Rusia, UE si proiectul Nabucco

Biblia, Verdi si geopolitica: proiectul Nabucco

(ceea ce nu s-a spus nca)
Adrian Cioroianu
n opera Nabucco a lui Giuseppe Verdi oameni n robie se jeluiesc pentr
u ca regele Nabucodonosor (sau Nabuhod Nassar al II-lea, daca preferati) i asupre
ste, ntr-o trama ce pleaca dintr-un episod al Vechiului Testament, dar si din ade
varul istoric al unui rege babilonian care n secolul al VI-lea .Chr. i-a nfrnt pe eg
ipteni si i-a fortat pe evrei spre exil.
Printr-un complex de mprejurari, acest nume a fost ales pentru corido
rul energetic ce va lega Estul Turciei (localitatea Erzurum, din Asia Mica) de i
nima Europei (localitatea Baumgarten, de lnga Viena), spre a transporta gaze natu
rale (31 miliarde metri cubi/an) pe un traseu care, ocolind Rusia, se recomanda
a fi alternativa la monopolul rusesc privind alimentarea cu gaze a Europei. Unul
dintre initiatorii acestui proiect a fost un presedinte american ironizat azi c
u lejeritate (inclusiv n Romnia, dintr-un mimetism snob): George W. Bush. Probabil
ca nu a fost ideea sa, dar cine i-a sugerat-o e clar ca stia foarte bine morala
drumului matasii, valabila de sute de ani: nu conteaza cel ce produce matasea,
ci acel ce controleaza drumul matasii spre consumator. La fel este si n cazul gaz
ului natural (iar avantajul Rusiei de aici pleaca). n momentul de fata, nu tot ga
zul pe care firma rusa Gazprom l duce spre Europa provine din Rusia (vezi mai jos
). Altfel spus, Rusia vrea sa controleze livrarea gazului, si nu productia. mpotr
iva acestei ambitii s-a nascut Nabucco. Pretul estimat: 7,9 miliarde euro (dar m
ai are timp sa creasca).
Pe 26-27 ianuarie a.c., Budapesta a gazduit un forum crucial al proiectului. Cei
sase membri ai consortiumului Nabucco Gas Pipeline International GmbH (firmele
OMV
Austria, Bulgargaz
Bulgaria, RWE
Germania, Transgaz Romnia, Botas
Turcia si
MOL Ungaria) au cazut de acord cu accelerarea finalizarii proiectului. Momentul
era propice. ntre Rusia (furnizorul de gaze al Europei) si Ucraina (calea de tran
zit a gazelor rusesti spre Europa) tocmai avusese loc un autentic razboi al gazul
ui cu ecou n toata UE. Acest conflict din ianuarie 2009 (continuare a unui conflic
t similar din 2006) pleca i) din incapacitatea Ucrainei de a-si plati consumul d
e gaz la pretul fixat de Rusia si ii) din ambitia Rusiei de a demonstra ca Ucraina
nu e o cale de tranzit sigura pentru gazul europenilor.
Actul 1. Rusia are alternativa la alternativa
A cstigat Ucraina de pe urma acestui conflict? Nu. n continuare, prese
dintele si doamna premier de aici, aliati n 2004, snt la cutite, asteptnd cu gheare
le scoase apropiatele alegeri prezidentiale. Iar factura la gazul rusesc e oricnd
potential restanta. A cstigat Rusia? Deloc. Conflictul din ianuarie i-a speriat
si mai mult pe europeni si i-a facut sa se gndeasca serios la materializarea unui
culoar care sa aduca gaze din zona Marii Caspice, ocolind Rusia (ceea ce urmeaz
a sa faca Nabucco). De fapt, Rusia a pierdut chiar mai mult: razboiul gazului a fo
st o ncercare in extremis a Moscovei de a determina UE sa sprijine cele doua cori
doare rusesti Nord Stream (prin Marea Baltica, ocolind Polonia si Tarile Baltice
) si South Stream (prin Marea Neagra, ocolind Ucraina si, foarte probabil, Romnia
). Cum, evident, South Stream e o alternativa ruseasca la Nabucco, Bruxelles-ul
ramne reticent fata de cele doua proiecte rusesti (chiar daca unor state din UE l
e plac!), si, recent, a alocat 250 milioane euro ca garantie pentru alternativa
alternativei rusesti. Adica pentru Nabucco.
Actul 2: cstigatorul e sub Semiluna
Si totusi, conflictul Rusia vs Ucraina a avut un cstigator: Turcia, s

