii libere de altă natură;.
Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi?
Pe o scala de la 1 la 5, unde 1 (minim) si 5 (maxim) participanţii au apreciat :
- evaluarea generală a sesiunii de FG (3,71)
- nivelul de organizare (3,93)
- relevanţa tematicii abordate (3,57)
98
- utilitatea subiectelor (3,36)24 la aceasta întrebare chestionarul a folosit o scală

cu 4 trepte de apreciere
- metodologia utilizată a fost potrivită pentru atingerea obiectivelor (4,00)
- atmosfera creată în grup în măsura în care încuraja participarea (4,36)
- motivarea de a contribui cu experienţă proprie (4,00)
7. Sugestii şi recomandări finale
Participanţii au sugerat:
- Coordonare cu Ministerul Dezvoltării Regionale pentru simplificarea şi
uniformizarea autorizărilor, în special la regimul construcţiilor pentru evitarea
paralelismelor, dublării autorizării etc.;
- Mai buna reglementarea în contextul angajamentelor luate de România faţă de UE
(reducerea numărului autorizărilor, diminuarea nivelului acestora s.a.)
- O mai buna corelare şi o viziune de ansamblu, precum şi stimularea activităţilor
independente (din categoria self-employed);
- Stimularea dezvoltării unor profesii liberale noi de actualitate, ca de ex: consilieri
de proprietate intelectuală.
24
- la această întrebare chestionarul a folosit o scală cu 4 trepte de apreciere
99
Anexa 4. Raport - sinteză Focus Grup 1 Sala 2
CUPRINS
1. Scopul Focus Grupului .............................................................................. 100
3. Participanţi ............................................................................................ 100
4. Timp şi durată ........................................................................................ 101
5. Constatări generale .................................................................................. 101
6. Constatări specifice / răîspunsuri la întrebări ................................................. 102
7. Sugestii şi recomandări ............................................................................... 99
1. Scopul Focus Grupului

Proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 este implementat de firmele de consultanţă Archidata
(Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România) prin Programul Operaţional
„Dezvoltarea Capacităţii Administrative”pentru Ministerului Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar.
Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA (prin
Direcţia Generală Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi
evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale
pentru îmbunătăţirea de mediului de afaceri
Unul din obiectivele specifice ale proiectului este:
II. Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de
afaceri axată pe 5 piloni principali:
1) Cadrul instituţional
2) Comportamentul responsabil în afaceri
3) Investiţiile şi climatul investiţional
4) Serviciile de consultanţă pentru afaceri
5) Profesiile liberale
Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare informaţii
coerente referitoare la Pilonul 5 din realizarea strategiei şi de a disemina obiectivele şi
activităţile proiectului.
Tema anunţată a FG a fost:
Particularităţile profesiilor liberale şi măsuri de sprijinire a profesiilor
liberale.
- Bucureşti
- Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54
- Sala de Conferinţe Ion Mincu 2
3. Participanţi
Au participat un număr de 17 persoane reprezentând:
100
- Uniunea Artiştilor Plastici

- Asociaţia Consultanţilor în Management din România
- Institutul Naţional de Statistică
- Camera Moderatorilor
- Libra Bank
- Departamentul Afaceri Europene din Guvernul României
- UCECOM
- Uniunea Profesiilor Liberale din România
- CNIPMMR
- CENTROCOP
- Ordinul Geodezilor
- Camera de Comerţ a Municipiului Bucureşti
- Consiliul Concurenţei
- Uniunea Naţională a Notarilor Publici
- Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului
- 3 practicanţi independenţi
4. Timp si durată
Focus Grupul a avut loc în data de 23 februarie între orele 9.45-12.00
5. Constatări generale
- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestui FG şi de obiectivul
proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe în desfăşurarea sa
- Participanţii nu au o idee clară despre ce înseamnă exact, care este definiţia şi
cadrul de reglementare al Profesiilor Liberale [PL]
- Participanţii ar dori să fie implicaţi în luarea deciziilor de reglementare la nivelul
MECMA în domeniile care-i privesc direct
- Atât practicanţii cât şi organizaţiile profesionale doresc o implicare minimala a
organismelor statului în activitatea lor
- Participanţii cred că reglementarea PL ar trebui să se facă doar cu consultarea în
prealabil a organizaţiilor profesionale
- Participanţii agreează ideea existenţei unei reglementări profesionale la nivelul
Parlamentului doar dacă rezultă din propunerile de lege venite de la organizaţiile
profesionale implicate
- Participanţii s-au arătat foarte preocupaţi de calitatea serviciilor prestate
admiţând că acesta este unul din Factorii Cheie de Succes în PL
- Participanţii s-au arătat foarte îngrijoraţi de efectele crizei economice globale
asupra PL şi a incertitudinilor revenirii la o evoluţie pozitivă
- Participanţii apreciază independenţa, flexibilitatea, avantajele financiare şi
prestigiul social oferite de profesiile liberale şi sunt îngrijoraţi de cadrul legislativ
şi efectele crizei economice globale.
101
6. Constatări specifice / răspunsuri la întrebări
Care este definiţia profesiilor liberale [PL]?

