Sunteți pe pagina 1din 10

Colegiul National de Muzica George Enescu

LUCRARE DE
ATESTAT
Absolvent: Gaina Daniel Andrei
Clasa: a-XII-a B
Profesor coordonator: Antonela Marin

Bucuresti,2014

CUPRINS:
Capitolul I
Biografie.6

ARGUMENT
Ghioachino Rossini este unul dintre marii compozitori de bel canto,alaturi de
Vincenzo Bellini si Gaetano Donizetti.Opera sa aduce in fata publicului un suflu
nou plin de veselie si pe alocuri presarat cu ironii subtile.Stralucrirea si
melodicitatea ariilor ii aduc inca din timpul vietii o faima inimensurabila.Cu toate
acestea Ghioachino Rossini a scris si in genul dramatic dovedindu-si astfel
capacitatile componistice.
Toate acestea m-au determinat sa aleg drept subiect creatia lui Ghioachino Rossini.

CAPITOLUL I

Biografie

Ghioachino Rossini pe numele sau real Giovacchino Antonio Rossini s-a nascut
intr-o familie de muzicieni pe 29 februarie 1792 la Pesaro,in Italia.Tatal sau,
Giuseppe canta in fanfara municipala la corn iar mama sa,Anna Guidarini era
soprana desi nu cunostea notele.Toata copilaria si-a petrecut-o alaturi de parintii sai
in turnee.La varsta de doisprezece ani , pe cand a compus sonatele de quarto.
Rossini stia sa cante la vioara si inca foarte bine.In urma lecturii partiturilor lui
Haydn si Mozart a deprins cunostinte despre contrapunct.Intre anii 1804-1810 a
urmat cursurile liceului de muzica din Bologna.
Cnd profesorul su l-a anunat c tie suficient de mult carte pentru a scrie
opere, Rossini a tiut c e liber. n urmtorii 20 de ani, va scrie peste 40 de opere.
Dai-mi o list de bucate i o fac muzic ct ai bate din palme", era fraza preferat
a lui Rossini.Poseda un talent uluitor de a crea melodii oriunde, n orice condiii i
oricnd.
De-a lungul adolescentei Rossini a fost cantaret,corepetitor si acompaniator la
teatru iar in afara de clavecin si vioara a mai practicat si viola,cornul si
violoncelul.A compus simfonia Mise si cantate ,opera Demetrio e Polibio si
diferite lucrari instrumentale.
De o comoditate proverbial, Rossini iubea cu pasiune mncarea bun i femeile
frumoase. Se spune c dac o hrtie aluneca pe jos n timpul procesului de creaie,
compozitorul nu se obosea s o ridice de pe podea, deoarece scria alta! Simpaticul
muzician era ntotdeauna de un optimism molipsitor. "Ce altceva poi s atepi de
la un ins nscut ntr-o zi care exist doar din patru n patru ani?", obinuia el s se
spun.
In anul 1810 lucrarea La Cambiale di matrimonio i-a deschis noi posibilitati
catre teatre de prestigiu din nordul Italiei pentru care a scris diferite partituri ce lau consacrat mai tarziu la Venetia.Printre aceste compozitii se numara Ferrara si
Milano (La Pietra del paragone, 1812), in timp ce Ciro in Babilonia, o opera

sacra, va demonstra aprofundata cunoastere a stilului sever de care facea dovada


autorul.
Anul 1813 ii aduce gloria,la doar 21 de ani cu renumitele opere Il Signor
Bruschino; Tancredi si drama giocoso Italianca in Alger.Venetienii aplaudau
la scena deschisa lucrarile sale noi si inovatoare stilului in care au fost create.
Compune Elisabetta in 1814 si Ottelo in 1815 care au largit intr-o maniera
unica structurile obisnuite ale operei.
Cel mai rasunator success al sau este Barbierul din Sevilla(1816) prezentat la
Roma, care in pofida unei premiere furtunoase a urcat rapid in preferintele
publicului fiind si astazi una dintre cele mai mari compozitii ale lui
Rossini,cunoscuta in lumea intreaga.
Cenusareasa si Cotofana hoata, sunt doua comedii sentimentale scrise in 1817
cu care compozitorul si-a luat ramas bun de la genul usor acordand de aici inainte
intreaga sa atentie catre genul tragic.
In ceea ce priveste genul tragic Ghioachino Rossini cauta sa aduca un suflu nou si
sa improspateze in modul sau unic creatia de opera tragica,concetrandu-se foarte
mult pe scriitura vocala si pe dezvoltarea rolului orchestrei si corului.
Una dintre operele sale in care a fost pus accent pe scriitura corala se numeste
Mose si a fost scrisa in 1818.
n primvara anului 1822, Rossini s-a cstorit n secret, la Castenaso, cu
cntreaa i vechea sa prieten - Izabela Colbran.
n toamna anului 1823, mpreun cu soia sa a plecat la Londra (unde-i atepta un
contract cu Opera Italian, pentru cteva luni) i apoi la Paris (unde se stabilesc
definitiv). Dup premiera operei 'Le siege de Corinthe' ('Asediul Corintului', 9 oct.
1826), lui Rossini i se acord distincia de Cavaler al Legiunii de Onoare, la care se
grbete s renune considerndu-se mai puin ndreptit dect ali compozitori.
Gestul acesta i aduce nc un titlu - cel de 'compozitor al curii i Inspector al
cntului n toate institutele muzicale ale Franei.
De-a lungul vietii compune dar nu la fel de mult ca in primii ani probabil si
datorita varstei sau fiindca pe masura ce inainta in viata experienta il indemna sa