tat cu ambitii n crestere, pilon geopolitic n Europa de Sud-Est (sau, dupa presedi
ntele Sarkozy, n Asia de Sud-Vest!). Pentru Turcia, proiectul Nabucco aduce un bo
nus aparte: el prefigureaza Turciei un rol crucial n sistemul de securitate energ
etica al UE (din cei 3300 km ai culoarului Nabucco, 2020 km trec pe pamnt turcesc
nu ntmplator recenta ceremonie de semnare a agreement-ului Nabucco a avut loc la
Ankara). Care UE? Aceea n care Turcia vrea sa intre, desi unele state europene (G
ermania, Franta s.a.) nu-s foarte entuziasmate de idee. Drept care, convinsa ca
are n mna un atu (tranzitarea Turciei e o conditie sine qua non a materializarii c
oridorului Nabucco), Ankara a ncercat sa faca din aceasta participare o moneda de
schimb pentru facilitarea apropierii de UE. Nu i-a reusit pe deplin; si a deven
it evident ca, o vreme, Ankara a tergiversat negocierile, dorind sa obtina condi
tii privilegiate. Adica: Turcia dorea sa cumpere la un pret mic 15 % din gazul c
e va veni pe conducta
nu n ideea de a-l arde acasa, ci pentru a-l vinde altor ama
tori. Cu alte cuvinte, Turcia nu vrea sa ramna pe harta gazului numai tara de tra
nzit (precum Bulgaria, Romnia sau Ungaria), ci spera sa devina un nod de retea (p
ipe hub), precum Germania sau Austria. n plus, Turcia mai are un avantaj: are rel
atii bune cu doua dintre statele-cheie pentru reusita lui Nabucco. Unul este Aze
rbaidjanul. Celalalt este (suspans!).
Actul 3: ce au sub talpa aitollahii
Si astfel intra n scena un vecin asiatic al Turciei, cu o populatie m
are (70 de milioane de locuitori, n crestere) si tnara (vrsta medie este de 24 de a
ni si e n scadere spre comparatie, n Romnia este de 36 de ani si e n crestere!). Am
numit Iranul. Aceasta tara nu are numai copii
ci si gaze naturale (al treilea za
camnt al lumii). Pe schitele proiectului Nabucco, Iranul e un furnizor de baza (c
ca 8 miliarde de metri cubi/an, la paritate cu Azerbaidjanul). Numai ca n ultima
decada Iranul a fost si un stat-problema: posibilitatea ca tara lui Ahmadinejad
sa-si fabrice o arma nucleara a adus-o foarte aproape de un razboi cu SUA si spe
rie deopotriva Occidentul, Rusia si Israelul (si pe altii). Deocamdata, la Teher
an subiectul Nabucco e n ceata: pe de o parte, iranienii spun ca nu au gaz de dat
pe acest tronson; pe de alta parte, tot ei construiesc o conducta de gaze spre
Turcia de unde rezulta ca, n anumite conditii, Iranul ar putea fi totusi interesa
t de participarea la acest proiect occidental. Pariul meu: nu va fi deloc suprin
zator daca n urmatorii ani politica Occidentului fata de Iran va cunoaste un grad
mai mare de elasticitate, cu compromisuri reciproce.
Actul 4: care ajunge primul?
Toate personajele din povestea numita Nabucco tin n mini cronometre. n
plus, fiecare oferteaza pe fiecare. Firma rusa Gazprom a tentat practic toate ta
rile/firmele participante la Nabucco, ncercnd sa le determine sa abandoneze proiec
tul. Pe 29 iunie a.c., Gazprom a semnat un contract cu Azerbaidjanul (mic, de 50
0 de milioane m.c./an, dar acesta ar fi doar nceputul), dupa ce cu ani n urma a se
mnat un contract mult mai important cu Turkmenistanul. De cealalta parte, firma
germana RWE (parte a Nabucco) a semnat n acest an un contract cu Turkmenistanul[1
] stat care are cel de-al patrulea zacamnt mondial de gaze si cu care pna acum Gaz
prom avea monopolul parteneriatelor. Potrivit celor mai optimiste evaluari, Nabu
cco va deveni operational n 2014 (initial se vorbea despre 2013), dar nu snt exclu
se ntrzieri. Alexei Miller (presedintele Gazprom) spune ca gazoductul rus South St
ream va fi gata n decembrie 2015[2] (dar expertii, deasemenea, prevad ntrzieri). As
adar, ntrecerea e lansata. Pna atunci, unele tari mai au nca timp sa joace la doua
capete. Precum Bulgaria, care este parte si din South Stream, dar si din Nabucco
. Sau precum Serbia, pentru care pna mai ieri South Stream era singura optiune, i
ar recent a anuntat ca ar accepta o oferta de la Nabucco , daca i s-ar face[3].
Actul 5: sah la rege