Profesiile care întrunesc cumulativ următoarele caracteristici :
- se practică independent (self-employed) = 100% dintre participanţi au fost de
acord
- sunt reglementate prin lege sau autoreglementate = 82% dintre participanţi au fost
de acord
- necesită o pregătire specifică (specializare) care duce la o competenţă sporită =
opinii împărţite asupra naturii acestei pregătiri
- au o natură intelectuală (cu excepţia moaşelor al căror Ordin Naţional este
membru UPLR!) = 59% dintre participanţi au fost de acord
- practicaţii s-au organizat într-un grup profesional (ordine, camere, asociaţii,
barouri, corpuri, colegii, etc) care a adoptat un cod de etică = 76% dintre
participanţi au fost de acord
Care sunt punctele tari ale PL ?

- independenţa
- libertatea contractuală
- managementul flexibil al timpului
- creativitatea
- expertiza şi calitatea serviciilor prestate
- mobilitate
- avantajele financiare (profitabilitate) = numai 47% dintre participanţi au fost de
acord
- protecţia clientului oferită de reglementarea profesiei sau asigurări specifice (de
ex. malpraxis)
- încrederea de care se bucură din partea publicului este baza PL
- existenţa unui monopol al organizaţiilor profesionale asupra unor anumite servicii,
un anumit serviciu nu poate fi prestat decât de cei reglementaţi/autoreglementaţi
– 53% din participanţi au fost de acord
- unele forme de organizare profesionale asigură şi protecţia practicanţilor
- flexibilitate : din 3 martie 2010 există o nouă profesie liberală : mediator pentru că
intră în vigoare legea 192/2006 care reglementează această profesie. Există 1100
mediatori înscrişi în Tabloul Mediatorilor
Care sunt punctele slabe ale PL?

- barierele la intrarea în activitatea profesională sau organizaţiile de grup
- raspunderea faţă de client
- concurenţa între practicanţii aceleiaşi profesii sau în interiorul aceluiaşi ordin
profesional
102
- independenţa care face veniturile nesigure

- necesitatea investiţiilor pentru intrare pe piaţă şi menţinerea standardului
- existenţa unor tarife minime care limitează concurenţa
- obligativitatea cotizaţiilor la organizaţiile profesionale
- regimul fiscal dezavantajos – participanţii nu au putut să precizeze în ce consta
„dezavantajarea” PL d.p.d.v. fiscal
- unele PL nu-şi pot deduce cheltuielile (artiştii) sau TVA-ul (medicii)
- lipsa unei reglementări clare (singura ţară din UE cu o lege a statutului artiştilor
este Lituania. S-a propus existenţa şi pentru artişti a unui Registru Naţional cu
numele lor) S-a dat ca exemplu situaţia din Quebec unde este cea mai bine pusă la
punct organizare a profesiilor liberal şi obligativitatea de a se înregistra ca SRL.
- reacţia acută la criza mondială
- nu pot accesa fonduri europene
- unele PL nu pot să-şi facă reclamă
- sezonalitatea succesului, acum medicii merg cel mai bine, arhitecţii cel mai rău
(din 2008), la fel şi avocaţii
Care sunt ameninţările la adresa PL?

- Deregelementarea
- Înlăturarea oricăror reguli de acces în profesie
- Criza economică mondială
- Fiscalitatea
- Iniţiativele legislative formulate fără consultarea în prealabil a organizaţiilor
profesionale interesate
- Autoritatea statului
- Piaţa (văzută mai degrabă ca ameninţare decât ca oportunitate!)
- Concurenţa
- Consiliul Concurenţei – poate deveni o ameninţare
- Lipsa lichidităţilor (evidenţiată de reprezentantul unei bănci)
- Poziţionarea uneori ambiguă a organizaţiilor profesionale
- Imaginea negativă generată de calitatea slabă a unor servicii prestate de colegi de
profesie
- Existenţa unui amatorism în profesie
- Lipsa de comunicare cu guvernul şi autorităţile statului
- Lipsa unor acţiuni de lobby sistematice şi eficiente
- Lipsa acordului între instituţiile responsabile/interesate de un domeniu anume
Ce măsuri se pot lua pentru încurajarea PL ?
103
- reglementarea legislativă să se facă :

- în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi spiritul de
dereglementare al acesteia
- cu consultarea practicanţilor
- în urma propunerilor venite de la organizaţiile profesionale
- pentru fiecare profesie în parte
- să existe o lege cadru general a PL care să stabilească :
- definiţii clare
- domenii de aplicabilitate
- principii generale de funcţionare a PL
- recunoaşterea puterii de autoreglementare a organizaţilor profesionale
- mecanismele de autoreglementare
- reglementările să conţină şi :
- elemente specifice pentru protecţia clienţilor
- respectarea principiului liberei concurenţe
- respectarea principiului libertăţii de asociere
- practicare unei PL să nu fie condiţionată de apartenenţa la o organizaţie
profesională
- reglementări de evitare a dublei impuneri pentru servicii prestate în străinătate
- grila de impozitare specifică
- posibilitatea deducerii TVA-ului
- transparenţa fiscală
- transparenţa alocării drepturilor de autor ale artiştilor
- accesul la fondurile europene şi credite nerambursabile
- transparenţa procesului de achiziţii publice în toate etapele
- informarea completă referitoare la proiecte ale MECMA, alocări de fonduri,
achiziţii
- consultarea organizaţiilor PL în domeniile care le privesc
- nu este nevoie de training sau consultanţă din partea organismelor statului, cele
profesionale sunt suficiente

