C8: Sistemul genital masculin

Este format din

Gonada
Caile spermatice
Organele genitale externe
Gonada masculina
Testiculul, organ pereche care este situat in scrot
Are o forma ovoidala cu extremitatea superioara mai voluminoasa prezentand
o L=4-5 cm l=2.5 cm, G= 3 cm, greutatea = 18-20 g
Are o consistenta ferma data de invelisul sau exterior albuginee care ii
confera si culoarea alb sidefie
Albugineea prezinta o grosime de 1-2 mm si este cea care asigura presiunea
intratesticulara absolut necesara desfasurarii spermatogenezei. Lezata,
parenchimul testicular herniaza si in fucntie de intinderea leziunii se produce
o diminuare sau chiar o inhibitie totala a spermatogenezei
Desi este un organ mobil el este mentinut in pozitie de tunicile de invelis, de
catre funiculul spermatic si ligamentul scrotal
Prezinta 2 fete: mediala si laterala, 2 margini: anterioara si posterioara, si 2
extremitati: superioara si inferioara
Fata mediala - corespunde septului scrotal si este acoperita partial de catre
epididim
Fata laterala - este acoperita de seroasa vaginala care formeaza la acest nivel
recesul epididimo-testicular
Marginea anterioara - libera, acoperita de seroasa vaginala
Marginea posterioara - corespunde corpului epididimului
Extremitatea superioara - corespunde capului epididimului
Extremitatea inferioara - corespunde cozii epididimului
Testiculul formeaza cu epididimul complexul epididmo-testicular
Facand o sectiune prin testicul la exterior se observa albugineea sub care se
gaseste parenchimul testicular
In partea postero-superioara albugineea prezinta o ingrosare numita
mediastinul testicular/ corpul lui HIGHMORE de la care pornesc in interiorul
parenchimului speturi conjunctive ce compartimenteaz parenchimul in 200300 lobuli testiculari. Acestia pe sectiune au o forma triunghiulara cu varful la
mediastin si baza la albuginee
Fiecare lobul testicular contine 1-3 tubi seminiferi contorti si tesut interstitial

Tubii seminiferi contorti

1

Au o lungime in media de 90 cm putand fi cuprinzi intre 70-120 cm ceea

ce face ca lungimea tuturor tubilor seminiferi dintr-un testicul sa fie
cuprinsa pana la 400-750 m
La nivelul tubilor seminiferi contorti se produc spermatozoizii (functia
exocrina testiculara) in tubii seminiferi contorti gasindu-se spermatozoizi
in diferite faza ale evolutiei
Peretele tubilor seminiferi contine in structura lui celule speciale numite
celule SERTOLI
Tubii seminiferi isi primesc numele datorita traiectului lor intortocheat
numindu-se si canale seminifere
Tesutul interstitial dintre tubii seminiferi prezinta celule particulare numite
celulele LEYDIG care asigura componenta endocrina a testiculului, secretia
de testosteron, testiculul fiind o glanda cu secretie mixta, exo si endocrina
La iesirea din lobulul testicular tubii seminiferi se continua cu tubii drepti
care se anastomozeaza formand o retea reteaua testiculara a lui
HALLER/ rete testis a lui Haller
Din reteaua lui Haller se individualizeaza 15-20 canale eferente (conuri
eferente) care se deschid in canalul epididimar
Epididimul
Este un organ in forma de virgula cu capul atasat polului superior al
testicului
Prezinta un cap un corp si o coada
Atasat testiculului la palpare contrasteaza consistenta sa moale
depresibila cu consistenta ferma a testiculului albugineea sa fiind mai
subtire
de asemenea si culoarea difera avand o culoare alb-rozie spre rosietic.
L=5-6 cm
Prezinta aceleasi mijloace de mentinere in pozitie ca si testiculul la
care se adauga ligamentele epididimo-testiculare superior si inferior
Capul este legat de polul superior al testiculului prin ligamentul
epididimo-testicular superior iar coada de polul inferior al testiculului
prin ligamentul epididimo-testicular inferior
Corpul epididimului adera la marginea posterioara a testiculului prin
tractusuri conjunctive prin care trec vase si filete nervoase acoperind
partial si fata mediala a acestuia
Structural, la exterior este albugineea iar la interior un canal foarte
intortocheat insumand o L=5-6 m, buclele canalului fiind unite prin
tesut conjunctiv
Coada epididimului se continua cu canalul deferent
Vascularizatia complexului epididimo-testicular
Artere 3 surse
A testiculara/ spermatica
Cu originea in aorta sub originea arterei renale