adica la tar

Semnarea pe 13 iulie a.c., la Ankara, a acordului Nabucco ntre tarile

de tranzit s-a dorit, printre altele, un avertisment indirect catre Rusia cu pr

ivire la Ucraina. Motivul: teoretic si practic, Rusia poate oricnd sa declanseze

un nou razboi al gazului mpotriva Ucrainei, pentru ca acest stat are mari dificulta
ti n a plati pentru ceea ce consuma. Situatia din Ucraina, inflamata politic n ast
eptarea alegerilor prezidentiale de acolo, ar putea deveni critica daca Moscova
ar repune n discutie preturile sau obligatiile de achizitie. Acum, nici Bruxelles
-ul nu poate face foarte mult (n privinta gazelor) pentru Ucraina si nici Ucraina
nu poate ajuta deloc consumatorul european de gaz daca Rusia pune iarasi proble
me.
***
n rest, Nabucco este ntesat de detalii. Iata unul: fostul ministru ger
man Joschka Fisher a fost cooptat recent ca expert-consilier al proiectului Nabu
cco[4]. Fisher a fost ministru de Externe n guvernul condus de cancelarul Gerhard
Schrder
care, Schrder, acum este lobby-ist pentru proiectul Nord Stream al Gazpro
m-ului.
Nu stiu cum se face, dar parca exista oameni (si tari) care cstiga n o
rice situatie.

--------------------------------------------------------------------------------

[1] German RWE signs groundbreaking agreement for Turkmen gas , n publicatia online
Eurasia Daily Monitor, vol. 6, nr. 76, 21 aprilie a.c.
[2] Miller says South Stream will pump gas by 2015 , n The Moscow Times, 11 iunie a.
c.
[3] Serbia interested in Nabucco, but gives priority to South Stream , stire RIA No
vosti, 15 iulie a.c.
[4] A personal fight, through pipelines
e presseurop.eu, 3 iulie a.c.

stire Die Zeit preluata de jurnalul on-lin

(text publicat n Dilema veche , iulie 2009)

Romania ridica vocea impotriva scoaterii Nabucco din planul de relansare al UE
Publicat: 17 Martie 2009 @ 04:59
Mentionarea gazoductului Nabucco a fost stearsa din lista de proiecte care ar u
rma sa fie finantate din planul UE de stimulare a economiei, de 5 miliarde de eu
ro, a reiesit dupa intalnirea ministrilor de externe ai UE din 16 martie. Romani
a a inghetat consensul la discutiile aflate in curs la Bruxelles.
Disparitia cuvantului 'Nabucco' a avut loc,
ela Merkel, care insista sa nu fie cletuiti
re Berlinul nu este interesat. De asemenea,
ua tari cu relatii stranse cu Kremlinul, nu
ucco.

se pare, la cererea cancelarului Ang

bani publici pentru un proiect in ca
se stie ca Franta si Italia, alte do
sunt cu arme si bagaje de partea Nab