Toţi participanţii au apreciat cu calificativul Excelent sau Foarte bine:
- evaluarea generală a sesiunii de FG
- nivelul de organizare
- relevanţa tematicii abordate
- utilitatea subiectelor
104
7. Sugestii şi recomandări
- continuarea discuţiilor pentru fiecare domeniu profesional
- să fie informaţi despre acţiunile viitoare de diseminare şi consultare ale
proiectului
- focalizarea studiilor doar pe anumite PL.
105
Anexa 5. Prezentarea pentru Sesiunea de dezbateri în vederea

verificării şi validării rezultatelor studiilor
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI INOVAŢ IE ÎN ADMINISTRAŢIE

Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Internelor Programul Operaţional
“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”
Sesiune de dezbateri în
vederea verificării şi validării
rezultatelor studiilor privind
profesiile liberale
Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 1

Prezentarea Proiectului de Asistenţă Tehnică
Titlu: Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi

dezvoltarea mediului de afaceri
Beneficiar: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA
Consultant: consorțiul format din firmele de consultanță Archidata (Italia),
Eurecna (Italia) și Euro In Consulting (Romania).
Cofinanțat de Fondul Social European, prin P.O. “Dezvoltarea Capacității
Administrative”

106

Obiectiv general
Îmbunătăţirea capacității MECMA (prin Direcția Mediul de Afaceri) de
planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat
direct şi imediat elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea și dezvoltarea mediului de afaceri [SG].
Direcţii prioritare:
1. Derularea unor activităţi de planificare strategică care să contribuie la
îmbunătăţirea pe termen lung a mediului de afaceri
2. Îmbunătăţirea capacităţii Autorităţii Contractante de planificare strategică,
prin crearea unei metodologii specifice de monitorizare şi evaluare


SG: cinci componente majore:

(1) Cadrul instituțional
(2) Comportamentul responsabil în afaceri
(3) Investițiile și climatul investițional
(4) Serviciile de consultanță pentru afaceri
(5) Profesiile liberale
SG se va baza pe o serie de studii şi analize, două dintre acestea adresându-se în

mod direct profesiilor liberale, respectiv:
• Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale [PL]
• Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea PL

107

Studii PL: Metodologie si instrumente cercetare folosite
Cercetare cantitativa
• Web - Survey
• Desk Research
• Cercetarea online
• Data mining
Cercetare calitativa
• Focus grup
• Interviurile de adancime


Definiţii
In prezent termenul de "profesii liberale" este inlocuit in actele legislative cu:
- “profesii libere” - doar in dreptul fiscal unde profesiile liberale sunt mentionate
considerand activitatile independente drept gen proxim fata de profesia liberala.
- „profesii reglementate” - Art.2 Lit.l din OUG nr. 49 din 20/05/2009 privind libertatea
de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în Ro.
- “activitati independente” - in Codul Fiscal 2008 2009 2010/TITLUL III Impozitul pe
venit/CAP. II Venituri din activitati independente la ART. 46.
Directiva 2005/36/CE
- „ …profesiile liberale sunt acelea care sunt exercitate pe baza unor calificări
profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o
manieră profesională independentă, de persoanele care oferă servicii intelectuale şi
conceptuale în interesul clienţilor şi publicului…”..

108

Regimul legal
Exista:
• profesii liberale aprobate in baza unor legi speciale organice sau
ordinare
• profesii liberale recunoscute in baza unei Ordonante de Guvern privind
asociatiile si fundatiile
• profesii reglementate prin recunoasterea diplomelor si calificarilor
profesionale
Nu există un cadru legal si o definire unitara a “profesiilor liberale”.


Trasaturi PL
- sunt practicate individual si independent

- sunt de natura intelectuala, stiintifica, artistica sau conceptuala
- necesita pregatire sau calificare profesionala specifica de nivel universitar
- sunt incadrate intr-un organism profesional propriu (ordine, camere, asociatii,
barouri, corpuri, colegii, etc) care a adoptat un cod de etica obligatoriu pentru
membri
- exercitarea meseriei este reglementata prin lege sau autoreglementata in
mod particular, clar si strict

109

Probleme identificate [I]
- Lipsa de comunicare cu guvernul si autoritatile statului

- Lipsa unor actiuni de lobby sistematice si eficiente
- Lipsa acordului intre institutiile responsabile/interesate de un domeniu anume
- Bariere la intrarea in activitatea profesionala sau organizatiile de grup
- Concurenta intre practicantii aceleiasi profesii sau in interiorul aceluiasi ordin
profesional
- Necesitatea investitiilor pentru intrare pe piata si mentinerea standardului
- Existenta unor tarife minime care limiteaza concurenta
- Obligativitatea cotizatiilor la organizatiile profesionale
- Regimul fiscal dezavantajos: unele PL nu-si pot deduce cheltuieliele (artistii) sau
TVA-ul (medicii)
- Lipsa unei reglementari cadru clare


