Sedimentul urinar

(examenul microscopic al urinii)

Dr.Minodora Savin
Medic specialist M.G.
Dr.Marinela Holospin
Medic specialist M.G. si laborator
Sedimentul urinar este obtinut din urina recoltat proaspt si contrifugat, dup aruncarea
supernatantului; se examineaz la microscop, ntre lam si lamel, fr colorare.
A. Elementele neorganizate care intr n componenta urinii sunt reprezentate de sruri
precipitate sub form cristalin sau amorf. Cristalizarea depinde de gradul de concentrare
al urinii, de pH-ul urinar. Reactia acid a urinii permite cristalizarea acidului uric, uratilor,
oxalatului de calciu si cistinei. Reactia alcalin favorizeaz cristalizarea fosfatului amoniacomagnezian, fosfatului bi- si tricalcic, carbonatului de calciu si uratului de amoniu. Eliminarea
abundent de cristale la bolnavi cu diet echilibrat anunt o litiaz renal.
Aspectul microscopic al cristalelor permite identificarea lor:
acid uric: cristale galbene, polimorfe (rombice, cubice, n butoi, lance, stea,

haltere, fus)
uratii: granulatii fine, amorfe glbui; n cantitate mare, depozitul

macroscopic este roz (se dizolv prin adugare de NaOH sau la cald)
o

oxalatii de calciu: form de plic, clepsidr

sulfat de calciu: ace fine, incolore, grupate n rozet, apar n urini foarte

acide
o

fosfati amoniaco-magnezieni: cristale asemntoare cu un capac de sicriu

fosfat bicalcic: cristale aciforme, n cruce sau n stea

fosfat tricalcic: precipit sub form amorf

carbonatul de calciu: granulatii amorfe, ca mici sfere grupate

1

uratul de calciu: granulatii amorfe, ac mici sfere grupate

uratul de amoniu - sfere galben brune, cu prelungiri n form de spini

Cristalele de fosfati de calciu sau amoniaco-magneziene, precum si cristalele de oxalat de

calciu se gsesc n sedimentul urinar n cazul alimentatiei vegetariene, dar si n litiaza
renal, n diabetul zagharat si n gut.
Cristalele de urati si acid uric, prezente n cazul alimentatiei carnate, dar si n caz de
distrugeri tisulare mari, hemoragii digestive, leucoze, stri febrile, litiaz uric, gut.
Mai rar, se pot ntlni cristale de cistin (mici plci transparente, cu 6 fete, incolore), cristale
sub form de sfere mici si strlucitoare cu dungi radiare si concenmtrice (leucin), sub
form de ace foarte subtiri n mnunchiuri sau aspect de stea (tirozin).
B. Elementele organizate din sedimentul urinar cuprind celule epiteliale, leucocite, eritrocite,
cilindrii, eventual flor microbian sau paraziti, spermatozoizi.
1. Celulele epiteliale provin din rinichi, ci urinare si vagin.
a. Renale - form poligonal, rotund, cu nucleu mare, citoplasm granular si mai mari
dect leucocitele.
b. Ci urinare
straturile superficiale contin celule pavimentoase sau rotunde (ca si celulele

renale)
o

straturile mijlocii contin celule n form de rachet, par, fuziforme

straturile profunde au celule ovoide

cile ureterale au celule epiteliale cilindrice

Patognomonice pentru o afectare renal sunt celulele epiteliale renale, mpreun cu cilindrii
hialinogranulosi.
c. Vagin: celule mari, voluminoase, cu margini ndoite, adesea n placarde
Nu este usor s se determine provenienta exact a celulelor epiteliale. Prezenta n urin a
ctorva celule epiteliale nu are nici o semnificatie patologic, abundenta lor exprim o
descuamare considerabil si semnaleaz o inflamatie a tractului urinar. Dac forma
celulelor este bine pstrat si caracteristic, se poate presupune cu destul probabilitate
sediul procesului inflamator.