In planul de stimulare a economiei europene, in locul in care era mentionat Nabu

cco, se face acum referire la 'coridorul sudic de gaz', care include si o conduc
ta maritima, ITGI, intre Grecia si Italia, si alte proiecte din zona sudica.
Viceremierul ceh Alexandr Vondra a confirmat faptul ca ministrii nu au cazut de
acord asupra planului de stimulare a economiei, pentru ca"unele state membre vor
sa reanalizeze din nou pachetul" inaintea summitului UE din 19-20 mertie.
El a adaugat ca "un grup puternic de state doresc ca Nabucco sa faca parte din s
etul de proiecte". "Am spus acestui grup de tari ca inca sprijinim Nabucco," fac
and aluzie la faptul ca Uniunea este despartita intre cei care sprijina conducta
si cei care ii pun la indoiala meritele. Romania a fost una dintre cele mai cri
tice la adresa scoaterii proiectului din lista.
Ministrul Diaconescu a subliniat ca Romania nu poate accepta inlocuirea cuvantulu
i Nabucco cu formularea proiecte din coridorul sudic, proiectul Nabucco aducand
valoare adaugata pentru regiune si sprijinind obiectivul UE de diversificare a s
urselor si rutelor de aprovizionare . El a solicitat sa se revina la formularea in
itiala din propunerea Comisiei Europene, respectiv mentionarea expresa a proiect
ului Nabucco: "Am indicat clar
ca nu acceptam inlocuirea denumirii Nabucco cu cea de 'proiecte privind coridoru
l sudic".
Daca in varianta initiala erau alocati 250 de milioane de euro, meniti sa facili
teze obtinerea de imprumuturi pentru gazoduct, suma afost redusa apoi la 200 de
milioane, iar acum sprijinul pare si mai slab.
Comisia Europeana insista ca Nabucco inca mai poate primi finantare in cadrul pl
anului revizuit. "Faptul ca i-am schimbat numele nu inseamna ca Nabucco a dispar
ut. Se afla acolo sub un alt nume," a spus purtatorul de cuvant al Comisiei, Fer
ran Tarradellas Espuny, pentru EurActiv.
Tarradellas a mai clarificat faptul ca proiectul coridorului sudic nu include So
uth Stream, o alternativa la Nabucco agreata de Gazprom, care ar transporta gazu
l rusesc prin Marea Neagra, Bulgaria, Grecia, Serbia, Croatia, pana in Italia.
"Nu este vorba despre o blocare; dialogul va continua, atat in structurile Comis
iei Europene, cat si in plan bilateral, dar nu este nevoie sa repet ca Uniunea E
uropeana a agreat deja proiectul Nabucco. Acesta este un proiect prioritar, la 1
9 februarie ministrii energiei si-au dat acordul, iar ulterior si Consiliul ECOF
IN l-a aprobat", precizeaza si ministrul roman de externe.
Proiectul conductei Nabucco are ca scop scaderea dependentei UE de importurile d
in Rusia, aducand gaz caspic pana la un nod din Austria, via Turcia, Bulgaria, R
omania si Ungaria.
Link:
EurActiv.com: Nabucco removed from EU energy project list
Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, Nabucco
ar oferi o sursa de aprovizionare cu gaz provenit din Azerbaidjan, Iran, Turkmen
istan si Kazahstan.
Practic, este un proiect care vizeaza transportul de gaze naturale din zona Mari
i Caspice catre Europa prin Turcia, Bulgaria, Romnia, Ungaria si Austria. Odata a
juns n Austria, gazul ar urma sa fie distribuit mai departe, catre vestul Europei
.
Conducta va avea o lungime de 3.300 de kilometri si ar urma sa transporte anual
cam 31 de miliarde metri cubi de gaze naturale. n prezent, Nabucco se afla n stadi
ul de proiect. Constructia retelei gazoductului ar urma sa nceapa n 2010.

Nabucco ar putea sa devina operational cel mai devreme n 2013, iar costul constru
ctiei se ridica la aproape 8 miliarde de euro. Rusia ncearca totusi sa ramna princ
ipalul furnizor de gaze pentru Europa, iar contraoferta este proiectul South Str
eam.
Gazoductul ar urma sa plece din Rusia, sa traverseze Marea Neagra pna n Bulgaria,
apoi Grecia si Italia.
Potrivit oficialului ceh, n timpul presedintiei cehe a UE pregatirile pentru lans
area acestui proiect se vor accelera.
Noul gazoduct trebuie sa contribuie la scaderea dependentei energetice a Europei
de liniile de tranzit rusesti, a precizat Vondra, n contextul n care conflictul r
uso-ucrainean a lasat Europa n plina iarna fara gazele rusesti, ce reprezinta cir
ca un sfert din consumul UE.
Potrivit lui Vondra, exista nsa o serie de dificultati legate de lansarea lucrari
lor pentru construirea gazoductului. De exemplu, lipsa unui consortiu al tarilor
Marii Caspice, care ar avea o participare masiva la proiect.
"Praga, n cadrul presedintiei sale a UE, planifica convocarea asa-numitului 'summ
it al coridorului sudic' n primavara lui 2009, la care ar urma sa participe state
le participante la proiectul Nabucco", a mai declarat vicepremierul ceh pe probl
eme europene, Alexandr Vondra.
Proiectul Nabucco, gndit sa transporte gaz de la Marea Caspica spre UE ocolind Ru
sia, asociaza sase tari (Austria, Ungaria, Romnia, Bulgaria, Turcia si Germania),
dar are probleme n a demara, mai ales din cauza finantarii insuficiente. Princip
alul concurent este proiectul ruso-italian South Stream, la care sunt asociate B
ulgaria si Ungaria si care a fost considerat "mai promitator" de catre Consiliul
mondial al energiei, n iunie.
Ungaria intentioneaza sa organizeze n ianuarie 2009 un summit Nabucco la Budapest
a, la care vor participa liderii tarilor vizate. Nabucco urma sa aduca ncepnd din
2013 gazul din Marea Caspica spre Austria prin Turcia si Balcani, pe un traseu d
e 3.300 kilometri. Recent, costurile de constructie a conductei au fost reevalua
te la 7,9 miliarde de euro, n loc de 4,4 miliarde de euro. Unii analisti sunt ngri
jorati ca actuala criza financiara va ntrzia si mai mult nceperea lucrarilor la Nab
ucco, si-asa confruntat cu probleme de finantare si de alimentare.
Romnia, prin compania Transgaz, este componenta de baza a proiectului de gazoduct
Nabucco. Aceasta conducta ar urma sa aduca gaze n Europa din Marea Caspica, pent
ru a reduce dependenta Europei de combustibilul din Rusia.
ntarirea sistemelor energetice din statele Uniunii Europene au devenit o priorita
te dupa razboiul din Georgia de asta vara si, mai ales, dupa criza gazului dintr
e Rusia si Ucraina de la nceputul acestei luni. Propunerea Comisiei Europene incl
ude un plan de 1 miliard de euro care sa permita interconectarea retelelor de di
stributie de gaz a statelor membre - inclusiv cele ale Romniei si Ungariei.