Probleme identificate [II]
- Initiativele legislative formulate fara consultarea in prealabil a organizatiilor

profesionale interesate
- Reactia acuta la criza economica mondiala
- Unele categorii de PL nu pot sa-si faca reclama
- Autoritatea statului si încercarile autorităţilor de a subordona categoriile de PL
- Pozitionarea uneori ambigua a organizatiilor profesionale
- Imaginea negativa generata de calitatea slaba a unor servicii prestate de colegi
de profesie, existenta unui amatorism in profesie
- Flexibilitatea mai redusă de a lucra în alte ţări din UE, lipsa de recunoastere a
studiilor, diplomelor impiedică exercitarea de către români a profesiei in spaţiul
pieţei unice europene

110

Masuri de solutionare identificate [I]
a. Legislative
- initierea unei legi cadru general al PL care sa stabileasca :

- definitii clare
- domenii de aplicabilitate
- principii generale de functionare a PL
- recunoasterea puterii de autoreglementare a organizatilor
profesionale in conformitate cu legislatia Uniunii Europene si
spiritul de dereglementare al acesteia
- mecanismele de autoreglementare
- protectia clientilor


Masuri de solutionare identificate [II]
b. Reglementare
- cadrul de autoreglementare al PL initiat de organismele
profesionale si recunoscut/aprobat prin Lege/O.G.
c. Fiscale
- tratament fiscal si contabil specific: grila de impozitare, bază de
calcul a impozitului pe profit, contribuţii sociale
- accesul la finantarile prin Fonduri Structurale sa fie permis si PFA
e. Informare
- promovarea de mecanisme de consultare reale a organizatiilor PL
in domeniile care le privesc
f. Training & consultanta
- nu este nevoie de actiuni de training si consultanta din partea
autoritatilor statului, se vor asigura de catre corpurile profesionale

111
Anexa 6. Lista de participanţi la Sesiunea de dezbateri în vederea

verificării şi validării rezultatelor studiilor
Nr.
crt.
1. Ruxandra BANDILA PricewaterhouseCoopers România.
2. Ioana HRISTU Banca de Import Export a României – Eximbank SA
3. Lucia UDREANU KPMG România
Direcţia Generală a IMM Cooperaţiei şi Mediului de

4. Cristina ILIE
Afaceri
Direcţia Generală a IMM Cooperaţiei şi Mediului de

5. Daniela AMBRUS
Afaceri
6. Danut BRANZA CENTROCOOP
Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi

7. Dan George STROESCU
Furnizorilor de Utilaje din România - PSSCCFUR
8. Laurenţiu SOLACU ANPC
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi

9. Marin TOMA
din România – CECCAR
10. Adriana POPP Ministerul Culturii şi Cultelor
11. Adriana MIRON AVAS
12. Bogdan DUMITRACHE Colegiului Medicilor Veterinari
13. Nicolae MIRICA UPLR
Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de

14. Mihail CONSTANTIN
Administrare Fiscală
15. Cristian MATEESCU UCECOM
112
Nr.
crt.
16. Teodor DRAGAN UCECOM
17. Anca POPESCU Departamentul Afaceri Europene
18. Marius LITU Colegiul Medicilor din România
19. Miruna POPESCU Uniunea Notarilor Publici din România
20. Cornel PAUNESCU Ordinul Geodezilor din România
21. Niculai CAIA Ordinul Geodezilor din România
22. Petru LUCACI Uniunea Artiştilor Plastici din România
23. Anisoara UJICA Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
24. Nicoleta CRISAN Consiliul Concurenţei
25. Lucian BOZIAN Consiliul Concurenţei
26. Stefan IULIAN Colegiul Psihologilor din România
27. Denis-Roxana GAVRILA Euroclinic Hospital & Medical Centers
28. Ion DEDU Uniunea Naţională a Mediatorilor din România
29. Manuela STANESCU ANEVAR
30. Catalin GRIGORESCU Grigorescu & Asociaţii
31. Cristian TICU FDSC
113
Nr.
crt.
32. Lucia PATRASCU MECMA
33. Florentina TANASESCU Camera de Comerţ Bucureşti
34. Iulia VARLAN AMPOP
35. Cristina DAIANU Camera de Comerţ şi Industrie Româno - Americană
36. Cezar ILIU MECMA
37. Madalina ILIUTA Departamentul pentru Afaceri Europene
38. Ciprian CIUCU CRPE
39. Doina GONT Uniunea Naţională a executorilor Judecătoreşti
40. Carmen THEODORESCU Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului
41. Lili TENEA Euro Consult
42. Ana Maria RADU SARACU Institutul Economic Român
43. Elice Bianca ENESCU Asociaţia Comunelor din România
44. Emil DRAGHICI Asociaţia Comunelor din România
45. Iulia RABOLCEA WOLF DEIS
46. Radu MUNTEANU ARCHIDATA
47. Departamentul pentru Afaceri Europene

Ciprian SANDU
114
Nr.
crt.
48. Despina PASCAL
49. Victor PLATON
50. Olivia VADUVA Camera de Comerţ a României
51. Roxana CHESOI Archidata SRL
115
Anexa 7. Raport Sinteză Sesiune de dezbateri în vederea verificării şi

validării rezultatelor studiilor privind profesiile liberale
30 martie 2010
CUPRINS
1. Scopul Sesiunii de dezbateri....................................................................... 116
3. Participanţi ............................................................................................ 117
4. Timp şi durată ........................................................................................ 118
5. Constatări generale exprimate de participanţi ................................................ 118
6. Constatări specifice ................................................................................. 121
7. Sugestii şi recomandări ............................................................................. 123
2. Scopul Sesiunii de dezbateri

Proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri” Cod SMIS 1413 este implementat de firmele de consultanţă Archidata
(Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România) prin Programul Operaţional
„Dezvoltarea Capacităţii Administrative”pentru Ministerului Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri în calitate de beneficiar.
Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea MECMA (prin
DGMA) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi evaluare, având ca rezultat
direct şi imediat elaborarea unei Strategii guvernamentale pentru îmbunătăţirea de
mediului de afaceri
Unul din obiectivele specifice ale proiectului este:
II. Realizarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea mediului de
afaceri care va cuprinde 5 componente majore :
1. Cadrul instituţional
2. Comportamentul responsabil în afaceri
3. Investiţiile şi climatul investiţional
4. Serviciile de consultanţă pentru afaceri
5. Profesiile liberale.
SG se va baza pe o serie de studii şi analize, două dintre acestea adresându-se în mod
direct profesiilor liberale:
1. Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale [PL]
2. Identificarea unor măsuri specifice pentru sprijinirea PL
Scopurile Sesiunii de dezbateri au fost:
o prezentarea în detaliu a studiile ce fundamentează elaborarea Strategiei
o validarea datelor prezentate în cele două studii si colectarea de date suplimentare
o validarea principalelor concluzii şi recomandări ale Studiilor şi Analizelor
116
o îmbunătăţirea calităţii, relevanţei, consistenţei, eficienţei şi eficacităţii elaborării

versiunii finale.
- Bucureşti
- Hotelul Capital Plazza
- Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54
- Sala de Conferinţe Ion Mincu 2
4. Participanţi
Au participat un număr de 51 de persoane reprezentând:
 Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului
 AMPOP
 ANEVAR
 ARCHIDATA
 Asociaţia Comunelor din România
 Banca de Export-Import a României EximBank - SA
 Camera de Comerţ Bucureşti
 Camera de Comerţ şi Industrie Româno - Americană
 CENTROCOOP
 Colegiul Medicilor din România
 Colegiul Psihologilor din România
 Colegiului Medicilor Veterinari
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România – CECCAR
 CRPE
 Departamentul pentru Afaceri Europene
 Direcţiei Generale a IMM Cooperaţiei şi Mediului de Afaceri
 Euro Consult
 Euroclinic Hospital & Medical Centers
 FDSC
 Grigorescu & Asociaţii
 Institutul Economic Român
 KPMG România
 MECMA
117
 Ministerul Culturii şi Cultelor

 Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
 Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
 Ordinul Geodezilor din România
 Patronatul Serviciilor de Spălat şi Curăţat Chimic şi Furnizorilor de Utilaje
din România - PSSCCFUR
 PricewaterhouseCoopers România.
 UCECOM
 Uniunea Artiştilor Plastici din România
 Uniunea Naţională a executorilor Judecătoreşti
 Uniunea Naţională a Mediatorilor din România
 UPLR
 WOLF DEIS
5. Timp şi durată
Sesiunea de consultări a avut loc în data de 30 martie între orele 9.30 -11.45
6. Constatări generale exprimate de participanţi

- Participanţii au fost încantaţi de ideea organizării acestei sesiuni de consultare şi
de obiectivul proiectului şi doresc să fie informaţi şi implicaţi pe mai departe
despre desfăşurarea şi rezultatele sale
- Discuţiile au fost considerate drept eficace, constructive şi edificatoare iar
participarea multor reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale ale PL a fost
remarcată foarte pozitiv
- Definiţia PL adoptată de UE este clară şi acoperitoare, ceea ce lipseşte este
recunoaşterea ei explicită în legislaţia românească în vigoare
- Cu referire la propunerea de adoptare a unei legi cadru [LC] s-au conturat două
categorii de puncte de vedere şi de interese:
 Susţinători, în favoarea adoptării unei LC :
o unele organizaţii profesionale care nu beneficiază de o lege
specială de funcţionare
o organizaţii profesionale care sunt într-o situaţie legală foarte
precară - de ex. geodezii
o reprezentanţii unor PL mai nou intrate pe piaţă – mediatorii
o reprezentanţii unor autorităţi ale statului - ANAF, ONRC; Min.
Culturii si Cultelor
o reprezentanţii UPLR
 cei care nu susţin necesitatea adoptării unei legi cadru :
118
o organizaţiile profesionale care beneficiază de legi de