 In traiectul sau trece anterior ureterului corespunzator, coboara pe

sub peritoneul parietal posterior, incruciseaza vasele iliace externe
si nodulii limfatici corespunzatori precum si nervul genitofemural,
intra in constitutia funiculului spermatic si terminal se bifurca
pentru cele 2 fete ale testiculului anastomozandu-se cu ramurile
arteriale provenite din celelalte 2 artere reprezentate prin
A deferentiala ram din vezicala inferioara
A funiculara/cremasterica ram al arterei epigastrice inferioare proprii
Vene
Reprezentate prin vene centrale profunde si vene superficiale
periferice pe suprafata albugineei care se indreapta spre mediastinul
testicular unindu-se cu cele centrale si formand la nivelul funicului
spermatic 2 pachete venoase
Unul anterior/ predeferential formeaza vena testiculara care la
stanga se varsa in vena renala stanga iar la dreapta in VCI.
Unul posterior/ posdeferential tributar venei epigastrice inferioare
profunde
Varsarea venei testiculare stangi in vena renala explica posibilitatea
formarii dilatatiilor venoase la nivelul complexului epidimo-testicular
stang asa numitul varicocel. Cauzele care concura la formarea
acestuia sunt mai multe
Comrpesia pe care o sufera vasele venoase din partea colonului
descendent
Vena testiculara stanga se varsa cel mai frecvent perpendicular pe
vena renala stanga iar deasupra sa cu traiect descendent se
termina vena suprarenala inferiaora stanga care aduce si
catecolamine cu efect vasoconstrictor
Vena renala stanga trece prin 2 pense pensa vasculara
aorticomezenterica si o pensa musculara reprezentata de muschiul
suspensor al duodenului a lui Treitz
Limfaticele tributare nodulilor limfatici lombo-aortici
Inervatia provine din plexurile spermatic si deferential
La nivelul complexului epididimo-testicular se pot intalni o serie de resturi
embrionare cum ar fi

apendicele epididimal sau hidatida pediculata care reprezinta un rest din

extremitatea craniala a canalului lui Wolf
Apendicele testicular, unic sau dublu sau hidatida sesila rest embrionar
al portiunii superioare a canalului lui Muller
Din portiunea secretorie subgenitala a mezometrosului pot ramane niste
ducte aberante care formeaza organul lui GIRALDES/ paradimul iar sub
acesta o serie de ducte aberante ale lui Haller
Caile spermatice
Canalul deferent

Este un conduct care diametrul exterior de 2 mm si diametrul interior se

mm
L=40-45 cm
Incepe de la canalul epididimar si se termina inapoia vezicii urinare unde
se uneste cu canalul excretor al veziculei seminale pentru a forma canalul
ejaculator
In functie de regiunile pe care le strabate i se deosebesc 4 segmente
Segmentul initial epididmo-testicular
Segment funicular
Segment pelvin
Segemnt retrovezical
Segmentul initial are traiect ascendent oblic la nivelul complexului
epididimo-testicular si la nivelul polului cranial al testicului intra in
constitutia funicului spermatic avand circa 3 cm
La nivelul funiculului spermatic reprezinta elementul principarl al acestuia
imprejurul caruia se dispun celelalte elemente
Constituie elementul principal deoarece are o consistenta ferma fiind
asemanat cu o mina de creion
In constitutia funiculului se gases cele 3 artere testiculara, funiculara si
deferentiala, pachetele venoase anterior si posterior, vase limfatice, fibre
nervoase somatice si vegetative, un ligament ligamentul lui Cloquet
care provine prin obliterarea canalului peritoneo-vaginal prin asa numitele
inele ale lui RAMONEDE. Toate aceste elemente sunt unite intre ele prin
tesut conjunctiv lax funiculul fiind acoperit la exterior de fascia spermatica
interna pe care se insera fibre din muschiul cremaster
La nivelul orificiului inghinal profund elementele funiculului spermatic se
disperseaza si practic de la acest nivel nu mai exista funicul spermatic.
Canalul deferent incruciseaza artera epigastrica inferioara profunda si
trece in spatiul interparietovisceral pe care il strabate ajungand in final pe
fata laterala a vezicii urinare unde incruciseaza anterior ureterul avand
desupra sa artera uterina
Ajungand pe fata posterioara a vezicii urinare se apropie de cel de partea
opusa, prezinta o dilatatie numita ampula canalului deferential si
portiunea terminala a deferentului impreuna cu cea de partea opusa
formeaza in triunghi interdeferential cu varful la prostata si baza la vezica
urinara
Terminal se uneste cu canalul vezicului seminale, de regula in afara
prostatei formand canalul ejaculator
Structural la exterior el prezinta o tunica conjunctiva sub care se gaseste
tunica musculare cu fibre externe longitudinale si interne circulare si o
tunica mucoasa (epiteliu cilindric simplu)