Cuvinte cheie: Nabucco Opran UGIR Nabucco

Fabrica de Bani

30 mai 2009

nu are sanse

Conducta de transport gaze naturale Nabucco, care ar trebui sa tranziteze si Rom

ania, nu are sanse de a deveni realitate in traseul actual, tinand cont de costu
l semnificativ, de opozitia Rusiei si de lipsa accesului la rezervele de gaze na
turale, fie din Iran, fie din Turkmenistan, a declarat vineri, Marius Opran, pre
sedinte executiv UGIR, citat de Agerpres (29 mai).
'In opinia mea, Nabucco, in traseul actual, nu are sanse sa devina realitate. Su
nt mai multe obstacole. In primul rand, lipsa de acces la gazul turkmen, problem
a tarifului de tranzit pe care Turcia il percepe si opozitia Rusiei, care a atra
s trei membri din proiectul Nabucco in proiectul South Stream, iar eu cred ca ac
este tari vor prefera fie un proiect, fie pe celalalt', a spus Opran.
Acesta a precizat ca alaturarea Romaniei la proiectul South Stream nu este reali
zata, in contextul in care proiectul trece doar prin apropierea apelor teritoria
le romanesti din Marea Nearga.
Deja, a precizat Opran, Bulgaria, Ungaria si Austria, sunt mai aproape de South
Stream, in contextul in care Parlamentul de la Sofia a acceptat participarea la
acest ultim proiect, o societatea ruseasca se pregateste sa preia 21 la suta din
MOL, iar Rusia detine 50 la suta din hubul de gaze naturale pentru Europa Centr
ala si de Est de la Baumgarten, din Austria.
Printre impedimentele care stau in calea proiectului Nabucco se mai numara si po
litica la nivelul statelor Uniunii Europene, mai ales ca tarile importante din U
niune, precum Germania, care are deja un proiect comun cu Rusia - North Stream s
i Italia, implicata in South Stream, nu sustin finantarea Nabucco, care va avea
un cost estimat de 10 miliarde euro. Cum investitia va trebui sa fie facute de f
irme private, atunci colaborarea intre Gazprom, Mol si OMV, sau mai bine zis imp
licarea gigantului rus in parteneriate cu aceste companii, nu reprezinta decat a
lte obstacole in cale proiectului.
'Romania poate deveni o placa turnanta pentru alimentarea Uniunii Europene cu ga
ze naturale, cu conditia schimbarii traseului Nabucco, astfel incat Romania sa a
sigure gaze naturale pentru state considerate ostile Rusiei si care nu intra in
niciun plan de constructie a unor conducte, precum Polonia, tarile baltice, Slov
acia si Cehia', a explicat Opran.
Oficialul, care este reprezentantul UGIR in Consiliul Economic si Social Europea
n, va propune comisarului european pentru energie, Andris Piebalgs, din partea f
orului pe care il reprezinta, un proiect alternativ, de fapt o modificare a tras
eului Nabucco.
'Noul traseu va include in proiect Azerbaidjanul, Turcia si Romania. Gazul adus
din Azerbaidjan va trece prin Georgia, Turcia si apoi va ajunge la Constanta, pr
in Marea Neagra, pentru ca apoi acest sa poata ajunge cu usurinta fie catre tari
le baltice, prin Ucraina, fie catre Cehia si Slovacia', a spus Opran
Practic, noul proiect, denumit RO-TR-AZ, respecta partial traseul Nabucco din Tu
rcia, cu exceptia devierii conductei la 60 de kilometri nord de Istanbul, iar ap
oi circa 370 de kilometri sub Marea Neagra pana la Constanta.
'Costul conductei submarine va fi de 1,5 miliarde euro, iar Romania va trebuie s
a amenajeze hubul de intrare la Constanta, atat. Este o investitie destul de mic
a, daca tinem cont ca traseul conductei South Stream este dublu, iar costul ajun
ge la 4 miliarde de euro', a explicat Opran.
Acesta a spus ca Romania poate sa devina astfel o placa turnanta pentru asigurar
ea gazelor tarilor neincluse azi in proiectele de tranzit, dar si pentru intreag
a Europa.