funcţionare speciale şi care se tem că o LC le-ar putea reduce
din avantajele cucerite - de ex.. avocaţii
- Argumentele aduse de participanţi în legătură cu o LC :
 Argumente pro :
o Alte ţări nu au o LC pentru că acolo există o cutumă şi o lunga
tradiţie a PL, ceea ce nu există la noi. S-a ridicat şi întrebarea
referitoare la existenţa sau nu a unei astfel de legi într-o altă
ţară membră UE, pentru a identifica bune practici
o PL reprezintă un sector socio-economic distinct si în pofida
diversităţii au trăsături comune care s-ar preta la o lege cadru
o Daca PL ar avea un cadru unitar şi colectarea taxelor datorate
ar fi mai uşoară pentru ANAF. ‘Codul Fiscal nu poate face
trimitere la 200 de legi !’
o Venind în întâmpinarea unei asemenea iniţiative, ONRC face un
studiu cu privire la legislaţia generală versus legislaţia
specifică;
o legislaţia specifică pentru fiecare PL este mult mai vulnerabilă
la lipsuri, carenţe şi interpretări greşite şi modificarea ei în
defavoarea PL este mult mai uşoară
o profesiile liberale consacrate au corpuri profesionale suficient
de bine pregătite să-şi facă propriile reglementări
o inexistenţa unei legi cadru face ca organismele profesionale să
nu poată constitui comitete sectoriale care să propună
standarde ocupaţionale pentru ca toate PL sa fie incluse în
Nomenclatorul Ocupaţiilor din România
o Auto-reglementarea în bază de statut este limitativă, întrucât
creează obligaţii numai membrilor, în timp ce numai un cadru
legal general poate stabili limitele exercitării profesiei fata de
terţi.
o lipsa de reglementare specifică poate conduce la aberaţii (vezi
modul de tarifare al consilierilor fiscali pe 3 grade de
răspundere, respectiv un tarif pentru zero răspundere, un altul
pentru răspundere 50% şi pentru 100% un alt nivel, total
inacceptabil şi fără raţiune).
o Interconexiunea cu sistemul şi legătura cu statul trebuie să fie
unică – de ex. contradicţia între doua legi asupra „onorariului
avocatului” care ar trebui sa se numească „venit”, căci din
2000 nu mai exista d.p.d.v. fiscal „onorariu”.
 Argumente contra :
o pentru activităţile noi sau „de nişă” auto-reglementarea este
suficientă în opinia PL consacrate, fără a preciza cum s-ar
putea translata aceasta într-o reglementare legislativă fără a
avea o LC care sa prevadă această posibilitate
o apariţia unei LC ar putea duce la modificarea negativă a
cadrului legal existent şi prin aceasta la avarierea situaţiei
119
favorabile în care se află d.p.d.v. legislativ unele categorii de

PL - medicii
o este mai necesar screening-ul legislaţiei existente pentru
identificarea problemelor care creează blocaje decât o alta
lege
o daca există un interes public major în respectiva PL
reglementarea s-ar putea face prin lege; dacă nu atunci să se
facă prin auto-reglementare cu publicarea în Monitorul Oficial
- Păreri despre conţinutul unei LC
o adoptarea unei legi cadru la nivel de principii, o lege care
numai să asigure conexiunea la celelalte sisteme din cadrul
economiei (fiscalitate, pensii, asigurări sociale, piaţa muncii
etc.).
o un inventar al PL, dar lista de inventar să rămână deschisă
având în vedere apariţia continuă de noi profesii liberale (de
ex : broker de studii educaţionale)
o nu trebuie să reglementeze exercitarea profesiei, ci doar
aspectele de conexiune la celelalte subsisteme ale economie,
printr-un tratament uniform (de exemplu, legea unitară privind
baza de impunere);
o trebuie analizate beneficiile pe care le-ar aduce adoptarea
unei legi cadru
o nu ar trebui sa aibă scopul de a îngrădi exercitarea profesiei;
o să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri, PL sunt
participanţi la piaţă şi fac parte din mediul de afaceri;
o reglementarea să fie simplă şi fiabilă;
o să fie doar un cadru general, ‘gen Constituţia SUA’
o să pornească de la un inventar al legislaţiei care priveşte
fiecare PL;
o să asigure legătura cu sistemul economic de ansamblu şi cu
celelalte subsisteme;
o să cuprindă definiţia PL
o să cuprindă principii, drepturi şi obligaţii;
o să constate că profesioniştii în PL ‘pot avea calitatea de
angajator’
o să nu distrugă ce s-a creat până acum d.p.d.v. legislativ
o să conţină şi limitele puterii de autoreglementare a corpurilor
profesionale; auto-reglementarea să implice doar statut şi
norme interne opozabile corpului profesional, dar nu în raport
cu terţii.
- actele normative cu impact direct asupra PL să fie iniţiate numai de corpurile
profesionale, si să fie adoptate cu statut de lege pentru a fi dezbătute public mai
larg şi nu adoptate prin intermediul unor ordonanţe unde se poate exercita mai
mult lobby;
120
- ar fi foarte binevenită atât reducerea barierelor la intrarea în profesie dar şi