2. Eritrocitele pot apare si n urina normal, mai putine de 3-4 hematii pe un cmp (n
medie). Peste acest numr se vorbeste de hematurie microscopic. La microscop au aspect
de disc glbui, cu dublu contur, strlucitoare. Cnd urina contine foarte abundente hematii
(tot cmpul microscopic acoperit) este o hematurie macroscopic. Dup originea si cauzele
lor, hematuriile pot fi:
-renale (n litiaza renal, tumori renale benigne sau maligne, TBC renal, infarcte renale,
necroz papilar, rinichi polichistic, glomerulonefrite acute sau cronice, etc.)
-vezico-ureterale (n neoplasme de prostat, polipoza uretro-vezical, infectii, tunori
vezicale, litiaza vezicii urinare, corpi strini intravezicali sau ureterali, diverticuli vezicali,
traumatisme vezico-ureterale, etc.
-extraurinare: genitale, n leucoze, endocardite, diateze hemoragice, etc.
Pentru orientare asupra provenientei eritrocitelor, se recomand examinarea la microscop a
coloritului lor: eritrocitele decolorate caracterizeaz bolile renale (eritrocitele au trecut prin
filtrul renal), iar cele bine colorate apartin cilor urinare. n urinile hipotone, eritrocitele se
balonizeaz, iar n cele hipertone se balonizeaz si arat ca ciulinii.
3. Leucocitele apar normal n urin sub 10 pe cmp. Aspectul este asemntor unor globule
sferice granulate. Cnd numrul leucocitelor depseste 10 pe cmp si apar libere, grupate
sau alterate, este vorba de o leucociturie patologic. Aceasta semnific o infectie urinar.
Celulele Sternheimer-Malbin sunt leucocite modificate n conditiile de osmolaritate urinar
sczut, considerate patognomonice pentru suferintele nefronului distal (dac depsesc
10% din leucocitele urinare). n prezent, ns, se consider c acest tip de celule poate
apare nu doar n afectiuni renale, ci si n alte afectiuni n care exist o hipo-osmolaritate a
urinii. Aceste celule se vizualizeaz prin colorare cu 2 solutii pe baz de violet de gentian
si safranin si au aspect de leucocite mari, atipice, cu nucleu rotund si granulatii
citoplasmatice animate de miscri browniene.
4. Cilindrii sunt formatiuni alungite, cilindrice, bine colorate, ce reproduc ca niste mulaje
forma tubilor uriniferi. Ei se formeaz prin gelificarea n tubii renali distali a proteinelor,
substantelor albuminoide si mucoase, nglobnd n acest mulaj elemente figurate sanguine,
celule epiteliale, detritusuri celulare, bacterii, etc. Semnificatia cilindrilor difer n functie de
compozitia lor, de abundenta lor n urin:

cilindrii hialini, mulaje proteic translucide, apar si la normali, dup efort,

ortostatism, mai rar n context patologic renal. Au o structur fin, sunt transparenti, cu
extremitti rotunjite.
cilindrii granulosi sunt opaci, cu granulatii inegale si sunt prezenti n

nefritele difuze acute si cronice.

cilindrii epiteliali contin epitelii tubulare morfologic normale. Apar n nefrite

(nsotind cilindrii granulosi), mai ales n nefritele acute si n necroza tubular acut.
cilindrii

leucocitari

indic

prezenta

unor

procese

inflamatorii

ale

parenchimului renal, cu focare glomerulare sau interstitiale. Au valoare diagnostic

important n pielonefrite.
cilindrii hematici contin hematii intacte sau alterate, indicnd o leziune

glomerular
cilindrii grsosi cu granuatii mari, glbui, se ntlnesc n sindroame nefrotice

sau n proteinurii masive.

cilindrii pigmentari, hemoglobinici, mioglobinici, bilirubinici apar n conditii

speciale (n hemoglobinurii de efort, n sindromul de strivire).

Cilindrii adevrati trebuie diferentiati de formatiunile similare care nu au o semnificatie
patologic:
pseudocilindrii alctuiti din urati, fosfati, sruri minerale sau din germeni ce

simuleaz cilindrii granulosi (dar sunt solubili n acid acetic 3%)

cilindroizii, formatiuni cilindrice constituite din mucusul precipitat n tubii

renali (aspect de panglic cu dungi, unul din capete despicat, uneori)

5. Alte elemente ce pot fi gsite n sedimentul urinar :
o

flormicrobian, necesit examinare prin urocultur.

paraziti (Trichomonas vaginali), oxiuri.

celule neoplazice (celule atipice izolate sau conglomerate).

spermatozoizi

filamente de mucus, ca benzi subtiri, albicioase, fr semnificatie

patologic.
4

levuri (pot fi confundate cu eritrocitele)

Prin numeroasele date utile pentru diagnostic, se concluzioneaz c pe bun dreptate,

sedimentul urinar este considerat o biopsie renal intravital, iar n perspectiva optimist c
fiecare dispensar va fi dotat cu un microscop, sperm ca acest material s constituie un
ajutor colegilor nostrii pentru rotunjirea diagnosticului clinic.

Bibliografie
1. Titeica M., Practica laboratorului clinic, 1994
2. Harrison W., Chemical Methods in Clinical Medicine, 4-th Ed., 1987
3. Ivanovici G., Fuiorea Ioana, Diagnosticul de laborator n practica medical, Bucuresti,
Ed.Militar, 1990
4. Cosma M., Explorri paraclinice n practica medical, Iasi, Ed.Junimea, 1982