'Pentru ca UE sa asigure gazul atat de necesar trebuie sa incurajeze independent

a Kazahstanului si Turkmenistanului, conditiile necesare pentru exploatarea gazu
lui din Marea Caspica de catre companiile europene, implicarea Turciei si stopar
ea ambitiilor nucleare ale Iranului', a explicat Opran.
Deocamdata, cele doua proiecte, Nabucco si South Stream, au suscitat declaratii
total adverse in lume analistilor din energie.
Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation din Statele Unite, a declarat recent,
la forumul Europa - Rusia, organizat la Bucuresti, ca Nabucco are mari sanse de
reusita, in conditiile in care Uniunea Europeana s-a implicat in proiect, iar R
usia va incearca sa opreasca proiectul prin conducta alternativa, South Stream,
o 'cacealma' neavand surse financiare si nici de gaze.
'Nabucco are sanse mult mai mari de reusita, acum ca Uniunea Europeana s-a impli
cat in acest proiect prin dezvoltarea acelui Coridor sudic, insa Rusia incearca
sa opreasca acest proiect prin alternativa South Stream, care in opinia mea este
o cacealma, neavand resurse de gaze alocate nici in Rusia si nici in Asia Centr
ala, si nici resurse financiare, costul pentru constructie fiind estimat la 19 24 miliarde dolari', a spus Socor, cu ocazia Forumului Europa - Rusia, organiza
t la Bucuresti.
Acesta a precizat ca Rusia incearca prin proiectul alternativ la Nabucco, South
Stream, sa ofere impresia ca are acces la depozitele de gaze din Turkmenistan si
, in acelasi timp, sa opreasca investitorii occidentali interesati de proiectul
Nabucco.
'Acum, prin implicarea Uniunii, Nabucco are sanse mult mai mari ca inainte. Nici
incercarea Rusiei de a intra in actionariatul unor companii din proiectul Nabuc
co, precum Mol, nu va opri acest proiect. Cred ca daca Surgut va achizitiona 21
la suta din Mol, atunci va fi tratata ca investitor si doar atat, nu va avea cum
sa faca pate din boardul companiei maghiare si sa influenteze Nabucco, pe care
ungurii sunt decisi sa-l faca sa devina realitate', a explicat Socor.
Conducta Nabucco va porni din Turcia, trecand prin Bulgaria, Romania si Ungaria
si va ajunge pana in apropiere de Baumgarten (vestul Baumgarten) - avand o lungi
me totala de 3.300 kilometri. In prezent, actionarii consortiului sunt OMV, MOL,
Transgaz, Bulgarian Energy Holding, BOTAS si RWE. Capacitatea planificata pentr
u etapa finala de dezvoltare este de 31 miliarde metri cubi. Investitiile totale
cumuleaza, in prezent, 7,9 miliarde euro.
La sfarsitul anului 2007, grupul rus Gazprom, cel mai mare producator mondial de
gaze naturale, si compania italiana Eni au convenit infiintarea unei companii i
n valoare de 10 miliarde euro care se va ocupa de constructia gazoductului South
Stream. Proiectul South Stream este sustinut deja de Rusia, Serbia, Ungaria si
Bulgaria, ultimele doua state fiind prezente si in proiectul concurent Nabucco.
South Stream va pleca din Rusia si, via Marea Neagra, va ajunge in Bulgaria, de
unde se va imparti in doua ramificatii: una spre Grecia si Italia si a doua spre
Austria si Grecia. Capacitatea maxima a conductei South Stream este de 31 milia
rde metri cubi, iar primele livrari sunt programate pentru anul 2013 sau 2014.
Cuvinte cheie: Nabucco Opran UGIR Nabucco
Fabrica de Bani

nu are sanse

30 mai 2009
Conducta de transport gaze naturale Nabucco, care ar trebui sa tranziteze si Rom