menţinerea filtrelor necesare pentru verificarea competenţelor profesionale, cel
puţin pentru anumite PL precum avocaţi, notari, medici. Pe de altă parte au fost
participanţi care au semnalat că „barierele sunt de mai degrabă de natură
legislativă şi nu în ceea ce priveşte accesul la profesie”. În ceea ce priveşte filtrele
la intrare în profesie, examenele pot fi cu succes înlocuite de evaluări;
competenţele trebuie dovedite şi nu numai dobândite, de aceea evaluarea ar fi mai
potrivită decât examenele;
- tratamentul fiscal ar trebui să fie unitar, nediscriminatoriu şi pe principiul
concurenţial;
- în ceea ce priveşte obligativitatea cotizaţiei către organizaţiile profesionale, s-a
apreciat că membrii corpurilor profesionale trebuie să cotizeze, altfel nu se poate
asigura financiar funcţionarea unei asociaţii profesionale independente;
- accesul la finanţare din Fonduri Structurale ar trebui să fie permis indiferent de
forma de organizare juridică a activităţii, necesara fiind demonstararea capacităţii
organizatorice şi financiare de implementare a unui proiect şi de gestiune a unui
buget semnificativ mai mare decât bugetul din veniturile proprii;
- punerea în mişcare a mecanismelor de consultare publică este obligatorie prin
Legea 52/2003, nu trebuie alte reglementări suplimentare în materie de
transparenţă în adoptarea deciziilor publice;
- instruirea continuă a PL şi membrilor corpurilor profesionale ar trebui să fie în
sarcina exclusivă a asociaţiilor profesionale şi nu a Guvernului. MECMA ar putea să
vină în întimpinare cu propuneri pentru programe de finanţare a activităţii de
formare profesională, acordate pe bază de competiţie, dar derularea să fie făcută
de corpurile profesionale/sectorul privat;
- s-a subliniat diferenţa între ‘profesie’ şi ‘meserie’ atribuind primului termen o
conotaţie preponderent intelectuală spre deosebire de ‘meserie’ care s-ar referi
mai degrabă la o îndeletnicire manuală, conformându-se înţelesurilor date în Noul
dicţionar explicativ al limbii române 2002 deşi DEX 1998 le dă ca sinonime.
7. Constatări specifice / răspunsuri la întrebările din Chestionarul pentru analiza

rezultatelor identificate
1. Ce părere aveţi despre măsura: - iniţierea unei legi cadru general al Profesiilor
liberale?
o Reglementarea profesiilor liberale şi introducerea acestora în COR este
necesară, şi trebuie realizată prin colaborarea asociaţiilor PL cu instituţiile
guvernamentale şi legislative.
o De acord, cu menţiunea ca această lege trebuie iniţiată de UPLR şi
asociaţiile membre
o Ar fi foarte util un Repertoar al profesiilor liberale şi al legislaţiei aferente
o Sunt necesare dezbateri mai largi şi analize cu specialiştii MFP
o Ar încărca nejustificat un sistem legislativ şi aşa stufos
2. Ce părere aveţi despre măsura: - cadrul de autoreglementare al PL sa fie iniţiat
de organismele profesionale şi recunoscut/aprobat prin Ordonanţa de Guvern?
121
o iniţiativa legislativă să vină din partea organismelor profesionale în măsura

în care aceasta va fi supusă dezbaterii în forurile guvernamentale şi
societăţii civile
o cadrul de autoreglementare al unei profesii ar trebui să fie iniţiat de corpul
profesional reprezentativ şi recunoscut de Guvern, însă nu ar trebui să fie
subiectul unui act legislativ (dacă luăm în considerare cazul Ordinului
Geodezilor avem un bun exemplu că implicarea legislativului a reprezentant
un mare dezavantaj).
o în raporturile cu organismele guvernamentale, corpurile profesionale
trebuie să prezinte un mandat de împuternicire, altminteri nici
reprezentanţii Guvernului nu ştiu către cine să asculte mai întâi diferitele
propuneri şi interese;
o asociaţiile profesionale ar trebui încurajate să producă standarde
profesionale prin auto-reglementare
o organismul profesional să nu fie impus de autoritatea publică ci să fie
constituit la iniţiativa membrilor
3. Ce părere aveţi despre măsura: tratament fiscal şi contabil specific pentru PL ?
o PL nu trebuie să beneficieze de un tratament fiscal diferit faţă de alte
profesii
o Depinde de forma de organizare a profesiei liberale. În cazul consultanţilor
în management, o mare parte dintre aceştia lucrează în cadrul unor
societăţi comerciale, şi se aplică tratamentul fiscal aferent societăţilor
comerciale. Pentru alte profesii liberale, de exemplu artiştii plastici, este
într-adevăr necesar să fie adoptate măsuri fiscale specifice, de încurajare a
practicării profesiei.
o Ar trebui realizat un screening al Codului Fiscal şi identificate PL care sunt
supuse unui tratament fiscal nefavorabil
o Procedurile ar trebui simplificate
4. Ce părere aveţi despre măsura: - accesul la finanţările prin fonduri structurale
să fie permis şi PFA?
o Legislaţia europeană nu permite acordarea fondurilor structurale pentru
PFA
o Domeniile de intervenţie 3.1, 3.2 si 3.3 din POS DRU oferă acces la FS atât
pentru PFA cât şi pentru asociaţiile de reprezentare a profesioniştilor în PL
o De acord în măsura în care PFA pot îndeplini criteriile de eligibilitate
o Lărgirea numărului de entităţi eligibile ar fi de bun augur
5. Ce părere aveţi despre măsura: - promovarea de mecanisme de consultare reale
a organizaţiilor PL cu autorităţile statului în domeniile care le privesc?
o Mecanismele atât formale cât şi informale există, trebuie doar o mai mare
deschidere şi flexibilitate de ambele părţi
o Astfel de sesiuni de consultare sunt necesare pentru crearea unui statut
bine definit al PL
o De acord. Conform legii transparenţei decizionale nr 52/2003, autorităţile
statului trebuie să consulte grupurile de persoane interesate în mod curent
pe parcursul oricărui proces legislativ, însă există o serie de „posibilităţi”
ca prevederile legii transparenţei să fie considerate neaplicabile.
122
o PL vor fi asimilate cu „angajatorii” şi atunci vor reuşi să comunice prin