Artere - canalul deferent este vascularizat de ramuri provenite direct din

vezicala inferioara precum si ramuri din arterele spermatica, deferentiala
si funiculara
Venele care formeaza un plex venos in pereche vor fi triobutare in final
plexurilor venoase spermatic si seminal
Limfaticele sunt tributare nodulilor iliaci externi
Inervatia provine din plexul hipogastric inferior
Veziculele seminale
Sunt 2 organe situate intre vezica urinara dispusa anterior si rect situat
posterior,
intre
foitele
aponevrozei
prostatoperitoneale
a
lui
DENONVILLIERS
Scheletotopic se proiecteaza pe marginile coccisului
Raporturi
Anterior: vezica urinara
Posterior: rect pelvin subperitoneal
Inferior: baza prostatei
Superior: recesul rectovezical si canalul deferent
Veziculele seminale reprezinta un rezervor pentru depozitarea
spermatozoizilor de unde vor fi eliminati in timpul ejacularii
Canalul ejaculator strabate prostata si desparte lobul pregenital de lobul
lateral pentru a se deschide in uretra prostatica
Veziculele seminale sunt vascularziate arterial de ramuri din arterele
hemoroidala mijlocie, vezicala inferioara
Venele sunt tributare plexurilor venoase vezical si prostatic
Limfaticele sunt tributare nodulilor limfatici iliaci externi si interni
Inervatia provine din plexul hipogastric inferior
Complexul epididimo testicular si portiunea initiala a funiculului spermatic se
gasesc dispuse in 2 compartimente formate de tunicile de invelis ale acestora
(se mai numesc si burse) si care reprezinta antrenarea componentelor
peretelui abdominal in timpul coborarii testiculelor. Se gasesc in partea
inferioara a penisului, in perineul anterior si sunt in numar de 6. De la exterior
spre interior sunt reprezentate de catre
Piele (la francezi scrot)

este hiperpigmentata, cutata, cu peri foarte rari, bogata in glande

sebacee (ce secreta o secretie neplacuta) si glande sudoripare
Tunica DARTOS
e formata din fibre musculare netede cu insertie pe fata profunda a
tegumentului si in partea inferioara a invelisurilor cele 2 tunici Dartos
se intalnesc si iau traiect ascendent formand septul scrotal care va
forma peretele despartitor al celor 2 compartimente ale tunicilor de
invelis.
Pe fata exterioara a spetului scrotal tegumentul formeaza rafeul
scrotal.

Aceste fibre musculare sunt stimulate la atingeri sau la temperaturi

mai scazute si ele sunt cele care sunt raspunzatoare de pliurile de la
nivelul tegumentului
Celuloasa/ fascia spermatica externa
Este antrenarea fasciei muschiului oblic extern
Este aceea care faciliteaza alunecarea planurilor superficiale pe cele
profunde
Musculara
Reprezentata de muschiul cremaster care este format din fibre
provenite din muschii oblic intern si transvers
El este sensibil la stimularea fetei antero-mediale a coapsei reflex
cremasterian si prin contractia sa produce ascnesionarea testiculului
Este foarte bine vascularizat si de aceea prezentand o culoare rosietica
mai intensa decat Dartosul aceasta tunica se mai numeste si eritroidee
Cremasterul are 2 fascicule unul medial pe spina pubisului si unul
lateral pe ligamentul inghinal
Fibroasa/fascia spermatica interna
In afara de fibre de colagen are si fibre elastice si pe linia mediana ea
participa la formarea ligamentului scrotal la formarea caruia participa
si septul scrotal
Septul scrotal in partea sa superioara se continua cu ligamentul
suspensor al penisului iar in aprtea sa postero-superioara cu dartosul
perineal si ligamentul suspensor al scrotului/ ligamentul scrotal
Tunica vaginala
Este o seroasa cu 2 foite
o foita externa parietala ce adera intim de catre tunica fibroasa
o foita interna viscerala care se reflecta pe testicul si epididim
neaciperind testiculul la nivelul ligamentului scrotal si la nivelul
zonei de contact epididimo-testicular
intre cele 2 foite ale seroasei vaginale este un spatiu virtual ce contine
o pelicula fina de lichid ce favorizeaza alunecarea foitelor, spatiu care
poate deveni real prin acumulare de lichid seros (hidroceL),
sanghinolent (hematocel) sau chiar purulent (piocel)
Fascia fibroasa reprezinta antrenarea fasciei muschiului transvers iar
vaginala fasciei transversale de la nivelul peretelui adominal
Vascularizarea tunicilor e asigurata de arterele pudendare externe dar si
de pudendala interna prin ramul perineal. Venele urmeaza traiectul invers
al arterelor, in final ajungand in vena femurala respectiv in vena
pudendala interna. Limfaticele sunt tributare nodulilor inghinali (grupul
supero-medial) iar inervatia este data de catre nervii genitofemural,
iliohipogastric, ilioinghinal.
Prostata
Glanda anexa a sistemului genital masculin asemanata ca forma cu o castana
si este situata in loja prostatica delimitata
6