ania, nu are sanse de a deveni realitate in traseul actual, tinand cont de costu
l semnificativ, de opozitia Rusiei si de lipsa accesului la rezervele de gaze na
turale, fie din Iran, fie din Turkmenistan, a declarat vineri, Marius Opran, pre
sedinte executiv UGIR, citat de Agerpres (29 mai).
'In opinia mea, Nabucco, in traseul actual, nu are sanse sa devina realitate. Su
nt mai multe obstacole. In primul rand, lipsa de acces la gazul turkmen, problem
a tarifului de tranzit pe care Turcia il percepe si opozitia Rusiei, care a atra
s trei membri din proiectul Nabucco in proiectul South Stream, iar eu cred ca ac
este tari vor prefera fie un proiect, fie pe celalalt', a spus Opran.
Acesta a precizat ca alaturarea Romaniei la proiectul South Stream nu este reali
zata, in contextul in care proiectul trece doar prin apropierea apelor teritoria
le romanesti din Marea Nearga.
Deja, a precizat Opran, Bulgaria, Ungaria si Austria, sunt mai aproape de South
Stream, in contextul in care Parlamentul de la Sofia a acceptat participarea la
acest ultim proiect, o societatea ruseasca se pregateste sa preia 21 la suta din
MOL, iar Rusia detine 50 la suta din hubul de gaze naturale pentru Europa Centr
ala si de Est de la Baumgarten, din Austria.
Printre impedimentele care stau in calea proiectului Nabucco se mai numara si po
litica la nivelul statelor Uniunii Europene, mai ales ca tarile importante din U
niune, precum Germania, care are deja un proiect comun cu Rusia - North Stream s
i Italia, implicata in South Stream, nu sustin finantarea Nabucco, care va avea
un cost estimat de 10 miliarde euro. Cum investitia va trebui sa fie facute de f
irme private, atunci colaborarea intre Gazprom, Mol si OMV, sau mai bine zis imp
licarea gigantului rus in parteneriate cu aceste companii, nu reprezinta decat a
lte obstacole in cale proiectului.
'Romania poate deveni o placa turnanta pentru alimentarea Uniunii Europene cu ga
ze naturale, cu conditia schimbarii traseului Nabucco, astfel incat Romania sa a
sigure gaze naturale pentru state considerate ostile Rusiei si care nu intra in
niciun plan de constructie a unor conducte, precum Polonia, tarile baltice, Slov
acia si Cehia', a explicat Opran.
Oficialul, care este reprezentantul UGIR in Consiliul Economic si Social Europea
n, va propune comisarului european pentru energie, Andris Piebalgs, din partea f
orului pe care il reprezinta, un proiect alternativ, de fapt o modificare a tras
eului Nabucco.
'Noul traseu va include in proiect Azerbaidjanul, Turcia si Romania. Gazul adus
din Azerbaidjan va trece prin Georgia, Turcia si apoi va ajunge la Constanta, pr
in Marea Neagra, pentru ca apoi acest sa poata ajunge cu usurinta fie catre tari
le baltice, prin Ucraina, fie catre Cehia si Slovacia', a spus Opran
Practic, noul proiect, denumit RO-TR-AZ, respecta partial traseul Nabucco din Tu
rcia, cu exceptia devierii conductei la 60 de kilometri nord de Istanbul, iar ap
oi circa 370 de kilometri sub Marea Neagra pana la Constanta.
'Costul conductei submarine va fi de 1,5 miliarde euro, iar Romania va trebuie s
a amenajeze hubul de intrare la Constanta, atat. Este o investitie destul de mic
a, daca tinem cont ca traseul conductei South Stream este dublu, iar costul ajun
ge la 4 miliarde de euro', a explicat Opran.
Acesta a spus ca Romania poate sa devina astfel o placa turnanta pentru asigurar
ea gazelor tarilor neincluse azi in proiectele de tranzit, dar si pentru intreag
a Europa.
'Pentru ca UE sa asigure gazul atat de necesar trebuie sa incurajeze independent