Dialogul Social

In Chestionarul de evaluare a evenimentului toţi participanţii au apreciat în răspunsuri
cu calificativul Excelent sau Foarte bine:
- evaluarea generală a sesiunii de consultări
- nivelul de organizare
- relevanţa tematicii abordate
- utilitatea subiectelor
8. Sugestii şi recomandări
- Dată fiind „vastitatea” domeniului PL se impune continuarea dezbaterilor cu
consultarea organismelor fiecărui domeniu profesional
- Ar trebui să aplicăm în România modelul european de reglementare a PL
- Să fie informaţi despre acţiunile viitoare de diseminare şi consultare ale
proiectului
123
Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei
Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”,
derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă
Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European,

prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului

Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale acestuia
pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.
Publicat la Bucureşti, Mai 2010.
Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a

Uniunii Europene.

Studiul 4 Strategia DMA Piata Profesiilor Liberale Final Draft

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul 4 Strategia DMA Piata Profesiilor Liberale Final Draft

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale

Studiu calitativ şi cantitativ

Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului

Romeo DREŢCANU (coordonator)

Coordonatorul echipei de proiect

Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei

Scopul studiului a fost de a identifica pieţele diferitelor profesii liberale PL pornind

Obiectivele studiului au fost următoarele:

Metodologia de cercetare a prevăzut următoarele metode şi instrumente specifice

Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la cercetare

Înfiinţarea şi dezvoltarea profesiilor liberale în România, după 1989, a adus până în

Majoritatea profesiilor liberale care au o structură asociativ-profesională proprie

Profesiile liberale prezintă un mediu competitiv cu o atractivitate economică de grad

Practicanţii profesiilor liberale se bucură de: independenţă, libertate contractuală,

Problemele întâlnite de practicanţii profesiilor liberale sunt de genul: barierelor la

Drept ameninţările la adresa PL au fost identificate următoarele:

Profesiile liberale reprezintă o realitate de necontestat a societăţii româneşti, iar

2. Introducere; contextul proiectului

Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element

(3) investiţiile si climatul investiţional, (4) serviciile de consultanţă pentru

Scopul principal al proiectului (obiectivul specific) are în vedere realizarea de

1. derularea unor activităţi care să contribuie la îmbunătăţirea pe termen lung

3. Obiective, scop, definiţie

Strategia Guvernamentală pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri

Strategia va trebui să ofere o viziune clară asupra principalelor direcţii de urmat în

Scopul studiului de faţă - Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale - este de a

- analiza şi interpretarea rezultatelor statistice

În scopul uniformizării unor reprezentări legale foarte diferite, a evita confuziile şi a

4. Metodologie şi instrumente de cercetare

În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării şi

Figura 4.1. Analiza tridimensională a perspectivelor

Pentru a putea creşte validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o

Figura 4.2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative

La baza procesului prin care concluziile esenţiale şi propunerile / direcţiile de

Figura 4.3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor

Instrumentele specifice de cercetare care au fost folosite pentru culegerea datelor

Tip cercetare Metode Instrumente Surse

Principalele întrebări cuprinse în chestionarul on-line folosit pentru colectarea datelor

1. Ce profesie liberală practicaţi/reprezentaţi ?

 Atitudinea faţă de autorităţile statului

Chestionarul a fost plasat pe pagina internet a proiectului la adresa http://www.proiect-

Pe parcursul studiului au fost colectate şi analizate date secundare referitoare la tematica

Instrument: Colectarea de date secundare.

Rezultatul analizei lor este coroborat cu rezultatele celorlalte măsuri şi

Instrument: Extracţia din bazele de date existente.

Instrument: Paneluri simultane de experţi

Scopul Focus grupului a fost acela de a culege direct de la sursele primare

FG a avut loc1 în Bucureşti în data de 23 februarie între orele 9.45-12.00 în două

 Asociaţia Consultanţilor în Management din România

 Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

Numărul mare de persoane care au răspuns invitaţiei de participare la Focus Grup,

Concluziile Focus Grupului

- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestui FG şi de obiectivul

- Participanţii s-au arătat foarte preocupaţi de calitatea serviciilor prestate

Instrument: Interviuri individuale: face-to-face

Pentru a aprofunda şi detalia informaţiile obţinute prin celelalte metode de

Rezultatul analizei datelor colectate este coroborat cu rezultatele celorlalte

Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării rezultatelor

Concluziile Sesiunii de Dezbateri

- Participanţii au fost încântaţi de ideea organizării acestei sesiuni de consultare

- Participanţii au considerat că definiţia PL adoptată de UE este clară şi

6. Regimul legal, limite şi ambiguităţi,importanţa socială

6.1. Regimul legal