Anterior: simfinza pubiana si lama preuretroprostatica

Posterior: fascia retrovezicala si rect
Lateral: muschiul obturator intern si fascia sa, diafragmul pelvin cu fascia
pelvina superioara precum si partile anterioare ale lamelor
sacrorectogenitopubiene (care reprezinta condensari conjunctive de-a
lungul arterei iliace interne si a ramurilor sale colaterale)
Superior: ligamentul pubo-vezical, colul si trigonul vezical
Inferior: diafragmul uro-genital
Varful prostatei este situat la circa cm sub simfiza pubiana si la 2 cm
indaratul acesteia
Baza prostatei corespunde vezicii urinare si adera la aceasta numai in partea
sa anterioara (nu adera la nivelul lobuli pregenital)
Strucutural ea prezinta o capsula fibromusucloelastica la exterior sub care se
gaseste parenchimul glandular prostata fiind formata din acini glandulari
organizati sub forma de lobi glandulari uniti intre ei printr-o stroma
fibromusculoelastica
In parenchimul glandular se gasesc numeroase glande prostatice care se
deschid prin canale excretoare la nivelul santurilor latero-montanale
Raporturi
Fata anterioara: ligamentele pubovezicale, fascia preuretroprostatica si
fibrele musculare ale sfincterului uretral striat
Fata posterioara: cu fascia prostato-peritoneala indaratul careia se
gaseste un spatiu ce permite decolarea prostatei de rectul pelvin
subperitoneal (fata lui anterioara)
Fetele
infero-laterale:
segmentul
anterior
al
tecilor
suprarectogenitopubiene, cu plexuri venoase periprostatice si fascia de
invelis a muschiului ridicator anal
Parenchimul 4 lobi
Lobul anterior/ preuretral
Bogat in glande periuretrale
Este despartit de lobul mijlociu de catre canalul ejaculator
Lobul mijlociu/prespermatic 2 segmente
Segmentul pericervicouretral in raport su sfincterul uretral
Segmentul posterior extrasfincterian
Lobii laterali
Dispusi indaratul uretrei si a canalului ejaculator reprezentand
segmentul retrospermatic al glandei
Intre lobii mijlociu si lateral se afla ductul ejaculator care se deschide la
nivelul verumului montanal
Artere - provin din iliaca interna mai precis vezicala inferiaora si rectala
mijlocie
Limfatice merg la nodulii limfatici prevezicali, iliaci interni, iliaci externi si
presacarali
Inervatia plexul hipogastric inferior
Glandele bulbouretrale (glandele lui MARY-COWPER)
7

 Dispuse de o parte si de alta a bulbului spongios in grosimea diafragmului

urogenital putand fi cuprinse si in grosimea muschiulu itransvers profund sau
chiar in aprtea posterioara a sfincterului striat uretral
Au marimea unui sambure de cireasa si secreta un lichid filant care intra in
compozitia spermei si care este eliminat in uretra
Penisul
Organul copulator care este situat in partea anterioara a perineului si care
prezinta 2 portiuni
O portiune posterioara fixa aderenta la ramurile ischiopubiene
O portiune anterioara mobila care este penisul propriu-zis
Portiunea anterioara prezinta un segment posterior mentinut in pozitie de
catre ligamentul suspensor al penisului care il fixeaza de simfiza pubiana
Penisul are ca mijloace de mentinere in pozitie
Aderenta prin tractusuri conjunctive foarte fine la nivelul ramurilor ischiopubiene
Ligamentul fundiform care reprezinta partea inferioara a liniei albe ce
poate da o lama mediana si doua lame laterale pentru partile laterale ale
penisului propriu-zis
Ligamentul suspensor al penisului
Corpul penisului 4 fete
Fata superioara partea superioara a corpilor cavernosi
Doua fete laterale convexe, cea superioara aproape plana partea
laterala a corpilor cavernos
Fata inferioara corpul spongios al uretrei. Aici pe linia mediana se
observa rafeul penian
Partea anterioara se numeste glandul penian care prezint anterior fie central
sau usor inferior un orificiu sub forma unei fante verticale care este meatul
uretral
Glandul penian prezinta in partea posterioara o ridicatura circulara numita
coroana glandului indaratul careia se afla santul/colul glandular/ santul
balano-preputial la nivelul caruia se afla glandele preputiale ale lui TISSON
care secreta SMEGMA si in lipsa unei ingiene corecte la acest nivel se produc
infectii cu rani balanitele.