scire numai capodopere,foarte bine gandite si organizate incat sa poata rezista peste
ani,fapt ce s-a dovedit valabil.
O descriere a lui Rossini rmas de la fraii Escudier, editori parizieni il surprinde
astfel: Avea 31 de ani i era la apogeu... Privirea sa subtil i penetrant intuia pe
oricine se afla n faa sa. Zmbetu-i era binevoitor i caustic n acelai timp. Nasul
acvilin, sprncenele proeminente dezvluite parc mai mult de un nceput de
calviie, favoriii negri i ascuii ce-i ncadrau ovalul regulat al feei, toate formau
un fel de frumusee viril i fascinant. Avea mini minunat conturate pe care le
oferea privirilor cu cochetrie. Se mbrca simplu, mai mult cum se cuvine dect
elegant, iar de sub haine transprea provincialul abia sosit n Capital".
Ultimele doua opere , o farsa Contele Ory(1828) si drama istorica, Wilhelm
Tell1829 sunt compuse pe librete franceze.
Sensibil la reformele deja aduse structurilor operei de catre Jommelli, Traetta sau
Mozart, a reusit sa realizeze sinteza perfecta intre genurile operei seria, semiseria si
bufa, dar, spre deosebire de Mozart care introdusese tragicul in structurile operei
bufe, Rossini a insuflat operei seria supletea structurilor genului semiseria, iar
pretinsa lui reforma napoletana nu a fost decat concretizarea unor obiective mai
vechi: astfel a putut sa desavarseasca renuntarea la recitativul secco, in beneficiul
unui recitativ foarte liric si deseori ornamentat, dialogand cu o orchestra activa si
plina de culoare. Datorita acestui lucru contemporanii l-au supranumit Signor
Vacarmini sau Il Tadaschino. A reusit sa imbine cu maiestrie si pricepere aceste
recitative cu ariile, duetele si ansamblurile, intretaindu-le uneori cu interventiile
corului, construind vaste finaluri intr-o conceptie cu adevarat noua, dar ramanand
totusi la conceptia numerelor izolate (pezzo chiuso), considerate ca un comentariu
afectiv, izolat de actiune si usor de transportat dintr-o lucrare in alta asa cum
facusera intotdeauna Bach, Hndel, Gluck sau Mozart.

Rossini si opera buffa


Intreaga sa viata Rossini a alergat dupa concepte,modelandu-le in asa fel incat sa
isi poata exprima firesc esenta gandirii si firii sale.A fost genul de om nascut sub o
stea norocoasa,un om inzestrat cu har divin cum s-ar spune,care putea sa
transforme in muzica pana si o banala reteta culinara.

Datorita compozitiilor sale precum Barbierul din Sevilia,apartinand operei buffa


Rossini s-a bucurat de un success imens inca din timpul vietii.Oriunde mergea
oamenii il recunosteau si il stimau pentru operele sale fabulous de stralucitoare si
melodioase.
Opera buffa tradus din italiana inseamna defapt opera comica,genul presarat cu
ironii si multe momente hazlii,recitative incitante si actiune desfasurata pe mai
multe planuri ,dar acest gen are mai multe subramuri si anume: "commedia per
musica", "dramma bernesco", "dramma comico", "divertimento giocoso",etc.
Ghioachino Rossini aduce schimbari in opera comica prin personaje cu coloratura
si roluri diferite fata de cele de pana acum.Schimbarile sunt urmatoarele: O prima
donna(soprano sau mezzo); un tenor cu voce calda,amoroasa,un baritone liric(sau
un bas) care sa preia momentele comice/ironice si un bas-bariton pentru duetele
comice.Astfel scenele lumii aveau sa asculte ceva nou si neobisnuit dar in acelasi
timp incitant si comic.
Tipurile de comedie puteau varia insa Rossini aduce in fata publicului o comedie
pura,de fapt cea mai cunoscuta opera a sa pana in zilele noastre si anume Barbieul
din Sevilia,opera plasata pe aceasi scara cu Nunta lui Figaro de Mozart.

Diferente in raport cu opera seria


In timp ce opera seria are la baza zeitati si eroi antici cu ocazionale interventii
comice,opera buffa are la baza comedia folosindu-se de personaje si decoruri
contemporane.
Traditionalul model de opera seria are 3 ace si dezbate subiecte serioase in situatii
mitice,folosind voci inalte precum soprano si contratenor sau doua soprane in
rolurile principale.
Opera buffa are in mod normal 2 acte cu multe scene amuzante,folosind de acum si
voci barbatesti groase precum bas,bas-bariton,baritone,excluzand contratenorul sau
inlocuindul cu un tenor.Personaj specific operei buffa este basso buffo,regasit in
rolul lui Leporelo din Don Giovanni.