a Kazahstanului si Turkmenistanului, conditiile necesare pentru exploatarea gazu

lui din Marea Caspica de catre companiile europene, implicarea Turciei si stopar
ea ambitiilor nucleare ale Iranului', a explicat Opran.
Deocamdata, cele doua proiecte, Nabucco si South Stream, au suscitat declaratii
total adverse in lume analistilor din energie.
Vladimir Socor, de la Jamestown Foundation din Statele Unite, a declarat recent,
la forumul Europa - Rusia, organizat la Bucuresti, ca Nabucco are mari sanse de
reusita, in conditiile in care Uniunea Europeana s-a implicat in proiect, iar R
usia va incearca sa opreasca proiectul prin conducta alternativa, South Stream,
o 'cacealma' neavand surse financiare si nici de gaze.
'Nabucco are sanse mult mai mari de reusita, acum ca Uniunea Europeana s-a impli
cat in acest proiect prin dezvoltarea acelui Coridor sudic, insa Rusia incearca
sa opreasca acest proiect prin alternativa South Stream, care in opinia mea este
o cacealma, neavand resurse de gaze alocate nici in Rusia si nici in Asia Centr
ala, si nici resurse financiare, costul pentru constructie fiind estimat la 19 24 miliarde dolari', a spus Socor, cu ocazia Forumului Europa - Rusia, organiza
t la Bucuresti.
Acesta a precizat ca Rusia incearca prin proiectul alternativ la Nabucco, South
Stream, sa ofere impresia ca are acces la depozitele de gaze din Turkmenistan si
, in acelasi timp, sa opreasca investitorii occidentali interesati de proiectul
Nabucco.
'Acum, prin implicarea Uniunii, Nabucco are sanse mult mai mari ca inainte. Nici
incercarea Rusiei de a intra in actionariatul unor companii din proiectul Nabuc
co, precum Mol, nu va opri acest proiect. Cred ca daca Surgut va achizitiona 21
la suta din Mol, atunci va fi tratata ca investitor si doar atat, nu va avea cum
sa faca pate din boardul companiei maghiare si sa influenteze Nabucco, pe care
ungurii sunt decisi sa-l faca sa devina realitate', a explicat Socor.
Conducta Nabucco va porni din Turcia, trecand prin Bulgaria, Romania si Ungaria
si va ajunge pana in apropiere de Baumgarten (vestul Baumgarten) - avand o lungi
me totala de 3.300 kilometri. In prezent, actionarii consortiului sunt OMV, MOL,
Transgaz, Bulgarian Energy Holding, BOTAS si RWE. Capacitatea planificata pentr
u etapa finala de dezvoltare este de 31 miliarde metri cubi. Investitiile totale
cumuleaza, in prezent, 7,9 miliarde euro.
La sfarsitul anului 2007, grupul rus Gazprom, cel mai mare producator mondial de
gaze naturale, si compania italiana Eni au convenit infiintarea unei companii i
n valoare de 10 miliarde euro care se va ocupa de constructia gazoductului South
Stream. Proiectul South Stream este sustinut deja de Rusia, Serbia, Ungaria si
Bulgaria, ultimele doua state fiind prezente si in proiectul concurent Nabucco.
South Stream va pleca din Rusia si, via Marea Neagra, va ajunge in Bulgaria, de
unde se va imparti in doua ramificatii: una spre Grecia si Italia si a doua spre
Austria si Grecia. Capacitatea maxima a conductei South Stream este de 31 milia
rde metri cubi, iar primele livrari sunt programate pentru anul 2013 sau 2014.
Nabucco (gazoduct)
De la Wikipedia, enciclopedia libera
Salt la: Navigare, cautare
Acest articol se refera la gazoductul Nabucco. Pentru alte semnificatii vedeti N
abucco (dezambiguizare).
Sigla Nabucco
Traseul NabuccoProiectul Nabucco are drept scop diversificarea surselor de aprov
izionare cu energie ale Uniunii Europene, care este dependenta de Rusia, prin co

nstruirea unui gazoduct care va porni de la Marea Caspica si va ocoli Rusia. Con
ducta va avea o lungime de 3.300 de kilometri[1], lucrarile de constructie ar tr
ebui sa nceapa n 2010 si gazoductul ar trebui sa intre n exploatare n 2012.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro.[2]. D
atorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actu
alizata n luna mai 2008 a ajuns la 7,9 miliarde euro[3]. Proiectul va fi finantat
, n proportie de o treime, de catre actionari si de banci - doua treimi.
Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200 000 de segmente de teava d
e otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
n functie de situatie, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Tu
rkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azer
baidjan si Turkmenistan[4]. n cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe
sub Marea Caspica, n conditiile n care chestiunea granitelor maritime ramne o probl
ema nerezolvata n zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rus
iei[4].
Companiile interesate de construirea gazoductului sunt Botas (Turcia), RWE (Germ
ania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si Transgaz (Romnia).
Pentru acest proiect, contributia Romniei stabilita initial era de aproximativ 85
0 milioane de euro, platibili n patru ani. Proiectul prevede tranzitarea Romniei,
pe o portiune de 460 de kilometri[4].
Pentru a contracara proiectul, Rusia a demarat un proiect concurent, South Strea
m, n care a ncercat sa atraga inclusiv o parte dintre partenerii Nabucco.